Aiul al LSXXyilI-lea i-l 94 HOMARUL 2 L8Í 6 pagini Braşov Duminecă ZO Septemvrie71925

liiaeţl* fi Administraţi»? iâ f A LlBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226AMenament anna! 360 lei Meniră strelnătate 800 lei Inaftţvri, reclame, după tarif.

Fondată i» 1818 ©eorge iariţmApare de trei ori pe săptămână

S~^BSSSSSSSSSSSSSSSmmSSrnSSSSSSSZiiS~ii±m*mdmmmimiiimiSi*Si~mm*mS mmZimm—im

Prin tine însuţi, cefă|ene, şi penfru

tine, la libertate. legalitate şi cinste.

Dstopio guvernului de mâine. MANIFESTAŢIA POLITICA DELA S1BIIUOrdinea morală la stat nu se poate in­staura decât prin stabilirea răspunderilor

Declaraţiunea d-iui Mihai Popovici făcută in consfătuirea politică de

Miercuri la BraşovComitetele judeţlart şi local ale

organizaţiei P. N. din Braşov <î» au ţim*t o şedinţă plenară Mier-

cori 16 c. ora 7 seara. Au asis­tat aproape toţi membrii aces­tor comitete, în număr de peste ICO persoane.

Cu acest prilej, d-1 M hal Po* povici, Preşedintele organizaţiei judeţene, a făcut o expunere asupra situaţiei, arătând stadiul în care se află lupta politkă de răsturnare a regimului.

Pentru azi dăm dedaraţiunile făcute în ceea-ce priveşte situa­ţia reg'maloi în arma alegerilor agricole şi asupra datoriei gu­vernului viitor în î npreju'ănle crelate de guvernarea liberală

— După rezultatul ale* gerilor agricole — spune d-1 M. Popovici — ori-ce guvern trebuia să demisio­neze.

‘ Regimul liberal este sfâr­şit şi dacă n’ar avea încă ar­mata şi administraţia la eispoziţia guvernului — deşi acestea nu pot fi ins­trumente politice ci tocmai garanţile ordinei — parti-

/ dul liberal n’ar sta nici o ^ zi mai mult la putere. Sim ­

plul fapt că i se lasă încă aceste forţe pub’ice, face să trăiască guvernul care ar fi lovit cu pietre de în­treg poporul românesc.

De-aUfe!, am convingerea că guvernul caută platforma de retragere, deşi aceasta retragere în ori ce caz va fi o înmormântare de cla­sa I-a.

h cosa ez priveşte, apropiata deschidere a ^Parlamentului, In legătură cu cele de mai sus, d-1 Miha! Popovici a spus următoa­rele, în rezumat:

Guvernul nu trebuie să mai deschidă sesiunea parlamen­tară, iar Camerele nu pot să voteze legi şi bugetul.

Al cincilea buget nu-1 pot vota, fiindcă angajează pro­gramul gospodăriei viitorului guvern.

Dacă, prin încăpăţinarea strâmtă de care au dat; do-

\ vadă, totuşi se va vota acest buget, pe nimeni nu*l poate o- bliga. Guvernul viitor va des­fiinţa cătuşele puse tarii de liberali.

Tot astfel, ce rost au astăzi alegerile comunale, la sfârşitul unui regim, public odios? Şi acestea de Ie vor face, se pot

desfiinţa tot cu ajuto/ul scele­ratei legi administrative cari au fecut-o» printr’un articol care deschide poarta disol- vării tuturor consiliilor comu­nale şi judeţene.

Asupra viitorului guvern, dd M hai Popovici a spus în rezu­mat următoarele :

— Dată fiind legătura tot mai strânsă între noi şi marea masă a ţărânimei, apoi în oraşe popularitatea noastră — nu se poate în­lătura de la succesiune un guvern ai Parti­dului Naţiooal. De aceasta nimeni nu se mai îndoeşte.

Atunci ţara va răsufla. Ya fi o serbâtoare mare, adevărată serbătoare a li­bertăţii.

Ştim că se fac cele mai neînchipuite încercări, perverse chiar, masculine şi femenine, pentru a în­târzia venirea guvernului popular, care are obligaţia nu numai de*a restabili or­dinea, de-a opri cursul pau­perizării ţării, dar şi d e-a trage Ia răspundere p e cei vinovaţi. (V ii aplauze şt ovaţii).

R ăspun derea p rin ju s ­tiţie, fiind-că altfel nu pu­tem restabili ordinea m o­ra lă în stat. (Vii aplauze).

Misiunea Partidului Na­ţional nu este d e-a lua cu ori-ce p re ţ p u terea ci de a întrona un sistem de gu­vernare prin răspândirea dreptăţei şi prin întronarea legalităţei şi a democraţiei în ţara noastră.

Avem dovezi că ţara ne înţelege şi ne doreşte. Nu numai la Deva şi Sibiu dar în toată ţara, sufletele s’au trezit şi timpul s’a împlinit.

Ungaria răspunde României ca taxe vamale nrcate. Ca răspuns la urcarea taxelor de Import pen­tru cărbuni (măsură luată să a* coliere afacerile proaste aie libe­ralilor. N. Red.), Ungaria a urcat taxele la Importul de sare şi lemn din România, Măsura lo­veşte singurul nostru export de az! în Ungaria,

— Un mare discurs ai d-iui iuliu Maniu —Si bl iu, 15 Septem vrie. — Sosit aci dela marea întrunire dîn

Deva, am găsit acela? entusiasm de nedescris şi o ură neîmpăcată împotriva regimului. Liberalii sunt odioşi într'aaevăr întregei ţări, dar nu ca în Ardeal unde sunt consideraţi ca piaza rea, ca o năpastă blestem ată — vorba unui fruntaş sătean — căzută asupra poporului.

Şi la Deva ca şi la Sibliu, preoţi au fost în fruntea popore* nilor, ca în vremurile grele ale stăpânire! maghiare.

înfrăţirea d ntre conducătorii satelor şi cetăţenii ţărani este evidenţiată tn asem en ea osaziuni de manifestaţii publice cari vor­b esc tuturora.

La întrunirea din sala Urania din S bîîu, un popor disciplinat, iute la minte $î cumpănit ia fapte, a ascultat cu ojadevărată reli­giozitate pe oratori. Izbucnirile da d agoste ţi respect, prin acla­maţii frenetice, pentru conducătorii Partidului naţional au fost ca­racteristica ac iste! adunări — ceea ce marchează încrederea desă­vârşită în fruntaşii noştri. Ţara şi în special Ardealul aşteaptă sa l­varea, din insuportabila stare de azi, numai dela Partidul naţional, care lângă partidul ţărănesc din vechiul reg duce lupta de răs­turnare a regimului Brătianu, şi fruntaşii luptători sunt înconjuraţi cu toată dragostea de întreg poporul românesc.

In întrunirea dela Sibliu ca şi în aceea dela Deva, s’a evidenţiat încrederea în sine a alegătorului, hotărât să zdrobească cu votul iui pe acela csrî stau împotriva drepturilor cetăţeneşti libere. M*ssa de cetăţeni izbucnea în uraie şl întreruperi cum sunt: — „stăm cu viaţa noastră , lângă dv.; fiţi încredinţaţi: ai do. su n tem ; cu do. la luptă până la unul9.

Sunt mărturii de dragoste adevărată şi încredere neţărmuriţi,cari fac podoaba popularităţii Partidului naţional.

Adunarea d n Sibliu s’a des­chis, In sala „llrenia*, în asis­tenta câtorva mii de cetăţeni cari unrpluscră sala, balconul cei mare şl sălile de intrare.

Întrunirea este prezidată de d i dr, Lucian Borcea în lipsa chiui general Boeriu, preşedin­tele organizaţiei judeţene, care se efla suferind ca şi dd sena­tor Drăghtci.

Mulţimea aclami pe d î ge­nera! Boeriu şi i urează şină* tete.

D l dr. Lucian B orcea salută pe fruntaşii conducători ai Par­tidului Naţional în numele orga* nizeţiei locale Se face o căldu­roasă manifestaţie conducăto­rilor Partidului Naţional.

D-i Ion Lapedata , îalr’ua eloc­vent discurs foarte aplaudat, arată care a fost politica în ge­nere şi în special cea finan­ciară a guvernului faţă de Ar­deal. Deşi strigi mereu unifi­care, guvernul o scos din vi* goare legile Tituiescu şi a a- plic&t pe cele ungureşti aşa că ardelenii plătesc azi de 10 ori dare mai mare ca popul* ţia din restul ţărei. Avem 49 da legi pentru dări şi stăm sub imperiul unei legi barbare ungare, cum e legea drumurilor care im­pună 14—15 ziJe prestaţie pe când în Vechiul Rrgat cel mult 5 zile. La noi cele 14 zile se răscumpără cu bani şi darea apasă greu pe toată lumea.

Apoi prefecţii şi diferite cc- misiuni impun cu dela sine pu­tere dări comunale în Ardeal-

Poporul se agită sub atâtea nedreptăţi. Oratorul arată apoi cum ^tle Partidul Naţional să apere chiar în Parlamentul ac­iuai drepturile poporului şi dă pilda pădurilor comunale ceri au fost salvate numai datorită intervenţiei energice a depu­taţilor ardeleni din Partidul Na­ţional. Cu un articol (14 din le­gea pădurillor) aceste păduri erau luate dela comune.

La legea minelor dease- menea.

Oratorul arătând că acţiunea Partidului Naţional este de a împiedica îngenunchierea popo­rului (prin legea administrativă şi electorală) speră că cetăţenii vor sta zid în jurul acestui par tid ( Mari aplauze ş i ovaţii).

Dr. /. Lupaş ro t jşte apoi unul dintre discursurile atât de cumpănite în vorbă şi vorbi­toare în fapte concrete. D*sa critică adele de ostracizare a elementului românesc făcute de guvern, In reforma învăţămân­tului primar şi în legea baca­laureatului. Spune că această lege, Partidul Naţional o va mo-

| difica imediat ce va vani la ga- 1 vern, aşa ca să fie cu adevărat

Primit ou furtunoase aclamaţii, d-1 laliu Mania rosteşte anul din marile discursuri politice, al cărui cuprins îl dăm în rezumat în următoarele:

Am venit totdeauna cu bu­curie ş! cu sufletul ridicat la a- dunăriie ţinute aci, în Sibiu, în această cetate a culturei româ­neşti, căci aci s’au ţinut măre­ţele conkrenţe istorice aie Parii- duluiNaţionai prezidate de la veci neuitaţii prezident! ai Partidului: Vicesţiu Bsbcş, dr. Raţia şi Gh. Pop de Băseşii, ale căror cu ­vântări luminate şi atitudini po liiice, binecuvântate în rezulta* tele lor pentru neam, au lumi* nat cărăriie noastre din fragedă tinereţe (aplauze).

In deosebi, Insă, acum am venit la această adunare cu multă bucurie, pentru a vă mul­ţumi d vs., românilor din acest judeţ pentru vrednica atitudine, evul! cu prilejul alegerilor Camerelor agricole. (Aplauze)

Este adevărat că aci Uita ro­mânească nu a biruit, dar a- ceasta nu din vina d’voasiră ci din aceea a alegătorilor saşi

de folos nu o piedică de des- voltare a românismului în şco­lile universitare.

Citează opera pozitivă fă­cută de parlamentarii naţionali, arătând că legea bisericească se datoreşte colaborării acestor parlamentari. E de altfel sin­gura lege bună votata de ac­tualul parlament.

Deputatul Gh. Pop, cunoscu­tul publicist ardelean, rosteşte un discurs, admirabil primit de adunare, prin concretele pilde ce dă despre întreaga guver­nare liberală. In deosebi, pre­zentând numii trei cifre, asu­pra datoriei ţării; înainte de războiu, imediat după razboiu şi ez?, — constată că e cres­cut dela 4 miliarde la 120 mi­liarde tei aur.

Caracterizează regimul prin prefecţii trimişi în Ardeal şi în- chae prin exprimarea încrede* rei în puterea de acţiune sănă­toasă a poporului.

