Abonamentul: ț „Libertatea“ (4 pag.) 120 Lei pe an. „Foaia Interes.“ (4 pag.) 80 Lei pe an.

Cel-ce le abonează pe amândouă, le primește cu 150 Lei pe an, — 75 Lei pe jumătate de an, — 40 Le! pe 3 luni.

Foate oentri popor.

Apare JOIA

Ditecfor: Ioan Moț&.

Pentru străinătate: 300 Lei pe an, trimiși în banii țării aceleia în preț de 300 Lei, sau prin cec de banei.

Redacția și Administrația: Orăștie (jud. Hunedoara),

BUCURIE MAREare orașul Orăștie și finului ei cel bogat în

popor român ales, — la 17 Novembre a. c.

Plin de bucurie și de mândrie, este sufletul poporului ro­mânesc din acest oraș și din frumosul lui ținut de pe Valea Murășului, — primind în mijlocul său la 17 Novembre oas­peți atât de înalți și de scumpi inimilor noastre, din prilejul desvălirii Monumentului Regelui Ferdinand, liberatorul nostru.

O scurtă aruncare a privirii înapoi, în înouratul nostru trecut, e destul, pentru a ne face să ne întoarcem repede pri­virea asupra zilei pline de lumină, pe care o trăim!

Treceau zeci de ani, ba sute, și spre noi nu se îndrepta un ochiu binevoitor de sus, nu se rostea o vorbă care să ne mângăe inima, — numai priviri încruntate, scrîșniri din dinți și zurăiri de pinteni ne primeau, ori încotro ne îndreptam. Ni- i menea în samă nu ne lua. Nimenea un drept nu ne recunoștea!..

Iar azi: Doamna luminată, pe-a cărei frunte strălucește nu numai Coroana scumpă a Țării noastre, ci și mai mult Co­roana minunatelor sale fapte de mare Regină și mare Română, care a fost, de-o potrivă cu fericitul său Soț, sufletul opintirilor țării și a neamului în zilele măririi lor, — acestă slăvită Doamnă vine la noi, încungiurată de mândra sa fiică Domnița Ileana, de fiul său Principele Regent Nicolae, de Principesa Elena mama Regelui nostru, și de Curtea Regală... Vine și înalta Regență, locțiitoarea Regelui în timpul copilăriei lui, vine și înaltul Gu­vern al țării în cap cu întâiul Ministru, vin foști Miniștri, De- putați și Senatori și mari Generali și oaste mândră, — și vine înaltul Arhiereu, capul biserici ortodoxe din largul nostru Ar­deal și Bănat, încungiurat de Sfetnicii Săi, — vine ce are azi țara mai ales și mai sus pus, —

pentru a aduce închinare chipului turnat în bronz a Ace­luia, care a fost îndrumătorul hotărît și viteaz, al maréi sforțări a neamului și a Țării Românești, libere dar mică pe atunci, pentru a se mări, cuprinzându-ne și pe noi între hotarele sale!

Drag l’am avut noi pe acest Rege liberator, și glas dragostei noastre am dat prin ridicarea celui dintâi Monument ce-1 oglindește fericit de nimerit, ca să-l vedem mereu sub ochii noștri, să-1 simțim mereu aci lângă noi. Și fericiți suntem că-1 avem.

Iar ziua desvălirii Monumentului Lui, sporește și înalță până la cer fericirea noastră, văzând pe o clipă prea scurtă, adunate în orașul nostru, atâtea fețe înalte și luminoase, atâtea inimi ce iubesc aceaâtă țară și pe noi, și dau avânt și nouă încredere inimilor noastre, cari încă nici n’au putut scutura și alunga delà ele toate tristele amintiri ale trecutului...

Fiți bineveniți în mijlocul nostru, fericiți stăpâni de țară și stăpâni pe inimile noastre ! Vă vom fi pururea mulțumitori pen­tru clipele fericite ce ne aduceți, venind din prilej atât de scump nouă, între noi!

PROGRAMA Sărbirîkr Desvălirii Momen­tului Regelui Ferdinand la Ori știe.

Duminecă în 17 Novembre di­mineața, între orele 8 - 9 va sosi în gara Orăștie Trenul Ministerial, aducând pe dnii Miniștrii îa frunte cu dl Iuliu Mania și mai mulțl Se­natori și DeputațL

După acest treu Ia orele 10 n. a. va sos! îa gară Treaul Regal, aducând înalta Familie Regală :

I

?iI

I

pe Maeshstca Sa Regina vöd. Ma­ria, pe Alteța Sa Principesa Elena, mama micului Rege, pe Principele Nicolae, înalt Regent, Principesa Ileana și înalta Regență. (înalta Regență va fi de fața prin Principele Niçoise și d. Sărățeanu. iar I. Pr. S. Sa Patriarhul, fiind suferind, spre marea noastră pírere de rău, aflăm că nu va putea veni).

Augcsta Familie Regală șl înalta Regență vor fi primiți în gară de că­tre Domnii Miniștri, sosiți mai nainte, și de deregătoriile civile și militare.

— Pe peronul gării se va afla o Companie de onoare cu drapelul și muzica, cari vor da onorurile mili­tare. — Lângă Compania de onoare, ia dreapta, se vor afla dnii ofițerii Generali și Superiofi din garnizoană, cari nu vor fi sub arme.

— In fața Companiei de onoare, se vor af;a reprezentanții (iofățișă- torii) bisericilor, în frunte biserica ortodoxă cu I. P. S. S. Metropolitul Bălan, — apoi reprezentanții Dere- gătoriilor (Prefectura, Pretura, etc.).

— La mijloc, dl președinte al Sfatului de Miniștri și Președintele Comisiei Interimare (primarul) ora șidui, și membrii acestei Corn sii. Primarul va îmbla, după obiceiul ță­rii, îaalțiîor oaspeți, pâne și sare pe o tavă de argint, ca semn al primi­rii cu bună inimă și cu supunere.

— Apoi comandantul Companiei de onoare va da „raportul“, după care compania va fi trecută în re­vistă (înaltul Regsnt Principele Ni­colae va trece prin fața ei, salutând).

