Serie nouå, nr. 211-212 / martie 2012

A vorbi despre poetul genial Taras ªevcenkoînseamnã a vorbi despre spiritul Ucrainei. Pentrumulte generaþii de ucraineni ºi nu numai pentruei, ªevcenko reprezintã atât de mult, încât secreeazã, implicit, impresia cã ºtim totul despre elºi îl înþelegem în profunzime. Numai cã ªev-cenko e suflet în sufletul Ucrainei ºi se continuãprin ea, asimilând noi valori.

Care este mãsura mãreþiei lui ªev cen -ko, în ce constã importanþa operei lui -una dintre cele mai impresionante dinlite ra tura universalã? Ce îi conferã, pânãastãzi, moºtenirii ºevcenkiene o rezo-nanþã mondialã? Pagini fãrã numãr auîncercat, de-a lungul a douã secole, sã dearãspuns la aceste întrebãri.

Lumea este captivatã de principiali-tatea civicã ºi de puritatea moralã a „Cob -za rului“, de devotamentul lui faþã dedrep ta te ºi libertate. Dar, pentru a înþelegepânã la capãt câtã forþã spiritualã ºi câtãluptã a trebuit sã punã în joc, câte sufe -rinþe ºi câtã durere a fost silit sã îndure,trebuie sã-l cunoaºtem bine nu numai peªevcenko, ci ºi epoca în care a trãit, spi -ritul societãþii, contextul politic, ideologicºi cultural concret din Imperiul Rus de lamijlocul secolului al XIX-lea.

Societatea rusã din acea perioadã (dealtfel, ºi de mai târziu) era dominatã deprejudecãþi privind aspectele istorice, cul tu rale,lingvistice ºi de altã naturã ale re naº terii litera-turii ucrainene, de o recunoaºtere elementarã aaces tora ºi de sentimentul cã lite ratura ucrai nea -nã e o purã nãscocire a unor intri ganþi. Au fost þi -nu te sub obroc adevãruri capitale, inclusiv faptulcã poporul ucrainean este moºtenitorul direct alculturii Rusiei Kievene, cã în Ucrai na au existatmari gânditori, oameni de artã, compozitori, cre-atori de literaturã religioasã ºi filosoficã. Eraune gate existenþa limbii ucrainene ºi necesitateaei, limba ucraineanã fiind conside ra tã un dialectcând al limbii polone, când al limbii ruse. Gu -vernul þarist emitea cu încãpãþânare cir culareprin care limita sau interzicea folosirea limbiiucrai nene. Jandarmeria þaristã ºi cenzura in ter zi -ceau operele lui ªevcenko, le distrugeau, îi ur mã -reau pe cei care cultivau memoria marelui poet.

Marele merit al lui Taras ªevcenko este acela

cã el a ridicat la putere imaginea propriului sãupopor, i-a redat demnitatea, a înãlþat literaturaucraineanã la nivel mondial. El a arãtat lumiiîntregi frumuseþea ºi forþa limbii ucrainene, adezvoltat în opera sa ideea egalitãþii întrepopoare libere, a creãrii unei societãþi în care sãse poatã manifesta cele mai înalte valori umane.

În poeziile lui ªevcenko gãsim cea mai frumoasãºi mai puternicã expresie a dragostei de þarã; înopera sa este curpinsã însãºi esenþa vieþii poporu-lui ucrainean.

Muza marelui poet este muza „mâniei ºi atristeþii“. Spiritul de luptã ºi de libertate al opereilui Taras ªevcenko a fost atât de puternic, încâtadmiratorii poeziei sale îl considerau un mareluptãtor. De altminteri, astfel se vedea însuºi poe-tul. Adevãrul este cã nici urmãririle, nici închi -soa rea, nici deportarea, nici interdicþia de a scrieºi picta, nimic nu a putut învinge forþa spirituluilui ªevcenko. El a fost nu numai un mare poet alpoporului sãu, ci ºi un erou naþional al Ucrainei,o întruchipare a caracterului eroic ºi a spirituluipoporului sãu.

ªevcenko a fost devotat poporului sãu înrobit,a nãzuit spre eliberarea lui ºi s-a interesat sincerde soarta altor popoare subjugate, exprimând

prin imagini poetice concepþia politicã cu privirela lupta omenirii pentru libertate ºi demnitate. Lafel de mare este ºi meritul lui de a fi introdus înli teratura ucraineanã cele mai avansate idei alevremii, noþiuni înaintate despre om ºi umanitate,idealurile democratice, în care includea ºi expe-rienþa de luptã pentru o soartã mai bunã, pentru

viitorul propriului popor.Recunoaºterea lui pe plan mondial se

datorea zã ºi faptului cã ªevcenko nu ºi-aridicat niciodatã poporul deasupra altorpopoa re, nu a cãutat în el trãsãturi caresã-i fie specifice în exclusivitate. El afost fiul timpului sãu ºi al poporului sãu,un bãrbat care îºi cunoºtea datoria faþãde marea familie a popoarelor lumii, daravea ºi curajul de a-i aminti acesteia cãare, la rândul ei, o obligaþie faþã denaþiu nea ucraineanã, fãrã de care lumeaar fi incompletã ºi nedreaptã.

ªevcenko este cel care a marcat închip remarcabil democratizarea culturiimondiale. Nimeni în literatura din ul ti -me le secole nu a transformat cu atâtafor þã ºi hotãrâre fiecare atom al bio gra -fiei sale într-o experienþã artisticã, într-un suport ideologic al operei artisti ce,aºa cum a fãcut-o ªevcenko. Din liricalui au rãzbãtut glasurile unor întregicontinente sociale abia trasate pe hãrþile

culturolo gice elitiste, imensitãþi de du rere umanãneºtiute pânã atunci. De fapt, în plan ideologic,cu ªev cen ko începe lungul ºi dramaticul procesde de mo cratizare pla netarã a literaturii. „Cob za -rul“ lui ªev cenko este unul dintre primele mo de -le de soli daritate absolutã cu orice om nedreptãþitde pe mapamond.

În þara noastrã, o parte a creaþiei lui Taras ªev-cenko a fost cunoscutã încã la sfârºitul se co luluial XIX-lea. Prima traducere în limba românã alucrãrii sale reprezentative „Cob za rul“, realizatede Victor Tulbure ºi Valeri Cordun, cu o prefaþãde Mihail Sadoveanu, a apãrut în 1952. De atun-ci „Cobzarul“ s-a reeditat de câteva ori, cul-minând cu recenta ediþie bilingvã ucrai neano-românã semnatã de talentatul poet Ion Cozmei(Taras ªevcenko, Kobzar-Cobzarul, Editura„Buk rek“, Cernãuþi, 2012).

Ion ROBCIUC

Taras Çevcenko - întruchipare aspiritului poporului såu

Taras ªevcenko, La marginea pãdurii (1845-1847)

Curierul uCRAInEAn52

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGAnIzATIon SRL“

CuRIERuL uCRAInEAnDoamnelor ºi domnilor deputaþi,

Etnicii ucraineni din România îl omagiazã înfiecare an, în luna martie, pe marele poet ucrai -nean Taras ªev cenko, care s-a nãscut la 9 martie1814 ºi a murit la 10 martie 1861.

Puþini scriitori dintre cei care au dobânditrecunoaºterea mondialã, reprezintã simboluripentru popoarele lor, precum Taras ªevcenko,„un fiu de þãran ce a ajuns domn în împãrãþiaspiritului“, aºa cum l-a descris un alt titan al li -teraturii ucrainene, scriitorul Ivan Franko.

Ideile ºi operele lui Taras ªevcenko au fost oforþã hotãrâtoare în trezirea conºtiinþei naþio -nale a poporului ucrai nean, idei care nici pânãîn prezent nu ºi-au pierdut din actualitate. Dacãne amintim doar de cuvintele lui „Uniþi-vã, fraþiimei, vã rog ºi vã implor“, înþe le gem cã numaiprin unire, prin aceeaºi gândire, prin iubire deneam, putem sã perpetuãm moºte nirea noastrãcultu ralã.

Sãrbãtorirea Zilelor Taras ªevcenko înîntreaga lume ne demonstreazã cã acesta este unfenomen cultural nu numai pentru ucraineni, ciºi pentru cei care iubesc cultura.

În România, etnia ucraineanã cinsteºte me -moria Marelui Cobzar prin adunãri festive, seriliterare, concerte, recitãri de poezie în ºcoli,cãmine culturale din oraºe ºi sate.

Datoritã spijinului primit din partea Secre -

tariatului General al Guvernului ºi al adminis-traþiilor locale, Uniunea Ucrainenilor din Ro -mânia a dezvelit busturile marelui poet ucrai -nean în Bucureºti, Negostina, Satu Mare ºiTulcea, iar Liceul Ucrainean din oraºul SighetuMarmaþiei poartã numele lui Taras ªevcenko.

O mare manifestare culturalã a avut loc anulacesta în localitãþile Negos tina, Siret ºi Paltinudin judeþul Su ceava, la care au fost invitaþiucrai nenii din judeþele vecine, Botoºani ºi Mara -mureº, precum ºi oaspeþi din Ucraina. A partici-pat poetul ºi omul politic al Ucrainei, IvanFedorovyci Draci, deþinãtor al Premiului Naþio -nal al Ucrainei „Taras ªevcenko“ ºi al Pre -miului Inter naþional pentru Literaturã „Anto -novyci“, fiindu-i, de asemenea, acordat ºiPremiul „Nichita Stãnescu“ pentru traducereaoperelor marelui poet cu acelaºi nume. La mani -festarea culturalã din judeþul Suceava, au maiparticipat reprezentanþi ai autoritãþilor regio -nale din Cernãuþi ºi ai Ad mi nis traþiei Locale dinKamianeþ-Podilskyi.

Aceastã acþiune s-a bucurat ºi de sprijinulConsulatului General al Ucrainei la Suceava.

Evenimentele culturale dedicate marelui poetucrainean Taras ªevcenko continuã în lunilemartie ºi aprilie în toate judeþele unde vieþuiescucraineni.

preºedintele UUR ªtefan BUCIUTA,deputat

DeclaraÆie politicå

Subsemnatul, Bodnar Ioan, cetãþean român, nãs-cut la data de 19.03.1945, în oraºul Siret, judeþul Su -cea va cu domiciliul în Rãdãuþi, judeþul Suceava, str.Mihai Viteazu nr. 13, sc. A, et. 1, ap. 13, identificatprin CI seria SV nr. 503795, eliberatã de cãtreSPCLEP Rã dãuþi, la data de 23.07.2007, CNP1450319333190, în nume personal declar pe propriarãspundere, cunoscând dispoziþiile art. 292 Cod Pe -nal cu privire la falsul în declaraþii, urmãtoarele:

Referitor la fuziunea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia (UUR) cu sediul în Municipiul Bucureºti,Calea Victoriei nr. 216, sc. B, et.2, Sector 1 cuUniunea Democratã a Ucrainenilor din România(UDUR) cu sediul în Municipiul Su cea va, str.Mãrãºesti, nr. 44, bl. 3D parter, reprezentatã prinpreºedinte Morhan Dumitru, arãt urmãtoarele:

Am fost contactat telefonic de cãtre DumitruMorhan, în 10 februarie 2012, care mi-a comunicatcã doreºte o întrevedere cu mine legat de o posibilãîmpãcare între cele douã uniuni, subsemnatul fiindmembru al organizaþiei UUR ºi preºedintele filialeiUUR Suceava. Precizez cã între cele douã uniuniexistã o stare conflictualã, domnul Morhan Dumitru,fiind de altfel ºi condamnat într-un dosar penal la opedeapsã privativã de libertate, dosar în care partevãtãmatã este UUR.

Întâlnirea a avut loc în aceeaºi zi, într-un restau-rant în apropierea localitãþii Miliºãuti, unde eraprezent domnul Morhan ºi alte 6 persoane (aproxi-mativ). Aici s-a discutat cu privire la o posibilã unireîntre cele douã organizaþii. Subsemnatul, în numepersonal ºi fãrã a avea vreun mandat din partea con-ducerii UUR, în interesul etniei ucrainene, m-amarãtat interesat de o astfel de unire, propunând ca sãpurtãm aceastã discuþie ºi în viitor cu toþi cei dinConsiliul UUR.

