Sinteza activită�ii parlamentarilor

în mandatul 2008 - 2012

ce legi au votat senatorii şi deputaţii

cine a absentat cel mai mult

în ce domeniu s-a legiferat mai mult

1 

         

       

Sinteza activității parlamentarilor în mandatul 2008 ‐ 2012    

ce legi au votat senatorii şi deputaţii cine a absentat cel mai mult 

în ce domeniu s‐a legiferat mai mult   

     

          

Ediție preliminară            

Bucureşti, septembrie 2012 Seria de Rapoarte de monitorizare a activităţii parlamentare 

2 

Raportul  Sinteza  activității  parlamentarilor  în  mandatul  2008  ‐  2012  continuă  Seria  de Rapoarte de monitorizare asupra activităţii parlamentare realizate periodic de către Institutul pentru Politici Publice  (IPP)  începând  cu  anul 2005, de  când  a  convins  conducerea  celor două Camere  să introducă  procedura  votului  nominal  (înregistrarea  şi  publicarea  voturilor  individuale  asupra proiectelor  de  lege  dezbătute  în  plen).  Această  publicaţie  este  realizată  cu  sprijinul  financiar  al Fondului  pentru  Inovare  Civică,  program  finanţat  de  Trust  for  Civil  Society  in  Central  and  Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.  

O inițiativă a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile

Susținut de:

  

      Autori  Violeta Alexandru, Director IPP Adrian Moraru, Director Adjunct IPP Raluca Mihai, Asistent Programe IPP   

     

Institutul pentru Politici Publice (IPP) Str. Sevastopol, nr. 13 ‐ 17  sector 1, Bucureşti Tel (+ 4) 021 212 3126 Fax (+ 4) 021 212 3108 E‐mail: office@ipp.ro www.ipp.ro   ©  Toate  drepturile  sunt  rezervate  Institutului  pentru  Politici  Publice  (IPP).  Atât  publicaţia  cât  şi fragmente  din  ea  nu  pot  fi  reproduse  fără  permisiunea  IPP. Opiniile  exprimate  în  acest material aparţin autorilor      

3 

Rezumat   În  aceşti  patru  ani  de  mandat,  actualul  Parlament  şi‐a  „delegat”  aproape  în  totalitate  din prerogativele  sale  în materie  de  legiferare  către  Guvern,  care  a  devenit  principalul  legislator  în România. Cele mai multe dintre proiectele de  lege adoptate provin de  la Guvern  (74% din  totalul proiectelor înregistrate în Parlament), care le documentează mult mai bine, dispunând de un aparat logistic consistent şi acces la informaţii utile. În reperate rânduri, fără să comunice eficient priorităţile legislative  şi  mai  ales  importanţa  unor  proiecte  iniţiate,  Guvernul  a  ajuns  să  sufoce  practic parlamentul cu un volum consistent de propuneri de legi, în legătură cu care nici nu‐i lăsa prea mult timp  de  reflecţie  şi  dezbatere,  de  unde  şi  blocajele  la    vot  în multe  situaţii  prezentate  de  presă. Timpul alocat dezbaterilor parlamentare s‐a  înjumătățit faţă de mandatul trecut, judecând după cât durează procesul legislativ în cazul unui act normativ, atât la Cameră cât şi la Senat.  

În numele eficienţei în actul de guvernare, partidele politice au slăbit în timpul acestui mandat din rolul  şi puterea efectivă a Parlamentului,  într‐un context nefavorabil, generat de  slaba pregătire profesională  în  domenii  de  specialitate  a  aleşilor. O  analiză  realizată  de  IPP  la  începutul  acestui mandat ne arată că cei mai mulţi parlamentari sunt jurişti/notari, puţini având specializări sectoriale ‐ atât de necesare pentru un proces  legislativ eficient  în domenii tehnice care necesită o cunoaştere amănunţită a problemelor de fond. De exemplu, în proporții relativ egale (20%) dintre senatori sunt specializați  în  domeniul  juridic,  respectiv  economic,  fiind  urmați  de  18%  dintre  senatori  ce  sunt specializați  în  științe  exacte;  La  Camera  Deputaților  majoritatea  deputaţilor  sunt  licenţiaţi  în domeniul ştiinţelor juridice urmat de cel al ştiinţelor economice şi al celor tehnice, spre deosebire de legislatura  2004  ‐  2008  în  care,  în  ordine  descrescătoare,  domeniile  de  studiu  dominante  în Parlament  au  fost,  în  ordine:  cel  tehnic,  economic  şi  apoi  cel  juridic.  Analiza  IPP  remarca  la  acel moment  o  modificare  a  domeniilor  de  calificare/specializare  a  deputaţilor,  în  sensul  în  care  în actualul  Parlament  sunt mai  ales  jurişti  (foşti  procurori,  notari,  avocaţi,  etc.),  dar  şi  o  creştere  a procentelor pe  categorii de pregătire/educaţie1. Pe  ansamblu, nivelul de  expertiză  în parlament  a scăzut foarte mult, dovadă numărul mare de iniţiative depuse mai ales de nou veniţii în parlament (şi mai ales  în sesiunile din centrul mandatului, după ce au traversat o perioadă de acomodare) şi care sunt  respinse  pe  bandă  rulantă  de  către  plenurile  celor  două  Camere.  Numai  23%  dintre  toate proiectele  depuse  în  ambele  camere  în  acest mandat  (peste  5.000)  au  devenit  legi,  restul  fiind repinse  sau  încă  în  dezbatere;  un  calcul  rece  ‐  plecând  de  la  aceste  rezultate  ale  muncii parlamentarilor  şi asumând că prerogativa de  legiferare este atributul principal al mandatului unui ales  ‐  ne  arată  că,  dintr‐un  total  aproximativ  de  1.200  milioane  de  lei  cât  reprezintă  în  total cheltuielile Parlamentului pe acest mandat (aprox. 270 milioane de euro), numai 276 milioane lei au fost până la urmă eficient folosiţi. 

În  caseta  de mai  jos  puteţi  regăsi  un  tablou  cu  cele mai  reprezentative  cifre  pentru  activitatea parlamentarilor în mandatul 2008 ‐ 2012: 

 

 

 

 

 

 

                                                            1  Pentru  mai  multe  informații  vă  rugăm  accesați  comunicatul  de  presă  al  IPP  cu  privire  la  structura Parlamentului ales în noiembrie 2008. Comunicatul este disponibil aici www.ipp.ro/protfiles.php?IDfile=33  

4 

Bilanţul activităţii parlamentare 2008 ‐ 2012 în cifre 

Număr iniţiative legislative înregistrate la Camera Deputaţilor: 2.678 

Număr iniţiative legislative înregistrate la Senat: 2.794 

Număr de iniţiative legislative devenite legi: 1.138  

Media numărului de iniţiative legislative întregistrate într‐o săptămână: 23 

Pondere adoptări tacite la Camera Deputaţilor: 9% 

Pondere adoptări tacite Senat: 16% 

Numărul de iniţiative legislative cu termenul de avizare depăşit la Comisiile Permanente: 580  

Număr de interpelări adresate Guvernului: 6.331 

Număr de parlamentari care au migrat cel puţin o dată în acest mandat: 94 

Media prezenţei parlamentarilor în Camera Deputaţilor: 71% 

Media prezenţei parlamentarilor în Senat: 60% 

Cea mai scăzută rată de prezenţă a fost înregistrată de parlamentarii din circumscripţiile:  Vrancea (52%), Argeş (53%) şi Bucureşti (54%).  

Din cele aproximativ 5.000 de  iniţiative depuse  în cele două Camere, Senatul  fiind prima cameră sesizată  în cazul a puțin peste 50% dintre toate proiectele depuse  în perioada monitorizată2, numai 1.138 au devenit  legi, adică 23%,  ceea  ce  înseamnă o  scădere  cu 30%  față de mandatul anterior, când au fost promulgate un total de 1.627 de legi ordinare și organice. Apreciem că această situaţie reprezintă  un  semnal  de  alarmă  pentru  întreaga  clasă  politică  în  ce  priveşte  calitatea  scăzută  a pregătirii  parlamentarilor,  dar  şi  pentru  electorat,  întrucât  avem  nevoie  de  o  selecţie mai  bună  a aleşilor  în  viitorul  parlament.  De  altfel,  în  opinia  Institutului  pentru  Politici  Publice,  numirile  în funcţie  sau  pe  liste  a  unor  politicieni  incompetenţi  în  cel  mai  bun  caz  în  propriile  medii profesionale,  reprezintă  principala  cauză  a  scăderii  evidente  a  calităţii Guvernării  şi  a  politicilor publice în general în România, un factor care stimulează corupţia până la nivel înalt. În fine, acest comportament  imatur politic de care dau dovadă aleşii  la primul mandat  (cu excepţiile de  rigoare, desigur)  a  condus  de multe  orice  la  situaţii  de  aglomerare  a  agendei  dezbaterilor,  în  detrimentul proiectelor serioase care meritau discuţii aprofundate.  

Facem  un  apel  la  liderii  partidelor  politice  să  ia  în  considerare  nevoia  de  profesionalizare  a parlamentului  în  discuţiile  privind  selecţia  candidaţilor  lor  în  alegerile  parlamentare  din  2012. Totodată,  atragem  atenţia  asupra  riscului  ca  într‐o  eventuală  discuţie  despre  tipul  de  regim funcţional în România astăzi, Parlamentul să nu fie în poziţia cea mai avantajoasă în pledoaria pentru un regim parlamentar şi acest  lucru datorită exclusiv partidelor politice care  l‐au decredibilizat prin conduita reprezentanţilor lor în Parlament. În acest spirit, depunem toate eforturile pentru a informa constant  votanţii  despre  activitatea  concretă  a  parlamentarilor,  apreciind  că  acesta  reprezintă singurul  criteriu  obiectiv  prin  care  poate  fi  judecată  prestaţia  unui  ales.  Demersurile  IPP  de transparentizare  şi  responsabilizare  a  clasei  politice  au  fost  purtate  cu  consecvenţă  de  Institutul pentru Politici Publice, ducând în timp la schimbări substanţiale a mecanismelor decizionale la nivelul parlamentului, dar  calitatea  resursei umane  ‐  la  fel  ca  în orice domeniu  ‐  rămâne  factorul decisiv pentru o activitate legislativă cu adevărat eficientă şi adaptată nevoilor din societate.  

                                                            2  Inițiativele  legislative  se  depun  într‐o  Cameră  sau  alta  și  funcție  de  tipul  actului  normativ  (lege  ordinară, organică etc. conform prevederilor Constituției României. 

5 

Din  păcate,  deşi  formal  activitatea  comisiilor  permanente  a  devenit  mai  importantă  decât  în mandatul  trecut  (rapoartele  comisiilor  au  un  rol  decisiv  la  votul  final  din  plen),  accesul  la documentele  şi  dezbaterile  comisiilor  este  în  continuare  dificil. De  exemplu,  un  proces  verbal  al şedinţei  de  adoptare  a  unui  raport  asupra  proiectelor  de  lege  se  redactează  în medie  în  10  zile lucrătoare (cu o mai mare rapididate la Cameră prin comparație cu Senatul) iar acesta se afişează cu destulă dificultate pe site‐urile celor două Camere. Pentru un cetăţean din afara Bucureştiului este dificil de urmărit procesul deliberativ din Parlament  în aceste condiţii. Lipsa unor proceduri formale de consultare aplicabile mai ales la nivelul comisiilor slăbeşte, în opinia noastră, calitatea procesului legislativ,  celor  interesaţi  punându‐li‐se  la  dispoziţie  relativ  recent  un    mecanism  de  consultare publică3 prin care cei  interesaţi  îşi pot exprima opinia asupra proiectelor aflate  în dezbatere4.   Deşi reprezintă  un  important  pas  înainte, mecanismul  trebuie  completat  prin  instituţionalizarea  sa  în Regulamentelor de Funcţionare ale Camerelor, prin care comisiile să  fie determinate să organizeze consultări publice plecând de la comentariile venite din partea entităţilor interesate.  

În acest mandat, numai după ce actuala coaliţie de Guvernare a preluat controlul politic, profitând (în pofida declarațiilor) de fenomenul nociv al migraţiei politice la nivelul parlamentarilor, Parlamentul a reuşit  să  îşi  exercite  pe  deplin  prerogativa  de  control  asupra  Executivului,  răsturnând  practic Guvernul  PDL  condus  de M.  R.  Ungureanu5.  Până  în  acel moment,  timp  de  aproape  patru  ani,  Parlamentul se predase  în  faţa Guvernului asumându‐şi  faptul că a ajuns  în stadiul  în care nu mai exercită  importanta  funcţie  de  control  la  nivelul  Executivului.  Astfel,  oricât  de  sensibile  au  fost subiectele de pe agenda publică, parlamentarii opoziției nu au reușit să determine adoptarea unor moțiuni ce aveau ca subiecte: tăierile salariale, respectiv  legea salarizării,  legea educației naționale, șomajul  din  România,  protecția  socială  etc.;  în  acest mandat  au  fost  înregistrate  11 Moțiuni  de cenzură  în Parlament, cu 50% mai multe  față de mandatul 2004‐2008  şi cu 80% mai multe  față de mandatul 2000‐2004. În ceea ce privește Moțiunile simple, acestea au fost 15 la Camera Deputaților și 10 la Senat, înregistrându‐se valori similare cu mandatele trecute.   

În România, crearea unei majorităţi politice în Parlament care susţine Guvernul este înţeleasă în mod eronat de parlamentari în termenii renunţării aproape totale la funcţia de control asupra Guvernului. De exemplu, practica neprezentării  înalţilor  reprezentanţi ai Guvernului  la  sesiunea de  Întrebări  şi Interpelări  din  Parlament  este  bine  cunoscută,  de  unde  şi  concluzia  că  Parlamentul  nu  exercită eficient  şi sistematic  funcţia de control a Guvernului, mobilizându‐se doar  la momente de extremă tensiune  politică  mai  degrabă  pentru  reglarea  unor  disfuncţionalităţi  politice  decât  pentru exercitarea atribuţiilor constituţionale. 

Ca  şi  domenii  prioritare  de  legiferare  pentru  fiecare  dintre  cele  două  Camere,  la  nivel  general, parlamentarii din actualul mandat au fost mai degrabă  interesaţi de  inițierea de  legi  în următoarele domenii:  protecție  socială, probleme  locale,  agricultură  și  fiscalitate  (neincluzând domeniul  foarte larg al aspectelor juridice care are o sferă de acoperire extinsă), în timp ce Guvernul a trimis iniţiative în domenii/probleme ce țin de: salarii, pensii, fiscalitate, relații de muncă sau aspecte privind bugetul public.  

Monitorizările periodice ale Institutului pentru Politici Publice arată că acest mandat nu a contribuit la  profesionalizarea  funcţiei  de  parlamentar,  neremarcându‐se  prin  nicio  contribuţie  sectorială importantă pe  care  să o  fi  iniţiat.   Practic, Parlamentul  s‐a  rezumat  la  îndeplinirea  cu  formalism a atribuţiilor  de  dezbatere  şi  adoptare  legi  (vezi multitudinea  de  rapoarte  ale  celei mai  aglomerate comisii din Parlament ‐ Comisia Juridica, mai ales cea din Camera Deputaților, cu 722 rapoarte asupra                                                             3  pentru  Camera  Deputaților  accesați:  http://www.cdep.ro/pls/proiecte/  upl_pck.lista?cam=2&std=DZ  iar pentru Senat: http://www.senat.ro/LegiProiect.aspx 4 În prima parte a acestui an, prin două adrese distincte, IPP a cerut conducerii celor două Camere să dezvolte un modul  interactiv  în  paginile  oficiale  de  internet  prin  care  cetăţenii  interesaţi  să  transmită  opinii  despre proiectelor aflate  în dezbatere. Solicitările  IPP au  fost  luate  în  considerare, după  câteva  runde de consultări între  cele  două  părţi,  atât  Senatul  cât  şi  Camera  dezvoltând  facilităţi  tehnice  electronice  prin  care  primesc puncte de vedere de la cetăţenii interesaţi.  5 27 aprilie 2012 Motiunea înaintată de USL a trecut iar Guvernul condus de M.R. Ungureanu a fost demis.  

6 

legilor în medie de săptămână, practic 43% mai mult decât restul comisiilor). Un experiment concret pe  care  IPP  l‐a  încercat  cu  acest  prilej,  urmărind  cu  atenţie  interesul  concret  al  parlamentarilor (dincolo de declaraţiile publice) pentru susţinerea de proiecte care să amelioreze condiţiile de viaţă şi muncă ale persoanelor cu dizabilităţi din România, arată indubitabil că între intenţii (discurs public) şi rezultate (proiecte de lege bine fundamentate care să fie depuse de parlamentari), există o distantă enormă. Parlamentarii se rezumă  la declaraţii de  intenţii făcute  în public, dar nu concretizează prin depunerea unor iniţiative legislative având la bază o serioasă documentare, nefructificând nici măcar disponibilitatea  şi  expertiza ONGurilor6. Urmărirea  activităţii  concrete  a  parlamentarilor  din  acest mandat ne‐a permis să observăm un regres în ce priveşte pregătirea parlamentarilor în promovarea de politici publice sectoriale, de unde şi oportunitatea de colaborare cu structuri ale societăţii civile pe care am promovat‐o cu fiecare ocazie.  

Fiind o organizaţie activă în promovarea transparenţei Parlamentului şi a integrităţii parlamentarilor, nu  putem  să  nu  remarcăm  şi  o  serie  de  premiere  negative  pentru  acest mandat,  în  legătură  cu comportamente profund neadecvate pentru un ales, mergând până la infracţionalitate. Astfel:  

Pentru  22  de  parlamentari  din  actualul mandat  s‐a  dispus  trimiterea  în  judecată  pentru infracțiuni  precum:  trafic  de  influenţă,  abuz  în  serviciu  contra  intereselor  publice,  fals intelectual,  participaţie  improprie  la  infracţiunea  de  a modifica,  şterge  sau  deteriora  date 

informatice,  luare  de mită  în  formă  continuată,  dare  de mită  etc.  Precizăm  însă  că nu  în toate  cauzele  infracţiunile  reţinute  au  fost  săvârşite  în  calitate  de  membru  al Parlamentului7.  

Pentru 2 parlamenari s‐a solicitat începerea urmăririi penale. Precizăm că persoanele faţă de care nu a fost pronunţată o hotărâre definitivă beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.  

11 deputaţi au fost filmaţi  în timp ce votau  legi  în sala de plen folosind atât cartela proprie cât şi a altor colegi (suntem convinşi că numărul acestora este mai mare, împotriva acestora existând probe incontestabile date de casetele cu filmări ale jurnaliştilor, în baza cărora IPP a adresat sesizări Camerei Deputaţilor8).  

Peste  numai  câteva  luni  suntem  chemați  din  nou  la  vot  pentru  a  desemna  membrii  viitorului Parlament al României  ‐  în mod paradoxal, mai mulţi,  conform  simulărilor  făcute de  specialişti pe baza  normei  de  reprezentare,  în  ciuda  faptului  că  românii  au  votat  la  referendumul  din  2009 reducerea numărului de parlamentari. Considerăm că este datoria fiecăruia să se  informeze despre care  a  fost  concret  activitatea  celor  care  i‐au  reprezentat  timp  de  4  ani  în  actualul mandat.  Cu această motivație, am pus  la dispoziția tuturor celor  interesați site‐ul www.alesiivoteaza.ro, singura platformă  care  poate  informa,  în  timp  real,  folosind  exclusiv  surse  oficiale,  despre  activitatea concretă a  fiecărui  senator  și deputat.  În pregătirea alegerilor din această  toamnă,  site‐ul oferă  și posibilitatea rememorării numelor şi activităţii concrete a senatorillor și deputaților din colegiul dvs. ‐ potenţiali  recandidaţi  ‐  prin  introducerea  adresei  unde  locuiți  (pentru mai multe  detalii  accesați: http://www.alesiivoteaza.ro/colegiu).   

                                                            6 Un recent sondaj realizat în 2011 la nivelul unui eşantion de 220 ONGuri din toată ţară a arătat că 44% dintre acestea spun că îşi doresc să colaboreze cu parlamentarii.  7 Putem  concluziona  însă că  în anumite  situaţii, perspectiva mecanismelor  suplimentare prin  care  cele două Camere încuviinţează cererile din partea justiţiei pentru urmărirea penală a unor parlamentari sunt principalul motor  care  îi  încurajează  anumite  persoane  să  candideze.  Atragem  atenţia  asupra  acestui  fenomen  şi  în contextul viitoarei campanii electorale şi solicităm partidelor să nu mai susţină în colegii candidaţi cu dosare de urmărire penală în curs la momentul alegerilor.  8 Ori de câte ori jurnaliști au surpins moment video în care parlamentarii (mai precis deputații)au fost suprinși folosind  și o a doua  respectiv a  treia cartelă pentru a vota  în numele unor colegi,  IPP a depus sesizări către Biroul  Permanent  în  care  solicita  respectarea  Regulamentului  de  organizare  și  funcționare  a  Camerei Deputaților și sancționarea deputaților în cauză.  

7 

1. Metodologie generală  Datele  statistice analizate  în acest  raport provin din  surse oficiale:  informaţiile  sunt extrase de pe paginile  de  internet  ale  celor  două  Camere  ale  Parlamentului  (www.cdep.ro  şi  www.senat.ro), preluate  de  programe  informatice  de  specialitate,  cum  este  site‐ul  dezvoltat  de  Institutul  pentru Politici Publice  (IPP) şi disponibil gratuit  la:   www.alesiivoteaza.ro. Adiţional, după cum vom explica mai departe, anumite informaţii au fost obţinute tot oficial, dar în urma unor solicitări de informaţii de  interes public adresate de  IPP  în temeiul  legii nr. 544/2001 privind  liberul acces  la  informaţii de interes  public  şi  la  care  cele  două  Camere  au  răspuns9.  Nu  în  ultimul  rând,  informaţiile  au  fost verificate  cu  cele  din  Buletinele  legislative  realizate  de  către  Camera Deputaţilor  şi  Senat  şi  date publicităţii la finalul fiecărei sesiuni parlamentare din actualul mandat10.   Ultima accesare a  informaţiilor de pe  site‐urile oficiale ale celor două Camere  s‐a  făcut  în data 30 iunie 2012   S‐a  analizat,  sub  raport  statistic,  activitatea  fiecărui  parlamentar,  respectiv  a  fiecărui  partid parlamentar  înregistrat  în  Parlament  după  alegerile  din  2008,  menţionându‐se  de  fiecare  dată eventualele  migraţii  politice  sau  situaţii  politice  de  tipul  înfiinţării  de  noi  grupuri  parlamentare. Statisticile care au la bază aceste date reflectă: numărul iniţiativelor legislative înaintate vs. eficienţa lor11,  luările  de  cuvânt  în  plen,  numărul  interpelărilor/întrebărilor  adresate  de  către  parlamentari Guvernului,  dar  şi  instituţiile  interpelate  de  către  parlamentari,  prezenţa  la  lucrările  din  plen  ce cuprinde  toate  voturile  electronice  finale  din  perioada  decembrie  2008  ‐  iulie  2012,  clasamentul județelor cu cea mai  intensă activitate a parlamentarilor (după multiple criterii).  În Anexele  la acest raport  există  clasamente  detaliate  şi  alte  asemenea  statistici  pentru  fiecare  din  categoriile  de informaţii menţionate mai  sus, utile mai ales  în această perioadă preelectorală pentru  informarea alegătorilor înainte de alegerile parlamentare 2012.   Informaţiile referitoare la numărul de luări de cuvânt în plen ale deputaţilor şi ale senatorilor au fost colectate direct din paginile de  internet ale camerelor, anume de  la www.cdep.ro şi www.senat.ro. Precizăm că nu am inclus în clasamentele cu cele mai multe, respectiv cele mai puține luări de cuvânt parlamentarii  ce au deținut  funcții administrative  ce determină  creșterea artificială a  indicatorului privind  numărul  luărilor  de  cuvânt. Aspectele metodologice  privind  analiza  luările  de  cuvânt  sunt reluate și în capitolul respectiv. Situaţia privind legile adoptate tacit, dar și a proiectelor de lege aflate în  dezbatere  cu  termene  depășite  atât  în  Camera  Deputaților  cât  și  în  Senat,  a  fost  realizată  urmărind atât ordinea de zi a  fiecărei  ședințe de plen, dar  și datele din secțiunea privind Termene Adoptare.12.  Un  capitol  distinct  tratează  situaţia  iniţiativelor  legislative  din  domeniul  drepturilor persoanelor cu dizabilităţi,  IPP asumându‐şi drept prioritate strategică  în activitatea sa promovarea respectului pentru diversitate şi respectiv incluziunea socială.   Procentul de prezenţă a fost calculat la nivelul perioadei cuprinse între 15 decembrie 2008 (sesiunea de  început  a  acestui  mandat)  şi  30  iunie  201213  (cea  mai  recentă  sesiune  încheiată  luată  în 

                                                            9 Cele mai multe solicitări de informaţii s‐au referit la absenţele (ne)motive ale senatorilor sau deputaţilor de la lucrările Camerelor, în această privinţă IPP depunând şi cele mai multe eforturi în aceşti ultimi ani în sensul de a se afişa pentru public motivele absenţelor parlamentarilor. Am susţinut  şi susţinem  toate demersurile direct făcute de senatori sau deputaţi pe lângă reprezentanţii partidelor în conducerea Biroului Permanent dar şi pe lângă  staff‐ul  tehnic  pentru  afişarea  tuturor  informaţiilor  din  care  să  rezulte  clar dacă  absenţa  este  sau  nu motivată.  10 Pentru mai multe detalii vă rugăm accesaţi http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.home .   11 Prin eficienţă  înţelegem numărul  iniţiativelor  legislative devenite  legi. Acest  indicator este  calculat pentru perioada de la începutul mandatului până la finalul sesiunii legislative (30 iunie 2010).  12 Pentru mai multe informații vă rugăm accesați http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.termene  13  În  ceea  ce  privește  procentele  prezentate,  acolo  unde  a  fost  cazul,  acestea  s‐au  rotunjit  cu  valoarea superioară.   