— După asta vor fi prezentate Familiei Regale și înaltei Regențe, persoanele de pe peron, — după care înalți! oaspeți vor întră în Sala de primire, cl. I. prefăcută în „Salon de primire“, uude vor aștepta Doam­nele și dșoarele, cari vor îmbiia M. Sale Reginei și Principeselor flori, 4 buchete.

După aceasta, Familia Regală și Regența și însoțitorii vor pleca în oreș, mergând dc-adrrptul în pisță, unde se află Monumentul.

In drumul spre oraș și prin oraș, mersul va fi rînduit așa :

In frunte va merge Prefectul Ju­dețului, în automobil deschis; după el un Pluton de Călărași; urmează automobilele cu membrii înaltei Fa­milii Regale și a Regenței, însoțite pe de laturi de către ofițeri supe­riori (mai înalți) călare, la urmă alt Pluton de Călăreți, — și apoi lumea care-i va urma.

— In oraș, pe laturile străzilor (ulițelor) vor fl așezate Școlile, De- legațiunile (soliile) satelor și a ju­dețului și armata.Sfințire a și desvălirea.

Pentru a sfinți scumpul Monu­ment, va veni și va pontifice la slujba sfințirii însuși înalt Prea Sfințitul Arhiepiscop și Metropolit Dr. Ni­colae Bălan delà Sbiiu, încungiu- rat de preoțime. Va cânta Corul bi­serica! ortodoxe din loc, sub dirl- gentul său d! prof. P r a ț i a.

Se vor rosti cuvântările oficioase : Președintele Comitetului de înălțare a monumentului îl va preda în grija orașului, d. primar îl va lua în pri­

mire prin cuvântarea sa, — și dl Ministru Dr. A. VI a d, va saluta sărbătoarea, îa numele poporului ro­mânesc din oraș și ținut.

— Va urma: Defilarea (trecerea în pas sărbătoresc) prin fața Monu­mentului desvălit șl a Familiei Re­gale și Regenței. Vor defila: So­liile comunelor, cu drapele și table arătătoare a comunelor, feluritele So­cietăți, Școlile și va încheia Armata, — după care paradă s’a sfârșit.

— Familia Regală și Regența vor pleca, tot în felul cum au venit în oraș, la gară, unde în trenul regal vor lua masa.

— Ceialalțl oaspeți aleși : Miniș­trii, deregătorl, ofițeri, și din local­nici cei cari au primit invitații, — vor lua masa împreună, în sala mare delà Hotel „Central*, la ora 2 d. a.

Spre seară trenurile cu înalț!! oaspeți, pleacă napoi spre București.

Parlamentulse deschide mâne, Vineri în 15

Novembre, la București, cu formele șl parada obișnuită. Masagiul Regal (Cuvântul Tronului) îl va ceti Alt. Sa Principele Nicolae, înalt Regent. Se va arată ce fel de leg! va dr sbate sfatul țării nou deschis.

Fapta princiarăa Principelui Nicolae,

«a ' ®*oost«En»u 11.

Cămin Cultural și moșie model pentru țărani.

A. S. Principele Nicolae, având o moșie, moștenită delà marele său părinte Regele Ferdinand, Ia Broș- teni (în Moldova), a hotărît un lucru frumos : Moșia să o dee in lucru țăranilor așa fel, ca ea să fie în a- celași timp o Școala de lumi­nată plugărie pentru ei. Ia »cest scop a înzestrat’o cu tot felul de unelte și mașini Bgrlcole din cele mai desăvârșite, ca să ae poată lu­cra cum e mai bine. Iar pentru a putea folosi cât mai înțelept codu­rile de pe moșie, A. S. Principele a înzestrat’o cn o moara sistematică (ce dă faină aleasă pa numeri), o scărmănătoare de lână, un ferestrău de tăiat butucii în scânduri, lucrând cu 15 pânze (ferestrae), și o Uzină (fabrică) de electricitate, care Ie poartă pe toate și le luminează. E o moșie cu ade vărat model (de mus­tră, de școală pentru toți).

1er casele de ps moșie, un Conac frumos, în'mijloc de grădină mare Ia poale de munți cu brazi, I’a pre­făcut în Cămin (casă de privire ș!

Libertatea.Nr. 47.

odihnă) pentru cărturari, cari ar simți nevoia (lipsa) de odihnă, după oboseala muncii îndelungate. Au a- colo o Bibliotecă bogată în cărți de tot felul, pe cari le pot folosi și sătenii.

Dumineca trecută s’a dat folo­sinței și scopului său înalt, întregul așezământ, în mijloc de sărbări fru­moase, Ia care a luat parte și po­por mult din acel ținut.

I

Noua lege administrativae pe cale a se pune în aplicare.

In fiecare județ lucrează Comisii a- nume, cari cercetează și chibzuesc, cum ar fi mai bine să se facă îm­părțirea județelor în viitor ? Au ele lipsă de atâtea Plăși câte au azi? Nu s’ar mai putea împuțina acelea, pentru a împuțina cheltuelile cu ți­nerea lor?

In județul Arad Comisia și-a în- cheiat lucrările și a hotărât să ceară împuținarea Plaselor delà 10 la 7., fiind cu atâta mâi puțini Prim-pre­torii și cancelariile pretoriaié cu toti slujitorii lor.

Plășlle Hălmagiu și Șebiș vor fi contopite într’una, piinându-se sca­unul lor în Gurahonț și numindu-se „Plasa Gurahontu.~P\amSân\.sn& e <țată, trecând o parte din co­muna Ia Plasa Șiria, altele Ia Ara- dul-nou. Plasa Târnova s’a alipit Ia Inea.

Dacă va fi întărită această schim­bare și de Comisia Centrală județană.

La ce nu neam așteptat ITot Jidan s& fii în Țara Român es că I

O viața de creștin — 8 luni de arest, și e plătită !

Cetitorii noștri cunosc, de o prea cunosc, trista poveste a tinerului măcelar român Teodor Pa neu, pe care Șahterul jidan E>khan Berger l’a spintecat cu cuțitul de măcelărie, împlâutându-i-1 în coastă, spre inimă, de a căzut acela jos și a murit peste câteva ciasuri, în Februarie a aces­tui an.