D I C. Angelescu, îa numele Dobrogei victorioase în alege­rile recente, spune că poporul român are două arme puternice împotriva regimului: una Parti­dul National (mari ovaţii) şl alta voiul universal.

Aduce salutul dobrogenilor (Vd aplauze).

D l D. R loam ţescu : aduce salutul ţărănime! lifovene (Vii aplauze) şi condamnă sistemul liberalilor de a trimite ia Ardeal gunoiul tării, cu rare excepţiuni. Regăţenii în frunte cu N lorga (Ovaţii) s’au alipit cu încredere de Partidul Naţional.

Spune că Partidul Naţional va anula legile rele (adminis­trativi, ele.) şi că trusturile li­berale vor fi silite să H.hideze pentru ca poporul să poată trăi pe urma muncii lui (Vii a - plauze).

cari au găsit de cuviinţă să sprijine lista guvernului. Numă­rul covârşitor el voturilor aces­tora şi trădarea câtorva oameni, din interes oportunist local sub teroarea administraţiei liberale, a biruit lista românească, dar aceasta nu trage nimic din va­loarea morală a atiludinei d- voastră, a românilor din Judeţul Sibiu, cari au dat încă odată dovada despre conştiinţa lor politică şl neclintita lor credinţă pentru Partidul Naţional. ^

Vă mulţumesc tuturor şi în special mulţumesc preşedintelui d v. d. generai Boeru, care, cu atâta devotament, pricepere şi energie conduce acest judeţ şi a condus aceste alegeri (A- plauze).

Regret că din cauză de boală d-sa nu se găseşte de faţă şi dorindu-i însănătoşire deplină, îi trimitem salutul nostru (A* plauze).

Să aveţi mângâierea că lupta grea pe care aţi dat o, şi în trecut şi de astădată aţi dat'o,

Discursul d-lui iuliu Maniu

Pag'na 2. OAZETA*T* ANSItVANlEl Nr. 94 1925

pentru o cauza siântă nouă si mere. In trecut, pentru interne* ierea vteţet naţionale, iar in pre­zent pentru desăvârşirea ei. Aţi luptat, în trecut în rândurile Partidului naţional pentru trezi* rea conştiinţe! naţionale, pentru desvoitarea sentimentului sepa ratlst, faţă de celelalte popoare din Ungaria şi ati dd lupta for­midabilă trecând prin temnlţt, prfn revoluţie sângeroasă, prin furci, pentru ca pr4n aceste sa­crificii să se întemeieze libert u tea naţională şi independenta poporului român din Ardeal şi Banal şl pe urmă unitatea na ţionaiă a întreg neamului româ­nesc (Vii aplauze)

In prezent, în şirurile Partida* lui na|ional dv. luptat! pentru desăvârşirea vi€ţel n ţionale în conira cărui scop păcătuesc atât de mult guvernanţii noştri de azi. Desăvârşi rea naţională pretinde organizarea sănătoasă a vleţei morale, intelectuale, sociale şi economice a popo ruluî care constiiue Statul.

Or, pentru a face aceasta, guvernui er trebui să îndepli­nească toate îndatoririle sale morale, obligaţiile dela care de* pind existenta naţională şi pe urmă îndatoririle fără de cari nu poaie să prospere o naţiune nici sufleteşte, nici din punct de vedere economic (Aplauze).

Guvernul actual nu îndepli­neşte nici una dintre acestea. Orfanii de războlu, văduvele, invalizii sunt neajutaţi şi de bai* jocura lumeţ; legionarii români sunt nebăgaţi în seamă, perse­cutaţi chiar.

Despăgubirile de rezbolu ne* efectuate azi după opt ni dala războiu; oamenii merituoşi, lup* tători naţionali daţi în lături iar toţi transfugii şi trădălorii din trecut, pe cari furia poporului era să i spintece la începutul prefacerii istorice, azi sunt d e ­putaţii senatori şi în fruntea o fi viilor celor mai însemnate.

Dacă n’am simţi urmărite de* zastruoase a ie acestei triste rea­lităţi, am crede că este un vis urât. Sănătatea trupească şi su* fleteaacă a poporului românesc este cu iotul negiijdă.

Din discursul d lui dr. Lupaş aţi văzut ce crime se fac înpo triva poporului român pe tărâ­mul cultural, ier in ce priveşte ingrijirea trupească, bietul po* por este lăsat în voia soartei, pradă tuturor boitelor infecţi- oase şi tzi ca şi în trecut. Ar* mata, care tr trebui să fie faia naţiune*, e ţinută flămândă şi zdrenturoasâ, iar serviciul ex­tern, dela care depinde bunele noastre raporturi cu celelalte popoare, este în aşa fel condus, încât suntem de ocara lumii.

Vorbt; „feriţi vâ de români*, îşi face cursul ruşinos pentru noi, în tcată lumea.

Rezultatul: nesocotirea intere• selor Rom âniei ta re zoi oi rea marilor problem e internaţionale şi despăgubirea ce tr&bue sd dăm propriilor noştri cetăţeni. Către aceasta se adaugă com ­plecta ruină m aterială şi fi/m n - d a r ă în care s e sbate tara noastră , ruinată din nepricepe* rea şt din capriciile interesate ale celor cari conduc departa­mentele economice ale guver­nului (Vii aprobări),

Ardealul şi Banatul, propriu zis, este direct sărăcii prin sis­temul economic al taxelor de export, care îngreuiază în spe­cial productele Ardealului şi de politica vămilor cu desăvârşire greşită. Din această stare ne­norocită şi din haosul adm inis­traţiei tn care trâimt orea P ar­tidul naţional s ă scoată tara rom ânească (Vii aplauze).

In acest scop, Partidul naţio­nal din Ardeai şi Banat, care a avut atâtea zile de sărbătoare aci, în Sibiu, a tăcut fuziunile sale cu partidul marilor patrioţi N. Fiiipescu şi Tcke Ionescu, cu partidul ţărănesc din Basa* rabla, cu partidul naţional bu­covinean şi mai cu seamă cu partidul niţionaiist al ponorului, al cislinsuiui profesor şi bâibai de stai N. lorge, — unit şi a-

cesta cu partidul distinsului băr­bat d. C. Afgetoianu, — care, împiedicat să ia parte la această adunare, vă trimite căldurosul său salut (Aplauze frenetice şi îndelung repetate. Sala face o* vajli d-lui Iorga).

A:est pariid n tţioaal formând o patere politică cum nu a mal avut vreo-d*tâ vre-un partid or­ganizat îu toate provinciile ţării româneşti şi uolud îu sâaal său toate datele producătoare, o i reuşi în scurtă orem e s ă înlă­ture acest n efast guoern şi să schim be guoernorea dezastru • o a să de czl} în una care c o ­respunde îndatoririlor c e aoem de a desăoârşi oiata naţională a poporului rom ânesc.

Ia acest s:op, cunoscând for­ţele ascunse aie partidului l:b; ral — căci cele popu’are nu Îs are, — partidul naţoaa! »’a ua t îu lupta sa dreaptă cu partida! Hrănesc, co a ja3 de bua i ro­mâni d-ali MhiUchs şi dr. Lupi, formând opoziţia antă cire, la­cra id îa desăvârşită armouie şi la perfectă Înţelegere a scopu­rilor ce urmăreşte, a dat lupta hotărâtoare şi cu deplin succes pe Inir g ter.torlul ţârii h ale­gerile Camerelor agricole.

Aceste aiegsri au d*t verdic­tul opiniei publice îatr’an mod atât de evident încât giverau! trebuie st se retragă. Na sa mai fctânplat n ci odată, nici ia noi ia Româaia, nici tn altă ţară coasUtaţioaaiâ ca vn partid fiind la putere să , su fere o în• frângere a şa de cumplită. S'a mai întâmplat ca tm guvern sâ p ardi câteva alegeri p nţ aie, câteva alegeri judeţene şi a c e s ­tea erau suficiente ca Suoera nul s ă consiate indicaţia m a s• selor populare şt s ă d ea dră­mui guvernului. <D.r nu s’a mai Întâmplat c* în 2 din 3 părţi a ţârei s’a fia cu aşa rruj >ritlţi imense formal ejrobit, scăpă a- du şl câtsva judeţe cu ajutorul m norîtlţllor şi prin teroarea şi corup ia administrativă.

Toată nădejdea guvernului tn această situaţie disperată peiku el, o pune îa deabiuirea opo­ziţiei unite ş' în efectui intrigilor sale fără sfârşit.

Or, e ttî deşartă această nă­dejde psntru că atât partida1 ca ţoaai cât şi — srnt convins — partidul ţărănesc, sunt hotărâte a merge mână ’o mân#, pentru a da câştig de cauză unei poli­tici de stat adevărat naţionale şl democratice Întemeiată pe toate clisele producătoare şi a distra­ge definitiv sistemul politic în* temei ut pe exploatare şi pe ia* teresai pojiticUniamaiai de pir* tid. Şi această nizainţă iega â, cinstită şi patriotică a opoziţiei uaite va trebui s i a ba rezulta­tul el prin retragerea fără amâ­nare a acestui guvern. Aseme­nea este departe nâdejjea ga* vrrnuiui că patere# de acţiune a partid dl □! naţional vâ fi slă­bită pin neînţelegeri interne, pe care cu dor de intrigă o co ­pertă cu atâta bogată fantezie şl răutate guvernul. Instinctul na* ţoxiai al poporului român da Ardeal ţi Banat şi conştisofA po* iiticâ ridicată a întregului partid naţional precum şi unitatea de­săvârşită, intenţiile şi mijloacele de luptă între conducători *şi membrii acestui partid fac z .- darnică, dela început, orice nă* dîjde a guvernului şi partidului liberal de a-ţi putea evita soar­ta pecetluită prin alegerile ulti­me, de a cădea dela gsvern cu osânda intregei opinii publice sănătoase.

Na putem admite ca guvernul lipsit cu totul de încrederea tării să dispună asupra soartei ţării acesteia şi a întreg avutului său, (Apiauze unanime).

Şi dacă el totuşi ar încerca alegeri comunale şl judeţene, ori vre*o lucrare parlamentară, poporul român şi parlamentarii opoziţiei unite îi vor apune răs­punsul cuvenit, ttrigânda-i: mpânâ aici şt mai departe num\ Nu mi îadoesc că M. S. Regele, cire !q zile g ele totdeauna a simţit alături ca poporul să3, na vi lăsa sâ sufere ţara mai departe

tub povara iufleteis:ă şl aub dezastrul economic şl social p i- cinuit de acest givern, ca e s’a menţinut şl până az! cu furt de urne şl teroare fără seamăn. In această luptă crâacenă să nu vă descurajeze faptul că câteva conştiinţl vândute siu «labe se strecoară pe străzile Ardealului ş Bluatului cu frustra plecată şi cu ochii îa pâmâut, aparţinând partidelor liberal j l avreican, căci nu este pădure fără uscă­tură, nici să nu vă supere că li ultimele alegeri conducătorii po­litici ai altor neamuri cari trăesc între noi, au dat mâna cu ex pioitatorii ţârei acestei*. Se vor trezi ei şi sper c i foarte iute căci b nete lor nu l pot aştepta decât alături de democraţa ro. mână. (Aplauze prelungite şi în­delung repetate. O/aţii ce nu mii contents ).

La fiae, d i Msnia aîressazâ ua călduros apei pentru conţi* na&reâ luptei începute, îa sco pal atinge'el idealurilor nalo ul $1 social pentru care partidul naţ o- m\ a adus atâtea jertfe în tre­cut fi de sigur e gata sâ aducă şi fa viitor.

Cuvântarea dini Al. Vaida-Voevod.Dl ALx Vaida-Vosvoi este

blrbitui de stat foarte iubit de poporul nostru. Mărginenii îi fac o manifestofte impresionantă, in schimb, fruntaşul ardelean a ros­tit unul dintre admirabilele sale discursuri, cu inuii umor şi iro nie sănătoasă, care a foit p i- mit cu vii aplauz? şi perfectă înţelegere de asistentă.

