KEDACŢiUNEA,A&inistraţiMea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.

TELEFON Nr. 226.Scrisori nefrancate na se

primesc.Manuscripte nu se retrimit.

I n s e r a t ese primesc la Administraţlune

Braşov şi la următoarele- BIROURI de ANUNŢURI:

In Viena la M. Dnkes Nachf'., Nux. Angenfeld & Emeric Les- ner, Heinricli Schalek, A. Op* pelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Golber- ger, Ekstein Bemat, Iuliu Le- opold (V II Erzsibet-korut).

Preţul inserţiunilor: o serie garmond pe o coloană 10 bani pentru o publicare. Publioărî mai dese după tarifă şi învo­ială. —; RECLAME pe pagina &-a o serie 20 bani.

( N u m ă r d e D u m i n e c ă 18.)

-GAZETA“ ţese în fiecare zi

Abonamente pentru Anstro-Ungaria:Pe nn an 24 cor., pe şase luni

12 cor., pe trei luni 6 cor. N*rli de Duminecă 4 cor. pe an.Festin România şi străinătate;Pe un au 40 franci, pe şase

jlunl 20 fr., pe trei luni IO fi*.N-rit de Dumineca 8 fr. pe an.

Se prenumerâ la toate ofi­ciile poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

AOonamontnl pentru Braşov;Admlnittraţlunea, Piaţa mare

tftrgnl Inului Nr. 90. etagin I. Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni o cor. Cu dusul acasă : Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 0 cor. — Un esem- plar 10 bani. — Atât abona­mentele, cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.Nr. 99,—Anul LXX. Braşov, Vineri 4 (17) Haitt 1907.Sinoadele în chestia scoaielor.

Aruncând o privire asupra stă­ruinţelor şi luptelor noastre din tim­pul din urmă şi având înaintea ochi­lor mai ales atitudinea poporului no­stru în chestiunea şcoalelor, trebue să recunoaştem că Românii din toate ţinuturile noastre au dat probe vădite de marele interes şi de iubirea cu care sunt devotaţi învăţământului şi cul- turei româneşti. S ’au ţinut adunări impunătoare, în cari s ’au dat cele mai frumoase probe de interesul şi iubirea aceasta şi s’a dovedit cât de viuă este în pături largi ale poporu­lui nostru conştiinţa naţională.

Frumoasă icoană de zel şi iubire pentru cauza neamului ni-se înfăţi­şează când facem reprivirea. Dar pare că lipseşte din această icoană ceva despre ce nu ne putem da în­dată seama, ci simţim numai că n ’ar trebui să lipsească de-acolo. Vedem interesare şi manifestări în favorul cauzei comune în toate părţile, nu vedem însă acea legătură strânsă în acţiunea tuturor care să ne facă im- presiunea, că toţi urmează numai unuia şi aceluiaşi cuvânt de ordine.

Dacă vom cerceta după cauza acestui fenomen o vom afla fără în- i doială mai cu seamă în neajunsurile | de cari sufere în aşa mare măsură partidul nostru naţional, a căruia temelie s’a pius acum cinci-zeci şi nouă de ani în marea adunare na­ţională dela 3/15 Maiu 1848.

Dar nu de aceasta voim să vor­bim acum, ci voim să arătăm numai că aniversarea de azi a marei şi ho­tărâtoarei zile din viaţa poporului no­stru ne-a deşteptat cugetările de mai sus în legătură cu ceea-ce să petrece acum în mijlocul nostru.

De Duminecă sunt întrunite si­noadele eparhiale ale bisericei române gr. or. Lucru firesc că obiectul prin­cipal al discuţiunilor din sânul acestor reprezentanţe bisericeşti este şi a tre­buit sâ fie chestiunea şcoalelor şi sta­rea ce a creat’o acestora proiectul de lege al lui Apponyi, care a fost pri-

mit atât de eamera deputaţilor, cât şi de aceea a magnaţilor.

In discursurile lor de deschidere, precum se poate vedea din raportul de mai jos, Archiereii au arătat ce paşi s ’au întreprins din parte-le pen­tru a delătura pericolul de care sunt ameninţate şcoalele noastre. Şi toţi de-arândul au constatat că stăruinţele şi silinţele lor au rămas zadarnice căci marea majoritate a corpurilor le­giuitoare au hotărît în favorul iătului ministrului Apponyi. S ’a atins apoi atât de cătră metropolitul cât şi de cătrâ cei doi episcopi dela Arad şi Caransebeş şi chestiunea viitorului şcoalelor noastre confesionale.

Dar afară de aceasta sinoadele urma să se pronunţe şi ele asupra legei proiectate şi în genere să la poziţie în această cauză, despre care mitropolitul a zis că de când s’a in­trodus sinodalitatea în biserică n’a fost altă mai grea, căci e vorba de păstrarea şi mântuirea şcoalelor noastre.

Cel dintâiu care s’a pronunţat în cauza şcoalelor a fost sinodul eparhial din Arad, care la rândul său a protestat în contra tendinţelor pro­iectului ue lege, apoi a hotărît unanim să fie rugat episcopatul bisericei gr. or. române a apela la înţelepciunea monarhului şi a-1 ruga în numele bi­sericei şi al credincioşilor săi să de- nege sancţionarea acelui proiect de lege.

Precum aflăm şi sinodul ar- hidiecezan din Sibiiu voeşte să ia o hotărîre în acest înţeles şi credem că tot aceasta o va face sinodul din Ca­ransebeş.

Prin urmare în chestiunea ape­lului la monarch, prin care să se în­cheie deocamdată şirul paşilor între- prinşi în apărarea şcoalelor noastre, probabil că tote sinoadele epar- chiale gr. or. se vor pronunţa în acelaş sens ca archiereii să remon- streze şi la tron.

Pentru ca însă acest pas să aibă cuvenitul efect moral, ori va duce

F O I L E T O N U L » G A Z . T R A N S . «

S u b z a r z ă r .M’am dus în faptul dimineţii Sub vechiul zarzăr din grădină, Crezând eă vii să ţesem visuri Din dor, din floare şi lumină.

Ş’am stat, am stat privind uitată Din cele erăngi cum cade floarea. In preajma mea, ascunsă ’n frunze Plângea duios priveghitoarea.

Târziu apoi, în fapt de seară Am plâns şi eu de dor şi gânduri. Petale miei de flori de zarzăr Cădeau asupră-mi rânduri, rânduri.

Ecater/na Pitiş.*

D in v iaţa ţărănească.de

Gr. N. C o a t u .Zi de tâ rg ! -----

III.

M ă aşeza iu p e un scaun... Cu o ch ii p e tre cea m c e le c e se în tâm p lau şi cu u re ­

ch ile ascu ltam c e le c e se vo rb eau în pră­vă lie . D in o e în ce m uşterii v en eau to t mai m u lţ i; do i p lecau , patru ciDci v en eau . C â te grupuri a tâ tea d iscu ţii; unii m ai trecu ţi cu de d ioch iu l, îşi arătau aram a cura se z ice , îşi jucau m ân za ; )a b e ţ ie să cu noaşte o m u l; atunci îşi spune ce are pe in im ă ; atunci îşi varsă to t borşu l. N u ­mai crâşraar să nu mai fie c in eva , că m u lte m ai ia şi dânsul peste nas şi p es te o b ra z ; însă treb u e să su fere totu l, — să se facă că n’aude, — num ai banul să iasă. P e n ­tru ban îşi pune om u l şi v ia ţa în p e r ico l.

Nu d eparte de ruine pe uu a lt scaun, la o masă d in tr’ua co lţ şedea o bătrână slabă m ântu ită , cu och ii duşi în fundul capu lu i, fă ră za re de d in te în gu ră , îm ­brăcată şti p o tr iv it , n ic i ţă răneşte n ici orâ- şân eşte ; în tr ’un păhăru ţ cu v in , m u ia o bucată de c o v r ig şi o m oso lea în gură. Supărarea şi tr is te ţa să ved ea u pe fa ţa e i sbârcită şi uscată. D in când în când o fta lu n g şi ja ln ic de p a i ’că te pă trundea în su fle t; och ii îi înotau îu la crim i, e i ra’au fă cu t s’o în treb ce are.

— C e o fte z i m ătuşă şi ce plângi/ ... şi d e unde eş ti!...

— P lâ n g soarta bă ia tu lu i m eu săr­m a n u l; T o d e r ic ă în vă ţă to ru l d e la satu l S pă teşti, p oa te îl cu n oş ti!...

— Cum n u ! î l cunosc/... D a ue o m u r it !...

deocamdată la scop ori nu, el trebue să fie întreprins de Arhiereii ambelor biserici române.\

Sinoadele bisericei gr. or. române.Dum inecă s’au deschis cu so­

lemnitatea obicinuită în Sibiiu, Arad şi Caransebeş cele trei sinoade ale bisericei gr. or. române.

Precum era de prevăzut, toţi trei archiereii bisericei gr. or. s’au ocupat în vorbirile lor, prin cari au deschis sesiunile sinodale, cu situa­ţia anevoioasă şi ameninţătoare, în care au ajuns biserica şi şcoala ro ­mânească în urm a votării proiectu­lui de lege al ministrului de culte Apponyi. Toţi trei archiereii au ară­tat deputaţilor întruniţi, cât de greu e atinsă autonomia bisericei gr. or. române prin proiectul amintit şi au apelat la înţelepciunea şi dragostea lor faţă de biserica şi şcoala stră­moşească, ca să chibzuiască asupra căilor şi mijloacelor, cum s’ar putea feri şcoalele noastre de pericolul, ce le ameninţă prin introducerea legei lui Apponyi.

In următoarele dăm un raport mai amănunţit asupra desbaterilor ce au urmat pană astăzi în cele trei sinoade ale bisericei gr. or. române.

Sinodul arcbidiecezan din Sibiiu.După săvâ rş irea serv ic iu lu i d iv in în

noua ca ted ra lă g r . or. rom ân ă sinodul a fo s t deschis de I. P. S. Sa Mitropolitul han Me­i i an u p r in tr ’un discurs m ai lung. D upă ce a ra tă paşii in te rp r in ş i de ep iscopatu l rom ân fa ţă de pro iec tu l şco la r p rezen ta t d ie te i şi casei m agn a ţilo r de că tră m in istru l A p ­ponyi, I. P . S. Sa a zis u rm ătoa re le :

»P re cu m b in evo iţ i a ved ea şi din a* cestea şi a lte asem enea d ispoziţiu n i a le pro iectu lu i, cunoscut de ja şi d -voastră , şcoa le lo r n oastre li se crează o situaţiune dintre cele m a i grele, care n u m a i cu m a ri jertfe m ateriale d in p a rtea noastră să m a i poate uşura.

>D acă veţi cunoaşte m a i de aproape acel proiect dom nilor veţi afla ş i d -voa stră , că pe v iito r n u m a i în acel caz ne vom i putea susţinea au tonom ia bisericească şi în şcoalele noastre, dacă de o p a rte vom aduce toate jertfele la susţinerea lor fă ră

N u dom n u le nu !... D a m ai b ine m u rea când era num ai câ t lin gu ra şi nu m ai a ju n gea z i le le de astăzi!...

— H e i da ce are, ce e cu el/...

— O f ! dom n u le o f ! . . . P e s te ce -o dat b ie tu l bă ia t, să fe rea scă D u m n ezeu pe toa tă lum ea . Iacă o g reş it-o ou în su ră toa ­rea. Şi şti m ata le v o rb a „cân d scap i c ă ­c iu la pe apă e cam g r e u “ . D acă la însu ­ră toare o g re şeş ti cu g reu m ai găseşti d ru m u l; eşti m u lţu m it şi d e cărare.

D e a lt fe l bună de gu ră baba, tâ l- ooasă la v o rb ă şi de ce vo rb ea i cu ea, de ce îţi v in ea să m ai v o rb eş ti.

— Ia spune-m i şi m ie mătuşă, cum s’a în tâm p la t cu T o d e r ic ă al d -ta le .

— A p o i ia că cura s’ a în tâ m p la t:

Când o eş it din şcoa la n o rm a lă * ) acum a tre i ani, după ce a fă cu t un an de roili- tă rie , l ’o num it în vă ţă to r la S pă teşti. E u tră iam cura da D u m nezeu pe lâDgă a lt fe c io r în satu l Şărbăneşti, care e p lu gar şi dă, cum îi v ia ţa p lu gărească , p e unde m ai b ine, p e unde m ai rău, îi v o rb a că m ergeam b in e şi eram m u lţăm ită s la vă D om nu lu i. 1

Cura o în tra t în vă ţă to r o stăru it şi p e lâ n g ă m ine şi p e lâ n gă fec io ru -m eu

■*) Şcoală normală se numeşte în România institutul pedagogic sau pedagogia, cum se mai 1 zice la noi în Ardeal. — N. R.

în treg ire dela stai', ş i dacă de altă pa rte vom stă ru i tot m a i m ult, ca învă ţă torii noştri con fesiona li s ă -ş i potenţeze silin ţa în tru satisfacerea d ispoziţiunilor legii, p e n ­tru ca n u cu m va d in v in a u n ora sa u a l­tora să n i -s e pericliteze şcoalele, în ca ri in stru ia să ei.

»C h ia r şi num ai din acestea v e ţ i în ţe ­le g e d om n ilo r , că, de când avem sinoda- lita te în b iserică, n 'a m stat în fa ţa u n e i problem e m a i grele, decttm este aceea a sa lvă r ii ş i con servă rii şcoalelor noastre confesionale. D e aceea n ici c leru l şi poporu l nostru n’a a ş tep ta t cu a tâ ta n erăbdare re zu lta tu l lu c ră r ilo r n oastre de la această în tru n ire , ca şi de astădată.

»D eş i cauza aceasta p r iv e ş te pe în ­tre a g a n oastră M etrop o lie , de unde a em a­n a t şi rem on stra ţiu n ea că tră gu ve rn ai deşi m e trop o lia v a com b ina la tim pu l său m odul, cum s’a r pu tea ap lica le g e a fă ră vă tă m a rea au ton om ie i b iserice i noastre , to tuşi, după-ce aceasta num ai p rin m ari je r t f e să va pu tea a ju nge, v a fi fo a r te b in e să v ă ocupaţi şi d -voas tră cu cău­ta rea şi cu p rocu rarea n ecesa re lo r m ijloa ce , re ce ru te prin le g ea de sub în treba re , pen- tru -ca să putem con serva şi susţinea şcoa­le le n oas tre şi fa ţă d e aceea leg e .

»D e cum va însă, pe lân gă to a te s ilin ­ţe le noastre , n ’am pu tea procu ra m ijlo a ­ce le d e lipsă pen tru su sţin erea tu tu ro r şcoa le lo r şi din paroch iiie mai m ici, n i-se im pune o m are da tor in ţă , de a a fla ca lea şi m ijloace le , prin cari s ’a r pu tea suplin i a ltcum lipsa ace lo ra .«

*

In şed in ţa a doua de M a r ţ i a s in o ­dului I. P. S. Sa m etrop o litu l M eţianu a făcu t o lu ngă p ropu nere m o tiva tă pen tru edificarea n ou lu i sem in a r teo l. pedag. în S ibiiu , p ledând fo a r te h o tă râ t pen tru r id i­carea lui p e locu l sem inaru lu i actu a l în s trada m ăce larilor. P ropu n erea s’a transpus com isiunei o rga n iză toa re . Id ea a fo s t că l­duros sa lu tată , da r m a jo r ita tea s inodu lu i v a fi cu greu de câştiga t, — ne scr ie un p r ie tin din S ib iiu ,— pen tru un sem in ar câr- p oc it în locu i s trâ m t şi n e ig ien ic de pănă acum. Locu i p o tr iv it e în g răd in a m are a arch id iecesei, vis à -v is cu g răd in a raetro - po litu lu i.

T o t în şed in ţa de M arţi s ’au lua t la cunoştin ţa ra p oa rte le generale p lenare, b i­ser icesc şi în p a rte şcolar. La aces t d in u rm ă s’a luat cu regret la cu n oştin ţă r e ­zu lta tu l tr is t a l u ltim u lu i exam en de m a­tu rita te dela şcoala com erc ia lă rom ân ă din B raşov (au căzu t 19 din 29 ) şl s ’a în d ru ­m at eons istoriu l să som eze d irecţiu nea şcoa lei com erc ia le , c a să v e g h ie ze s eve r în v iito r , ca a s tfe l d e cazuri — n u fă ră p r e ­cedent acolo — să nu se mai rep e teze .

la ca re stăm , că să m ă duc să stau cu dânsul. L ’am ascu ltat. U n an de z ile am dus-o fo a r te b in e că e uu ora fo a r te bun ; fi ca pân ea cea ca ldă cum se m ai z ice . îş i în jgh eb a se o le a că de go sp od ă rie şi cura era econ om , m ai ajutându-1 şi eu , că dă, ca m am ă to td eau n a doreşti fe r ic i ­rea fe c io r ilo r , strânsese şi câ teva sute de le i. F e l de fe l de gosp od ari a tâ t din sa­tu l unde stăm câ t şi de prin sa te le v e ­c in e îi tr im eteau răspuns că ar dori să-l a ibă de g in e re ; a veau fe te de m ărita t. In c e le diu urm ă să h otărâse să ia fa ta lu i G h io rgh e N egru , ora gospodar, cu a v e r e nu a ltc e v a : în s fâ rş it ce l m ai fruntaş nu num ai în Spăteşti dar şi în sa te le m e ­g ieşe .

Şi ce lucru de fa tă a v ea !... V o in ic ă şi frum oasă ca o floa re , harn ică şi g o sp o ­dină de nu m ai a vea p&reche. Ţ â să to a re n e în trecu tă , te m inunai de a tâ tea şi a tâ ­tea ţăsătu ri ce ved ea i în casa lor, tre cu te to a te prin raân ile ei, ca re m ai de ca re m ai a lese şi m ai fru m oase şi de lână şi de bum bac. Şi tare m u lt ii era d rag T o ­derică al rneu. Ş tia şi o le a că de ca rte , că term inase şcoa la din sat cu câ ţ iv a ani m ai în a in te de a v e n i T o d e r ică . Şi lu i T o ­derică îi era d ragă şi de a c e ea câ t pe ci, era să se fa că ceva . Să v e d e că nu i-o fo s t partea , n ’o v ru t D u m nezeu , nu ştiu cum să m ai z ic şi eu.

In va can ţa P a ş tilo r , acum a un an,

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N U L Nr 99.— 1907.

In şed in ţa de eri, Mercuri, m em brii s inodu lu i au ţin u t o conferenţă confiden­ţială tn chestia p ro iec tu lu i de le g e A p ­pony i. S ’a decis a se p resen ta în sinod un p ro ie c t de reso lu ţiu n e an a log cu cel al s inodu lu i aradan prin ca re s& se esp rim e a ) m u lţăm ită a rch ie re ilo r pen tru paşii in* te rp r in ş i b ) să se p ro te s te ze so lem n în con tra văfcămărei au ton om ie i b isericei g r . or. ro m â n e şi c.) ep iscopatu l să se ad reseze şi c e lu ila lt fa c to r c o n s t itu ţ io n a l: re g e le , ru- gân du l a nu aproba proiectele respective de lege.

Ş ed in ţe le sinodu lu i v o r ţin ea probab il p&nă Sâm bătă.

Sinodul diecezei Aradului.D in d iscursu l prin ca re P . S . S a E -

p is c o p u l lo a n I . P a p p a deschis D u m i­n ecă sesiunea s inodu lu i d ie c e ze i A rad u lu i pu b licăm în u rm ătoa re le partea , în care I . P . S. Sa arată g reau a situaţiune în care a a juns b iserica şi şcoa la rom ână prin v o ­ta rea p ro iec tu lu i A p p o n y i. la tă ce-a zis ep iscop u l I. I. P a p p :

„ V ă salu t şi m ă bucur de p rezen ţa d lo r-voastră , d -lo r dep u ta ţi, d eoseb i acum , când nu num ai a vem să ne dăm seam ă de situaţia în ca re ne aflăm , dar a vem da- to r in ţa d eo seb ită de a ne cu ge ta cu m u ltă s e r io z ita te şi a cum pen i cu m ultă în ţe le p ­c iune şi p recau ţiu n e c e le a ce a vem de urm at, ca a s tfe l în fa ţa s itu a ţie i g r e le , să a flăm a ce l pu nct de raâuecare, pe care purcezând, să pu tem da seam ă p o s te r ită ­ţ ii de co n sec in ţe le p rooedu re i noastre .