Dat în judecată de către tine- rul advocat Ion I, Moța din Deva și de d. Ioan Medrei din Albaiulia, — Tribunalul i’a osândit pe șah'ter în Iulie, la 6 ani temniță. Nu prea mult. Dar era ceva.

A apelat judanul la Curtea de Apel din Cluj. Curtea a pus des- batere pe o zî din Octobre, șl Șah­terul ucfgaș s’a înfățișat apărat de 2 advocați români, Giurgiu și German, de acolo din Cluj. Aceș­tia voiau să i facă »nebun“ pe șahter, ca să spună că n’a știut ce face, nu poate fi pedepsit pentru omorul său ca ori ce om cu capul întreg. Și *u cerut ca un Medic de cei cari au sub mâna lor nebuni, să-l caute la cap pe șahter. A fost încredințat cu asta medicul român Dr. Ureche, care a primit însărci­narea sub jurământ. Doctorul a dat Certificat că șahterul e în toate min­țile, știe foarte bine ce face...

Atunci advocații, văzând că pe drumul acesta nu-i de scăpat, ai

;

Iiii

ê ? Í

ÏI

Ifi

«

sucit’o pe altul, șl au zis: Da<fapta | nuturi, pentru Ardeal și Bănat lui nu e „o m o r“, că el n’a mers cu gând să omoare, e numai „ră­nire“ nenorocită din care a ur-

I mat moartea... (Că asta se pedep- Í sește mai ușor).

Și săptămâna trecută, Tribunalul, foarte grăbit ca să nu stee prea mult închis mielușelul de șahter, a și ținut noua desbatere cu cerceta* reă întregei „întâmplări“... Apărăto­rul familiei celui ucis, adv. Ion I. Moța, nu s’a putut duce să-l apere și de data asta, căci era dus în Franța spre a-șl face cele din urmă examene de Doctorat în Drept, — iar cei doi apărători ai Jidanului, Giurgiu și Gherman, așa de meșter au răsucit lucrurile, — încât — tri­bunalul, milos și plin de îndurare, a scăzut pedeapsa ucigașului evreu la numai 8 luni de zile, iar acele 8 luni socotindu-i-Ie împlinite prin cât a stat închis, — l'a pus pe pi­cior liberi..

Și e bucurie mare în Izrail ! Elk- han Berger e chiar sărbătorit de cai de-o lege cu el și — va fi înaintat la mai mare !.. Și n’are decât să mai culce Ia pământ câte-un netrebnic de ăsta de Român, om fără stăpân, că 8 luni, hrănit bine în închisoare, nu i lucru mare pentru o astfel de bravură plăcută lui Ie ho va...

Noi cu a noastră minte măi o- menească, gândeam, că se poate scădea pedeapsa unui hăbăuc, unui dobitoc, unui slugoi jidan, dar unui „haham“, „șahter*, un fel de popă a lor, așadar om cu carte, cu știință, care trebue să-și dee mai bine sama de ce face, decât cutare slugoi, — acestuia trebuie să i-o dai chiar îndoită! Când colo el — păsărică scumpă de colivie, i-se deschide ușa să zboare mai departe...

Iartă Doamne pe aiât de torii apărători și judecători ai Iui ucigaș!..

Și mai băgați de samă ceva : In Februar hahamul a ucis, și până în Novembre a și fost chemat Ia 4 ju­decăți (2 Ia Albaiulia, 2 !a Cluj) și e liber !.. Câți Români de o sută de ori mai nevînovați ca acest criminal, zac uitați prin cela temnfți cu anii!..

Tot Jidan să fii în draga noastră Țară Românească!

căreia liberă

iertă-evreu-

îndemnurile stăruitoare ce se pun în timpul din urmă, ca să se înfiin­țeze șl prin Ardeal, Bănat, Crișana, ca și prin Bucovina, Cooperative și Bănci populare cooperatiste, așa cum sunt așa de multe în vechiul Regat și în Basarabia, — încep a prinde tot mai mult și pe la noi.

Mai nou s’a înființat o Bancă populară cooperatistă și îa orașul nostru Orăștie. Numeroși funcționari, meseriași și plugari s’au hotărît să înființeze și la noi o astfel de bancă populară, în legătură cu puternica organizație delà București. Și, cum noua lege a cooperației a împărțit conducerea acestor așezăminte eco­nomice de mare însămnătate, pe ți-

s’a s a înființat Ia Cluj o „ Uniune a cooperativelor" din aceste părți, — și așa și cele ce se înființează acum din nou, cad în cercul de conducere a Uniunii delà Cluj, care ea apoi sta în legătură cu Conducerea cea mare din București.

Așa și noua Bancă populară „Oraștiana“ delà noi, va primi în scurtă vreme întărire delà Cluj pentru a și începe lucrarea, iar Sta­tutele votate (după tipul tuturora) vor fi luate la cunoștință de Jude­cătoria de ocol din Ioc (pe care le­gea o obligă a lua știre și a da ho- tărîre în timp de câteva zile, nu să lase să zacă hârtiile acolo cu lunile ori cu anul).

Așa în scurtă vreme banca po­pulară cooperatistă „Orăștiana* va începe a lucra.

S’au înscris pân’acum aproape 100 de membri, fiecare cu 5 —10— 15 20 de părți (acții), fiecare parte de 500 Lei, iscălind împreună vre-o 400.000 Lei. Și înscrierile sunt în curs și se primesc mereu, din loc sau și de prin comunele din jur.

Banca populară va da împrumu­turi numai membrilor săi, — sau: Cine are lipsă de împrumut, trebue să-și iee șl el parte (acțle) delà ea.

Banca are ca scop, când împre­jurările îi vor îngădui, să-și înființeze aci și prăvălia sa, magazia sa, pen­tru a avea la îndemâna membrilor săi mărfuri și unelte economice de cari au mai mare trebuință, pe lângă că le dă împrumuturi ieftine, așa ca toate Bănciie populare șl Coopera­tivele.

Dorim ca, o conducere norocoasă, să desvolte banca populară „Orăș­tiana“ cât mai frumos, punându-o în rând cu soațele ei ajunse la așa de frumoasă înflorire în vechiul Regat.