Adevărurile spuse, in forma glumei şi presărate cu ironii, au răsunet în ţărănimea vioaie a ţinutului Sibliu. D sa compară g m rnarea d lui Brătianu cu a iui Tisza şi făcând aluzie iu co­laborarea liberaio-săsească, a* minteşte desvoliarea ecoao aicâ a saşilor de la începuturile ei priveliglata ca şi acum când ştiu să târgae drepturile lor cu schimbai de voturi. Saşii au fost veşnic guvernamentali şi sunt şi ezl.

Altă politici are P. naţional, care la Albi-Iulia a spus ade­văruri, zdrobind minciuna pe care era clădit imperiul ausiro- ungar. Minorităţile trebuie s i ştie că nu de dragul lor ci în Interes de stat am făcut legă miiitcie dela Aiba-iuiia (Vii a probări).

Partidul liberal, căutând s§ păcălească toată lumea, ajunge la strâmtoare şi el, naţionalistat, a dat mai multe favoruri mino­rităţi lor, uitând de interesele naţionale, ale românilor.

Noi am foii consideraţi de liberali rât patrioţi *1 stabi ro­mâni, fiindcă am hotărât ce se ştie ta Aiba iuiii cu privire ia drepturile minorităţilor. Noi din asupriţi nu puteam deveni asu­pritori, şi mat eram convinşi, c i in ziua de azi licoare popor are drept la limba şi legea, ia cul­tura şi sufletul iui.

Deaceea d 1 Brătianu ne a mustrat, că nu ne pricepem la guvernare românească, câ prea avem ia Inimă minorităţile şi a declarat, că hotărârile dela Alba- iuiia au fost declaraţii ocazio­nale !

In schimb, cum tratează gu vernul său problema minorităţi­lor? După şicanări de ani, vine de odată cu pălăria In mână şi cerşeşte dela minorităţi pădu ri politice pentru înfrângerea ro ­mânilor din Ardeal. Am ajuns noi în minoritate etnică, la noi acasă.

Vedeţi cât de abil tratează d-1 Brătianu problema minorităţi­lor! Noi ştim că ura produce ură şi veşnicile şicanări dorinţă de răzbunare, şl am voit să tra­tăm politica minorităţilor ca pe una de Stal, cu toată loialitatea. D-i Brătianu în ioc să facă din chestiune una de ordin de Stat, o tratează ca pe una de partid, şt iatâ-1 cu căciula îa mână ce­rând dela minorităţi sprijin îm­potriva românilor din Ardeal!

Nu i aşa că se pricepe mai bine la guvernare decât mocanii

de arde'eni ? Şt că Hb’ raMţ sunt mai mari patrioţi decât noi? ( Vii aplauze semnificative).

Tot aşa se pricepe guvernul, — mai bine ca noi, şi ia solu- {finea probieme! evreeşti: pe de-o parie cu lozinca prin not înşine, şi cu alimentarea antise­mitismului, pe de alta după cap cu evreii bogaţi şi înlesnirea su­premaţiei economice a evreilor

U i permis de ex.aort, ori de altă natură îl capătă mai uşor evreul decât românul. De unde ? Dela autorităţile liberale. De ce? Fiindcă în secretul românului nu se încrede.

Mii de evrei au venit din U- craina. Cine i trecea ? Autorită­ţile liberale.

Până şi Importul streinilor a fost org mizat da bmda care exploatează toiul în această tară. CileazS cazul evreilor c-ri trec peste N stru la no?; cel care Ie luase bani şl le dase drumul stă azi în puşcărie dar nu îiseamoă nimic fiindcă, la proces, to|! cel importaţi au venit cu acte de cetăţenie ro mână date de ministerul de in4 terne.

Legea repausului duminical e făculă lot cu caracter antisemit. Iată cum azi toate crâşmele sus­ţinute în 807o nu de români, In majoritate de evrei, s’au sch'm- bat în bodegi, bindcă bodegile pot fi deschise şi Duminec?, §S vâudâ rachiu românului. G inea dat permisul? Autoriiâtiie libe­rale antisemite: până ce româ­nul dâ din şeipar şi se o<ră- veşte cu aicooi, evreul câştigă.

Şi Istă că liberaţii se pricep m af bine ca mocanii cum aă fi*?,... distrase minorităţile din România, chiar ş! evreii.

Astfel ştiu ei sâ ocrotească clementul băştinaş (Jas ca e i î întreaga asistentă protestdază împotriva iib3ra!iior).

Cu fine ironii presărate, d*r cu o legitimă revoitâ, d l Valdi pune ch stiunea „succeselor* guvernului la Geneva şi ardă c i au ajuns, ca în thîstiunea coion ştUor unguri, sâ p ăţim excepţional de scump pe colo­nişti, pe câid proprietarilor ro­mâni le dăm rentă cu curs scâ- zit. Pentru 2000 juglre expro­priate deh colonişti, guvernui plăteşte 700.000 franci aur!...

Dacă n’ar ti d-t Tdulessu, gură da aur, să salveze aparen­ţele — ruşinea şi batjocura a- coperea politica guvernului ro ­mân In sirdaStcite.

ia în.hsere, oratorul aminteşte că politica d iui Brâtiiau în streinltate a dat faliment şi că na ni-a cruţd nici o ostilitcte, cum a fost aceea din italia când Regele nostru nu s’a putut duce la Roaia, fiindcă ţara nu şi-a cranjU datoriile sale. Guvernul a expus usîtel însăşi Coroana.

Acum, la cădere, guvernul a ajuns ca şi Tsza sa facă Lu mos minorităţilor, şi să ie folo­sească împotriva românilor (Ru­şine / fos ca e it ) Şi, ironiza sd căsnicia liberalo-săseascâ, spune că fructul va ii de sigur un bi- ioac (R âsete. Vii aplauze).,.

Îndeamnă ia luptă şi salută pe bravii mărgineni pentru tru- inoasa atitudine din alegerile recente (Vii aplauze).Cuvântarea d-lul Mlhal Pap3ulei.

Or-torul în cuvinte de adâncă revoltă condamnă mijloacele cri­minale de guvernare ale parti­dului liberai. Critică acţiunea visternicuiui Vintiiâ — Sărăcilâ cum îi numesc aproape toţi, care n a ştiut sau n’a vrut să aranjeze datoria statului, ci a făcut consolidarea sărăcind ţara cu miliarde şi siabiiind ca aces­tea sâ fie plătite îu Lire sterline în loc de franci, consoiidare al cărei bacşiş numai se urci la 800 mdioane tei.

Gratorul compară alegerile dela Camerele agricole cu re­voluţia franceză, din care a e?ii libeitlţile cetăţeneşti şi indivi­duale.

Alegerile acestea simt ca şî marea bătălie dela Vtrmy, In care armata franceza a revolu­ţiei salva Franţa de cutropirea

orusi mă si «stfel ideile de li­bertate, egal t le si fraternitate, idei mori au transformat lumea civilizată.

In strigătele de atunci „tfă iască nstiunea* au învins — după cum »zi în aceste alegeri *iri£ iască poporul“ a fost deviza victoriei nont-e (Vii apiauze).

împotriva tiraniei autocraţiei noastre, poporul român o re­zistat şi a dit lecţii cuvenită guvernu ui nefast liberai la 25 August. Invită po rorul să reziste ticăloşiilor şi apucăturilor gu­vernului mergând drept pe ca­lea Indicată de P. N.

Cuvintele oratorului suni aco perite neîncetat de furtunoase aplauze, cari nu mai contenesc.

D I / Giurculescv, depuht de Muscel spun3 că nu se poate admite ca pe lângă dinastia re­gală să existe o dinastie poli ticâ, dinastia liberală. Trebue distrus balaurul cu trei capete care in patru anf de guvernare a nenorocit o |ară întreagă, care prin panamaua paşapoartelor a făcui export de român* ardeleni şl import de străini. Dir la 25 August ţara a dat paşaport gu­vernului paşapoartelor. (O ato rul este des întrerupt de puter­nice aplauze). Spune că guver­nul lorgi-Miaiu ce urmeuzi are menirea de a clădi acel mâf- 1 edificiu al unftatii naţionale p? care nu va fi putere în lume să-i dărâme (Aplauze puternic e).

D l Ale x m ira Urea, î i nu­mele muncitorimii, arată încre darea fdţă de Partidul naţional şi f iţă de opoziţia unită. Drep­tatea pentru pătura muncit o re as că nime nu o md aşteaptă detu vechile partide ci numai dela democraţia naţională. Pro nite la lupt?} dreaptă tot spriji­nul munci! ori mei dn Sibliu (Vii aprob iri ş i aclam aţii).

Timpul fiind înaintat, se apro pla ora 4 p. m , oratorii cari mai erau anusţaii au renunţat la cu­vânt. D I dr. Iou Nuţiu, secre­tarul generai ai organ!ziji?i din Sibliu a dit citire moţiunii, în aprobările şi ovaţiile unanime ale adunării.

R egdil României Sbprefectura judeţului Arad

No. 9731/1925Ar ud, la 12 Septemvrie 1925.

ComunicatCa urmare a comunicatelor

noastre din 6 August 1925 şi 9 Septemvrie 1925, referitoare la înscrierile în şcoala de no- tari având în vedere ordinul te­legrafic a Ministerului de Interne No. 125714 conform căruia nu să admit ia şcoala de notori decât caniidaţ» cu bacalaurea­ţii, sau cu certificat de absol­vire a liceului eliberat Înainte de data de 1 Iunie 1925 să a- duce la cunoştinţa celor intere­saţi, că înscrierile vor dura până la d.ta de 25 Septemvrie 1925.

Iti zilele de 25 şi 26 Sept. vor avea Ioc examenele de ad­mitere. ia ziua de 1 Octomvrie vor începe cursurile.

Cei ce doresc sa înscrie la acea&U şcoală trebue înain­teze o cerere cătri suprefectura judeţului Arad, până ia 25 Sep­temvrie 1925.

La cerere se vor adnexa ur­mătoare e ack :

1. Certificat d i studii în ori­ginal sau în copte legaiiz tă din care să se constr.te, câ recu­rentul are bacalaureatul sau a absolvat liceul înainte dâ dda de 1 Iunie 1925.

2. Declaraţia elevului că po­sede atât î i scris, cât şl în grai limba stilului.

3. Certificat medical.4. Certificat de cetăţenie.5. Certificat de bună purtare.6. Extras de naştere.Iu conformitate cu regulamen­

tul şcoalei, adutori part cuier! nu se admit.

subprefect, 910 1 —1 indescifrabil,

IK 94—19:5 u M L . n TRANSILVANIEI Pagina 3

Scrisori din ftanla

Fe marginea Oceanului> . in patria lui Botrel. — De!a Pornichet fa

Groisic. — Morile de vânt. — Biserica din Batz şi Mu z ju I de costume.

Pentru vizitetorui, core n’a mai văzut Brctanip, impresia de-a pătrunde îatr’o r.gu ne nouă, cu obiceiuri destul de deosebite de restul Franţei, în cepe, încă din drumul de fier, de îndată ce porneşte din Nan­tes. Lăsând în urma sa or^şu! acesta de provincie, cu vieţă intensă comercială, po t negus törése importőrt, ud ăm î i plină Bretonk, Şi ducă bőrűtek bre* tone, cu care ne obişnuisem din ilusirefiunile ce împodo besc versurile lui Botrel cân­tând această regiune, nu ne apar, avem îu s hmb aripile ce se-nvărtesc încontinuu ele mc* riior de vânt. Ţinutul acesta, din pricina apropierei Oceanului, este expus mai mult vânturilor, din care cauză şi utilizarea lor în industria morâritului. Aripile morilor dau un pitoresc neobiş­nuit peisajului; este un „svait goul* de 1* Bretagne, cere ne dispune favorabil, în vederea călătoriei plănuite.