„S e ştie adecă , că gu ve rn u l actual d e sta t a re lu a t firu l în cep u t de G u v e r ­nul de mai în a in te , r e la t iv la re fo rm a rea în vă ţăm ân tu lu i în ş c o a le le p op o ra le peste t o t ; şi d eoseb i se ştie a ceea , că E x . Sa d-1 con te A p p o n y i, actu a lu l m in istru de cu lte şi în vă ţăm ân t, a p re zen ta t d ie te i ţâ rii un p ro ie c t r e la t iv la regularea ra­portului de drept al şcolilor noastre ele­mentare confesionale şi la regularea res pective ameliorarea satârelor învăţătorilor noştri dela atari şcoli.

„P r o ie c tu l de sub în treb a re în tocm ai ca şi p ro iec tu l p re zen ta t d e gu ve rn u l din 19 J4, a tin gân d în m od j ig n ito r şi vă tă m ă ­to r d rep tu rile au ton om e a le b ise r ice i n oa ­stre, E x . Sa dom nul m e tro p o lit a l nostru, de lo c după apariţiu n ea ace lu i p ro iec t, în c o o ţe le g e r e cu ep isoop ii su fragan i, a c h e ­m at la reşed in ţa sa C onsistoru l m itr o p o li­tan, ca re a e lab o ra t o rep rezen ta ţiu n e , pe ca re la în sărc in area ace lu i P r e a v en e ra t Consistor, ep iscop atu l nostru a p rezen ta t-o d-lu i m in istru d e re zo r t în persoană, c e ­rând şi cu cu vân tu l luarea a ce lu i p ro ie c t d e la o rd in ea z ile i şi p re lu cra rea lui de nou cu ascu lta rea a u to r ită ţilo r co n fe s iu n i­lo r susţinătoare de şco li, şi re sp e c t iv e ş te rge rea , even tu a l m it ig a rea a ce lo r d ispo- z iţiu n i dm p ro iec t, ca ri va tă raâ d rep tu rile au ton om e a le b ise r ice i noastre.

„R ep re zeu ta ţiu n ea de sub în trebare , carea pe ca lea sa, se v a p rezen ta la t im ­pu l său m ăritu lu i nostru con g res n a ţ io ­nal, a răm as fă ră e fe c tu l dorit, şi după ce p ro iec tu l a trecu t prin d ie ta ţă r ii cu pu ţin e m od ifică r i, unele mai rao lcom itoa re , a lte le m ai asprite d ecâ t cum erau în tex tu l p ro iec tu lu i p rezen ta t, a cesta a fo s t în a in ­ta t (Jasei de sus, unde îa z i le le de p e r ­tracta re s’ a p re zen ta t şi ep iscop a tu l nostru şi-a lua t p o z iţia de apărare a d rep tu rilo r b ise rice i noastre j ig n it e şi ş t irb ite prin a ce l p ro iec t._____________________________________________

„D eş i în punctu l d e apărare a tât c o ­re lig ion a rii, câ t şi con a ţion a lii au o b se rva t o ţinu tă un itară ou noi, dar num ăru l n o ­stru to ta l a fo s t p rea m ic şi a rgu m en te le n oastre p rea puţin so co tite pen tru a im - p ed eca ouren tu l p o rn it d e pu terea sp ir i­tu lu i dom in an t şi sp r ijin it d e num ăru l ce l m are al m em b rilo r conduşi de doru l re a ­liză r ii id ea lu lu i ce transp iră din lite ra şi sp ir itu l ace lu i p ro iec t.

„D e ş i as tfe l ep iscop a tu l nostru, în d e ­p lină cu noştin ţă a d rep tu lu i c e i com p e te şi a d a to r in ţe i ce-i im pune ch em area şi p o z iţ ia sa în b ise r ică şi stat, — şi-a r i ­d ica t g lasu l său ; deşi a s tfe l a v em lin iştea conştiin ţe i, că ne-ara fă cu t după pu tioţâ , dar cu toa tă că ldu ra in im e i, d a tor in ţa de a apăra in te re s e le b ise r ic e i n oastre fa ţă de d isp oz iţ iu n ile gra va ra en oase din acel p ro ie c t : N e -a m ’ în to rs totuşi d e la lo cu l de apărare cu su fle tu l m âhnit şi cuprins de c e le a m ai serioase în g r ijir i pen tru soar- tea v iito a re a ş co lilo r n oastre c o n fe s io ­nale şi a s tfe l şi pen tru c reş te rea re lig io asă - m ora lă şi cu ltu ra lă a cred in c ioş ilo r noştri, cari fo rm ea ză baza de ez is ten ţă şi pu te­rea de v ia ţă şi d es vo lta re a b ise rice i noa-? stre pe b a ze le e i natu ra le şi p o z it iv e ase- cu ra te în s fin te le e i can oan e şi în le g i le fu n d am en ta le a le statu lu i.

„ În g r ij ir e a de soartea şcoa le lo r n oa ­stre co n fe s io n a le e s te şi treb u e să ne fie m are nu de aceea , c& p ro ie c tu l de sub în treb a re v a d ev en i în curând le g e sanc­ţion a tă , ci ÎQ g r ijirea n oastră îşi are baza ei în fap tu l, că pen tru susţin erea aces to r şco li cu ca racteru l lo r con fes ion a l, ni-să cer je r t f e nouă şi m ari, pe cari poporu l nostru nu le p oa te suporta , căci nu sunt în p rop o rţie cu starea lu i m ater ia lă şi cu l­tu ra lă .

„Ş i în g r ij ir e a noastră ’ c reşte nu nu­m ai prin fap tu l, că d ie c e za în că nu d i­spune d e ca p ita le o ri fonduri, din ven itu l cărora sâ poa tă a cop er i m ăcar o pa rte a treb u in ţe lo r iv ite , dar creşte şi prin aceea, că nu pu tem p re v ed e a g reu tă ţile ce ni-se p o t fa c e prin d isp oz iţ iu n ile sp ec ia le re la ­t iv e la e x ecu ta rea le g ii şi cu a tâ t mai puţin putem p re v e d e a con sec in ţe le r e f le c ­tă r ii la a ju to ru l de sta t pus în prospect.

„E s te cu a d evă ra t g rea situaţie în ca rea ara ajuus, dar o ricâ t de g rea ni-să p rez in tă ea, noi nu desnădăjdu ira , c i din con tră a vem cred in ţa în D um nezeu , a vem aceasta angh iră ta re şi n ec lă tită , care a fo s t scutu l şi lim anu l p ă r in ţilo r noştri în ­tre to a te îm p re ju ră r ile v ie ţ ii, şi este tă ria şi m ân găerea noastră astăzi. Fe baza a- ces te i c red in ţe deci, să ne în tărim în sp e ­ranţa, că deşi ep iscopatu lu i nostru d u r-a succes a m it ig a d isp oz iţiu n ile , cari le-am a fla t j ig n ito a r e pen tru in te re se le b iseric ii noastre, dar D um nezeu , ca re d ispune şi conduce soartea in d iv iz ilo r şi a p o p o a re ­lor, v a determ in a vo in ţa în a ltu lu i gu ve rn a s tfe l, ca în tru ex ecu ta rea şi ap lica rea leg ii să ia atari m ăsuri, prin cari să ne con v in gă , că prin p ro iec tu l de sub în tre ­bare nu u rm ăreşte a lt scop, decâ t la m i­narea şi d eş tep ta rea ce tă ţen ilo r şi prin lum inare şi d eştep tare , a ju n gerea lo r la o stare m ai m u lţăm ită şi la c in stea ce i com ­pete unui popor de o rd in e cura es te p o ­poru l nostru, care prin ascu lta rea şi su ­punerea sa trad iţ ion a lă fa ţă de le g i şi s tă ­pân ire, a d o v ed it în to t trecu tu l său, că este nu uurnai e lem en t de ord ine, dar este popor cu cred in ţă , cu d ragos te şi a lip ire cătră sta t şi că tră pa trie , în tocm ai ca şi cătră b ise rica si neam u l săuu.

* Iii şed in ţa de Luni sinodu l a v o ta t 1 unanim o re so lu ţiu n e d e u rm ăto ru l con ­ţin u t:

> Sinodul eparchial al diecezei gr. or. române al Aradului protestează cu toată energia în contra tendinţelor acestui pro­iect de lege, aduce omagiile sale şi adânca sa mulţămită P. Sfinţilor episcopi şi în deosebi P. S. Sale părintelui episcop die­cezan 1. 1. Papp pentru atitudinea vred­nică şi bărbătească ce şi cu această oca- ziune a dovedit întru apărarea intereselor sfintei noastre biserici;

| » Ia r dupăce p ro tes tă r ile c red in e ioş i- r lo r b iseric ii n oastre r id ica te în tr ’un ş ir de

adunări popora le , apoi în co rp o ra ţiu n ile parocb ia le şi p ro top resb ite ra ie , n ici rep re - zen ta ţiu n ea ep iscopatu lu i b ise rice i gr. or. rom ân e din m e trop o lie , ad resa tă gu ve rn u ­lui şi cam ere i d epu ta ţilor, n ici expu n erile şi so lic itu d inea m ai m u lto r m em brii ai ca­m ere i d epu ta ţilor, cari au rep rezen ta t aco lo in te rese le s fin te i n oastre b iseric i şi a le ce tă ­ţen ilo r ap a rţin ă to ri ace lo ra nu au putu t îm p iedeca vo ta rea acestu i p ro iec t de le g e în cam era depu ta ţilor, precum nici v o rb i­r i le tem e in ice a le P r e a s f in ţ i i lo r noştr i ep i­scopi ţ in u te în casa m a gn a ţilo r n’au putut îm pedeca p r im irea lu i d in pai tea m aiori- tă ţii aceste i case, s inodu l eparch ia l in tru apărarea au ton om ie i b isericeş ti şi şco la re a b isericei gr . or. rom . din U n ga ria şi T ra n ­silvan ia , oa re cum şi în tru apărarea in te re ­se lo r n a ţion a le cu ltu ra le şi m a ter ia le a le c re ­d in c io ş ilo r ap a rţin ă to ri acele i b iseric i, nu m ai puţin în in te resu l în ţe le g e r ii şi pacin ice i îm preună v ie ţu ir i în tr e d ife r ite le popoare a le sta tu lu i ungar, deci din cons idera ţiu n i p a tr io t ic e b in eîn ţe lese, ro a gă ep iscopatu l b iserice i g r . or. rom ân e ca în considerarea în a lte i lui d a to r in ţe de a fo los i to a te m i j ­loace le con s titu ţion a le pen tru d e lă tu ra rea p r im e jd ie i ce am en in ţă b iserica n oastră şi in te re se le cu ltu ra le a le c red in c io ş ilo r ei, să re cu rgă la în ţe lepc iu n ea şi părin teasca iu b ire a ce lu ila lt fa c to r le g is la tiv , la pur­tă to ru l co roanei s fân tu lu i Ş te fan , P rea G lo ­riosu l nostru îm p ăra t şi R e g e aposto lic F rancisc Ios if I. ru g â n d u -l în num ele bise­ricei gr. or, rom â n e ş i în num ele p op oru ­lu i a parţină tor aceste i b iserici, să se în ­dure prea g ra ţio s a denega sancţionarea pro iectu lu i de lege p r iv ito r , proiectele de lege despre a ju tora rea şcoa le lo r popora le e lem en ta re şi d espre do ta ţiu n ea în vă ţă to ­r ilo r popora li de la şcoa le le con fes ion a le şi com unale.

A c e s t concluz se com unică fă ră am â­nare V e n e ra te lo r S inoade eparch ia le din a rch id ieceză şi d ieceza C aransebeşu lu i.«

Sinodul diecezei Caransebeşului.D u m in ecă după săvârş irea sf. l itu r ­

gh ii s’a deschis la C aransebeş sinodul d ie ­cezan p r in tr ’un frum os discurs rost t de P . S. S a e p is c o p u l N ic o la e P o p ea . P . S. Sa ep iscopu l, după ce arată că b ise rica gr. or. rom ână u’a abu zat n ici oda tă de d rep tu rile e i con s titu ţion a le şi a a vu t îu to tdeau na în v e d e re num ai b in e le şi f jr i- c irea c red in c io ş ilo r e i pe lâ n gă fid e lita tea şi stim a fa ţă de patrie , a zis u rm ătoa re le :

„C u to a te a ces tea cu du rere treb u e să observ , că în tim pu l mai re c en t s’ au auzit v o c i, cari au im pu ta t b ise rice i n oa ­stre a c t iv ita te a con trară cu da tor ita f id e ­lita te fa ţă de patria noastră iub ită , al că ­rei păm ânt es te pentru noi sfân t, căc i este udat cu s â n ge le p ă r in ţilo r noştri, vă rsa t întru apărarea lui, cu lacrăm il*» de durere

a le lo r în tim pu rile de n e fe r ic ire şi cu au* d o r ile m utice i lo r ^ laborioase în tim puri d e pace .

„D e a ceea îm i ţin d e s fân ta m ea da- to r in ţâ a rh ierească , ca astăzi, la a ces t lo c , să d ec la r ou toa tă so lem n ita tea , că sunt lip s ite d e a d e vă r in s inuaţiun iie con d am n a ­b ile , c e se fa c cu a tâ ta uşurătate b ise r i­c e i n oastre .

„D o m n ilo r D ep u ta ţi! In decursu l t im ­pulu i d e la in tra rea b iserioe i noastre în e ra con stitu ţion a lă , s’au iv i t de m u lte o ri n ori g re i pe o r izon tu l b ise rice i noastre, da ră ca în z i le le d e acum n ic i oda tă . Şt eu sunt m u lt în g r ija t , căc i e team ă , că a u to ­nom ia noastră b ise ricească v a su feri j i g ­n ire fo a rte s im ţitoa re , cu d eoseb ire în c e p r iv e ş te ce9 tiun ile ş co la re . E s te ştiut, că stăm fa ţă cu un nou p ro ie c t d e le g e şco ­lar, ca re le dacă v a d e v e n i le g e , ne v a res trân ge m u lt au ton om ia n oastră b ise ­ricească , câ ş tiga tă cu m u lte o s ten e le . E s te team ă, ca b ise rica sa şi p iardă fica sa, şcoa la , la ca re a ţiunu t cu a tâ ta c ă l­dură, je r t f in d c red in c io ş ii noştri pen tru şcoa lă ap roape p es te p u te r ile lo r , în a c ă ­re i u rm are b ise rica v a fi îrap ed eca tâ în tru îm p lin irea da to r in ţe i e i ca rd in a le , de a cu lt iv a t in e rim ea şco la ră îu sp iritu l r e li­g io s şi m oral d eopa rte , ia ră de a ltă p a rte de a uşura p rog resa rea ei cu ltu ra lă .

„ V o r o b v e n i m u lte d ificu ltă ţi, cari îşi au isvo ru l, după curo am a ccen tu a t şi cu a ltă ocaziu n e, în n ăzu in ţa cătră o ţ io tă ca rea es te n e rea liza b ilă şi de d ragu iâ - re ia se scapă din v e d e re a d evă ra tu l scop al in stru cţ'u n e i. N o i, a rch ie re ii b is e r ic e i noastre, ni-ara rid ica t g la su l nostru , după cura b in e este cunoscut, în in teresu l au ­ton om ie i noastre b iserioeş i, îa in te resu l ş co a le i n oastre co n fes io n a le şi ar fi fo s t de d o r it ca g lasu l nostru sâ fi fo s t a scu lta t.

Sunt s igu r dom n ilor, că cu to ţ ii sim ­ţ iţ i g reu ta tea s itu aţiu nei şi de a ceea îm i iau v o ;e se a p e le z la p rudenţa şi în ţe le p ­c iu n ea d -voastră , la d ragos tea d vo a s tră fa ţă de b ise rică şi de a fa c e r ile ei, ca să ch ib zu iţi şi sâ a fla ţi m ijlo a c e le c e le m ai s igu re pentru apărarea in te rese lo r b in e p ricepu te a le s fin te i n oastre b ise r ic i m u lt în cerca te .

„N ă d ă jd u es c în D om nul, că re i* a con ­dus naia b iserice i noastre prin to a te v i j e ­l i i le tim pu rilo r , că nu v a lă -a sâ răcească d ragos tea din in im ile d -voa s tre că tră b i­serică şi această d ra gos te condusă de în ­ţe lep c iu n ea şi p ruden ţa d -voas tră lu m in ată d e sus, va şti să a fle că ile şi m ij lo a c e le c e le m ai bune, pen tru -ca b ise rica şi c r e ­d incioşii ei să fie apăra ţi d e e v e n tu a le d esas tre “ .

Revista politica.După o scurtă pauză dieta u n ­

gara şi-a reluat din nou activitatea. In şedinţa de Luni ministrul de co- merciu Kossuth a prezentat mai multe proiecte de lege, între cari şi proiec­tul privitor la concesiunea trenului vicinal F ă g ă ra ş-B ra şo v . S’a desbătut şi votat apoi proiectul de lege privi­tor la ocrotirea de cătră stat a zidi- rei caselor pe sama muncitorilor. In şedinţa de Marţi s’a început desbate- rea proiectului despre regularea ra-

v e n i la noi un tânăr d e ia R om an , prietin de şcoa lă cu T o d e r ică . S tătu c â te v a z ile şi ce făcu ce d rese nu ştiu, că îl în du ­p lecă să se ducă îm preu n ă la R om an .

Io to roâ o d u se acasă după v re -o săp ­tăm ână, v e n i fo a r te v es e l şi la v r ’o două z ile îm i spuse că v rea să se în soare ou ori-ce p re ţ şi că la R om an prietinu l lui, l-a dus la o fa tă fo a r te bună, frum oasă, în vă ţa tă şi de fa m ilie m are. A m in tra t ch iar şi în vorbă şi ap roape am term ina t; răm âne să mă duc câ t d e d eg ra b ă să fa c lo god n a .

I i bună şi fa ta lu i G h io rgh e N eg ru marnă, începu să-m i spue, dar o r i şi cum ar fi, nu se p o tr iv e ş te cu asta d e la R o ­m an, îi p rea b o cc ie , p rea m itocan câ şi m ie ca în v ă ţă to r îm i treb u e o n evas tă m ai după lu m ea nouă.

— T re a b a ta , m ăi băe te , îi ziseiu» dar treb u e să te gân deşti că fe t e le d e la oraş îs m o ftu roase , fu du le , cu fe l de fe l d e p re ten ţii şi dă, tu nu eş ti m oşier şi n ici nu ai a ce ia le a fă ca să te p o ţ i în ­tin d e aşa ta re . Sâ a ibă a v e r e m u ltă şi să fie d in aşa fa m ilie m are cum z ;ci şi să m eargă după tin e , nu p rea îm i v in e a c r e d e ; treb u e să a ibă vre-u n b eteşu g , că a lt fe l dă, c 3 ar fa c e -o ca d in tr ’un oraş să v ie la un sat. G ân d eşte-te b ine să nu da i cu m âna în şperlă . S avas tia lu i N e g u e în vă ţa tă şi cu b ine şi cu rău, p oa te să o fa că şi pe cocoan a şi pe ţă ranca, că o

prinde şi gân d eş te -te îs c in c isp re zece fă lc i de păm ânt care i-le dă de zes tre , unde mai pui bo i, va c i, ca i, oi, trăsură o m ie de le i bani şi zes trea din casă. P lă c e re i ta le nu raâ opui, dar şti o v o rb ă v ech e că „c in e g o n eş te d ep a rte , p r in de de-a- p ro a p e “ .