Ca început, membrii și-au încre­dințat conducerea băncii la următo­rii : Dl G. V o i ș a n, adv., ca pre­ședinte ai Conziiiuiui de administra­ție (Direcțiune). Vicepreședinți : P. Androne, C. Budoiu; Cassar: D. Molnar ; în Conziliu : Radu Spuderca, D. Pardos. N. Borza, Lie Rusu, 1. Popovici, G. Popa Nițu, Ivan Cris- tea, N. Oprea ; — cenzori : Lazar Purstin, Vas. Budoiu, los. Turdășan ; suplenți : los. Frâacu, I. Presecan și D. Joca, — toți comercianți, măestri șl plugari.

Când banca își va începe lucră­rile, se va vesii și se va arăta unde îșl are cancelariile.

II

:

Unde vom ajunge?

La asta vom ajunge, de nu von domoli pornirile nebune a urei de pardid, pe care vedem că chiar oameni cu carte, o samănă cu amândoaui manile printre țărani! Și rău fac.

Dar nicăiri nu auzi o întărîtare a acestui popor contra străinilor de pintre noi, cari ni se urcă în cap șl de cari nu mai încăpem nici azi pe nicăiri unde ar fi venituri, câș­tiguri bune!

Din Basarabia.O gazetă din Chișinău face o

mult grăitoare mărturisire, pentru cei ce ar fi datori s’o audă. Iaca ce :

„Dacă nevoia (trebuința) te duce în unele comune s’au târgușoare (o- rășele) unde primarul și slujbașii pri­măriei sunt Ovrei, nu pofi căpăta Sâmbăta nici o deslușire. La ori-ce stăruință ți-se răspunde:

— Azi e Sâmbătă. E Sărbătoare! Primăria e închisă! Mâne e Dumi­necă, e sărbătoare, și e tot închisă. Vino matale (adecă dumneata) peste 2 zile și te-om desluși“...

„Iată o deregătorie care sărbează oficial 2 zile po săptămână șl „lu­crează“ numai 5 zile. Nu vom face tâlcuiri asupra faptului, ca să nu fim învinuiți de sințăminte, pe care nu le avem“, — închee foaia, ca și cum ar zice: Sărut mâna, jupânilor, șl iertați de ce spusei, dar nu vreau să vă supăr, că eu n’am „sințăminte“ dușmănoase vouă, numai iaca, mă scăpă limba să spun ce văd...

Cu toată frica ei de Evrei, gazeta basarabeană descopere o stare de lucruri de mare însămnătate : ea ne arată ce așteaptă multe orașe și sate din cele cotropite de Jidani, de azi încolo, în această țară: Noua lege comunală, legea lui Stere, dând drept de vot, la comună și județ, șl femei­lor, — vor ajunge șl mai multe sate și orașe decât azi, să fie conduse de străini, unele curat de Evrei (prin Basarabia și Moldova). Aceia vor pune slujbași evrei cât mai mulțl, și aceia vor lipsi în toate Sâmbetele delà slujbă, fiindcă e „Dumineca“ lor, și vor lipsi Dumineca, fiindcă e a noastră !

Și guvernele vor închide ochii și nu vor vedea, ca să nu supere pe mamona, zi-i Marmorosch-Bîank, atiugându-se de neamurile lui!

Trebue o mare schimbare spre bine, spre Românizm și creștinizm, în conducerea acestei țări, — că de

I unde nu, — e rău de ea!

I

I

?

Scriam în numărul trecut, că de 1 nu ne vom opri în asumuțarea oa- | menilor unii contra altora pentru po- I litică de partid, vom ajunge ca cei | ce merg Ia adunări politice, o să | meargă înarmați și când contrarii îi | atacă, o să tragă -- frate în frate!.. |

Temerea noastră s’a adeverit prea | curând : In numărul său delà 6 Nov. ! ziarul „N a ț i u n e a“ din Cluj spune, ? ca d. fost Ministru Alex. Lăpădatu președintele organizației liberale de acolo, a făcut vestire, că pe viitor: atacurilor cu puterea se va răspunde tot cu puterea!, — mai drept zis: cu revolverul sau cel puțin cu măciuca !..

Din site |ări.

Cypru și Grecia.Insula Cypru, e un ostrov mare

șl prețios în Marea Mediterană, cam aproape de coastele Aziei mici, în spre Damasc. E locuită cam de ju­mătate de milion de oameni, între cari vre-o 50—60.000 Turci, ceîa- lalți mai ales Greci (mulți din ei fugiți din Azia acum după războiul

, cu Turcii).Insula se ține de Anglia, -— dar

? Angifa nu-i prea are folosul. Pentru I Grecia însă ea ar însemna un bun •’ razlm, — deși e çam departe de ea I șl prea aproape de țărmli Turciei I din Azia.

Nf. 47 — 3 Libertatea.

care per- adu- caricare

Totuși Grecia se £ Cypru, și cum are norocul de a fi condusă de luminatul bărbat de stat Venlzelos, cel cu bune legături în lumea diplomaților, — acesta (Ve­nizelos) cearcă să mai adune macar ceva din hârburile sparte ale maréi Grecii pe care o înfăptuise el la sfâr­șitul războiului trecut și pe Grecii nebuni da atunci, o dură trântindu-1 în alegeri și când la cârmă pe niște nerozi, conduseră războiul nenorocit acriserăm mai sus. Acum Venizelos a pregătit lucrurile pentru a adăuga Greciei frumoasa inzulă Cypru (Ki- pros) și se vede că izbutit a câștiga . pe Anglia pe sama ei.

De aceea foile grecești aduc vestea, după trecerea lui Venizelos pe la Londra, că locuitorii din Cypru au trimis o mare solie la Atena (capitala Greeiei) cerând alipirea Ciprului la Grecia. Căci e inzulă încărcată de Greci, cari ar vrea să rămână acolo, dar să știe că stă asupra lor mâna de pază a țării lor grecești. Te miri ce-o făgăduit Ve­nizelos Angliei, ce nu, — încât a- ceea se va învoi să treacă Cyprul Ia Grecia.