Ducându-mă, la Baule, sta* fiune In jurul căreia se face azi multă reclamă, mi a fost dat să trec prin Stelat* N<zaire, în care am putut vizita grandiosul vas „Lafpydte* al Companiei generale trans;. Haotice, gata de plecare, şi „Cuba" de-abia so­sit. Este un fapt neconfesLt că, după războlu, gândul ce predo mini ori-ce acţiune este reali­zarea unui câştig material. Alt­fel Compania generala trans atlantică perm.t?, în schimbul a doi franci de persoană, vizitarea vapoarelor sale. Din Salnl* Nazaire, port destul de însem­nat şl orăşel drăguţ* In care viaja este cu cel puţin 20Yo mai ieftină ca b Paris, prima localitate demnă de vizitet, p€ marginea Atlanticului, este Por* nichet. Mic sat, cu maximum o mie de locuitori în timpul iernel, dar care, vara. îşi vede popu­laţia înzecind a s s, poseda o mică ptejă, unde vin să facă băi de mare cei ale căror mij loace modeste nu sânt îndes­tulătoare pentru a le uermite luxul unor staţiuni „en vegue". Pornichet este, însă, bine si­tuat şi face parte, ca să zic aşa,

/ dfnfrun admirabil „chapelet“ I de localităţi minunate dîntr’ua

" golf adăpostit al Oceanului. Căci, urmând şoseaua ce şer- pueşte, parale! cu plaji, intrăm în La Baule-les Pins, în forma tic, şi pentru c*re o societate de construcţii face mari pregă Uri. Şoseaua, gudronată, cere străbate aceste localităţi, este întretăiată, în drumul din Baule* les-Pins, de nenumărate mici piefe de palmieri şi de flori multicolore. Vin apoi poteci bine pietruite, cari despart d fe ­ritele parcelări. Şi prin grădi nile acestea, cju gem, iară sa ne dăm seama, îa La Baule- Esconblac, punctul de atracţie ol coastei, unde vizitatorii pot în cadrul unui Cazino luxos şi scump, să şi pardâ fără greu tate averile. P k ja din Baule,

. lungă de câţiva chUometri, este nisipoasă şi se prelungeşte, de*o parte, cu aceia din Baule* les-Pins şi Pornichet, de alta cu aceia din Le Poniîguen, unde coasta e mei Ieşită în mare până ia Pen Château, şi de unde se continuă în stânci săi batece până la Croisic, punc­tul culminant. Poniiguenul, con­tinuare a Baul'uiui, cu ia Grand'

K cote ş! La Tour Rochereau, oferind o plăcută vedere asu* pra Oceanului, ne duce în Batz, printre două şiruri de mlaştini sărate, din care, prin rafinare, se extrage sarea ce găsim în comerţ.

Batz, pe care în cântecele iui, Botrel, cântăreţul Bretaniei,

ni l'a exaltat, este un iârguşor caracteristic, în care merită să fie relevate muzeul de costume bretone, singurul loc unde se pot vedea reunite „coifek" atât de renumite ale populaţiei băş­tinaşe, dar al căror pori devine din ce în ce tot mai rar, şl ruinele veche! biserici, d^tâad de mai multe secole. Construc­ţia ei se datoreşte jurământului unui marinar in primejdie, că­ruia i s’a arătat o lumină, în mijlocul nopţii, tocmai în acea direcţie. Aruncând ancora, a ajuns la liman şi a constru t biserica în locul unde-i apăruse lumina.

Plf ja din B&tz.este sfâncoasă ca şi cea din Le Groisic, această din urmă localitate neînsemnată ca plajă pentru scăldat, dar de mare importaţii ca port de pescari. Esie cât se poate de atrăgătoare, pentru ochiul ne­obişnuit, plecarea pescarilor cu bărcile lor, urmaţi de privirile îngrijorate ale femeilor rămase în port.

Sept, 1925. N.cky.

Ce face comisia de încuartiruire?

— Un caz scandalos -Locuitorii din str. de mijloc

nî»au atras atenţiunea, că în stradă se găsesc de câteva zile bagajele unri căsnicii şl dou! copii, Stau în ploaie şi în frig, sărmanii.

Ni-am dus acolo şi am aflat că sunt bagajele şi copiii unui plutonier major dela vânătorii de munte.

Biteţfl, unul de 10 şl altul de 11 ani, zgribuliţi de frig şf udaţi de ploaia re:e, plângeau.

— Unde i mama ?— A murit astă Iarnă...— Dar tita ?— La cazarmă l...Avuseseră o cameră în strada

de m>j oc 31 şf comisia de încuar Urnire («a scos pe drum.

Cazul Fam cercetat şi am aflat că vina principală est?, a corni siei care, deşi dispusese eva­cuarea, nu dăduse altă cameră plutonierului.

Se poate oare o mai mare in­curie ?

Poate fi ceva mai prlrajdios pentru ordinea In stat decât spec­tacolul acesta care te întristează până la lacrimi ?

Unde este dragostea ţaţă de cei cari şi-au făcut datoria în îăzboiu, unde e dreptatea faţă de cel mici ?

Ştim că tofî dezertorii se îă- fâesc unii ch'ar în palate şl alţii în traiu îmbelşugat.

Dar nu credeam că este po­sibil să dai în spectacol neferi­cirea unui ostaş, tocmai la Bra­şov, în văzul streinilor.

Oare ce păzeşte comisia de încuartiruire ? Să facă schimburi de locuinţe spaţioase, ori să se îngrijească de cei m id să albă undezi adăposti sărăcia, după ce dau totul pentru stat ?

Spectacolul încă nu s’a termi * nat In str. de m j ’o ; este evi­dentă încă debandada ce a cu­prins ţara astăzi.

URGENTEPrelucrări de articole de amatenri execută

HERMANN GUST712 14-0 Prundul Rozelor No. 19.

Se primescldi in cvarlir şi cost. Propper, Biaşov, Sír. Aţei No* 1* 893 2 —2

Acţiunea de intimidare latregrln să de gavera

In vederea alegerilor pentru Camera de Comerţ din Braşov, Uniansa Comerc anţilor Români din localitate uU kirunlt în < â teva şedinţe pentru alcătuirea anei liste de candidaţi fără colo­rit poliţ e, ceca ce s’a şi făcot.

Intra cât mijoritatea comerţn Ici şi industriei din regtencs Braşov este dfţinutâ de minori­tari Sişi, Ungari şi Evrei, Ualu­nea Comercianţilor Române aQ cerat Sacilor 16 mandate din 50 pentra Români, cari se aleg ar­mând ea şi cele şapte mandate cari devin de drept să fie tot ale Românilor, iir reitul de 34, să le lase pentra S*%i, Un­gari şi Evrei, ceeace Saşii au ac­ceptat în principia, mai cu sea­mă că pe iista prezentată de Unianea Comercianţilor Români figdran tot ce comerţul românesc din B.ajov are mai de frânte.

Dar liberalii, car] din ori ce miifestaţlcne ceafă să tragă fo foaie, au căutat să imprime şi acestei alegeri coloritul lor poli* tic şl ca atare orginiziţia libe­rală din iocalit«tf, în cap cu Prefectul judeţu'u!, a început să se iglte, chsmâad U Prefectură fruntaşii comerţului şi ameain* ţâdU'i, că dacă nu vii face o iistă comună ca liberali vor re­curge ia dreptul ce îl dă noua lege a Cameriior de Comerţ ca guvernai iă numească din oficiu 25 de membri. Minoritarii s’au in­timidat şi ia acceptat iă for mtze o listă in care liberalii şi-au strecurat toată clieuteia clubului lor din localitate.

Judecătoria ocolului Şercaia _ _ _ _ _ _ _ secţia cf _ _ _No 415/1925 cf.

Extract din pubiica- ţiuii8 de licitaţie

In cererea de executare fă­cute de urmaritoarea Mărie Molse Urdea nfiar. Comsnelea contra urmărite! Ana I Ş:indru.

Judecătoria a ordonat licita- ţiunea ( xecuţională în ce pri­veşte imobilele situata în co­muna Ţânţari circumscripţia ju* decătorici ocolului Şcreata, cu­prinse în cf. a comunei Ţânţari Nrul proto .olului cf. 1056 No. de ordine A l şi No. top. 94/1, cu preţul strigare de 10.000 iei, pentru ieşire din în divizie, în baza sentinţei Judecătoriei rurale Şsrcaia,No C 421/2/1925.

Licit, ţiunea se va ţine în ziua da 10 luna O dom vria unul 1923 ora 2 p. m. ia casa co­munală a comunei Ţânţari.

Imobilul ce ar fi licitat nu va fi vândut pe un un preţ mai mic de cât jumătate din preţul de strigare.

Cel cari doresc s i liciteze sunt di tari s i depoziteze la de­legatul judecătoresc 10Yo din preţul de strigare drept giran* ţie, în numerar sau în efecte de cauţie socotite după cursul fixat în § 42 legea LX 1881 sau s§ predea aceluiaşi delegat chitanţa constatând depunerea, judecătoreşte, prealabilă, a ga­ranţiei şi să semneze condîţîu- nile de licitaţie (% 147, 150, 170, legea LX, 1881; §21 legea XL. 1908).

Daci cimcnl sn oferă îmi mult, 'ei care & oferit pentru im obli ua preţ mal urcat decât cei de strigare este dator să îa- tregesscă imediit giranta — fixată conform proceatuiui pre- ţu:ui de strigare — te aceiaşi parte procectaslă i preţului ce a oferit. (§ 25 XLI. 1908).

Diiă în Serala is 6 August 1925.I Bâiogh, m. p. i j. dir. de c, î

Q. PdpeSGU m. p. judecător. 890 1— 1

A V I ZISubsemnatul aduc la cunoştinţa O. P- din Braşov şi jur, că după 20 ani de praxă şi 4 ani du conducător al primului atelier din

Braşov, M Zacharias, am deschis un

ATELIER DE TAPIŢERIEIm

Im

unde se execută cu cea mai mare punctuali­tate şi cu preţuri moderate garnituri de biu- rou în piele sau în stofa îmbrăcate şi tot fel ol de perdele şi transparente» saltele şi dor­meze precum şi pentru automobile şi trăsuri.

Sperând sprijinul On Public semnezCu stimă

IO AM IRIMIEM ăestru ta p iţe r

7— 10 Podul Iui Grid No. 22.

ConcursComitetul pare hm! al Bise­

ricii Sf. Ni, ol ie d a Braşov* Ş hei publică concurs cu ter­min de 8 zile pentru ocuparea postului de Diriginte al Orfeli- natuluf lnternat din casele Fun* daţlunii f ri ijlor Dumitru şi Maria Pascu, care se va înfiinţa în toamna a. c. cu 4 ot felini din Ş heiul* Braşovului, în urmă­toarele codiţiuni:

1. O f dlnatul Internat va fi plasat în locuinţa din dreapta (parter) constătătoare din 3 ca­mere şi bucătărie, în casele din Sfr. Prundului Nr. 47.

2. Dirigintele va ocupa 2 ca­mere şi bucătăria, iaiă camera primă dela intrare va fl rezer­vată pentru cei 4 crf tini.

3. În schimbul locuinţei con curenţii la postul de Diriginte îşi vor înainta în krmiruri fixat ofertele înih s ; Comiteiuiui pa­rohial despre suma de b ni, ce ar pretinde*o lunar din Funda- ţiune pentru întreţinerea orfe­linilor şi anume: pentru alimen­tare, spălat, încălzit, personal de serviciu şi meditarea orfeli­nilor.

4. Preferiţti vor fi profesorii şi învăţătorii famd şti.

5. Ang jarea Dlrlg^niului se face deocamdată numai pentru un (4) an.

Ifrformaţium mai detailate se pot lua în ori*ce z! Ia Biroul Comiteiuiui parohial.

Braşov, dia şedinţa Conalle* ţuici parohial al Bisericii Sf. Nicolae din Braşov*Ş hal, ţinută la 8 Septembre 1925.

(ss) Dr Nicolae Stigghe, preşedinte.

<ss) Va sile Iordacîie secretar.

883 3 - 3

P l u t i m ucr®iori caî* my i H l i i l l minat deja îa uzine da metale tablă de aramă şi alamă,

F. E L I .Br şov, Că suţa Po^tda 66.

866 3 - 1 0

Fublicaţiune.Târgul de toamnă al comu*

nei Codiea (Judeţul Braşov) iva avea loc în următoarele zile i

26 Septemvrie: Târg de vite. 30 Septemvrie: Târg de marfă.

398 1 — 1 Primăria comunală.

Cultura Românească S. A. Braşo?