Dupã ce am purtat aceastã discuþie, domnul Gri -jac Gheorghe Alexa a scos mai multe înscrisuri, spu -nându-mi sã semnez acolo unde îmi arãta dumnealui.Mi s-a spus cã aceste înscrisuri reprezintã un proiectal viitoarei Uniuni dintre cele douã organizaþii, prinaceastã semnãturã eu urmând sã arãt cã aº fi de acordcu unirea.

Subsemnatul nu am citit înscrisurile, observânddoar cã era vorba de un statut, ºi prin urmare amcrezut cã e vorba de înscris ce ar favoriza o înþelegereîn viitor dintre cele douã uniuni. Eu nu am aplicat peacel înscris nici o ºtampilã ºi nu am semnat în scri -surile în numele UUR, neavând acest drept. Ace leînscrisuri le-am semnat doar în nume personal. Dealtfel, doar preºedintele UUR are dreptul de a aplicaºtampila pe documentele ce emanã de la UUR. Toate

înscrisurile ce au fost semnate au rãmas la dom nulGrijac Gheorghe Alexa. Fiind grãbit am plecat ime-diat dupã aceea din restaurant.

În zilele urmãtoare, l-am sunat pe domnulMorhan, cerându-i un exemplar din documentele cele-am semnat, întrucât era normal sã am ºi eu unexemplar ºi întrucât doream sã îl prezint conduceriiUUR. La telefon mi s-a rãspuns abia peste câtevazile, când am fost chemat urgent la Bucureºti,spunându-mi cã mi se vor deconta toate cheltuielile.La Bucureºti, am ajuns în data de 16.02.2012, undedomnul Grijac Gheorghe Alexa, mi-a înmânat unteanc de hârtii ºi am observat cã pe semnãtura meaeste aplicatã ºtam pila oficialã a UUR. În momentulacesta am realizat falsul la care urma sã fiu implicat.

Rãsfoind actele ce mi-au fost comunicate ºiobser vând ºtampila UUR, am întrebat de unde aapãrut aceastã ºtampilã, iar domnul Grijac GheorgheAlexa mi-a spus cã el a fãcut o stampilã „o grefã“dupã ºtampila UUR, dar cã totul este perfect legal.Pentru a dovedi legalitatea actelor aceºtia mi-au arã-tat o mapã cu înscrisuri autentificate de notar, darfãrã a mi se pune la dispoziþie spre a le citi. Aºadar,convocatorul din 16.01.2012, procesul-verbal din28.01.2012 ºi Statutul Uniunii Ucrainenilor dinRomânia din 28.01.2012 prin care se pretinde faptulcã UUR a fuzionat cu Uniunea Democratã a Ucrai -nenilor din România în cadrul Congresului extra or -dinar al Uniunii Ucrainenilor din România, ce s-adesfãºurat în localitatea Miliºãuþi, str. Fabricii, nr.827, judeþul Suceava, în ziua de 28.01.2012, pe careeste aplicatã ºi ºtampila UUR, ºi prin care eu aº fifost ales de 400 de oameni preºedinte, sunt înscrisurineadevãrate ºi nu au fost niciodatã puse în discuþiaconducerii UUR, subsemnatului nefiindu-i pre -zentate tabelele cu cei 400 de susþinãtori. Aºa cumam arãtat la momentul întâlnirii au fost aproximativ6 persoane ºi nu 400.

Subsemnatul am semnat acele înscrisuri, fiindindus în eroare. Totodatã, acel statut, asa cum amarã tat mai sus, l-am semnat în data de 10 februarie2012, când m-am întâlnit la restaurant la insistenþeledomnului Morhan, iar ulterior am observat cã acestaeste datat în 28.01.2012.

Nu am participat la întocmirea convocatorului din16.01.2012, nu am condus nicio ºedinþã ºi nu am par -ticipat la vreun act de convocare ºi desfãºurare a aºa-

numitului Congres extraordinar al Uniunii Ucrai -nenilor din România, ce s-ar fi desfãºurat în locali-tatea Miliºãuti, str. Fabricii, nr. 827, judeþul Suceava,în ziua de 28.01.2012.

Precizez cã, conform art. 22 din Statutul UUR,alegerea între congrese a unui nou preºedinte poateavea loc doar pe baza solicitãrii fundamentate a celpuþin 2/3 dintre membrii Consiliului UUR. Consiliulconvoacã în decurs de douã luni Congresul extraor -dinar, care alege noul preºedinte cu aceiaºi delegaþicare au fost la congresul precedent.

Chiar dacã am presupune prin absurd cã s-a des -fãºurat aºa-numitul Congres extraordinar al Uniu niiUcrainenilor din România din localitatea Mili ºãuti,acesta nu a fost însã convocat de 2/3 dintre membriiConsiliului UUR ºi la acesta nu au participat aceiaºidelegaþi care au fost la congresul precedent dinTimiºoara.

Personal declar cã nu mã recunosc ca preºedinteal acestei fuziuni, sunt de acord pe viitor cu unireatuturor cetãþenilor de etnie ucraineanã, acest lucruurmând a se efectua doar cu respectarea legii ºiprevederilor statutare ale UUR. Pentru acestemotive, vã rog ca sã luaþi act doar de dispoziþiileluate la cel de-al VI-lea Congres al UUR, desfãºu-rat la Timiºoara, în perioada 30 septembrie - 1 oc -tom brie 2011 ºi de Hotãrârea Consiliului UURîntrunit în ºedinþã ordinarã la data de 24.02.2012, ºisã dispuneþi:

- înregistrarea noii conduceri a UUR, alese statu-tar la Congresul UUR, desfãºurat la Timiºoara, înperioada 30 septembrie - 1 octombrie 2011;

- modificarea adresei sediului UUR din CaleaVictoriei, nr. 216, Sector 1, Bucureºti, la noua adre -sã, respectiv în str. Radu Popescu, nr. 15, Sector 1,Bucureºti, aºa cum se menþioaneazã în noul Statut alUUR, la art. 2, alin. 4 („Sediul organziaþiei este înBucureºti, str. Radu Popescu, nr. 15, Sector 1“), ºi înprocesul-verbal al ºedinþei ordinare din data de24.02.2012, semnat de cãtre toþi membrii ConsiliuluiUUR.

Tehnoredactatã de parte ºi legalizatã semnãturapãrþii la BNP ROªCA IRINEL DANIELA, în ºaseexemplare, din care cinci exemplare s-au eliberatpãrþii, iar un exemplar a rãmas la arhiva birouluinotarial.

SEMNÃTURA

DECLARAæIE

Curierul uCRAInEAn 3

La fiecare început de martie, ucrainenii dinSuceava, cu sufletul primenit, îl cinstesc peMarele Cobzar al literaturii ucrainene - Tarasªevcenko. Anul acesta manifestãrile dedicateacestui eveniment s-au desfãºurat pe parcursula douã zile, în trei localitãþi diferite. Orga ni -zatori au fost UUR - filiala Suceava, Con -sulatul General al Ucrainei la Suceava ºiPrimãria comunei Bãlcãuþi.

10 martie 2012Ziua de sâmbãtã a debutat la orele 11 cu

depunerea de flori la bustul lui Taras ªevcenkodin Negostina. Au participat, pe lângã negosti-neni ºi oficialitãþile române, locuitori dinsatele ºi oraºele învecinate, precum ºi o dele-gaþie din Ucraina formatã din oficiali ai Ad mi -nistraþiei de Stat din Cernãuþi ºi din Kamianeþ-Podilskyi ºi din membrii Societãþii „Ucraina-Lumea“ conduse de poetul Ivan Draci.

Începând cu orele 15, în sala de festivitãþi aPrimãriei oraºului Siret, a avut loc lansareacãrþii „Cobzarul“ de Taras ªevcenko în tradu -cerea poetului Ion Cozmei. Oaspeþii au fostîntâmpinaþi cu un cuvânt de bun venit de cãtreprimarul oraºului Siret, domnul AdrianPopoiu.

„E un eveniment istoric cel pe care-l trãimnoi astãzi. ªevcenko a fost tradus în multelimbi de poeþi mari ai lumii. Traducerea lui IonCozmei e cea mai reuºitã. ªevcenko tradus înromânã, iar Eminescu tradus în ucraineanã -iatã un bogat material pentru întocmirea uneianalize comparative de cãtre cercetãtori“, a

spus preºedintele Societãþii „Ucraina-Lumea“,domnul Ivan Draci.

Doamna Daryna Maksymeþ de la Editura„Bukrek“ din Ucraina a prezentat celor de faþãcum s-a nãscut aceastã carte deosebitã: „Dom -nul consul general Vasyl Boieciko mi-a fãcutcunoºtinþã cu poetul Ion Cozmei ºi am discutatrealizarea acestui proiect. Am beneficiat desprijinul financiar al Administraþiei locale dinCernãuþi. ªi Bucureºtiul a fost alãturi de noi.Mulþi au contribuit la naºterea acestei cãrþi.Mulþumiri doamnelor Iaroslava Colotelo,Tania Cozmei, Felicia Vrâncean ºi domnilorBohdan Melnyciuk, Ioan Chideºciuc.Mulþumiri tutu ror! Editura noastrã împlineºte25 de ani de activitate, iar editarea acestei cãrþio consi derãm ca una dintre cele mai remarca-bile reali zãri. E floarea noastrã împletitã încoroana amintirii veºnice a marelui poet.Urmãtorul proiect pe care vrem sã-l realizãmîmpreunã cu partea românã este editarea uneicãrþi purtând semnãtura lui Gheorghe Lucan.Suntem în faza de cãutare a manuscrisului, darcu siguranþã vom reuºi.“

Despre prima traducere a „Cobzarului“ luiªevcenko în limba românã, realizatã de VictorTulbure - Val Cordun ºi prefaþatã de MihailSadoveanu în anul 1952, a vorbit domnul IonRobciuc, redactor-ºef al revistei „Curierulucrainean“.

Poetul Ion Cozmei a citit câteva versuri dincreaþia lui ªevcenko atât în limba ucraineanã,cât ºi în limba românã. „Eu sunt vorbitor delimbã ucraineanã dialectalã. Primele trei clase

le-am fãcut în satul meu natal, apoi pãrinþiis-au mutat la Suceava. Cu noi vorbeau româ -neºte, dar se certau între ei în ucraineanã“ - apovestit cu umoru-i inconfundabil domnul IonCozmei. „Strãbunica mea a fost veriºoarã cuEminescu, eu predau latina ºi-l traduc pe ªev -cenko. ªtiu cã mulþi se mirã, dar asta e“.

A luat cuvântul ºi domnul Gheorghe Halycidin partea Administraþiei de Stat din Cernãuþicare a spus cã „aceastã ediþie bilingvã a «Cob -zarului» e o mare realizare culturalã. Sperãmîntr-o colaborare fructuoasã ºi pe viitor prinPro gramul de Cooperare Transfrontalierã Ro -mânia-Ucraina-Republica Moldova“. Dom niasa a dãruit poetului Ion Cozmei douã cãrþi alelui Iuri Fedkovyci, la propunerea jurna liº tilorucraineni, pe care acesta sã le traducã asemeni„Cobzarului“ lui ªevcenko.

Consulul General al Ucrainei la Suceava,domnul Vasyl Boieciko, a mulþumit domnuluiIvan Draci pentru atenþia acordatã acestei cãrþi(domnul Draci a semnat prefaþa) ºi primaruluioraºului Siret, Adrian Popoiu, pentru bunacola borare de pânã acum. De asemenea, dom-nia sa a amintit de începerea construirii bustu-lui lui Silvestr Iarycevskyi (ultimul primar alSiretului din timpul stãpânirii austro-ungare)în localitatea Rohatyn - Ucraina.

La finalul acþiunii Societatea „Ucraina-Lumea“ a acordat medalii speciale ºi diplomepentru implicarea în dezvoltarea relaþiilor decolaborare între Ucraina ºi diaspora ucrai -neanã.

De la primãrie toþi cei prezenþi s-au deplasatla Casa de Culturã „Mihai Teliman“ unde aavut loc un concert susþinut de „Negos ti -neanca“ - Negostina, „Vocile Negostinei“ -Ne gostina, „Veselka“ - Vãºcãuþi, „Kozaciok“ -Bãl cãuþi, „Siretul“ - Siret, „Podilskyi dy -vohrai“ - Kamianeþ-Podilskyi.