Strașnică palmă s’a dat Românilor la Brașov! 0« dragii noștri pretlnl Sași șl Unguri.

Fiind să se aleagă de nou Condu- ducerea Camerei de Comerț și In­dustrie din Brașov, — s’a cercetat lista membrilor acestei Camere, delà cari atârnă să-și aleagă pe con­ducătorii ei.

Până anul trecut Românii erau hotărîtori în această Cameră, dar gu­vernul de acum, condus nu se știe de ce socoteli, a alăturat la această Cameră și județul Săcuesc Trei- scaune, prin ce au sporit foarte membri unguri (săcui) șl evrei ai Camerei.

Când au văzut aceștia că noi în­șine le-am dat în mână puterea, —- n’al grijă de s’au sfiit a se folosi de ea!

S’a simțit pornirea lor, de a înlătura cu totul pe Români delà conducerea Camerei.

Atunci an trebuit să înceapă Ro­mânii a bate ia ușa celor ajunși a- totputernlci (din „bunăvoința“ și „în­țelepciunea“ noastră!), și să cerce o „înțelegere“ cu el, mai drept zis să se roage de ei, să binevoiască a sta de vorbă și cu toi, amărîții de Români...

Fruntașul Sașilor, deputatul Dr. Hans Otto Roth, s’a făcut că stă de vorbă, și, — rugat de doi Mi­niștri: de V. Madgearu și de Voicu Nițescu, a zis, de pe vârful buzelor, că da, e pentru înțelegere. Iaca va pune și ațâța Români, câți li se cade după numărul de membri ce au în Cameră. Șl Românilor ii se cad multe locuri la conducere, căci ei sunt în Cameră mai mulți și ca membrii sași și că membrii unguri, — numai ca acela ia olaltă sunt mai puțini. Așa că, dându le mai mult ca a 3-a parte de scaune în Conducere, nu ii se face altceva, decât a fi drepți cu ei, Românii. Nu să le dee ceva mai mult, ca la neamul stăpânilor în țară, ci atâta cât 11 se cade după numărul lor. — Asta e, mă rog, „numerus clausus" (numărul cuvenit după nu­mărul tău).

Și cei 2 Mialstri, cari și ei au ajutat la întărirea străinilor în Ca­meră, alipind județul săcuesc aci, — erau foarte „fericiți“ că au izbutit cu atâta!..

Hans Otto Roth a zis către ei

s

i

ÍI

vândeste la I că așa va fi, dar către frații săi (că | Bandele de „comilâgii“ bul-■ - “ și Săculi și Ungurii îi sunt frați, și gări, oameni cu capu n mană, puși

Jidanii și toți Dracii, dacă aceia-s '-----~~ -------R"’-împotriva Românilor!), acasă a zis ? altfel : Faceți cum vă trage inima I. Í Trageți-le una la Wallachl, să ne | țină minte!

Și ei ni-au tras’o!I’au tot purtat pe Români cu í

vorba, iar în ziua din urmă, în clipa din urmă, au înaintat la Tribunal lista de candidate cu înlăturarea de tot a Românilor și candidând NUMAI MEMBSI SAȘI, UNGURI ȘI JIDANI, la Conducerea Camerei!

Românii, revoltați de atâta rău­tate, nici n’au mai înaintat și ei lista. Și așa Tribunalul are să vestească lista săsască-ungurească-evreiască, ca— aleasă, fără luptă, fără contra- candidați! (Așa ni le povestește a- cestea ziarul „Carpații" din Brașov).

Știți ce răspundem noi la asta? Le zicem: Bravo! strașnicilor

patrloți seso-maghlaro-evrei din Bra­șov I Ne place de ei mai mult decât ei își pot închipui dînșlil

Așa, — poate că vor trezi din nebleznicia și din hăbăucia lor pe „bărbații politici" ai Românilor, cari, în loc să caute să întărească pe Ro­mâni peste tot locul șl în toate, — par’că Duhul cel rău îi povățuește, de încarcă pe minoritari (pe nea murlle streine) cu drepturi, pe cari nici ei nu le cer și nu le visau I Dar dacă noi le punem în mână cuțitul cu care să ne izbească in pept, și biciul cu care să ne pleznească în obraz, — el nu-s proști să n’o facă! j

După rușinea pățită la Brașov, Ï poftiți și mâncațivă politica domni- , lor politician!, miniștri Madgearu și ; Nițescu, cari ețl crezut că, făcân- ' du-le un nou hatîr acestor streini, ’— le câștigați „iubirea“ „alipirea“ ; la voi, și-i veți avea la mână în toate! ,

Când vă va trezi Dzeu din a- ceastă nebunie și ținută de sluji streinilor ?

NOUTĂȚI

la cale să tulbûre pe vecinii Bul­gariei, trecând peste hotare în Sâr- bia și în Dobrogea, pentru a jăfui și a omorî pe Români și sârbi, — au atăcat de nou în Dobrogea. Au rănit greu pe un grănicer, pe un jandarm și pe 4 Români macedo­neni. Pe aceștia li i tare năcaz că au venit și s’au așezat în Dobrogea, spre a întări rîndurile de Români printre Bulgari. De aci cutezatele lor atacuri. Avem mulți vecini veninoși.

♦

W“ Cetiți înștiințarea de pe fața din urmă a foii, despre „Calendarul Național* * pe 1930, de vedeți ce cu­prins băgat și minunat are!

Ziua de 10 Nove mbre, în care s’a sărbat un an decând guvernul de acum a luat în mânile sate ocâr- muirea țării, s’a sărbat în București prin două Aducăki poporale, una în Sala „Dacia“, alta în „Arenele Romane“, unde s’a adunat lume multă și s’au ținut vorbiri de nume­roși deputsți, senatori, de primarul Bucureștilor, iar de încheere a vor­bit lumii adunate însuși dl prim- ministru Iuliu M a n i u, arătând ce stări a găsit când a venit la guvern, ce a putut face de atunci și ce nă­dejdi de noi înfăptuiri are pentru viitor. — Alte adunări la Muscel, Ismail, Teleorman, Chișinău, Bârlad, Dolj, Ialomița.