ConvocareIn conformitate cu statutele

societăţii anonime »Cultura Ro­mânească“ pentru exploatarea comerţului de librărie, papetă* rie şi industria artelor grafice din Braşov* Strada Principele Carol 7, domnii aefionari sunt convocaţi în

adanarea generală extraordinară*pentru ziua de 3 Octomvrie 1925, ora 6 p* m. în biroul E* forieî şcoalelor centrale ort. rom. din Braşov, Şirul Şaguna No. 7 (Liceul Andrei Şaguna) cu ur­mătoarea

Ordine de z l :Lichidarea societăţii prin vâm

zare, în baza ofertului prezen* tat de dl dr. Sterie Stinghe.

Braşov, din şedinţa Consi­liului de administraţie, ţinută Ia 9 Septemvrie 1925.

Consiliul de administraţie,887 2 —2

Publicaţiunein eonf. cu ord. Minist. Fi*

nanr lor No. 237241 din 11 Sept» a. c se aduce Ia cunoştinţa ge­ne, alo că biletele de 1 şi 2 lei emise de Banca Naţională mai pol fi primite la casele publice cei mai târziu până la 1 Oct. a. c. şi că după această dată ele încetează de a mai avea vreo valoare şi de a mai fi pri­mite la casele Slatului.Subadministrator financiar:

Plorea .Şeful serviciului:

903 1— 1 Dumitre seu.

B A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A M< , ►< Un număr mal mare de ►

1FETE CURATELE?

<444

se primesc pe lângă un câştig bun pentru . , lucruri uşoare . .►

►►

►

4

m m m u m u u►►►►

Fabrică de ciocolată. . şi zaharicale . .5 BRAŞOV, Strada ds mijloc 33. i

4 895 2 - 2 ►i v m v v m u T f f i f f T v m v i

Pagina 4 GAZETA *. TRANSILVANIE! Nr. 94 1921

Congresul dela CernăuţiLegea de procedură civilă accelerată, sau le­gea despre pierderea accelerată a drepturilor.

AUTOMOBILE

CHEVROLETau so sit in depozit la

i fi. A. ;i LEÓMBA 8 [o. I l eS U C D R S A L l BRAŞOV

BULEVARDUL REGELE FERDINAND 5

AVIZ

In 6 fi 7 â land carenţe »’* ţlnnt 1« Cernăuţi congresul ad vocaţllor din (ară

An participat nn număr de4 — 500 advocaţi din* îatreigă tara. Acest congres a avut o importantă deosebită p la faptul, că, !a ordinea zilei, a figurat noua lege de accelerire a jude­căţilor, votată de corpurile le­giuitoare la 19 Mii a. c.

Legea numită oficial : Lege privitoare la unijicarea unor dlipoziţiuni de procedură civilă şl comercială, pentru înlesnirea |i accelerarea judecăţilor Inain* tea Tribunalelor şi Curţilor de Apel, precum şi pentru unifi­carea competinţe! judecătoriilor, — „urmând a s e pune tn apll care la 15 Septem vrie 1925, — a stârnit nemulţumire generală in cercurile juriştilor y! advoca­ţilor români prin dispoziţiile ei draconice, necorespunzitoara principiilor fundamentale a tutu­ror legilor de procedură civilă modernă.

Pentm Transilvania iu special In loc să reprezinte ui paj în nainte in drumul progresului, —- ea aduce 2n procedura civilă un pas înapoi chiar legii de proce dură scrisă, care se aplica aci inaiate de 1914.

Pentru întreagă ţara înseamnă un pericol permanent pentru interesele publicului just ţltbll.

Nu e Jocul aci să «ră'ăm ne* număratele defecte de căre su­ferea ea, — dir trebuia să a- tragem seriossa atenţiune a jus tiţlabllilor asupra acestei leg , — care ia loc de a accelera, — va fornăiţi numărul proceselor pe motive pur formale.

Cu drept cuvânt ea a fost şl se poşte numi leg ea de ăderi* lor, a pierderii de dreptar', pe motive de neimpiinire a f( rme- Icr de procedară.

De ex. ducă vei numi din grefată pe pftiât Gheorghe şi nu Ioan, — pârâtul loan, pre- zentându-se în instanţă, va pu­tea cere anularea acţiune!, fără ca reclamantul să poată eorege in iostanfă pe cale verbală ac- tlunea ia.

Dacă vei cita pe cineva în proprie persoană, cu vei mai putea spune nici chiar cu ocazia primei desbaterl, — că e che­mat îa calitate de tutor, proca* rator, etc.

Acţiunea ţi se va anula şi vei incepe o nouă judecată.

Părţile vor numi toate dove­zile lor în acţiune şi îatâmpl- nire, altcum vor pierde dreptei de a ae mai Lfolosi de ele în prima instanţă.

Nenumăratele lacune şi de­fecte ale legii, au fost arătate de raportorul congresului d-i ad­vocat Niuratscu prinţi 'o confe rentă judicioasă de mai multe ore; a răspuns raportorul legii, d 1 deputat Dan, ausţinânde-o, iar congresul aproape cu tota> litatea voturilor a votat mofiu nea prin care d eclară leg ea de

neaplicabilâ şi cere suspenda- rea ei.

Am aflat de cuviinţă a ic sista asupra acestei legi şl aci pentru a orienta publicai nostru cetitor asupra acestei periculoase legii — pentru ca cei interesat! de isemeni să-şi ia ia timp măsu­rile de asiguri n a intereselor lor.

Nefiind «'guri, că legea se va suspenda, ar fl bine ca poporal dela ţiră să fie lămurit la timp asupra peri colu'ul ce i ameninţă aşteptând cu actele în buzunar, ziua judecăţii.

De nu lucru patern fi s'g uri că această lege va spori numă* rul judecăţilor, — va spori nu­mărul nemulţumiţilor, cari vor pierde dreptar.ie lor fără ca pri­cina ior să ae fi judecat, —

şl că nu va putea fi susţinută cu o oră peste timpul cât ac­tualul ministru ai jcstflei va sta în scaunul de conducere al dreptăţi».

Cor-

P u b l i c a ţ i eIn conformitate cu Ord. Mi-

nlsl. Finanţelor No. 235895 din 9 S pf. a. c., se aduce Ia cu­noştinţa generală că Banca Na­ţională va pune in circulaţie în cursul acestei luni, noul tip de bilete de 500 iei prevăzut de ari. 13 din lege şi 36 din statu­tele sale, având următoarea for­maţie:

Harta acestui bilei e9te aceeaş ca a biletului de 1000 lei.

Dimensiunile desenului*. 186,97 mm, iar ale biletului 207/118 mm.

înfăţişarea: muiiicolorată.FiligrameSe: un singur filigram

la mijlocul biletuiui reprezentând capul lui Tralan.

Ca figuri: Pe faţa biletului se văd: în stânga o ţărancă şezând pe o laviţă şi torcând, în dreapta o ţărancă şezând şi lăptând un copil, iar jos o seceră şi un snop de grâu culcat.

Deasupra filigramului este scris „cinci sute iei* în litere, iar în cele două cocuri de sus aie bitetuiu! »500* în cifre.

Dosul biletului are uo cadru cu un aspect liliachiu mai pro­nunţai; in stânga două ţărance una lângă alta cu sape pe umăr, la dreapta jos o vedere a unor sonde petrolifere, iar în fund se zăreşte „Castelul Peleş*. Deasupra filigramului „Marca Ţârii* iar jos textul de lege pri vitor ia pedepsele falsificatori­lor. In cele două coifuri de sus „500* în cifre. In general dosul biletuiui are o înfăţişare mai în­chisă decât fata.

Tipul noului bilet de 500 lei va circula in acelaş timp cu bi’eiele vechi de 500 iei, pre­cum şi cu cele de 5, 20, 100 si 1000 !ei. Bile tele vechi de 500 iei vor circula până la 31 Decembrie 1926. 904 1—1

Alegerile la Camera de comerţ din BraşovIn conformitate cu dlspoziţîu-

nlle legale, candidaturile pentru consiliul Camerei de comerţ *i de Industrie, s‘au deous la 12 I. c, la preşedintele Tribunalului Braşov.

Intru cât nu s'a înaintat de­cât o singură listă, !a adunarea generală a alegătorilor convo­cată pentru ziua de 20, respec­tive 27 Septemvrie, nu se va efectua nici o alegere, ci can- didaf I pentru consiliul de admi­nistraţie înscrişi pe listă, vor fi proclamaţi ca a leşi de către pre­şedintele Tribunalului.

Iată această listă:Sec fia com ercială.

Categoria I . : 1. Nkoiae Da- şo u, Braşov. 2. Dumitru Orghi- dan, Braşov. 3. Adolf Hesshai- mer, Braşov. 4. Johann Buresch, Media i,

Categoriali.: 1. Ioan Muntean, Braşov. 2. Emil Bologa, Braşov. 3. He'nrtch Hausenblass, S ghi şoara. 4.- Ludovic Kirafy, Bra­şov.

Categoria HI : 1, Gustav v. Bomches, Brajov. 2. Wthelm JekeI, Braşov. 3, Dr, Otto Fritz J ck.Ii, Sbiu,

Categoria IV ,: 1. Alfred Palm- hert, Braşov. 2. Ludwig Gsrber, Sibiu. 3 Traugott Copony, Bra* şov, 4. Josef Gai'z, Braşov,

Categoria V.: 1. Dr. Tiberiu Brediceanu, Braşov. 2. George Cantacuzlno, Braşov. 3. Dr. Fe* lix Schullerus, Sibiu.

Categoria Vi.: 1. George Tul- liu, Braşov. 2. Gjstav Svifert, Braşov.

Categoria VII.: 1. Ioan A. Su llcă, Tur;h>ş. 2. Costi Tom?, Fă găraf, 3. Ioan Drăgan, Sght- şoara. 4 George G. Iilescu, Bra­şov. 5, Daniel Schmidt, Mediaş.

Secţia industrială.Categoria Vili : 1. Wiihelm

S.hreiber, Brajov. 2. Iohann Herbert, Sibiu. 3. WiJheim Low, Sighişoara.

Categoria IX,: 1, Nicolae Ghi* ţescu, Sbiu. 2 Hans S:h!et, Bra­şov. 3, Sigmund Dachler, Sibiu,

Categoria X : 1. Ioan Peteu, Braşov. 2. Dumitru Căplţ'nâ, Braşov. 3. Dr. Wihelm Czel», Braşov. 4. Hans Letz, Sighişoara. 5. Dr. Hans Jickell, Sbiu.

Categoria XI.: I. Samud Kar- res, Mediaş.

Categoria XII.: 1, Eufrosin Bru teanu, Braşov. 2. Dr. Helnrich Polony, Braşov. 3. C, I. Marlescu Braşov.

Categoria Xdl. 1. George Min- cu, Brajov. 2. I. D. Simian, Si­biu, Dr. Zsigmond B-jko, Braşov.

Categoria XIV. 1. Aifred Du- s;henes, Braşov. 2 Peter Drot* lefif, Sibiu.

Categoria XV. I. Gheorghe Zachîu, Braşov. 2. Gheorghe Bedereanu, Făgăraş. 3. Matei Stroescu, Turcheş. 4, Gerhard Schlandt, Braşov. 5. Andreas Krawatzky, Braşov.

Casă de vânzareStrada de mijloc Nr. 1146£0 1 4 - 0

PrlnRrla comisei Satulung Jad _ _ _ _ _ _ _ _ Braşov._ _ _ _ _ _ _ _

No. 970/1925.

Publicaţiune.Se aduce Ia cunoştinţa gene*

ra!ă că în ziua de 10 Octom* vrie 1925 ora 10 a. m. se va ţinea licitaţie în localul acestei primării cu,oferte închise pen* tru darea în întreprindere a re* construirei şi reparărei poduri­lor cu No. 5, 9, 10, 14, 16, 17 de pe şoseaua vicinală „Gâr cin", şi a podurilor cu No. 6, 7, 14, 18 şi 23 de pe şoseaua vi­cinală „Doftana*.

Valoarea totală a acestor lu­crări ese de 216, 354 Lei 50 b.