Cu aceastã ocazie am aflat de la primaruloraºului Siret, domnul Adrian Popoiu, cã ladata de 29 februarie 2012, Primãria Siret asemnat contractul de finanþare pentru proiectul„Reabilitarea, modernizarea ºi dotarea Caseide Culturã «Mihai Teliman»“. Proiectul estefinanþat prin Programul de Cooperare Trans -fron talierã România-Ucraina-Republica Mol -dova ºi are o valoare de 328.800 euro, din care295.920 euro reprezintã finanþarea europeanã.Partener în cadrul proiectului este ConsiliulRaional Zastavna, din Ucraina. În cadrulproiectului va fi reabilitatã în totalitate clãdireaCasei de Culturã, vor fi înlocuite fotoliile dinsala de spectacole ºi vor fi achiziþionate o seriede dotãri, cum ar fi: sistem de sonorizare, sis-tem de lumini, tehnicã IT etc.

11 martie 2012Manifestãrile dedicate sãrbãtoririi a 198 de

ani de la naºterea lui Taras Hryhorovyci ªev -cenko s-au încheiat duminicã, 11 martie 2012,printr-un concert susþinut la Cãminul Culturaldin Paltinu de cãtre colectivul artistic „Podil -skyi dyvohrai“ din Ucraina.

Putem considera manifestãrile de la Ne gos -tina, Siret ºi Paltinu o floare împletitã în coroa -na amintirii veºnice a marelui poet ucrai nean,o împrietenire spiritualã între cele douãpopoare vecine.

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Stimaþi oaspeþi din Ucraina,Stimaþi reprezentanþi ai Consulatului General al Ucrainei la Suceava,Stimaþi reprezentanþi ai administraþiei locale,Dragi ucraineni,

Conform unei tradiþii îndelungate, ucrai -nenii din România, cu sprijinul UniuniiUcrainenilor din România, cinstesc memoriamarelui scriitor ºi pictor, geniu al poporuluiucrainean, Taras ªevcenko.

Ideile ºi opera lui Taras ªevcenko au de -venit o forþã hotãrâtoare în trezirea conºtiinþeiºi unirea poporului ucrainean. Ele nu ºi-aupierdut nici astãzi din actualitate.

Sã ne reamintim doar cuvintele poetului„îmbrãþiºaþi-vã, fraþii mei, vã rog, vã implor“.Este atât de important ºi astãzi sã înþelegem cãnumai unitatea, buna înþelegere ºi dragosteanemãrginitã faþã de neam ne vor ajuta nunumai sã pãstrãm, ci ºi sã dezvoltãm moº -tenirea noastrã culturalã.

Sãrbãtorirea Zilelor Taras ªevcenko înîntreaga lume a devenit, de multã vreme, unfenomen cultural de masã, îndeosebi acolounde trãiesc ucraineni. Astfel, în fiecare an înluna martie, comunitatea ucrainenilor dinRomânia cinsteºte memoria Marelui Cobzarprin adunãri festive, concerte, seri literare ºirecitãri de poezie în toate ºcolile ºi cãminele

culturale din localitãþile cu populaþie ucrai -neanã, inclusiv din Bucovina.

Cu sprijinul Uniunii Ucrainenilor, înRomânia au fost ridicate, pânã în prezent, bus-turi ale Marelui Cobzar la Bucureºti, Negos -tina, Satu Mare ºi Tulcea. La Sighetu Mar -maþiei funcþioneazã un liceu ucrainean carepoartã numele lui Taras ªevcenko. În urmadiscuþiilor ce au avut loc între conducereaUUR ºi Primãria oraºului Sighet, urmeazã sãfie ridicat un bust al lui Taras ªevcenko ºi înparcul situat în faþa Liceului Ucrainean.

Sãrbãtoarea din acest an, care se des -fãºoarã în cadrul „Zilelor Taras ªevcenko înRomânia“ la Negostina, Siret ºi Paltinu, oferãucrainenilor bucovineni prilejul de a se întâlnicu oaspeþi de prestigiu din Ucraina: IvanDraci, laureat al Premiului „Taras ªevcenko“,al Premiului Internaþional „Anto novyci“ ºi alPremiului „Nichita Stãnescu“ pentru tradu -cerea operei marelui poet român; reprezen-tanþi ai Administraþiei de Stat Regio naleCernãuþi ºi ai Administraþiei OrãºeneºtiKamianeþ-Podilskyi.

Doresc tuturor celor prezenþi succes, bunãdispoziþie ºi sã nu uitãm sã-l pomenim pe Ta -ras Hryhorovyci ªevcenko.

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR,

deputat

Çevcenko sårbåtorit la Suceava

Curierul uCRAInEAn4

Taras ªevcenko (1814-1861) ºi Mihai Emi -nescu (1850-1889) sunt douã nume de re fe rin þãîn literatura lumii ca reprezentanþi ai ro man -tismului european alãturi de pleiada marilor cre -a tori precum V. Hugo, H. Heine, Byron, She ll ey,A. Mickiewicz, Puºkin, Lermontov etc.

Cum fiecare popor îºi sãrbãtoreºte geniile, totaºa noi, românii, îl sãrbãtorim pe M. Emi nescuatât în þarã, cât ºi-n diasporã, iar ucrainenii, deasemenea, îl celebreazã pe Taras ªevcenko depeste 150 de ani de la moartea sa atât înUcraina, cât ºi-n lume, întrucât sunt poeþi,care nu numai au contribuit la înflorirea li -teraturii universale, revolu þionând esteticaromanticã prin sensibilitatea ºi mãiestria lor,dar au încercat sã schimbe în bine structurilelumii prin gândirea lor, pentru triumful drep -tãþii, adevãrului ºi-al iubirii interumane.

În România, comunitatea ucraineanãdeþine patru busturi ale marelui poet T. ªev -cenko: la Bucureºti, Negostina, Satu Mare ºiTulcea. De aceea anual, de zilele culturiiucrai nene, celebreazã figura marelui geniuucrai nean prin întâlniri cu oameni de culturã,lansãri de carte, recitãri din creaþia poetului,cântec ºi dans demonstrând cã ªev cenko, caºi Eminescu, este nemuritor prin operele salenepreþuite.

Aºadar, la Negostina (Suceava) sau maibine zis în Bucovina noastrã am sãrbãtoritrecent cea de-a 198-a aniversare de la naº -terea marelui romantic slav T. ªevcenko. La9 martie, s-a nãscut fiul de iobag, care avea sãajungã „domn în împãrãþia spiritului“ zicea I.Franko, iar în faþa bustului ºevcenkian dinNegostina, strãlucea soarele primãvaratic cândpiaþa Cãmi nului Cultural „Nazarie Iaremciuk“ seumpluse de lume cu flori ºi coroane ca sã-i aducãoma giul cuvenit marelui ªevcenko.

Oaspeþii din Ucraina (Cernãuþi, Hmelnyþkyiºi Kiev) în frunte cu Ivan Draci, poetul naþionalºi erou al Ucrainei, preºedintele Societãþii„Ucrai na-Lumea“ ºi bucovinenii au ascultatdeschi derea festivitãþii de cãtre primarul comu-nitãþii ucra i nene locale, Vasile Ursachi, dupãcare a urmat salutul din partea deputatului ºipreºedintelui UUR, ªtefan Buciuta, prezentat deMiroslav Petreþchi, prim-vicepreºedinte al UUR,ºi salutul prim-vicepreºedintelui UUR, redac-torul-ºef al „Curierului ucrainean“, Ion Robciuc,care aprecia cã la noi în Bucovina se întâlnesccele douã genii: geniul tutelar al românilor, M.Eminescu, ºi geniul ucrainenilor, T. ªevcenko,preþuit pretutindeni nu numai de ucraineni, ci ºide întreaga omenire pentru ideile de dreptate,libertate ºi iubire apostolicã faþã de semeni.

Invitat la cuvânt marele poet contemporan alUcrainei, Ivan Draci, deþinãtor al Premiului„Nichita Stãnescu“ îºi exprima dorinþa sincerã caideile ºi visul geniului ucrainean T. ªevcenko sãfie împlinite, cãci popoarele se adunã în jurul UEcu speranþã în dreptate ºi egalitate deplinã, iarUcraina ºi România aici în spaþiul nostru domi-nat de Eminescu ºi ªevcenko sunt unite spiritual,ca popoare vecine, care trebuie sã trãiascã îniubire ºi preþuire fraternã, aºa cum s-a întâmplatde atâtea ori de-a lungul istoriei. Mesajul dinpoemul „Haidamacii“ al lui Taras ªevcenko canici un popor sã nu se lase „în lãn þuit“ e valabil ºiazi ºi poate cã de aceea Ucraina îºi doreºte sã fiealãturi de România în UE ºi NATO, de aceea îºidoreºte o bisericã li be rã ca în România, ca sãtrãiascã în pace ºi bunãstare, asemenea altor po -poa re europene. Fie ca înþelepciunea lui ªev -cenko ºi Eminescu sã ocroteascã popoarele noas-tre, iar noi sã avem dragostea ºi demnitatea unoroameni ce-ºi urmeazã iluminatorii, cu înþelegereºi dãruire, ca alãturi de toate popoa rele lumii sãtrãiascã în „iubire frãþeascã“ - vorba Cobzarului

- sã se bucure din plin de li ber tate, dreptate ºiadevãr, aºa cum glãsuia psalmistul David ºiurmaºii sãi, ªevcenko sau Eminescu.

Excelenþa Sa consulul general al Ucrainei laSuceava, Vasyl Boieciko, a mulþumit tuturoriubi torilor lui T. ªevcenko, geniul ºi apostolulUcrai nei, care se adunã anual sã-l pomeneascã„Cu-o vorbã bunã, liniºtitã“ aici în Bucovina,spaþiul natal al marelui Eminescu. De asemenea,a salutat numeroasa delegaþie din Ucraina,

respectiv din Kiev, în frunte cu ilustrul poet con-temporan, erou al Ucrainei ºi preºedinte alSocie tãþii „Ucraina-Lumea“, Ivan Draci, dele-gaþii din Cernãuþi în frunte cu Gheorghi Halyci,prim-vicepreºedinte al Administraþiei de StatRegio nale din Cernãuþi ºi pe Vasyl Sukaci, vice -pre ºe din te al Consiliului Orãºenesc dinKamianeþ-Podilskyi (reg. Hmelnyþkyi), care auvenit sã-l oma gieze cu flori ºi cântec pe Cob -zarul ªevcenko.

Excelenþa Sa i-a mulþumit dlui Ivan Dracipentru a doua sosire în Bucovina la bustul lui T.ªevcenko ºi tare mult ºi-ar dori ca viziteleDomniei Sale în România sã devinã o bunã tra -diþie, cãci recunoaºterea ucrainenilor din afaragraniþelor Ucrainei, cimenteazã nu numai dra -gostea noastrã faþã de opera nemuritoare ºev-cenkianã, dar întãreºte ºi prietenia dintrepopoarele român ºi ucrainean, aºa cum demon-streazã ºi recenta apariþie la Cernãuþi, în Editura„Bukrek“ a ediþiei de lux „Cobzarul“ lui Tarasªevcenko în traducerea poetului sucevean IonCozmei. Aceastã ediþie ucraineano-românã, carepoartã o preþioasã prefaþã a marelui poet IvanDraci, dea Domnul sã adune în jurul sãu ºi maimulþi cititori ºi iubitori ai Cobzarului, cãcispiritele lui T. ªevcenko ºi M. Eminescu suntveºnice ºi dragi nouã prin particularitãþile lornaþionale ºi estetice irepetabile.