Și încolo în țară s’au ținut a- dtmări în mai multe orașe mari, în­tre altele și la Cluj, Făgăraș, Bra­șov, Ciucea, Zălău, Sighișoara, Lugoj.

•Cât va fi penzia ungurilor?

După ce guvernul a hotărît să dee panzia și slujbașilor unguri cari n'au vrut să pună jurământ de credință față de Statul român, — dar îl pun acuma, — s’a făcut socoteala ce penzie li-se cade? Și se erată că vor primi 300 milioane Lei pe an penzie regulată, iar alte 300 mi­lioane li-se dă ca penzie pe anii trecuți, pe cari nu ir s’a dat.

Târgul diri Decembre la O- răștiei, — mulai 1 MInisteriul de Industrie a strămutat târgul de De­cembre delà Orăștie, de pe ziua de 6 Decembre, pe cea de 7 Dec. (Vezi anunțul Primăriei).

»Biletele de vite se pot da, după

un Ordin (poruncă) a Ministerului de Interne, numai de Notarii comunali. Dar asta e o măsură grea pentru comunele ce sunt departe de can­celaria notarială. Prefectura Clujului a cerut Miaisterlului să-și schimbe această hotărîre, — iar până va veni răspunsul Ministrului, a dat voe Pri­măriilor să dee ele acele bilete.

♦

Asoeiațiunea „Andrei Șagu- na“ a clerului ortodox român din Mitropolia Sibiiulul, s’a ținut în 6 Nov. la Albaiulia. luând parte și 1. Pr. S. Metropolitul Bălan delà Si- biiu, Pr. S. Episcopul Comșa delà Arad, Episcopul militar Stroia șl frun­tași ai tuturor Episcopiilor din Me­tropolie și preoți mulți. S’au ținut Conferințe pline de știință și învă­țătură, — întărind preoțlmea cu noi puteri de luptă pentru lege și cre­dință. »

Bugetul Statului pe anul 1930 e întocmit, în liniile iui mari. Va fi de 37 miliarde Lei (cu vre o 2 miliarde mai mic ca anul trecut). La scăderea asta se ajunge prin fap­tul, că foarte multe sarcini ale Sta­tului, de multe miliarde, au fost tre­cute în sarcina județelor șl comune­lor,— că de nu, bugetul Ieșea mult mai mare și mai greu ca anul trecut.

«

Alegerile comunaleți județene se apropie! Tot cărtu­

rarul delà sate si aibi o „Lege* nouă, ca să știe ce și cum. La „Libertatea* află legea tradusă în limba pop o» rului Preful 75 Lei trimisă f r ane o recomandat *E toamnă,

! ?:I■;I

■

i

toamna harnică și darnică, care a ades câte ceva la casa fiecărui ban gospodar. Mulți astfel de bani gos­podari au oc- ste Joi Noi i-am omenii pe ei, crezănda-le și trlmițăndu-te foite pe așteptare până în toamnă.

li rugăm, ca acum să ne omenească și el pe noi,trtmițăndu-ne cere cu ce se știe dator Unii rfau trimis încă nimic pe anul de față. - li rugăm să nu mai înfâizie.

Cei cu datorie pe Calendare, ase- |

i? f ț ?I

t I ! r

i t

II

I

menea.

1 Reuniunea Comerclinliler Industriașilor $1 Meseriașilor Români din Va lai-Jiul ui.

Caută 6 bătțî romául piatra a 1 sștz* cm scenici la următoa­rele aiiiaerii :

2 bit ți lă maeștri pantofari la Petroșani si C mpä. 1 fr zer îs coa. C’mpa. 1 Zsgîsv (pictor) îa Petro- găsi. 1 biâuar de hx Iu Petroșani. Í la präväite de coloniale fi mana* facterâ în Pitroșen’.

Párisii cari doresc ei și dte copiii !» meseriile de crai ses, sä aí »dressze grabnic Președinția! Reuniunii: D-lui Ștefan Peaeș în Pe­troșani Str. Rrgele Ferdinand Nr. 63.

Domnii preoți și învățători sunt răgiți să îadimae p$ copil deatol» nici, ia îmbrățișsrea acestor meserii. Copii să albă terminate 4 clase pri-

s mare șl să fie sănătoși. (0) 1 2

Războiul economicizbucnit în Palestina

litSe păreâ că lucrurile s’au liniș-

... în Palestina, după-ce Anglia tri­mis« se câteva regimente de soldați din Egipet, cari au făcut să încete tulburările.

Nainte cu vre-o săptămână se dase chiar de știre că Comisarul en­glez a dat voe trupelor engleze aduse în urmă, să se întoarcă în Egipet. Și acelea și plecaseră, — când de-odată sfatul național evre- esc ceru Comisarului, să nu dee încă drumul trupelor, — că ei au simțit că iară se pregătesc tulburări, cari pot să le fie lor de rău. Iară pot fi rase multe capete de Jidani de pe umeri pe pământ. Că Arabii iară ferb, fiindcă tribunalul Englez care a cercetat pricinile tulburărilor de mai nainte, a dat Ia 3 Arabi pedeapsă cu moarte, pentru partea ce au a- vut In acele tulburări.

— In același timp se vestește, că o mulțime de vre-o 30.000 de „Vahabiți* (Arabi din ținutul numit așa, cum l-ai zice la noi Olteni, Moldoveni), din largile ținuturi din jurul Palestinei, sunt în drum spre Palestina, pentru a mătura țara de Evrei, — șl a libera pe cei 3 Arabi osândiți la moarte sau a-i răzbunai

Cum vedem „proștii“ de Arabi,— că așa-l descriu folie evreești de pretutindenea, că sunt un popor de „proști“, — nu-și pleacă așa de u- șor gâtul în jugul robiei „învăța- ților“ și aleșilor Evrei. Și cum el, Arabii, sunt mulți nu numai în Pa­lestina, ci și în jur de ea pe întin­deri uriașe, încât Palestina e, față de cuprinsurile locuite de Arabi, cât un județ dintr’o țară ca a noastră, și cum Palestina stă pe țărmul mării,— lumea de Arabi delà spatele el, de s’o mișca zdravăn, o poate az­vârli în mare, ca o jucărie (adecă pe străinii din ea).