N ’a fo s t ch ip să-l în d u p lec să ia fa ta lu i N e g ru . Să s v îr c o le a ca şarpe le toa tă n oap tea în pat şi to a tă z iua n’a v ea a s tâ m ­păr, îi căzuse tron c şi pace a ceea d e la R o ­man ; îşi fă cea p lanuri că în tră în re la ţ ii cu b o ie r ii şi câ te şi m ai câ te dăh ii nu-i in trase în cap . Cum o v en it va ca n ţa m are, s’o dus la R om an , s-o lo go d it , apo i o fă cu t nunta şi to cm a i la S ep tem v r ie o v e n it cu ! n evasta . In a d evă r o fem e ie fo a r te fru ­m oasă şi deşteap tă , dar fudu lă , fudu lă a- raarnic, m ărea ţă lucru m are, n ic i cucoana i b o ieru lu i din sat nu fă cea fo lo fo s tâ eu r ile e i ! T o a tă a v e rea era h a in e le de pe dânsa şi un gem ăndăn aş. Când m ’o recom an da t T o d e r ic ă al m eu că-is m am ă, o cam strâm ­b a t din nas şi u itându-se in a ltă p a rte a dat m âna cu m ine z icâ n d : „ îm i pa re b in e “ . Ca cu un fie r ars, m i-a trecu t prin in im ă ; am vă zu t d eod a tă că d u -s sem ue bune, că „z iu a bună de d im in ea ţă să cu n oaşte“ . T o a tă z iu lica sta cu o ch ii la o g lin dă , să în vâ rtea în tr ’ un p ic io r prin casă şi îşi în ­c re ţea părul pe cap fe l şi c h ip ; m ă r o g m a ra fe tu r i orâşăneşti. C ân teoe şi jo cu r i erau în casa noastră, d e par’ oă era la p a ­

noram ă. A u z ia ra şop tindu -se prin m ahala: M ăi, da pe m are o luat o p ro feso ru l n o ­stru !... Să v e d e că straşn ică a v e re o lu a t!... De câ t n evas ta lu i nu fa c e pen tru noi ţă ­ranii, e prea fudu lă , prea m ăreaţă , văd că nu ca tad işeşte să sch im be v r ’ o vo rb ă cu noi. „S ă d ea D u m n ezeu să fie m am a fa tă , dar nu cred , e ’ o fă cu t v r ’o tre i c o p ii“ .

P o a r tă h a in e scum pe şi la m odă, m ă­nâncă num ai supe, rasoa le, gh ivec iu r i, m a­caroane, s tu fatu ri, papricaşuri, oraleturi, p ră jitu ri, s tru d e le , ca ise cu carne, sm o­ch ine um plu te, p iăc iu te , p işcotu ri, m ise- luri şi câ te şi m ai câ te n’am auzit d e la dânsa şi ap o i m ai s trân ge două pae g ră ­m adă, m ai fă c e v a pen tru v iito r im e că a lte le o r fi n ’o r fi da cop ii s la vă D om n u ­lu i. Ş i to c m a i unde-i sărăcia to cm a i a co lo dă şi D u m nezeu . P lim b ă r i p es te p lim bări şi ch e ltu e li p es te ch e ltu e li că seara când se cu lca să u ngea cu fe l de fe l de unsori pe fa ţă ca să-i fie obrazu l m oa le . A m ers treaba b in e şi au durat cân tările şi v e s e ­lia pănă ce T o d e r ic ă al m eu, a m ântu it toa te p ă ră lu ţe le ce strânsese din lea fă , ce luase pe două fă lc i de păm ânt ce i-le dă ­dusem de zes tre , v r ’o două sute de le i lu a te de la banca popu lară şi ce m ai îm ­prum utase de p e la p a rt icu la r i; căc i ş’ a fă cu t salon m ob ila t ca la oraş, odae de dorm it, s o fra g e r ie m ă r o g lu x nu b o c lu c ; îi dăduse c â te va aşternuturi de lână şi c â te -va scoa rţe a lese şi fru m oase de pus

pe părete , l ’o aruncat cât aco lo , z icân d că-s m o jiceş ti, lucruri de lână ţ ig a e fă ­cu te cu m ânuşiţa m e a ; le-a aştern u t p e jo s prin an tret; cura s’o m ân tu it p a ra le le s’o m ântu it şi traiu l ce l bun. A cu m a îi fo c şi pară în casa lo r . Cu m in e să ru ­şina când v e n e a c in e -va şi d e a ceea nu­m ai de v r ’o tr e i ori am stat la m asă îm ­preu nă ; în co lo la b u că tă r ie cu s e r v ito a ­rea am fă cu t v ia ţă . Săracu l b ie tu l băiat, p es te m are n en o roc ire a dat. E ra gras şi frum os ca un harbuz, să-l v e z i acum a, să nu-l m ai v e z i; uscat şi m ântu it de-i scaperi în fă lc i.

T o a tă ziua o fte a ză şi nu ştie c e să fa că ; îi om ruşinos; îi în vă ţă to r şi nu v rea să-l a fle lum ea; cu toa te că to ţ i ştiu, căoi rău l să aude îndată. N ’am n ic i o p u te re ; n’ara n ici un chip să-i v in în a ju to r, fa că ce ştie bunul D um nezeu cu dânsul. I i rea de gu ră lucra rnare. D in m o jic , ţăran p lo a t nu-l mai scoate. In tr ’ un fe l b ine-i fa c e , că o fu g it de S a v a s tia iui N egru , p e care o luat-o to t un în vă ţă to r şi trăeşte fo a r te b ine. A şa pă ţeş te c in e n ’ascu ltă de ce i mai bătrân i. „D u p ă sac trebue cău ta t şi p e te c u l“ . A c u m a a fă cu t şi un cop il şi nu v rea să-l a lă p te ze , v rea m ancă sau do ică cum îi mai z ic e e a ; se m ai fle o r- tăşte . P lă te ş te cu z ;ua o fe m e ie de lăp* tea ză cop ilu l.

P ă c a te nu aUă ceva . N u v e z i o pa­săre sau o v ită în og ra d a lo r d ecâ t flo ri,

Nr. 99.— 1907 Pagina 8,G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

porturilor de drept dintre agronomii şi servitorii aplicaţi la agricultură. Eri dieta n’a ţinut şedinţă. In şedinţa de Luni a fost declarat verificat man­datul de deputat al d-lui Dr, George Popovici.

*

Ministrul de comerciu Kossuth a provocat un conflict cu dep u ta ţii croa ţi din dietă prin proiectul de lege privitor la ordinea pentru serviciul la drumul de fer. Aceasta lege, care are a se estinde şi asupra Croaţiei, pre­vede fireşte ca prima cualificaţie pen­tru funcţionarii de drum de fer cu­noştinţa limbei maghiare ceeace nu convine nici decum Croaţilor, căci, zic ei, prin aceasta dispoziţiune se atacă pactul ungaro-croat, în care e declarată şi pentru autorităţile co­mune ungaro-croate limba croată ca limbă oficială. Delegaţii de astăzi croaţi din dietă numai sunt ca cei de odinioară tăcuţi şi supuşi şi dau de lucru guvernului prin opoziţia ce i-o fac din când în când. Iritaţiunea e mare în Croaţia din cauza amintitu­lui proiect de lege.

*

Marţi a fost alegerile generale p e n tr u p a rla m en tu l d in A u str ia . Aceste sunt primele alegeri ce s’au făcut după noua reformă electorală p e baza votu lu i universal. Nimeni n ’ar fi crezut că aşa curând va ajunge la valoare practică votul universal în- Austria. Ce-i dela putere se fereau mai întâi de el ca de un lucru foarte pri­mejdios. Se temeau că luând parte eât mai mult popor la alegeri clasele stăpânitoare îşi vor pierde influinţa de mai nainte şi se va înmulţi nu­mărul deputaţilor, cari vor representa interesele poporului şi ale lucrătorilor de prin oraşe. Cum că temerile aces­tea au fost întemeiate, o dovedeşte resultatul alegerilor de Marţi. Acest rezultat nu ne este încă pe deplin cunoscut.

Pănă eri au fost cunoscute re­zultatele din 330 cercuri electorale, dintre cari în 140 de cercuri trebue să se facă nouă alegeri (balotagii). Au fost aleşi pănă acum : 53 creştini- sociali (partidul lui Lueger), 53 so­cialişti, 6 din partidul german pro­gresist, 4 din partidul german po­poral, 24 dela centrul catolic, 5 Cehi tineri, 2 Cehi bătrâni, un naţionalist boem, 3 agrariani boemi şi 7 germani, 3 pangermani, 2 Români (din Buco­vina), 5 Italieni, 9 din partidul po­poral Sloveni, un Slovean progresist, unui din partidul croat, 3 Cehi cleri­cali, unul fără partid, un liberei ger­man, un polon clerical şi un german radical. In Boemia au învins mai cu

seamă socialiştii, iar în Austria de jos creştinii sociali.

Pretutindeni, unde s’a introdus votul universal, s’au înmulţit şi s’au intărit partidele socialiste. A şa şi a- cum în Austria.

Interesant este că între marile partide ce au fost în Reichsrathul trecut, au suferit înfrângerile cele mai multe partidul poporal german. Cehii tineri au perdut mandate mai ales faţă cu Cehii social democraţi.

La alegerile de Marţi nu au luat parte cei din Galiţia şi Dalmaţia, în care ţări se vor face alegerile în altă zi.

Din casa m agnaţilor.Desbaierea proiectului şcolar.

In şedinţa din Vinerea trecută a casei magnaţilor s ’a încheiat, precum ştim, desbaterea proiectului şcolar. Iată pe scurt decursul acestei şedinţe.

I. P. S. Sa M etrop o litu l Dr. Victor Mi- ha/yi dec lară în v o rb irea sa, că nu p r im e­şte pro iectu l, căci acest p ro iec t restrânge în măsură mare dreptul bisericei g a ran ta t prin a rtico lu l 11 al le g e i 38 din 1868 şi ştirbeşte libertatea ce i-s ’a ga ra n ta t prin această le g e b iseric ii în ce p r iv eş te şco lile e i popora le . A c e s t p ro ie c t îi con feră gu vern u lu i un d rep t de d isp oz iţ ie de m are im portan ţă asupra tu tu ro r şco­lilo r , pe cari su s ţiito r ii de şcoa le nu le p o t apăra con form d isp o z iţ iilo r p ro iectu lu i de le g e în ehestiune. D e ja de p e acum ză ­dărn iceşte su sţin erea ş c o lilo r sau în v i i t o ­ru l cel m ai ap rop ia t îi va aduce pe susţii­to r ii şco lilo r î i i t r ’o s itu a ţie a tâ t de p recară în câ t vor fi nevoiţi să absică de şcoli, sau — în cazu l când ar p rim i a ju to ru l ee-1 p rom ite sta tu l — v o r fi n e vo ite ea d rep ­tu l lo r de pănă acum de a cârm u i şi sus­ţ in e şco lile să-l îm p artă cu au to r ită ţ ile su­puse d iscreţiu n ii sta tu lu i sau m ai b ine să-l îm p artă cu o rga n e le de co n tro l a le g u v e r ­nului.

A ra tă pe la rg cum com u n ele m ărun te rom â n eş ti g r . cat. nu v o r pu tea su porta sa rc in e le en o rm e im puse p rin aces t p ro ­ie c t şi sun t a m en in ţa te a-şi p erd e ocoa­lele. B iser ica nu poa te ren u n ţa de bună v o ie la lib e r ta tea sa, Ia d rep tu r ile sa le autonomicey nu se poa te lăsa a i-se le g a rnânile. S ta tu l a re d a to r in ţa de a apăra b iserica , ia r nu a-i lua d rep tu rile . S tatu l şi b iserica să se sp rijin ească rec ip roc , căci baza cea m ai s igu ră a s ta tu lu i e g en era - ţ iu m a crescu tă de b iserică în d ire c ţ ie re- Ugioasă'Morală. »A f ir m că nu e c le r ca re să servească cu m ai m u ltă c red in ţă şi d e ­vo ta m en t cauza publică şi in te rese le U n­ga r ie i, nu e p opor ca re veacu ri de-arân- dul să fi d o v ed it s im ţu l său de je r t fă pen ­tru in te rese le sta tu lu i şi s igu ran ţa tro n u ­lu i, ca tocm a i c ieru l şi poporu l nostru . A c e s t c le r şi popc r m erită deci să nu i-se con tu rbe d rep tu rile iu i de pănă acum şi aşa destu l de ş t irb ite şi că dacă gu ve rn u l v rea să-i a ju te , să nu i ia în sch im b d rep ­tu r ile « . Încă oda tă d ec lară că nu p r im eş te p ro iec tu l.

A rh iep iscopu l rom . cat. d e la A g r ia card inalu l Samassa susţine că p ro iec tu l

acesta e apt să p regă tea scă poporu l pen ­tru su frag iu l un iversa l, dându-i edu ca ţie p a tr io tică şi re lig ioasă . In s is tă în deoseb i asupra în sem n ă tă ţii r e l ig ie i în şcoală . P r i­m eşte p ro iec tu l.

M in. Apponyi răspunzând o ra to r ilo r z ic e că p ro iec tu l nu va tăm ă lib e r ta tea in* s tru cţiu n ei, n ic i au ton om ia con fes iu n ilo r, ci t in d e num ai ca d rep tu rile şi d a to r in ţe le su s ţin ă to r ilo r de şcoa le să fie aduse în a r­m on ie cu p re ten z iu n ile unităţii naţionale a stalului. Susţine că a g ita ţ iile con tra p ro ­iectu lu i, sun t p rod u se în m od artific ia l. A m ă ­răc iu n ea con tra p ro iec tu lu i în sînu l p opoa ­re lo r n em agh ia re nu e însă aşa d e adâncă, cum se susţine. S’au ţin u t ş i adunări p o ­pora le , în ca ri au fo s t sa lu tat cu bucurie p ro iec tu l. P ro iec tu l nu răpeşte d rep tu l in ­s tru c ţie i în lim ba m aternă , ci as igu ră ' nu­m ai in stru cţia lim bei m agh ia re şi cu lt iva ­re a sen tim en tu lu i p a tr io t ic în şcoa le şi caută să su prim e ten d in ţe le co n tra re pa tr ie i şi naţiunei m agh ia re .

La desba terea specia lă au lu a t pa rte ep iscopu l re fo rm a t G abrie l A n ta l, m in. A p ­pon y i ş i ep iscopu l rom . cat. d in A ib a -Iu lia G ustav Majlătta.

P ro iec tu l s’a p r im it cu m are m a jo rita te .

In congregaţia ordinară de primăvară a comitatului Caraş-Severin, ţ in u tă Lu n i în L u go j, m em bru l C orio lan Breăiceanu a in te rp e la t în chestia n eresp ec tă r ii să rb ă to ­r i lo r g r . or. a tâ t din p a rtea a u to r ită ţ ilo r m ilita re , câ t şi d in p a rtea a u to r ită ţ ilo r ad ­m in is tra t iv e . In te rp e lan tu l aduce cazu ri con c re te , a ră tând , că com en dam eh tu l a r ­m a te i te r ito r ia le din L u g o j a f ix a t z i de c o n tro l a tâ t pe a doua z i d e C răciun , câ t şi pe a doua z i de Paşti iu lian, a ţ in u t ex e rc iţ ii su pără toare pen tru e v la v ia popu- ia ţiunei în V in e re a şi Sâm băta Paş tilo r, a ră tând m ai departe, că ch ia r ş i din pa rtea au to r ită ţ ii ad m in is tra tiv e se n esocotesc z i­le le d e să rbătoare , în tru câ t ch ia r d-1 p r im -com ite a ch em at la z i de poruncă pe p r im a rii cercu lu i p re to r ia l a l Lu go ju lu i tocm a i pe Sâm băta P aş tilo r , când to t c reş ­tinu l să ru tă crucea şi se p regă te ş te de îm p ărtăş irea cu s fin te le Paşti. In terp e lan tu i expune, că s’a ad resa t d ire c t că tră m in is­tru l apără rii ţă r ii şi acesta l ’a as igu ra t, că ad m in is tra ţia m ilita ră resp ec tea ză pe în ­tre a g a lin ie s e rb ă to r iie c re ş t in ilo r ş i că a ic i e num ai v o rb a de un ten om en local, în trea b ă pe v ice -com ite , că a re de gân d a pune capăt aceste i s tă r i abuzive. V i ce -co ­rn iţe le A u re l Is sek u tz răspunde d-lu i C o ­r io lan B red iceanu , că ap robă pe dep lin punctu l d e v e d e re a l in te rp e ia n tu lu i şi în p a rte a lu a t d e ja m ăsuri, ca să rb ă to r ile popu laţiunei să se re sp ec te şi în parte va lua m ăsu rile necesare, ea ş i din partea co- m endam entu lu i m ilita r să se respecte .

Adunarea poporală din Tăşad(Cercul Ceica-Bihor).

— 15 M aift 1907.

Laudă b ravu lu i p opor din T ă ş a d ! Laudă a p r ig ilo r lu i c o n d u c ă to r i !

E i au da t cea m a i ec la tan tă d ovadă d e con ştiin ţa naţiona lă , şi d e în c red e rea ce o nu tresc fa ţă de n e în fr ica ţii lu p tă to r i în b ine ai lo r. E i au a ră ta t cu aceasta oca ­z ie go lu l m in c in os al ş t ir i lo r d in z ia re le oeâ rm u ir ii, că R om ân ii d in cercu l Ceica

nu aderează la lupta con d u că to rilo r, — a »a g it a to r i lo r « .

A cea s tă adu nare ţ in u tă D um inecă în 12 M aifi n. a fo s t răsunetu l s im ţă m in te lo r R o m â n ilo r din acest cerc.

Z iu a sen ină şi fru m oasă a fa v o r iz a t m u lt reu ş ita adunării. R om ân ii d in sa te le vec in e , în ş iru r i lu n g î de că ru ţe se în d rep ­tau sp re sa tu l c e lo r 7 co lin e , spre cen tru de u nde se reva rsă în d ru m ă r i bune şi lu­m in ă dom oa lă asupra c e lo r la lte sate. S im ­ţ ire a rom ânească , ca re în cepe a se tran s­fo rm a în co n v in g e re es te u rm area firească a bunei în ţe le g e r i d in tre popor şi condu ­că to r ii fireşti, a în d ep lin ir ii ch em ării lo r s fin te şi pacîn ice.

La p ropu n erea ve te ran u lu i n o ta r c o ­m unal p en z ion a t V . Bica s ’a con s titu it co ­m ite tu l în m odu l u r m ă to r : P re şed in te d-1 p ă r in te loca l F . Todor 1 n o ta r d-1 A . Todor ia r bă rb a ţi d e în c red e re V . Jurjuţ, locu i­t o r în Tăşad şi G. Pasca p r im a r com una în Calea m are. 1

P reşed in te le în ca lde cu v in te m u lţu ­m ind pen tru în c red e re , dă cuvân tu l d-lu i V . Babi fu n c ţion a r ia »B ih o re a n a « , ca re cu g la s ta re şi în su fle ţ it v o rb e ş te despre unele năcazu ri ce apasă poporu l rom ânesc. V o rb ir e a b ine s im ţită a scu ltă to rii au pri- m it ’o cu s tr ig a te de »s ă tră ia scă «.

D-1 Dr. Lascu a ra tă sta rea u m ilită în ca re n i-a îm p in s a tâ t în tu n erecu i câ t şi asupririle . D a r nu num ai sărăc ia m a te r ia lă ne apasă ci şi sărăcia su fle tească prin lipsa de con d u că to ri a d evă ra ţi şi prin greau a p o z iţ ie în tru su sţin erea şcoalei. P r in şcoa lă om u l câ ş tigă cu n oştin ţa d rep tu rilo r , ce ie posede şi tă r ia în tru apărarea lor. D ez - vo a lta m ai dep arte ch es tiile a rză toa re a le poporu lu i rom ân esc, — deştep tând în fie ­ca re do ru l la o v ia ţă nouă nu u m ilitoare , c i d reap tă şi im punătoare .