În cuvântul sãu, oaspetele Cernãuþiului,Gheorghi Halyci, a evidenþiat colaborarea cultu -ralã ºi economicã a bucovinenilor din Ucraina ºiRomânia, prietenia dintre cele douã popoare carese traduce prin serbãrile lui T. ªevcenko, O.Koby leanska ºi S. Iarycevskyi atât la Cer nãuþi,cât ºi-n judeþul Suceava ºi serbãrile lui M. Emi -nescu ºi C. Porumbescu atât la Suceava, cât ºi laCernãuþi, unde au învãþat aceºti mari artiºti.Acum, cu finanþarea Administraþiei de Stat dinCernãuþi am editat la Editura „Bukrek“, pringrija dir. Daryna Maksy meþ, „Cobzarul“ bilingv,iar cola borarea noastrã ºi proiectele comune înBuco vina sunt demne de preþuire reci pro cãromâno-ucraineanã.

Consilierul Ministerului Culturii ºi Patri mo -niului Naþional, Iaroslava Colotelo, a evidenþiatcã într-adevãr aceastã colaborare dintre Ucraina

ºi România este mai largã în plan cultural, iarîntâlnirile bilaterale, mijlocite de consulateleUcrainei ºi României aici în Bucovina sunt mul-tiple ºi admirabile.

Viceprimarul Sucevei, dl Viorel Sere denciuc,originar din Negostina, a salutat cu bucurieoaspeþii din Ucraina, în frunte cu marele poetIvan Draci ºi pe Excelenþele sale de la Con su -latul General al Ucrainei la Suceava, domniiVasyl Boieciko ºi Vasyl Nerovnyi, a salutat

oaspeþii din Bucureºti, Maramureº, Boto -ºani ºi Bucovina, pe localnicii satuluiprezenþi la sãrbãtoare.

Regiunea Cernãuþi ºi judeþul Suceava aulegãturi istorice, iar azi proiectele europenedintre Ucraina ºi România bazate pe euro -regiuni ne vor asigura multiple posibilitãþide colaborare culturalã ºi economicã.

Dupã intonarea imnurilor de stat aleRomâniei ºi Ucrainei delegaþii din Ucrai na,ºi apoi cei din România au depus flori ºicoroane la monumentul lui T. ªevcenko, iargrupul vocal-instrumental „Vocile Negos -tinei“ (Nehostynski holosy) sub conducereaartisticã a poetului-compozitor MihaiVoloºciuc intonau imnul internaþional ucrai -nean „Reve ta stohne.../Suspinã Niprul...“ înlimba ucrai neanã spre bucuria auditoriuluicare a preluat prin murmur melodia ºev-cenkianã.

În acest cadru, preoþii bisericilor orto-doxe din Negostina ºi Bãlcãuþi - Daniel

Petraºuc ºi Mihai Marici au oficiat slujba depomenire a marelui poet ucrainean Taras ªev-cenko. Dupã care s-au realizat poze în grup cutoþi pre þuitorii versului ºevcenkian.

Adunarea festivã de la Negostina s-a încheiat,iar auditoriul a fost invitat de la orele 14:00 lalansarea „Cobzarului“ lui T. ªevcenko în tradu -cerea lui I. Cozmei în sala de conferinþe a Pri -mãriei Siret, iar iubitorii de concert dedicat poe-tului (orele 15,30) în sala Casei de Culturã„Mihai Teliman“.

Lansarea „Cobzarului“ lui T. ªevcenko s-aprodus în faþa unei sãli arhipline cu intelectualidin Siret, invitaþi din Bucureºti, Botoºani, Ma ra -mureº ºi din Ucraina care s-au întâlnit cu marelepoet contemporan al Ucrainei I. Draci, deþinãtoral Premiului „N. Stãnescu“ ºi autor al prefeþei laactualul volum „Cãtre popoare ºi generaþii“, cupoetul-traducãtor Ion Cozmei care a citit din tra-ducerile sale, cu directorul Editurii „Bukrek“,Daryna Maksymeþ, care a oferit ediþia bilingvãucraineano-românã a „Cobzarului“ în format delux cu ilustraþii din pictura lui T. ªevcenkoînsuºi, cu alte personalitãþi de stat ºi ale culturiidin Ucraina ºi România implicate în elaborareapreþiosului volum ºevcenkian. Toate dezbaterilecare au urmat din partea românã ºi ucraineanã auelogiat calitatea traducerii ºi actul în sine de pro-movare a poeziei lui ªevcenko între po poarelenoastre.

Spectacolul de galã „Tãtucului Taras“ a fostdeschis de primarul oraºului Siret, AdrianPopoiu, care a evocat în faþa spectatorilor relaþi-ile de colaborare ºi prietenie dintre sireteni ºipartea ucraineanã prin proiecte ºi parteneriate.

Ilustrul poet al Ucrainei I. Draci a mãrturisitpublicului cã iubeºte Bucovina cu oamenii sãi,cu biserici ortodoxe, unde strãlucesc bijuteriileUNESCO - mãnãstirile medievale zugrãvite înexterior de meºteri anonimi nepe reche, unde s-aînãlþat geniul M. Eminescu dând limbii ro mânecel mai frumos veºmânt asemenea lui T. ªev -cenko, creatorul limbii poe tice ºi literare înUcraina.

(Continuare în pagina 5 )

Ioan CHIDEªCIUC

ªevcenko, Eminescu ºi Ivan Draci în spaþiul Bucovinei de azi

Participanþii la eveniment

(Urmare din pagina 4)

Concertul festiv l-au dechis „Vocile Negos -tinene“ (Nehostynski holosy), care au ridicatsala în picioare intonând nemuritorul imn ºev -cenkian „Suspinã Niprul larg, se zbate“ ºi altecân tece dragi tuturor sub conducerea poetului-com pozitor Mihai Voloºciuc.

Momentul poetic a fost realizat de poetul IuriPavliº, care a recitat douã sonete „Lui ªev -cenko“, iar eleva Andreea Grigoraº a recitat înmod strãlucit poemul „Fata vrãjitã“.

Au urmat dansurile grupului de copii „Ve -selka“ din Vãºcãuþi ºi ai ansamblului „Ne hos -tynka“ cu montaje de tip profesionist vizionateºi la emisiuni TV.

Cele mai aplaudate au fost apariþiile ansam-blului de cântec ºi dans „Kozaciok“ din Bãl cã -uþi, condus de instructor-dansator Petru ªoi man,de asemenea, cunoscut din emisiuni TV, taberenaþionale ºi internaþionale la care au luat parte.

Cu multã eleganþã ºi mãiestrie s-au compor-tat ºi dansatorii grupului „Sireteanca“, condusde Dan Popovici ceea ce atestã cã formaþiilenoastre vocal-instrumentale ºi de dans au unnivel calitativ ridicat, demn de admiraþie.

Concertul jubiliar T. ªevcenko s-a încheiat cu

evoluþia ansamblului „Dyvohrai“ dinKamianeþ-Podilskyi (Ucraina) care astrãlucit prin piese de muzicã popu-larã, de muzicã uºoarã ºi de dans cla-sic, modern ºi popular, demonstrândcapaci tãþi interpretative minunate,rãsplãtite pe deplin cu aplauzelespectatorilor.

Trebuie precizat cã la prezentareade carte au fost premiaþi cu distincþiiºi diplome din partea Societãþii„Ucraina-Lumea“ intelectuali demarcã ºi profesori de limba ucrai nea -nã maternã de cãtre poetul I. Draci,Alla Kendzera, iar din partea UUR -filiala Suceava dna insp. LuciaMihoc, prim-vicepreºedinte, ºi prof.Eusebie Fraseniuc, prezentatorulconcertului, au înmânat tuturor in -struc torilor artistici diplome de merit pentru par-ticipare la jubileul T. ªevcenko în zona Siret,cãci a doua zi oaspeþii din Ucraina, Bucureºti,Botoºani ºi Maramureº aveau sã viziteze mãnã-stirile Suceviþa ºi Moldoviþa ca apoi sã participela spectacolul de galã Taras ªevcenko, în zonade munte, la Paltinu.

Prin urmare, spaþiul bucovinean s-a des co -

perit ºi urma sã se descopere în continuare cuoamenii sãi credincioºi ºi frumoºi, pãstrãtori aitradiþiilor ºi obiceiurilor, creatori de frumosartistic, asemenea lui Ion Zugravu de la Su -ceviþa, Eminescu sau ªevcenko ce ne vegheazãdin înãlþimi divine.

Ioan CHIDEªCIUC

Curierul uCRAInEAn 5

La Galeria de Artã „Taras ªevcenko“,de la sediul Uniunii Ucrainenilor dinRomânia - filiala Suceava, s-a deschis joi,15 martie a.c., în aceeaºi zi în care în Ca -pitalã a fost inauguratã expoziþia bilate -ralã româno-ucraineanã „De la Bucureºtila Kiev, o cãlãtorie filatelicã“ dedicatãani versãrii a 20 de ani de relaþii diploma -tice dintre România ºi Ucraina, expoziþiade picturã ºi graficã a artistei plasticeboto ºãnene Aida ªuster Boþan.

Compoziþii suprarealiste ºi un grupajde portrete care vizeazã stãrile psihice

Aida ªuster Boþan, instructor ergote -rapeut la Spitalul de Psihiatrie dinBotoºani, etaleazã în expoziþia cu gene -ricul „Stãri“ o succesiune de compoziþiisu prarealiste cãrora le alãturã un grupaj deportrete ce vizeazã stãrile psihice.

Prezentatã în luna februarie la Galeriile deArtã „ªtefan Luchian“ din municipiul Boto ºani,expoziþia a ajuns acum la Suceava la invitaþiaprof. Ioan Bodnar, preºedintele UUR - filialaSuceava.

Evenimentul, care a readus în atenþia pu -blicului sucevean Galeria „Taras ªev cenko“,spaþiu deschis manifestãrilor expo ziþionalededicate, cu precãdere, multicultu ralitãþii ºicolaborãrii interetnice, s-a desfã ºurat înprezenþa oficialitãþilor judeþene (subprefectulAngela Zarojanu, vice preºedintele Consi -liului Judeþean Suceava, Vasile Ilie), areprezentantului Consulatului General alUcrainei la Suceava (viceconsul VolodymyrPalesika) ºi a unui public care, deºi restrâns,a reunit membri ai mino ritãþilor etnice dinperimetrul bucovinean (prof. Sorin Golda,preºedintele Comunitãþii Evreilor dinSuceava, pictorii Iosif Csukat ºi IulianDziubinski).

O Balanþã cu nume de prinþesã etiopianã, care a evoluat de la joacã la vis

Autoarea lucrãrilor, o Balanþã cu nume deprinþesã etiopianã (Aida, din drama romanticã pemuzica lui Giuseppe Verdi) care pânã la vârstade 30 de ani nu s-a preocupat de picturã, dar care

a avut nevoie de o supapã pentru a-ºi descãrcatensiunile acumulate în activitatea de zi cu zi, aînceput sã picteze, aºa cum a mãrturisit ea, „înjoacã“, instruindu-se mai întâi ca autodidact ºiurmând apoi cursurile ªcolii Populare de Artãdin Botoºani.

Atrasã de maniera suprarealistã, am puteaspune cã Aida ªuster Boþan a evoluat de la joacã

la vis, dacã ne gândim cã atunci când pictoriis-au alãturat acestui curent artistic de avangardãcare proclama o nelimitatã libertate de expresie(curent care a apãrut iniþial în literaturã) ºi-aupropus sã transpunã ilogicul visului în reprezen-tãrile vizuale.

O reflecþie asupra stãrilor psihiceresorbite de fizionomiile unor identitãþi

tulburate

Vizând zona situatã la graniþa dintrelumea exterioarã ºi lumea interioarã, ceacare sondeazã adâncurile subconºtientului,lucrãrile Aidei ªuster Boþan (compoziþiicare absorb endorfinic privirea) deschidferestre spre teritorii virgine, încã neexplo-rate, care se circumscriu registrului straniual aproximãrii inexprimabilului.

Coordonator al programului ArtTerapieaplicat în cadrul Spitalul de Psihiatrie dinBotoºani, Aida ªuster Boþan ne oferã odatãcu imersia în universul oniric suprarealist oreflecþie asupra stãrilor psihice resorbite defizionomiile unor identitãþi tulburate.

„Jupânul“ Roman Istrati a remarcat încea mai mare parte a lucrãrilor prezenþa mâinii,în diverse ºi metamorfotice ipostaze, iar prof.Sorin Golda, s-a arãtat impresionat de portreteleclinice desenate.