8 

considerare  în  prezentul  raport)14  şi  ia  în  calcul  EXCLUSIV  voturile  finale  din  plen,  exprimate  de fiecare  parlamentar  prin  cartela  proprie  de  vot  electronic  atât  în  Camera  Deputaţilor  cât  şi  în Senatul României. Atunci  când  cele 2 Camere  ale  Parlamentului  au  avut  sesiuni  extraordinare de lucru  şi  s‐a votat prin procedura votului electronic am  inclus datele aferente  în analiza noastră.  În Anexele  materialului  este  prezentată  situaţia  prezenţei  fiecărui  parlamentar  (fiecare  deputat  şi senator)  la  lucrările Camerei din care acesta face parte fiecare,  în perioada 15 decembrie 2008 ‐ 30 iunie 2012.   În  cazul  parlamentarilor  cărora,  din  diferite motive, mandatul  li  s‐a  încheiat mai  devreme,  datele aferente despre prezenţă  au  fost  incluse  în  listele  generale de prezență  calculându‐li‐se procentul funcție de numărul maxim de voturi pe care  le‐ar  fi putut exprima  fiecare  în parte, pe durata cât a deţinut mandatul de parlamentar.  În Anexa  privind situaţia prezenţei, parlamentarii ce și‐au încheiat mandatul  mai  devreme  sunt  evidenţiaţi  ca  atare.  Separat  am  evidenţiat  şi  situaţia deputaților/senatorilor  care,  pentru  o  anumită  perioadă,  au  deținut/dețin  funcția  de Membru  al Guvernului, aceştia  fiind motivați de drept de  la  lucrările Camerei din care  fac parte. Nu  în ultimul rând, în Anexa la raport sunt prezentați și deputații şi senatorii ce au câștigat funcții de Primar sau de Președinte de Consiliu  Judeţean  la alegerile  locale din  iunie 2012,  cu menţiunea  că  toţi aceștia au participat de  fapt  la  lucrări până  la  finalul  sesiunii din  iunie 2012. Cu  scopul de a  reflecta  cât mai complet  activitatea  parlamentarilor,  am  precizat  prin  note  de  subsol  ori  de  câte  ori  am  deținut informații prin surse oficiale/publice despre posibile motivări care au determinat procent mai mic de prezență în cazul unor parlamentari, cum ar fi cazurile doamnelor deputat: Diana Tușa, PNL și Cristina Pocora, PNL ambele  în  concediu postnatal  sau a deputatului PSD Narcis Chisăliță ori a  senatorului UDMR Verestoy Attila  care, din motive medicale, au absentat o bună parte de  la  lucrările acestui mandat. Aceleași  precizări metodologice  ca  cele  de mai  sus  le‐am  făcut  şi  pentru  fiecare  senator despre care aveam astfel de date.   În ceea ce priveşte apartenenţa politică a parlamentarilor şi eventualele schimbări politice survenite în decursul actualului mandat, am luat  întotdeauna în considerare informaţia oficială de pe site‐urile celor două Camere, de  îndată ce aceasta a  fost afişată. Situaţia apartenenţei parlamentarilor  la un anumit partid/grup parlamentar a fost adusă la zi15.  Pentru  subsecţiunea  dedicată  analizei  calitative  a  procesului  legislativ  a  fost  utilizat  un  eşantion multistratificat  de  386  de  iniţiative  (respectând  criteriul  proporţionalităţii  pe  ani/domenii  de legiferare),  reprezentativ  din  punct  de  vedere  statistic  pentru  numărul  total  al  iniţativelor legislative/propunerilor  de  lege  înaintate,  respectiv  adoptate  în  acest mandat. Marja  de  eroare  a eșantionului este de +/‐5%.  Nu  în ultimul  rând  informațiile despre activitatea Comisiilor Permanente din cele două Camere au fost preluate astfel: pentru sesiunea  februarie  ‐  iunie 2012 datele au  fost preluate de pe site‐urile www.cdep.ro şi www.senat.ro până la data de 30 iunie a.c. (inclusiv). Pentru sesiunile anterioare am utilizat datele oficiale publicate  în Buletinele  legislative aferente  fiecărei sesiuni.  În privinţa sesiunii cuprinse între februarie şi iunie 2012, numărul de şedinţe luat în considerare corespunde celui afişat în pagina oficială a Parlamentului, în absenţa ‐ până la momentul redactării raportului ‐ a Buletinului legislativ al sesiunii trecute. Pe internet, în dreptul unora dintre şedinţele din acest interval s‐a ataşat Ordinea  de  zi,  nefiind  afişate  şi  Procesele  verbale  sau  Sinteza  lucrărilor  din  ziua  respectivă,  prin urmare neputând spune cu exactitate câte dintre aceste şedinţe programate au avut efectiv loc.       

                                                             15 Data ultimei actualizări: 30 septembrie 2012 

9 

2. Propunerile legislative dezbătute în acest mandat  2.1. Sinteza propunerilor înaintate  Peste  5.000  de  iniţiative  legislative  noi16,  dintre  care  2.678  la  Cameră  şi  2.794  la  Senat,  au  fost înregistrate în aproape 4 ani din actualul mandat al Parlamentului, cifre comparabile cu cele aferente aceleiaşi perioade din mandatul anterior. Practic,  s‐au depus  în medie 12  iniţiative pe  săptămână, cele mai multe depunându‐se în cele două sesiuni ale anului 2011. Actualul legislativ moştenise 528 de  proiecte  deja  înregistrate  la  Camera  Deputaţilor  şi  peste  400  de  proiecte  aflate  în  procedură parlamentară la Senat când a început prima sesiune a mandatului 2008 ‐ 2012. Timpul de dezbatere a fost însă mai scurt pentru o iniţiativă legislativă decât în  mandatul precedent.  Din cele  aprox. 5.000, depuse în mod echilibrat între cele două Camere, Senatul fiind prima sesizată în cazul a puțin peste 50% dintre toate proiectele depuse în perioada monitorizată17, numai 1.138 au devenit legi, adică 23%, ceea ce înseamnă o scădere cu 30% față de mandatul anterior când au fost promulgate un total de 1.627 de legi ordinare și organice. Apreciem că această situaţie reprezintă un semnal  de  alarmă  pentru  întreaga  clasă  politică  în  ce  priveşte  calitatea  scăzută  a  pregătirii parlamentarilor,  dar  şi  pentru  electorat,  întrucât  avem  nevoie  reprezentanţi  în  parlament  cu capacitate  de  a  legifera  în  domeniile  de  interes  public,  şi  nu  doar  de  a  bifa  activitate  legislativă cantitativă.   Dintre toate sesiunile actualui mandat  în cea dintre februarie și  iunie 2012 au fost depuse cele mai puţine inițiative legislative, acela fiind momentul în care Opoziția de la aceea vreme declarase grevă parlamentară,  refuzând să mai participe  la  şedinţele Camerelor. Este una dintre perioadele  în care Guvernul a  trebui  să  substituie activitatea  singurei autorități  legislative, Parlamentul  cu mai multe Hotărâri de Guvern/Ordonanţe, de unde concluzia că în locul rezolvării crizei politice partidele aflate atunci  la  putere18  au  preferat  să  slăbească  şi mai mult  rolul  Parlamentului  în  procesul  legislativ. Guvernul a depus cele mai multe iniţiative în primele două sesiuni ale anului 2009 şi cele mai puţine în prima sesiune din 2010, în primul an inițiind proiecte într‐o varietate de domeni, neremarcându‐se o  prioritate  aparte  în  această  privință  (s‐au  iniţiat  preponderent modificări  ale  cadrului  legislativ existent  pentru  chestiuni  referitoare  la  fiscalitate,  administraţie  publică  locală  şi  centrală,  dar  şi legislaţie referitoare la mediul de afaceri).   În cei 4 ani de mandat, 67% dintre inițiativele legislative au aparținut parlamentarilor iar restul (33%) Guvernului. Datele  arată  că parlamentarii depun,  în medie, 12  inițiative pe  săptămână. Doar 25% dintre inițiativele depuse de parlamentari sunt adoptate, majoritatea covârşitoare a legilor adoptate de Parlament sunt  inițiate de Guvern. Mai mult, din totatul proiectelor respinse  în Parlament (97%) sunt  proiecte  ce  au  inițiator/inițiatori  parlamentari.  Cum  61%  dintre  parlamentari  sunt  la  primul mandat,  pentru  mulți  dintre  aceștia  fiind  necesară  o  perioadă  de  acomodare  la  începerea mandatului, faptul că în anii din mijlocul mandatului, adică în 2010 și 2011, au fost depuse cele mai multe  iniţiative de către parlamentari  (cea mai mare parte a acestora fiind respinse de către plen), rezultă  că  nou  veniţii  în  parlament  nu  au  o  pregătire  solidă  în  materie.  Nivelul  pregătirii parlamentarilor,  mai  ales  în  ce  priveşte  nou  veniţii,  este  foarte  scăzut,  aceasta  fiind,  în  opinia Institutului  pentru  Politici  Publice,  una  dintre  cele  mai  serioase  provocări  în  faţa  procesului  de selecţie a următorilor candidaţi pentru viitorul Parlament.     25% din proiectele adoptate de către Parlament aparțin deputaților și/sau senatorilor, 

                                                            16 Am avut în vedere toate inițiativele legislative, proiectele de lege înregistrate atât la Camera Deputaților cât și la Senat.  17  Inițiativele  legislative  se depun  într‐o Cameră  sau  alta  și  funcție de  tipul  actului normativ  (lege ordinară, organică etc. conform prevederilor Constituției României. 18 PDL, UDMR şi UNPR susţinute în Parlament de Grupul minorităţilor naționale. 

10 

 Proiecte de lege adoptate (iniţiate de Guvern vs. Parlament) 

 

25%

75%

Inițiative adoptate depuse de parlamentari

Inițiative adoptate depuse de Guvern

  Iar  97% dintre cele respinse definitiv sunt propuneri iniţiate de către parlamentari, așa cum se vede și în graficul de mai jos.   

Proiecte de lege respinse (iniţiate de Guvern vs. Parlament)  

97%

3%

Inițiative respinse depuse de parlamentari

Inițiative respinse depuse de Guvern

  Proiectele  depuse  de  parlamentarii  sunt  avizate  negativ  de  către Guvern  atunci  când  i  se  solicită Punctul de vedere19, deoarece:   

prevederile stipulate de respectivul proiect de lege există într‐o Lege deja în vigoare, 

iniţiatorii propunerilor legislative nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse,  încălcându‐se  astfel dispoziţia  art. 138  alin. 5 din Constituţia   României20 privind implicaţiile  economice  ale  respectivei  iniţiative,  care  nu  sunt  precizate,  iar  implicaţiile bugetare nu sunt calculate,  

                                                            19  Explicaţiile  de mai  jos  au  fost  extrase  din  cele mai multe  Puncte  de  vedere  ale Guvernului  transmise  la proiectele avizate negativ 20 Art. 138, alin 5 Constituţia României: Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. 

11 

nu  există  o  fundamentare  tehnică  adecvată  în  scopul  evitării  contestaţiilor  ulterioare  sau chiar a paralelismului legislativ, 

se  utilizează  prerogativa  legislativă  de  către  parlamentari  pentru  chestiuni  care  ţin  de exemplu de prerogative exclusiv ale Guvernului  (un astfel de exemplu poate  fi  iniţierea de proiectele de lege pentru ratificarea unor documente internaţionale, memorandumuri, etc). 

 În marea majoritate a proiectelor inițiate de parlamentari, publicul nu poate identifica numele real al iniţiatorului,  la cele mai multe dintre acestea co‐semnând cât mai mulți deputați sau senatori. Sunt cu siguranţă destule situaţii în care o temă a reprezentat un interes major pentru un număr mare de parlamentari  ai unei  circumscripții, dar  şi nenumărate  altele  în  care  este  evident  interesul de  co‐semnare, din partea reprezentanților tuturor partidelor, mai degrabă în scop de imagine şi pentru a bifa activitate legislativă. Experienţa ultimilor ani ne‐a arătat că unii dintre cei care co‐semnaseră un proiect de  lege nu cunoşteau conţinutul acestuia, o altă dovadă a deprofesionalizării Parlamentului ca  instituţie  importantă  a  statului  român.  În  practică  în  parlamentul  României  un  proiect  de  lege strânge, în medie, 35 co‐semnatari de la diverse formaţiuni politice.  Ca  şi  domenii  prioritare  de  interes  pentru  fiecare  dintre  cele  două  Camere,  la  nivel  general, parlamentarii  din  actualul mandat  au  fost mai  degrabă  interesaţi  de  inițierea  de  legi  în  domenii precum: protecție socială, probleme locale, agricultură și fiscalitate (neincluzând domeniul foarte larg al aspectelor juridice care are o sferă de acoperire extinsă), în timp ce Guvernul a trimis iniţiative în domenii/probleme ce  țin de: salarii, pensii,  fiscalitate, relații de muncă sau aspecte privind bugetul public.   2.2.Contribuţia individuală a parlamentarilor   La  nivel  individual,  recordul  inițiativelor  depuse  în  acest mandat  îl  deține  incontestabil Deputatul Mircea Giurgiu (independent  în acest moment, membru al Grupului PDL până  în mai 2011), ales  în circumscripţia Cluj, acesta depunând în medie 4 iniţiative pe săptămână.   În raport cu numărul celor depuse, foarte puține dintre inițiativele sale au și devenit legi21, anume 43 din 396 de iniţiative depuse, peste 150 fiind respinse definitiv22. După evoluția ultimilor ani, Institutul pentru Politici Publice a pledat constant pentru ca cetățenii să se informeze nu numai despre situația statistică a proiectelor depuse, cât mai ales de situația celor adoptate, acesta fiind un indicator fidel al contribuției eficiente pe care un ales o aduce în procesul legislativ. De aceea, din punct de vedere al  eficienţei  legislative  (procentul  iniţiativelor  devenite  legi  din  totalul  iniţiativelor  depuse),  prima poziţie în acest mandat este ocupată de către Deputatul Valeriu Tabără (PDL)23, urmat de Constantin Chirilă (PDL).    

        

                                                            21  Numărul  inițiativelor  legislative  depuse  trebuie  corelat  cu  rezultatul  concret  al  acestei  activități,  anume numărul celor adoptate respectiv respinse şi interpretat în context (raport de forţe politice în fiecare Cameră, conţinutul efectiv al propunerii, etc.).  22  Precizăm  însă  că  peste  100  dintre  inițiativele  sale  sunt  încă  în  dezbatere  la  comisiile  permanente  iar  14 propuneri au fost retrase de către inițiator din proces legislativ.    23  A deținut și funcția de Ministru al Agriculturii pe parcursul acestui mandat (în perioada 3 septembrie 2011 ‐ ianuarie 2012) 

12 

Topul deputaţilor cu cele mai multe propuneri legislative24 devenite legi în acest mandat    

Nume şi prenume deputat/ Grup parlamentar  

Nr. iniţiative depuse în perioada decembrie 2008 ‐ iulie 

2012 a actualului mandat 

Devenite legi25  (Eficienţa activităţii 

legislative) 

Valeriu Tabără, PDL  112  23  21% 

Constantin Chirilă, PDL  129  25  19% 

Petru Călian, PDL  115  17  15% 

Mircia Giurgiu, Independent  396  43  11% 

Amet Aledin, Minorități   133  13  10% 

Florin Iordache, PSD  115  10  9% 

Mircea Grosaru, Minorități  143  11  8% 

Petru Movilă, PDL  175  13  7% 

Marius Cristinel Dugulescu, PDL  127  7  6% 

Tudor Ciuhodaru, Independent  177  3  2% 

 Topul deputaţilor cu cele mai puţine propuneri legislative devenite legi în acest mandat   

 

Nume şi prenume deputat/ Grup parlamentar 

Nr. iniţiative depuse în perioada decembrie 2008 ‐ 

iulie 2012 a actualului mandat 

Devenite legi 

Marin Bobeș, PSD  7  0 

Mihai Lupu, PNL   7  0 

Marian Sârbu, Independent  6  1 

Radu Costin Vasilică, PSD  6  1 

Cătălin‐Ioan Nechifor, PSD  7  1 

Oana Manolescu, Minorități   8  1 

Nicolae Păun, Minorități   8  1 

Dumitru Boabeș, PSD  8  1 

Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz, PSD  8  1 

 Nu am  inclus  în topul de mai sus membrii niciunui Cabinet, de  la  începutul acestui mandat până  la finalul  lunii  iunie 2012  şi nici deputaţii  ce au  intrat  în Parlament,  în urma alegerilor parlamentare extraordinare,  la  o  dată  ulterioară,  precum  Radu  Stroe,  PNL,  Teodora  Trandafir,  PDL,  Mariana Câmpeanu, PNL și Florin Cristian Tătaru, PSD etc26.   La Senat, Senatorul Emilian Frâncu ( PNL)27 conduce în clasamentul parlamentarilor cu cele mai multe iniţiative legislative înregistrate, dar și în clasamentul cu cele mai multe inițiative devenite legi de la începutul  acestui mandat  (22  legi, dintr‐un număr de 135  iniţiative depuse  în perioada  analizată), urmat de  Senatorul  Iulian Urban  (independent/fost PDL până  în  ianuarie 2012). Același  criteriu  al ponderii proiectelor adoptate din total inițiate de senatori ne arată că inițiativele senatorilor sunt, în general, mult mai bine documentate/pregătite decât ale deputaţilor, de unde şi procentul mai ridicat al celor depuse şi în final adoptate având ca iniţiatori diferiţi senatori. 

                                                             25 Numărul de iniţiative devenite legi până în acest moment. Procesul legislativ poate fi întins pe o perioadă mai lungă  decât  un  an  de mandat,  respectiv  2  sesiuni,  iar  în  acest moment multe  dintre  iniţiativele  legislative depuse se află încă în proces legislativ.  26 Reamintim că în prezent sunt 40 locuri vacante în Parlament. De verificat!  27 Ales Primar al Municipiului Râmnicu Vâlcea după alegerile din iunie  2012. 

13 

Topul senatorilor cu cele mai multe propuneri legislative devenite legi în acest mandat   

Nume şi prenume senator/ Grup parlamentar  

Nr. iniţiative depuse în perioada decembrie 2008 ‐ iulie 2012 a 

acestui mandat 

Devenite legi28/ Procent 

eficienţă29 

Emilian Valentin Frâncu, PNL  135  22  16% 

Gheorghe Birlea, PDL  62  9  15% 

Gheorghe David, PDL  81  12  15% 

Nicolae,Dobra Independent   61  9  15% 

Sorin Fodoreanu, PDL  61  9  15% 

Doina Silistru, PSD  72  10  14% 

Iulian Urban, Independent  99  13  13% 

Alexandru Cordoș, PSD  63  6  10% 

Laurențiu Florian Coca, PSD  67  6  9% 

 Topul senatorilor cu cele mai puţine propuneri legislative devenite legi în acest mandat   

 

Nume şi prenume senator/ Grup parlamentar  

Nr. iniţiative depuse în perioada decembrie 2008 ‐ iulie 2012 a acestui 

mandat 

Devenite  Legi 

Crin Laurențiu George Antonescu, PNL 1630  0 

 

Constantin Sever Cibu, Indep.  15  0 

Anghel Iordănescu, Independent  16  0 

Petru‐Şerban Mihăilescu, Mixt  10  0 

Varujan Vosganian, PNL   15  0 

Cristian David, PNL  13  1 

Miron Tudor Mitrea, PSD  15  2 

Albert Almos, UDMR  8  3 

Tudor Panțâru, PDL   15  3 

 

Nici în clasamentul senatorilor nu am inclus membrii Guvernului din toată perioada monitorizată, dar nici referiri la activitatea Senatorului PSD, Cătălin Voicu, domnia sa fiind în arest preventiv în timpul acestui mandat, între martie 2010 și iulie 201131 sau la cea a Senatorului UDMR Verestoy Attila, aflat în concediu medical o lungă perioadă de timp în urma unui accident rutier prezentat în presă.   

                                                            28 Numărul de iniţiative devenite legi până în acest moment. Procesul legislativ se poate întinde pe o perioadă mai lungă decât un an de mandat, respectiv 2 sesiuni. Uneori chiar mai mult.   29 Procentul   de eficiență este  calculat din numărul  total de  inițiative devenite  legi  în  raport  cu numărul de inițiative depuse. 30  Institutul  pentru  Politici  Publice  atrage  încă  o  dată  atenția  asupra modului  deficitar  în  care  datele  sunt prezentate  în  cele  două  site‐uri  ale  Parlamentului.  În  ceea  ce  privește  numărul  de  inițiative  legislative  ale senatorului Crin Antonescu  la data ultimei accesări a acestor  informații (24  iulie 2012), senatorul figura cu 16 inițiative  legislative  depuse  și  afișate  în  site‐ul  Camerei  Deputaților (http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=4&cam=1&leg=2008&pag=2&idl=1&prn=0&par=  )  și 14  în site‐ul  Senatului  (http://www.senat.ro/FisaSenator.aspx?ParlamentarID=63448cc8‐50e8‐4c3a‐9f9b‐eb3c65ddfdbc). În raport IPP a preluat cifra 16.  31 Senatorul Cătălin Voicu a depus în perioada analizată 4 inițiative niciuna devenind lege. 

14 

Parlamentarii la primul mandat au depus mai multe propuneri legislative, cei realeşi pregătindu‐și‐le mai  temeinic, de unde  și  rata de adoptare mai mare  în cazul  celor  realeși. 9 proiecte au depus  în medie parlamentarii la primul mandat, spre deosebire cei realeşi care au depus în intervalul selectat spre analiză în medie 5 iniţiative. Precizăm că în analiza acestor medii am exclus extremele cu valori mult peste majoritatea deputaţilor sau senatorilor32.  

Vă  prezentăm  mai  departe  o  analiză  succintă  a  domeniilor  prioritare  în  care  partidele  politice parlamentare, prin persoana deputaţilor şi senatorilor, au  inițiat cele mai multe proiecte de  lege,  în perioada decembrie 2008 şi iunie 201233: 

Parlamentarii PDL, interesați mai degrabă în domeniile juridic ‐  completarea sau iniţierea de acte  normative  precum  coduri  juridice,  responsabilitatea  ministerială,  modificări  şi completări ale  legilor aflate  în vigoare ce au  în vedere  sistemul  juridic  românesc cum ar  fi statutul  judecătorilor, executorilor  judecătoreşti sau statutul avocatului, statutul Avocatului Poporului.  Alte  iniţiative  s‐au  referit  la  regimul  contravenţiilor  şi  politicile  anticorupţie; administraţia  locală  ‐  schimbarea  unor  denumiri  de  localităţi,  amenajarea teritoriului/dezvoltare,  împărţirea  administrativ‐teritorială,  exproprieri  autorizaţii  de construcţii  sau  construcţia  de  case  sociale,  casele  cu  risc  de  inundaţie,  performanţa energetică  a  clădirilor,  politici  de mediu;  fiscalitate  ‐ modificări  ale  codului  de  procedură fiscală, reglementări privind responsabilitatea fiscal‐bugetară dar și sistemul bancar.  

Parlamentarii  PSD,  preocupați  de  domeniile:  juridic  ‐  organizarea  şi  funcţionarea  Curţii Constituţionale,  regimul  caselor  naţionalizate,  diferite  acte  de  stare  civilă,  cooperarea juridică  internaţională,  probleme  de  contencios  administrativ,    facilităţi  juridice  pentru persoanele din zone defavorizate, alegeri locale și parlamentare; protecţia socială ‐ asistenţă socială,  şomaj,  pensii,  atât  cele  publice  cât  şi  cele  private;  agricultură  ‐  creditul  agricol, exploatări  agricole,  activităţi  veterinare,  industrie  alimentară,  şi  zootehnie;  sănătate  ‐ reforma în domeniu, de la aspecte privind tratarea cancerului până la interzicerea testării de medicamente pe minori, statutul cadrelor medicale, etc dar și educație  ‐ completare a  legii cadru a educației din 2011.  

Parlamentarii PNL,  ințiază proiecte de  lege mai degrabă  în domeniile următoare: protecţie socială  ‐  constituirea  unui  fond  de  ajutorare  a  familiilor  sărace,  asigurări  de  șomaj  în contextul stimulării ocupării forței de muncă, salarizarea unitară a personalului din sistemul public prin introducerea lucrătorilor din asistența socială), învăţământ ‐ multiple modificări la legea  învățământului,  aspecte  privind  statutul  cadrelor  didactice  de  la  toate  palierele instituțiilor de învățământ, manualele școlare; agricultura şi silvicultura; parlamentarii PNL se remarcă  și prin  inițiative  ce  țin de  sectorul  cultural  ‐  facilități  fiscale  instituțiilor  culturale, amendări ale legislației în vigoare etc.  

Parlamentarii  UDMR  au  ca  principale  zone  de  interes:  munca  ‐  statutul  unor  profesii, formare  profesională,  asigurări,  angajări  în  sectorul  bugetar,  ordinea  publică  şi  juridic  ‐ reglementarea  unor  probleme  referitoare  la  pază  şi  protecţie,  codul  rutier,  circulația  pe drumurile  publice;  drepturile  omului  ‐  drepturile  persoanelor  cu  handicap,  drepturile copilului, egalitate de şanse; cultură ‐ protecţia patrimoniului cultural, monumente  istorice, muzee, documente istorice etc.  

                                                            32 Senatorul Emilian Frâncu, PDL sau Deputatul Mircea Giurgiu, actualmente Independent au câte 135  respectiv 396 de propuneri  legislative, aflându‐se de altfel  în topul parlamentarilor cu cele mai multe  iniţiative depuse, până în prezent. 33Selectarea  domeniilor mai  sus menţionate  aparţine  autorilor  acestei  evaluări  şi  a  ţinut  cont  de  numărul efectiv de  iniţiative  înregistrate. Pe  lângă acestea, parlamentarii acestor partide au depus  iniţiative  şi  în alte domenii cum ar fi: politică externă, egalitate de şanse, tehnologia informaţiei şi altele 

15 

Parlamentarii Minorităţilor Naţionale au  iniţiat cu precădere proiecte  legislative  în domenii precum: tehnologia  informației, comerțul electronic,  insolvenţa, fiscalitate dar şi  iniţiative  în zona bugetară. Un domeniu important pare a fi pentru aceşti parlamentari şi cultura. 

2.3 Calitatea procesului legislativ   Observaţiile cu privire  la calitatea procesului  legislativ reprezintă o premieră  în seria rapoartelor de monitorizare a activităţii parlamentare, care anunţă  intenţia IPP de a  introduce această dimensiune în activitatea sa de monitorizare sistemativă începând cu viitorul Parlament ‐ o componentă care are un dublu rol:  

Pe  de  o  parte,  indică  cine  sunt  acei  parlamentari/grupurile  parlamentare  care  „bifează” activitate  legislativă doar aducând modificări minore  la cadrul  legislativ deja existent versus parlamentarii  care  depun  iniţiative  noi.  Această  analiză  comportă,  la  rândul  său,  un  nivel suplimentar de complexitate,  întrucât este necesar să analizăm  în ce măsură  iniţiativele noi suprareglementează  sau  acoperă  probleme  identificate  la  nivelul  societăţii  care  până  în prezent nu au un corespondent în legislaţie; 

Pe de altă parte, Institutul are  în vedere conectarea activităţii  legislative direct  la societatea civilă/alte entităţi  sau persoane  interesate, prin dezvoltarea unei noi  facilităţi  în platforma www.aleşiivotează.ro  care  să  îi permită utilizatorului  să  îşi  exprime,  la  rândul  său,  „votul” asupra unui proiect de lege înainte ca acesta să fie adoptat de camera decizională.  

 Calitatea procesului  legislativ  ‐ dincolo de gradul de  subiectivism pe  care  îl  comportă o asemenea analiză ‐ poate fi operaţionalizată şi printr‐o serie de indicatori, unii dintre ei deja prezenţi în analiza de faţă, respectiv:   

ponderea proiectelor iniţiate de parlamentari adoptate din totalul proiectelor adoptate ‐ extrem de mică în acest mandat (doar un sfert dintre proiectele devenite legi provin din Parlament, restul de la Guvern)  

proiectele care primesc aviz negativ de la Guvern pe motive de tip: suprareglementare, lipsa fundamentării bugetare, lipsa calităţii de iniţiator a parlamentarului în anumite materii (ex: ratificări)  

ponderea proiectelor noi de lege noi iniţiate în decursul mandatului versus modificări/amendamente la legi deja existente  

ponderea proiectelor noi adoptate din proiecte noi iniţiate.   Potrivit acestor indicatori, calculaţi pentru eşantionul  de iniţiative legislative descris în secţiunea  Metodologie, în acest mandat avem:            

16 

Ponderea iniţiativelor legislative noi în totalul iniţativelor legislative depuse în acest mandat  

29%

71%

Inițiative noi 

Inițiative de modificare 

  

Ponderea iniţiativelor legislative noi devenite legi în acest mandat  

36%

64%

Inițiative noi devenite legi 

Inițiative de modificare devenite legi

  

               

17 

Ponderea iniţiativelor legislative care vizează modificarea unui singur articol dintr‐o lege   

22%

78%

Inițiative care modif ică doar un articol al unei legi

Inițiative care vizează modif icări ale actelor normative în vigoare

  

Ponderea iniţiativelor legislative noi care au primit aviz negativ de la Guvern   

81%

19%

Aviz negativ

Aviz favorabil 

  

 Dincolo de aceşti  indicatori, analiza asupra calităţii procesului  legislativ trebuie să ţină cont  şi  în ce măsură  acest  proces  este  consistent  cu  ageda  publică  ‐  dacă  parlamentarii  se  preocupă  să reglementeze  probleme  care  afectează  în  mod  real  societatea  românească  sau  continuă  să contabilizeze  activitate  legislativă  doar  amendând  legi  adoptate  în  legislaturile  anterioare.  Într‐o perspectivă  viitoare,  la  aceste  dimensiuni  de  analiză  se  vor  adăuga  şi  informaţii  cu  privire  la potenţiale  viziuni  diferite  ale  partidelor  parlamentare  vizând  o  anumită  problematică  (iniţiative depuse în acelaşi domeniu, dar cu soluţii diferite de la un partid la altul).   Corespondenţa cu procesul legislativ la nivel comunitar este, de asemenea, o dimensiune importantă: practic, marja de  legiferare  a parlamentelor naţionale  este  relativ  restrânsă  în  anumite domenii  ‐ cheie  (ex:  fiscal,  energie,  achiziţii  publice)  de  obligaţia  de  a  transpune  în  legislaţia  naţională prevederile Directivelor  şi  a  Regulamentelor  europene  în  respectivele  domenii.  În  ce măsură  însă acest  lucru  se  întâmplă  în  timp  util  şi  cu  respectarea  fidelă  a  textelor  adoptate  la  nivelul Uniunii Europene  reprezintă  încă o dimensiune neexplorată  în activitatea parlamentară  curentă. De altfel, 

18 

proiectul  de  Lege  privind  cooperarea  între  Guvern  şi  Parlament  în  domeniul  afacerilor  europene recent adoptată de Senat34 stabileşte o serie întreagă de mecanisme pe care Parlamentul României le are  la  dispoziţie  pentru  participarea  la  procesul  decizional  al  Uniunii  Europene,  respectiv:  avizul motivat  (care  constată  încălcarea  subsidiarităţii  de  către  un  proiect  de  act  legislativ  european), analiza proiectelor de acte  fără caracter  legislativ ale Uniunii Europene, control de subsidiaritate  şi proporţionalitate,  examinare  parlamentară,  mandat  (poziţia  de  negociere  a  României  pentru proiectele  de  acte  legislative  la  nivelul  Uniunii  Europene),  opinie  (actul  adoptat  de  Parlamentul României,  prin  hotărâre,  care  exprimă  poziţia  Parlamentului  în  legătură  cu  proiectul  legislativ european). Începând cu mandatul viitor, IPP va monitoriza şi aceste aspecte în legătură cu activitatea parlamentară,  în  încercarea de a arăta public cât de  interesată/implicată este România  în procesul decizional la nivel european.        