Cu m are in te res poporu l a ascu lta t v o rb ire a d-lu i D r. Lascu.

C eteşte apo i m oţiunea, ca re es te to t cea dela Sân -N ico lau l-R om ân , însă cu p r i­v ir e la e v en im en te le în tâm p la te în ră s t im ­pul acesta a în tr e g it ’o c’un am endam ent.

( in acest am en dam en t adunarea con ­dam nă p roced erea ced eam n ă a u nor m i­n iş tr i ş i a p a rtid e lo r gu ve rn am en ta le d in d ie tă fa ţă d e depu ta tu l n a ţion a lis t Dr. A ). V a ida , apo i exp rim ă s in ceră m u lţăm ită a- c e lo r a rh ie re i ca r i şi-au îm p lin it d a to r in ţa p r in com ba terea p ro iec tu lu i m in istru lu i A p p o n y i ; da r c r itic ă ţ in u ta ep iscopu ­lu i rom ân din L u go j, ca re în d iscursu l său ţin u t în casa m agn a ţilo r , deşi a v o rb it în g en e ra l con tra p ro iec tu lu i, a fă cu t co m p li­m en te p ersoan ei m in istru lu i A p p o n y i şi a s lăb it a s tfe l e fe c tu l vo rb ire i sale. A d u n a ­rea a tra g e a ten ţiu n ea a rh ie re ilo r rom ân i de am bele con fesiu n i asupra d o r in ţe lo r fo r ­m u la te de adunările de p ro te s ta re ro m â ­n eşti şi p re tin d e să m e a rgă în a in tea t r o ­nulu i şi să cea ră d en ega rea san cţion ă re i p ro iec tu lu i de le g e ş c o la r ; In fin e s ’ad re- sează că tră a rh ie re ii n oştr i şi că tră depu­ta ţ ii n a ţion a liş ti ca u rm ând g lasu lu i p op o ­ru lu i să-i dea ascu ltare p rin conchetnarea unei adunări g en e ra le a tu tu ro r R o m â n i­lo r d in U n ga ria şi T ran s ilva n ia .)

V o rb eş te şi in im osu l în vă ţă to r , ca re în a d evă ra te cu v in te en e rg ic e exp lică p ro iec tu l lui A p p on y i. În ă lţă to r a fo s t m o ­m entu l când D -sa iş i expu ne conc lu zia în m odul u rm ă to r :

»N u -m i treb u e fr a ţ ilo r a ju to ru l m in i­stru lu i, ca re m ă s ile ş te să-m i u it d e che-

eh ioşo de şezu t va ra la masă, în o o io ba te vân tu l. T o a tă z iu lica stau cu m âna în p u n gă şi ţ ir io», ţ ir co lo , să duce le a fa ca p le a v a în v â n t ; ş-apoi ce lea fă !... 76 de le i pe lună. I am lă sa t; m ă duo ia r de u nde ara v e n it ; fa că ourn i-o în d rep ta D u m n ezeu . M a i b ine m ă m ă lig ă p ră jită cu c e a p ă şi să m eargă la in im ă, d ecâ t m ân­că ru ri scu m pe ca re să p re fa c în ven in . D ă , rai-e m ilă de e i sărm anu l, m i e m ilă î ţ i spun drep t, d e a tâ ta in im ă rea câ t du ce şi d e a tâ ta să ră c ie ce îndură, s’o a tâca şi o m uri. Ia că c in e n ’ascu ltă ce p ă ţeş te .

— A p o i a p ă ţit-o oara rău, m ătuşă.

— Ce rău !... P e s te ră u ; nu m ai are cum a ltfe l. MoFtangiţele dela oraş sunt p en tru de ce i cu pu n ga g r o a s ă ; oă a ce ­lo ra le dâ mâna să le îm p lin ea sc ă d o r in ­ţ e le şi p o fte le , da nu p en tru T o d e r ic â şi p en tru a lţ ii ca dânsul. C a m âine am s’aud eă l-o v â r it în păm ân t; n im ica nu te du ce m a i rep ed e la m orm ânt, ca m ise r ia şi ca J i j ir s a c e a rea*

O f d om n u le o f!... când m ă gâ n d esc a ea , m i-s e pune par’ câ ca un nod în g â t . N u v r e a să ştie oă n ’a i ; c e re în tr ’ una sft-i dai şi să-i fa c i. Să îm bracă , să îm p o - p o z in e a ză şi. să în co rd ea ză de c rez i câ-i o ia p ă de c e le m ari d e la roşiori. P o a te oi m u r i şi p rin casa lo r n ’o i m ai că lca . M ă a v e a ca p e -o p e t ic ă d e d â r v a lâ ; n ic i nu v r e a sâ ştie că bărbatu l ei, e fe c io ru l m eu,

ca re l ’am crescu t cum a da t D u m n ezeu ; cu m u lt ch in şi cu m u lt am ar, că nioi nu-1 născusem , când o m urit ia tu -să u . O i spune şi m o r ; i !o r v ia ţa ce ara dus acum a la s fâ rş itu l v ie ţ e i şi vo iu s fă tu i p e o ri-ce bă ia t de ţară, sâ fu gă de fe t e le d e la oraş oa de ciumă...

L a c r im i le o p od id iră iarăşi şi te rm i­nând vo rb a , suspinând z is e : „S fâ rş it bun, nu cred să a ibă căsn ic ia io ra.

Am intiri din războiu .(1877— 1878).

— S m î r d a n u 1. —

(F i n e.)

E scadronu l în g a lo p ! B ie ţii călăraşi, reb eg iţ i de fr ig , ab ia p o t să-şi stăpânească caii. In fa n te r ia noastră, susţinută de fo cu l a rtile r ie i, se luptase vo in ic e ş te şi Sm îrda- nul era aproape luat. T u rc ii în că rezis tau cu îndărătn ic ie , c&ci se au zea desluşit acum sgom otu l îm pu şcă tu rilor şi al s tr ig ă te lo r lo r fan a tice de „A la h ! A la h ! A la h !“ L u p ta se urm a crâncenă în m arg in ea satu lu i. T u rc ii, ascunşi după că p iţe d8 fâD, după garduri, trăgeau în carne v ie în ai noştri, care cădeau , care m orţi, c s re răniţi, dar va i şi d e T u rc u l prins când och ia , că v r e ­unul de-a i noştri, cu o cruce şi cu un a rh an gh e l, îi v ira ba ion eta în pân tece pănă

în brăţară. T ă r g i le am b u lan ţe i se s trecu ­rau în sus şi în jo s şi le aduceau p in e de răn iţi, îm p u şca ţi în cap , în gâ t, a lţ ii mai g reu sărm an ii a ju n geau fă ră sim ţiri la am bn lan ţe. M o rţ ii noştri, to ţ i erau că ­zu ţi cu fe ţe le în a in te , arm a în c leş ta tă în mâni, unii în tinşi d ea lu ngu l, a lţ ii m ai în ­g răm ăd iţi, m ai strânş*, cum il ap u case s v îrc o le a la m o rţii. In asem en ea c lip e , t r e ­ceam n o i cu re g im e n tu l în g a lo p ca luaţi d e v îr te j , pen tru a ne d u ce să fa c em o c o ­lu l sa tu lu i şi să op rim eş irea din Sra îrdan a tru p e lo r lu i Iz e t Paşa , în tâ rz ia te şi ră ­m ase în luptă . D ar a lte escadroane, din ca re unul, al nostru S u ceava , în ca re se gă sea şi su b -loeo ten en tu l M ustaţă, azi c o ­lon e l, m a i cu noroc, fu sese în sărc in a te m ai în a in te cu aceasta . E le n& vă lişe asupra co loan e i s fă râm ate a T u rc ilo r , cu lcase pe m u lţi la păm ânt, da r şi n o i am a vu t per- deri d e ’ p lâns, în tre ca re şi p e vo in icu l se rgen t P oda ru .

R e g im en tu l nostru se des face . E u p le c cu escadrouu l sp re S m îrdan , străbat satu l şi es la m a rg in ea o ea la ită , p e oare o găsesc ooupată d e in fan ter ie . T u rc ii se re trăseseră spre In o va . L u p ta în cetase , b rancard ierii noştri m ai adunau de io i pe co lea c a d a v r e le că lă raş ilo r căzu ţi.

M ă în to rc în sat şi m ă op resc la o casă, un fe l d e câ rc iu m ă şi cu gân d de a m ai od ihn i oam en ii, d esca lec escadronu l şi desoa leo şi eu, căci se înserase . În tâ m ­

p la rea făcu se , ca a ces t conac, a les de m ine pe n eştiu te , să fie , c â te v a oare m a i în a in te , lo cu it de an fe l de in ten d en t ture. A io i în ourtea conacu lu i, ara g ă s it p e fo c două ca zan e p lin e cu p ila f, ga ta , dar g a ta de m âncat. L a înoepu t, că lăraşii se u itau cam ch iondoruş Ia ca zane. „Cura sâ m ă­nânce e i m âncare d e păgân ! “ dar le da t îro oa le , şi cu och ii to t ia e le ... că de, le era foam e,! săracii. P e urm ă după ce l-ara gu sta t eu şi l-am gă s it fo a r te gustos, le-ara spus să m ănânce.... D upă c â te v a m inu te, n ic i bob d e p ila f n’a m ai răm as p r in ca ­zane. In trân d în casă, găsesc în tiudâ, m i­jin d Ia fo c şi tra se ia o parte , o oa lă cu m ân care de fa so le cu carne de oa ie , p ila f şi o pu lpă de b e rb ec în tr ’o fr ig a re , fr ip tă ga ta , şi pusă în sus, în tr ’un c o lţ a i fir idei.

A m m ai gă s it eu m ai p e urm ă în m a ga z ie şi n işte raălae rum eue, n işte haine m ilită reş ti şi o grăm adă de a lte lucru ri. M a la e le le-am dat s o ld a ţilo r m e i; h a in e le nu ştiu c in e le -o fi luat.

P ro v e rb u l rom ân esc z ic e : „N u e p e n ­tru c in e se g ă te ş te , c i pen tru cm ’ se ne- m e reş te “ .

E u săracul, poc& ltit de foam e, căc i nioi cu c h e fte le le p ră jite nu m ai dasem de m u lt och ii, când m ’arn vă zu t la aşa prazn ic, num ai decâ t, jo s tu rceş te , la o m asă m ică ro tundă, şi m ănâncă, m ănâncă şi în so co tea la z i le lo r c e nu m âncasem . „A la h s ize c io k b erech e t vers im , işa lla tj

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 99.—1907

sându-şi daru l său c e l s fân t asupra fa m i­li i lo r şi o s ten e le lo r D u m n ea lo r ; iar din p a rtea subscrisu lu i, îi r o g să p rim ească şi p e a ceasta ca le c e le m ai că ldu roase roul- ţăm iri. V e n e ţ ia in fer ioa ră , în 27 A p r il ie 1907. Mihail Gemea, p a roch .

0 diplomă a reginei României pentru societatea »Frăţia«. Se ştie câ în ia rna tre ­cu tă, s o c ie ta tea „F r ă ţ ia “ a R o m â n ilo r din c o ­m una C a ţa (T ran s ilva n ia ), a l că re i p reşe ­d in te es te d-l Ig n a tie M iroea , lic en ţia t în d rep t şi cunoscu t com erc ian t, a dat un bal p en tru V a tra lum inoasă. R ezu lta tu l băneso a fo s t d e 3600 le i, sum ă ca re a fo s t în c re ­d in ţa tă de d-l M ircea M . S . R e g in e i în au d ien ţa ce S u veran a a b in e v o it a-i a- corda . D re p t o nouă rau lţăm ire pen tru sprijinu l a tâ t d e p re ţios , pe ca re această m odestă so c ie ta te Ta da t V e t r e i lum inoase, soc ie t. F ră ţ ia a p rim it z i le le a ces tea o d i­p lom ă de on oa re cu u rm ătoarea s c r is o a re : „O n or. soc ie t. „ F r ă ţ ia “ a R o m â n ilo r T ran - văn en i din com una Caţa. M a jes ta tea Sa reg in a , în n em ărg in ita Sa recu noştin ţă pen tru a ju to ru l b in e fă că to r , cu ca re aţi con tr ibu it la în te m e ie rea a ces te i inatitu- ţiun i, a b in e v o it a v ă o fe r i o „d ip lo m ă de o n o a re “ , ca fu n da to ri a i V e tr e i lu m i­noase, trecând num ele d -voastre , în d i­p lom ă, cu au to g ra fu l său, ca d is tin cţiu ne pen tru în a ltu l m e r it c,e v -a ţi dobân d it. Io urm a în a lte i în sărcinări p rim ite , am on oa re a v ă în a in ta aceas tă d ip lom ă , ru gân du -vă să p rim iţi as igu rarea d eo seb ite i m e le c o n ­s id era ţii ce v ă păstrez. V a tra L u m in oa să . Regina Elisaveta, R. Monske.

nu m ănâncă num ai pe p r izon ie r ii din lu p ­te le lo r, ci şi pe p rop rii lo r cr im in a li sau v in ova ţi.

Călugări români pe muntele Athos. inm ăn ăstir ile şi sch itu r ile de pe m u n te le A th o s locuesc peste 600 că lu gări rom ân i. N u m ăru l tu tu ro r că lu gă rilo r pe A th o s e de 10.000. ^

Urcarea preţurilor cerealelor. Dinto a te p ie ţe le s tră in e sosesc ş tir i d esp re u rcarea p re ţu r ilo r cerea le lo r. La bursa d in Budapesta e o a g ita ţ ie deoseb it de m are. P re ţu r ile pe te rm en câ t şi e fe c t iv e se u rcă în continuu. S ta rea sem ănătu rilo r, a tâ t ia no i câ t şi în Rusia a avu t de u rm are că p re ţu r ile se urcă rep eo tiu . C om erc ian ţii şi în deoseb i m o rile cau tă a cum păra ca n tită ţ i m ari de cerea le , to a te n izu in ţe le lo r su n t însă zadarn ice, p rodu cen ţii nu aduc ce rea le în tâ rg , căci sperează p re ţu r i şi m ai m ari.

D in America au sos it ş tir i, că re c o lta g râu lu i în anu l acesta — con fo rm ta x ă r ilo r o fic ia le — va fi cu 90 m ilio an e bush le in ­fe r io a ră ce le i d in anul trecu t. A vâ n d în v ed e re s ta rea rea — gen e ra lă — a sem ă­n ătu rilo r, p recum şi t im pu l prea ca ld de acum — n e fa vo ra b il d es vo ltă re i v e g e ta - ţiu n e i — su n tem în d rep tă ţiţ i a crede, că p re ţu r ile c e rea le lo r se v o r u rca încă. P en tru ce l mai fru m os grâu de T isa (81 k ilo g ra m e g r e u ta te ) s ’au p lă t it 21 co roan e 70 filer i, ia r pen tru ce l m ai slab de Bănat (75 k ilo g ra m e g r e u ta te ) 19 co roan e 80 f ile r i şi ch ia r 20 coroane. C a n tită ţ ile de ce rea le aduse în p ia ţă sunt n e în sem n ate , c ircu la ţia e m in im ală.

m area mea, ca re v a să z ică m ă s ileş te să sădesc în m lăd iţe le p oporu lu i n ostru In lo c de lum ină, în tu nerec, în loc de iu b ire şi a lip ire n ec lin tită că tră neam , u ita re a to t ce es te rom ân esc.

N u -m i treb u e a ju to ru l, fra ţ ilo r , de a r fi ş i de o su tă de o r i m a i m are, nu vreau să tră esc cu co lacu l plin. d e ven in , ce tni-1 dă , ci cu pânea n oastră n ea g ră cum e, pe ca re ştiu , că m i-o d a ţi d in in im ă curată.

Nu v rea u să p&cătuesc con tra d rep ­t ă ţ i i , şi a a d evă ra te i ch em ări b ine p r ic e ­p u te a neam ulu i.

A tâ t ca în vă ţă to r , câ t ş i ea adevă ra t p a tr io t p ro te s te z în con tra pro iectu lu i, ca re s tr ic ă buna în ţe le g e r e din ţară< .

D in su te de p iep tu ri s ’a r id ica t g la ­su r i de p ro tes ta re pu tern ică .

*

Laudă neam u lu i asupra acestu i în v ă ­ţă to r .

E l e s te s ingu ru l, ca re s ’a r id ica t peste cercu l s trâm t a l in te re s e lo r în tru în v ie re a neam u lu i. U nde e ş iru l c e lo r la lţ i, ca ri trâ - esc in îm p re ju ră r i m ai fa v o ra b ile ? Unde su n t je r t fe le , pe cari treb u e să le aducă fieca re om pen tru să rb ă toa rea de m ân e? Cu d em n ita te să-şi ap ere fieca re com oara , ee e depusă sp re c reş te re în m ân ile lo r şi pen tru ca re sun t responsab ili neam ulu i rom ânesc.

O păşire en e rg ieă ş i nu o m orm ă ire .

Lau d ă acestu i a p o s to l !

*

R es tu l z ile i l ’am petrecu t în casele d-lu i pă rin te şi în m ijlo cu l harn icu lu i po ­por din Tăşad.

T ră ia scă acest popor v r e d n ic ! T r ă ­iască condu că to rii l u i !

Corespondentul.ŞTIRILE ZILEI.— B Maia v.

Sf. Sinod al României. Sesiunea o rd i­nară de p r im ă va ră a Sf. S inod s’a deschis M arţi, la o a re le 10, p r in tr ’un T e -D eu m la M itrop o lie , la care a as is ta t d-l Spiru H aret, m in istru l cu lte lo r şi in stru cţiu nei publice, care, în urm ă, a trecu t, în so ţit de în a lţ i i p re la ţi, în loca lu l Sf. S inod, unde s ’a dat c it ir e M esaju lu i re g a l de desch id ere a aceste i sesiuni.

Mare bucurie în Spania. R eg in a Spa­n ie i a da t n aş te re V in e rea trecu tă unui bă ia t sănătos. D in cauza aceasta do ihneşte m a re bucurie în fam ilia re ga lă şi în po­p o ru l span iol. N aşu l m oşten ito ru lu i t r o ­nu lu i span io l va fi Papa, ia r bo tezu l p r in ­ţu lu i a fo s t am ânat din cauză că re p re ­z en ta n ţ ii p u te r ilo r s tre in e n’au pu tu t în că sos i la M adrid . R e g e le A lfo n so a ru g a t pe su ve ra n ii A u s tro -U n ga r ie i, A n g lie i, P o r tu ­ga lie i şi G erm an ie i să conceadă ca n um ele lo r să poa tă fi lu a t în conu m ele p rin ţu lu i m oşten ito r . N u m e le p rin ţu lu i va fi u rm ă­to ru l: A lfo n s o — P io — C h ris tin o— E du ardo— F ran c isco — Q u ile lm o — Carlo — H en ric — E u gen io — F ern an d o — A n to n io — V a ien ţio . T o ţ i rep rezen ta n ţii su veran ilo r E u rope i v o r fi de fa ţă la bo tez, ca m arto ri.