„O expoziþie sub semnul visului“

„O expoziþie sub semnul visului“, cum aspus subprefectul Angela Zarojanu, expo -ziþie care, aºa cum a subliniat vicepreºedin-tele C.J. Suceava, Vasile Ilie (care a remarcatcã existã „multã materie cenuºie“ înglobatãîn fiecare imagine picturalã) constituie unsemn ce se adaugã altor iniþiative careaccentueazã faptul cã „se doreºte o apropieremai mare între Suceava ºi Botoºani, pentrucã împreunã putem da un semnal mai puter-nic în Moldova“.

Un vernisaj la care, galant, prof. OvidiuMilici i-a oferit Aidei ªuster Boþan unbuchet de lalele, iar inspectorul principal dincadrul Prefecturii Suceava, AlexandruFlandorfer a apreciat cu sinceritate discursulvizual suprarealist al artistei.

Vernisaj care s-a încheiat cu un mini-recital de muzicã folk, susþinut de liceanaDaniela Bejenariu, de la Colegiul Naþional„Petru Rareº“ din Suceava.

Tiberiu COSOVAN

Vernisaj la Galeria de Artå„Taras Çevcenko“ din Municipiul Suceava

Participanþi la vernisaj

6 Curierul uCRAInEAn

Cu ocazia jubileului

În martie 2012, Editura„Bukrek” din Cernãuþi (director,Daryna Maksymeþ) a oferit poetu-lui ºi traducãtorului Ion Cozmei(nãscut la 11 martie) o surprizã li -te rarã de nepreþuit: tipãrirea într-oediþie de lux bilingvã (ucraineano-românã) a „Cobzarului” lui Tarasªevcenko.

Editat în format 90x100, cucoperte cretate de culoare crem,volumul conþine 25 de poeme ºev -cenkiene (printre care marilepoeme „Fata vrãjitã”, „Katerina”,„Haidamacii”, „Hamalia”, „Visul”,„Ereticul”, „Captivul”, „Marelebeci”, „Caucazul”, „Maria”), re -pre zentând esenþa creaþiei poeticea bardului ucrainean, unul dintremarii romantici ai literaturii uni-versale.

Eleganta apariþie editorialã de laCernãuþi beneficiazã de un cuvântintroductiv („Cãtre popoare ºi ge -ne raþii”) semnat de cel mai marepoet ucrainean contemporan, IvanDraci, din care citãm selectiv: „Cuaceste cuvinte despre Taras ªev -cenko, aº dori sã felicit Editura«Bukrek» ºi pe talentatul traducã-tor din România, pe cunoscutulpoet român Ion Cozmei, care apregãtit traducerea în limba româ -nã a „Cobzarului“ ucrainean. Demai bine de douãzeci de ani dom-nul Cozmei este preocupat detrans punerea în limba românã a

creaþiei poetului nostru naþional.Tra ducerile sale au fost recunos-cute ca fiind cele mai reuºite. Acestfapt demonstreazã talentul deo -sebit al poetului ºi traducãtorului.Am speranþa cã geniul „Cob za -rului“ nostru, nemuritoarea sacreaþie, mã reþul sãu cuvânt care adevenit tezaurul nostru spiritual întradu cerea lui Ion Cozmei vortrans mite poporului român dorinþanoas trã de mai bine, mândria pecare o avem faþã de naþiunea noas-trã ºi faþã de destoinicii sãi fii, do -rinþa noastrã de a trãi în noua ºi li -bera familie a popoarelor euro -pene”.

Trebuie sã precizãm cã volumula fost editat la iniþiativa Con -sulatului General al Ucrainei dinSuceava, cu sprijinul financiar alAdministraþiei de Stat Regionaledin Cernãuþi, reprezentând o ediþiebi lingvã a Marelui Cobzar, o ade -vã ratã integralã poeticã ºev cen kia -nã care pune la îndemânã cititoru-lui, faþã în faþã, textul ucrai neanoriginal ºi textul tradus în lim baromânã de poetul Ion Cozmei.

Într-adevãr, Taras ªevcenko în -tru chipeazã geniul tutelar alpoporului ucrainean. Traducereaartisticã a creaþiei unui astfel depoet presupune o interpretare com-

plexã, multilateralã a operei lite -rare, ca tip specific al discursuluiartistic, aflat într-o strânsã relaþiecu realitatea extratextualã. În spa -þiul literar românesc versurile ºev -cenkiene nu sunt pentru prima datãtraduse, dar Ion Cozmei ºi-a asu -

mat responsabilitatea de a afirmacã, pânã acum, nu au fost supuseunui demers de reconstituire ex -haustivã, în mãsura posibi li tãþilor,a semnificaþiilor primordiale pre -zente în textul original. Tra du -

cãtorul român considerã necesar sãreaducã în atenþie profunzimeasensurilor ºi strãlucirea formelorlirice ale creaþiei lui Taras ªev -cenko.

Volumul recent apãrut este edi-tat în formulã bilingvã, astfel cãtraducerea, aºezatã faþã în faþã cutextul original, sã ofere lectoruluiavizat, îndeobºte bilingvului ro mâ -no-ucrainean, posibilitatea com - parãrii ca în oglindã a origina luluicu traducerea ºi a emiterii unorjudecãþi de valoare privind cali-tatea ºi veridicitatea traduceriiromâneºti.

Amintind cã responsabilul deediþie este Daryna Maksymeþ, re -dac torul ºtiinþific – Bohdan Mel -nyciuk, redactorul literar – FeliciaVrânceanu, încheiem scurta noas-trã prezentare cu adnotarea tra-ducãtorului Ion Cozmei, prezentãpe coperta a IV-a a cãrþii: „Efortulºi ambiþiile noastre de a conferipoeziilor lui ªevcenko o nouã hai -nã româneascã se plaseazã într-undemers logic ºi necesar, pentru a-lavea pe „Cobzarul“ ucrai nean înlimba lui Eminescu într-o formãartisticã ºi o structurã cât maiaproape de adevãr”.

o apariÆie editorialå de excepÆie

Acest proiect a demarat la 7 mai 2011 ºi seva desfãºura timp de un an.

Pãrþile implicate în proiect sunt BibliotecaBucovinei „Ion G. Sbiera“ din Suceava,Biblioteca ªtiinþificã Universalã Regionalã„Mychailo Ivasiuk“ din Cernãuþi, ConsiliulJudeþean Suceava ºi Muzeul Bucovinei.

Au avut loc reuniuni la Cernãuþi ºi Suceava,conduse de doamna Anto nina Ivaniþkaia -directoarea Bibliotecii Regionale ºi, respectiv,dl Gheorghe Gabriel Cãrãbuº - managerul Bi -bliotecii „I. G. Sbiera“.

Între cele douã biblioteci s-a fãcut schimbde cãrþi, ºi anume: la Cernãuþi au plecat cãrþi înlimba românã, iar în judeþul Suceava s-au aduscãrþi în limba ucraineanã.

În judeþul Suceava, au fost cuprinse în pro-gram bibliotecile din Siret, Mãri þei, Negostina

ºi Muºeniþa, fondul decarte fiind de 1000 deexem plare. Ordinea încare cãrþile aduse au cir-culat este chiar cea datãde mine. În fiecare bi -bliotecã fondul de cartes-a aflat la dispoziþia citi-torilor timp de o lunã. Dinpã cate, programul a avutde suferit din cauza ge -rurilor.

În cele ce urmeazã, mãvoi referi la momentul încare fondul de carte s-aaflat la Biblio teca „Traian Che -

lariu“ din Mãriþei. Trebuie amintit faptul cãmarea majoritate a cãrþilor sunt tipãrite la

Editura „Bukrek“ din Cernãuþi, în condiþiigrafice excelente.

În marea lor majoritate, cititorii acestor cãrþiau fost cei care au terminat ºcoala pe vremuri,când în localitãþile cu populaþie ucraineanã sestudia în ºcoalã limba maternã, dar ºi elevii cla-sei a III-a, prof. Dana Barbir, care învaþã acum

limba ucraineanã.Iatã ºi cei mai cãutaþi autori: T. ªevcenko, I.

Franko, M. Koþiubynskyi, I. Severniuk, D.Pavlyciko, P. Tycina, N. Mironiuk, I.N.Levyþkyi, O. Honcear etc.

Menþionãm faptul cã în acest program suntimplicate multe personalitãþi din cadrul Biblio -te cii „Ion G. Sbiera“ din Suceava, precum Lã -crãmioara Cocuz, Aura Ionescu, Laura Pânzar.

Amintesc, de asemenea, faptul cã domnulmetodist-ºef Bogdan Murgoci, de la Biblioteca„I. G. Sbiera“ din Suceava, a asigurat trans-portul cãrþilor la bi bliotecile din judeþ cu aju-torul bibliobuzului.

Biblioteca „Traian Chelariu“ din Mãriþei ado nat Bibliotecii ªtiinþifice „Mychailo Iva -siuk“ din Cernãuþi, colecþiile complete ale pu -bli caþiilor UUR: Curierul ucrainean, Vilne slo -vo, Ukrainskyi visnyk, Naº holos ºi Dzvonyk.

„Bibliotecile - porþi deschise spre cunoaºtere“

Materiale semnate de Kolea KURELIUK

Curierul uCRAInEAn 7

La 26 februarie 2012, începând cu orele 10,Casa de Culturã „Mihai Teliman“ din Siret afost gazda Concursului naþional „Sãrbãtoarealimbii materne“. Organizatorii manifestãrii,aflate la cea de-a 5-a ediþie, au fost ªcoala cuclasele I-VIII Bãlcãuþi în colaborare cuInspectoratul ªcolar Judeþean Suceava,Uniunea Ucrainenilor din România ºiConsulatul General al Ucrainei la Suceava.Începând din anul 2011, concursul este cuprinsîn Calendarul Activitãþilor Educative de cãtreMinisterul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului ºi se adreseazã elevilor ciclului pre -ºcolar, ºcolar, primar, gimnazial ºi liceal, carepro vin din ºcolile în care se studiazã limbaucraineanã de pe întreg teritoriul României.

Obiectivul general al proiectului este „atra -gerea tinerilor aparþinând minoritãþii ucraineneîn activitãþi comune menite sã promoveze afir-marea identitãþii culturale, ca fundament al dez-voltãrii viitoare a cetãþeanului european“ ºi sedesfãºoarã pe patru secþiuni: eseu, creaþii aleelevilor, costum popular, program artistic.

Doamna profesoarã Lãcrãmioara Grigorciuca deschis manifestarea prezentând invitaþii:con sulul general al Ucrainei la Suceava, dom-nul Vasyl Boieciko, împreunã cu soþia sa,doam na Nadia Boieciko, consulul Ucrainei laSuceava, domnul Vasyl Nerovnyi, împreunã cusoþia, doamna Daniela Nerovnyi, preºedinteleUniu nii Ucrainenilor din România - filiala Su -ceava, domnul Ioan Bodnar, primarul oraºului

Siret, domnul Adrian Popoiu, inspectorul ºcolaral I.S.J. Suceava, doamna Lucia Mihoc, direc-torul ªcolii cu clasele I-VIII Bãlcãuþi, domnulIulian Petru Chideºa.

Au participat elevi de la ºcolile din Bãlcãuþi,Negostina, Vãºcãuþi, Siret, Suceava, Rãdãuþi,Brodina de Sus, Paltinu, ªerbãuþi, CãlineºtiEnache, Cãlineºti Cuparencu, Mihãileni(Botoºani), Izvoarele Sucevei.

Activitatea a debutat cu alocuþiunile invi-taþilor, fiind urmatã de premierea elevilor par-ticipanþi la primele douã secþiuni: eseu -„Limba maternã în ºcoala mea“ ºi creaþii aleelevilor (prozã/poezie). Pentru premianþii de laaceste probe, Consulatul General al Ucrainei laSuceava a oferit premii constând în diplome,cãrþi ºi dulciuri.

A urmat proba de prezentare a costumuluipopular ºi proba moment artistic. Juriul care aevaluat elevii la aceste secþiuni a fost alcãtuitdin Ilie Sauciuc, preºedintele juriului, DianaEmanuela Fra seniuc, Petru ªtefan ªoiman ºiLãcrãmioara Grigorciuc.