Condiţiunile generale pentru întreprinderi de lucrări publice Şi celor prevăzute deArt72--83 din le gea contabilităţii publice a statului, sunt aplicabile aces­tei licitat i*

Satulung, Ia 10 Sept. 1925.Primer: Notar:

Ioan Popa. Gheorghe C om şa .870 3 - 3

Q ll P U l i t i Ea megazinul de OU U tili I u fierărie şi articole technice la Ioan 6 TlberiU Str. v Târgul Boilor (Vacilor) No. 9, » 2 ucenici, din oameni buni gos- J podari d n loc. 902 1—3 1

In fosta casa de amanetare orăşenească a rezultat cu oca* ziunea vânzărei amanetelor ne- rescumpărate, amanetate în vre* mea dela 1 Septem vrie 1918 până la 31 Martie 1921 inel, nişte prisoase de vânzare, cari încă nu s’au ridicat toate de către partidele respective.

Prisoasele după obiectele vân­dute, cari stau Ia dispoziţia par­tidelor, se pot ridica până Ia espirarea termenului acelor, a- decă până la 31 Decemvrie 1925, dela contabilitatea resp. cassa orăşenească, strada Porţii No. 63, contra restituirei biletu­lui original sau interimal-

Acele partide, cari pos d bi­letele originale sau interimale despre amanetele din timpul susnumit. se invită să se pre­zinte cu biletele lor ce l mult până la 31 D ecem vrie 1925 la contabilitatea orăşenească spre a ridica prisoasele respective cu atât mai vârtos, că în cazul contrar părţile vor pierde defi­nitiv aceste prisoase in baza statutului.

Braşov, la 31 August 1925.872 1—3 Consiliul o ră şen esc

T e b e G R a m ăX P Braşov_____ ______________ ______ __________

Noutăţi pariziene de modă pentru toamnă şi earnăau sosit Stop. Sâmbătă şi Duminecă_________espuse în vitrine Stop _________________Vânzarea începe laini 21._______ ___________

FRAŢII ASCHER,899 2 2 BRAŞOV, STRADA PORŢII 5.

Societatea de păşunat CRISTIAN dă îa a rândă Duminecă în 27 Septembrie la ora 10 dimineaţa păşunea de toamnă din POIANACondiţiile amănunţite se dau de cătră preş. societăţii.

GEORG KttORR No. 4 5 .909 1—2

Cremă pentru parchete

MARCAd â l u s t r u stabil de c e a r à

493 3—0

INDISPENSABIL 03Î-C A R EI GOSPODARII!Nu aruncaţi îmbrăcămintea spălăcită şi litre chită, ea devine ca noHă eu

¥ T T V f l U ? & ^ preparat eu care oricine îşi posta vopsi nu* l i U A l I f l l n . mai în cât6va minute ;.u căţi-va lei, orice

stofă ssu ro ie ţiune de Jâoă, bumbac sau m&tase, In o r i - c e c u lo a re , ca garanţia că nn iese la spălat.

Singurul preparat în praf, superior tuturor produselor sim.lare-0 slnga ă încercare vă va convinge de superioritatea preparatului-Cereţi „LUXORIA“ la toate farmaciile, drogaeriile, vop^fiUnde şi prin­cipale!« magazine şi obs>rvaţ' pe catie ma-ca „Curcubeu* Depozit

pentru eu-gros:H. R0S5E&THAL,

02t* 7 -10 IJIUŞOY, str. Porţii No. 20.

Nr. 9'f—1995 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

!! .a 1 »Cuvântarea d-nei présidente MARIA B. BAIIILESCU

ţinută la deschidere congresului.

i>

Onorat congres,Iubite surori,

Ne*a chemat Bunatul la sn?, Ba 9 a tal cel Iscusit şi ce) îmbel- şegit d; roadă, Banatul, care este „fruntea* pentru că repre- z’otă raia băştinaşe a ’ poporala! românesc, de pe plaiurile nade descălecare odinioară mirele nostra străbun, lipăratul Tralan cu legiunile sale.

Şi«m venit n aceasfăfrumoisă ce* tate bănăţeană,cireîndeîungă vre- me fusese îach să cu zdari strei* ne neatnau1 nostr», dsr care totdeauna • fost Înconjurată de nm ei horă ţărănească a c.raa- nelor româseştl, de uade a în* írat bircjtoire, Îmbrăţişând o In sublima e, libertate.

Te silót înviata cetate ro­mânească; noi predicăm In zi* dari e tale Biblia pitriotiimelal apoteoză vieţii nouă, pe care ne-ao preparat o eroii noştri ifiojl. inc tâod prin sânge, pen* tru ca să ajungă ia glorie fi bi* ro n,ă; tu trebue să fi farol pă* z tor în rrmg nea noalior hotare.

Am venit ca toatele ai firen marele sfat al mamelor române, care priveghiazâ asupra ţări1. Ne.am «damt din nou, Îs acest congiei anoai, ca să propovă­duiţii cutei hitmul nostru, des- voltând şi aplicând mereu prin* copiile programalui noitra, con* form intereselor scumpei noas­tre p itii, pentru câ noi sietem delegatele acestei întinsa Fele* raţii $i reprezentăm dorioţ« şi voinţa femeilor române.

Am venit din toate unghsrile şl ala toate ţfaatsrile şi cele din Ardesiai istoric şi cele din Mi* râmsreşui bătrân, şi cele din Crişaaa cea ;mâadră, împreună ca sarar.le din Moldova inţelep* Iilor cronicari, ca şi cere din Man* tenia vteiză şi ca cele din dul• cea B icoviaă. „javierai Mireiai Ştefan", al cărai sălaş de veci este acolo.

Şi atâta Înţelegere se să'ă< s'nsţte isopia noastră îa sceite zile înălţătoare, când venim să întărim din noa Jegâtarile aairli noastre, încât deviza coistră «an cuget fi o simţire" se f«ce vie.

Şi atâta dragoste isvoreftedin inimile acestor mame ctre pro* feieiză morala evanghelică, prin manta lor caritstivă, în.ât sim­ţim cuvintele rasreiai Apostol, rjlu! Mântuitorului:

„Oe-afi vorbi In limbi omeneşti şi îngereşti şi de aş şti foite tai neie şi tostă ştiinţa şi de aşi avea toită credinţa, cât să pot mata ţi mantii, j i r dragoste nu am, nimic na sunt- .

Dar avem dragoste nemărgi* n t?( pintra neam ,'şl {ara noas* trâ, pe care trebuie să o plzlm tct a$s de conştiincios, precum rândurile de generaţauf, sie ma* imior dic trecut, au vegheat cu cande'e nestinse în coliba ro* mâuească.

Iu griji noastră rămâne şi as tâzi soaitea neamului nostru, căci suci prlmejd i pe care nu ie poşte apăra nici o oaste îa* srmit pentru că nu există n ci frontieră, nici slariiâ contra idei* lor molipsitoare şi veninoase aie comunismului, decât moralul unui popor conştient de puterea, de valoarea, de trad^lle şi de originea sa.

Ştim cât trebuie să ne apărăm de acest flagel care ş -a făcut cuib in vecinătatea ţârii noastre; ce parapete morale, trebuie sa ridicăm contra acestei plăgi,

are vrea să disocieze puterea naţiunilor, care ameninţă sid is* trrgi toată disciplina, înireagi organizaţie socială, dărâmând f.miiiiie şi naţiunile; care vrea să surpe reigia şi creştidismai ca să .le încheie barbarism ului şl anticristului.

Să fie întoarcem cu gândul

ia obârşia neamului nostru şi aâ nu uităm că poporal român era religios şî păstra în f ecare casă un a'tar cu cande'a aprinsă, &- «ociiad acest cult reifgos şi »talnini, pe care îl socotea, ca o mare familie; astfel rid că acest templu al Vestalelor, ca altar niţtoaa1, cu simbolul, câ dacă s’ar stinge scânteia acestei va- tre sfinte şi pstria lor ar fi în pelre.

Nu tnbni* oare să veghiem şi noi femeile is vatra neamulni noitra, ca şi odinioară Vestalele, ca sâ n i se st:eg* focul sa:ru al cred n,ei şi al princip Hor vir- taoaie să na permitem să ia* t e nici an gând ispititor ai Si* unei, care ar putei fa e din fii poporniui cosiră, apostaţi«

Domnilor şj Doamnelor!Se zice că voinţa femeei eiie

voinţ* iui D zeu. In aceste cu­vinte ou este numai soperficiaJltate, ci zsce mult adevăr, pen* tracă femeia este înzestrată cu cea mai mire patere scgeitv i, posedând o dipiom ţie sub:on* ştieQtl, ca care poate ademeni poporal săa spre înaltă demni­tate şi cinate, sta îl poate în­josi la decad:n-§ şi roşia?.

Vedem dar câtă însemnâtate trebuie să i-sa dea acestui aero* pag ai nostru, ande se coacea* trează o chintesenţă de forjă m raiă, pentru că rslpeşte îa jurul său î tata abnegaţiune, ;.tâta lâpâdare de sine, atâta de­votament, formând astfel un peteroic corp altruist, prin acti­vitatea sa de asistentă publică duoă percepte e mesianice.

Ş câte principii democratice, se practică în sâanl aceste! caste de eltă sufitt?*s:ă, care nu în­ţelege nici o ufer.nţă de clasă, pentra că ea este înfrăţită cu toţi cei dezmoşteniţi, ca toţi cei desiădăjduiţi, ca toţi cei desră* dăcjni(j şi «dană in jurul săa pe cel m votaşi şi pe cei p râ* siţi şi pe cei bolnavi şi p« bl* trâai şi pe o;fanl şi pe toţi cei lipsiţi.

Numai noi putem avea price­perea, că această misiune, dă cea mai înaltă satisfacţie in* ierna, înseninând spiritul nostru, hrănind faima noastră şi dând aripi stil tuiul nostru.

Numai noi ştim, că prin a- ceastă apropiere, ridicăm şi eg i- lizim clasele, pentraci demo­craţia nu este altceva, după cum spune Stendhal decât „o imensă luptă şi muncă a tran­sformare! şi echllibrăreî cla­selor*.

Iubite surori, noî nu vom să­vârşi activitatea noastră, numai în ch’p material ci şi In chip morat.

Cu ce mijloace patern câ$* liga pacea internă a patriei noastre, ba putem infiaiaţa şl asupra păcei mondiale, pe care o dorim cu toţii, decât prin cu­cerirea spiritelor aşa cum fă­cură odinioară străbunii noştri, când latinizară creştinismul...

Demne, modeste, generoase şi înţelepte să fim ca o mare ligă a bunătăţii, ISpIdâadusie de toată vanitatea, de tot fastul şi de tot luxul, ca s£ nu stăr* ni n invidia şi zavistia; să ne îmbrăcăm în haina înaltă a spi­ritualităţii, care a ridicai socie­tatea omenească, mal presus de natură.

N i se învinge numai cu foc şi cu sabie; puterea su fletească es te c e a mai înaltă armă o m e­nească.

Domnilor şi Doamnelor I,in mijlocul moravurilor noas­

tre decadente, în învăimăşaia convuizîvâ a materialismului, a dâmdraiizîrei, a corupţiunei con­tagioase, tot noi trebui să avem tăria sufletească a împiedeca generaţiunea ce creşte sub o Jtii

noştri, să cadă je rtfi acestorboii morale.

Acestei iinerirm trebui să ne dedicăm, că să*şl mentie senti­mentele saie, în liniile morale, să i ajutăm să se ridice din glo­dul şl nomolul care i îneacă trupul şi sufletul, căci noi vom fi răspunzătoare, dacă nu vor reprezenta un popor demn în societatea de mâine.

Să nu se auză şt ia noi gla­sul Raşelef, ca odinioară în Is rail, piângăndu-şi copiii şi nea­mul, penirucă nu mai există a- cea genereţiune, care să for« meze un popor modei.

Omenirea sufere astăzi, pen­tru că s ’a îasireinat de căile morale, creindu ş! o muifime de bucurii îaşelltoâre, de necesi­tăţi şi de pofte pătimaşe, care o impie da că a vedea unde se găseşte adevărata fericire.