Membrii Reuniunei rom. de cântări din Braşov, dam e şi d-ni, sunt con voca ţi

îa s îm “ , sau p e rom âneşte, „D u m n ezeu să-ţi ră sp lă tea scă in ten d en tu ie turc, ca re ai a v u t g r i je (fă ră v o ia ta, ştiu ) să-rai laşi m ân carea ta ga ta , cu to a te fe r ic ir i le pa­rad isu lu i lu i M a h om et“ . P a r ’câ văd pe d-l C o lo n e l T e le m a n (a tunci în re g . 4 i n f ) î n p ic io a re u itându-se la m ine şi la o fiţe r ii m e i şi cam scan d a liza t că m âneam bucate tu rceş ti. „B in e căp itane... cum îţi v in e să m ănânci ?* E u însă cu gu ra p lin ă şi cu m u lt sân ge re c e îl p o fte a m : „D - le c o lo ­n e l, v in o de m ănâncă, că nu şti ce bune su n t!“ Gând am adus insă şi pu lpo iu l de b e rb ec , s’ a a şeza t şi c o lon e lu l.

D upă ce am m âncat, cura nu mân- casem de m u ltă v rem e , ra’am dus s& mă cu lc . V ă zu sem oda ia , care îu tim puri o b ic i­n u ite s lu jea de cârcium ă, şi-rai p lăcuse. A c o lo era o sobă de tab iă de fier, şi spu ­sesem bu lga ru lu i să fa că fo c bun, că o să m ă cu lc. E ra un pa t d ea lu n gu l păre- te lu i cu o ro g o jin ă p e de-asupra .

Când m ’ara dus în oda ie , era ca ld şi b in e . M ă în tin d pe ro go jin ă , dar e ra ta re a l d racu lu i, şi a lu n eca ; m ă aşez, m ă m ai

pe m âne, V in er i, la oa re le 6 la o rep e tiţ ie . In v ed e rea concertu lu i aprop ia t, m em brii sun t cu in s is ten ţă ru g a ţi a se p resen ta în num ăr com p le t şi punctua l la rep e tiţ ie .

Prelegere poporală în Turcbeş (Săceie).D u m inecă in 29 A p r il ie v. s ’a ţ in u t o p re­le g e re p op o ra lă în com una Tu rcheş. Cu această ocaziu n e au v e n it dela B ra şov d -l A . Bârseanu, d ir. despărţăm ântu lu i, în s o ţ it d e d -n ii S. Roşea şi A . Boldor, în ­v ă ţă to r . D upă-ce d l A . B ârseanu a deschis adunarea, d-l A . B o ld o r a ţ in u t o p re le g e re in s tru c tivă despre g ră d in a de legu m i. D upă aceea s’au îm p ă r ţ it în tr e fem e ile , cari au lu a t p a r te la p re le g e re , d ife r ite sem in ţe de legu m e. In u rm ă d-l B o ld o r a a ră ta t cu sch iop ticon u l d ife r ite ch ipuri d in v ia ţa lu i teus Christos, d ife r ite v e d e r i d in U n ­ga r ia , R om ân ia ş i a lte ţă ri. D e r e g re ta t e, că, după in fo rm a ţiu n ile ce Ie avem , Ia p re­le g e re a lu a t p a rte cam pu ţin popor, ş i m a i a les d in tre fru n ta ş ii com u n ei au lip s it m u lţi.

Mari călduri. Din tim pu l fr ig u ro s prin ca re am tre cu t d eoda tă cu în cepu tu l lu ne i lu i M aiu s’au iv i t că ldu ri m ari. In B erlin a fo s t o că ldu ră m are z ile le acestea. D u ­m in ecă şi Lun i au fo s t p es te 30 g ra d e Celsius în um bră, m ai m u lte persoan e au fo s t lo v it e de in so la ţiu ne (să ge tă tu ră de soa re ). M u lţi caii au că zu t la păm ânt, ne m ai putând su p orta căldura. Ş i în H am bu rg sunt că ldu ri n esu fe r ite de Sâm bătă încoace. D e la P is k i se anunţă că aco lo că ldura este fo a r te m are. In z ile le d in u rm ă tem p era ­tu ra a fo s t la am iaz i d e 37 până la 39 g ra d e Celsius ş i s’a u rca t câ te oda tă şi până la 42 g ra d e Celsius în um bră.

Alegere de preot- In Î l M artie v . a.c. s’a fă cu t a le g e re a de p re o t g r . or. rom . în com una R o tb a v (tra c tu l A g n ita . ) M a jo ­r ita tea v o tu r ilo r a în tru n it-o d -l Aurel Oancea, t e o lo g abs. şi în v ă ţă to r la şcoa- le le n oastre p rim are din B ra şov . P re cu m ni se com u n ică a le g e re a d-lu i A . O an cea a fo s t ap robată z i le le a ces te de ven e ra ­b ilu l consistoriu aroh id iecezan .

Convocare. M em brii on ora ri, fu n da to ri şi o rd in a r i ai despărţământului Sibiiu, aparţinători Reuniunei învăţătorilor gr. cat. din A rch id . gr . cat. de A lb a -Iu lia şi Făgăraş, precum şi to ţ i b in e vo ito r ii în vă ­ţăm ân tu lu i popora l rom ân esc sunt co n vo ­caţi la adunarea de p rim ăvară , ce se va ţ in ea în şcoa la gr . .cat. din S ib iiu la 21 Maiu 1907. L a o rd in ea z ile i sunt 14 puncte. C on vocă to ru l e subscris de d -n ii T. Stoia, p reşed in te şi Dionisiu Dancea, not. desp.

Dar pentru biserică. P en tru b ise r ica g re c o -o r to d o x ă rom ân ă d in V en e ţ ia - in fe - rioară , cu ocaziu n ea s fin te lo r să rbători a le În v ie r ii D om n u lu i d in anul acesta , s’au fă cu t u rm ătoa re le da ru r i: 1. D oam n a văd . E ca te r in a Puşcariu şi doam na L iv ia M o- şoiu născ. Pu şcariu din B ran au dăru it două can d e le şi o căd e ln iţă to a te de aur în p re ţ de cor. 70. 2. Ioan M on ea V o icu şi Sp iridon S to ica A ch im din V e n e ţ ia in ­fe r io a ră au trim is din A m e r ic a pen tru un rând de o d ă jd ii p reo ţeş ti cor. 50. 3. N ic o - la e C onstan tin C om an ic iu şi Iu lian a N i- cu lae S te f. C om an ic iu din V e n e ţ ia in fe ­rioară au p rocu ra t o că d e ln iţă în p re ţ de co r. 35. B unu l D u m nezeu să le p rim ească je r t fa adusă şi să le -o răsp lă tească revă r-

[ s trîn g , mă m ai în to rc ca să-m i a le g o po­z iţ ie m ai p rie ln ică , ca să p o t dorm i. In

fine, oă ldura din oda ie , în cepân d să-m i d esm orţească oase le , în ce t- în ce t, s im ţ prin to t co rpu l o sensaţie p lăcu tă şi b in e fă că ­toare ... M ă cu lcasem d ea b iu e le şi adorm i­sem , când d ’odată se d esch id e uşa şi în ­tră v r ’o c in c i-şase o fiţe r i de in fan ter ie , o s ten iţ i, r e b e g iţ i de f r i g : „D o m n u le căp i­tan, dâ-ne şi nouă v o e să durm im aici, că suntem p răp ăd iţi de o s te n e a lă ! “

Cura era să z ic n u ? „ P o f t i ţ i d om n i­lo r “ , răspunsei eu, dar în gân du l m eu i-am dat pe to ţ i draculu i, că m ă deş tep tase to c ­mai când adorm isem . N e am aşeza t to ţ i buziş, deacu raerzişu l patu lu i. P e s te v re -o c â te v a m inute, o f iţe r ii du rm eau tun. E u nu pu tusem să dorm , şi to t stând aşa când cu och ii în ch iş i, când cu e i deschişi, m ă gân deam la m u lte , m ă gân d eam îu ţară, la părin ţi, fra te , soră, m ai cu seam ă la sora m ea, care m ă crezu se m ort, în a in te de bă tă lia d e la R a h ova . E u trira isesem p rin tr ’un o fiţe r , n işte u n ifo rm e pe ca re le a vea m de prisos. Când o fiţe ru l a dus pa-

Foc într o mină de aramă. D in M ex ic(A m e r ic a ) se anunţă că, în m ina de aram ă din V e la rd en a izbu cn it un foc. 17 m in er i au pu tu t scăpa d in ce i 107 ce se aflau în m ină. Focu l con tinu ă şi nu e n ici o speran ţă de a scăpa pe ce ila lţ i m in eri. S ’au scos până acum 25 cadavre.

Stabilimentul de Hydrotherapie al Efo­riei şcolare române din Braşov s ’a deschis ia răş i din 2 (15 ) M aiu a. c. ’

Starea semănăturilor, ş t ir i le p r iv ito a re ia s ta rea sem ăn ă tu rilo r în U n g a r ia şi R o ­m ânia sun t d in ce le mai re le . D e la fr igu l de acum o lună,- ca re nu p e rm itea v e g e - ta ţiu n ea sem ăn ă tu rilo r făcu te în toam nă şi fa cerea a ră tu r ilo r şi sem ăn ă tu rilo r de p rim ăvară , am trecu t rep ed e la n iş te că l­duri m ari, cari, d in cauza lipse i p lo ilo r , nu . p e rm it v e g e ta rea g rân e lo r . Dacă nu va p loua câ t de curând, re co lta v a fi com p ro ­m isă cu totu l. S em ăn ătu rile de p r im ăva ră stau de asem enea rău. S itu a ţia a g r ic o lă e fo a r te în g r ijito a re .

Din PUFCăreni n i- s e com un ică că M aia lu l ş coa le lo r rom . gr . or. se v a a ran ja acum D um inecă. Începutu l la 11 oare a. m. P re ţu i de in tra re b en evo l. In v ită r i specia le nu se fac. In caz de tim p n e favo rab il, se am ână pe D um ineca v iito a re .

Logodnă- Maria Pioraş şi Bariu Pop, în vă ţă to r , fidanţaţ». — R odna-nouă, în 6 M aiu 1907.

Un trib periculos de canibali, ziarul»K o ln is c h e Z e itu n g « publică o scrisoare d in K am eru n (A fr ic a ), în ca re se spune că ex is tă pe-aco lo un tr ib de n eg r ii num it M aka, cari m ănâncă carne de om . A c e ş t i n e g r i i 1

ch etu i la Buzău, sora -m ea se în tîm p lase să nu fie acasă, şi s e rv ito a rea luase h a i­n e le aşa cum erau, n e le g a te u nş le pes te a lte le , şi le pusese pe un scaun îu tr ’o odae fă ră să se gân dească Ia v r e o u r­m are. Bo|g>, bu ldogu l m eu, pe ca re -l lă sa ­sem în păstrarea soră-m ei ca un scum p odor, in trând în oda ia u od e erau hainele, cum le-a m irosit, a şi în cepu t să a le rg e prin casă lă trând , crezân d că, dacă sunt h a in e le , treb u e să fiu şi eu şi n egăsindu - m ă pe m ine, s’a în to rs la haine şi a în ce ­put să Je ia în bot, In cap, răvăşindu -le pe jo s .

In răstim p, v in e şi soră-m ea din oraş, în tră în casă, v e d e h a in e le ris ip ite pe jo s şi pe B ob lân gă e le . în cep e sora-m ea să p lâ n gă şi p lâ n g i că am m urit ia R a h ova şi de aceea rai-au adus h a in e le , şi id e ia aceasta era şi mai m u lt îu tărită la dânsa, cu câ t ju rn a lu l Răsboiul de p ’atunci v o r ­b ise d esp re recu n oaş te rea ce făcu sem la R a h ova .

Iu torcân du *se m ai pe urm ă o fiţe ru l la sora-m ea, i-a spus că eu eram pe de-

Mulţămită publică. L a p rodu cţiu n ea d ec lam a to r ic ă -tea tra lă îm p reu n ată cu co r, a ran ja tă în R a c o v iţa la 6 M aiu a. c. au su p raso lv it u rm ă to r ii: E u ge n ia C le in , p r e o ­teasă B radu 1 cor., fa m ilia V . F lo r ia n , pa roch R a c o v iţa 2 cor., E ron im F lite r , n o ­ta r P o ru m b ac 60 fii., Iu liu A ra n yo s i, S i­b iiu 1 cor., V a le r iu Sasşebeşi, n o ta r P e r - şani 4 cor., A n to n iu S â là g ian , V e s te m 1 cor., Ioan Fan ea , n o ta r T ă lm ă c e l 2 cor., Ioan M ateiu , paroch S ebeşu l sup. 1 cor., S te fa n P o p o v ic iu , not. R a c o v iţa 3 cor., A lex a n d ru N e a g o e , n o ta r S eb eşu l- in fe r io r 2 cor., Ir im ie R ădu ţiu , n ot. A v r i g 3 cor., V ic to r F lo r ia n , n o t. S ad a 3 cor., Io an Su- ciu 1 cor., A u re l ia şi V ic to r ia G ros, în v . 2 cor., lo s i f M aerean . R a c o v iţa 1 cor., N ic o la e D o ican , în v . V e s te m 1 cor. S ’au trim is prin postă : d e la A u re liu M oga , not. V e - stera 2 cor., Ioan Pap iu , pa roch V e s te m 1 cor., Ioan N ic o la e , A v r i g 1 cor., G e o rg e M axim , A v r ig 1 cor. P r im ea scă m arin i- m oşii donatori, s in ce r ile m u lţu m ite . Raco­viţa, 13 M ai 1907. Mihxil Ogrean, în v . d i­rec to r .

De la oficiul de dare orăşenesc p r i­m im sp re pu b lica re u rm ătoa rea pub iica ţî- une: T o ţ i p lă t ito r ii d e d a re de pe t e r ito ­r iu l oraşu lu i B ra şov se p rovoacă prin acea ­sta ca pană ia 23 Maiu 1907 12 oare a. m. să-şi p lă tească n eg re ş it da rea că tră s ta t şi a ru n cu riie com u n ale pe cuarta lu l al ll- lea 1907 căci la din con tră în senzu l § § - lo r 57— 74 art. de le g e X L IV din 1883 în casă rile se v o r face pe ca lea execu ţie i fă ră n ici o considerare.

Musică pe promenadă. V in e r i dela o a re le 5 1/., p. m. v a cân ta pe prom enada de jo s m usica oraşu lu i.

p lin sănătos, şi câ adusese h a in e le de ca re eu nu a veam trebu in ţă .

A d e v ă ru l este că luasem h ain e cam m u lte, n etrebu in c ioase , şi ch ia r pe c e le pe care le oprisem , nu se p o tr iveau cu v rem ea îndrăcită , ca re n e .a p u ca se în B u l­garia.

M i-aduc am in te de b ie tu l căp itan C ach i săracul, oâtid m ’a vă zu t la B e la rad a îm b răca t aşa p irp iriu şi în că lţa t cu bot- fo r i de b a l: „M ă b ăe te/ o să te ia hahara- başa, îm b ră ca t cum eş t i; v in o cu m io e ! " Şi ra’a dus la cuartir la dânsul şi rai*a da t o p e rech e de cisrae groase , două p e ­rech i de c io ra p i de lână fă c u ţ i de casă, şi un co jo c . L a m inut le-am îm b răca t, şi zău că b ine m ă sim ţeam , căc i ce era să ţie , pe fr igu l ace la g r o za v , tun ica şi m an­taua acea subţirică ce p u r ta m !

(„Convorbiri,,.) Locotenent colonel Căplescu.

Cel mai numeroşi profesori şi medici îl prescriu«ţilniecontra morburilor de plumâni, catar, tuse măgărâscă, scrofule şi influenţă. ----------- Rochei i

Se v ë fe r iţ i de im ita ţie , de a ceea se se ce ră : Pachetarea originală™ „Roche*_ sSe capètâ cu prescriere medicală,

F . H o f f m a n n - I . a I t o r i l e UL* 1 « . U n s e i Helveţia (S c h w e itz ). farmadi- s t i c l a * cor-

Nr. 99.— 1907. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 5.

M aia lu l nostru.Braşov, 1 M a iîi v. 1907.

A u r o r a cea cu d e g e te le tran d a fir ii c io că n e ş te în ce t în fe r e a s tră ş i-m î z i c e : »S c o a lă s o m n o ro s u le ! A u z i păsăre le le cum c ir ip e s c în g răd in ă : c ir ic -c ir ic , piu-piu f ia r un c in te zo iu m ai is te ţ secundează r a r şi ap& sat: c iu -c iu « ! A m tresărit.... şi zâm bind A u ro ra co n t in u ă : » A z i mă ivesc m ai fru ­m oasă ! U ită zău şi ceru l ce sen in e şi nu p es te m u lt aeru l cu ra t ai d im in e ţii va v i ­b ra d e su n ete de fan fa ră şi in im ile v o r b a te m a i ta re în pep t.«

A ş a s ’a şi în tâm plat.

F e ţe le s tu den ţilo r Znumai erau ce le d e m a i n a in te p o so m o râ te ! S e m ai gâ n d ia c in e v a la ca rte o r ! la n e iin iş tito a rea m a­tu ră ? A ş ! Cu su fletu l erau în ş te je r iş , ca re n e a ş tep ta cu n erăbdare si c a re n e ch em a sp re e l z icân d u -n e : D u pă-ce un ju m ă ta te d e an de z ile am s ta t p ă răs it şi num ai d in când în când vre-un lup o r i v re -o ju - pâneâsă de vu lp e se m ai abă tea pe Ia m ine, v e n iţ i acum şi vo i, in im i ju n e , d e v e d e ţ i ce fru m os sun t în lu na lu i M a iîi, v e n iţ i căci z ic zău, m a ia lu l num ai oda tă e in t r ’un an, ia r pen tru un ii (p en tru b ie ţ ii o c t a v a n î !) e p en tru u ltim a d a tă «.

Ş i c in e a r fi pu tu t să-i dea » c o r f ă « ? — ca să z ic em aşa, căc i a ju ngân d m ân­dru l soa re ap roap e d e zen it, un fu r ­n ica r de lu m e era în ş te je r iş . D upă urâ- o ioa sa »c o m a n d ă «, unde to t com an zi, da r In pustiu, ş te je r işu l pă rea ş i m a i fe rm e c ă ­to r . L a o z v â r litu ră de p ia tră se tru d ea d in arcuş o la ie de ţ ig a n i. (P e rm ite ţ i-m ! să am in tesc pe is te ţu i C ioco ladă , ca re m ai d eu n ă z i tre c ea m a ies tos că la re pe un ro ib p r in G ro a v e r i) . C eva m ai d ep a rte m uzica m i­l i t a r ă cân ta h ora ca re se legăn a , ş t i ţ i :

Trei paşi la dreapta ’ncetişor Şi alţi trei paşi în dreapta lor Se prind de braţ şi se desprind Ş i bat pământul tropotind

In tact uşor!

Când v e z i aşa ceva , pe pa tu l de m oarte să fii şi t o t te sco li. C eva m ai d ep a rte se aud n iş te ş o a p te !

— P o ft iţ i dom n işoară puţin v in /

— A m u lţăm esc d-ie, da r nu beu.

D a r c a s ă nu producă supărare, d -şoaraa t in g e n iţe i păhărelu l cu gu riţa . O m ică v ib r a r e de va lu r i s ’a produs în păhar, ca ş i cum s ’a r În cre ţi puţin un la c de m unte, lin iş t it ca m orm ântu l, când o rândun ică Ta atins în sboru l e i cu ciocu l. Un flu tu raş ca re a au zit bagseam ă din d ep ă rta re sgo - m o ţu l vese lie i, v in e şch iopătând prin aer, d o rn ic să vadă şi e l ce*i şi cum u-i şi nu-i v e n e a o ch ilo r să creadă ce a văzu t. Ş i cum flu tu ra pe de-asupra ca p e te lo r — poa te să ş t ir ic ea scă c e v a cu u rechea, să nu u ităm c ă a so s it to cm a i la cuadril — c in eva îl p r in d e cu m ân a şi e ra pe-ac i-pe-ac i să-i fr â n g ă a r ip io a re le .

— O ! iasă-1 d-le, z is e un g la s d răgu ţ.

Ş i câ t a i ba te d in pa lm e, o r i ai clip id in och i — flu tu ru l sbura m ai departe.