„Celebrarea Zilei Limbii Materne în oricaredin þãrile Uniunii Europene e o sãrbãtoare a de -mo craþiei. De asemenea, ea marcheazã o abor-dare democraticã a autoritãþilor acelor þãri înceea ce priveºte respectarea drepturilor mi -noritãþilor care trãiesc în acele zone. Cu ocaziaacestei sãrbãtori îi salut pe toþi elevii care învaþãlimba ucraineanã, pe profesorii care se ocupãde educaþia lor ºi aduc sincere mulþumiri celor

care s-au ocupat de organizarea acestui eveni-ment deosebit: domnului Ioan Bodnar, pre ºe -din tele UUR - filiala Suceava, doamnei profe-soarã Lucia Mihoc, inspector de limba ucrai -neanã la I.S.J. Suceava, coordonatoarelor pro -iectului, doamnei Anca ªtiubianu, profesoarãde limba ºi literatura ucraineanã ºi doamneiGrigorciuc Lãcrãmioara-profesoarã de limba ºilite ratura românã la ªcoala cu clasele I-VIIIBãl cãuþi“ - ne-a declarat domnul Vasyl Boie -ciko, consulul general al Ucrainei la Suceava.

Am stat de vorbã ºi cu directorul Casei deCulturã „Mihai Teliman“ din Siret, domnulMihai Mihãescu-Aniuk, care ne-a spus cã „esteo onoa re pentru oraºul Siret cã un astfel deeveniment major pentru dezvoltarea învãþãmân-tului din Suceava are loc în aceastã localitate cutradiþie, dacã ne gândim la vechea ªcoalã Peda -gogicã care a fiinþat aici în anii 60."

Demn de menþionat este faptul cã ediluloraºului Siret, domnul Adrian Popoiu, esteprezent de fiecare datã la orice acþiune organi-zatã de comunitatea ucraineanã la Siret.

Închei cu o posibilã definiþie a limbii mater-ne. Se zice cã într-o zi, Bismarck, cancelarul defier, în a cãrui armatã erau militari de mai multenaþionalitãþi, în inspecþia armatei, se opreºte înfaþa unui soldat ºi-l întreabã dacã ºtie sã seroage. Acesta îi rãspunde cã ºtie Tatãl nostru.„Spune-l atunci“. ªi soldatul, în poziþie dedrepþi, spune în germanã Tatãl nostru. Bismarckse uitã mai atent la el ºi-l întreabã: „Ce naþiuneeºti?“. „Po lonez, sã trãiþi Înãlþimea Voastrã!“„Spune-mi în polonezã“. ªi atunci el înge-nuncheazã ºi rosteºte Tatãl nostru. Iar Bismarckzice: „De ce ai îngenuncheat când ai spus înpolonezã?“ „Aºa m-a învãþat mama...“

Convalia HREHORCIUC

Sårbåtoarea limbii materne la a 5-a ediÆie

Conform Planului de acþiuni ºiproiecte culturale ale UUR - filialaTimiº la 21 februarie 2012 s-a des -fã ºurat acþiunea „Ziua Inter na -þionalã a Limbii Materne“.

Anul acesta a fost rândul orga-nizaþiei Lugoj a UUR sã fie gazdamanifestãrii.

Astfel, sediul UUR din Lugojs-a dovedit a fi neîncãpãtor, fiindprezenþi preºedinþii organizaþiilorlocale ale UUR din localitãþileapro piate de oraºul Lugoj, eleviicare învaþã limba ucraineanã laColegiul „Iulia Hasdeu“ din Lu -goj, împreunã cu profesoara delimba ucraineanã, dna Vio leta La -zar ciuc. A fost prezent inspectorulde limba ucraineanã, prof. IonCîmpeanu.

Manifestarea a fost precedatãde ºedinþa trimestrialã cu preºe din -þii organizaþiilor locale ale UURTimiº, convocaþi de dl Gheor gheHleba, preºedintele UUR, filialaTimiº.

Timp de trei ore am discutatdespre problemele ivite în organi-zaþiile locale ale UUR Timiº, pla -nul de acþiuni în desfãºurare alUUR ºi planul de perspectivã alComitetului UUR Timiº cu privirela alegerile locale ºi judeþene.

Cu toþii suntem foarte indignaþide cele ce sunt postate pe Face -

book, referitor la imaginea UUR.Aceste persoane lipsite de valoare,ce se cred a fi ucrai neni, aduc nu -mai deservicii ucrainismului dinRomânia, stricã imaginea noastrãîn lume. Ar face mai bine sã punãumãrul pe lângã noi, sã fie alãturide noi în munca aceas tã grea de anu ne pierde identitatea etnicã.

La ora 14:00 a început mani-festarea propriu-zisã.

Cuvântul de deschidere a apar -þinut dlui Gheorghe Hleba, pre -ºedinte al UUR, filiala Timiº, carea prezentat necesitatea pãs trãrii cusfinþenie a datinilor ºi obiceiurilorstãvechi, a identitãþii etnice. A vor-bit despre necesitatea învãþãrii lim-bii materne la grãdiniþe, ºcoli, labiserici ºi în organizaþiile UUR.

La aceastã masã rotundã au luatcuvântul, pe rând, toþi preºedinþiiorganizaþiilor locale ale UUR.

Dupã gazda noastrã, dl IoanCovaci, preºedintele UUR Lugoj,au vorbit despre necesitatea însu -ºirii limbii materne urmãtorii: dnaMariana Braºo veanu, preºedintã aorganizaþiei UUR ªtiuca, dl PetruBeuca, preºedintele organizaþieiUUR Pietroasa Mare, dl Mihaiªpilca, preºedinte interimar alorga nizaþiei locale UUR Criciova,dl Longa Ioan, preºedintele organi-zaþiei UUR Bârna-Pogãneºti, dl

Smecicaº Mihai, preºedintele or -ga nizaþiei UUR Brãneºti, dlCondrei Vasile, preºedintele orga-nizaþiei UUR Bethausen. Apoi,dna preo teasã Savana Albi ciuc,educatoare la Grãdiniþa Ucrai -neanã din Lugoj, a vorbit foartefrumos ºi a caracte rizat frumoasalimbã ucraineanã.

Dl Gheorghe Maleta ºi dlVasile Pauliº, membri ai Comi te -tului orga nizaþiei locale Lugoj, auvorbit despre integrarea ucrai -nenilor în viaþa culturalã a Mu -nicipiului Lugoj. Prof. Ion Cîm -peanu, in spector de specialitate(limba ucraineanã) la Inspectoratulªcolar Judeþean Timiº, a vorbitdes pre istoria limbii materne.

Ziua Internaþionalã a LimbiiMaterne este ziua susþinerii diver-sitãþii lingvistice ºi culturale pro -clamatã la cea de-a XXX-a se siunea Conferinþei Generale aUNESCO, care a avut loc în pe ri -oa da 26 oc tom brie -17 noiembrie1999 la Paris. Aceastã zi se sãrbã-toreºte în fiecare an la 21 fe -bruarie, începând cu anul 2000.

Istoricul sãrbãtorii, din pãcate,are un început foarte tragic. La 21februarie 1952, în Ban gladeº,pute rea a înãbuºit în sânge odemonstraþie de protest împotrivainter zicerii de cãtre guvern a folo -

sirii limbii bengaleze în þarã. Deatunci, aceastã zi a devenit ziuacelor morþi pentru limba maternã.

Au trecut mulþi ani ºi abia în1999, la Paris, s-a stabilit ZiuaInter naþionalã a Limbii Materne,iar din 21 februarie 2000, aceastãzi se sãrbãtoreºte ºi la noi.

Deoarece din cele 6000 delimbi ale lumii, aproape jumãtatesunt ame nin þate cu dispariþia(40%), UNESCO se strãduieºte sãmen þinã limbile ca un însemn alapar tenenþei culturale a individu-lui.

Noi, ca o comunitate etnicãaflatã departe de Ucraina, suntemobli gaþi sã ne pãstrãm limba ma -ter nã pentru a ne pãstra identitateanaþionalã.

Aceasta se poate face prin învã -þarea limbii materne ºi fo lo si rea eiîn special în familie ºi în relaþiilecu alþi membri ai comunitãþiiucrainene din Ro mânia.

Dna Lazarciuc Violeta, profe-soarã la clasele ucrainene de laCole giul „Iulia Hasdeu“ din Lu -goj, a punctat ºi ea importanþa stu -te ale marilor scriitori ucraineni.

Masa rotundã s-a încheiat aºacum a început ºi anume într-oatmosferã plãcutã, iar elevul - poetCor neºcian Lucian Alexandru dinclasa a XI-a filologie, limba ucrai -neanã de la Colegiul Naþional„Iulia Hasdeu“ din Lugoj a recitatpoezia „R$dna mova“.

Gheorghe HLEBA,preºedintele UUR Timiº

ziua Limbii Materne sårbåtoritå la Lugoj

Curierul uCRAInEAn8

Printre proiectele derulate în parteneriat laªcoala cu clasele I-VIII din Rona de Sus senumãrã ºi proiectul educaþional „Cartea,

comoarã de înþelepciune“. Acest proiect afost încheiat între ªcoala cu clasele I-VIIIdin Rona de Sus - director prof. LoredanaLuºcan ºi Bi bli oteca Comunalã din Ronade Sus - biblio tecarã Maria Albiciuc, pentruperioada 2011-2015.

Iniþiat ºi condus de prof. Mirela Dobra,proiectul educaþional „Cartea, comoarã deînþelepciune“ îºi propune sã trezeascã însufletele fragile ºi avide de cunoaºtere aleelevilor dorinþa de a se apropia de carte, do -rinþa de a citi, dorinþa de a pãtrunde încã demici în universul liniºtit al unei biblioteci,respectul faþã de carte, respectul faþã de celce a scris-o. Vreau sã citez câteva argu-mente din acest proiect: „Vârsta eleviloreste cea mai favorabilã perioadã pentru acumu-larea unor impresii puternice, este vârsta ima -ginaþiei, a fanteziei, a visãrii ºi a jocului. Esteunanim acceptat faptul cã e uºor sã influenþeziformarea personalitãþii copilului prin literaturã,fãcând apel la sensibilitatea celui educat“.

„În ultimii ani se observã o scãdere a intere-sului faþã de lecturã. Televizorul, jocurile videoºi calculatorul sunt cele care au „furat“ intere-sul copiilor ºi chiar al adulþilor de a citi o carte.Unii pãrinþi nu mai reprezintã un model pentrucopil, din acest punct de vedere, pentru cã niciei nu citesc. De mare ajutor în educaþiadragostei pentru citit este revista pentru copii în

limba ucraineanã „Clopoþelul“ iniþiatã ºifinanþatã de Uniunea Ucrainenilor dinRomânia. Ar fi necesar sã primim un numãr

mai mare de reviste, ca sã ajungã lacât mai mulþi copii. De bun augur îneducaþia dra gosteipentru cãrþi este ºi„Fes tivalul de poe -zie ucrai nea nã“organizat de UUR,mai ales cã laultimele ediþii secere citirea textelordin cãrþi editate deUUR, iar premiileconstau în cãrþi înlimba ucraineanã.De apreciat estefaptul cã anual înbibliotecile din sa -te le ucraineneajung multe cãrþiedi tate cu fi nan -þarea UUR.

Dar întorcându-mã la proiect aº vrea sã con-semnez doar câteva din multitudinea de obiec-tive propuse: trezirea interesului elevilor pentruliteraturã, familiarizarea elevilor cu bibliotecaºi cu activitatea desfãºuratã de bibliotecar; for-marea respectului faþã de carte ºi cultivarea dor-inþei de a o pãstra în bunã stare; realizarea deprograme artistice ºi stimularea interesuluielevilor pentru poezie; realizarea unor lucrãrioriginale inspirate din cãrþi; formarea obiº nuin -þei de a merge la bibliotecã; organizarea bi -bliotecii personale etc.