                              

                                                            34 Proiectul de  lege  a  fost  recent  supus  controlului de  constituţionalitate  la  sesizarea unui număr de 26 de senatori PDL. Deşi scopul proiectului este acela de a stabili mecanisme de comunicare pe fond între legislativul de  la Bucureşti şi cel European,  în  jurul acestuia au  intervenit controverse cu prilejul unui moment tensionat politic, vizând participarea  la reuniunea Consiliului European a Premierului Victor Ponta  în  locul Preşedintelui Traian Băsescu 

19 

3. Propunerile legislative adoptate tacit vs. termene depăsite ale proiectelor în camera decizională 

Adoptarea  tacită  continuă  să  fie  o  practică  larg  folosită  și  în  acest mandat.  La  nivelul  întregului Parlament,  peste  600  de  acte  normative  au  trecut  de  prima  cameră  sesizată  fără  niciun  fel  de dezbatere, fiind adoptate tacit35. Precizăm  încă o dată faptul actul normativ este considerat ca fiind aprobat  şi  este  trimis  automat  la  Camera  decizională  cu  raport  de  adoptare,  dacă  termenele constituționale (de regulă 45 de zile) sunt depăşite.  

În  aproape  4  ani  de  mandat,  recordul  aprobărilor  tacite  este  deţinut  de  Senat  ‐  424  astfel  de cazuri/proiecte  (practic  aproape  de  16%  din  total  proiecte  în  dezbatere,  aferente  perioadei analizate), prin comparație cu situația de la Camera Deputaţilor ‐ 199 propuneri legislative adoptate prin procedură tacită (9%).  

De regulă, așa cum se poate constata și din tabelul de mai jos, momentele  în care au fost adoptate cele mai multe proiecte  tacit s‐au suprapus unor situații politice  tensionate  în Camera Deputaților, respectiv Senatul României.    În cea de a doua sesiune a anului 2011 a  fost  înregistrată o  triplare a numărului de  adoptări  tacite  față de media obișnuită pentru  această Cameră, o  explicație  fiind  și inexistența cvorumului de ședință necesar în aceea perioadă; iar la Senat, numărul adoptărilor tacite poate fi corelat cu discuțiile politice pe de o parte asupra schimbării Președintelui Senatului, domnul Mircea Geonă în toamna anului 2011, perioadă în care activitatea Senatului a fost blocată, iar o serie de proiecte au fost adoptate tacit. O altă situație politică, greva parlamentară a Opoziției de la acea vreme  din  prima  sesiune  a  anului  2012  a  determinat  adoptarea  tacită  a  peste  160  de  propuneri legislative numai  la Senat,  fiind cu siguranță sesiunea cu cele mai multe adoptări  tacite   din  istoria parlamentarismului român postdecembrist.  

  Camera Deputaților Senatul României  Parlamentul României 

2009  35  48  83 

2010  38  80  118 

2011  87  136  223 

2012  39  160  199 

 

Din totalul proiectelor adoptate tacit  în acest mandat aproximativ 30% dintre acestea și‐au  încheiat parcursul  legislativ  fiind promulgate  legi. Astfel, peste 170 de proiecte de  lege nu au beneficiat de  dezbaterile  aferente  sistemul  bicameral  al  Parlamentului  României  și  astfel  avem  legi  ce  au  fost dezbătute/votate într‐o singură cameră.  

Vă prezentăm mai jos statusul acestor proiecte ce au fost adoptate tacit în prima cameră sesizată în perioada monitorizată de acest material:  

 

 

                                                            35 După expirarea termenului prevăzut  în Regulament  (Regulamentul Camerei Deputaţilor explică  la Art. 113.  „(1)  În  temeiul  art.  75  alin.  (1)  şi  (2)  din  Constituţia  României,  republicată,  Camera  Deputaţilor,  ca  prima Cameră sesizată, se pronunţă asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepţie codurile şi legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunţă  în  termen de 60 de  zile de  la data prezentării  la Biroul permanent  şi ordonanţele de urgenţă, pentru  care  termenul  este  de  30  de  zile  de  la  data  depunerii  acestora  la  Camera Deputaţilor.  (2)  La  data expirării termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră adoptate de Camera Deputaţilor  şi  se  trimit  Senatului  sub  semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor),  actul normativ este considerat ca fiind aprobat şi este trimis automat la Camera decizională, cu raport de adoptare. 

20 

Statusurile proiectelor de lege adoptate tacit   

30%

43%

27%

Devenite legi 

Respinse definitiv 

În proces legislativ 

  

La o comparație cu mandatul trecut (2004 ‐ 2008) observăm că numărul de adoptări tacite la Camera Deputaților  în mandatul curent s‐a dublat,  iar  la Senat numărul de adoptări tacite este de 5 ori mai mare fața de aceeași perioadă monitorizată  în mandatul anterior. Este  important de precizat faptul că  procedura  de  adoptare  tacită  a  fost  introdusă  în  prevederile  Constituției  României  o  dată  cu modificările  aduse  Legii  fundamentale  în  anul  2003.  Până  la  acel  moment,  proiectele  de lege/propunerile  legislative se supuneau  întâi adoptării  în Camera  în care au  fost prezentate36 apoi proiectele  de  legi  sau  propunerile  legislative  adoptate  de  una  din  Camere  se  trimiteau  celeilalte Camere a Parlamentului37. 

Chiar  dacă  Parlamentul  este  bicameral  şi  fiecare  cameră  are  propriile  norme  şi  reglementări considerăm  că  trebuie  să  existe momente  în  care  să  primeze  interesele  unei  singure  instituţii  şi anume Parlamentul României. De aceea, cerem public celor 2 Camere ale Parlamentului României să explice motivul pentru care Constituţia României nu se aplică şi termenele stabilite ca fiind necesare pentru încheierea procesului legislativ nu sunt respectate.  

Pentru  o  imagine  generală  a  relaţionării  cu  termenele  stabilite  de  legile  în  vigoare  necesare parcurgerii procesului  legislativ,  am  verificat  în primă  instanţă numărul de proiecte de  lege  şi/sau propuneri  legislative  ce  au  termenul  de  raport  depăşit  la  Comisiile  Permanente  atât  la  Camera Deputaţilor cât şi  la Senat. Precizăm că  informaţiile au fost preluate din paginile celor 2 Camere ale Parlamentului din secţiunea aferentă procesului legislativ38. Astfel,  

La Camera Deputaţilor, la sfârşitul perioadei monitorizate (30 iunie) există înregistrate peste 553  de  proiecte  de  lege  şi/sau  propuneri  legislative  ce  au  termenul  depăşit  la  Comisiile Permanente. Printre Comisiile Permanente cu cele mai multe astfel de situaţii vă putem da exemplu Comisiei pentru industrii şi servicii cu 144 de astfel de proiecte sau Comisia juridică, de  disciplină  şi  imunităţi  cu  164  de  proiecte  de  lege  cu  termenul  depăşit  la  raportul  de 

                                                            36 Articolul 73 (5),  din textul Constituției României adoptate în 1991. Versiunea integrală a textului Constituției este disponibil aici http://www.cdep.ro/pls/dic/act_show?ida=1&idl=1&tit=3#t3c1s3a74  37 Articolul 75 din textul Constituției României adoptate în 1991. 38  Pentru mai multe  detalii  vă  rugăm  consultaţi  lista  tuturor  proiectelor  şi/sau  propunerilor  legislative  cu termene  de  raport  depăşit  la  Comisiile  Permanente  pentru  Camera  Deputaţilor:  http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.lista?cam=2&std=F&ans=&nrp=&anp=&nrb=&anb=&nrl=&anl=&nrg=&ang=&ogv=&nro=&ano=&zile=&sir=&dev=&ini=&tip=&urg=0&bug=0&org=0&pag=&idq=&tdep=1&com=  şi pentru  Senat: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.lista?cam=1&std=F&ans=&nrp=&anp=&nrb=&anb=&nrl=&anl=&nrg=&ang=&ogv=&nro=&ano=&zile=&sir=&dev=&ini=&tip=&urg=0&bug=0&org=0&pag=&idq=&tdep=1&com=.     

21 

formulat. La polul opus se află Comisia pentru politică externă, care nu are niciun proiect cu termen depăşit.  

Senatul,  la  sfârşitul perioadei monitorizate avea doar 33 proiecte de  lege  şi/sau propuneri legislative  ce  au  termenul  depăşit  la  Comisiile  Permanente  din  Senat.  Precizăm  însă  că această situaţie se datorează şi  faptului că majoritatea propunerilor depuse  în Parlamentul României  sunt  proiecte  de  lege  şi  propuneri  legislative  la  care,  conform  Constituţiei României, (art. 75, alin (1)) prima Cameră sesizată este Senatul, ceea ce determină automat respectarea  termenelor  de  către  Senat,  deoarece  respectiva  propunere  trebuie  transmisă Camerei Decizionale.     

 Există proiecte de lege atât de la Cameră cât şi de la Senat care au termenele depăşite şi care se află în proces  legislativ de un an până  la 6,7 ani. Pe această cale,  IPP atrage  încă o dată atenţia tuturor grupurilor parlamentare de  a dovedi  responsabilitate  şi de  a  solicita  tuturor parlamentarilor  să  îşi revizuiască  lista  de  propuneri  iniţiate,  urgentând  acolo  unde  este  cazul  finalizarea  procesului legislativ. De asemenea, lansăm un apel către toţi parlamentarii de a da dovadă de profesionalism şi seriozitate, urmărindu‐şi  îndeaproape  toate propunerile  iniţiate sau co‐semnate de domniile sale  şi nu doar contabilizarea  încă unei propuneri  în clasamentul deputaţilor/senatorilor cu cele mai multe propuneri  legislative  iniţiate.  Nu  în  ultimul  rând,  sperăm  ca  semnalul  de  alarmă  să  mobilizeze Guvernul României şi fiecare Minister de resort pentru a centraliza numărul de proiecte de lege ce au ca şi iniţiator Guvernul României şi care sunt în proces legislativ de măcar un an de zile în cazurile mai puţin nefericite şi de 5, 6, 7 ani pentru restul de astfel de proiecte.    

Pentru a  întări cele spuse vă prezentăm un exemplu elocvent de astfel de proiect  legislativ care  în acest moment pare a fi încremenit în timp:   

Proiect  de  Lege  privind  statutul minorităţilor  naţionale  din  România  a  fost  înregistrat  la Senatul României încă din iunie 2005 şi este iniţiat de către Guvernul României. A fost respins de Senat în octombrie 2005 şi transmis către Camera Deputaţilor, Camera decizională pentru acest  proiect.  La  sfârşitul  lunii  iunie  2006  plenul  Camerei  Deputaţilor  a  decis  retrimitea acestui  proiect  de  lege  Comisiilor  Permanente  de  specialitate  (Comisia  pentru  drepturile omului,  culte  şi  problemele  minorităţilor  naţionale,  Comisia  pentru  învăţământ,  ştiinţă, tineret  şi  sport  precum  şi  Comisia  juridică,  de  disciplină  şi  imunităţi)  pentru  a  formula rapoarte suplimentare. Din acel moment până în 2011, stadiul acestui proiect de lege aferent propriei  fişe  din  pagina  de  internet  a  Camerei  Deputaţilor  este:  „trimis  pentru  raport suplimentar  la  comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor”.39  În prima  sesiune a anului 2011, Biroul Permanent aprobă solicitarea primită de la Comisia pentru drepturile omului în care  se  solicita  ca  aceasta  să  fie  singura  comisie  sesizată  în  fond  pentru  raport  asupra proiectului de lege. Pentru a realiza raportul Comisia a mai lucrat 3 sesiuni parlamentare și la finalul sesiunii de primăvară 2012 (26 iunie 2012) depune raportul40.   

 Pe această cale, solicităm atât Camerei Deputaţilor cât și Senatului să tranşeze aceaste probleme, iar  partidele politice trebuie să îşi exprime public atitudinea faţă de aceste proiecte de lege, precum cel prezentat mai sus  şi să dea dovadă de  responsabilitate chiar dacă acesta  tratează subiecte ce s‐au dovedit extrem de delicate la nivelul percepţiei publice, trebuie să îşi încheie procesul legislativ.      

                                                            39  Pentru  mai  multe  detalii  vă  rugăm  accesaţi  fişa  proiectului  de  lege  la http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=6778.   40  Pentru  a  consulta  Raportul  depus  de  către  Comisia  pentru  drepturile  omului  vă  rugăm  accesați http://www.cdep.ro/comisii/drepturile_omului/pdf/2012/rp502_05.pdf  

4. Luări de cuvânt din plen  

Deputaţii  au  luat  cuvântul  în  plen  aprox.  82%  din  timpul  total  al  şedinţelor  de  plen  din  perioada monitorizată (cu 19% mai puţin decât în perioada similară  a mandatului 2004‐2008 și cu 24% față de mandatul 2000‐2004),  iar senatorii 86%  (15% mai multe  luări de cuvântul  față de aceeaşi perioadă dar  din mandatul  2004  –  2008).  O  analiză  generală  a  datelor  privind  luările  de  cuvânt  arată  că sesiunile februarie –  iunie 2010, cu 5.813  luări de cuvânt respectiv cea din septembrie – decembrie 2010, cu 5.960 luări de cuvânt, au fost sesiunile cu cele mai multe luări de cuvânt din acest mandat, probabil acest  lucru datorându‐se  și unei activități neperturbate de acţiuni politice majore precum alegerile, schimbare de Guvern, etc.   Intervențiile  din  plen  se  referă  în  special  la  chestiuni  politice  ce  țin  de modul  de  organizare  al ședințelor  de  plen,  pe  fond  proiectele  dezbătându‐se  în  Comisiile  permanente.  În  Senat  însă, senatorii  au  luat  cuvântul mai  des  în  plen  decât  colegii  lor  din  Camera Deputaților,  avantajaţi,  în opinia noastră, şi de organizarea sălii, microfonul ‐ plasat în sală, la capătul coridorului dintre băncile senatorilor, fiind mai  accesibil. Printre senatorii cu cele mai multe luări de cuvânt se află cei care au şi cele mai multe  inițiative  legislative, aceștia fiind și cei mai atenți să și  le susțină atunci când s‐au supus dezbaterii.   La nivelului mandatului curent un senator a luat cuvântul în medie de 119 ori (extremele variind între ‐ Senatorul Emilian Frâncu1 cu 702 luări de cuvânt în plen de la începutul mandatului până la sfârşitul sesiunii din iunie a.c., și senatorul Anghel Iordănescu, Independent cel care a luat cuvântul de 2 ori: la depunerea  jurământului  și  când  şi‐a  anunțat  demisia  din  grupul  PSD  (trecând  în  grupul Independenților).   

Topul senatorilor cu cele mai puţine luări de cuvânt în plen2  

Nume şi prenume/Grup parlamentar  Luări de cuvânt în plen 

Anghel Iordanescu, Independent  2 

Constantin Sever Cibu, Independent   4 

Tudor Panțuru, PDL  4 

Avram Crăciun, PSD  8 

Cea mai activă senatoare din acest punct de vedere este Doina Silistru (PSD) cu 235 luări de cuvânt în perioada monitorizată.   În Camera Deputaţilor, un deputat a  luat cuvântul  în medie de 18 ori, pe prima poziție aflându‐se incontestabil deputatul Mircia Giurgiu, deputat Independent, domnia sa vorbind de a tribună de 312 ori  în plen de  la  începutul mandatului până  la sfârşitul sesiunii din vara anului curent. Cel mai puţin (cu excepţia celor care au vorbit exclusiv  la  învestitură) au  luat cuvântul deputaţii: Sorin Gheorghe Buta, PDL și Constantin Mazilu, Independent – 1 luare de cuvânt.  După 7  sesiuni  legislative,  constatăm  că următorii deputaţi  (2) nu au  luat  cuvântul decât pentru a rosti discursul de învestire la începutul mandatului în 2008.  

Topul deputaţilor cu cele mai puține luări de cuvânt3 

                                                            1 ales Primar al Municipiului Rm. Vâlcea în iunie 2012 2  În  clasamentul  senatorilor  nu  am  inclus membrii  Guvernului  din  toată  perioada monitorizată  și  nici  pe senatorii:  Cătălin  Voicu  (PSD)  întrucât  a  absentat  între martie  2010  şi  iulie  2011  fiind  în  arest  preventiv  şi Verestoy Attila (UDMR) aflat în concediu medical o lungă perioadă de timp.   

 

Nume şi prenume/Grup parlamentar Luări de cuvânt în plen în mandatul 

curent 

Sorin Gheorghe Buta, PDL  1 

Constantin Mazilu, Independent  1 

Radan Mihai, Minorități  2 

Florin Serghei Anghel, PDL  2 

Sorin Andi Pandele, PDL  2 

Ștefan Seremi, PDL  2 

Claudiu Țaga, PNL  2 

Dumitru Boabeș, PSD  3 

Bobeș Marin, PSD  3 

 Aurelia Vasile, Deputat  Independent,  însă mai bine de 5 sesiuni parlamentare Vicelider al Grupului parlamentar PSD, cu 471  luări de cuvânt a  fost una dintre cele mai active parlamentare, din acest punct de  vedere. Numărul  intervenţiilor  în plen  ale majorității  femeilor deputat  se  situează peste media colegilor bărbați, doamnele luând cuvântul în medie de 25 de ori pe sesiune.    În  analiza  noastră  statistică  nu  i‐am  inclus  pe  cei  care,  prin  natura  funcţiilor  de  la  conducerea Camerelor4,  au  fost  avantajaţi  fără  vreun  efort  deosebit  în  practică5  fiindu‐le  înregistrate  toate intervenţiile (de exemplu, citirea listei de prezenţă, intervenții pe procedură legislativă etc)6. În astfel de statistici pe poziţii fruntaşe îi regăm și pe liderii grupurilor parlamentare cu un număr semnificativ ridicat de  luări de  cuvânt  în plen  față de media  generală  atât  la Cameră  cât  și  la  Senat. Conform cutumelor, liderii grupurilor politice exprimă în plen poziţiile politice agreate. Liderul de grup cu cele mai multe  luări de cuvânt  în acest mandat a fost Mircea Toader,  liderul grupului PDL de  la Camera Deputaților, cu 525 luări de cuvânt.            

                                                                                                                                                                                          3  Din  clasamentul  general  am  extras  extremele  de mai  sus,  nu  i‐am  inclus  pe  deputații    ce  și‐au  încheiat mandatul, din diferite motive, mai devreme decât 2012  şi nici pe deputatul Narcis Chisăliță, PSD domnia  sa suferind  un  accident  în  urma  căruia  nu  a  mai  putut  participa  o  lungă  perioadă  (mai  bine  de  3  sesiuni parlamentare) în activitatea Camerei Deputaților.  4 Fiecare intervenție de la Tribuna Parlamentului este contabilizată ca o luare de cuvânt. Astfel, președinții de comisii, vicepreședinți, secretarii și toți parlamentarii ce dețin funcții de conducere respectiv administrative au obligația de a lua cuvântul de la Tribuna Parlamentului.   5 Pe primele poziții  în topul deputaților respectiv senatorilor cu cele mai multe  luări de cuvânt  în plen se află parlamentarii ce ocupă și diverse funcții (lider de grup, președinte de comisie, Secretar de ședință etc.) astfel că majoritatea  intervenţiilor din plen  sunt mai degrabă  chestiuni procedurale  ce  țin de modul de organizare al lucrărilor din cele 2 Camere. 6  Este  vorba,  de  exemplu,  despre  Roberta  Alma  Anastase,  PDL  şi  Ioan Oltean,  PDL  la  Camera  Deputaţilor, respectiv de Mircea Dan Geoană, PSD, Alexandru Pereş, PDL, Teodor Viorel Meleşcanu, PNL, Vasile Blaga, PDL în Senatul României.  

24 

5. Întrebări/Interpelări   În aproape 4 ani de mandat, Guvernele (mai ales Boc dar şi Ungureanu și Ponta) au primit din partea parlamentarilor 11.597 întrebări şi 6.331interpelări.   Fiind mai ușor de redactat (se pot adresa și oral spre deosebire de interpelări care se depun numai în scris, parlamentarii au început mandatul înregistrând mai multe întrebări (cele mai multe, 1.015, fiind în  sesiunea  februarie  ‐  iunie  2009,  prima  sesiune  completă  după  cea  de  învestitură47)  decât interpelări. Cele mai multe  interpelări  (anume 531  inițiate numai de PSD) au  fost depuse  în  timpul sesiunii februarie ‐ iunie 2010, perioadă în care Cabinetul condus de Emil Boc a luat și cele mai dure măsuri  de  austeritate.48 Deputaţii  au  depus  de  două  ori mai multe  interpelări  decât  senatorii,  în perioada monitorizată49.  Faţă  de mandatele  anterioare,  s‐au  depus  aproximativ  același  număr  de interpelări, însă numărul de întrebări apoape s‐a dublat, aspect ilustrat de graficul de mai jos.   

Situație întrebări/interpelări la nivelul a 3 mandate  

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000

Mandat 2000 ‐2004

Mandat 2004 ‐2008

Mandat 2008 ‐ 2012

Interpelări

Întrebări

  La peste 97%50 dintre solicitările  (atât  întrebări cât  și  interpelări) parlamentarilor au primit răspuns din partea Ministerelor interpelate.  Partidul care a depus cele mai multe întrebări și interpelări a fost PSD  (în medie 460 de interpelări pe sesiune parlamentară  la nivelul ambelor camere  și 708  întrebări), mai ales  în Camera Deputaţilor  ‐ 2.241 de  interpelari  în perioada monitorizată și 981  interpelări  la Senat,  înregistrând astfel un total de  3.222  interpelări  adresate  de  deputații  și  senatorii  PSD.  Din  punctul  nostru  de  vedere,  ca organizaţie care urmăreşte consecvent activitatea parlamentarilor de peste 12 ani, PSD are cea mai bine organizată activitate parlamentară, mai ales când se află în Opoziţie. Pentru  comparaţie,  precizăm  că  PNL  a  depus  1.345  de  interpelări  în  ambele  Camere  și  2.840 întrebări, grupul din Senat fiind mult mai activ în acest sens decât cel de la Camera Deputaţilor. Chiar 

                                                            47 Este  sesiunea  în  care grupul PDL din Camera Deputaţilor a depus  și  cele mai multe  întrebări din  întreaga legislatură,  fiind  de  altfel  la  Guvernare  alături  de  PSD  în  respectiva  perioadă    (PSD  părăsea  Guvernul  în februarie 2009). 48  În  cadrul procedurii de  control parlamentar  senatorii  şi deputaţii  au posibilitatea  să  adreseze  întrebări  şi interpelări membrilor Guvernului (prin conținut, interpelarea este mult mai temeinic pregătită 49  Interpletarea  se  poate  depune  exclusiv  în  scris  iar  instituția  interpelată  este  obligată  să  răspundă parlamentarului ce a utilizat acest instrument.  50Potrivit  informațiilor  disponbile  în  cele  2  site‐uri,  pentru  mai  multe  informații  accesați http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari.interezult  

25 

dacă a fost o lungă perioadă din acest mandat la Guvernare, PDL a adresat un număr semnificativ de întrebări  (2.894  la nivelul ambelor Camere)  respectiv  interpelări  (1.258  la nivelul ambelor Camere) înregistrând  valori  finale  sensibil  egale  cu  cele  ale  unui  partid  de  Opoziție,  PNL  la  numărul  de întrebări/interpelări.      

Interpelări pe partide la nivelul celor 2 Camere pe durata monitorizării 

2241

748 917

63 31 26

981

597 341

65 26 23

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

PSD

PNL

PDL

Mixt

Min

orităţ

i

Progresist

UDMR

Senatul României 

Camera Deputaților

 

Întrebări pe partide la nivelul celor 2 Camere pe durata monitorizării 

3810

2312 2233

147 131

17

1142

528 661

55

3693

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

PSD

PNL

PDL

UDMR

Min

orităţi

Progresist

Mixt

Senatul României

Camera Deputaților 

  Cu mici diferenţe  între Senat  şi Cameră  (vizibile mai ales  la PSD), până  la  jumătatea mandatului se depun cele mai multe întrebări şi interpelări, în a doua jumătate deputaţii dar şi senatorii renunţând din ce în ce mai mult la acest instrument prin care pot trage Guvernul la răspundere.     

26 

Întrebări şi interpelări pe partide, pe sesiuni parlamentare în Camera Deputaților  

361

3591546

13111144

824 506

725

289874

428

495193 146

447210 564 381

771 441 246

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

feb. ‐iunie 2009

sept. ‐dec. 2009

feb ‐iunie 2010

sept ‐dec 2010

feb ‐iunie 2011

sept ‐dec 2011

feb ‐iunie 2012

Progresist

Minorităţi

UDMR

PNL

PDL

PSD

 

Întrebări şi interpelări pe partide, pe sesiuni parlamentare în Senatul României  

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

feb.‐iunie 2009

sept ‐dec 2009

feb ‐iunie 2009

sept ‐dec 2010

feb ‐iunie 2011

sept ‐dec 2011

feb ‐iunie 2012

168 122 324

376 486 349 298

198 138 245

118 136 95 72

186 96 245163 182 141 112

236 1 4 4 11

0 2 61 40 64 6 027 41

Progresist

UDMR

Mixt

PDL

PNL

PSD

 

Deputaţii preferă să interpeleze Guvernul în întregime, vizând ca Primul Ministru să le răspundă, fiind practic 65% din totalul  interpelărilor adresate de deputaţi. Dintre Ministere cele mai  interpelate de către  deputaţi  sunt,  în  ordine:  Ministerului  Sănătăţii  (475  interpelări),  cel  mai  interpelat  şi  în mandatul trecut şi Ministerul Educaţiei (440 interpelări), pe durata mandatului curent. În graficul de mai  jos  se  poate  urmări  situaţia  interpelărilor  pe  Ministere,  respectiv  distribuţia  pe  grupuri parlamentare a celor care au interpelat fiecare dintre aceste instituţii. 

 

 

 

 

 

27 

Interpelări adresate Ministerelor de către deputaţi pe durata monitorizării 

 

** Minister înfiinţat în luna septembrie 2011 

Senatorii au abordat Guvernul în ansamblu prin întrebările şi interpelările adresate, dar și Ministerul Educaţiei (201 interpelări) şi Ministerul Agriculturii (199) în perioada monitorizată de acest raport.  

Interpelări adresate Ministerelor de către senatori pe durata monitorizării 

 

28 

În acest mandat, principalele subiecte abordate s‐au referit  la situaţia economiei, salarii şi pensii (în special  în  sesiunile  din  anul  2010)  sau  puterea  de  cumpărare  a  românilor.  De  asemenea, parlamentarii  au  fost  interesaţi  să  afle  care  sunt măsurile  în  plan  fiscal  avute  în  vedere  de  către Guvernul  Boc  pentru  stimularea  economiei  sau  pentru  remediererea  efectelor  produse  de  criză. Accesarea fondurilor europene a fost o temă frecvent invocată atât de către Opoziţie, cât şi de către partidele aflate la putere. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

29 

6. Migrația politică şi efectele sale politice  

Numărul de parlamentarii care au migrat politic a crescut, chiar s‐a dublat de la un mandat la altul din anul 2000 până în prezent.  