D a r c in e p oa te să le s c r ie to a te şi c in e să s tră b a tă până ’n fib re le in i m ei şi s ă vadă t o t ce să să lăş lu eşte în ele. A h ! S ă nu u i t ! Ju r îm p re ju r p r in tre t in e r i e rau ş i bă trân i a că ro r fa ţă ved ea i cum s e în sen in a la fa rm ecu l t in e re ţe lo r şi apoi ia răş i li se posom orâ . Nu-şi ziceau oa re a tu n c i : »A s t f e l e ram şi n o i când am fo s t t in e r i, ia r acum v o i su n te ţi ră să r itu l soa­re lu i, noi apusul, v o i au rora d im ineţii, no i am u rgu l p o so m o râ t a l sării.

D a r u ită, zeu l A p o llo se în d reap tă cu paşi g ră b iţ i sp re apus. A rcu şu r ile în ce tea ză ■a se m ai m işca, căci lu m ea părăseşte n e­u ita tu l şi o sp ita lie ru l S te je r iş şi p o rn eşte g ru p u ri-g ru p u ri, ducând fieca re în co lţu l in im e i fru m oase şi scum pe am in tir i. D in tr ’o p a r te se m a i aude câ te un râs, d in a lta c â te o şoaptă, d in d ep ărta re fu lg e ră şi tună Încet....

Ş i ia tă rom a n ticu l oraş, ca re pa r ’că de vea cu r i s tă ’n t r ’o v ra jă de lum ină, as­cu ltând p o veş t i fa n ta s tic e d in 1001 de nopţi. T o a te s ’au lin iş t it şi te ’n treb i, unde e veselia de azi, a ex is ta t oare , sau a fo s t numai un v is ? A cu m n im ic nu se m ai aude d ecâ t ici co lea câ te un lă tra t d e câne, ia r pe ce r se ivesc m ilio a n e le de ste le .

„Numai dorul mai colindă Dorul tînăr şi pribeag Dor cu dor să se ’ntâlnească,

Drag cu drag!“

Octavanul N. (S.) St.Convocare .D esp ărţăm ân tu l „F ă g ă ra ş “ a i R e u ­

n iun ii în v . din a rch id iecesa gr . ca t. de A lb a - lu lia şi Făgăraş , c on fo rm § -lu i 21 din s ta tu te îş i v a ţ in ea adunarea de p r i­m ăva ră Duminecă la 26 Maiu st. n. a. c. în com u n a Sona, la ca re a vem on oa re a

în v ita P . T . m em b r ii p recu m ş i p e to ţ i p r ie ten ii şooa le i.

P r o g r a m : 1. P a r t ic ip a r e la s e r v i­c iu l d iv in o fic ia t la o a r e le 7 a. no. 2. D e ­sch id erea şed in ţe i. 3. C on sta ta rea m em b r i­lo r p re zen ţi. 4. A z is ta r e la e zam en n l final, c e să v a da cu e le v i i ş c o a le i lo c a le . 5. A le g e r e a co m is iu n ilo r p en tru ap re ţia rea ezam en ttlu i, a d is e r ta ţie i p reou m şi pentru re v id a re a s o c o te li lo r cassaru lu i şi în scr ie rea de m em b rii n o i. 6. C e tirea d iz e r ta ţ ie i : „ în ­sem n ă ta tea escu rs iilo r ş c o la re " d iu pa rtea î q v . M o ise C â lţia . 7. C e tir e a procesu lu i v e rb a l lu a t în adu oa rea d e toam n ă tre ­cu tă. 8. R a p o rtu l com is iu n ilo r esm ise. 9. E v e n tu a le p ropu neri. 10. D e fig e re a lo c u ­lu i p en tru adu narea de toam nă. 11. D e s ig ­ila rea p e rsoan e lo r d ise rtan te . 12. A l e g e ­rea a do i m em brii v e r if ic a to r i şi în ch i­d e rea şed in ţe i.

Vad, la 8 M aiu n. 1907.

Octavian Popp, Ioan Cocişiu,prezident secretar.

B i b l i o g r a f i e .N o u tă ţ i lite ra re apăru te în in stitu tu l

d e a r te g ra fic e >Minerva<\N. I o r g a : »P r in B u lgar ia la Constan-

tin o p o l«. P re ţu l cor. 2 50. — M iha il Sado- v e a n u : » L a noi, în v iiş o a ra « . P re ţu l cor. 2. — I. A . B assarabescu : »V u ltu r i i « . P r e ­ţu l cor. 1.50. — V ir g i l C a ra iv a n : » L a ş e ­ză to a re « . P re ţu l cor. 1.50. — N . D unăreanu : »C h in u iţ ii« . P r e ţu l cor. 1.50. — M. E m i- n e s c u : »G en iu pu stiu «. P re ţu l cor. 2. E d i­ţ ia Il-a . — V. A le x a n d r i : »T e a tru IV « . P re ţu l cor. 1.50.

De vâ n za re la lib ră r ia A . M ureşianu prin postă cu 20 fii. la fieca re ex em p la r m ai m ult.

Reuniuneaînvăţătorilor români gr. cat. din Archidiecezâ.

De lângă Mureş, A p r il ie 1907.

la num ăru l p re ced en t înşirasem cu num ele p e to ţ i m em brii fu n d a to r i si reu ­n iune! noastre, cari avu ră bu n ăvo in ţa a con tr ibu i câ te 40 cor. ou scopu i lău ­dab il d e a au gm en ta fond u l reun iuuei, care are m en irea nob ilă , de a sp r ijin i pe în vă ţă to r ii p op o ra li în în a in ta rea lo r în cu ltu ră şi în ştiin ţa lo r sp ec ia lă dăscă lească. A cu m v o ie s c a com pu n e o sta tis tică m ică desp re starea soc ia lă a m e m b r ilo r noştri fu n d a to r i: C o n tin gen tu l c e l m ai m are îl dă p reo ţim ea rurală, ca re dă sum a de 19, după e i v in p ro to p op ii d is tr ic tu a li cu sum a de 10, d in tre d-n ii m em b rii cap itu iu iu i din B laş s’ au înscris pănâ acum de fu n d a to r i 5 ,a d vo ca ţ i a v em 6, p rop r ie ta r i d e m oşie 4, o fic ia li adm in is tra tiv i 3, în vă ţă to r i în re tra g e re 3, d irec to r i de bancă 3, in stitu te de c red it şi e con om ii 3, v ica r i fo ra n e i 2, o fic ia l d e bancă 1, o fic e r din arm ata c o ­m ună 1, p ro fe s o r p reparan d ia l 1, corner- o ian t 1, in sp ec to r r. şco la r în re tr . 1, m a ­estru 1 şi doam n e 2.

D in tre a ces te c ifr e ved em , că dom n ii parooh i rurali să in te resea ză în m ăsura c ea m ai m are de îa a in ta rea noastră , în- sem nându-să 19 inşi cu ob o lu l lo r de m em ­brii fu n d a to r i; ar pu tea să fie şi mai m u lţi îoscriş i, cu du rere treb u e să m ărtu ris im însă, curacă v in a , că nu câş tigăm m ai m u lţi p a tron i şi b in e fă că to r i pen tru re u ­niune, o pu rtăm în p a r is şi noi, — căc i nu ştim să d e s vo ită m des tu lă a c t iv ita te pen tru a câ ş tiga pu b licu l c e l m are în s c o ­pul, de a să în scr ie câ t m ai m u lţi d e m em ­b r ii fu n da to ri.

N u ştiu dec is-a adunarea gen era lă , ca să se p u b lic e n u m ele şi s ta rea m em b rilo r fu n da to ri în adu nările d espărţăm ân ta le şi dacă a dec is, esecu tă-să asta? E u am par­tic ip a t la m ai m u lte adunări a le despârţă - ra in telor, dar n ’ara au zit n ică iri pu b lica rea n u m elo r fu n d a to r ilo r ; — în cazu l, când n’ar ez is ta un a tare decis, c e i cari v o r p a rtic ip a ia adunarea gen era lă p rox im ă , să propună lu area unui conclus în scopu l a ces ta ; dar şi până atunci, pănă când vo m prim i o îndrum are din cen tru în asta p r i­v in ţă să-o fa c em n o i şi fă ră de con c lu z şi îndrum are din c e n tru ; să nu aştep tăm to t d e îa a lţii îndrum ări, ci f ie ş te care p reşed in te de despărţăm ânt să pună d e ja în p ro ­gram u l şed in ţe i un pu nct pen tru ce t irea n u m elo r m em b rilo r fu n da to ri, — în sco ­pul acesta să se cea ră d in cen tru lis ta şi conspectu l lor.

U n a lt m ijlo c e fic a ce pen tru câ ş t ig a ­rea da m em brii fu n da to ri es te , c& co m ite ­tu l a ran ja to r, sau în vă ţă to ru l din lo c a li­ta te , unde are să se ţină adunarea des­părţăm ân tu lu i, să in v ite la ea p e to ţ i p a roch ii şi p rop rie ta rii din îm p re ju rim e, cari p a rtic ip ân d la adunare şi vă zân d a co lo pe în vă ţă to r ii noştri, ou câ tă ser ios ita te di­scu tă a fa c e r ile reun iunei, să v o r a fia în ­d em n a ţi d e a să înscrie şi n ereee rca ţi şi p ro vo ca ţi.

N u p es te m u lt tim p v o m serba ju b i­leu l d e 10 ani a l e z is ten ţe i reun iu ne i şi a tun ci ar fi fo a r te d e d o rit, oa să pu tem a ju n g e cu m em brii fu n d a to r i ba rem la 100.

Mureşanul.Mulţămită pnblieă.»R eu n iu n ea d e c e t ir e ş i cân ta re a

e co n om ilo r ş i m eser ia ş ilo r d in A lb a - lu lia « a ran jân d 2 concerte , unul în fa v o ru l p ro ­priu, c e lă la lt în fa v o ru l g im n aziu lu i d in Brad, la acestea au b in evo it a con tr ibu i cu su p ravo lv ir i m ai jo s n um iţii, că ro ra ş i pe aceasta ca le le aducem m u lţum ită .

La concertul din 7 Martie a. c. au 8uprasolvit: D r. A lexan d ru M ocsony i, lo a - ch im F u lea şi lo co ten en t Sm eu, câ te 10 cor., D r. N áthán B e rn á t 7 cor., Ioan C irlea , Dr. F r ied . Á rm in , Fuchs N án dor, Ju dov its şi V ir g i l V lad , câ te 5 cor., Ş te fan C rişian, D eutsch A d o lf, I iy é s K á r o ly şi P e tru Sinea, câte 4 cor., P e tru Sogan , N . N. şi N . N., câ te 3 cor., L o co t. Cosm uţa, L ö w K á ro ly şi N. N., câ te 2 cor., D o ro fte iu C im bulea, A n to n iu C ricovean şi N ecu lae M untean , câ te 1 cor.

La concertul din 6 Maiu a. c. au su- prasolvit: Io s if C iriea , Dr. Ioan M arciac, Ioan Tecu lescu şi Dr. Cam il V elican , câ te 10 cor., V a le r iu Daian 5 cor., F rancisc Bo- tian , A n d re iu P a ta k i şi V ir g i l V lad , câ te 4 cor., P e tru C irco, R om u l M untean , V ic ­to r Muncus, I. Socaciu şi O ctav ian Tob ias , câ te 2 cor., N ic o la e Cade 3 cor., D r. S a l­v a to r M ihali, I. B ogdan , R osa lia M ureşan, Ioan T a th şi Iu liu T im işan , câ te 1 cor.

Alba-lulia, la 12 Maiu 1907.

P en tru c o m it e t :

loanchim Fulea, Dr. Camil Velican,preşedinte. secretar.U L T I M E Ş T I R I .Budapesta. 16 Mai. In clubul ko-

şutist s’au ivit deosebiri de vederi în ce priveşte proiectul de lege referitor la servitorime şi cel referitor la.ordi- nea de serviciu a funcţionarilor căi­lor ferate ungare, cari proiecte vor fi în curând prezentate dietei. Mai mulţi dintre deputaţii koşutişti au declarat că vor vota contra.

Viena, 16 Maiu. Se cunosc acum j rezultatele alegerilor pentru Reichs- rath în toate provinciile, afară de Ga- liţia şi Dalmaţia. In Dalmaţia se cu­nosc numai patru rezultate: un ales şi trei balotaje. In celelalte provincii,* afară de Galiţia, su n t 230 de a leşi ş i 16 5 balotagii. Cel m a i m are succes Vau obţinut so cia liştii, dintre ca ri a u fost a leşi 57 ş i an tisem iţi (partidul lu i Lueger) dintre ca ri a u fost a leşi 59 , aceste două partide participă ase­menea la cele mai multe balotagii. Ziarele în mod unanim constată vic­toria neîndoiasă a acestor două par­tide şi eşecul maijtuturor partidelor na­ţionaliste, care totuşi va putea fi co­rijat prin balotagiile, cari vor avea loc la 23 [Maiu. Apreciarea asupra adevăratei compuneri a nouei Camere va fi posibilă numai după balotagii.

Viena, 16 Maiu. Păuă eri la prânz au fost aleşi definitiv 60 sociali de­mocraţi. In 35 circumscripţii s ’au de­clarat balotagii. In mare parte dip balotagii succesul socialiştilor pare asigurat. P a rtid u l social dem ocrat va avea probabil 70 m andate. Dr. Lueger şi centrul catolic vor dispune de mai bine de 100 m andate.

Viena, 16 M ai. D in tre m in iş tr ii aus- tr ia e i au fo s t a leş i pană acum a doi şi anum e m in iş tr ii P ra d e şi Pacak. M in is tru l M ar- ch et a^căzu t ia r m in iş tr ii F o rsch t şi D e r- ) chatta au a juns în ba lo tag ii.

Cernăuţi. 16 Mai. Dintre candi­daţii români an fost aleşi bar. H orm u- sa chi, şi cons. Sim ionovici. In distric­tul II Cernăuţi va fi balotagiu între Românul Grigorovici şi democratul Wender, iar în districtul Storojineţi balotagii între democratul Cuparencu şi naţionalistul Isopescu-Grecul. In Câmpulung a reuşit faţă de Românii Onciul şi Ştefanelli contele Belegarde.

Viena. 16 Mai. Pare lucru sigur că ministrul-preşedinte austriac baro­nul Beck nu va mai putea menţine conducerea politicei. El a fost primit

eri în audienţă de cătră împărat, d a r după cum se spune pentru a-i face oarecari comunicări In chestiuni per­sonale. In tot cazul când baronul Beck va demisiona, va fi înscrcinat cu for­marea noului cabinet ducele C a ri Auersberg. Auersberg face parte din­tre germanii progresişti dar e în bune relaţii cu agrarienii şi conservatorii.

Bruxella 16 Mai. O telegramă sosită aici din Veneţia anunţă, că eri s’a comis în contra regelui Italiei Victor Emanuel II un atentat cu bombe, pe când călătoria cu trenul pe linia Ve- neţia-Roma. Atentatorul a aruncat o bombă spre tren, dar din fericire bomba a căzut după ultimul vagon, unde a şi explodat îndată. Conster- naţia e mare, deoarece se crede, că există un complot anarchist contra regelui. Atentatorul a dispărut.

Viena, 16 Maiu. Z ia ru lu i »P o lit is c h e , C o rresp on d en z« i-se com un ică din A te n a :In cercu rile o fic ia le de a ic i d om n eşte pă­rerea . că sub actualu l gu ve rn rom ân se v a putea a ju n ge la o apropiere greco-română d eoa rece acest gu ve rn pa re dispus a r e ­nunţa (? !) la m ăsu rile d e rep res iu n e lu a te de gu vern u l p recedent.

Roma, 16 M aiu. In C am era ita lian ă s ’a în cepu t e r i d iscu ţia bu dgetu lu i m in i- s ter iu lu i de ex te rn e . M in istru l de e x te rn e T it to n i, după-ce vo rb e ş te desp re în tâ ln ir ile dela R apa llo şi Gaeta. v o rb e ş te despre că­lă to r ia re g e lu i ia A ten a , ş i d ec lară că a ces t vo ia g iu nu a sch im bat po litica ita lian ă în O rien t, ca re es te em in am en te d es in teresa tă şi pacifică şi a re d rep t bază in te g r ita te a im periu lu i o tom an şi acordu l dep lin cu A u s tro -U n ga r ia şi R u sia ş i ce le la lte pu teri sem n a ta re a le tra ta tu lu i de B erlin . P o lit ic a ita lian ă con s id eră cu aceeaşi s im pa tie d i­fe r ite le p op oare ba lcan ice şi d o reş te p ro ­păşirea lor. E a a v ă zu t cu re g re t, că a c e s t » s ta te nu şi-au în ţe le s destu l in te re s e le lo r şi că e le a r fi g ă s it o g a ra n ţie m ai so lidă în s im patia E u ropei c iv iliza te , decât în atrocităţile bandelor, cari constituesc o ruşine pentru omenime. Deplânge ruptura de curând intervenită între Grecia şi Ro­mânia şi tens iu nea ra p o r tu r ilo r d in tre B u lgar ia şi S erb ia p recu m şi d in tre B u l­g a r ia şi G recia . In voacă p en tru n a ţion a li­tă ţ i le c reş tin e din Ba lcan i v en ire a unei e re de con cord ie şi de pace şi e s te în to td eau n a ga ta a-şi des făşu ra acţiu nea în a cest sens.

In d iscu ţiunea bu getu lu i a fa ce r ilo r * s tră in e m in is tru l T it to n i în a fa ră de dec la- ra ţiu n ea p r iv ito a re la ţă r ile ba lcan ice, a dec lara t, că con versa ţiu aea dela R apa llo , v iz ita la A ten a şi în tâ ln irea dela G aeta a ir gă s it com en ta rii cu to tu l fa lse. In întreve­derile dela Rapallo, Gaeta şi Atena nu există contrazicere, ci armonie; e v o rb a d e o p o litică de pace p rac tica tă de că tră Ita ­lia cu lea lita te , s in ce r ita te ş i francheţii. Fidelitatea nestrămutată pentru tripla ali­anţă, amiciţia sinceră pentru Anglia şi Franţa şi raporturi cordiale cu celelalte puteri rămân totdeauna baza politicei ita­liene. tn curând ministrul de externe austro- ungar, baronul de Aehrenthal va veni In Italia pentru a confirma importanţa, pe care o pun& pe raporturile dintre Austro-Ungaria ş i Italia cari au devenit din ce în ce mai intime ş i cordiale ş i cari acum sunt în adevăr escelente.

Cu p r iv ire la vizita de la Atena e ra firesc, ca re g e le Ita lie i să răspundă v iz ite i rege lu i G reciei, e ra firesc, ca în tre poporu l g r e c şi ita lian să renască vech ea s im patie , ca re a fo s t tu rbu ra tă prin bănueli n e în te ­m eiate , p r iv ito a re la p re tin se le asp iraţiu n i a le Ita lie i asupra insu le i C reta o r i asupra pen in zu ie i Balcanice. P r iv ito r \a, conferinţa de la Haga T it to n i declară , că Ita lia va p roceda în plin acord cu Germania şi Austro-Ungaria, a fa ră num ai în ce p r i­v e ş te m odul fo rm a l de a proceda. A su p ra cestiun ii d esarm ăre i Ita lia va lua pa rte ia d iscuţiunea aceste i cestiuni, re ze rvân d u -ş i d rep tu l de a t ra g e în dep lină lib e r ta te con - cluziuni.

D iscursu l m in istru lu i T it to n i a fo s t p r im it cu v i i aplauze.

GaşOVia, 16 Maiu. T ren u l de persoane, p lecat e r i n oap te din Caşovia sp re Buda­pesta s’a isb it în sta ţiunea Csany cu un tren de m arfă. L o com o tiva şi două va go a n e a le trenu lu i de că lă tor i au fo s t d istruse.T r e i că lă tor i au fo s t g ra v răn iţi. S ’a des­chis o anchetă.