Totuși Evreii vreau să se facă stăpâni hotărîtori asupra Palestinei, dar nu prin puterea brațului lor, deprins a se vîrî numai în buzuna­rele altor neamuri, nu a învârti arma de apărare, — ci prin puterea bra­țului englez.

Dar cs lucru nefiresc, nu va reuși. Anglia se va sătura de a se război cu Arabii, nu pentru sine, ci pentru aîții. Când odată va fi cuprinsă cu armatele sale în alte părți de lume, o să i lase pe „ocroiiții“ săi Evrei din Palestina în voia sorții, — și atunci vor plăti ei mișeliiîe ce Ie fac acum, în vreme de pace, împo­triva poporului băștinaș al Palestinei, care e, de 1200ani, poporul arab.

Noi ne-am bucura ca Arabii să le facă de voe bună loc, îacă larg, cât 3 Palestine, ca să se ducă acolo toți Evreii, — dar nu avem nădejde. Semnele nu ne promit (fSgăduesc) acest noroc.

Iar dacă Arabii nu se lasă, ci se ruptă pentru țara pe care Evreii au părăsit’o de peste 1500 de ani și pe care ei o stăpânesc de tot atâta vreme, noi, judecând că pe a cui parte e dreptatea, — nu putem să nu recunoaștem, că dreptatea e pe partea Arabilor, cari încep acum să sufere și ei, ce sufe­rim noi de mai multă vreme, în tăcere rușinoasă.

Cele mai nouă știri arată, că s’a început și un strașnic război e- c o n o m i c în Palestina : Arabii au hotărît boicot față de mărfurile de ori ce fel vândute de Jidani (â- decă încuDgiurarea lor și că nime­nea să nu le cumpere), — iar E- vreii au hotărît și ei boicot față de lucrurile Arabitor!

taten} 4 Nr. 47—1929.

A ie^it de sub tipnr

„CALENDARUL NAȚIONAL“ pe 1930 ?i s'a Început trimiterea lui celor ce a* trimis după eU E adevarat CALENDAR NAȚIONAL și PLDGÄRESCI Oa național, Implininduse 10 ani de a îxaibtarea armatelor

?* , f Un^aria P Urarea lor triumfală în Bude pesta. Calen­darul foilor noastre aduce în fruntea sa fotografiile celor 3 mari Generau cari au avut partea hntârîtoîre în acel marș Înălțător: fotografia GENERALULUI PREZAN, care conducea toată lupta ca Șef al Marelui Stat major, a GEN. MĂRDĂRESCU, coman­dantul oștilor pe front și a GEN. MOȘOIU care a format dm wțerve .maiul" cu care a lovit în cap oștile maghiare ce nă­văliseră dincoace de Tisa și respinseseră pe cele române 50 de kilometri napoi. Dopă lovitura cu .maiul® rezervelor, s’a pornit năvala posta Ucgaria, care nu s’a m&i opnt pân’ Ia Budapesta!

Trei zile a stat Regele Ferdinand și Regina Maria și Ge­neralul Prezs n pe malul Tisei, și sub orhii lor au trecut, incu- S?dap8e Imbälbätatö °9tÍIa româD6 ^t8ta Tisa ?’ r0Pezita spre

•I Chipurile acestor mari comandanți din cele mai glorioase zile ale marelui războio, Ie duce .Calerdarul Național® pe 1930 to casa Românilor cari știu prețui astfel de smintiri sfinte ! — Se aduc chipurile Generalilor, ca și a Rtgneî viteze și a Regelui care pai’că ô chiar pe țărmul Tisei în mantaua bătută de vântul rece al toamnei...

Iar ca calendar AL PLUGARILOR aduce rn foarte lămuri­tor articol, că: De c6 America a început a ne bate si CU graul ei, mn ffemat cu mașinile, la noi acasă ?u Cercetat z4 și lămurește toate pricinile acestei arătări neașteptate și arată în ce fel numai, ne putem apăra de această năvala economică ! Boar te Interesant și plin da învățătură.

, ^008,00 vMa românească de pretutiadenea: Dalafrații din Yogoslavia; Fanfara lor mândră din Vladimîrovăț:-delà ce» œc Basarabia: Palatul facultății teologice din Chisinău și 3 bărbați fruntași în lupta pentru păstrarea limbii și legii sub Ruși: Em. Gmiliță, I. Andronovici și Ai Mateevici; — delà frații din America: tineri cari Ie fac fală: Attista Constanța Borza tinerul ingmar Emil T. Faur, tinerul advocat Carol Morariu- — Apoi: Vederea drăgălașă delà Giădha (azilul) de copii din satul Bălța dm Bhcr; a copilelor din Pânceta (j. Arad) jucând teatru; — Copii premiați la Expoziția da copii din Dobra (j. Hunedoarei) Fotografia îndrăzneței parașutiste românce d șoara «margareta Brăescu și ce e »Parașuta®; — Vederea Canalu­lui (drumul de apă) ce sa piănuește »sire București și Dunăre și însămnăt&tea lui; •— Cum se mută în America case mari și chiar biserici dintr’un loc într’altul, cu chipuri; — .Balonul Zeppelin®, Hidroavionul și Balaurul englez sare întrece pa Zeppdinul ger­man, cu chipurile îor; — Fotografia marelui General francez Ma­reșalul Foch care a dat Garmanilcr loviturile hotârîtoare în räz« bőin, mort îo vari; — și a’te vederi mult grăitoare.

E »Calendarul Național® pe 1930, o carte de mare preț pe masa ori-cărui Român, țăran ca și cărturar.

De cetit mai aduce poezii foarte plăcute, alese din cele scrise de meșterul pcet Vasile Militară și de doi poeți tineri delà noi: Mihai Novac (Șasea) și Ioan Bătrâna (Voivoden:).

Încolo: Tot ce se cere îati’an Ctlendar: Menai vremii ; — cât ț’n animalele; cât clocesc pseiriie ; — despre Postă șl Telegraf; — Târ­gurile de țari ; — Ce timbre se pan pa Cogtrscfa. obi’gsfii si gîte hârtii, — și altele.