Migraţia parlamentară pentru perioada 2000‐2004 a afectat două partide, principalul partid care a pierdut  parlamentari  în  acea  perioadă  fiind  PD  (peste  20%  dintre  parlamentari)  iar  principalul câştigător de parlamentari a fost PSD. Un alt partid afectat de fenomenul migraţiei a fost PRM, care a pierdut în total în acel mandat 16 parlamentari.  

În legislaturile ce au urmat fenomenul s‐a amplificat. Astfel, în legislatura 2004‐2008, cel mai afectat partid  a  fost  PSD,  de  la  care  au  plecat  18  parlamentari. Un  alt  partid  afectat  de migraţie  în  acel mandat a fost PNL, ca urmare a rupturii din interiorul acestui partid, în 2007. PDL a fost partidul cel mai puţin afectat, acesta fiind formaţiunea care a atras parlamentarii plecaţi de la PSD.  

În acest mandat 2008 ‐ 2012, numărul migrărilor (deoarece au existat și cazuri de parlamentari ce au migrat de mai multe ori) a depășit 120, dar având în vedere ponderea în numărul total al membrilor fiecărei  camere,  impactul  asupra  stabilităţii  politice  din  Senat  a  fost mai  puternic.  Parlamentarii continuă să migreze atât din tabăra opoziţiei către putere, cât şi de la putere spre opoziţie. 

Din  totalul  de  471  de  parlamentari  aleşi  în  luna  decembrie  2008,  59  deputaţi  şi  35  senatori  au schimbat cel puţin o dată grupul parlamentar. Ceea ce  înseamnă că,  în acest moment, s‐a ajuns  la un procent critic de 20% dintre parlamentari care sunt predispuşi să  îşi schimbe partidul alături de care au candidat  în alegeri.  În Camera Deputaţilor, aceleaşi persoane au  trecut prin aproape  toate grupurile parlamentare: Deputatul Tudor Ciuhodaru de exemplu, a fost înscris iniţial în PSD, din care a demisionat  în  luna  ianuarie 2010  şi  s‐a declarat  independent. Ulterior a devenit membru PC,  iar prin încheierea alianţei dintre conservatori şi PNL, deputatul Ciuhodaru a devenit membru în grupul deputaţilor  liberali,  în  februarie  2011.  Opt  luni mai  târziu,  el  a  trecut  la  UNPR,  respectiv  grupul Progresist din Camera Deputaţilor. Aceste practici există  în România  în primul rând pentru că  liderii partidelor le încurajează, funcţie de interesul lor politic imediat.  

O listă completă a parlamentarilor care au migrat politic în acest mandat se află în Anexa nr. 3 

Schimbări importante au apărut astfel şi la nivelul grupurilor parlamentare. Din cauza migraţiei sau a demisiilor,  PSD  a  pierdut  39  deputaţi  şi  15  senatori  în  perioada  analizată,  PDL  32  deputaţi  şi  19 senatori, PNL 26 deputaţi şi 16 senatori iar UDMR 2 senatori şi 2 deputaţi. 

Structura Parlamentului României 1 februarie 2009  (rezultată la alegerile din noiembrie 2008) 

 

Partid  nr. senatori  nr. deputați  Total (471) 

PD‐L  51  115  166 

PSD+PC  49  114  163 

PNL  28  65  93 

UDMR  9  22  31 

Minorităţi  0  18  18 

       

30 

Structura Parlamentului României iunie 2012 (actualizare la 30 iunie 2

Partid  nr. senatori  nr. deputați  Total (458)* 

PD‐L  40  110  150 

PSD  43  96  139 

PNL+PC  28  58  86 

UDMR  8  20  28 

Minorităţi  0  17  17 

Grupul progresist  12  14  26 

Fără apartenenţă  2  10  12 

* 13 locuri rămase vacante înainte de sfârşitul sesiunii 

Vă prezentăm mai jos și reprezentarea grafică a migrației politice în cele două Camere.   

Migrația politică în Parlamentul României decembrie 2008 ‐ iunie 2012 

166150

163

139

93

86

31

28

18

17

26

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

2008 2012

PD‐L PSD+PC PNL UDMR Minorităţi Grupul progresist Fără apartenenţă 

O consecinţă a modului în care liderii partidelor, în pofida angajamentelor publice de condamnare a fenomenului, au urmărit să  întreţină migraţia politică  în Parlament, este  însăşi crearea  ‐ cu sprijinul oficial al PDL aflat la conducerea Camerelor, a unui nou grup parlamentar (înregistrat sub numele de grupul parlamentar Progresist51). Acest  lucru  s‐a  întâmplat  în  sesiunea parlamentară  septembrie  ‐ decembrie 2011, fiind pentru prima dată  în  istoria Parlamentului post decembrist când conducerea Legislativului recunoaşte oficial un nou grup parlamentar, deşi acesta reprezintă un partid care nu a participat  în  alegerile  parlamentare,  aşa  cum  prevedeau  Regulamentele  celor  două  Camere52.  În sesiunea  februarie‐iunie  2011  la  Senat  a  funcţionat  grupul  parlamentar Mixt,  format  din  senatori independenţi şi senatori membri ai UNPR. La Camera Deputaţilor, în schimb, au existat neînţelegeri, 

                                                            51 UNPR 52 Până  la acest precedent, senatorii şi deputaţii care demisionau dintr‐un grup parlamentar puteau forma un grup al independenţilor.  

31 

întrucât  membrii  UNPR  au  fost  asimilaţi  grupului  independenţilor.  Astfel,  unii  deputaţi  care părăsiseră  între  timp  propriile  formaţiuni  au  ajuns  să  se  declare  independenţi  faţă  de  grupul Independenţilor, pentru a nu fi confundaţi cu Progresiştii care doreau să îşi construiască o identitate de grup. 

Atâta timp cât toate partidele vor continua să beneficieze pe de urma migrației politice, aceasta nu va  stopa,  cu atat mai mult  cu  cât  în acest mandat parlamentar  atât majoritatea PDL  (la  începutul acestui mandat) cât și majoritatea USL din Parlament (din sesiunea de primavară parlamentară 2012) au fost formate în urma femomenului migrației politice.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

32 

7.  Parlamentul  în  care  locurile  vacante  nu  se  mai  ocupă  prin  alegeri,  iar  alegătorii  rămân nereprezentaţi  

40  de  mandate  au  rămas  vacante  pe  durata  actualului  mandat,  26  de  deputaţi  şi  14  senatori renunţând  la mandatele  lor de parlamentari. Unii  au  făcut  acest pas  întrucât  au  fost numiţi, prin hotărâre a Legislativului, în posturi precum cel de vice‐guvernator (Bogdan Olteanu), membru al CSA (Daniela Popa, Doru   Frunzulică) sau consilier  la Curtea de Conturi  (Lakatos Petru). Alţii au  invocat motive personale  (deputata PDL, Teodora Trandafir, deputata PNL, Adriana Săftoiu, deputatul PDL Dragoș ‐ Adrian Iftime și senatorul PC Dan Voiculescu) 

Alegeri  parţiale  au  fost  organizate  în  doar  5  colegii  uninominale.  Câştigători  au  fost  Mariana Câmpeanu  (PNL)  ‐ aleasă deputat de Hunedoara53; Radu Stroe  (PNL)  ‐ ales deputat de   Bucureşti54; Florin‐Cristian  Tătaru  (PSD)  ‐  ales  deputat  de  Maramureş55  și  Adrian  Rădulescu  ales  deputat  în colegiul uninominal 6 din  circumscripția electorală Neamț  în 5  septembrie 2011. Cel de‐al  cincilea deputat ales  în urma organizării de alegeri parţiale  în colegiul uninominal 19 Bucureşti,  la data de 5 mai 2010, Teodora Trandafir  (PDL), a demisionat  la mai puţin de un an de mandat,  la 1  februarie 2011, invocând motive personale. În colegiul ei nu s‐au mai reorganizat alegeri.  

Prin umare, în 35 de colegii locurile au rămas vacante, alegătorii din acestea (adică un total de peste 3 milioane de  cetățeni)  rămânând practic  fără deputat/senator numai pentru  că  la nivelul  cel mai înalt politic  în România  s‐a decis  să  se  ignore această  realitate.   Schimbarea  sistemului electoral a adus iată și acest tip de consecințe.  

4 parlamentari au decedat, din păcate, pe durata acestui mandat: deputații  Ioan Timiş  (PDL), Liana Dumitrescu (minorităţi), Raul‐Victor Surdu‐Soreanu (PSD), Pálfi Mózes Zoltán (UDMR), însă alegeri au fost realizate în 2 colegii din cele 4.  

Un  număr  semnificativ  de  demisii  (14  deputaţi  şi 9  senatori)  s‐a  înregistrat  la  sfârşitul  sesiunii februarie ‐ iunie 2012, ca urmare a alegerilor locale când aceștia au obţinut mandate de primari sau preşedinţi de Consilii Judeţene.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                            53 colegiul uninominal nr. 3, în data de 22 decembrie 2010 54 colegiul uninominal nr.1, la data de 1 februarie 2010 55 colegiul uninominal nr. 2, în septembrie 2011 

33 

Reprezentarea colegiilor în care sunt vacantate posturile de Senatori 

 

 

Reprezentarea colegiilor în care sunt vacantate posturile de Deputați 

 

 

 

34 

 8. Conduita şi integritatea parlamentarilor  

42  de  parlamentari  din  actuala  legislatură  sunt  verificaţi  în  prezent  de  Agenţia  Naţională  de Integritate  pentru  posibila  încălcare  a  legislaţiei  privind  conflictele  de  interese  şi  regimul incompatibilităţilor. De notorietate publică a  fost  situația  cu privire  la doi dintre parlamentarii din actualul parlament, domnii Deputaţi Sergiu Andon şi Florin Costin Pâslaru.  

 

42 de parlamentari în cazul cărora ANI a identificat diferențe semnificative între averea dobândită  și veniturile realizate, conflicte de interese, incompatibilități, indicii privind săvârșirea unor fapte 

penale, etc (în mandatul 2008 ‐ 2012)  

11

31

Senatori 

Deputați 

 

 

Apartența politică a parlamentarilor în cazul cărora ANI a identificat diferențe semnificative între averea dobândită și veniturile realizate, conflicte de interese, incompatibilități, indicii privind 

săvârșirea unor fapte penale etc. (în mandatul 2008 ‐ 2012)  

11

6

421

18

PDL

PNL

UDMR

Minorități

PC

PSD

 

 

 

 

 

35 

 

14

3

19

9

21

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Incompatibilități Confiscări avere Conflicte de interese Fals în declarații Încălcarea legislației fiscale

Sesizarea altor autorități

Constatări ale Agenției Naționale de Integritate în cazul celor 43 de parlamentari

 

 În mandatul curent 8 deputați: Gheorghe Ana ‐ PSD, Vasile Berci ‐ PNL, Marius Dugulescu ‐ PDL, Ion Dumitru  ‐ PSD, Dănuţ Liga  ‐ PDL, Ciprian‐Florin Luca  ‐ PSD, Valentin Rusu  ‐ PDL,  Ioan Stan  ‐ PSD au fost  sancționați disciplinar  (li  s‐a  interzis participarea  la  lucrări  timp de 1  zi56) pentru  faptul  că  au votat  în plen atât cu cartela proprie cât  și cu cea a altor colegi deputați. Sancționarea  lor s‐a  făcut după  11  luni  de  tergiversare  de  la momentul  la  care  Institutul  pentru  Politici  Publice  depusese  4 sesizări oficiale folosind înregistrări video ale jurnaștilor prezenți în sala de plen la diferite ședințe din 2011. Decizia  Comisiei  Juridice  din  Cameră  privind  cei  8,  care  a  stat  la  baza  celei  de  sancționare asumate de Biroul Permanent, a fost luată după o presiune susținută din partea mass media, întrucât anterior,  la o sesizare  la fel de clară a IPP privind votarea cu mai multe cartele de vot a deputaților Florin  Luca  ‐  PSD  şi Vasile Berci  ‐  PNL, Comisia  Juridică  se pronunțase  că  aceștia nu  ar  fi  încălcat Regulamentul.   În acest context, IPP a atras atenția asupra faptului că pentru o faptă de o gravitate similară: votarea de mai multe ori în ziua alegerilor parlamentare de exemplu, 32 de persoane se află în detenţie ispășind pedepse, sancţiunile actualului Regulament al Camerei aplicabile parlamentarilor fiind așadar total disproporţionate pentru fapte de o gravitate similară. La acel moment  Institutul a elaborat o propunere  legislativă prin care votul multiplu  în Parlament  să  fie  sancţionat cu aceleaşi sancţiuni aplicabile  în prezent cetăţenilor care votează de mai multe ori  în alegeri şi a făcut un apel public către liderii partidelor să o depună la Parlament. Apelul a rămas fără ecou în rândul partidelor, liderii formațiunilor politice contactați de IPP eschivându‐se de la asumarea unui angajament ferm.   

Tot în actualul mandat pentru 22 de senatorii și deputați s‐a dispus trimiterea în judecată57 iar 5 au  fost condamnați58 astfel: 

1. BĂDĂLAN  EUGEN,  deputat,  comandant  al  Statului Major  al  Forţelor  Terestre  (S.M.F.T.)  la  data săvârşirii  faptelor.  Infracţiuni:  abuz  în  serviciu  contra  intereselor publice,  în  formă  calificată  şi continuată. Prev de art.248 C.p. raportat la art.2481 C.p. cu aplic.art.41 alin.2 C.p.  Condamnare  definitivă:  4  ani  închisoare  cu  suspendare  sub  supraveghere,  pe  un  termen  de încercare de 9 ani şi interzicerea unor drepturi  

2. MOREGA  DAN  ILIE,  deputat,  preşedinte  al  organizaţiei  judeţene  a  PNL  Gorj,  la  data  comiterii faptelor.  Infracţiuni:  Folosire  a  influenţei  ori  autorităţii  de  către  o  persoană  care  îndeplineşte  o 

                                                            56 Dintr‐un maxim de 15 zile posibile. 57 Potrivit  informațiilor puse  la dispoziție de către Biroul de  Informare  și Relații Publice a Direcției Naționale Anticorupție la o solicitare IPP în baza legii nr. 544/2001.   58 Precizăm că  nu în toate cauzele infracţiunile reţinute au fost săvârşite în calitate de membru al Parlamentului 

însă condamnările definitive au fost pronunțate în timpul acestui mandat.  

 

36 

funcţie de conducere într‐un partid, în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în vederea obţinerii unui avantaj patrimonial pentru altul, ambele în  formă  continuată,  prevăzute  în  art.13  din  Legea  nr.78/2000  cu  aplicarea  art.41  alin.2  C.p.;  Instigare  la  infracţiunea de  abuz  în  serviciu  contra  intereselor publice dacă  funcţionarul  a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial prevăzut în art.25 C.p. raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248 C.p.   Condamnare definitivă 3 ani  închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de  încercare de 5 ani  3.  NĂSTASE  ADRIAN,  deputat;  fost  preşedinte  executiv  al  unui  partid  politic,  fost  prim ministru. Infracţiuni: folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite  conform art. 13 din Legea nr. 78/2000.   Condamnare definitivă: 2 ani închisoare în regim de detenţie şi interzicerea unor drepturi.  4.  POP  VIRGIL,  deputat  2008‐2012,    consilier  judeţean  în  cadrul  Consiliului  Judeţean  Cluj  la  data comiterii  faptelor.  Infracţiuni: trafic de  influenţă  în  formă continuată, art.257 Cod penal raportat  la art.6  din  Legea  nr.78/2000 modificată  cu  aplicarea  art.41  alin.2  Cod  penal;  fals  în  înscrisuri  sub semnătură privată în formă continuată prev de art.290 Cod penal cu referire la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 modificată cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal; spălare de bani prev. de art.23  lit.b din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e  din Legea nr.78/2000  

Condamnare definitivă  5 ani închisoare în regim de detenţie şi interzicerea unor drepturi 

5. POPESCU COSMIN MIHAI, deputat,  secretar de stat în cadrul Ministerului economiei şi comerţului la  data  comiterii  faptelor.  Infracţiuni:    favorizarea  infractorului,  art.17  lit.a  din  Legea  nr.78/2000 raportat  la art.264 Cod penal  (cu referire  la art.12  lit.a  şi b din Legea nr.78/2000),  fals  intelectual  ‐ art.17 lit.c din Legea nr. 78/2000 raportat la art.289 Cod penal (cu referire la art.12 lit.a şi b din Legea nr.78/2000)  

Condamnare definitivă  2 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

37 

9. Drepturile persoanelor cu dizabilităţi la final de mandat  Inițiativele asupra problematicii generale a incluziunii sociale reprezintă numai 8,5% din totalul tuturor inițiativelor  înregistrate  în  finalul perioadei monitorizate din actualul mandat59. Un număr de 63 de senatori și deputați au avut inițiative legislative în acest domeniu60, din păcate modul de prezentare a informaţiilor  despre  proiecte  în  ambele  Camere  ale  Parlamentului  nu  permit  să  diferenţiem  între iniţiatorul propriu‐zis şi co‐semnatarii unui proiect de lege. Facem un apel şi de această dată către cele două  Camere  ale  Parlamentului  să  organizeze  informaţiile  afişate  de  aşa manieră  încât  publicul  să poată urmări riguros activitatea fiecărui parlamentar, sub acest aspect.   

Pondere proiecte iniţiate de către parlamentari în domeniul asistenţei sociale din totul proiectelor depuse 

 

8%

92%

Inițiative asistență socială

Inițiative alte domenii

  Unul din cele mai recente sondaj de opinie ale Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării confirmă, din păcate, faptul că persoanele cu dizabilităţi sunt printre cele  mai discriminate astăzi în România61,  firesc  fiind  ca  acestei  situații  de  fapt  să  i  se  răspundă  cu  toată  atenţia  de  către  toţi decidenţii, parlamentari sau membri ai  Guvernului.  Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi nu este, din păcate, nici  la  finalul  acestui mandat printre priorităţile parlamentarilor  români.  La o medie de 2.763 de  iniţiative  legislative  înregistrate  şi  aflate  în dezbatere pe durata  celor 4  ani  în Parlamentului. doar 234 se referă la tematica generală a drepturilor omului şi asistenţa socială.   Activitatea legislativă cea mai bogată în acest domeniu a fost în perioada sfârşitului anului 2010 şi în 2011, iar dintre grupurile parlamentare, cele ale PDL şi preponderent PSD au fost mai active în a iniţia proiecte în domeniu în aceea perioadă.   Două acte normative, dezbătute şi adoptate în acest mandat, au avut şi au în continuare un impact major asupra problematicii  incluziunii sociale, anume:  legea de  ratificare a Convenţiei ONU privind 

                                                            59 Pe ansamblu, prin prisma domeniilor generale diferite cu care cele două Camere sunt sesizate, aprox. 30% 

dintre  inițiativele depuse sunt  înregistrate  la Camera Deputaţilor,  restul  la Senat aceasta  fiind prima Cameră 

sesizată.  Din  totalul  inițiativelor  depuse  în  Parlament  în  perioada monitorizată  25%  sunt  depuse  de  către 

Guvern şi restul de 75% de către parlamentari. 60 Pe lângă acestea, parlamentarii acestor partide au depus iniţiative şi în alte domenii conexe/complementare problematicii  largi  a  serviciilor  sociale,  pe  care  toţi  cei  interesaţi  le  pot  consulta  individual  accesând www.alesiivoteaza.ro. 61Sondajul  este  disponibil  la:  http://www.cncd.org.ro/files/file/Raport%20de%20cercetare%20CNCD  _ Discriminare.pdf 

38 

Drepturile  Persoanelor  cu  Dizabilităţi  din  2010  şi  Legea  cadru  a  asistenţei  sociale  din  2011.  Vă prezentăm mai jos principalele prevederi ale acestora și anume:   

Legea nr. 221/2010  (Lege privind  ratificarea Convenţiei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, adoptată la New‐York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007).  

 Iniţiativa  cu  cele mai  complexe  implicaţii  prin  importanţa  strategică  la  nivel  european,  legea  de ratificare a Convenţiei atestă obligaţia pe care  şi‐o asumă statul  român  în ce priveşte crearea unui cadru  instituţional  ‐  social  pentru  respectarea  drepturilor  persoanelor  cu  dizabilităţi  în  România. Proiectul  a  trecut  tacit  de  Camera Deputaților  fiind  ulterior  adoptat  în  Senat  şi  devenind  lege  în noiembrie 2010.   Actul normativ priveşte o  serie de aspecte ale  vieţii persoanelor  cu dizabilităţi,  statul  român, prin forul său  legislativ, asumându‐şi o serie de angajamente concrete. Ratificarea aduce cu sine o serie de  modificări  legislative  necesare  în  continuare:  creşterea  numărului  de  beneficiari  îngrijiţi  în comunitate/familie,  interzicerea  instituţionalizării  persoanelor  cu  dizabilităţii,  reglementarea angajării în muncă dar şi creşterea reală a accesabilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi, etc.  

Legea asistenţei sociale, inițiată tot de Guvern, devine Legea nr. 292/2011.  Dezbătută intens în parlamentul României în 2011, legea reprezintă viziunea cu privire la reforma din sistemul  de  asistenţă  socială  şi  îşi  propune  să  schimbe  rolul  şi  atribuţiile  Direcţiilor  Generale  de Asistenţă Socială şi în general al autorităţilor şi instituţiilor statului în direcţia promovării de politici şi programe în domeniu, în timp ce serviciile propriu zise vor fi furnizate în special de operatori privaţi.   Proiectul  a  fost  adoptat  tacit  de  către  Senat,  iar  în  ceea  ce  privește  votul  final  din  Camera Deputaților, majoritatea pentru adoptare a fost dată exclusiv din partidele aflate la Guvernare la acea vreme. Din partea opoziției  au participat doar 5  reprezentanți  care  s‐au opus proiectului de  lege. După adoptarea și de către Camera decizională, proiectul a fost contestat și la Curtea Constituțională. Aceasta  din  urmă  a  respins  obiecţiunile  de  neconstituţionalitate  și  în  decembrie  2011  este promulgată Legea 292/2011. 

Dintre  iniţiativele  legislative  pe  tematica  drepturilor  persoanelor  cu  dizabilităţi  depuse  în  această perioadă  foarte  puţine  promovează  idei  şi  soluţii  noi  care  să  exprime  viziunile  senatorilor  sau deputaţilor despre modul  în care se  implementează reforma  în domeniu şi care să promoveze până la urmă integrarea persoanelor cu dizabilităţi în societate. Cele mai multe sunt de fapt mici modificări ale unor acte normative în vigoare şi multe propun măsuri pasive ‐ alocarea de sume de bani pentru persoanele cu dizabilităţi, de unde şi abordarea generală care se desprinde, anume aceea de asistare a persoanelor cu dizabilităţi mai degrabă decât de sprijinire pentru integrarea lor activă în societate (în comunitate sau pe piaţa muncii).  În 2011, o serie de  iniţiative au vizat modificarea unor articole din proiectul  legii asistenţei sociale  la acea dată, fiind retrase după adoptarea acestui  important act normativ.  Principalele  proiecte  de  lege/propuneri  legislative  aflate  în  proces  legislativ  în  Parlamentul României din domeniul de referință  O  serie de alte aspecte  însă  sunt  încă  în dezbaterea parlamentară, mai  jos  realizând o  trecere  în revistă a aspectelor vizate de către modificările legislative iniţiate până în prezent în primii trei ani de mandat.  Ţinem  să precizăm că actualul mandat al parlamentarilor  încă nu  s‐a  încheiat, existând  în continuare  posibilitatea  ca  senatorii  şi  deputaţii  să  înainteze  alte  propuneri  pentru  amendarea cadrului  legal.  De  aceea  apreciem  că  activitatea  deputaţilor  şi  senatorilor  trebuie  urmărită  cu rigurozitate până în ultima zi de mandat pentru această problematică. Mai mult, așa cum am precizat 

39 

în repetate rânduri site‐ul www.alesiivoteaza.ro gestionat de Institutul pentru Politici Publice şi care conţine date oficiale provenind din site‐urile celor două Camere reprezintă o sursă utilă şi credibilă de astfel de  informaţii. Site‐ul permite sortarea proiectelor de  lege funcţie de domenii, printre alte facilităţi de căutare.  Cele mai multe dintre  iniţiativele  în  acest domeniu  îşi propun  în mod explicit  să  aducă modificări punctuale  ale  legii  Legii  nr.  448/2006  privind  protecţia  şi  promovarea  drepturilor  persoanelor  cu handicap, republicată, aşa cum vom vedea mai departe:  Propunere  legislativă  privind  completarea  şi  modificarea  Legii  nr.  448/2006  privind  protecţia  şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată.    Proiectul a  fost  înaintat Biroului Permanent de  către deputatul UDMR Kerekes Karoly  în  februarie 2010. În acest moment propunerea legislativă a fost adoptată de către Senatul României în februarie 2010  şi  se  află din martie 2010  la  comisiile permanente  ale Camerei Deputaţilor. Ca  şi  în  cazurile anterioare, Guvernul nu susţine această propunere legislativă.   Proiectul de lege stipulează introducerea unui nou alineat la articolul 58 al Legii nr. 448/2006 privind protecţia  şi  promovarea  drepturilor  persoanelor  cu  handicap.  Astfel,  acest  nou  alineat  propus stipulează  că:  „persoanele  adulte  cu  handicap,  îngrijite  şi  protejate  în  centre  rezidenţiale  publice specializate, care nu realizează venituri de nici un  fel, beneficiază de o alocaţie  în valoare de 50  lei lunar pentru acoperirea nevoilor personale”. 

 Propunere  legislativă  pentru  modificarea  şi  completarea  Legii  nr.448/2006  privind  protecţia  şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.   Propunerea iniţiată de 12 parlamentari PSD la începutul primei sesiuni din anul 2010, a fost respinsă de  către  Senat  şi  se  află  în  prezent  dezbatere  la  comisiile  permanente  ale  Camerei  Deputaţilor, situaţie care persistă din luna mai 2010. Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.   Proiectul  iniţiat  de  senatorii  PSD  Laurenţiu  Florian  Coca,   Florin  Constantinescu,  Sorin  Constantin Lazăr, Ioan Mang , Gheorghe Marcu , Radu Cătălin Mardare , Elena Mitrea , Nicolae Moga , Gheorghe Pop, Ion Rotaru, Doina Silistru  şi un senator  independent Chivu Sorin Serioja, propune completarea art.  9  al  Legii  şi  conţine  următoarele:  „Prin  crearea  unui  centru  de  tip  respiro,  pentru  asigurarea îngrijirii  şi  supravegherii copiilor  sau adulţilor cu handicap, grav  sau accentuat,  în perioada  în care asistenţii  personali,  asistenţii maternali,  persoanele  care  au  în  îngrijire  şi  supraveghere  asemenea persoane sunt  în concediu  legal de odihnă, sau  în  incapacitate  temporară de muncă. Aceste centre pot  fi  înfiinţate  şi  în  parteneriat  public‐privat”.  Iar  articolul  12  se  propune modificarea  după  cum urmează:  alocaţie  lunară  de  plasament,  acordată  în  condiţiile  legii,  în  cuantum majorat  de  50%, pentru  primul  copil  cu  handicap  luat  în  plasament.  Pentru  al  doilea  copil  cu  handicap  primit  în plasament în acelaşi timp, cuantumul alocaţiei lunare de plasament să fie majorat cu 65%.    Proiect de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor  persoanelor  cu  handicap,  adoptat  de  către  Senat  dar  în  dezbatere  la  comisiile permanente din Cameră, din septembrie 2011 şi deci încă în proces legislativ.  

 Proiectul este  iniţiat de 2 senatori PSD şi 2 PNL şi nu are susţinerea Guvernului. Acesta  îşi propune, printre  principalele modificări  ca  studenţii  cu  handicap  să  beneficieze  de  reduceri  la  cerere.  De asemenea,  se  doreşte  completarea  prezentei  legi  în  ceea  ce  priveşte  atestarea  prin  certificat  de evaluare psihologică,  iniţierea de cursuri de formare profesională, completându‐se  în acelaşi timp şi atribuţiile comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.   