Petersbu rg , 16 Maiu. S ’a o rd on a t tu ­tu ro r com an dan ţilo r de şdivizii, ca să in ­te rz ică cu d esăvârş ire partic iparea o f iţe ­r i lo r la o r i-c e în tru n ire , sau în scrie rea lo r în p a rtid e le po litice . D e asem enea se opreşte pe viitor şi duelul, dacă fap tu l n ’a fo s t ju d eca t mai în a in te de că tră o com i- siune de arb itri.

Pagina 6. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Hr. 99.— 1907.■ ÜLTE ŞI DE TOATE.O biceiuri din A frica.

Dela un prietin al foaiei noastre primim ur­mătoarea interesantă descriere.

N u num ai la co lţu r i de s trade strim te, s ir im b e şi în to rto ch ia te se a flă c a fe n e le le aşa z ise m aure, dar şi în s trade p r in c i­p a le , ba ch ia r în ca r t ie re le eu ropen e sau m o d ern e , cum se num esc a ce le ca rtie re în o ra şe le a fr ican e .

, C a fe n e le le n u m ite „M a u re “ sunt ti* p u l v e c h ilo r lo ca lu r i d e adăpost, sub a c o ­p erişu l că ro ra poposeau şi se od ihneau a ltă dată oă lă torii oe treceau cruciş şi cu r­m ez iş ţă r ile con tin en tu lu i n e g ru ; lo c a lu ­r i le a cestea erau răspân d ite în v r ’un c o lţ p erdu t fie în dea l, în va le , la m a rg in i de păduri, sau în a p rop ie rea v r ’unui râu şi u nde că lă toru l obos it de drum ul lu n g se o d ih n ea c â te v a ceasuri sub verandă , pă ­z i t de arşiţa soarelu i la um bra pa lm ie -

« l o r .

C a fen eau a m aură de azi, se co rapu oe în in te r io r d in tr ’o cam eră d e o b ic e i m ică ş i cu ta van u l fo a r te jo s ; d e ju r îm p re ju ­ru l p e r e ţ i lo r un fe l de p a t ca o eo fă şi a c o p e r it ou r o g o jin i; în m ijlo cu l a ceste i cam ere , un m ic cu p to r p r im it iv z id it diu p ie tr e a şeza te una p es te a lta şi lip it ou păm ân t îu oare ard bu că ţi fo a r te m ic i tă ­ia t e de lem n de m ăslin sau de ced ru , lem n e e se gă seş te la fie -ca re pas a tâ t în oraşe aftt şi p e câm p ii. In fa ţa cup toru lu i şade au p ic io a re le înoruoişate „M u le h A n c h ir “ a d ecă stăpânul, ca re are în ju ru l lu i v r ’o e â ie v a ze c i de ceş ti şi pahare şi cam to t a tâ te a u rc ioa re m ici de păm ânt, s t ic le lu n g u e ţe cu n e rg h e re le şi c iu bu ce m ari şi m ic i de bam bus sau de lu t, ia r în c e ­nuşa fo cu lu i fe rb e un ib r ic m are cu apă.

P e păre ţi, sunt în ş ira te o o lec ţiu n i în tr e g i de d ife r ite h ârtii fă ră n ici o fo rm ă şi cu desem nuri b iza re , im ag in ân d o şcoa lă c a re n ’a e x is ta t în n ic i o v r em e .

A m f,putut o b se rva două fe lu r i de v ie ţ i în o a fe n e le le m aure, în t im p u l câ t am p r ib e g it în A fr ic a .

U n a : A rab u l îşi p e tr e c e z iua în tr ’un c e r c în ca re ascu ltă p o v e s t ir i le unora şi a lto ra asupra ce lo r d e la o rd in ea z ile i şi d iscu tă dândn-şi fie -oa re părerea m ai bună sau m ai rea, p r iv ito r la a cea cestiune, — n o te z îu trea că t că A rab u l, o r i câ t d e c u lt ar fi, nu-şi ia n ic i o d a tă ostenea la de a c e t i z ia re , c i ascu ltă cum c ite sc E u ­rop en ii.

O ea la ltâ v ia ţă : A ra b u l îşi p e tre c e şi z i ş i n oap te în ca fen ea , unde îş i cheltu - e ş te z ile le din v ia ţă în neştiin ţă , fă ră a se ocu pa cu n im ic, fă ră a lucra, fă ră a s e g â n d i la ziua de m âne, c i tră ind num ai« din m ila şi p om an a c lase i a vu te , c lasă c o m p ă tim ito a re pen tru această specie de len eş i.

D escriu aci şi fe la l d e p e tre c e re al a c es to r două v ie ţ i d e c a fe n e a :

A tâ t c a fe n e le le unde se adună aris- to c ra ţ im ea a rabă câ t şi c e le unde îşi tîm - p esc v ia ţa c e ila lţ i, sunt a ce leaş i ca fo rm ă şi ca s til în in te rio r, d eoseb indu -se în e x te r io r num ai, că c e le d in tâ i sunt a şeza te în c lăd ir i a lbe , d e un va s t pă ­tra t cu ba lcon d 'asupra în ch is prin n işte sp iţe de bam bus, în p ie ţe m od ern e şi s trade fru m o a s e ; ia r c e le la lte , în lu ngu l şir al s tra d e lo r în tu n ecoase şi m urdare, în con- strucţiun i n etin c iu ite , a vâ n d d ’ ab ia câ te o fe re s tru e lip ită cu ţip lă .

V ia ţa de ca fen ea a unora în cep e du pă ru găc iu n ea de d im in ea ţă . R u g ă c iu ­n ea se ştie eă rnahom etan ii o fa c în a in te d e răsăritu l soare lu i.

în ce tu l cu în cetu l se vă d atunci adu- oându -se la c a fen e le fie t in e r i fie bătrân i, îm b ră ca ţi num ai în burnuz a lb sau sfeam- bu lă , adecă un f e l d e red in go tă , d’asupra că re ia se pune o m a n tă ; arab ii a ceştia au tu rbanu l a lb , în co lă c it num ai oda tă , e a sem n că fo rm ea ză c lasa n ob ilira e i şi sunt d escen den ţi au ten tic i a i v e c h ilo r fa ­m ilii arabe, cari au tră it prin v e a c u r i; ei In trând , salută aducând pa lm a d reap tă desch isă în d rep tu l in im ei, a b u ze lo r şi a fru n ţe i, apo i se aşează la d reap ta sau la e tâ n g a unui altu ia, după cum este mai su per io r sau m ai in fe r io r , încruoişându-şi p ic io a re le . M u leh -A u ch ir , se rveş te fie-că- ru i m uşteriu ca feau a în ceşti, ia r pe fa r ­fu r io a re „ b o c e a i* , — adecă un fe l de sirop p a rfu m at, — b a c la va le , sm och ine, h a lva , sau cuş-cuş şi apo i c â te un c iubuc sau câ te o n e rg h e le a în ca re arde K>ra, K i fu l sau haşişul, u işte p repara ţiu n i n arco tic e .

C e i ce u zează de acestea , cu tim p u l d e v in im b ec ili şi perdu ţi din rându l o a m e ­n ilo r . K ir a con ţin e fo a rte m u lt n arco tic şi du ce în scurt t im p la nebun ie , K ifu l e m a i slab dar îm b ată ca a lcoo lu l, haşişul tran s fo rm ă m in tea în visuri d in reg iu D i d in lr ’a lte lum i, v isu ri a tâ t de p lă cu te şi

iu b ite de to a te p o p o a re le in d ig en e a le A fr ic e i .

Arabul îşi face tabietul mestecând în gură meselicul, sorbind din ceaşcă cafeaua, din farfurioară siropul, apoi trage fum din ciubuc sau din nerghelea şi în urmă stă la taifas.

A s t fe l îşi p e trece dânsu l o re le păuft la araiazi, când p lea că sa tis făcu t, re ven in d după ru găc iu n ea a tre ia , ru găc iun e care se fa c e cam în tre ceasu rile unu şi două, re în cep ân d iarăşi a ce la ş i ta b ie t cu raeze- licu l, ca feau a , s iropu l, c iubucu l şi ta ifasu l.

V ia ţa de ca fen ea a celorlalţi, e şi m ai cu rioasa , căo i ca fen ea u a es te p lin ă z i şi n oa p te de tipu ri aşa de h idoase că par d e prin basm ul cu o ra iie şi una de n op ţi. A c e a s tă sp e c ie d e paraziţi, desbră- câ ţi ch iar de sdren ţe , tră iesc cu to tu l în n es im ţire . C u lca ţi p e brânci, sau ră z im aţi în p ic io a re le în cru c işa te , ap roap e nem iş­caţi şi n evo rb in d d ecâ t fo a rte rar, resp iră o a tm os fe ră g rea şi p es tilen ţioasă şi diu când in când îşi duc la gură ciubucu l cu haşiş, din care tra g câ te un fura g ros c e cau tă să-l în gh ită , ap o i dau ciubucu l v eo i- n u lu i care , după c e şi-a fă cu t tab ie tu l î l t r e c e a ltu ia , pănă când c iubucu l trecân d d in m ână in m ână şi d in gu ră în gu ră es te fu m a t d e to ţ i câ ţi sunt în ca fen ea . C e es te m ai ’ cu rios, e că n ic i unul nu z ic e n im ic, pănă ce v r ’o în tâm p la re o a re ­ca re nu-i d eş teap tă din lâ n cezea lă . C e i pe ca ri fu m u l î i n a rco tizea ză , dorm lu n g iţ i fă ră n ic i o g r ijă , v isându -se în lum i fe r i­c ite, în raiuri din îm p ără ţia lu i M ahornet, care şade la d reap ta lu i A la h după c r e ­d in ţa lo r din CoraD.

A s t fe l e s te v ia ţa în c a fen e le le m aure, c a fe n e le cari se gă sesc în o rioe oraş diu A fr ic a , f ie îu ca rt ie re m oderne , fie în u- h ţe s trâm te , s trâm be şi în tu n ecoase .

C. D. A.*

V a şraaz ale ! • > • • • frânei.îm p ără teasa Io se fina , frum oasa so ţie

a lu i N a p o leo n I, nu era d e lo c o fe m e ie econ oam ă. P en tru a-şi sa tis fa ce un capri- oiu, nu se da în ap o i d e la n ic i o ch e ltu ­ia lă . O d a tă ea auzise lăudându-se buca­te le c e le m ai ra fin a te , cu cari rom an ii

i c e i v e c h i îşi a ţâţau p o fta de m âncare. Pău n i, fasan i şi p r iv e g h ito a re fr ip te , lim b i de cerb e tc . erau m ân cările esen ţia le , cari constitu iau aşa n u m ite le ospăţuri lu cu lice . io se fin a v o i să-şi p rocu re asem enea bu ­ca te c iu da te . M en a ge r ia im p eria lă a v ea să fu rn iseze c e le necesare . D ire c to ru l me- n a g e r ie i când a flă aceasta , răm ase în lem ­n it. Ou toa te a cestea trebu i să sacrifice c e rb i fru m oş i şi m ândrii păuni pen tru ca sâ sa tis fa că oapriţiu i îm pără tese i, care a- ş tep ta cu m are în co rd a re p rânzu l an tic rom an .

E a se aşeză la m asă p lin ă de ourio- s ita te şi în v e s e lă aştep ta re . Cu o a d e v ă ­ra tă e v la v ie duse ea la gu ră p rim a b u că ­ţică , dar o lăsă im ed ia t în fa rfu r ie cu o am ară d ecep ţiu n e , d eo a rec e stom acu l d e ­prins cu, bu cătăria fran ceză nu pu tea su­p o rta d e lic a te s e le rom ane şi Io se fin a «e re în toa rse cu că in ţă la b u ca te le in d igen e .

N en o ro c itu l p rânz lu ou lio avu şi un e p ilo g . Când se în toa rse îm păra tu l, ca re fu sese absen t în a ce l tim p c r itic , i s’a p re zen ta t un rap o rt am ăn un ţit asupra c e ­lo r în tâm p la te , îm preu n ă cu s o c o te lile . M icu l p rân z an tic costase 40.000 fran c i. F ru m oasa m en a ge r ie era distrusă şi n im ă­nui nu i-s'a fă cu t prin aceasta o p iăoere . N a p o le o n era fu rios şi făou lo s e fio e i aspre im putări.

„Ş i frum osu l pap aga l, ca re pu tea ro sti cu v in te în 7 l im b i? !* ex c lam ă îm ­păratu l.

— „ L ’a i* m âncat şi pe a ce la 1“ m ăr­tu risi îm pără teasa p lân gând .

•«/

P r o p r ie t a r : Dr. Aurel Mureşianu. R ed ac to r respons. in te r im .: Victor Branisee

A devărat, m are bucurie e a cefei m iile d e scrisori p lin e de m u iţâm iri ce în conţinu sosesc d e la a ce i raorboşi şi su fe ­rito ri, eari cu a ju to ru l cru ce i du p le m ag­n e tic e an d e v e n it pe dep lin sănătoşi.

D -l H e n g le r T o rn a din R u d o lfsg oa d com ita tu l T o ro n ta l scrie u rm ă to a re le : P rea s tim a te d -le M ii l ie r ! B u dapesta V/28. V a ­dász u tcza 34. D eoa re -ce aparatu l d om n ie i ta le R . B . nr. 86967, adecă oru cea duplă m a gn etică , p e cum natu l m eu de b o a le le ş i su fe r in ţe le ce le-au a vu t l ’a m ântuit, v ă ro g trim ite ţi-ra i pe adresa m ea eu posta o cruce duplă m agn etică .

D om nul K ru g loan asem enea roagă pe d-nul M iilie r din A p a t in a-i tr im ite asem enea crucea m a gn e tică pen tru ne- vastă-sa, d eoa rece s’a conv in s, că num ai cru cea m a gn e tică o v a pu tea scăpa de dureri, p recum a scăp a t de b oa le pe bu ­n ica lui.

U n aparat costă 8 co roan e .

Vindecarea deplinăa bólelor secrete.Să nu p re g e te n im en i In tr ’o ets-

tîu ne a tâ t de g in ga şe a se prezenta odată în persónft, pen tru oa cu aju toru l in strum en telor specia le aduse d in streină- ta te p o ţ i a fla puctual locu l, causa, răs­pând irea şi starea bó lé i, o r i oât de adâno ar fi bó la în rădăc in a tă în organ ism . P e basa aceste i (sam in ă rl p o ţ i cu s igu ranţă afla şi ca lea , p e care a ju n g i la v idec& rea răului, ceea-ce fie -care o pó te fa ce acasă fă ră d e a-şl îm p ied eoa ooapa ţiu n ile . Déo& o ine-va nu pó te v e n i în pers0nă, a tunci să-şî des­c r ie bo ia ou deám énuntu l şi după oe va fi esam inată, v a p r im i desluşirile de lipsă şi leacu rile trebu incióse p e lâ n gă ţin erea în ce l m a i m are secret. In scrisóre pune m arcă de réspans. D u pă în cheerea curei, scrisorile se ard séu la cerere espresă se re tr im it.

U n astfe l de leou ito r şi cu ră ţitor e institu tu l specia l a l d-rului P a ló c z , m ed ic de sp ita l (B u dapesta V I I K e rép es i-ú t 10) unde cu bună vo in ţă şi oonso ien ţios ita te capătă o ri o ine (b ă rb a t său fem ee ) deslu­ş iri asupra v ie ţ i i seosuale, unde i-se cu­ră ţă sân ge le bo lnav, n e rv ii i-ae în tăresc, trupu l în tr e g se e lib e ré zá d e b01ă şi sufle­tu l de ch inuri.

F ă ră conturb&rea ocupaţiun ilor col­n ice D r. P a ló c z v in decă de ani de cjil© ca siguranţă, rep ed e şi d in fundam ent cu m e­todu l séu p ropriu de v in d eca re şi oasurile ce le m ai n eg lija te , b ó lé ié de beşică , de ţeve , de testicu le , de şira sp inărei, de n ervi, a rm ările onan iei şi a le sifilisu lu i, bo ia albă, b ó lé de sânge, de p ie le şi tó té b ó lé ié oe se ţ in de orga c e le seosuale fem eesc î. P e n ­tru fem ei e sală de aştep tare şi într&re separată . C onsu lta ţiun ile le dă însuşi Dr. P a ló c z de la 10 ó re în . a. pănă la 6 o re sera (D u m in ecă pănă la 12 ó re la amiacţî).

A d resa D r . P a ló c z , m ed io de spital, Budapesta V I I , K erepea i-ú t 10.Cărţi potririte ca premii pentru şcolari

aflătoare la Librăria A. Mureşianu:

Be.cescu: „ Ş te fan ce l m are* . C or. — *50Coatn: „D in v ia ţa ţărănească“ i» 1-50Coşbuc: „ F ir e de to r t* . . . 7» 2*£0

- „P o v e s te a unei coroanade o ţe l“ ....................... 71 1-50

„ „T ra d u c e re lib e ră dupăC a l i d a s a * ....................... î> 5*—

„ „C â n tec de v i t e j ie “ . . 77 1 —Cujbă: „P o v e s t ir i d in co p ilă r ie “ 7) 2-__Caragiali: „N o te şi sch iţe “ 7) 2 —Al. Florini: „P o v e ş t i popu lare“ 9 2 - -losif: „ A fo s t o d a tă “ . . . . n ! • -<£>. Nădejde: „R o b ia Banu lu i“ . n 2*—

„ „P a t im i“ . . . . » 2 —Smara: „C o rb u l cu pene de anr“ 2-50Speranţă: T ea t ru sătesc „M irea sa “ n - • 5 0

» ir n „C u roan ii“ 7» - • 6 0» » » L â n g ă P ă -

m â n t * .............................

gi

Tânâ8escu: „T ea tru de şcoa lă “ » 1 * -Slavici: „M a n ea “ ....................... 2-60A. O. Maior: „B ib lio te c a co -

p ii lo r “ v o i. I . şi I L & 2) 1-60Elena Far ago: „V e rsn r i“ . . n 1-50Bolcaş: „N ă v ă lir i barbare* . . n 1*—Ciocârlan: „T ra iu l nostru “ . . 1.50H. Petrescu: M ax im G o rk i n u ve le “ Giura: „ Ic o a n e “ . . , . *

n 1-—

1-20Stelian Busu: „F o ile to a n e “ 1 —Bârsan Z.: „R a m u r i„ . . . 2*—Bontescu: „ E g o “ ....................... n 1-SOCarmen Silva: „V a lu r i a lin a te “ 1*50Morusi: „R u ş ii şi R o m â n ii“ 9» 1.50Bâznovanul: „P op asu ri vână-

to re ş t i“ ............................. 77 1*50lorga: „N e g o ţu l şi m eşteşugu l“ 7» 2 5 0

„ „B ib lio te c a sc r iito r ilo rrom ân i“ . . . . . 1-50

Bârsan: „V is u r i de n oroo “ . . 71 2*—Negoescu: „F a b u le şi fa b u liş ti“ 7» 1-25Slavici: „V a tră părăs ită “ . . n 2 - -

„ „D in bă trân i* . . . . 2-50Sandu Al dea: „D o u ă neam uri* n 1*50Banetti: „E p ig ra m e “ . . . . n 1 5 0Mera: „D iu lum ea basm elor“ . n 3.50Giofleci „D oam n e a ju tăn e“ . . 77 1.50Sadoveanu: „M orm ân tu l unui

c o p il“ ............................. » 2-—„ „ L a noi în V iiş o a ră “ 77 2-—

Urechia „ In B u cec i“ . . . . II 1-60Dauş: „D o am n a O ltea “ teatru n 1 —Alexandri: „P o e s i i“ . . . . 1.50

„ .T e a tru v o i. I . I I .I I . şi IV . â . . . . n 1*50

„ „P r o s ă “ op ere com p l.“ 17 1-50Alexandrescu: „V e rsu r i şi p rosă“ n 1.25Bolintineanu D. : „O p ere com p l.“ B 1-50Creangă: „O p e re com p lecte* 0 1-fcOEmmescu: „L ite ra tu ra p op o ra lă “

„ „G en iu pustiu“ . . .77 1-50

7) 2 * -„ „S c r ie r i p o l it ic e şi l i-

tera re* ............................. n 2 . -Filimon: „C io c o ii v e ch i şi n o i“ n 1-50Negrusii: „O p e re com p le te “ 77 1*50

Odobe8eu: „O p e re co m p le c te “ . Bratescu Voineşti: „N u v e le şi

n 1.50

sch iţe . . . . . .Beldiceanu: „C h ip u r i de la ma-

9J 1*50

h a la * ................................... 71 1.60Boureanu: P o v e s t ir i din c o p i l . . n 1*50Ounţan Mar ia: „ P o e z i i “ . . . » 1-25Chendi llarie: „P re lu d ii* . . yi 2 5 0

0 „ „F ra g m e n te “ . . 7» 2-60Delatismana : „100 bazm e* . . n 2*50Qârlean E m ilga r: ....................... 77 1-50Flamarion: „T a in e le ceru lu i* . n l*5 flGorun Ion : ...................................Genlis: „P o v e s t ir i m ora le pentru

n 1-50

tin e r im e * . . . . - Grigorovitza: „C h ip u ri şi g ra iu r i

n 1-50

din B u cov in a * . . . n 2*50IIocloş Constanţa „F ru m os* . . 77 1-5®

Dr. W ilhelm Depnermedic pentru femei şi Chirurgdă consult acum a

în Şirul florilor Nr. I£(scara a doua la dreapta).