Iubite surori !S I ne devotăm şi să ne con*

sacrăm cu deosebire fiicelor noastre, cărora le vom da a- ceastâ educaţi une integrală, ca să reprezinte femela normală in sânul poporului nostru; să creş­tem această femeie energică, tare la trup şi la suflet, care să fie preparată a întâmpina şi singură valurile vieţii, sau a pu­tea secunda pe soţui ei în tot greul traiului familiar, după cum ne spune B bih In cartea înţe­lepciunii: „Inima bărbatului se încrede în e* şi nu duce iip*& de venituri. E i îşi îicinge mij locui, cu putere şi îşi oţeteşte braţele. Vede că munca merge bfm ; lumina ei nu se stinge noaptea. Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă şi râde de ziua de mâine“.

Iar referindu mă mereu la străbunii noştri, ca un leit motiv al cuţâalării mele, pentru câ tradiţdie sunt puterea neamului din care se hra&esc generaţiile, citez pe Ponia soţia lui Brutus care zis«:

„Eu nu te am luat num ii, ca să fiu iâogâ tine ia masă şi ia pat, ca o curtezană, ci pentru ca să iau pa:te ia tot bineţe şi ia k t răul, care ar putea să ţi se întâmple*. {

Aş put^a vorbi de irfldofa maternă a celui mâi nobil im* i pâr<J Marc Aurei, de soţiile e- ximpiare a lui Piiaiu şi Qiin* Uitat?, de celebra Corn&iia şi de Lwia care a j ic d un roi im portant îa stat, dar avem cel mai frumos şi via exemplu ia fruntea neamului noairu Iu fi gura măreaţa a Suveranei noas tre, M a je s té s Sa Regina M > riâj Iaaita noasta Pairaaaé, care a veghist, «* lupt ii şl ,3 suferit alături dk viieazui no*t.ij Rsge Ferdinand L pentru întregirea neamului, fiind mscdsă cu Utere de aur îa cartea taiorid noa-ilre.

Domnilor şi Doamnelor.Femeia intelectuală, fiica tâ-

nă à instruită a Zilelor noastre, nu mai a.e aerul bursicoz de odinioară, ea a rămas femeia cu sentimentele gingaşe» care însă nu se sfieşte să priceapă reaiiiafea, pe care timpurile tre­cute ro ascundea, ţinând-o într’o atonie morală ca o crea­tură slabă- Existenta fiind dm ce în ce mai grea, ea participă ia toate gnj le familiei şi cu toată cultura ei superioară nu se sfieşte să pu;e mâna pe munca casnică a gospodăriei şi este cea mai înţeleaptă mamă.

Nu erau oare şi fiicele Ro1 mei feme» înzestrate cu o cui* tură egală a soţilor şi fraţilor lor ?

In familiile patriciane, tine­rele fele învăţau alături cu fra­ţii lor, retorica şi literatura greacă. Seneca instruia pe Ne- ion în filozofie, deodată cu su­rorile sale. .....—w mffî

I Maternitatea va câştiga prin clasa femeilor instruite, pentru» că ele vor ocupa un loc supe­rior în femilie, fiind pe aceiaş nivel de cultură, cu fii lor, care nu o vor mai socoti inferioară în sfaturile familiare, unde era a* proape desconsiderată «până acum.

Această femeie înzestrată cu celule învi&te de lumina ins» tiucţiunii, va face regenerarea neamului, va ridica demnitatea femerrnă şi îşi va câştiga locul cuven t prin respectul şi admi- raţiunea ce o va întâmpina şi care îi va deschide toate por­ţile viitorului, cum spune Scrip­tura : „Femeia înţeleaptă va fi lăudata ia porţile cetăţii*.

Aceaslă femeie va şti să păstreze familia, fiind că ­sătoria, cea mai frumoasă instituţiune a omenirii. Prodhom o numeşte »misteriul viu al ar­moniei un versate“. Ea este bolta care susţine constiucţiu* nea socială şi naţională.

Această femeie nu se va sfii de maternitate pentru-că va dori să nască şi să crească pe fiica sau pe fiul mare ai nea­mului, sau cum spune Nietzsche: Dorinţa ei va fi să nască pe „supraomul“, pentru că ma­mele nasc şi fac popoarele mari.

In chipul acesta vom lupta 1 contra depopulaţiunei, trista

boa'â care vrea să stârpească prterea neamului, prin sterili­tate forţată*

Ştim că nu numai în timpul de faţă s au făcut legi pentru încujararea familiilor nume­roase. Cezar ordonă ca să se dea preferinţă ia alegerea man* g straţdor acelora, care vor a- v ei cei mai mare număr de copii, iară străbunul nostru Traian, institui un buget spe­cia*, în favorul părinţlor cu fa- m l e numeroasă.

Iubite surori! Pentru ca vred­nicia şi demnitatea femeiei să fie înălţată, vom trebui să pro pagă rn idealizarea mamelor, dându*)e acel p estigiu, ce ie va identifica cu matriarhatul*

Nu ar trebui oare să facem apologm acestor vrednice mame serbând acea z, a sfintei mame dumnezeeşti, ca ziua tuturor mamelor ?

D jpă exemplul femeilor ame­ricane, se va serbători In acea zi m im a fam liei de fii şi de fiicele sale, dm toate depărtă­rile, precum şi de toţi membrii fa­miliei, cu cea mai adâncă re* cunoştinţă, cu cea mai adâncă veneraţie şi cu cea mai sfântă dragoste.

Iar acele femei, care nu eu putut fi părtaşe de bucuria ma* tern.iăţii, acele femei, cărora nu le-a fost dat să aibă parte de

t fericirea casnică, să primească j „năşia* a vre unui din aceşti 1 o dani ai patriei, care ie va răs­

plăti cu aceiaşi dragoste la săr­bătoarea aceasta.

iubite surori l Centrul nostru este tocmai simbolul acestei binefaceri, sediul nostru este Casa Milostivirii, această casă a orfanilor cărora toata sânteţi mame.

Da-aci ramificăm activitatea noasîra, vom da semnalele şi vom da ajutoarele noastre, pen­tru ca într’un gând să săvârşim programul nostru, într’un gând să mărturisim.

Societăţile şi Reuniunile noastre vor forma bresle şi su­cursale în toate cartierele, în toate comunele pentru înles­nirea propagandei noastre, ţi­nând în m jloeut lor şezători-

Ne vom ocupa şi de educa- ţiunea civică şi socială a fe- meiet» înfiinţând cursuri feme- nine, care o vor prepara pentru viaţa de cetăţeană viitoare în stat, de datoriile şi de funcţiu­nile ce îi ie va rezerva viitorul, mai curând sau mai târziu în evoiuţiunea sa.

Oare statul să nu ia în seamă, această muncă depusă de a* ceastă corporaţiune a cărei o- bârşie este de o vechime, ce va împlini trei sferturi de veac?!«».

i Nu merită oare această fe­

meie să ia parte la întresga viată a poporului său.

Dacă familia neamului româ­nesc este marea asimilatoare* care a putut rezista tuturor in- vaziunilor şi ocupaţiunilor, în decurs de veacuri, faptul aceste se datoreşte femeiei române.

Tot femeia va fi şi sstăzi pu­terea arhaică care va putea absorvi toată repulziunea, toată irascibilitatea, din m jlocul ele­mentelor streine.

Vom forma acest matriarhat* prin colaborarea tuturor feme­ilor, tuturor cetăţenelor române, care vor fi chemate pentru a- părarea sexului lor, luând în scut clasa trudită a ţărănimei, clasa muncitoarelor exploatate şi clasa fetelor tinere expuse să fie comercializate în vârtejul ispitelor ce le pândeşte.

Cu toatele vom strânge legă­turile, vom revăisa toată iubi­rea de mame ale patriei, a* supra tuturor cetăţenilor din cu­prinsul ţării, vom domoli ne­mulţumirile, vom alina dure­rile, vom aplana toate disenti* mentele, stăruind pentru drep­tate, şi nu se poate ca această concentrată iubire a mamelor din întreaga Ţară să nu stingă ori-ce ură şi viclenie a refrac­tarilor pregătind din ei cei mai buni cetăţeni.

Atunci vom putea adeveri, că s*a făcut deplina închegare a Pftriei noastre, când toate elem entele se vor uni, iar Mu- răşul, Someşul şi Crişuriie vor povesti Tisei de fericirea Ţărei noastre şi vor grăi, cum gră­ieşte Oilul şi Şiretul şi Prutul când se revarsă în braţele bă­trânului Danubiu care este brâul puternic ce ‘ncinge ţara românească.

Iată chemarea noastră la a- eest Congres pe care îl declar de deschis-

Şcoala de îngrijitoare de bolnavi rSpltalQinl Brăncoveieso,

Sa aduce U cunoştinţa gene­rală condiţiaoiie de admitere în aeeastă fcoriă:

1. Cererile de admitere In şcoală trebuise prezentate în scris sau trimise prin poştă îa Administraţia Aş 2zămintelorB -ân- coveneşti din Bucareţti înainte de 3 Octomvrie 1925 şi trebuie să fie însoţite de:

a) Certificatul de naştere;b) Un cert ficat de bună pur­

tare;c) O deda a je a părinţilor

sau tutorilor că consimt ca fiica lor să se angajeze ca îngrijitoare de bolnavîj

d) Certificatele constltâtoare de studiile, ce va fi făcut.

2. Pentiu a fi primită eleva îngrijitoare candidată va trebui:

s) Să fie de naţionalitate ro« mână;

b) Să f e de construcţie să* nătoasă;

c) Să aibă cel puţin 18 ani împliniţi şi cel mult 30 ani.

d) Să scrie şi să citească în mod corect, precum şi să cu­noască cele patru operaţiuni simple: adunarea, scăderea, în­mulţirea şi împărţirea şi sistemul metric în lipsă de a te certificate.

Dnrsta cursurilor teoretice ş! practice este de 2 ani, în care timp elevele îngrijitoare fa : ser­viciul efectiv în spital în saloa* nele în cari vor fi repartizate.

Ele vele sunt interne, având locuinţă şi hrăni la Aşezăminte şî primesc salariu.

Pentru ori* ce lămuriri a se cere Ia Administraţia Aşezămin­telor Brancove^ejit!, secretarului şcoalei de îngrijitoare «Regula* mental pentru funcţionarea şcoa­lei şi o ganzarea corpului de îngr jitoare de bolnavi ale spi­talului Brftncovenes;".

Acest regulament costă 10 Iei şi se expediază la cerere prin poştă.

Când datele se vor prezenta pentru examinare în ziua de 5 Octomvrie 1925, orele 14 (2) după amiazi ia Aşnzămintele, Brâncoveneşti. 911 1— i

' Ni 94 .-1925 GAZETA,r TRANSILVANIE! Pár""* 6A1

contra unimO dovadă a entuziasmu­

lui şi solidarităţii poporului In campania întreprinsă de Partidul naţional în Ardeal, nu este numai numărul mare al asistenţei în adunări, ci şi următorul vorbitor fapt petrecut la D ev a:

Cetăţenii din Haţeg, ei de ei au contribuit cu toţii şi ca să poată veni în nu­măr mare la adunare au comandat un tren apecial, pentru care au plătit din banii lor 2 6 .0 0 0 lei, costul trenului.

Aşa ceva nu s’a pome­nit nici când în satrapia liberalilor L .

Arcurile de triumfdela Deva

Liberalii, cu toată administra­ţia, abia reuies: să ridice, cu sila, arcuri de verdeaţă în în­tâmpinarea fruntaşilor lor, |

La Deva pentru fruntaşii noş* tri s’au ridicet două arcuri mari împodobite cu foi de $te;?r: unul la gară şl aicul rrăreţ la Intrarea în piaţa centrală,

Pe acest din urmă arc de triumf, o pânză mare purta, în­tre steagurile naţionale, cuvin­tele :

— Trăiască opoziţia unită I ..Şi a doua zi şedeau mărturie

cum că poporul cucerise Deva şi că stăpâneşte cu adevărat ori când vrea. Stima şi iubirea sa pentru conducătorii Partidului na ţîonaî nu poate fi împiedicate de a o manifesta ori când.