 

40 

Propunere  legislativă  pentru  modificarea  şi  completarea  Legii  nr.  448/2006  privind  protecţia  şi promovarea  drepturilor  persoanelor  cu  handicap,  republicată,  cu  modificările  şi  completările ulterioare.   Proiectul a  fost  respins de  către Senat  şi  se află  în dezbaterea  comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Este  iniţiat de doi deputaţi PSD  (Emil Radu Moldovan  şi Adrian Mocanu). Guvernul nu susţine adoptarea acestei propunerii legislative.   Proiectul  are  ca  principale  completări  următoarele:  beneficierea  de  sporuri  pentru  suprasolicitare neuropsihică şi condiții de muncă deosebite (modificări art. 26 lit. b) în sensul precizării scutirii de la plata impozitului pe clădire şi teren pentru persoana cu handicap dar şi stabilirea anuală a unei limite a veniturilor persoanelor adulte cu handicap de la care o persoană poate să beneficieze de prestaţiile prevăzute de lege.   Proiect de Lege privind completarea art. 59 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.   Iniţiat de 3 parlamentari PDL Nicolae Dobra, Şerban Rădulescu , Secăşan Iosif. Proiectul a fost adoptat de  către  Senat  şi  este  pe  ordinea  de  zi  a  comisiilor  permanente  ale  Camerei  Deputaţilor  din noiembrie 2011. Guvern nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative  

 Articol  unic:  La  art.  59  se  introduce  un  nou  aliniat  alin.  2  care  va  avea  următorul  cuprins:  „prin excepţie  de  la  prevederile  alin.  1,  persoanele  încadrate  în  grad  de  handicap  cu  afectări  în mod ireversibil ale funcţiilor şi/sau structurilor organismului,  în cazul unei reevaluări, nu sunt obligate să prezinte alte documente medicale decât cele care au stat la baza încadrării iniţiale.”   Proiect de Lege privind organizarea şi funcţionarea serviciilor sociale. Proiectul este inițiat de Roberta Anastase a  fost adoptat  tacit de către Senat  iar  la Camera Deputaților este cu  termenele depășite încă din septembrie 2011.  

 

Propunerea legislativă este structurată în 12 capitole care se referă în principal la: tipologia serviciilor sociale,  furnizorii  de  servicii  sociale,  personalul  serviciilor  sociale,  beneficiarii  de  servicii  sociale, procedura  de  furnizare  a  serviciilor  sociale  și  organizarea  administrativă  în  domeniul  serviciilor sociale. Guvernul susține adoptarea sub rezerva unor precizări ce țin de faptul că  în acel moment și Guvernul  realiza un proiect de  lege privind serviciile sociale, proiect ce  în acest moment a devenit Lege.   

Proiect  de  Lege  privind  înființarea,  organizarea  și  funcționarea  Autorității  Naționale  pentru Persoanele cu Dizabilități 

Proiectul  este  inițiat  de  34  de  senatori  și  deputați  aceștia  fiind  preponderent  senatori  ce  aparțin grupului parlamentar PSD. Proiectul subliniază nevoia exercitării coordonării protecției sociale printr‐o  structură  specifică destinată persoanelor  cu dizabilităţi.  Proiectul pleacă de  la premisele  actului normativ ce  reglementa Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap ce a  fost desființată prin  dispozițiile  unei  OUG  încă  din  octombrie  2011.  Guvernul  a  oferit  deja  un  punct  de  vedere nesusținând această propunere legislativă. Proiectul se află în ceea de a doua Camera în dezbatere la Comisiile sesizate în fond, fiind adoptat tacit de către Senat.  Aşadar  dintre  iniţiativele  legislative  pe  tematica  drepturilor  persoanelor  cu  dizabilităţi  depuse  în această perioadă foarte puţine promovează idei şi soluţii noi care să exprime viziunile senatorilor sau deputaţilor despre modul  în care se  implementează reforma  în domeniu şi care să promoveze până la urmă integrarea persoanelor cu dizabilităţi în societate. Cele mai multe sunt de fapt mici modificări ale unor acte normative în vigoare şi multe propun măsuri pasive ‐ alocarea de sume de bani pentru persoanele cu dizabilităţi, de unde şi abordarea generală care se desprinde, anume aceea de asistare 

41 

a persoanelor cu dizabilităţi mai degrabă decât de sprijinire pentru integrarea lor activă în societate (în comunitate sau pe piaţa muncii).   O preocupare evidentă este pentru completarea cadrului legal privind persoanele suferind de autism în România.   Având  în vedere această situaţie, apreciem că există o oportunitate evidentă  în România pentru ca organizaţiile  neguvernamentale  şi  experţii  independenţi  să  fie  implicaţi  în  promovarea  unor reglementări  necesare  şi modernizatoare  pentru  reforma  serviciilor  sociale  în  România  şi  în  final pentru sprijinirea integrării persoanelor cu dizabilităţi.  Totodată,  în  cadrul  acestei  analize  am  realizat  o  prezentare  a  iniţiativelor  din  domeniile preponderente  cu evidenţierea parlamentarilor  implicaţi,  trecem  în  revistă preocupările partidelor parlamentare şi pentru acest domeniu. Astfel, pentru comparabilitate,  în analiză am  inclus exclusiv iniţiativele parlamentarilor aparţinând aceleiaşi formaţiuni politice, într‐un demers de cercetare care îşi  propune  să  iniţieze  o  analiză  care  să  evalueze  în  ce  măsură  doctrinele  partidelor  îşi  găsesc corespondent în activitatea legislativă.   

Parlamentarii PDL   În  ceea  ce  privește  drepturile  persoanele  cu  dizabilităţi  au  fost  identificate  de  către  analiza calitativă realizată 4 astfel de proiecte..    

Parlamentarii PSD   4  proiecte de lege a avut ca iniţiatori exclusiv parlamentari ai PSD.    

Parlamentarii PNL  Chiar  dacă,  la  nivel  general,  reprezentanţii  Partidului  Naţional  Liberal  arată  interes  pentru tematică prin co‐implicarea  în proiecte de  lege privind protecţia socială  în România, totuşi niciun proiect de lege din perioada analizată nu a avut ca şi iniţiatori exclusiv membri PNL.   

 

Parlamentarii UDMR   Aşa  cum  se  poate  constata  problematica  drepturilor    persoanelor  cu  dizabilităţi  poate  fi considerată un domeniu strategic pentru parlamentarii UDMR, aceştia depunând deja 4 proiecte, în perioada monitorizată.  

Parlamentarii Minorităţilor Naţionale   În  ceea  ce  priveşte  drepturile  persoanele  cu  dizabilităţi  au  fost  identificate  de  către  analiza calitativă  realizată  0  astfel  de  proiecte  depuse  exclusiv  de  către  parlamentarii  Minorităţilor Naţionale.  

 Clasificarea domeniilor mai sus menţionate aparţine autorilor acestei evaluări  şi a  ţinut cont de numărul efectiv de iniţiative înregistrate. Pe lângă acestea, parlamentarii acestor partide au depus iniţiative şi în alte domenii conexe/complementare problematicii largi a serviciilor sociale, pe care toţi cei interesaţi le pot consulta individual accesând www.alesiivoteaza.ro.   Subliniem  încă  o  dată  faptul  că  această  situație  se  referă  exclusiv  la  proiectele  inițiate  de parlamentarii  aceluiași  partid,  singura  metodologie  prin  care  putem  distinge  între  domeniile prioritare de interes ale partidelor. Altminteri, parlamentarii, inclusiv cei cuprinşi în analiza de faţă sunt  promotorii  şi  ai  altor  proiecte  de  lege  pe  teme  de  care  domniile  lor  sunt  interesaţi.  De 

42 

asemenea, aceiaşi parlamentari sunt co‐semnatari ai altor proiecte de lege, şi acelea pe alte teme decât asistenţa socială/protecţia socială.  Din păcate, atâta vreme cât procedurile parlamentare nu disting  între  inițiatorii  și co‐semnatarii (susținătorii) unui proiect de  lege, nu avem  la dispoziţie altă metodă mai  riguroasă prin care să putem  face o asemenea analiză  care  să evidențieze domeniile prioritare de  interes ale  fiecărui grup parlamentar.   Aşa cum se poate constata, domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi nu este din păcate unul prioritar  între preocupările membrilor Parlamentului şi ca atare nici  intens dezbătut până în prezent. La finalul acestui mandat, cifrele arată că cea mai preocupată formaţiune pentru această tematică este UDMR, urmat de PSD și PDL deopotrivă . Reprezentanții PNL au un număr semnificativ de inițiative însă  se referă mai degrabă la domeniul larg al protecţiei sociale.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

43 

10. Activitatea Comisiilor parlamentare 

 

Acest  capitol    îşi  propune  să  prezinte  de  o  manieră  concisă  principalele  aspecte  ale  activităţii parlamentarilor în comisii, precum şi realizarea unor sugestii practice care credem că vor conduce la creşterea calităţii procesului  legislativ din Parlamentul României. Exceptând  informaţiile cantitative legate de participarea la lucrările comisiilor, vă vom prezenta principalele concluzii ce se conturează după  o  perioadă  de  un  patru  ani  de monitorizare  a  activităţii  comisiilor  permanente  ale  Camerei Deputaţilor  şi Senatului, dar poate cel mai  important gradul de acces  şi/sau participare a actorilor interesaţi de procesul legislativ.   

Activitatea  comisiilor  reprezintă esenţa procesului de  legiferare  în  legislativ. Comisiile permanente sunt  structuri  de  lucru  cu  competenţă  specializată  atât  în  Camera  Deputaţilor  cât  şi  în  Senatul Românie şi se  întrunesc pentru a formula rapoarte sau a aviza propuneri  legislative şi proiectele de lege  depuse.  Astfel  spus,  rolul  comisiilor  este  de  a  dezbate  eficient  şi  complet  proiectul  sau propunerea  legislativă  depus/depusă  pentru  a  oferi  o  analiză  prealabilă  de  specialitate,  ce  va  fi utilizată pentru votul final din plen. Dacă ne referim  în sens juridic, această etapă nu constituie faza decizională, ci o etapă pregătitoare a deciziei finale. Orice propunere  legislativă sau proiect de  lege aflat în dezbatere la comisie este „supus” atenţiei tuturor forţelor politice din Parlament62, ce sprijină sau se opun viitoarelor reglementări. Discuţiile sunt purtate destul de liber şi proiectele sensibile sunt intens dezbătute cu argumente pro sau contra. Procedura de lucru în comisie în esenţă e aceeaşi cu procedura din plen. 

În  întreaga perioadă monitorizată, comisiile permanente63 au avut,  în medie, 305 de şedinţe (44 de ședințe pe sesiune). Față de mandatul trecut și la un număr mai mare de proiectele legislative aflate în dezbatere, apreciem că numărul ședințelor este insuficient, această apreciere fiind motivată și de rolul crescut al comisiilor în activitatea legislativului care le‐a fost conferit în ultimii ani.  În total, s‐au redactat 3.390 rapoarte asupra proiectelor supuse dezbaterii (aprox. 200 pe Comisie, medie valabilă în ambele Camere). 

Față de mandatul trecut, în actualul au activat mai multe comisii permanente. 

La Camera Deputaților  toate  cele 17  comisii permanente au depus  în actuala  legislatură 3.390 de rapoarte  întocmite  pentru  proiecte  de  lege,  însemnând  o  medie  pe  comisie  de  200  astfel  de documente.  Comisia  juridică  a  dezbătut  şi  aprobat  peste  600  rapoarte  pentru  proiecte  de  lege dezbătute, Comisia pentru buget 552 de  rapoarte,  iar Comisia pentru muncă 391 de  rapoarte. Un număr mare  de  rapoarte  au  întocmit  şi  deputaţii  din  Comisia  pentru  administraţie  publică  ‐  480 documente  de  acest  tip.  Totodată,  în  perioada  analizată,  deputaţii  din  comisiile  permanente  au depus în medie 300 avize pentru proiecte de lege în fiecare comisie, fiind depuse în total 5.184 avize. Mai jos câteva clasamente relevante: 

 

 

                                                            62 Conform Regulamentelor celor 2 Camere dar  şi Constituţiei României, art. 64, alin. 5 „alcătuirea comisiilor permanente se realizează potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere”. 63  În  legislatura decembrie 2008  ‐    iunie 2012 şi‐au desfăşurat activitatea 17 comisii permanente ale Camerei Deputaţilor respectiv 14 Comisii permanente ale Senatului şi 6 comisii comune ale celor două Camere. În luna decembrie 2011  la Senat a  fost  înfiinţată o nouă  comisie permanentă, denumită Comisia pentru  românii de pretutindeni.  

 

 

44 

Situație centralizatoare Camera Deputaților privind activitatea comisiilor permanente în perioada 15 decembrie 2008 ‐ 30 iunie 2012: 

Nr. crt.  

Denumire comisie   Nr. ședințe  Nr. rapoarte 

Nr. avize 

1. Comisia  pentru  politică  economică, reformă şi privatizare 

340  111  168 

2. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci  327  552  822 

3. Comisia pentru industrii şi servicii  334  234  192 

4. Comisia  pentru  agricultură,  silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice 

328  257  70 

5. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale 

313  29  255 

6. Comisia  pentru  administraţie  publică, amenajarea  teritoriului  şi  echilibru ecologic 

349  480  649 

7. Comisia pentru muncă şi protecţie socială  335  391  293 

8. Comisia pentru sănătate şi familie  320  151  115 

9. Comisia  pentru  învăţământ,  ştiinţă, tineret şi sport 

336  141  81 

10. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă 

242  93  26 

11. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi  366  640  1915 

12. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională 

315  196  109 

13. Comisia pentru politică externă  332  21  159 

14. Comisia  pentru  cercetarea  abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii 

330  Activități specifice și depune raport trimestrial 

15. Comisia pentru regulament  39  20  7 

16. Comisia  pentru  tehnologia  informaţiei  şi comunicaţiilor 

323  38  39 

17. Comisia  pentru  egalitatea  de  şanse pentru femei şi bărbaţi 

266  10  284 

              

45 

Situație centralizatoare Senatul României privind activitatea comisiilor permanente în perioada 15 decembrie 2008 ‐ 30 iunie 2012: 

 

Nr.crt.  Denumirea Comisiei  Nr. ședinte  Nr. rapoarte   Nr. avize  

1.  Comisia juridică  244  535  708 

2.  Comisia pentru buget ‐ finanţe  201  422  514 

3.  Comisia economică, industrii şi servicii  164  350  308 

4.   Comisia pentru agricultură  292  185  118 

5.  Comisia pentru politică externă  222  28  177 

6.  Comisia pentru administraţie publică  185  550  468 

7.   Comisia pentru apărare, ordine publică  276  96  86 

8.  Comisia pentru muncă  406  349  173 

9.  Comisia pentru învăţământ  151  130  70 

10.  Comisia pentru sănătate publică  392  140  84 

11.  Comisia pentru cultură  100  64  31 

12.  Comisia pentru drepturile omului  473  69  784 

13.  Comisia pentru egalitate de şanse  374  2  292 

14. Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului  469  27  118 

 La  Senat  toate  cele  14  comisii  permanente  au  depus  în  actuala  legislatură  2.947  de  rapoarte întocmite  pentru  proiecte  de  lege,  însemnând  o medie  pe  comisie  de  210  astfel  de  documente. Comisia juridică a dezbătut şi aprobat peste 535 rapoarte pentru proiecte de lege dezbătute, Comisia pentru  buget  422  de  rapoarte,  iar  Comisia  pentru muncă  349  de  rapoarte.  Un  număr mare  de rapoarte au întocmit şi deputaţii din Comisia pentru administraţie publică ‐ 550 documente de acest tip. Totodată, în perioada analizată, deputaţii din comisiile permanente au depus în medie 280 avize pentru proiecte de lege în fiecare comisie, fiind depuse în total 3.931 avize.  

Principalele  concluzii  privind  activitatea  Comisiilor  Permanente  în  mandatul  2008  ‐  2012  Camera Deputaţilor   Participarea la lucrările comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor se realizează deseori sporadic iar prezentarea completă a informaţiilor legate de activitatea comisiilor (şedinţe, documente şedinţe) se  realizează  într‐o  manieră  defectuoasă  şi  de  cele  mai  multe  ori  incompletă.  Existenţa  în Regulamentul  Camerei  Deputaţilor  a  unor  prevederi  exprese  legate  de  producerea  anumitor documente  nu  are  nici  un  fel  de  implicaţie.  Astfel,  continuăm  să  avem  în  pagina  de  internet  a Camerei Deputaţilor şedinţe din acest mandat unde nu sunt disponibile niciun fel de  informaţii. De asemenea, existenţa aceloraşi  informaţi  în documente de  tipul proceselor verbale  şi/sau sintezelor şedinţelor  nu  implică  decât  o  încărcare  superficială  a  paginilor  de  internet  aferente  comisiilor. Participarea grupurilor interesate la lucrările şedinţelor nu este îngrădită, dar nici încurajată în vreun fel.   Senatul României   Situaţia accesului la informaţii privind procesul legislativ s‐a imbunătățit la Senat prin comparație cu mandatul anterior,  însă  în  continuare  informațiile disponbile din oficiu  în  site  sunt greu  accesibile 

46 

datorită platformei electronice pe care  funcționează.  Inexistenţa  în Regulamentul Senatului a unor prevederi exprese legate de accesul liber la ședințele comisiilor precum și de punerea la dispoziție a anumitor documente face ca gradul de acces să fie unul mai restrâns prin comparație cu Camera. Cu toate acestea, participarea celor  interesați  la  lucrările comisiilor permanente este mult  îmbunătățit față de mandatele anterioare, însă și în acest caz nu este promovată suficient.   La finalul acestui mandat, Institutul recomandă parlamentarilor din mandatului următor promovarea activităților desfășurate de aceștia în cadrul comisiilor permanente, dar și susținerea transparentizării informațiilor  de  exemplu  prin  realizarea  a  unui  singur  document  în  urma  şedinţelor  de  comisii permanente în care să fie comasate toate informaţiile necesare. Pentru păstrarea unei liniarităţi dar şi pentru un acces real  la toate categoriile de  informaţii recomandăm realizarea unui model funcţie de  care  se  va  realiza  acest  „document”. Astfel,  în  acesta  se  vor  regăsi  prezentate  într‐o manieră distinctă următoarele categorii de informaţii: prezenţa parlamentarilor, invitaţii la şedinţă, proiectele de  lege discutate  , modalitatea de  vot  a  fiecărui parlamentar pentru  fiecare propunere  legislativă discutată dar și amendamentele depuse şi votate.   Nu  în ultimul  rând, dat  fiind  faptul  că  în  comisii  se desfăşoară, aşa  cum  am mai  afirmat,  cea mai consistentă etapă a procesului  legislativ ‐ aceea de dezbatere efectivă a textelor de  lege ‐ apreciem că este imperios necesar ca din mandatul următor să fie instituţionalizate mecanisme de consultare cu societatea civilă la nivelul acestor structuri.        

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   

47 

11. Prezența la voturile finale electronice din plen   În  procesul  deliberativ  din  plen,  iniţiativele  legislative  se  votează mult mai  expeditiv  la  Camera Deputaţilor: 1 minut votarea unui proiect de lege, în timp ce la Senat se votează în medie în 2 minute un  proiect  de  lege.  Cea  mai  scurtă  ședință  s‐a  înregistrat  la  Camera  Deputaților  în  2009  când vicepreședintele de atunci al Camerei Deputaților,  fosta Deputată Daniela Popa a deschis  și  închis ședința  într‐un  interval de 45 de secunde64.   Cea mai  lungă  ședință de plen din acest mandat este ședința atât de controversată din 15 septembrie 2010 în care s‐a votat Legea pensiilor și care a durat mai bine de 12 ore.   Aproape de  finalul mandatului actual al Parlamentului putem  concluziona  faptul  că deputaţii  sunt mai prezenți  la voturile finale electronice din plen (71% de  la  începutul mandatului până  la sfârşitul lunii iunie 2012 media generală a prezenţei la vot în Camera Deputaţilor)65 faţă de senatori (60%)66. Doamnele  din  Parlament  au  o  rată  a  prezenţei  la  activitatea  din  plen  mult  mai  bună  decât  a bărbaţilor,  acestea  participând  la  74%  din  lucrări  în  actualul  mandat.  Nu  în  ultimul  rând, parlamentarii la primul mandat au fost mai mult la voturile finale din plenurile celor două Camere (pe ansamblu ‐ 73% rata prezenţei) decât cei cu  experienţă.   Parlamentarii  (deputați  și  senatori)  din  judeţele  (circumscripţiile):  Covasna  (82%  prezență  plen), Tulcea și Satu Mare (81%) au fost la cele mai multe voturi finale exprimate în plen. Într‐un clasament conținând toate județele României, cea mai scăzută rată de prezență o au parlamentarii (deputații și senatorii)  din  circumscripțiile:  Vrancea  (52%),  Argeș  (53%)  şi  Bucureşti  (54%).  La  nivelul  ambelor Camere în mandatul curent (în perioada monitorizată decembrie 2008 ‐ iunie 2012) pe primul loc la media prezenței la nivelul ambelor grupuri politice parlamentare67 se află PDL cu o medie generală a prezenței de 70% iar pe ultima poziție se află PNL cu o medie a prezenței la voturile finale electronice de 62% în Senat şi Camera Deputaţilor laolaltă. 

 Prezenţa la voturile finale din plen pe grupuri parlamentare, în actuala legislatură 

Grup Parlamentar 

Media prezenţă perioada decembrie 2008 ‐ iunie 2012 Senatul României 

Media prezenţă perioada decembrie 2008 ‐ iunie 2012 

Camera Deputaților 

PDL  65%  76% 

PSD  61%  64% 

UDMR  57%  77% 

PNL  56%  67% 

Progresist   58%  71% 

Minorități   Nu este cazul  81% 

Independenți    35%  75% 

                                                            

64  Stenograma  integrală  a  ședinței  de  plen  din  16  decembrie  2009:  Daniela  Popa:  Stimaţi  colegi,  Astăzi  în şedinţa Biroului permanent nu a fost aprobat proiectul de buget al Camerei Deputaţilor, ca atare, nici comisia sesizată  în  fond nu poate să vină cu avizul  şi cu proiectul  respectiv. Cum  ştiţi  foarte bine, pe  lângă cutumele noastre parlamentare au rămas de‐a lungul timpului ‐ a celor 20 de ani de Parlament ‐ şi câteva expresii, să zic, consacrate în Parlament şi o voi folosi pe cea a domnului Viorel Hrebenciuc, din sesiunea 2000‐2004, când a fost pus  într‐o  situaţie  similară  cu  cea  a mea  de  astăzi,  şi  o  să  declar  următoarele:  "Stimaţi  colegi,  deschid  şi totodată închid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor". Vă mulţumesc 65 Precizăm însă că aceasta a fost mandatul în care parlamentarii au fost sancționați de către Biroul Permanent pentru utilizarea dispozitivelor de vot ale colegilor.   66 Așa cum precizam  și  în Metodologie, procentul  final al prezenţei,  în sensul acestui Raport, cuprinde  toate voturile finale electronice (atât cele 7 sesiuni dar şi sesiuni extraordinare acolo unde a fost cazul). 67  Am luat în calcul: PSD, PNL, PDL și UDMR. 

48 

 În Camera Deputaţilor  şi Grupul Minorităţilor Naţionale, dar  şi  cel  al UDMR  au  în  general o bună prezenţă  la  lucrările  din  plen.  Cu  privire  la  rata  de  prezenţă  a  parlamentarilor  PSD  şi  PNL  avem datoria să  reamintim  în acest context  faptul că  în anumite perioade din acest mandat  (iar cea mai lungă a fost în sesiunea septembrie ‐ decembrie 2010), PSD şi PNL, aflate atunci în Opoziţie, au cerut deliberat  reprezentanţilor  lor să nu  fie prezenţi  la votarea din plen. Acest  lucru  în semn de protest faţă  de modul  în  care  erau  conduse  şedinţele  de  reprezentanţii  PDL  de  la  putere  în  respectiva perioadă, culminând cu modul în care a fost stabilit cvorumul în sedinţa din septembrie 2010 pentru votarea proiectului Legii pensiilor. Prin urmare, calculul prezenţei  individuale a deputaţilor PSD sau PNL este afectat de aceste decizii ale conducerilor celor două partide68. Nu în ultimul rând, reamintim că, în prima sesiune a anului 2012, PSD, PC și PNL au decis să protesteze printr‐o grevă parlamentară care a durat 3 luni, toţi parlamentarii celor trei partide din opoziţie, fără excepţie, retrăgându‐se din activitatea curentă a Parlamentului în toate formele69.  Camera Deputaţilor În ceea ce privește voturile exercitate la Camera Deputaților, în graficul de mai jos se poate observa dinamica fluctuantă a acestora.  

  

Evoluţii privind voturile finale la Camera Deputaţilor  (în sesiunile monitorizate din actualul mandat)  

 

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

Sesiunea 1

Sesiunea 2

Sesiunea 3

Sesiunea 4

Sesiunea 5

Sesiunea 6

Sesiunea 7 

   

Liderul grupului parlamentar al UDMR din Cameră, deputatul Máté András‐Levente, cu 91% sau cel al PDL, deputatul Mircea Toader cu 87% prezență,  în perioada monitorizată, dovedesc că, atunci când te dedici problemelor parlamentare şi ai anumite funcţii politice la Parlament, ca şi lider de grup70 ai şi o  rată bună a prezenţei  la  voturile din plen. După  cifre nu acelaşi  lucru putem  spune  şi despre 

                                                            68 În toate comunicările noastre publice  de la acel moment până în prezent am contextualizat situaţia privind prezenţa deputaţilor la lucrări, reamintind decizia politică a celor două formaţiuni.  69 Decizia  nu  a  afectat  însă  scorul  prezenţei  fiecărui parlamentar  al  celor  3  formaţiuni  deoarece  activitatea Parlamentului a fost blocată prin inexistența cvorumului. 70  Liderii  de  grup,  în  sensul  prezentului  Raport,  sunt  toți  cei  care  au  ocupat  aceste  funcții  de  la  începutul mandatului până  în prezent.  În  calculele  făcute am  ținut  cont de eventuala  schimbare din această  funcţie a unora dintre domniile  lor  în perioada monitorizată. Practic prezența  lor  la vot a  fost  calculată  ca  și  în  cazul oricărui  Senator,  însă  s‐a  specificat  funcția  ocupată  și  intervalul  de  timp,  întrucât,  în  opinia  noastră,  rolul liderului de grup  în  impulsionarea unui grad ridicat de prezență, este foarte  important  în ambele Camere ale Parlamentului Român și de altfel peste tot în parlamentele democratice.  

49 

liderul grupului PNL, deputatul Călin Popescu‐Tăriceanu, cu o prezenţă  la voturile finale din plen de numai jumătate, adică 42%71 în acest mandat, cel puţin până în prezent.   Pe  primele  3  locuri  în  topul  deputaţilor  cu  cea mai  bună  rată  de  prezenţă  la  voturile  din  plen exprimate în acest mandat (până în prezent) sunt, în ordine:   

1. Ovidiu Ganţ, deputat din Grupul Minorităţilor cu 99,7%  2. Gheorghe Ciobanu, PDL migrat la PSD în aprilie a.c. (circumscripţia Timiş) cu 98,8%  3. Cosmin Mihai Popescu, PDL (circumscripţia Gorj) cu 98,3%.  

 Cele mai multe absenţe le‐au înregistrat în acest mandat:  

1. Viorel Hrebenciuc, PSD (circumscripţia Bacău) ‐ 27%  prezență la voturile din plen exprimate în acest mandat72, fiind pe ultimul loc la prezenţă în Camera Deputaţilor 

2. Dan Păsat, PNL şi migrat la PDL în februarie 2010 (circumscripţia Giurgiu) cu 36% prezenţă în acest mandat (cel puţin până la acest moment). 

3. Relu  Fenechiu,  PNL  ‐  39%    prezență  (circumscripția  Iași)  clasându‐se  pe  locul  al  treilea  în clasamentul celor absenți. 