Oare de ordinaţiune pentru Ortopădîe : dela 3— 4 după prânz.

„BRAŞOVEANA“ ,Remtiime ie pătrare şi iipnmtiul in BraşiT,

„Braşoveanaa, reuniune de păs­trare şi împrumuturi din Braşov a început cu încaesările m izelor în bi­roul ei din Şirul bi seri cei Nr. 6 (lângă gimnaziul român) şi în vită pe mem­brii ei aşi plăti cotizaţiunile statu­tare, iară pe cei ce doresc a să fa c « membrii sa se înscrie la birou, ca r« e deschis în fiecare zi dela 7— 10 a. m .

2 9 3 9 , 2 - 3 . Direcţiunea.i s o o g m m E m B i

Nr. 7071— 1907.PUBLICAŢIUNRIu 25 Baiu a. c. la 10 oare a. m,

se vor da în antrepriză lucrările pen­tru construirea a trei sctsr» gâtoare de beton* ce au a s «tace în teritorul cel mare al izvoa­relor apaduetului.

Suma prelim inată spre acest scop este 2636 eor. 25 fiferi.

Pertractarea cu oferte se va ti» nea la terminul susindicat în edifi­ciul primăriei, secţia V -a a M agis­tratului (clădirea cea noauă din efa- giul ai II-lea).

Condiţiunile de oiert şi de com- tract, precum şi planul cu prelimi­narul de spese, sunt expuse spre ve­dere în secţia V a a M agistratului pănă la ziua de licitaţie.

B r a s s o , in 4 Maiu 1907.

2 8 5 7 ,1 — 1. Magi stratul orâşdms€ .

Deschidere i r de Grădină«.

A m onoarea a aduce la cunoş­tinţa On. public, că începând cs 1 Maiu st n. s’a deschis grăd ina apar­ţinătoare R estaurantu lu i din T ergu l Cailor Hr. 15 (lân gă băile cel9 nouă).

Zilnic se serveşte bere proaspătă, vinuri naturale de Transilvania.

Piept de miel, fleică ia grătar şiîn genere mâncări bune şi alese.

Un dejun bun cald ori rece eu un păhar de bere sau un „spritzer* costă 40 fileri.

In cas de timp nefavorabil stau la disposiţia publicului 3 odăi.

Ou toa tă stim aConstantin Jianu,(5— 8). restaurateur.

XXXXXXXXXXXXXXXX

Sr. 99.— 1907. G A Z E T A T B A B S I L V A S I B L Pagina 7.C o n c u r sCorporaţiunea de meserii din Bra-

Ş iV publică concurs de secretar em plată lunară 160 coroane. D ela concurenţi se cere a cunoaşte lim ­bile rom ână, germ ană şi m aghiară atât în vorbire, cât şi în scriere. In prim ul rând se prefer toţi acei cari sunt sau au fost în funcţiune la vre o corporatiune de meserii. Oferentii au de aşi aşterne ofertele lor pro văzute ou tim bru de 1 cor. dimpreună cu docum entele de lipsă de cel mult pană în 28 Maiu a. c.

Corporaţiniea de meserii d ii Braşov:Dumitru N. Căpăţină,

▼.-preşedinte.

S e c a u t ă a g e n ţ ipentru vânzarea de losuri şi de scrisori pentru plătirea în rate, concesionate în baza legei.

D reptul a participa la loterie imediat. Venit 200 — 600 coroane.

„Valuta Bank ',societate pe acţii în Budapesta

(2257,2—2.) Váczi-Körnt 48.

Abonam ente la„Gazeta Transilvaniei“se pot face ori şi când pe tim p mai îndelungat seu lunare.

N o r o c u l la T O R S ! ! este statornic!N a in t r o r i l t est0 norocul, care faroristizâ colectura nostril £1611111 G u l i i principală. A m plătit On. noştri clienţi în scurt timp câştiguri mai mnlt de 30 militine cortine, intre cari cele mai mart câştiguri, şi anum e:de 2-orî premiul cel mare de 600f000 Cor.Câştigul cel mai mare de 400,000 Cor.6 â 1 0 0 , 0 0 0 , 3 a 9 0 , 0 0 0 , 3 k 8 < b 0 0 0 , 3 k 7 0 , 0 0 0 , * & 6 0 , 0 0 0 ,

m a i m u l t e â 5 0 ,0 0 0 , 4 0 . 0 0 0 , 3 0 , 0 0 0 , 2 5 0 0 0 , 2 0 , 0 0 0 , 1 5 , 0 0 0şi afară de acestea multe alte câştiguri de KKOOO? 5*0009 3 *0 0 02 , 0 0 0 , 1 , 0 0 0 , 5 0 0 e tc .

Recom andăm a participa la loteria de clase, care are cele mai m ari şanse de câştiguri din lume şi a comanda la noi un los norocos.

L a următtirea loterie de clasă a 20, se vor sorta erăşî din

1 2 5 . 0 0 0 l o s u r i 6 2 . 5 0 0

cu c â ş t ig u r i , în t o t a l c u s u m a e n o r m ă d e 1 6 m i l i t i n e 4 5 7 , 0 0 0 C01\

Cel mai mare câştig event. 1.000,000 C o p .S p e c i a l 1 p r e m iu c u 6 0 0 ţ 0 0 0 » 1 c â ş t i g k 1 0 0 > 0 0 0 > 1 k 2 0 0 » 0 0 0 >

2 a 1 0 0 , 0 0 0 , 2 â 9 0 , 0 0 0 , 2 â 8 0 , 0 0 0 , 2 â 7 0 , 0 0 0 , 2 â 6 0 , 0 0 0 ,

i ^ 5 0 , 0 0 0 , 3 k 4 0 , 0 0 0 , 3 â 3 0 , 0 0 0 , 6 â 2 5 , 0 0 0 , 9 ^ 2 0 , 0 0 0 ,13 â lă iO O O f 44 â 1 0 ,(KM), Şi încă mai multe altele.* ... ..■■.l— .................. ...... .MII...... .... .......... M

C are zi ^“• i « “S.a.r:.pheVÎ*u importanţă?Com andaţi numerii notaţi lângă ziua în care V i s’a întâmplat

ceva exoraordinar.

I

Duminecă Luni Marţi Mercjri1 3 3 i 4 . 5 3 0 0 3 . 1 3 3 0 3 9 . 1 3 3 0 3 8 .

Joi1 2 4 1 1 .

Vineri5 5 3 4 8 .

Sâmbătăeoois.

Preţul original al losurilor stabilit după plan, Clasa I. este :V* los orig. II.— .75, séu cor. 1.50, îl r> » » 3 . , ,5 y, 6 . ,

şi se trim it cu ra m b n rs ă séu pe

V4 los orig. fl. 1 .5 0 , ştiu cor 3.—V i » r> » 6 , » » 12. -

ângă trimiterea sumei înainte.L iste ofîciose se espedeză după tragere. — Planuri oficiose gratis.

N e rugăm ca comandele pentru losurile norocose de sus se se trim ită pănă în

M T 23 M a i u a. c. *VtCU îucredere direct fa noi, de-6re-ce numerile norocoase se pot uşor epuisa um um

A. TOROK & Co.C A S S Ă D E B A N C A A . G .

Cea mai mare întreprindere de loterie de clasă îu Ungaria.1 H J 1 P A P J E S T . S e c ţ i i le lo te rie i de c la să a co lectu re i nostre principale su n t:

'X'öx&lEéÍc-S-ia. élecpest. Centrala: Servitenplatz 3 a în palatul propriu.X. F i l i a l ă : T l i e r e s i e n r i n g 4 G / a . — I I . F i l i a lă : W e i t e n e r r i n g 4/a.

I I I . F i l i a l ă : M t i s c u m i ’ i n g 11/a.

BlPicături pentru uşurarea vânturilor şi cârceilorB i b e r g e i l t r o p f e nU n medicament de casă probat încă din andl 1844, care

escitează pofta de mâncare şi prom ovează mistuirea.

Preţul unei sticle 1 cor.Se trimite numai 2 sticle cu ram bursă de 2 coroane 50 bani.

C o m a n d e a, s e a d r e s a :J U L I U S B I T T N E R S Apotheke in Gloggnitz(277 5,5 -25.) N i e f l e i 'o e s t e i ' i ' e i c l t .

fnHünü

miyrrírniILfrif

UJJÎI i imi i imHiyrf(Ümm"Lia

C â n t a r e a î n a l ţ ă s u f l e t u l !f 1 A A Y> <f A T i î m n * m a * f ru m oase co m p o s iţ iu n l d e c a r a c t e rU u U I s u U l l U u , b is e r ic e s c ş i lu m esc p en tru c â n t a r e ş i p i a n , z:̂ zzzzzzzzzzzzzzzzzzz c o r u r i m ix t e ş i d e b ă rb a ţ i e tc . a le a cestu i mă- estru al m usicei au apăru t la II. ZE IDNM R în B raşov . G a ta lo g g r a tu it !

In aceiaşi lib ră r ie e s te un so rtim en t b o g a t de cărţi literare ro­mâneşti, de u ten s ilii pen tru s c r i s şi d e s e m n , d ep os it de hârtie, şid esp re a ceste se a flă ca ta log , ca re se tr im ite g r a t u i t . ------------- --- --------

(2805,6-52.)

Z D r Q g p j-e r ie r^ e d JL cia n L gtlă ,a l u i

C. H . N E U S T Ă D T E R ,B R A Ş O V , S trad a P o r ţ i i N r . 15 (Casele Altstădter).

Magazinul cel mai bogat şi bine asortat in Braşov:

Crema Moligene s t e u n ic a s i c e a m a i id e a lă

p e a a -t r -u . p i e i ©a timpului prezent. Produce în puţine oare Teint (pielea feţei) delicat, mlădios şi fresc. Indispensa­bilă la pielea aspră a mânilor şi a feţei, pistruietc. etc.Absolut nevătămătoare deoarece nu conţine substanţe metalice.8 3 S tm+m

Cea mai bogată baie feruginoasă în acid car­bonic şi baie de nămol, idroterapie raţională,

cură de zer şi lapte

D O R N A= în C a r p a ţ ii B u c o v in e i. =

u

Staţie a Căilor ferate, s ituată la confluenţa Dornei şi B is - sriţei aurie, 14 oare depărtare dela Bucureşti şi I I oare de­

părtare dela L I O V .Palate monumentale de cură, apaducte din izvoare A l ­

pine, canalizaţie, lumină electrică, cale pentru biciclete, de doauă-ori pe zi concerte ale muzicei militare dela Regim en­tul din Bistriţa, escursiuni în România, Transilvania şi U n ­garia apropiată cu trăsură, calare şi plute.

Succese splendide la : boale de nervi, boale femeeşti şi cefe de inimă, la anemie, arteriosolerosă, şi exodate

P r o s p e p t e g r a t i s .Informaţiuni medicale se pot lua la medicul stabilim en­

tului de bai, cons. imp.

28=6,1- 15. Dr. Arthur Loebel.

A ntreprise de pompe funebreDE_ T - m t s e t e .

Braşov, Strada Porţii ]Vr. 3. vis-à-vis de Băcănia Stéua Roşie.

Recom andă Onor. public la caşuri de mérte, aşe4ămentul seu de înmormântare b o g a t a s o r t a t în cari tóté obiectele, atât sortele mai de rênd, cât şi cele mai fine, se p o t c ă ­p ă t a c u p r e ţ u r i i e f t i n e .

Comismne şi d e p o u de sicriu rï de metal ce se pot închide hermetic, din prima fabrică din Viena.

Fabricarea propria a tuturor sicriurilor de lemn9 de m etal şi îmitaţiuni de metal şi de lemn de stejarii.

Depou de cununi pentru monumente şi plantici cu preţurile cele mai moderate.

Representanţă de monumente de marmură, cară funebre proprii cu 2 şi cu 4 cai, precum şi un car funebru vénét, pentru copiiy precum şi cioclii.

Comande întregi se esecuta prom pt şi ieftin, i a u asupra-mi şi transporturi de m orţi m 'străinătate.

L a casurï de morte a se adresa la 21__* E. T u t s e k.

Pagina 8. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 99— 1^07.

jM X X X X X X X X X X X K X X X X X X X X X X K X K X X X X XInstitut indigen. Banea de asigurare„ T R A N S I L V A N I A “ I f g

din S i b i i u".:T-^zrr^—- î n t e m e i a t ă l a a n u l 1868 = m = i

în Sibiiu, strada Cisnădiei nr. 5 (edificiile proprii), asigurează în cele mai avantagioase condiţii:Mt“ contra pericolului de incendiu şi esplosiuue, -o»edificii (le ori-ce fel, moliile, măifnri, vite, nutreţuri şi alte proiecte economice etc.

a « “ asupra vieţii om uluiîn toate combinaţiile, capitale pentru caşul morţii şi cu termin fixţ asigurări de copii, de studii, de zestre, rente pe vieaţa

întreagă etc. etc.

x

*

i&

|î><X * X K X * X * X K X * X * X K X X * X K X * X K X 3 tX K X K *

Asigurări poporale fă ră cercetare medicală.Asigurări pe spese de înmormântare cu solvirea imediată a capitalului.

Valori asigurate contra incendinlni: a Capital asigurat asupra vieţii: 94,975.994 cor. Ij) 9,239.195 coroane.

D ela întem eiere institutul a so lv it :

pentru iespCg. fle incendii 4,295.120-15 c. j t . capitale asig. pe rieaţă 3,760.8io 21 c.O fe r te şi in fo rm aţiu n î se p o t prim i d e la : Direcţiunea în S ib i iu ,

strada Cisnădiei nr. 5 etagiul 1., curtea I , şi priu agenturile principale din Arad , Braşov, Bistriţa şi Cluj, precu m şi d e la subagenţil d in t u t e com u n ele m ai m ari.

IO S IF N A G Y ,bbaşov , Calea Cărei (lângă Ramificaţia Tm iaiiil).

A r e onorea a recom an d a O n . P u b licAtelierul seu de ciopiitorie de piatrăşi m a re le d ep os it de Monumente sepulcraie de marmoră din streinătate şi indigenă, lu cra te fin şi durabil. Esecutare de mobile din table de

marmoră. D epos it de Granit, Syemit, Lab­rador, Andesyt şi petri de năsip durabile. Monumente, ca re se capătă dela 20 cor. pănâ la 2000 cor. N ică ir i nu se pdte p rocu ra m ai ie ft in e , fiind clin m âna prim ă.

Iau în antreprisâ ori-ce fel de lucru de ===== cioplit piatră la zidiri. = =

In oas de treb u in ţă a se adresa direct, fă ră m ijlo c ire de a gen ţi, prin aceasta să fa c e m u ltă econ om iă . (1-—0 )

Urii

IÜÎ}mmm

UnIUn!

nil§Uni

Nu cumpăraţi maşină de scris oarbă!Cea mai perfectă maşină americană de scris în diferite culori, eu scrisoare perfect visibilă este aşa numita* e s - M O N A R C H - s a .Preţul Cor. 650 cu Tabulator plătibilâ în 20 de rate.

- n z r — - Cereţi prospect.Maşina se aduce spre esaminare fără spese de reprezentan­tul general pentru TransilvaniaMikiil M@@§§fv

ZBxa,şoT7", s tra -d a . p o r ţ i i 3 0 .

Atelier pentru reparaturi de m aşini de scris de toate sistemele.Se schimbă maşini vechi socotindnle c-u preţ hun.M a g a z i n d e î n c ă l ţ ă m i n t e

ALF1 I 8 ÎFSINBraşov, Strada Vămei 36, vis-a-vis (ie Calena Transilvania(M a lta T ram vaiu lu i.)

M are asortiment şi deposit bogat de Ghete pentru stradă, Sport, de lucru şi de lux, potrivite după picior şi ca preţuri foarte ieftine.

1 ® * * e t e f i n e Cil sic lucrate după măsura O p u b iu lilu lu ■ şî metod ortopedic. — L a comande de

afară ajunge trimiterea unei ghete vechi ca măsură.

Reparaturise fa c prompt

•o«©®©®©®©@o®o©o®o«o«©®©3Q#o®o#©®©o®o3o#o®ofco®©o©®0®o®©®o#TO©®©oo®Pilule purgative zaharisite

ale lu iPbilipp Kenstein.(Pilule Elisabeth a lui Neustein.)

Sult a ee pief-ra preparatelor si­milare iu toată prvÎKţa. Aceste ptînle nu conţin substanţe sirtcăcioase. 8e fo­losesc cu cel mai mare efect la boale de pântec» uşor purgative, curăţă sângele. Foarte folosiioare şi nevâtsmâtoare la

= = O e n s t i p a ţ i i , =care este osusa m u ltor boa le . Zaharis ite le iau bucuros şi cop ii.

O cutie ea 15 Pilule costă nu­mai 30 h. 1 Sol cu 8 cutii care con­ţin 130 Pilule costă numai 3 cor.

li» trimiterea preţului de 3 eor. se espedează 1 Sul f r anco .Atenţiune! ,itir

Pilule purgative ale lui Pbilipp Neustein. Veritabile numai când cutia este provăaută cu instruc­ţie şi cu marca protocolată de scut, cu tipar roşu şi negru Sf. Leopold şi subscrierea „Pbilipp Neustein,farmacie“. InvâHtoarele scutite de tribunalul comercial sunt subsemnate cu f i r m a

noastră

Farm acia 2* ! * i 1 i ţ» |» Metis te i nla „S f. L e o p o ld “ , WIEN î P lankengasse 6.

Se capătă în toate farmaciile. (2325,11— 10.)

ATELIER DE GARDEROBE ELEGAN TE PENTRU D O M N I

după măsură.-£3iE x e c u t a r e a f o a r t e f i n ă .P o t r i v e a l ă f ă r ă e u s u r .Mare asortiment de

O li T A Ţ Imoderne, de stofe indigene şi din streinâtate.J . L I S C H K A ,

MSraşov, S trada V ă m i i nr. 9 1 .

Săpunuri de toaletă, Parfumerie, Eau de cologne, Pudră, Pomadă, Cremă, Pastă pentru dinţi, Apa de gură, precum şi artieoli pentru cultivarea pielei, fabricat strein şi indigen. Asortiment bogat, se capătă cu preţ foarte ieftin la G. EITEL,Strada vămei 18.

Tipografia A . Mureşiantx, Braşov.