Ce zice caraghiosul de!a »Vii­torul*, care spune că »Ardealul este strein de Partidul naţio­nal*?!. .

LocaleDiscnrsul d uel Marfa Balslesco,

distinsa presidentă a U. F. K„ rostit ia deschiderea congresului dela Timişoara, apare astăzi în întregime în ziarul nostru, rămâ­nând ca despre decursul împre* sîonantelor serbări să publicăm |n nrfi viitori rapoarte amănun­ţite,

*Săpătorul medicilor Dr. Don-

kard şl Dr. FJechîeiimaeher jos,situat în strada Fântânei, a fost Inaugurat alakăerî în prezenţa autorităţilor, a reprezentanţilor presei şi a num?roşi medici. S’au rostit cuvântări de cătră preotul ev. Hermann, D% Fiechtenma» cher şi Dr. Wolf, relevându«se importanţa noului aşezământ u- maniiar, înzestrat după cele mai moderne recerinţe. După actul

“inaugurării a urmat o copioasă ^gustare.

*Cnnnnie. Domnul lacob Frincu

anunţă cununia sa rcl'g oasă cu d-şoara Marfoara Florea, care se va oficia Duminecă 20 Sep­temvrie 1925 în biserica sf. Ador» mirel din Braşovui-vechiu. Nunidma şi d.nui Moise Popa.

*Do cor polonez la Braşov, A-

flăm cu deosebită plăcere că ua distins ccr polonez compus din 50 profesori şi studenţi universitari din Varşovia va în­treprinde în curând un mare turneu artistic vizitând centrele principale ale ţirii noastre. J

în ziua de 5 Ost. coriştii po- ! Ion t zi vor fi oaspeţii oraşului nostru dând In acelaşi zi seara un concert. In vederea acestei vizite s'eu întrunit la prefectură preşedinţi! societăţilor culturale din Braşovs, tabliind progremui primirii oaspeţilor-polonezi. A- mănunte In si-rii viitori.

T r a d u c e r i ş i s t i l iz ă r i d e aofte In r o m â n e ş te , u n g u r e ş te ş i g e rm a n ae x e c u tă a b so lv en t în d rep t e u m a r e p r a c t ic ă .

A se a d r e s a l a A d m in i8- t r a ţ ia z ia ru lu i. 1— 10

ANUNŢ Onorata Clientelă ca mi-am redeschis atelierul pentru croitorie de dame în Strada Castelului No. 30 parter. 1 - 3 MARIOARA NISIOR.

CINEMA MODERNAstăzi, Sâmbătă şi mâine Du*

nikecă cea mai nouă comedie cu

Z î G O T T Oîncepând de Duminecă esle

angajat marele arini de iilmuriBaffaio.VINE II VINE II

Amundsen

Membrii [Comltetolul judeţean al Partidnlnl Naţional d n jude­ţul Braşov sunt convocat«' în şedinţă pe ziua de Vineri 25 Sept. e. c. la ora Í2 înjljiocalul Cercului de studii al Partidului Naţional din Piaţa Libertăţii. La oidinea zilei chestiuni im­portante. ZAv'z delegaţilor dela sate ! *

Asociaţia chiriaşilor d n oraşul şl judeţul Braşov şi a ţinut a* duaarca generală constituanţi la Î3 Septemvrie 1925 în sela dela »O wjrbevereln*. După vctarea statutelor eu fost aleşi cu aclamaţie: preşed. dr. A. Sucîu, vicepreşedinţi d nii H. Zeidner şi profesor I. Bíró, secretari : Dumitru P., Schulieri R. şi Un­gar F., casier G mz Iosif, con­trolori : Gábor E., Gontswgller H. şt Nészefy I.

Membrii în com itet: Muntean f T o n ţ e a M., Popa M., Bra­nişte V., Ciurea I , Sociu I., Popa N., Dimbu I.f Steîn R., Illyés K,, Thols F., GrchmannK. , Melzer G., Klein E , ImreL. , fchlosser ! , Telerlîng I., Csaka y B., Süköid Í., Kovács A,, N^gy S., Barihi K., Hhzt Í., Bartha M. Blau M., H rsksvlts A„ Fieîsdimann I . Barnád 8., Böhmerwald Zs., Propper B.f Izstk J, şi Romi Z .

9

»DOBUS* — cooperativă pen­tru construcţia de case invită pe membrii sSI Ja AdflUSFSa 68 nerală extraordinară e»re va a* vea ioc Duminecă Ia 20 Sep* ienmîe a. c. ore’e 9 a. m. în sala Sf italul »Piaţa Libertăţii* cu următorul program : 1. Ra portul d rseţ uaei, 2. Pieia rstel I! către grupa 1925, 3. Propu nerî. Prezenţa tuturor membri­lor necesară. Of. DanCŞ.901 1—1 pr şedmte.

*Haine, costume şi mantale

în cea mai fiu moaşă con fee ţiune şi cu cele mai iefline pre­ţuri se eseouiă în Salonul de Mode a iui I. HIZY care s’a mutat ín Sír. Neagră No. 21 Tot acolo se dau inslrucţ i tot tim­pul din croit şi cinul. 873 2-3

Vând toate mărfurile din FIE Rlfii din Strada Lungă sub nrui 15 cu preţ foarte redus din cauza lichidării afacerii. 8742*3

* ikmIn şcoala de dans «iei Fr«n*

ciic ljsc Braşov (GtwerbîvercizD ic vor defehide ca 1 0 :to sv rîe crt nooi cartat!. In seri cri ie pri­mesc zilnic str. C u teiislui 110 preenm şi în şeotU de d&sg dela orele 7 — 10 lesra.

In program, pe lâagâ alte nou­tăţi: »Florida*, si sitele.

877 2 - 3

Cetiţi şi răspândiţi;„8az@ iâ Tran*M y*niei*

INFORM&TIUNI*' • i • \ţ-" tAmnestle. Cu prllejil serbăm i

aniversări de 60 ani a( Regelui, se vs acorda o amnestle largă pentru delicvenţii politici, dezer­tor! etc, (Ropid).

*Moartea «nai celebra compozi­

tor Din Viena se anunţă moar­tea compozitorului de operete Leo FalL •

Congresul delegaţilor organiza­ţiilor Partidului Naţional din Bu-covsna, întrunit Duminecă la Cer­năuţi a ales preşedinte aî orga­nizaţiei bucovînene pe d*l prof. univ. Traten Brâileanu, ar de secretar generai d-1 pe prof. loan Brâttanu.

*Academia maghiară din Buda­

pesta işt setbeazâ jubileul de 100 ani de existenţă I* 3 Nov. 1925. S ’au trimis Invitări pentru participare la iedinţa soiemnă tuturor Academiilor din streină- tate.

Banditul Terente ar fi reapărutîn câfeva comune din jud. Tulcea. Se afirmă dn cercurile jsndar- mereţtî, că el a fost î i Rusia şi că de acolo I s’a dat drumul cu cond ţia de a veni în ţară, unde să facă propagandă comunistă printre Iţpoveni. Amoritâţile au luat măsuri riguroase pentru prin­derea iu!»

De vânzaredin mână liberă casă moderna cu lumină electrică, constata­toare din 3 camere, bucătărie, pivniţă şi dependinţe, curte be­tonată împreună cu grădină cu pomi roditori. Informaţiuni la proprietar. Cacova de jos No 9 b.

CINEMA AP0LL0In zilele de 18 şi 19 Septem­vrie se va reprezenta frumosul

fiîm

Mireasa călăuluiSgudu toare dramă din vie ţa re­voluţionară a Şvedlfi în 7 «ele. In iolul prîncioal Gfst8 Rcinwăld

şi Emst SshramfAfară de ac asia 2 acte come« medii. Duminecă dimineaţa la ora iO mare reprezenta pe p:n-

iru copii.Duminecă, }a 20 Septembrie

va rula

M are f i i i de a ven tu ri.

De vânzareo caca cu trei odăh 2 bucă

tării şi grajd, informaţiuni la los f Gândi Str. Peîr^riei drn dos No 6. 913 1—2

17(P U II se& Pri*n«;C în cvarfr U lv v u şi î.ilreţinsre conţiien- ţloasă. L i dispoziţie pim %i odaie d<? scald?.

A se adresi d>nelZeihes,

908 1-1 Strada Gării 10

SCHIURIîncă înainte de începerea se-

sonului

de vânzare [pe preturile vechiCasa de sporişi foto Herm-on Gust

Prundul Rozelor No 19

Ultime ştiriAlegerile comunale

Bucureşti — Consiliul de miniştri, întruniţi eri, a decis să se dea ordine tuturor comunelor să accelereze întoomirea listelor electora le pentru alegerile comunale, ale căror dală se va fixa după terminarea întocmire! listelor.

0 şedinţă furtunoasă la Camera agrleolăMembrii Camerei agricole, compusă din aleşii judeţelor

Braşov, Treiscaune şi Ciuc. s’au întrunit eri în localul prefecturei Braşov la o şedinţă. Au fost prezenţi 18 membrii din judeţele Tresscaune şi Ciuc, şi 16 membrii din judeţul Braşov. Şedinţa a durat dela orele 10 d m. până la orele 3 d. «. fără a putea a- duce vreo hotărâre. Membrii dn judtţde Guc şi Treiscaune au cerut prin graiul d-lui advocat dr. Victor Rom an anularea condi- tuirei ilegale a biroului şi intrarea in legalitate pentru ca această importan ă instituţie să şi poată începe activitatea.

Deşi prefectul judeţului a recunoscut ilegalitatea actului de constituire, membrii braşoveni, văzându se în minoritate, au pă­răsit şedinţa zădărnicind aslfel constiluirea fegaiâ a biroului.

Şedinţa a fost foarte agitată

0 C ^ * € 3 ,€ 3 ,O ,€ B ,,€ S ,^ € 3 ,,O w *'-hE 3 ,,O î

$$$Ù

Casă de vânzarePE-TOC1LE

Liberă la 1 Octomvrio i925. Are patrs camere, scrie, pivniţă.

A se adresa:

P I T I Ş

09$O

0?o

j j r n l - l PODUL IU I GRID II 0

Cugetaţif odatăi„ V e rita b il F ra n c ii“ cu râşniţa de calea, ar fi putut el câştiga — în lutnea întreagă — atât de uşor amatori, dacă gospodinele cu i-ar fi recunoscut deja de mult calitatea sa superioară ? Şi ce mică este reputaţia imita-

ţiuntlor sala faţă de el l

<**■■ <«8fe AKâ i I ííift tm i&k, dfe SI Cine vrea să-şi grijească sănătatea, să-şl fortifice

inima şi nervii şi prin aceasta sâ-i câştige noi puteri de viată si muncă — aceia să bea

CAFEAUA MALZcare se găseşte în totdeauna proaspătă şi prăjită cu cea mai mare îngrijire Se găseşte în mod stabil depozitat în Bodega noastră Sir. Principele Caroi No. 17

Comande engras peste 25 chilograme pen­tru revânzătsri se efsctuiază pe lângă preţuri engros foarte avantajoase di­rect prin CENTRALA noastră (Telefon 72)

Bntpa CARL CZELLStrada Principele Caroi 17.559 1 9 - 0

e es» w «p ««« nm >»sr w vwr

fusamnă KpsN de sAcge provocată de ffiulta că , de lipsă de aer, lipsă de soare, lipsă dehrft* aă. Anemicul are faţa galbenă-verzuie, urechile străvezii, pleoapele şi buzele d eco lo ra te ; nu a re poftă de m âncare, osteneşte de grabă, are ame­ţeli. B oala aceasta se vindecă uşor si în scurt timp. Pentru a şti cum să scăpaţi de această

boală, scrieţi imediat o carte poştală, că tre FA R M A C IA V O R E L din Piatra-N. şi veţi primi G RA TU IT interesanta şi instructiva broşurică: Cum vă întăriţi trupul şi vă curăţiţi sângele. Numărul broşurelor ce se trimit gratuit, fiind mic, vă rugăm Sn interesul Dv. anu î c t ă r z < F i a f r » - K .

iifr'OGRAFIA A. MUEc^mNU i iibubLIIibCE & CO-'-ir. ;>ii nzabii O ii-