 Situaţia nominală completă a prezenţei  la voturile plenului din Camera Deputaţilor este  în Anexa nr. 1.  Dintre  toţi  preşedinţii  de  comisii  permanente,  deputatul  Iustian  ‐  Marinel  Cionca  ‐  Arghir,  PDL (circumscripţia Arad) cel care conduce Comisia pentru Regulament a Camerei Deputaţilor a atins cea mai bună prezenţă la voturile din plen, anume 96%.   Dintre  doamnele  deputate,  Anna‐Lili  Farkas  (UDMR,  circumscripţia  Braşov)  are  cea  mai  bună prezenţă la plen, 91% prezență.                        

                                                            71 Călin Popescu Tăriceanu a avut o prezență la voturile finale din plen de numai 19% în anumite sesiuni, dar şi de 73% în altele. 72 La 2 sesiuni din 7 nu a participat deloc ‐ 0% prezenţă   

50 

Camera Deputaţilor ‐ Situaţie prezenţă vot la plen pe judeţe Decembrie 2008 ‐ Iunie 2012 

 

84%

83%

83%

81%

78%

78%

78%

77%

76%

76%

76%

75%

75%

75%

74%

73%

73%

72%

71%

71%

71%

69%

69%

68%

68%

66%

65%

65%

65%

64%

64%

62%

62%

60%

59%

58%

57%

56%

56%

55%

55%

55%

48%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Sălaj

Prahova

Covasna

Satu Mare

Timiș

Mehedinți

Neamț

Vâlcea

Ialomița

Gorj

Sibiu

Maramureș

Tulcea

Arad

Iași

Suceava

Diasporă 

Mureș

Vaslui

Cluj

Harghita

Hunedoara

Galați

Brașov

Bucureşti 

Teleorman

Vrancea

Ilfov

Olt

Dâmbovița

Bihor

Alba

Călărași

Dolj

Buzău

Constanța

Giurgiu

Argeș

Bacău

Botoșani

Brăila

Caraș‐Severin

Bistrița‐Năsăud

  

     

51 

Câteva diferenţe sunt vizibile între Senat şi Cameră în privinţa prezenţei la vot.  

Evoluţia numărului de voturi finale în Senatul României (în sesiunile monitorizate din actualul mandat) 

 

  Dintre  liderii  de  grupuri  parlamentre  din  Senat,  cel  al  PDL  ‐    Senatorul  Cristian  Rădulescu (circumscripţia Bucureşti) are cea mai bună prezenţă 79%73, mediile de prezenţă din Senat  fiind  în general mai  scăzute decât  cele de  la Camera Deputaţilor,  aşa  cum  am  arătat  anterior.  În ordinea prezenţei, o  bună  prezenţă  are  şi  liderul  grupului UDMR,  Senatorul  Fekete  Szabo Andras  Levente (circumscripţia  Sălaj)  cu  75%  prezenţă,  apoi  liderul  PNL  ‐  Senatorul  Puiu  Haşotti  (circumscripţia Constanţa) cu 64%74. Pe ultima poziţie  în clasamentul prezenţei  liderilor de grup se află  liderul PSD, Ilie Sârbu (circumscripţia Timiş) cu 57% prezenţă la voturile finale în perioada acestui mandat, până în prezent75.  În Senat, cea mai bună prezenţă în acest mandat, până în acest moment, o au: 

- Senatorul Gheorghe David, PDL (circumscripţia Timiş) cu 98% prezenţă urmat de  - Senatorul Ion Ruşeţ cu 95% prezenţă la plen în acest legislativ.  - Senatorul Dorel Constantin Borza, PDL ( circumscripția Timiș) cu 93% prezență 

 Cea mai scăzută prezenţă la votarea în plen a iniţiativelor legislative din acest mandat a înregistrat‐o senatorul  Crin  Antonescu,  PNL  (circumscripţia  Bucureşti)  cu  6%,  urmat  de  Ioan  Ghişe,  PNL  ‐ Circumscripţia  Braşov  cu  18%  și  apoi  de  senatorul  independent  Liviu  Câmpanu,  Circumscripția Botoșani cu 26% prezență.   Situaţia nominală completă a prezenţei la voturile plenului din Senatul României este în Anexa nr. 2. 

    

                                                            73 La  jumătatea mandatului curent  (în septembrie 2010), conducerea grupului parlamentar PDL din Senat se schimba, Senatorul Cristian Rădulescu devenind lider după ce Traian Igaş (circumscripţia Arad) era nominalizat pentru funcţia de Ministru al Administraţiei şi Internelor. Procentul său de prezenţă a rămas ridicat el fiind unul dintre cei mai prezenţi sentori la plen şi înainte de această funcţie.  74 Devenit Ministru al Culturii  chiar    în 25  iunie 2012, ultima  zi  în  care  s‐au exprimat  voturi  finale  în plenul Senatului pentru o serie de iniţiative legislative la care, în cea mai mare parte, a şi fost prezent, aspect care nu afectează situaţia prezenţei sale la vot în Parlament, în sensul calculelor din acest raport. 75 Reamintim  faptul că grupul PSD din Senat a avut din  toamna anului 2010 un nou  lider, această schimbare reuşind să determine o creştere cu până la 10% a mediei prezenţei grupului la lucrări. 

52 

Senatul României ‐ Situaţie prezenţă vot la plen pe judeţe Decembrie 2008 ‐ Iulie 2012 

 

88%

84%

82%

81%

81%

78%

78%

75%

75%

72%

71%

71%

70%

69%

68%

67%

66%

66%

65%

63%

63%

62%

62%

61%

60%

59%

59%

57%

56%

56%

56%

55%

55%

53%

53%

51%

50%

47%

45%

44%

41%

39%

38%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Tulcea

Gorj

Alba

Covasna

Satu Mare

Timiș

Sălaj

Vâlcea

Iași

Ilfov

Cluj

Caraș‐Severin

Maramureș

Bistrița‐Năsăud

Arad

Suceava

Teleorman

Bihor

Vaslui

Dâmbovița

Călărași

Giurgiu

Brăila

Bacău

Ialomița

Sibiu

Galați

Prahova

Neamț

Botoșani

Constanța

Hunedoara

Dolj

Harghita

Diasporă 

Buzău

Argeș

Olt

Brașov

Mureș

Bucureşti 

Vrancea

Mehedinți

       

53 

12. Principalele concluzii şi recomandări    Mandatul  2008  ‐  2012  a  reprezentat  o  premieră  printr‐o  serie  de  fenomene  fără  precedent, majoritatea  dintre  acestea  contribuind,  din  păcate,  la  scăderea  credibilităţii  generale  a Parlamentului. Reluăm mai jos doar câteva dintre ele:  

22  de  parlamentari  trimişi  în  judecată,  majoritatea  pentru  infracţiuni  de  corupţie,  5 condamnaţi  şi alţi 42 de parlamentari verificaţi de Agenţia Naţională de  Integritate pentru încălcarea unor prevederi privind regimul declarării averilor şi conflictelor de interese; 

Greva parlamentară de peste 3 luni care a paralizat activitatea Parlamentului; 

Voturi  fraudate prin  adoptarea unor  legi de  importanţă  capitală  fără  cvorum  sau prin  vot multiplu; 

Dispute  politice  agresive  în  cadrul  şedinţelor  cu  tăierea  (la  propriu)  a  sistemelor  de comunicaţii; 

Crearea  unui  grup  parlamentar  inexistent  la  data  alegerilor  parlamentare  în  2008, concomitent  cu  lipsa de  interes pentru organizarea de alegeri  în  colegiile vacante  în urma demisiilor/deceselor  unor  parlamentari,  fapt  care  duce  la  sub  reprezentarea  a  câteva milioane de alegători; 

Scăderea  dramatică  a  nivelului  de  transparenţă  în  privinţa  afişării  informaţiilor  privind cheltuielile angajate cu activitatea parlamentară.  

 În privinţa activităţii legislative, în apropierea finalului celor 4 ani din mandatul curent constatăm că Parlamentul a devenit   scena deschisă a celor mai intense dispute politice. Din punct de vedere al activității  parlamentarilor,  principala  concluzie  este  aceea  că  cele mai multe  dintre  proiectele  de lege adoptate sunt inițiate de către Guvern fiind evident faptul că acesta dispune de acces la resurse și  informații  cu  care  să  pregătească mai  bine  justificarea.  Parlamentul  pare  să  fi  capitulat  în  fața Guvernului refuzând să  își exercite agtribuția de control asupra politicilor guvernamentale; de altfel pe durata acestui mandat Guvernul Boc și‐a asumat răspunderea cât au făcut‐o Guvernele anterioare în 3 mandate parlamentare.   Deși  are  toate  prerogativele  la  îndemână,  Parlamentul  este  dominat  în  activitatea  legislativă  de Guvern, nu  reacționează  corespunzător  în  fața  avalanșei de  asumări de  răspundere, nu  ia măsuri pentru a determina miniștrii să se prezinte la audieri, așa cum este de altfel prevăzut, fiind incapabil să  îşi  exercite  funcţia  de  control  parlamentar.  O  schimbare  în  acest  sens  se  poate  obţine  prin introducerea unor mecanisme mai  robuste prin  care Guvernul  să  fie determinat  să  trateze  cu mai mare seriozitate întrebările şi interpelările parlamentarilor.   De  altfel,  calitatea  proiectelor  inițiate  de  parlamentari  rămâne  foarte  slabă,  în  parte  și  pentru parlamentarii nu  își  implică stafful  în activități de documentare și pregătire a  inițiativelor  legislative preferând să le aloce exclusiv sarcini administrative. Din această perspectivă deputații sunt mult mai superficiali,  judecând  după  numărul  de  inițiative  depuse  de  senatori  și  adoptate  de  Parlament  în comparație  cu  cele  ale  deputaților.  Criticăm  ferm  comportamentul  acelor  parlamentari  care  și‐au făcut un obicei din a iniția proiectele de lege de dragul ocupării unei poziții fruntașe în clasamentele organizațiilor de profil. Rata extrem de  redusă a proiectelor adoptate din nenumăratele  inițiate de acești parlamentari  ar  trebui  să  constituie un  semnal de  alarmă nu numai pentru  inițiatori, dar  și pentru partidele care îi susțin.   O  altă  critică  privind  responsabilitatea  activității  în  Parlament  privește  adoptarea  unui  procent îngrijorător de adoptări tacite, mai ales la nivelul Senatului.   Un studiu de caz realizat de IPP cu privite la inițiativelor depuse în domeniul drepturilor persoanelor cu  dizabilități  ne  arată  că  de  cele mai multe  ori  există  o  tendinţă  de  suprareglementare  a  unor aspecte în detrimentul netratării corespunzătoare a altora importante.  

54 

 Din pacate, accesul publicului la ședințele și documentele produse de către comisii rămâne o mare problemă pentru Parlamentul românesc. Accesul  în sine nu mai este o problemă  în măsura  în care cei  interesați  reușesc  să  se  informeze  în  timp  optim  despre  data  susținerii  ședinței  (o  informație comunicată celor  interesați pe ultima sută de metri). Situația este și mai complicată când persoana interesată dorește să citească Procesul Verbal al ședințelor, document, alături de raportul comisiei, ce  se  publică  într‐un  termen  imprevizibil  pentru  cei  interesați.  La  Senat,  practica  este mult mai răspândită  în  cazul  comisiilor  permanente,  unde  adoptarea  de  avize  şi  rapoarte  fără  cvorum  se practică  la scară  largă,  lucru care situaţiile  frecvente  în care reprezentanţii presei sau ai societăţii civile sunt invitaţi să părăsească sala de şedinţă înainte de vot.  Consultarea cu societatea civilă în procesul legislativ este cvasi‐inexistentă: deşi cele două Camere au adoptat formal mecanisme prin care cei interesaţi îşi pot exprima opiniile în legătură cu proiectele de  lege  iniţiate, acestea  sunt nefuncţionale  în măsura  în  care nu există un  interes  real din partea parlamentarilor  de  a  le  utiliza. Mai mult,  pentru  o  consultare  efectivă  şi  consistentă,  asemenea mecanisme ar trebui  instituţionalizate  la nivelul comisiilor parlamentare, acolo unde se desfăşoară, de fapt, dezbaterile asupra proiectelor de lege.   Continuăm  să milităm  pentru prezența parlamentarilor  la  lucrări,  apreciind  că  fără  a  fi prezent  la ședințele comisiilor un parlamentar/plen nu își poate îndeplini atribuțiile de‐o manieră eficientă. Din păcate pentru electoratul  român aceste argumente contează mai puțin  în alegerea unui politician. Din centralizarea datelor privind prezența parlamentarilor  în cei 4 ani de mandat este  incontestabil faptul că senatorii lipsesc de la ședințele de plen, respectiv de la ședințele de vot final. Precizăm și de această dată faptul că potrivit modului de organizare al celor 2 Camere, ședințele de vot final sunt, de regulă, într‐o singură zi a săptămânii și într‐un interval orar cunoscut și nu depășesc în medie 2 ore și jumătate.   Fenomenul migrației politice s‐a amplificat din păcate împotriva tuturor angajmentelor politice luate de  toate partidele politice. Numărul parlamentarilor migratori s‐a dublat  în acest mandat  față de cele anterioare, fenomenul nefiind doar tolerat, ci chiar încurajat de partidele politice.    La  cel mai  înalt  nivel  politic,  se  practică  un  dublu  discurs  în  legătură  cu  optimizarea  funcționării Parlamentului și responsabilizarea aleșilor. Confruntați cu probe evidente privind votul dublu în sala de  plen  sau  lipsa  cvorumului  în  cazul  votului  final  la  proiecte  de  lege  importante,  liderii  Camerei Deputaților evită să ia măsurile care se impun. În Parlamentul României se fură, se falsifică voturi şi nimeni nu ia nicio măsură! Institutul pentru Politici Publice a sesizat Camera Deputaţilor prezentând cazuri  în  care  deputații  au  fost  suprinși  folosind  şi  cartelele  unor  colegi  la  exercitarea  votului electronic. În urma sesizărilor repetate ale IPP și presei am asistat la o premieră: 8 deputați au fost sancționați cu  interzicerea participării  la  lucrări pentru o zi, respectiv: Gheorghe Ana  ‐ PSD, Vasile Berci ‐ PNL, Marius Dugulescu ‐ PDL, Ion Dumitru ‐ PSD, Danut Liga ‐ PDL, Ciprian‐Florin Luca ‐ PSD, Valentin Rusu ‐ PDL, Ioan Stan ‐ PSD.  În  ceea  ce  priveşte  prestaţia  principalelor  partide  parlamentare,  PDL,  fiind  partidul  de  guvernare  pentru  cea  mai  mare  parte  a  perioadei  monitorizare  se  prezintă  drept  un  partid  disciplinat, înregistrând cea mai mare rată de prezenţă la vot în ambele Camere. La polul opus se află PNL, care a funcţionat sub capacitatea aşteptată. Adevăratul rol de partid de Opoziţie a fost ocupat pentru acest mandat  de  către  PSD,  care  s‐a  folosit  de  toate mecanismele  parlamentare  la  dispoziţie  pentru  a performa în acest sens.   Apreciem  că  toate  aceste  observaţii  sunt  capitale  pentru  procesul  actual  de  selecţie  al  viitorilor candidaţi  în  alegerile  parlamentare  şi  atragem  atenţia  tuturor  partidelor  pe  acestă  cale  asupra obligaţiei  de  a  avea  un  comportament  responsabil  din  punct  de  vedere  politic  în  nominalizarea candidaţilor în colegii.   

55 

Acest  raport  constituie  singura  sursă  de  informații  despre  activitatea  parlamentarilor  români. Din 2006 până  în prezent  Instittutul pentru Politici Publice este  singura organizație neguvernamentală care  informează  publicul  larg  despre  prestaa  aleșilor  în  Parlament. Din  punctul  nostru  de  vedere cunoșterea activității aleșilor pe durata mandatului este mai  importantă decât sistemul electoral  în sine.  Informații  detaliate  despre  activitatea  fiecărui  parlamentar  se  opțin  gratui  la www.alesiivoteaza.ro inițiat de IPP și care folosește exclusiv surse inițiale.   

56 

Anexa nr. 1   

CAMERA DEPUTAŢILOR Prezenţă nominală la voturile finale ELECTRONICE în perioada 15 decembrie 2008 ‐ 3 iulie 2012  

(ordonare după procentul prezenţei)  Precizăm şi în acest context faptul că au fost luate în considerare exclusiv voturile finale electronice exercitate de fiecare deputat, pe baza cartelei electronice de vot, în perioada 15 decembrie 2008 ‐ 30  iunie 2012, dintr‐un total de 2.142 de voturi finale exprimate  în plenul Camerei Deputaţilor,  în perioada de referinţă.   

Nr. crt. 