— Se trimite numai după primirea înainte a bunilor iPre ț a 1 Cakndaralal e : 1 exemplar (o bnesti), campărat aici: 18 Lei.Trimise pria postă, franco 1-5 exemplare, tot ca 18 Lei unul, ier

10 Lei ps deasupra (peatro toate Ia oleltă) ca plăti de recomandat (ca si ns ae peardfi pa porti san prin mânlle prin cari trec delà posti până la ccmpărâtoi). Cel ce trimite usinai prețel Calendarelor, I»? cel 10 Lei pentra recomandat na î sdapge, — le va primi simpla franco (Pitite), dar de se vor perde, g dona oari eh I ae mal trimit

Delà 6 îxemplar® în ana re plătesc ca numai 15 Lei exem­plarul și 10 Léi de recomandare (pentrn totte la an loc).

-- Abomflor noetrl vechi, prcbsfi ca bani plăiHorl (cel poli» de 2 ani în rânda;ală), le trimitem spre vânzare nn nemăr pitrfviî de Ca­lendare fi firi a ie plitl de tot înainte, dar numai dară trimit câte 6 Lei de fiecare calendar tnâirde, restai «vând a-1 trimite dnpă viezure. Firi această arvună, na trimitem nimănni.

A se trimite brn! ți cereri Ia:Admin. .LIBERTATEA®

(®) 1 ORĂȘTiE (jad. HzEsdours).

Ii

f I Í■I

j

i

fc:

311 í

í

DE VÂNZARE DIN MÂNĂ LIBERĂ în Simeria, lângă atelierul C. F. R. șl moara Sehender, în

șoseaua naționala la Încrucișarea de drumuri sj-rc. Deva, Petroșani șl Hunedoara, toate centre cu fsbriei:

üoa casa de zid mare cu 8 camere, cu restaur&’ î siumă eu bre ven și iocai de prăvălie, cu curte mare, bună penku dpizît de scânduri sau petrol, benzină, cu popică: io, cu pavilon, cu graj- dări și curte separată pentru economie.

Loc ban pentru lăptârie, hbrică de unt sau tegiăsctosre de porci, cu gradină mare lângă apă.

Ca 7 j gäre de pământ cl I în o tablă, lângă cssă - și a casă mică peutra gospodărie.

Pământul bun și pentra grădinărit, kgumărit seu pomirit. R staorantol se vinde și fără pământ.Condițiuni de vânzare favorabile. Adresa:

Ioan Triff,notar în Simeria, juA Hunedoara/.(1946/ 1-S

AVl7t Sobicrls»! mi am Insta- lat PIUĂ pentra bitet

pisari, clotrecl, (andre și tot felal de ștof*. — Se lacresai întocmai ca la Slbllu, gliefc te.

ANDREI NICOLAE, (1944) bl com Căstău p. Orlșt'e,

(jt-’d Huned).

Publicațiune.Se adece I« CHnoftințâ pcbilci,

ci prex mei lârg de țară din Isna Decemvrie în orașul Orâțtie, jad. HsEedotra, se va finea pe viitor în b»zî Dec'z unei Mlnhternlal de iBdaetrk: cel de vite în zilele de 3 și 4 Iar cel de mărfi 7 Decemvrie-

Ori știe, Îs 28 Oit(W4T> i-i Primăria

în ziua de

1929. orașului.

!I

II

i«

Moară de aráidatSubscrisa dan în «râtdi moara

mea ca 2 petri, pnrtati ci gaz, în comana Bcbâlna (p, Ori știe). (1945)1-2 văd, Sifia Ardian

Bolnavii de PLÀMANI astmatici balaavi da pspt

wfulefl »mialei siracl da slna* Ili biți

J, afli mult dorita oșurarc a au- " terințelor lor pria8 Siropul VEBTEȘ= 4 sticlo 540 Lei pria rambura.

Spese postale și ambalaj in regio proprie.

Farmacia la »VULTURUL ALB*Kr. 33, Lugoj Bănat.

„BANCA CENTRALĂ* pentru Industria și Comerț, Sec. As. în Cluj.

PROSPECT DE EMISIUNEAdunarea Generală extraordinară a Băncii Centrala pântru

Industrie și Comerț soc. an. în Cluj, ținută Ia 2 Noen brie 1929, a hotărât sporirea capitalului societar delà 50 milioane Lei la Léi 75,000 000-—

Condiția,Jle în cari se emite acest spor de Lei 25,000 000 — sunt următoarele:

1. Acționarii vet hi au dreptul să opteze și să semneze după două acțiuni vechi, una acțiune noua.

2. Prețul unei acțiuni noi se fixează pentru vechii acționari la 250 Lei de fiecare acțiune și separat 10 Lei spese de emisiune.

3. Termenul de cptsra și semnare este până la 15 Decem­brie 1929.

4. Din prețul miei acțiuni se va plăti la semnare 75 Lei, î~ —•se va plăti 75 Lei Ia 15 bruarie 1930.

5. Noua omisiune va6. Acțiunile neoptate

dispoziția Conziiinlui de Administrație, toLo plasa în condițiuni cât mai favorabile pentru societate.

7. Fată de acționarii cari nu vor achita prețul acțiunilor Ia termenele fixate se vor aplica dirpcziț'uni'e PRg. 6 din statute, avărd să plătească 157. dobândă de întârziere.

8. La semnare se vor prezenta acțiunile vechi și anume: Ia sediul central din Cluj și Ia filialele din Alba Mia, Bistrița, Ha­țeg, Sibiu și Turda.

9. Semnarea de acțiuni se va face pe declarațiunea anexată !a prospect.

10. Acțiunile noi se vor putea emite și în titluri cumulative de 5, 10, 20 și 100 bucăți acțiuni.

Cluj, la 2 Noembrie 1929.

în capital și 10 Lei spese de emisiune, iar din restul de 175 Lei1930 și Lei 100 la 15 Fe-Ianuarie

beneficia dè către

de dividendul anului 1930. vechii acționari, rămân Ia I. care este autorizat a le

(1943; 2-4

fSpoprsSä 8Libm&ïs&* 1s (Mșifoj