Implicaþi în acest proiect sunt elevii clasei aVI-a B (în principal), unde prof. Mirela Dobra

este dirigintã ºi elevii din clasele în care profe-soara predã limba românã. ªi aici aº subliniapreocuparea dnei prof. Mirela Dobra în pre -gãtirea elevilor pentru Olimpiada de limbã,comunicare ºi literaturã românã. În acest sens,

la faza pe ºcoalã (ianuarie), au participat27 de elevi. Dintre ei, 8 elevi au participatla Sighet la faza zonalã (în februarie). Doielevi s-au calificat pentru faza judeþeanã(martie), unde au obþinut rezultate deo se -bi te: Bilan Andreas (clasa a V-a A) - 74,5punc te ºi Bodnariuc Adriana (clasa a VI-a B)- 94 p. Felicitãri lor, ca ºi dnei profesoare.

Nu vreau sã închei articolul înainte de aenumera câteva acþiuni concrete desfã -ºurate sub egida acestui proiect educaþion-al. „Miracolul cãrþilor“ a fost titlul acþiuniide vizitare a bibliotecii, cu care ocazie bi -bliotecara Maria Albiciuc i-a familiarizatcu tehnici de aºezare ºi pãstrare a cãrþilorîn bibliotecã, cum se face o carte, cartea

de-a lungul timpului. „Ce m-a marcat cel maimult într-o carte“ - realizarea expoziþiei dedesene, colaje, versuri, citate din cãrþile citite.„Luceafãrul poeziei - Mihai Eminescu“ - recitalde poezie. „Atenþie! ªi cãrþile au suflet! - repa -rarea unor cãrþi deteriorate. „Oamenii darnici“ -colectare ºi donaþie de carte. „Citeºte, învaþã ºicâºtigi!“ - concurs. ªi vor urma multe alte ac -þiuni frumoase ºi folositoare. Succes elevilor ºiiniþiatoarei proiectului educaþional „Cartea,comoarã de înþelepciune“, prof. Mirela Dobra,ºi partenerei, bibliotecarei Maria Albiciuc.

Ileana DAN

„Cartea, comoarå de înÆelepciune“ —

proiect educaÆional la Çcoala cu clasele I-VIII din Rona de Sus

Despre activitatea cadrelor didactice dinMaramureº, care predau limba ºi literaturaucraineanã, istoria ºi tradiþiile poporului ucrai -nean se pot spune numai cuvinte de laudã. Prinneostenita coordonare a inspectorilor de spe-cialitate: prof. gradul I, autoare de manualeºcolare Elvira Codrea ºi prof. gradul I SimonaMalear ciuc, cadrele didactice pre gãtesc copiii,utilizând metode moderne pentru apropiereacopiilor de limba ºi cultura ucrai neanã ºi prinorganizarea unor manifestãri culturale.

Recent, la una dintre ºcolile de pe zonaRus covei, la ªcoala cu clasele I-VIII Ruscova,prof. gradul I, Mariana Dobroþchi, a maipregãtit o serbare de excepþie, cum, de altfel,ne-a obiºnuit pânã în prezent. Astfel, cu ocaziaZilei Limbii Materne, elevii claselor I-VIII,îmbrãcaþi în costume populare, au cântat, audansat, au recitat poezii semnificative, dedi-cate acestui eveniment, prezentându-ºi creaþi-ile picturale în faþa numeroasei asistenþe.

Nu ne rãmâne decât, privind fotografiile, sã

fim alãturi de ei, bucurându-ne cã, de la Re -meþi, trecând prin comuna ucraineanã Bocicoi,cu cele trei sate: Crãciuneºti-Tisa, Bocicoi,Lunca la Tisa, ajungi în vestita ºcoalã ºicomunã Rona de Sus, dai mâna cu ºcolile dinsatele de pe Valea Bistrei: Bistra, Crasna ºiValea Viºeului, ajungi în cea mai îndepãrtatã ºi„bogatã” în populaþie zonã a Maramureºului –valea Ruscovei: Ruscova, Repedea ºi Poienilede sub Munte – închizând, parcã, cercul are-alului geografic, locuit din vechime deucraineni - locul unde, totuºi, prin activitateasa în toate domeniile, în cazul nostru, înînvãþãmânt, se întâmplã lucruri minunate, carene îmbogãþesc spiritualitatea.

prof. drd. Paul ROmANIUC

Locuri unde se întâmplã lucruri minunate

Curierul uCRAInEAn 9

privind organizarea ºi desfãºurarea Olimpiadei de limba ºi literaturaucraineanã maternã în anul ºcolar 2011-2012

RREEGGUULLAAMMEENNTT SSPPEECCIIFFIICC

Capitolul ICadru general

Art.1. (1) Prezentul regulament defineºtecadrul specific de organizare ºi desfãºurare aOlimpiadei de limba ºi literatura ucraineanã ma -ternã ºi este elaborat în conformitate cu prevede -rile Metodologiei-cadru de organizare ºi des fã -ºurare a competiþiilor ºcolare, aprobate prin OMNr.3035/10.01.2012 ºi care constituie cadruljuridic general valabil pentru organizarea olim -piadei.

(2) Olimpiada de limba ºi literatura ucrai neanãmaternã este un concurs de excelenþã ºi seadreseazã elevilor care au interes deosebit pentrudezvoltarea competenþelor de comunicare înlimba maternã, a competenþelor sociale ºi civice,a inteligenþei lingvistice ºi a creativitãþii, pro-movând totodatã valorile culturale ºi etnice fun-damentale, spiritul de fair-play, competitivitateaºi comunicarea interpersonalã.

(3) Având în vedere situaþiile complexe exis-tente, referitoare la modul de studiere a limbiiucrainene de cãtre concurenþi, aceºtia vor fi îm -pãr þiþi pe clase ºi, în cadrul fiecãrei clase, pe ca -tegorii, în funcþie de modul de studiere a limbiiucrainene de cãtre elev, dupã cum urmeazã:

- categoria A: Concurenþii care frecventeazã ounitate ºcolarã/secþie/grupã cu predare în limbaucraineanã;

- categoria B: Concurenþii care frecventeazã ounitate ºcolarã/secþie/grupã cu predare în limbaromânã sau în altã limbã decât limba ucraineanãºi care învaþã limba ucraineanã ca disciplinã destudiu 3-4 ore/sãptãmânã.

Art.2. (1) Olimpiada de limba ºi literaturaucraineanã maternã este deschisã tuturor elevilor,de la toate formele de învãþãmânt de stat (zi, seral,cu frecvenþã redusã), particular ºi confesional, cucondiþia sã participe la toate etapele organizate ºisã îndeplineascã condiþiile de calificare pentruetapele ulterioare la clasa la care sunt înscriºi înanul de desfãºurare a olimpiadei:

- Ciclul gimnazial - clasele a VII-a ºi a VIII-a;- Ciclul liceal - clasele a IX- a XII-a/ a XIII-a.Art.3. (1) Etapele de desfãºurare a Olimpiadei

de limba ºi literatura ucraineanã maternã sunt: peºcoalã, localã, judeþeanã, naþionalã.

Capitolul IIOrganizarea olimpiadei. Selecþia elevilor ºi norma de reprezentare

Art.4. (1) Olimpiada de limba ºi literaturaucraineanã maternã este organizatã de MECTS,prin ISJ/ unitãþile ºcolare subordonate, în partene-riat cu UUR, cu instituþii de învãþãmânt superiordin þarã sau din afara þãrii, edituri, organizaþiinonguvernamentale, instituþii de culturã etc.

(2) Responsabilitatea organizãrii ºi desfã -ºurãrii olimpiadei revine, în funcþie de etapã,unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar, ISJ,DGILMRPPS, conform prevederilor Meto do -logiei-cadru de organizare ºi desfãºurare a com-petiþiilor ºcolare.

(3) La etapa naþionalã se constituie ComisiaCentralã a competiþiei naþionale, cu cel puþin 15zile înaintea începerii etapei naþionale a com-petiþiei, la propunerea consilierului din cadrulDGÎLMRPPS ºi este avizatã de cãtre directorulgeneral al DGÎLMRPPS ºi este aprobatã de secre -tarul de stat care coordoneazã direcþia generalãrespectivã, conform prevederilor Metodologiei-cadru de organizare ºi desfãºurare a competiþiilorºcolare.

Art.5. (1) La etapele pe ºcoalã, localã ºi jude -þeanã, criteriile de departajare sunt stabilite decãtre Comisiile de organizare ºi evaluare, con-form prevederilor Metodologiei-cadru.

(2) La etapa naþionalã, va participa, din fiecarejudeþ în care se studiazã limba maternã ucrai -neanã, indiferent de forma de studiu, câte un elev/clasã pentru fiecare categorie, primul în ierarhiaclasei la care a concurat, cu respectarea punctaju-lui minim prevãzut de regulament, astfel:

- ciclul gimnazial 4 elevi: 2 elevi/ clasa/cate-gorie;

- ciclul liceal 8 elevi: 2 elevi/clasã/categorie.(3) Calificarea elevilor la etapa naþionalã a

Olimpiadei este condiþionatã de obþinerea unuipunctaj minim de 90 de puncte.

(4) În cazul în care la un anumit nivel de studiunu se realizeazã punctajul minim, locul va firedistribuit unui alt nivel de studiu conform celuimai mare punctaj realizat, astfel încât judeþul sãaibã ºansa de a obþine cele mai bune rezultate laetapa naþionalã ºi la barajele de selecþie a loturilorde pregãtire pentru competiþiile externe în dome-niu, conform prevederilor art.40 (4) din Meto -dologia-cadru de organizare ºi desfãºurare a com -petiþiilor ºcolare, aprobatã prin OMNr.3035/10.01.2012 ºi care constituie cadrul juri -dic general valabil pentru organizarea olimpiadei.

(5) În cazul în care se decide susþinerea uneiprobe de baraj pentru calificarea la etapa naþio -nalã la Olimpiada de limba ºi literatura ucrai -neanã maternã, aceasta va viza creativitateaelevilor. La toate etapele olimpiadei de limba ºiliteratura ucraineanã maternã se va þine seama defaptul cã limba (competenþele lingvistice) repre -zintã un instrument pentru manifestarea creati -vitãþii ºi inteligenþei lingvistice, nu un scop însine.

Art. 6. (1) Fiecare comisie judeþeanã va trans-mite consilierului de la DGILMRPPS din cadrulMECTS baza de date privind elevii calificaþi, înformatul solicitat, în decurs de o sãptãmânã de laafiºarea rezultatelor, precum ºi judeþului gazdãpentru etapa naþionalã, conform prevederilorMetodologiei-cadru.

(2) Programul desfãºurãrii etapei naþionale aOlimpiadei de limba ºi literatura ucraineanã ma -ternã va fi propus de cãtre inspectorul de specia -liate din judeþul gazdã ºi avizat de DGILMRPPSdin cadrul MECTS.

Capitolul IIIEvaluarea ºi probele de concurs

Art.7. (1) Programa de olimpiadã este progra-ma ºcolarã în vigoare. Toate subiectele propuse ºiselectate vor þine cont numai de programa ºcolarãîn vigoare (competenþele de comunicare) ºi nuvor favoriza tematic vreunul din manualele exis-tente. Subiectele referitoare la redactarea de textevor fi astfel concepute, încât sã favorizeze uti-lizarea eficientã ºi creativã a limbii în situaþiireale de comunicare ºi sã nu permitã învãþareabazatã pe memorarea de texte.

(2) Pentru etapele judeþeanã ºi naþionalã,subiectele ºi structura acestora sunt responsabili-tatea consilierului DGILMRPPS din cadrulMECTS. În scopul pregãtirii subiectelor ºi sta-bilirii structurii acestora, toate cadrele didacticepot transmite propuneri de subiecte dupã modelulprezentat anterior etapelor olimpiadei, în formatelectronic, pe adresa consilierului DGILMRPPSdin cadrul MECTS. Pentru etapele anterioare aleolimpiadei, subiectele ºi structura acestora suntresponsabilitatea inspectorului de specialitate dinjudeþ.

(3) Timpul de lucru pentru proba de concurseste de 3 ore la ciclul liceal ºi de 2 ore la ciclulgimnazial.

(4) La toate etapele Olimpiadei de limba ºi li -teratura ucraineanã maternã, rezultatele probei deconcurs, sunt apreciate prin punctaje de la 0 la100, conform baremelor.