Nume şi prenume  Județ   Colegiu  Partid  nr. voturi finale  

nr. voturi exprimate 

procent prezență 

1.   Ganţ Ovidiu Victor  Ales la nivel național  

1 Mino.  2142  2136 99,7%

2.   Ciobanu Gheorghe  TIMIŞ  10 PSD  2142  2117 98,8%

3.   Popescu Cosmin Mihai  GORJ  3 PD‐L  2142  2105 98,3%

4.   Márton Árpád‐Francisc  COVASNA  2 UDMR  2142  2078 97,0%

5.   Cionca‐Arghir Iustin‐Marinel 

ARAD  7 PD‐L  2142  2064 96,4%

6.   Zisopol Dragoş Gabriel  Ales la nivel național  

6 Mino.  2142  2063 96,3%

7.   Dugulescu Marius Cristinel  TIMIŞ  3 PD‐L  2142  2061 96,2%

8.   Săniuţă Marian‐Florian  PRAHOVA  4 ‐  2142  2039 95,2%

9.   Munteanu Ioan  NEAMŢ  5 PSD  2142  2036 95,1%

10.   Erdei Dolóczki István  SATU‐MARE  5 UDMR  2142  2027 94,6%

11.   Andronache Gabriel  BRAŞOV  5 PD‐L  2142  2018 94,2%

12.   Giurgiu Mircia  CLUJ  1 ‐  2142  1999 93,3%

13.   Hogea Gheorghe  CARAŞ‐SEVERIN 

2 PNL  2142  1999 93,3%

14.   Pál Árpád  HARGHITA  4 UDMR  2142  1998 93,3%

15.   Petrescu Cristian  BUCUREŞTI  12 PD‐L  2142  1999 93,3%

16.   Grosaru Mircea  Ales la nivel național  

5 Mino.  2142  1992 93,0%

17.   Militaru Constantin Severus 

GORJ  4 PD‐L  2142  1984 92,6%

18.   Farkas Anna‐Lili  BRAŞOV  6 UDMR  2142  1962 91,6%

19.   Popov Duşan  Ales la nivel național  

1 Mino.  2142  1963 91,6%

20.   Farago Petru  ARAD  7 UDMR  2142  1960 91,5%

21.   Máté András‐Levente  CLUJ  10 UDMR  2142  1949 91,0%

22.   Zamfirescu Sorin Ştefan  VÂLCEA  1 PD‐L  2142  1949 91,0%

23.   Păduraru Nicuşor  IAŞI  12 PD‐L  2142  1947 90,9%

24.   Gheorghe Tinel  IALOMIŢA  4 PD‐L  2142  1932 90,2%

25.   Béres Ştefan Vasile  MARAMUREŞ  6 UDMR  2142  1928 90,0%

26.   Florescu Adrian  TELEORMAN  4 PD‐L  2142  1927 90,0%

27.   Avram Marian  TULCEA  1 ‐  2142  1923 89,8%

28.   Rusu Valentin  CARAŞ‐SEVERIN 

4 PNL  2142  1921 89,7%

29.   Stroe Mihai  TULCEA  2 PD‐L  2142  1921 89,7%

57 

30.   Bădălan Eugen  BRĂILA  2 PD‐L  2142  1908 89,1%

31.   Steriu Valeriu‐Andrei  OLT  4 Prog.  2142  1907 89,0%

32.   Göndör Marius‐Sorin  ARAD  6 PD‐L  2142  1905 88,9%

33.   Niţu Adrian Henorel  ARAD  3 PD‐L  2142  1902 88,8%

34.   Surpăţeanu Mihai  DOLJ  1 PD‐L  2142  1899 88,7%

35.   Ghiţă‐Eftemie Stelian  NEAMŢ  1 PD‐L  2142  1897 88,6%

36.   Merka Adrian‐Miroslav  Ales la nivel național  

3 Mino.  2142  1892 88,3%

37.   Ionescu George  PRAHOVA  9 PD‐L  2142  1883 87,9%

38.   Ţurea Răzvan  PRAHOVA  6 Prog.  2142  1883 87,9%

39.   Manolescu Oana  Ales la nivel național  

5 Mino.  2142  1880 87,8%

40.   Dragomir Gheorghe  CONSTANŢA  1 PNL  2142  1876 87,6%

41.   Buciuta Ştefan  Ales la nivel național  

7 Mino.  2142  1871 87,3%

42.   Pieptea Cornel  BUCUREŞTI  27 PNL  2142  1871 87,3%

43.   Roman Gheorghe  SIBIU  3 ‐  2142  1867 87,2%

44.   Nosa Iuliu  SĂLAJ  3 PSD  2142  1865 87,1%

45.   Amet Aledin  Ales la nivel național  

2 Mino.  2142  1864 87,0%

46.   Toader Mircea‐Nicu  GALAŢI  2 PD‐L  2142  1861 86,9%

47.   Mustea‐Şerban Răzvan  VRANCEA  1 PD‐L  2142  1859 86,8%

48.   Spînu Teodor‐Marius  IAŞI  10 PD‐L  2142  1859 86,8%

49.   Seres Dénes  SĂLAJ  2 UDMR  2142  1854 86,6%

51.   Iordache Luminiţa  IAŞI  1 Prog.  2142  1851 86,4%

52.   Seremi Ştefan  BIHOR  5 PD‐L  2142  1847 86,2%

53.   Kötő Iosif  DIASPORA  4 UDMR  2142  1842 86,0%

54.   Apostolache Mihai Cristian  PRAHOVA  5 PD‐L  2142  1839 85,9%

55.   Ghiţă Cornel  MEHEDINŢI  1 PD‐L  2142  1840 85,9%

56.   Bădulescu Adrian  TELEORMAN  3 PD‐L  2142  1831 85,5%

57.   Irimescu Mircea  SUCEAVA  6 PNL  2142  1826 85,2%

58.   Dascălu Constantin  DOLJ  2 PD‐L  2142  1823 85,1%

59.   Sava Andrei‐Valentin  PRAHOVA  12 PSD  2142  1822 85,1%

60.   Bud Nicolae  MARAMUREŞ  3 PD‐L  2142  1819 84,9%

61.   Zoicaş Gheorghe  MARAMUREŞ  1 PNL  2142  1816 84,8%

62.   Bode Lucian Nicolae  SĂLAJ  1 PD‐L  2142  1813 84,6%

63.   Vîlcu Samoil  VÂLCEA  2 PD‐L  2142  1812 84,6%

64.   Cărare Viorel  VASLUI  5 PD‐L  2142  1811 84,5%

65.   Alecu Valeriu  BUZĂU  4 PD‐L  2142  1805 84,3%

66.   Gherasim Vasile  BACĂU  7 PD‐L  2142  1801 84,1%

67.   Canacheu Costică  BUCUREŞTI  4 PD‐L  2142  1796 83,8%

68.   Vladu Iulian  DÂMBOVIŢA  8 PD‐L  2142  1796 83,8%

69.   Coclici Radu Eugeniu  ALBA  4 PSD  2142  1793 83,7%

70.   Gurzău Adrian  CLUJ  4 PD‐L  2142  1790 83,6%

71.   Gabor Gheorghe  BRAŞOV  1 PNL  2142  1784 83,3%

72.   Barna Maria Eugenia  TIMIŞ  4 Prog.  2142  1780 83,1%

73.   Riviş‐Tipei Lucian  ARAD  1 PD‐L  2142  1779 83,1%

74.   Stroian Toader  MUREŞ  6 PD‐L  2142  1781 83,1%

75.   Gliga Vasile Ghiorghe  MUREŞ  8 PSD  2142  1777 83,0%

76.   Gorghiu Alina‐Ştefania  BUCUREŞTI  22 PNL  2142  1776 82,9%

77.   Boabeş Dumitru  CĂLĂRAŞI  5 PSD  2142  1773 82,8%

78.   Burlacu Cristian‐Ion  PRAHOVA  1 PD‐L  2142  1773 82,8%

58 

79.   Pardău Dumitru  SUCEAVA  9 PNL  2142  1769 82,6%

80.   Postolachi Florin  BRAŞOV  7 PD‐L  2142  1769 82,6%

81.   Edler András György  COVASNA  1 UDMR  2142  1764 82,4%

82.   Firczak Gheorghe  Ales la nivel național  

6 Mino.  2142  1765 82,4%

83.   Uricec Eugen Constantin  SUCEAVA  3 PSD  2142  1764 82,4%

84.   Ştirbeţ Cornel  SIBIU  1 PD‐L  2142  1762 82,3%

85.   Axenie Carmen  GALAŢI  3 PD‐L  2142  1760 82,2%

86.   Palaşcă Viorel  MEHEDINŢI  3 PNL  2142  1760 82,2%

87.   Popeangă Vasile  GORJ  5 PSD  2142  1757 82,0%

88.   Anastase Roberta Alma  PRAHOVA  11 PD‐L  2142  1749 81,7%

89.   Dumitru Georgică  DÂMBOVIŢA  5 PNL  2142  1751 81,7%

90.   Gospodaru Gabriel‐Dan  SUCEAVA  10 PD‐L  2142  1746 81,5%

91.   Neculai Marius  NEAMŢ  4 PD‐L  2142  1746 81,5%

92.   Longher Ghervazen  Ales la nivel național  

3 Mino.  2142  1743 81,4%

93.   Ciocan Gheorghe  SATU‐MARE  1 PSD  2142  1734 81,0%

94.   Oajdea Daniel Vasile  IAŞI  9 ‐  2142  1734 81,0%

95.   Oprişcan Mihai Doru  MUREŞ  2 PD‐L  2142  1733 80,9%

96.   Chirilă Constantin  CONSTANŢA  4 PD‐L  2142  1730 80,8%

97.   Dumitrică George Ionuţ  TELEORMAN  5 PNL  2142  1731 80,8%

98.   Albu Gheorghe  DÂMBOVIŢA  4 PD‐L  2142  1729 80,7%

99.   Bostan Emil  NEAMŢ  8 Prog.  2142  1725 80,5%

100.   Rogin Marius  NEAMŢ  7 PD‐L  2142  1725 80,5%

101.   Buda Viorel‐Vasile  SATU‐MARE  3 PNL  2142  1723 80,4%

102.   Antochi Gheorghe  BACĂU  4 PSD  2142  1720 80,3%

103.   Balcan Viorel  BRĂILA  3 PNL  2142  1717 80,2%

104.   Călian Petru  CLUJ  3 PD‐L  2142  1718 80,2%

105.   Cristian Horia  TIMIŞ  1 PNL  2142  1717 80,2%

106.   Pirpiliu Ştefan Daniel  BUCUREŞTI  13 Indep  2142  1716 80,1%

107.   Popoviciu Alin Augustin Florin 

TIMIŞ  5 PD‐L  2142  1713 80,0%

108.   Zătreanu Dan‐Radu  BUCUREŞTI  14 PD‐L  2142  1713 80,0%

109.   Călin Ion  DOLJ  10 PSD  2142  1711 79,9%

110.   Roman Ioan Sorin  BIHOR  6 PSD  2142  1711 79,9%

111.   Vişan Gelu  DOLJ  8 PD‐L  2142  1711 79,9%

112.   Blaga Iosif Veniamin  HUNEDOARA  2 PD‐L  2142  1709 79,8%

113.   Berci Vasile  MARAMUREŞ  7 PNL  2142  1708 79,7%

114.   Ibram Iusein  Ales la nivel național  

9 Mino.  2142  1706 79,6%

115.   Mocanu Vasile  IAŞI  4 PSD  2142  1704 79,6%

116.   Burcău Doina  BUCUREŞTI  18 PSD  2142  1700 79,4%

117.   Nassar Rodica  BUCUREŞTI  6 PSD  2142  1701 79,4%

118.   Geantă Florian Daniel  BUCUREŞTI  24 PD‐L  2142  1697 79,2%

119.   Petö Csilla‐Mária  BIHOR  8 UDMR  2142  1694 79,1%

120.   Vainer Aurel  Ales la nivel național  

6 Mino.  2142  1695 79,1%

121.   Mazilu Constantin  VÂLCEA  3 Prog.  2142  1691 78,9%

122.   Neacşu Marian  IALOMIŢA  2 PSD  2142  1691 78,9%

123.   Ana Gheorghe  DÂMBOVIŢA  2 PSD  2142  1686 78,7%

124.   Liga Dănuţ  BUCUREŞTI  28 PD‐L  2142  1677 78,3%

125.   Oltean Ioan  BISTRIŢA‐ 3 PD‐L  2142  1678 78,3%

59 

NĂSĂUD 

126.   Negruţ Clement  ALBA  2 PD‐L  2142  1674 78,2%

127.   Gavrilescu Graţiela Leocadia 

PRAHOVA  3 PNL  2142  1672 78,1%

128.   Bărbulescu Daniel‐Ionuţ  OLT  1 PSD  2142  1671 78,0%

129.   Florea Damian  BUCUREŞTI  26 PNL  2126  1651 ‐ 1667 77,7%

130.   Marin Mircea  ILFOV  2 PD‐L  2142  1663 77,6%

131.   Mircovici Niculae  Ales la nivel național  

5 Mino.  2142  1662 77,6%

132.   Grama Horia  COVASNA  4 PSD  2142  1660 77,5%

133.   Păun Nicolae  Ales la nivel național  

3 Mino.  2142  1659 77,5%

134.   Taloş Gheorghe‐Mirel  SĂLAJ  4 PNL  2142  1657 77,4%

135.   Radan Mihai   Ales la nivel național  

   Mino.  2136  1650 77,2%

136.   Chircu Doiniţa‐Mariana  MEHEDINŢI  2 PD‐L  2142  1650 77,0%

137.   Buda Daniel  CLUJ  2 PD‐L  2142  1647 76,9%

138.   Holdiş Ioan  SATU‐MARE  2 PD‐L  2142  1648 76,9%

139.   Lup Silvestru Mircea  SIBIU  5 PSD  2142  1648 76,9%

140.   Popescu Adrian  BACĂU  2 PD‐L  2142  1645 76,8%

141.   Trăşculescu Alin Silviu  VRANCEA  5 PD‐L  2142  1646 76,8%

142.   Holban Titi  BUZĂU  3 PNL  2142  1642 76,7%

143.   Anghel Florin Serghei  PRAHOVA  2 PD‐L  2142  1641 76,6%

144.   Resmeriţă Cornel‐Cristian  HUNEDOARA  4 PSD  2142  1640 76,6%

145.   Leşe Doru Braşoan  MARAMUREŞ  4 PNL  2142  1635 76,3%

146.   Derzsi Ákos  BIHOR  1 UDMR  2142  1629 76,1%

147.   Turcan Raluca  SIBIU  2 PD‐L  2142  1628 76,0%

148.   Buican Cristian  VÂLCEA  5 PNL  2142  1626 75,9%

149.   Dobre Cristina Elena  IAŞI  11 PD‐L  2142  1623 75,8%

150.   Stan Ioan  SUCEAVA  5 PSD  2142  1622 75,7%

151.   Duşa Mircea  HARGHITA  5 PSD  2142  1620 75,6%

152.   Şandru Mihaela Ioana  ILFOV  3 PD‐L  2142  1618 75,5%

153.   Macaleţi Costică  BOTOŞANI  5 PSD  2142  1614 75,4%

154.   Potor Călin  ALBA  1 PNL  2142  1614 75,4%

155.   Nicolăescu Gheorghe‐Eugen 

CĂLĂRAŞI  1 PNL  2142  1613 75,3%

156.   Rebenciuc Neculai  BOTOŞANI  1 PD‐L  2142  1610 75,2%

157.   Drăghici Mircea‐Gheorghe  ARGEŞ  2 PSD  2142  1606 75,0%

158.   Luca Ciprian‐Florin  ARAD  5 PSD  2142  1605 74,9%

159.   Damian Ioan  CĂLĂRAŞI  2 PSD  2142  1603 74,8%

160.   Vasilică Radu Costin  ARGEŞ  6 PSD  2142  1602 74,8%

161.   Budurescu Daniel‐Stamate  BUCUREŞTI  2 PNL  2142  1600 74,7%

162.   Cantaragiu Bogdan  DÂMBOVIŢA  7 PD‐L  2142  1595 74,5%

163.   Dumitru Ion  DÂMBOVIŢA  6 PSD  2142  1596 74,5%

164.   Kerekes Károly  MUREŞ  5 UDMR  2142  1585 74,0%

165.   Cindrea Ioan  SIBIU   4 PSD  2142  1582 73,9%

166.   Drăgulescu Iosif Ştefan  TIMIŞ  2 PD‐L  2142  1581 73,8%

167.   Ţaga Claudiu  TIMIŞ  8 Prog.  2142  1579 73,7%

168.   Coroama Gheorghe  SUCEAVA  7 PSD  2142  1576 73,6%

169.   Vlădoiu Aurel  VÂLCEA  6 PSD  2142  1577 73,6%

170.   Olar Corneliu  ALBA  5 PD‐L  2142  1570 73,3%

171.   Bejinariu Eugen  SUCEAVA  8 PSD  2142  1567 73,2%

60 

172.   Boiangiu Victor  GIURGIU  2 PD‐L  2142  1567 73,2%

173.   Socaciu Victor  MUREŞ  4 PSD  2142  1569 73,2%

174.   Ghiveciu Marian  BUZĂU  5 PSD  2142  1566 73,1%

175.   Olosz Gergely  COVASNA  3 UDMR  2142  1566 73,1%

176.   Calimente Mihăiţă  ARAD  4 PNL  2142  1562 72,9%

177.   Drăghici Sonia‐Maria  BIHOR  7 PSD  2142  1562 72,9%

178.   Varga Attila  SATU‐MARE  4 UDMR  2142  1562 72,9%

179.   Movilă Petru  IAŞI  3 PD‐L  2142  1554 72,5%

180.   Motreanu Dan‐Ştefan  CĂLĂRAŞI  3 PNL  2142  1551 72,4%

181.   Răţoi Neculai  IAŞI  5 PSD  2122  1533 72,2%

182.   Stragea Sorin Constantin  TIMIŞ  7 PSD  2142  1536 71,7%

183.   Tîlvăr Angel  VRANCEA  2 PSD  2142  1531 71,5%

184.   Varga Lucia‐Ana  BIHOR  3 PNL  2142  1531 71,5%

185.   Ciuhodaru Tudor  IAŞI  8 Prog.  2142  1528 71,3%

186.   Solomon Adrian  VASLUI  4 PSD  2142  1526 71,2%

187.   Croitoru Cătălin  BUCUREŞTI  10 PSD  2142  1523 71,1%

188.   Panţîru Tudor  DIASPORA  2 PSD  2142  1522 71,1%

189.   Prigoană Vasile‐Silviu  BUCUREŞTI  15 Indep  2142  1518 70,9%

190.   Voinescu‐Cotoi Sever  PRAHOVA  10 PD‐L  2142  1518 70,9%

191.   Buta Sorin Gheorghe  ARGEŞ  1 PD‐L  2142  1517 70,8%

192.   Iacob Strugaru Stelică  BOTOŞANI  4 PD‐L  2142  1517 70,8%

193.   Brătianu Matei Radu  CONSTANŢA  7 PSD  2142  1514 70,7%

194.   Itu Cornel  CLUJ  6 PSD  2142  1515 70,7%

195.   Balan Ioan  SUCEAVA  2 PD‐L  2142  1513 70,6%

196.   Brînză William Gabriel  DIASPORA  1 PD‐L  2142  1511 70,5%

197.   Cristea Victor  VASLUI  1 PSD  2142  1503 70,2%

198.   Covaci Dorel  TIMIŞ  9 PSD  2142  1500 70,0%

199.   Tabugan Ion  CARAŞ‐SEVERIN 

3 Prog.  2142  1497 69,9%

200.   Bordeianu Dan  VASLUI  2 PNL  2142  1496 69,8%

201.   Rădulescu Adrian  NEAMŢ  6 PD‐L  614  428 69,7%

202.   Chiţoiu Daniel  GIURGIU  4 PNL  2142  1491 69,6%

203.   Pâslaru Florin‐Costin  GALAŢI  6 PSD  2142  1483 69,2%

204.   Ardeleanu Sanda‐Maria  SUCEAVA  1 PD‐L  2142  1480 69,1%

205.   Nistor Laurenţiu  HUNEDOARA  1 PSD  2142  1480 69,1%

206.   Donţu Mihai‐Aurel  BRAŞOV  3 PNL  2142  1462 68,3%

207.   Popescu Dan‐Mircea  IALOMIŢA  3 PSD  2142  1461 68,2%

208.   Iorguş Zanfir  CONSTANŢA  5 PD‐L  2142  1459 68,1%

209.   Pocora Cristina‐Ancuţa  IALOMIŢA  1 PNL  2142  1450 67,7%

210.   Stroe Radu  BUCUREŞTI  1 PNL  1663  1120 67,3%

211.   Korodi Attila  HARGHITA  1 UDMR  2142  1437 67,1%

212.   Stan Nicolae  OLT  2 PSD  2142  1437 67,1%

213.   Tarata Culita  NEAMȚ     PSD  2142  1438 67,1%

214.   Nicolicea Eugen  MEHEDINŢI  4 Prog.  2142  1435 67,0%

215.   Pandele Sorin Andi  ARGEŞ  4 PD‐L  2142  1436 67,0%

216.   Ştefan Viorel  GALAŢI  4 PSD  2142  1430 66,8%

217.   Novac Cornelia Brînduşa  BUCUREŞTI  8 PD‐L  2142  1426 66,6%

218.   Pop Georgian  BUCUREŞTI  5 PSD  2142  1424 66,5%

219.   Roşca Lucreţia  GALAŢI  7 PSD  2142  1425 66,5%

220.   Mitrea Manuela  CONSTANŢA  8 PSD  2142  1422 66,4%

221.   Moldovan Carmen Ileana  BUZĂU  6 PSD  2142  1413 66,0%

222.   Popa Octavian‐Marius  TULCEA  3 PNL  2142  1412 65,9%

61 

223.   Stroe Ionuţ‐Marian  DOLJ  3 PNL  2142  1400 65,4%

224.   Fuia Stelian  CĂLĂRAŞI  4 PD‐L  2142  1397 65,2%

225.   Marinescu Antonella  CONSTANŢA  9 PSD  2142  1397 65,2%

226.   Lubanovici Mircea  DIASPORA  3 PD‐L  2142  1388 64,8%

227.   Adomnitei Cristian Mihai  IASI     PNL   2142  1375 64,2%

228.   Stanciu Anghel  IAŞI  6 PSD  2142  1368 63,9%

229.   Ignat Miron  Ales la nivel național  

2 Mino.  2142  1361 63,5%

230.   Burnei Ion  ARGEŞ  3 PSD  2142  1358 63,4%

231.   Arion Viorel  HUNEDOARA  7 PD‐L  2142  1355 63,3%

232.   Ciucă Liviu‐Bogdan  GALAŢI  8 PNL  2142  1351 63,1%

233.   Vasile Aurelia  BUCUREŞTI  23 Prog.  2142  1341 62,6%

234.   Stavrositu Maria  CONSTANŢA  10 PD‐L  2142  1332 62,2%

235.   Preda Cezar‐Florin  BUZĂU  7 PD‐L  2126  1312 61,7%

236.   Voicu Mihai Alexandru  DOLJ  7 PNL  2142  1314 61,3%

237.   Moldovan Emil Radu  BISTRIŢA‐NĂSĂUD 

6 PSD  2142  1310 61,2%

238.   Uioreanu Horea‐Dorin  SUCEAVA     PNL  2142  1311 61,2%

239.   Marian Dan Mihai  VASLUI  6 PD‐L  2142  1308 61,1%

240.   Gerea Andrei Dominic  ARGEŞ  8 PNL  2142  1307 61,0%

241.   Bleotu Vasile  VÂLCEA  4 PSD  2142  1289 60,2%

242.   Nica Nicolae‐Ciprian  VRANCEA  6 PSD  2142  1280 59,8%

243.   Atanasiu Teodor  ALBA  3 PNL  2142  1278 59,7%

244.   Banu Mihai  BACĂU  5 PD‐L  2142  1274 59,5%

245.   Palăr Ionel  BACĂU  3 PNL  2142  1272 59,4%

246.   Scutaru Adrian George  BUZĂU  1 PNL  2142  1271 59,3%

247.   Stoica Mihaela  NEAMŢ  2 PD‐L  2142  1266 59,1%

248.   Iordache Florin  OLT  5 PSD  2142  1259 58,8%

249.   Jolţa Nicolae  BIHOR  4 PD‐L  2142  1258 58,7%

250.   Cazan Mircea Vasile  SIBIU  6 PNL  2142  1240 57,9%

251.   Dolineaschi Andrei  BOTOŞANI  2 PSD  2142  1238 57,8%

252.   Tiţa‐Nicolescu Gabriel  BRAŞOV  4 PD‐L  2142  1234 57,6%

253.   Pambuccian Varujan  Ales la nivel național  

5 Mino.  2142  1232 57,5%

254.   Popa Florian  BUCUREŞTI  7 PSD  2142  1228 57,3%

255.   Tabără Valeriu  TIMIŞ  6 PD‐L  2142  1226 57,2%

256.   Iancu Iulian  BACĂU  8 PSD  2142  1222 57,0%

257.   Andon Sergiu  BUCUREŞTI  16 PNL  2142  1216 56,8%

258.   Chiuariu Tudor‐Alexandru  BACĂU  1 PNL  2142  1212 56,6%

259.   Dobre Ciprian Minodor  MUREŞ  7 PNL  2142  1201 56,1%

260.   Buhăianu‐Obuf Cătălin Ovidiu 

BOTOŞANI  6 PSD  2142  1200 56,0%

261.   Ţîmpău Radu Bogdan  HUNEDOARA  6 PNL  2142  1200 56,0%

262.   Jipa Florina Ruxandra  BUCUREŞTI  17 PSD  2142  1197 55,9%

263.   Tudose Mihai  BRĂILA  4 PSD  2142  1196 55,8%

264.   Tuşa Adriana Diana  BRĂILA  1 PNL  2142  1187 55,4%

265.   Tătaru Florin‐Cristian  MARAMUREŞ  6 PSD  614  339 55,2%

266.   Vlase Petru Gabriel  BACĂU  10 PSD  2142  1183 55,2%

267.   Morega Dan Ilie  GORJ  1 ‐  2142  1177 54,9%

268.   Orban Ludovic  BUCUREŞTI  3 PNL  2142  1171 54,7%

62 

269.   Kelemen Atilla‐Béla‐László  MUREŞ  3 UDMR  2142  1161 54,2%

270.   Dumitrescu Cristian‐Sorin  VRANCEA  4 PSD  2142  1155 53,9%

271.   Georgescu Filip  ARGEŞ  5 PSD  2142  1154 53,9%

272.   Boureanu Cristian Alexandru 

ARGEŞ  9 PD‐L  2142  1150 53,7%

273.   Teodorescu Horia  TULCEA     PSD  2142  1137 53,1%

274.   Horj Pavel  MARAMUREŞ  5 PNL  2142  1135 53,0%

275.   Ţintean Ioan  BISTRIŢA‐NĂSĂUD 

4 PNL  2142  1118 52,2%

276.   Bot Octavian  BIHOR  9 PNL  2142  1110 51,8%

277.   Stan Ion  DÂMBOVIŢA  3 PSD  2142  1108 51,7%

278.   Plăiaşu Gabriel  DÂMBOVIŢA  1 PNL  2142  1105 51,6%

279.   Surupăceanu Mugurel  GORJ  2 PSD  2142  1102 51,4%

280.   Martin Eduard‐Stelian  CONSTANŢA  6 PSD  2142  1090 50,9%

281.   Gust Băloşin Florentin  DOLJ  4 PSD  2142  1080 50,4%

282.   Nechifor Catalin‐Ioan  SUCEAVA  4 PSD  2142  1079 50,4%

283.   Ştirbu Gigel‐Sorinel  OLT  6 PNL  2142  1070 50,0%

284.   Turcanu Florin  BOTOŞANI     PNL   1962  982 50,0%

285.   Manda Iulian Claudiu  DOLJ  6 PSD  2142  1066 49,8%

286.   Chiriţă Dumitru  BUCUREŞTI  21 PSD  2142  1053 49,2%

287.   Rizea Cristian  BRĂILA  5 PSD  2142  1053 49,2%

288.   Almăjanu Marin  TELEORMAN  6 PNL  2142  1049 49,0%

289.   Voicu Mădălin‐Ştefan  GIURGIU  1 PSD  2142  1040 48,6%

290.   Petrescu Petre  DOLJ  5 PSD  2142  1018 47,5%

291.   Nica Dan  GALAŢI  5 PSD  2142  1012 47,2%

292.   Mocanu Adrian  BUZĂU  2 PSD  2142  1007 47,0%

293.   Negoita Robert Sorin  TELEORMAN  1 PSD  2142  1004 46,9%

294.   Antal István  HARGHITA  3 UDMR  2142  998 46,6%

295.   Zgonea Valeriu Ştefan  DOLJ  9 PSD  2142  999 46,6%

296.   Bănicioiu Nicolae  TELEORMAN  2 PSD  2142  988 46,1%

297.   Lupu Mihai  CONSTANŢA  2 PNL  2142  974 45,5%

298.   Dumitrache Ileana Cristina  CONSTANŢA  3 PSD  2142  972 45,4%

299.   Bobeş Marin  OLT  3 PSD  2142  968 45,2%

300.   Mocioalcă Ion  CARAŞ‐SEVERIN 

5 PSD  2142  941 43,9%

301.   Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae 

ARGEŞ  7 PSD  2142  918 42,9%

302.   Popescu‐Tăriceanu Călin Constantin Anton 

ILFOV  4 PNL  2142  895 41,8%

303.   Săpunaru Nini  VRANCEA  3 PNL  2142  883 ‐ 884 41,2%

304.   Niculescu‐Mizil Ştefănescu Tohme Oana 

BUCUREŞTI  20 ‐  2142  877 40,9%

305.   Fenechiu Relu  IAŞI  2 PNL  2142  826 38,6%

306.   Păsat Dan  GIURGIU  3 PD‐L  2142  764 35,7%

63 

307.   Chisăliţă Ioan Narcis76  CARAŞ‐SEVERIN 

1 PSD  2142  649 30,3%

308.   Hrebenciuc Viorel  BACĂU  9 PSD  2142  580 27,1%

 

                                                            76 Deputatul a absentat motivat  fiind  în concediu medical din  luna noiembrie 2010  în urma unui accident de mașină, potrivit relatărilor presei din respectiva perioadă.  

64 

Membrii Guvernului sunt scutiţi de la participarea  la şedinţele de Plen. În aceste condiţii prezentăm separat clasamentul prezenţei acestora la nivelul Camerei Deputaţilor  

Clasamentul prezenţei în plenul Camerei Deputaţilor al celor care au ocupat/ocupă funcţia de Ministru pe parcursul acestui mandat 

 

Nume şi 

prenume 

Județ  

Colegiu  

Partid  

nr. voturi 

finale  

nr. voturi 

exprimat e 

procent 

prezență 

Barbu Sulfina  BUCUREŞTI  11 PD‐L  2142  1816  84,8%

Botiş Ioan‐Nelu  BISTRIŢA‐NĂSĂUD 

1 PD‐L  2142  1810  84,5%

Boghicevici Claudia  ARAD  2 PD‐L  2142  1811  84,5%

Duşa Mircea  HARGHITA  5 PSD  2142  1620  75,6%

Câmpeanu Mariana  HUNEDOARA  3 PNL  1045  763  73,0%

Dobre Victor Paul  GALAŢI  1 PNL  2142  1391  64,9%

Ialomiţianu Gheorghe  BRAŞOV  8 PD‐L  2142  1388  64,8%

Vreme Valerian  BACĂU  6 PD‐L  2142  1384  64,6%

Paleologu Theodor  BUCUREŞTI  9 PD‐L  2142  1328  62,0%

Tabără Valeriu  TIMIŞ  6 PD‐L  2142  1226  57,2%

Sârbu Marian  VASLUI     Prog.  2142  1068  49,8%

Nica Dan  GALAŢI  5 PSD  2142  1012  47,2%

Oprea Gabriel  ILFOV  1 Prog.  2142  909  42,4%

Borbély László  MUREŞ  1 UDMR  2142  883  41,2%

Ponta Victor‐Viorel  GORJ  6 PSD  2142  844  39,4%

Iacob Ridzi Monica Maria 

HUNEDOARA  5 Indep  2142  824  38,5%

Niţă Constantin  BRAŞOV  2 PSD  2142  767  35,8%

Kelemen Hunor  HARGHITA  2 UDMR  2142  580  27,1%

Udrea Elena Gabriela  BUCUREŞTI  25 PD‐L  2142  448  20,9%

 

65 

Prezența  deputaților  ce  și‐au  încheiat mandatul mai  devreme,  calculată  la momentul  vacantării locului la Camera Deputaților 

Nume şi 

prenume 

Județ 

Colegiu 

Partid 

nr. voturi finale 

nr. voturi 

exprimate 

procent 

prezență 

Palfi Mozes Zoltan ‐ MANDAT INCHEIAT (decedat) 

CLUJ    UDMR  1528  1383  90,50% 

Lakatos Petru  BIHOR  5  UDMR  1654  1445  87,40% 

Soporan Vasile Filip  CLUJ  7  Prog.  1922  1664  86,50% 

Saftoiu Ana Adriana  PRAHOVA    PNL  1879  1484  79,00% 

Chereches Catalin  MARAMURES 2  PSD  1478  1104  74,70% 

Olteanu Bogdan  BUCUREŞTI    PNL  415  294  70,80% 

Pop Virgil   CLUJ    PNL  1922  1318  68,60% 

Iftime Dragos‐Adrian  VASLUI  3  PD‐L  1922  1191  62,00% 

Popa Daniela  BUCUREŞTI    PC  479  282  58,90% 

Dumitrescu Liana ‐  (decedat) 

Ales la nivel național 

  Mino.  1099  638  58,10% 

Boldea Mihail  GALAŢI  9  ‐  2142  1208  56,40% 

Năstase Adrian  PRAHOVA  8  PSD  1960  1162  59,20% 

Frunzulica Doru‐Claudian ‐  OLT  7  Prog.  1618  646  39,90% 

Surdu‐Soreanu Raul‐Victor‐ (decedat) 

NEAMŢ    PSD  1368  540  39,50% 

Timis Ioan (decedat)  HUNEDOARA    PNL  864  309  35,80% 

Trandafir Teodora Virginia  BUCUREŞTI  2  PD‐L  1216  435  35,80% 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

66 

Anexa nr. 2  

SENATUL ROMANIEI Prezenţă nominală la voturile finale ELECTRONICE în perioada 15 decembrie 2008 ‐  1 iulie 2012 

(ordonare după procentul prezenţei)  Precizăm şi în acest context faptul că au fost luate în considerare exclusiv voturile finale electronice exercitate de fiecare senator, pe baza cartelei electronice de vot, în perioada 15 decembrie 2008 ‐ 30  iunie 2012, dintr‐un  total de 2.122 de voturi  finale exprimate  în plenul Senatului României,  în perioada de referinţă.   

Nr. crt.  

Nume şi 

prenume 

Județ  

Colegiu  

Partid  

nr. voturi 

finale  

nr. voturi 

exercitat

procent 

prezență 

1.   David Gheorghe  TIMIŞ  1 PD‐L  2122  2080  98,0%

2.   Ruşeţ Ion  GORJ  1 PD‐L  2122  2017  95,1%

3.  Borza Dorel Constantin Vasile  TIMIŞ  3 PD‐L  2122  1971  92,9%

4.   Urban Iulian  ILFOV  2 PD‐L  2122  1942  91,5%

5.   Oprea Dumitru  IAŞI  5 PD‐L  2122  1923  90,6%

6.   Fodoreanu Sorin  SUCEAVA  1 PD‐L  2122  1898  89,4%

7.   Bara Ion  TULCEA  1 PD‐L  2122  1876  88,4%

8.   Paşca Liviu Titus  MARAMUREŞ  1 PNL  2122  1865  87,9%

9.   Păran Dorin  HUNEDOARA  2 PNL  2122  1834  86,4%

10.   Lazar Sorin Constantin  IAŞI  2 PSD  2122  1817  85,6%

11.   Belacurencu Trifon  TULCEA  2 PSD  2122  1815  85,5%

12.   Mocanu Toader  NEAMŢ  1 PD‐L  2122  1803  85,0%

13.   Silistru Doina  VASLUI  1 PSD  2122  1779  83,8%

14.   Mocanu Alexandru  TELEORMAN  3 PD‐L  2122  1748  82,4%

15.   Dobra Nicolae  ALBA  2 Prog.  2122  1746  82,3%

16.   Marian Valer  SATU‐MARE  1 PSD  2122  1742  82,1%

17.   Oprea Mario‐Ovidiu  DOLJ  4 PNL  2122  1737  81,9%

18.   Pereş Alexandru  ALBA  1 PD‐L  2122  1734  81,7%

19.   Hărdău Mihail  CLUJ  1 PD‐L  2122  1732  81,6%

20.   Pop Gheorghe  SĂLAJ  2 PSD  2122  1721  81,1%

21.   Constantinescu Florin  IAŞI  3 PSD  2122  1715  80,8%

22.   Albert Álmos  COVASNA  1 UDMR  2122  1708  80,5%

23.   Marian Ovidiu  ARAD  1 PNL  2122  1690  79,6%

24.   Günthner Tiberiu  SATU‐MARE  2 UDMR  2122  1683  79,3%

25.   Bîrlea Gheorghe  MARAMUREŞ  3 PD‐L  2122  1681  79,2%

26.   Rădulescu Cristian  BUCUREŞTI  6 PD‐L  2122  1681  79,2%

27.   Rotaru Ion  BRĂILA  1 PSD  2122  1674  78,9%

28.   Niţă Mihai  OLT  1 PNL  2122  1656  78,0%

29.   Cordoş Alexandru  CLUJ  4 PSD  2122  1655  78,0%

30.   Prunea Nicolae Dănuţ BISTRIŢA‐NĂSĂUD  2 PSD  2122  1654  77,9%

31.   Arcaş Viorel  SIBIU  2 PSD  2122  1626  76,6%

32.   Secăşan Iosif  CARAŞ‐SEVERIN  2 PNL  2122  1599  75,4%

33.   Marcu Gheorghe  BOTOŞANI  1 PSD  2122  1595  75,2%

34.   Coca Laurenţiu Florian  VÂLCEA  1 PSD  2122  1584  74,6%

35.   Filip Petru  BIHOR  3 PSD  2122  1582  74,6%

67 

36.  Fekete Szabó Andras Levente  SĂLAJ  1 UDMR  2122  1578  74,4%

37.   Mitrea Elena  BACĂU  4 PSD  2122  1571  74,0%

38.   Pintilie Vasile  VASLUI  2 PD‐L  2122  1552  73,1%

39.   Greblă Toni  GORJ  2 PSD  2122  1549  73,0%

40.   Popa Mihaela  IAŞI  4 PNL  2122  1527  72,0%

41.   Nedelcu Vasile  CĂLĂRAŞI  1 Prog.  2122  1525  71,9%

42.   Severin Georgică  PRAHOVA  1 PSD  2122  1514  71,3%

43.   Mardare Radu Cătălin  BACĂU  3 PSD  2122  1499  70,6%

44.   Constantinescu Viorel  BUZĂU  1 PD‐L  2122  1490  70,2%

45.   Mang Ioan  BIHOR  4 PSD  2122  1484  69,9%

46.   Ichim Paul  GALAŢI  3 PNL  2122  1480  69,7%

47.   Rădulescu Şerban  CLUJ  2 PNL  2122  1461  68,9%

48.   Chirvăsuţă Laurenţiu  GALAŢI  1 Prog.  2122  1451  68,4%

49.   Jurcan Dorel  VÂLCEA  3 PD‐L  2122  1430  67,4%

50.   Grosu Corneliu  MUREŞ  4 Prog.  2122  1429  67,3%

51.   Nicoară Romeo Florin  TELEORMAN  2 PNL  2122  1429  67,3%

52.   Luca Raymond  DIASPORA  2 PNL  2122  1414  66,6%

53.   Bălan Gheorghe Pavel  CARAŞ‐SEVERIN  1 PSD  2122  1407  66,3%

54.   Mîrza Gavril  SUCEAVA  3 PSD  2122  1400  66,0%

55.   Crăciun Avram  ARAD  2 Prog.  2122  1385  65,3%

56.   Panţuru Tudor  IALOMIŢA  1 PD‐L  2122  1365  64,3%

57.  Humelnicu Augustin Daniel  BOTOŞANI  3 PD‐L  2122  1348  63,5%

58.  Feldman Radu Alexandru  BUCUREŞTI  11 PD‐L  2122  1339  63,1%

59.   Boitan Minerva  SIBIU  3 PNL  2122  1307  61,6%

60.  Măgureanu Cezar Mircea  GIURGIU  1 PSD  2122  1289  60,7%

61.   Banias Mircea Marius  CONSTANŢA  4 PNL  2122  1283  60,5%

62.   Sbîrciu Ioan BISTRIŢA‐NĂSĂUD  1 PD‐L  2122  1266  59,7%

63.   Başa Petru  MUREŞ  3 PD‐L  2122  1259  59,3%

64.   Rasaliu Marian Iulian  BRAŞOV  1 PD‐L  2122  1253  59,0%

65.   Daea Petre  MEHEDINŢI  2 PSD  2122  1238  58,3%

66.   Onofrei Orest  SUCEAVA  2 PD‐L  2122  1235  58,2%

67.   Geoană Mircea Dan  DOLJ  5 ‐  2122  1225  57,7%

68.   Sârbu Ilie  TIMIŞ  4 PSD  2122  1207  56,9%

69.   Mutu Gabriel  BUCUREŞTI  12 PSD  2122  1198  56,5%

70.   Calcan Valentin Gigel  DÂMBOVIŢA  3 PD‐L  2122  1193  56,2%

71.   Nicoară Marius Petre  CLUJ  3 PNL  2122  1189  56,0%

72.   Staicu Dumitru Florian  BRAŞOV  4 PD‐L  2122  1189  56,0%

73.   Găină Mihăiţă  IALOMIŢA  2 PSD  2122  1186  55,9%

74.   Chivu Sorin Serioja  PRAHOVA  4 Prog.  2122  1184  55,8%

75.   Prodan Tiberiu Aurelian  SUCEAVA  4 PNL  2122  1171  55,2%

76.   Nistor Vasile  BACĂU  2 PNL  2122  1167  55,0%

77.   Udriştoiu Tudor  DOLJ  2 PD‐L  2122  1138  53,6%

78.   Tămagă Constantin  ARGEŞ  3 PSD  2122  1134  53,4%

79.   Dumitru Constantin  CĂLĂRAŞI  2 PNL  2122  1107  52,2%

80.   Moga Nicolae  CONSTANŢA  2 PSD  2122  1107  52,2%

81.   Iordănescu Anghel  ILFOV  1 Prog.  2122  1097  51,7%

82.   Saghian Gheorghe  GALAŢI  2 PSD  2122  1089  51,3%

68 

83.   Nicula Vasile Cosmin  HUNEDOARA  1 PSD  2122  1067  50,3%

84.   Ţopescu Cristian George  BUCUREŞTI  7 PNL  2122  1066  50,2%

85.   Savu Daniel  PRAHOVA  5 PSD  2122  1043  49,2%

86.   Andrei Florin Mircea  DÂMBOVIŢA  2 PD‐L  2122  1024  48,3%

87.   Necula Marius Gerard  GALAŢI  4 PD‐L  2122  1024  48,3%

88.   Mihăilescu Petru Şerban  TELEORMAN  1 Prog.  2122  1018  48,0%

89.   Mărcuţianu Ovidius  NEAMŢ  3 Prog.  2122  1003  47,3%

90.   Cibu Constantin Sever  BRĂILA  2 Prog.  2122  975  45,9%

91.   Mazăre Alexandru  CONSTANŢA  3 PSD  2122  973  45,9%

92.   Vosganian Varujan  IAŞI  1 PNL  2122  948  44,7%

93.  Valeca Şerban Constantin  ARGEŞ  2 PSD  2122  917  43,2%

94.   Berca Gabriel  BACĂU  1 PD‐L  2122  907  42,7%

95.  Bota Marius Sorin‐Ovidiu  MARAMUREŞ  2 PSD  2122  889  41,9%

96.   Nicolaescu Sergiu‐Florin  BUCUREŞTI  1 PSD  2122  865  40,8%

97.   Badea Viorel Riceard  DIASPORA  1 PNL  2122  828  39,0%

98.   David Cristian  VASLUI  3 PNL  2122  780  36,8%

99.   Chelaru Ioan  NEAMŢ  2 PSD  2122  775  36,5%

100.   Mitrea Miron Tudor  VRANCEA  2 PSD  2122  770  36,3%

101.   Ion Vasile  BUZĂU  3 ‐  2122  742  35,0%

102.   Şova Dan Coman  OLT  3 PSD  2122  681  32,1%

103.   Frunda György  MUREŞ  1 UDMR  2122  679  32,0%

104.   Toma Ion  OLT  2 Prog.  2122  652  30,7%

105.   Ruşanu Dan Radu  HUNEDOARA  3 PNL  2122  591  27,9%

106.   Câmpanu Liviu  BOTOŞANI  2 Prog.  2122  552  26,0%

107.   Verestóy Attila77  HARGHITA  2 UDMR  2122  527  24,8%

108.   Ghişe Ioan  BRAŞOV  3 PNL  2122  381  18,0%

109.   Voicu Cătălin78  BUCUREŞTI  9 PSD  2122  298  14,0%

110.  Antonescu George Crin Laurenţiu  BUCUREŞTI  2 PNL  2122  129  6,1%

 

Parlamentarii  ‐ miniștri din acest mandat sunt prezentați separat față de clasamentul general, dată fiind prevederea din Regulamente în temeiul căreia li se motivează absențele de la lucrări.   

Nume şi prenume  Județ  Colegiu  Partid nr. 

voturi finale 

nr. voturi exercitate 

procent prezență 

Haşotti Puiu  CONSTANŢA  1 PNL  2122 1350  63,6%

Andronescu Ecaterina  BUCUREŞTI  10 PSD  2122 1305  61,5%

Igaş Traian Constantin  ARAD  3 PD‐L  2122 1236  58,2%

Cseke Attila‐Zoltán  BIHOR  1 UDMR  2122 1017  47,9%

Corlăţean Titus  BRAŞOV  2 PSD  2122 977  46,0%

Plăcintă Sorina Luminiţa  VRANCEA  1 PNL  2122 884  41,7%

Ariton Ion  SIBIU  1 PD‐L  2122 842  39,70%

Diaconu Mircea  ARGEŞ  1 PNL  2122 835  39,3%

                                                            77 Majoritatea absențelor în cazul senatorului Verestoy Attila sunt motivate.  78 Aflat în arest preventiv din martie 2010 până în iulie 2011

69 

Blaga Vasile  BUCUREŞTI  5 PD‐L  2122 752  35,4%

Berceanu Radu Mircea  DOLJ  1 PD‐L  2122 748  35,2%

Boagiu Anca‐Daniela  BUCUREŞTI  4 PD‐L  2122 742  35,0%

Stănişoară Mihai  MEHEDINŢI  1 PD‐L  2122 364  17,2%

Markó Béla  MUREŞ  2 UDMR  2122 354  16,7%

 

Prezența  senatorilor  ce  și‐au  încheiat  mandatul  mai  devreme,  calculată  la  momentul  vacantării locului la Senat  

Nume şi prenume  Județ  Colegiu  Partid nr. 

voturi finale 

nr. voturi exercitate 

procent prezență 

Bădescu Iulian  PD‐L  31 PRAHOVA  2122  1030  48,5%

Bigiu Marian Cristinel  PNL  10 BUZAU  2122  565  26,6%

Bokor Tiberiu  UDMR  15 COVASNA  2122  1743  82,1%

Cinteză Mircea   PD‐L  3 ARGES  1916  1199  62,6%

Diaconescu Cristian  PSD  42 BUCURESTI  2024  545  26,9%

Frâncu Emilian Valentin  PNL  40 VALCEA  2122  1740  82,0%

Gyerko Laszlo   UDMR  21 HARGHITA  1919  1572  81,9%

Meleșcanu Teodor Viorel   PNL  31 PRAHOVA  1939  1132  58,4%

Mustățea Vasile  PNL  19 GIURGIU  2122  1383  65,2%

Popa Cornel  PNL  5 BIHOR  2122  1480  69,7%

Robu Nicolae  PNL  37 TIMIS  2122  1331  62,7%

Țuțuianu Adrian  PSD  16 DIMBOVITA 2122  1784  84,1%

Vasilescu Lia Olguta  PSD  17 DOLJ  2122  953  44,9%

Voiculescu Dan  PC  42 BUCURESTI  2122  435  20,5%

 

Anexa nr. 3  

Deputații care au  migrat cel puțin o dată în acest mandat 

Nr crt 

Nume şi prenume   Grup   Circum. Colegiu 

Mandate câştigate  

Reprezentare migraţie 

1  Andon Sergiu   PNL  BUCUREŞTI  16  2  PSD+PC→PNL 

2 Apostolache Mihai Cristian  PDL  PRAHOVA  5  2  PSD→PDL 

3  Avram Marian 

Fără grup  TULCEA  1  1  PDL→Fără grup 

4  Balcan Viorel   PDL  BRĂILA  3  2  PSD→PDL→PNL 

5  Banu Mihai   PDL  BACĂU  5  1  PNL→PDL 

6 Bărbulescu Daniel‐Ionuţ  PSD  OLT  1  1  PDL→PSD 

7  Barna Maria Eugenia   Prog.  TIMIŞ  4  1  PSD→Prog. 

8  Blaga Iosif Veniamin  PDL  HUNEDOARA  2  1  PDL→PNL→PDL 

9  Bobeş Marin   PSD  OLT  3  2  PSD→PDL 

70 

10  Boldea Mihail  

Fără grup  GALAŢI  9  1  PDL→Prog.→Fără grup 

11  Bordeianu Dan  PNL  VASLUI  2  1  PNL→Fără grup→PNL 

12  Bostan Emil   Prog.  NEAMŢ  8  1  PNL→Prog. 

13  Bot Octavian  PNL  BIHOR  9  3  PDL→PNL  

14  Burlacu Cristian‐Ion  PDL  PRAHOVA  1  1  PNL→PDL 

15  Ciobanu Gheorghe  PSD  TIMIŞ  10  1  PDL→PSD 

16  Ciucă Liviu‐Bogdan  PNL  GALAŢI  8  2  PSD+PC→PNL‐PC 

17  Ciuhodaru Tudor  Prog.  IAŞI  8  1 PSD+PC→Fără 

grup→PNL→Prog.  

18  Coroamă Gheorghe  PSD  SUCEAVA  7  1  PNL→PDL→PSD 

19  Croitoru Cătălin  PSD  BUCURESTI  10  1  PDL→PSD 

20  Damian Ioan   PSD  CĂLĂRAŞI  2  2  PSD→Fără grup→PSD 

21  Dobre Cristina Elena   PDL  IAŞI  11  1  PNL→Fără grup→PDL 

22  Dumitru Georgică  PNL  DÂMBOVIŢA  5  1  PDL→PNL 

23  Florea Damian  PNL  BUCUREŞTI  26  2  PSD+PC→PNL‐PC 

24  Giurgiu Mircea Fără grup  CLUJ  1  2 PDL→Fără grup 

25 Gust Băloşin Florentin   PSD  DOLJ  1  1  PSD+PC→PNL→PDL→PSD  

26  Hogea Gheorghe   PNL  CARAŞ‐SEVERIN  2  1  PDL→PNL 

27  Iordache Luminiţa   Prog.  IAŞI  1  1  PSD→Prog. 

28  Irimescu Mircea  PNL  SUCEAVA  6  1  PNL→Fără grup→PNL 

29  Jolţa Nicolae   PDL  BIHOR  4  1                  PNL→PDL 

30  Marian Dan Mihai   PDL  VASLUI  6  2  PNL→PDL 

31  Mazilu Constantin   Prog.  VÂLCEA  3  1  PSD→Prog. 

32  Mocanu Adrian  PSD  BUZĂU  2  1  PSD→Fără grup→PSD 

33 Moldovan Carmen Ileana  PSD  BUZĂU  6  2  PSD→Fără grup→PSD 

34  Morega Dan Ilie 

Fără grup  GORJ  1  1  PNL→Fără grup  

35  Munteanu Ioan 

Fără grup  NEAMŢ  5  2  PSD→Fără grup →PSD 

36  Negruţ Clement   PDL  ALBA  2  1  PDL→Fără grup→PDL 

37  Nicolicea Eugen   Prog.  MEHEDINŢI  4  5  PSD→Prog. 

38 

Niculescu‐Mizil Ştefănescu Tohme Oana  

Fără grup  BUCUREŞTI  20  1  PSD→Fără grup 

39  Oajdea Daniel Vasile 

Fără grup  IAŞI  9  1  PDL→fără grup 

40  Oprea Gabriel  Prog.  ILFOV   1  2                 PSD→Prog. 

41  Pardău Dumitru  PNL  SUCEAVA  9  2                 PDL→PNL 

42  Păsat Dan  PDL  GIURGIU  3  1  PNL→Fără grup→PDL 

43  Potor Călin  PNL  ALBA  1  1  PDL→PNL 

44  Rebenciuc Neculai   PDL  BOTOŞANI  1  1  PNL→PDL 

45  Roman Gheorghe  

Fără grup  SIBIU  3  1  PDL→Fără grup  

71 

46  Rusu Valentin  PNL  CARAŞ‐SEVERIN  4  2  PDL→PNL  

47 Săniuţă Marian‐Florian 

Fără grup  PRAHOVA  4  2  PSD→Fără grup 

48  Sârbu Marian   Prog.  VASLUI  7  4  PSD→Prog. 

49  Sava Andrei‐Valentin   PSD  PRAHOVA  12  1  PDL→PSD  

50  Stan Nicolae   PSD  OLT  2  1  PDL→PSD 

51  Steriu Valeriu‐Andrei   Prog.  OLT  4  2  PSD→Prog. 

52  Tabugan Ion   Prog.  CARAŞ‐SEVERIN  3  1  PNL→ Prog. 

53  Ţaga Claudiu   Prog.  TIMIŞ  8  1  PNL→Prog. 

54  Tărâţă Culiţă  Prog.  NEAMŢ  3  2  PSD→Prog. 

55 Tiţa‐Nicolescu Gabriel   PDL  BRAŞOV  4  1  PSD→Fără grup→PDL 

56  Ţurea Răzvan   Prog.  PRAHOVA  6  1  PSD→Prog. 

57 Uricec Eugen Constantin   PSD  SUCEAVA  3  2  PDL→PSD  

58  Vasile Aurelia   Prog.  BUCUREŞTI  23  3  PSD→Prog. 

59  Zoicaş Gheorghe   PNL  MARAMUREŞ  1  1  PSD→Fără grup→PNL  

Anexa nr. 4  

Demisii din Camera Deputaților pe parcursul mandatului monitorizat 

Nr.crt. 

Nume şi 

prenume 

Ultim

ul 

partid în

 

care a 

activat 

Data 

dem

isiei 

Motivul 

dem

isiei 

1  Olteanu Bogdan  PNL  19 octombrie 2009  Numit viceguvernator BNR 

2  Popa Daniela  PSD+PC  1 februarie 2010  Numită membru CSA 

3  Cherecheş Cătălin  PNL  30 mai 2011  Ales primar Baia Mare 

4 Frunzulică Doru‐Claudian  Prog.  1 octombrie 2011  Numit membru CSA 

5  Lakatos Petru  UDMR  17 octombrie 2011  Numit consilier Curtea de Conturi 

6  Săftoiu Ana Adriana  PNL  1 februarie 2012  Act individual de voinţă 

7 Trandafir Teodora Virginia  PDL  1 februarie 2012  Motive personale 

8  Soporan Vasile Filip  Progr.  28 februarie 2012  Motive personale 

9  Iftime Dragoş‐Adrian  PDL  15 martie 2012 Pentru a candida la Primăria Vaslui, potrivit propriei declaraţii 

10  Pop Virgil  PNL  26 martie 2012 Condamnat la 5 ani de închisoare cu executare 

72 

11  Ţurcanu Florin  PNL  15 iunie 2012  Ales preşedinte CJ Botoşani 

12  Arion Viorel  PDL  20 iunie 2012  Ales primar Hunedoara 

13  Năstase Adrian  PSD  20 iunie 2012 Condamnat la 2 ani de închisoare cu executare 

14 Dobre Ciprian Minodor  PNL  26 iunie 2012  Ales preşedinte CJ Mureş 

15  Negoiţă Robert Sorin  PSD  26 iunie 2012 Ales primar al Sectorului 3, Bucureşti 

16 Uioreanu Horea‐Dorin  PNL  26 iunie 2012  Ales preşedinte CJ Cluj 

17 Adomniţei Cristian Mihai  PNL  27 iunie 2012  Ales preşedinte CJ Iaşi 

18  Pieptea Cornel  PNL  27 iunie 2012  Ales local 

19  Cindrea Ioan  PSD  28 iunie 2012  Ales preşedinte CJ Sibiu 

20  Sârbu Marian  Prog.  28 iunie 2012  Numit preşedinte CSSPP 

21  Coroamă Gheorghe  PSD  29 iunie 2012  Ales primar Putna 

22  Moldovan Emil Radu  PSD  30 iunie 2012 Ales preşedinte CJ Bistriţa‐Năsăud 

23  Nechifor Cătălin‐Ioan  PSD  30 iunie 2012  Ales preşedinte CJ Suceava 

24  Teodorescu Horia  PSD  30 iunie 2012  Ales preşedinte CJ Tulcea 

25  Radan Mihai  Mino.  1 iulie 2012 Ales primar comuna Caraşova, jud.Caraş‐Severin 

26  Tărâţă Culiţă  Prog.  5 iulie 2012  Ales preşedinte CJ Neamţ 

 

73 

Anexa nr. 5  

Senatorii care au migrat cel puțin o dată în acest mandat Nr crt 

Nume şi 

prenume

 

Grup în

 

prezent 

Circumscr

ipţie

 

Colegiu 

Mandate 

câştigate

 

Rep

rezen

tare 

migraţie 

1 Badea Viorel Riceard   PNL  DIASPORA  1  1  PDL→PNL → PDL 

2  Bădescu Iulian  PSD  PRAHOVA  2  1  PNL→PSD 

3 Banias Mircea Marius   PNL  CONSTANŢA  4  1  PDL→PNL 

4  Berca Gabriel   PDL  BACĂU  1  1  PNL→PDL 

5 Calcan Valentin‐Gigel  PNL  DÂMBOVIŢA  3  2  PDL→PSD 

6  Câmpanu Liviu  Prog.  BOTOŞANI  2  2  PNL→Prog. 

7 Chirvăsuţă Laurenţiu   Prog.  GALAŢI  1  1  PSD→Mixt→Prog. 

8 Chivu Sorin Serioja  Prog.  PRAHOVA  4  1  PSD→Mixt→Prog. 

9 Cibu Constantin Sever  Prog.  BRĂILA  2  1  PNL→Prog. 

10  Crăciun Avram  Prog.  ARAD  2  2  PSD→Prog. 

11 Diaconescu Cristian  Prog.  BUCUREŞTI  3     PSD→Prog. Demisie 

12  Dobra Nicolae  Prog.  ALBA  2  1  PDL→Prog.  

13  Filip Petru   PSD  BIHOR  3  1  PDL→PSD 

14  Geoană Mircea      DOLJ  5  2  PSD→indep. 

15  Gheorghe David  PDL  TIMIŞ  1  2  PDL→PSD→PDL 

16  Grosu Corneliu 

 

Prog.  

MUREŞ  4  1  PSD→Prog. 

17  Ion Vasile   PNL  BUZĂU  3  5  PSD→indep→PSD 

18 Iordănescu Anghel  

 

Prog.  

ILFOV  1  2  PSD→Prog. 

19  Marin Ovidiu  PNL  ARAD  1  1  PDL→PNL  

20 Măgureanu Cezar Mircea   PSD  GIURGIU  1  1  PNL→Prog.→PSD 

21 Mărcuţianu Ovidius   Prog.  NEAMŢ  3  1  PNL→Prog. 

22 Mihăilescu Petru Şerban   Prog.  TELEORMAN  1  4  PSD→Prog. 

23  Mutu Gabriel   PSD  BUCUREŞTI  12  1  PDL→PSD 

24  Nedelcu Vasile  Prog.  CĂLĂRAŞI  1  1  PNL→Prog. 

25  Nistor Vasile  PNL  BACĂU  2  5  PDL→PNL‐PC 

26  Niţă Mihai  PNL  OLT  1  1  PDL→PNL  

27  Păran Dorin  PNL  HUNEDOARA  2  1  PDL→PNL  

28 Plăcintă Sorina‐Luminiţa  PNL  VRANCEA  1  1  PDL→PNL 

29  Popa Mihaela   PNL  IAŞI  4  1  PDL→PNL  

74 

30 Prodan Tiberiu Aurelian   PD‐L  SUCEAVA  4  2  PNL→PDL→PNL 

31  Rădulescu Şerban  PNL  CLUJ  2  1  PDL→PNL‐PC 

32  Secăşan Iosif   PNL CARAŞ‐SEVERIN  2  1  PDL→PNL 

33  Severin Georgică  PSD  PRAHOVA  1  1  PDL→PSD 

34  Toma Ion   Prog.  OLT  2  2  PSD→Prog.  

35  Voiculescu Dan  PNL  BUCUREŞTI  8  2 PSD+PC→PNL‐PC→demisie 

 

75 

Anexa nr. 6 

Demisii din Senatul României pe parcursul acestui mandat Nr.crt. 

Nume şi 

prenume 

partid în

 

care a 

activat 

Data 

dem

isiei 

Motivul 

dem

isiei 

1  Cinteză Mircea  PDL  9 decembrie  2011  Ales în Consiliul CMB 

2  Gyerko Laszlo  UDMR 20 decembrie 2011 

Numit membru în Consiliul Concurenţei 

3  Meleşcanu Teodor  PNL  5 martie 2012  Numit şef SIE 

4  Diaconescu Cristian  Prog  29 mai 2012  Numit consilier prezidenţial 

5  Robu Nicolae  PNL  22 iunie 2012  Ales primar mun. Timişoara 

6  Bîgiu Marian Cristinel  PNL  23 iunie 2012  Ales local 

7  Mustăţea Vasile  PNL  25 iunie 2012  Ales preşedinte CJ Giurgiu 

8  Popa Cornel  PNL  25 iunie 2012  Ales preşedinte CJ Bihor  

9  Voiculescu Dan  PNL  25 iunie 2012  Motive personale 

10  Bădescu Iulian  PSD  29 iunie 2012  Ales primar mun. Ploieşti 

11  Frâncu Emilian Valentin  PNL  29 iunie 2012  Ales primar Râmnicu Vâlcea 

12  Ţuţuianu Adrian  PSD  29 iunie 2012  Ales preşedinte CJ Dâmboviţa 

13  Vasilescu Lia Olguţa  PSD  29 iunie 2012  Aleasă primar Craiova 

14  Bokor Tiberiu  UDMR  5 iulie 2012  Ales primar Târgu Secuiesc 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

76 

Anexa nr. 7  

Lista parlamentarilor verificați de Agenția Națională de Integritate  

INCOMPATIBILITATI 

1.   SERGIU ANDON Deputat (PC) 

Raport de evaluare finalizat la data de 01.06.2009 

2.   SORIN ANDI PANDELE Deputat (PDL) 

Raport de evaluare finalizat la data de 21.07.2009 

3.   MIRCEA DIACONU Senator (PNL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 27.01.2011 

4.   NICOLAE ROBU Rector / Senator  

(PNL) Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 03.06.2011 

5.   PAUL ICHIM Senator (PNL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 04.02.2011 

6.   NOVAC BRÂNDUȘA CORNELIA Deputat (PDL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 24.02.2011 

7.   ECATERINA ANDRONESCU Rector  / Senator 

(PSD)  Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 02.06.2011 

8.   FLORIAN POPA Rector / Deputat 

(PSD)  Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 03.06.2011 

9.   ȘTEFAN IOSIF DRĂGULESCU Rector / Deputat 

(PDL) Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 03.06.2011 

10.   PLĂIAŞU GABRIEL Deputat (PNL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 05.07.2011 

11.   MIRCEA CINTEZĂ Senator (PDL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 27.01.2011 

12. MATEI RADU BRĂTIANU Deputat (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 24.11.2011 

13. TRIFON BELACURENCU Senator (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 25.11.2011 

14. BLEOTU VASILE Deputat (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 06.01.2012 

DIFERENTE NEJUSTIFICATE ÎNTRE AVEREA DOBÂNDITĂ ŞI VENITURILE REALIZATE 

15.   OPREA DUMITRU Senator (PDL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 29.06.2009 

16.   CRISTIAN RIZEA Deputat (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 29.06.2011 

17.   CRISTIAN RĂDULESCU Senator (PDL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 28.06.2012 

CONFLICTE DE INTERESE 

   18.   IOAN‐NELU BOTIŞ 

Deputat / fost Ministru al Muncii, 

Familiei și Protecției Sociale 

(PDL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 26.04.2011 

    19. BRÂNDUŞA 

CORNELIA NOVAC Deputat (PDL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 16.05.2011 

77 

    20.  ANDRONESCU ECATERINA Rector / Senator 

(PSD) Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 02.06.2011 

    21. OANA NICULESCU‐MIZIL ŞTEFĂNESCU TOHME 

Deputat (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 19.09.2011 

    22.  SONIA‐MARIA DRĂGHICI Deputat (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 19.09.2011 

23.  MIHAI RADAN Deputat 

(Minorități) 

 Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 19.09.2011 

24.  STELICĂ IACOB STRUGARU Deputat (PDL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 19.09.2011 

25.  ANDRÁS‐LEVENTE MÁTÉ Deputat (UDMR) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 19.09.2011 

26.  CINDREA Ioan Deputat (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 27.09.2011 

27.  KEREKES Károly Deputat  (UDMR) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 27.09.2011 

28.  DIACONU MIRCEA Senator (PNL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 27.10.2011 

29.  CSILLA‐MÁRIA PETÖ Deputat  (UDMR) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 8.11.2011 

30. 

 

GHERVAZEN LONGHER 

 

Deputat  (Minorități) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 8.11.2011 

31.  ÁRPÁD PÁL Deputat  (UDMR) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 8.11.2011 

32.  MARIAN NEACŞU Deputat  (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 8.11.2011 

33.  FLORIN‐COSTIN PÂSLARU Deputat  (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 8.11.2011 

34.  

VASILE GHIORGHE GLIGA Deputat  (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 8.11.2011 

35.  SORIN CONSTANTIN LAZAR Senator (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 22.11.2011 

36.  STANCIU ANGHEL Deputat (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 30.12.2011 

FALS ÎN DECLARAŢII 

37. NICOLAESCU GHEORGHE 

EUGEN Deputat (PNL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 09.12.2009 

78 

38.  MIHAITA CALIMENTE  Deputat (PNL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 11.02.2009 

39. SORINA LUMINITA 

PLACINTA Senator (PDL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 27.01.2010 

40.  MIRCEA GEOANĂ  Senator (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 28.01.2010 

41. FLORENTIN BALOSIN 

GUST Deputat (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 23.03.2010 

42.  MIRCEA MARIN  Deputat (PDL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 03.03.2010 

43.  ANDREI VALENTIN SAVA  Deputat (PDL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 22.03.2010 

44.  ROBERT SORIN NEGOITA  Deputat (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 16.04.2010 

45. DUMITRACHE ILEANA 

CRISTINA Deputat (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 01.06.2011 

ÎNCALCAREA LEGISLATIEI FISCALE 

46.  IOAN‐NELU BOTIŞ Deputat (PDL) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 26.04.2011 

47.  CRISTIAN RIZEA Deputat (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 29.06.2011 

SESIZAREA ALTOR AUTORITĂȚI 

48.  CRISTIAN RIZEA Deputat (PSD) 

Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 29.06.2011 

 Agenția Națională de Integritate a sesizat Oficiul Național pentru 

Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.