Art.8. (1) La toate etapele olimpiadei, evalu-area lucrãrilor este realizatã de cãtre profesori despecialitate din învãþãmântul preuniversitar,având merite deosebite, care nu au în competiþierude ºi afini pânã la gradul al III-lea inclusiv, ºicare nu au elevi calificaþi la clasa la care eva -lueazã; aceºtia vor da o declaraþie scrisã (din ane -xã) prin care sã îºi asume respectarea condiþiilormenþionate la art. 8.alin. (1).

(2) La toate etapele olimpiadei, profesoriievaluatori vor marca greºelile prin subliniereaacestora.

(3) La toate etapele olimpiadei, rezultateleiniþiale se comunicã prin afiºarea acestora, pentrufiecare categorie, pe clase, în ordine alfabeticã.

(4) Dupã afiºarea rezultatelor preliminare, vaavea loc o întrunire cu elevii concurenþi ºi profe-sorii evaluatori, la care se vor discuta subiectele ºibaremele probelor de concurs, dificultãþile întâm -pinate etc. Elevii pot solicita sã-ºi vadã lucrarea,iar profesorii evaluatori vor trebui sã explice ºi sãargumenteze, dupã caz, punctajul acordat.

(5) În cazul în care elevul considerã cã puncta-jul stabilit de comisie nu este în concordanþã cubaremul afiºat, acesta poate depune contestaþie(nu se admite depunerea contestaþiei de cãtre altãpersoanã, de exemplu: pãrinte, profesor îndrumã-tor, coleg etc).

(6) Contestaþiile se rezolvã conform Meto do -logiei-cadru de organizare ºi desfãºurare a com-petiþiilor ºcolare.

(7) Dupã eventuala reevaluare la contestaþii, seafiºeazã rezultatele finale, în ordine alfabeticã ºivaloricã.

Capitolul IVPremierea

Art.9. (1) La toate etapele olimpiadei, ie rarhiaconcurenþilor, în vederea premierii se stabileºte înordinea descrescãtoare a punctajului obþinut.

(2) La etapa naþionalã a olimpiadei, modul deacordare a premiilor respectã prevederile dinMetodologia-cadru.

Capitolul VDispoziþii finale ºi tranzitorii

Art.10. (1) Toate informaþiile privitoare laorganizarea ºi desfãºurarea Olimpiadei de limbaºi literatura ucraineanã maternã vor fi fãcute pu -blice numai de cãtre preºedintele executiv alComisiei Centrale.

(2) Formatul electronic de transmitere adatelor privitoare la elevii calificaþi pentru etapanaþionalã va fi stabilit de preºedintele executiv alComisiei Centrale ºi comunicat preºedinþilor exe -cutivi ai etapei anterioare. Acestora le revine rãs -punderea privind corectitudinea datelor elevilor,care vor fi transmise în modul indicat de cãtrepreºedintele executiv al Comisiei Centrale.

(3) Orice alte date cu privire la desfãºurareaetapelor anterioare celei naþionale, solicitate decãtre preºedintele executiv al Comisiei Centralede la preºedinþii executivi ai comisiilor de laetapele anterioare vor fi transmise de aceºtia latermenele prevãzute ºi în formatul cerut.

(4) Prezentul regulament intrã în vigoare înanul ºcolar 2011-2012 ºi poate fi completat ºi cualte aspecte organizatorice specifice fiecãrui anºcolar.

(5) În anexã este prezentat modelul de decla -raþie pentru membrii comisiilor.

Director general, Director,Szõcs Domokos Szepesi Alexandru

Consilier,Codrea Elvira

10 Curierul uCRAInEAn

(Urmare din numãrul anterior)

Ca inspector de specialitate din2007 ºi pânã în prezent, aº puteaaminti urmãtoarele aspecte pozitivesau puncte tari, pe care nu le-aº fiputut realiza fãrã sprijinul domnuluipreºedinte al UUR - filiala Suceava,prof. Ioan Bodnar, cãruia vreau sã-imulþumesc prin intermediul acestuiinterviu: înfiinþarea la ColegiulTehnic „Laþcu Vodã“ Siret a cinciclase de filologie cu predare înlimba ucraineanã, începând cu anulºcolar 2007-2008; introducerea lim-bii materne ucrainene în ºcolile încare fie s-a întrerupt studiul aces-teia, fie nu s-a studiat: Argel, Mili -ºãuþi, Colegiul Agricol Rãdãuþi,Ipoteºti, Spãrturi, Brodina, Mãriþei,Colegiul Tehnic „Al. I. Cuza“ dinSuceava începând cu anul ºcolar2007-2008; creºterea de la un an laaltul a numãrului de elevi care studi-azã limba ucraineanã prin înfi-inþarea de noi grupe ºi clase la ºcoli,precum Cãlineºti Cupa rencu,Colegiul Naþio nal „Mihai Emi -nescu“, Bro dina, Paltinu, Moldova-Suliþa; creº terea motivaþiei pentrustudiul limbii ucrainene prin impli-carea elevilor în concursuri ºcolareiniþiate de IªJ cum ar fi Versul luiªevcenko, Oma giu limbii materne,Primãvara poe ziei lui ªevcenko,Concursul naþio nal „Împreunã îndiversitate“ cu realizarea unui DVDcu eseuri ºi a unei expoziþii defotografie; ºansa elevilor de a par-ticipa la Concursul Internaþional„Petro Iaþyk“ organizat la îndemnulºi în colaborare cu ConsulatulGeneral al Ucrainei la Suceava -2009, 2010; rezultate deo sebite aleelevilor la Concursul judeþean ºinaþional de recitare a poe zieiucrainene, organizat de UUR; orga-nizarea a douã Olim pia de naþionalede limba ºi literatura ucraineanã -2006 ºi 2010; editarea primei revistea olimpiadei naþio nale în cinsteacelei de-a XVIII-a ediþii, prin impli-carea în mod special a dlui prof.Chideºciuc Ioan ºi a profesorilor delimba ucraineanã; seriozitatea pro-fesorilor care s-au implicat înpregãtirea elevilor pentru olim piadanaþionalã Chideºa Antoneta, ªtiu-bianu Anca, Chideº ciuc Ioan, ªtefanGeorgeta, Mihoc Lucia; iniþierea ºiderularea a patru proiecte în colabo-rare cu DRI - prof. Martineac Delia;activitatea culturalã susþinutã prindiversitatea an samblurilor, agrupurilor/formaþiilor artistice înfi-inþate ºi coordonate tot de cãtre pro-fesori sau preoþi: „Kolomyika“ dinSiret - prof. Ianoº Zirca, „StruneleNegostinei“ - prof. MaidaniucNicolae, „Polonynka“ din Paltinu -prof. Sauciuc Iliuþã, „Buko vyn ka“din Bãlcãuþi - prof Anca ªtiu bianu,„Cervona kalyna“ din CãlineºtiCuparencu - prof. Marti neac Delia,„Veselka“ din Vãºcãuþi - institutorCarmen Crîº mar, „Mlãdiþe huþuledin Brodina de Sus“ - preot prof.Ardelean Valentin, „Maidancik“ dinSoloneþu Nou - preot prof. Nicolai -ºen Nicolae, „Vinociok“ din ªer-bãuþi - prof. Mândriºteanu Lore -dana, „Vesnean ka“ din CãlineºtiEna che - prof. Plecan Narcisa,„Barvi nok“ din Miliºãuþi - directorBrehler Liliana; implicarea cadrelordidactice în activitãþi culturale orga-

nizate la nivelul ºcolii - scenete deSf. Ni colae, Paºti, Ziua mamei,Crãciun - ªcoala din Bãlcãuþi, activ-itãþi cu elevii dedicate Zilei limbiimaterne, Zilei minoritãþilor, ZilelorTaras ªevcenko etc.; ºansa cadrelordidactice de a participa la cursuri deperfecþionare în Ucraina - Univer -sitatea „Iuri Fedkovyci“ dinCernãuþi, Lviv; derularea unui pro-gram de formare prin IªJ, DeCeE, lacare au participat toþi profesorii;implicarea unor cadre didactice înactivitãþi de des congestionare ºirevizuire a programelor ºcolare;desfãºurarea unor activitãþi de for-mare continuã în cadrul cercurilorpedagogice, prin invitarea demetodiºti din Ucraina, a dnei prof.Aspazia Reguº, precum ºi a domnu-lui consul general Vasyl Boieciko ºia domnului consul Vasyl Nerovnyi;donaþii de abe cedare, literaturã despecialitate, aparaturã electronicãdin partea Consulatului General alUcrainei la Suceava sau a unor de -legaþii oficiale; derularea a nume -roase simpozioane naþionale ºi in -ter naþionale, a unor ºcoli de varã cuprilejul Anului multiculturalismului2008.

Puncte slabe: inexistenþa ma -nualelor de limba ucraineanã laliceu, precum ºi a manualelor deIstoria ºi tradiþiile minoritãþii ucrai -nene; numãr insuficient de manuale,cu toate cã acestea nu corespundprogramelor revizuite; inexistenþaMeto dicii de predare a limbii ucrai -nene, a caietelor de evaluare, auxi -liare didactice, în ciuda încercãrilornoastre de a finaliza un asemeneaproiect; accentuarea uzurii morale ºifizice a bazei didactico-materiale;comunicarea uneori ineficientã întrepãrinþi ºi ºcoalã, implicarea insu fi -cien tã a Consiliului Repre zentativ alPãrinþilor în viaþa ºcolii; subfinan -þarea activitãþilor de învãþãmânt.

R. Faceþi parte ºi din Comitetulde Conducere al UUR Suceava.Câteva cuvinte despre activitateadum neavoastrã de aici.

L.M. Sunt preºedinta Orga -nizaþiei Municipale a UUR ºi prim-vicepreºedinte al UUR - filialaSuceava. În aceastã calitate m-amimplicat în toate acþiunile culturalece s-au derulat fie în colaborare cuConsulatul General al Ucrainei laSuceava, fie cu Direcþia de RelaþiiInteretnice sau alte instituþii. Amîntocmit cu domnul preºedinte IoanBodnar programul de acþiuni pentru2012, care sã cuprindã cât maimulte organizaþii din judeþ, atât dinzona de munte, cât ºi cea de la ºes.Programul este amplu ºi cuprindeaspecte culturale, sportive, socialece se adreseazã elevilor, profesori -lor, preoþilor ºi tuturor membrilororganizaþiei noastre. Particip la toateºedintele Comitetului de conducereºi încerc sã propun cele mai potriv-ite decizii legate de organizatianoastrã.

R. Sunteþi soacrã, dar ºi membrãîn grupul „Soacrele“...

L.M. Da, sunt soacrã, dar nu acrãpentru cã îmi iubesc nora care mi-adãruit o nepoþicã superbã, iar ca

membrã a grupului sunt o soacrã cuvechime. Fac parte din acest grupvocal încã de la înfiinþare, din anul2000. Am participat la foarte multefestivaluri judeþene, naþionale ºiinternaþionale, am dat interviuri laRadio România Internaþional ºi laTV, am fost prezentatoarea acestuigrup în foarte multe ocazii. Se cu -vine sã-i mulþumesc doamnei Auro -ra Huþanu, conducãtoarea gru pului,pentru tot efortul depus pentru aridica prestigiul acestui grup la nivelinternaþional.

R. Dupã cum au aflat deja citi-torii noºtri, soþul dumneavoastrãeste preot. Asta înseamnã cã aveþi oresponsabilitate în plus ca soþie încomunitatea în care trãiþi.

L.M. Ca soþie de preot ºi cu atâtmai mult a unui preot ce provine dinfamilia Mihoc, trebuie sã-i fiu alã-turi soþului mai ales la greu pentru anu-i dezamãgi pe enoriaºi ºi pepãrinþii care ne-au educat în spiritcreºtin. În 26 de ani de cãsnicie ne-am convins cã, dacã ai dragoste faþãde semeni, nu ai cum sã greºeºti.Noi aºa ne-am strãduit sã ne clãdimviaþa - pe dragostea faþã de Dum -nezeu ºi faþã de aproapele (Acesta arputea fi subiectul unui alt interviudoar dacã v-aº relata cum a constru-it soþul meu prima bisericã în vre-mea comunismului într-o parohiemisionarã, când am fost ameninþaþicã el va ajunge la închisoare, iar eucu copilul pe drumuri).

R. Soþie, mamã, profesoarã, in -spec toare, preoteasã, membrã activãa comunitãþii ucrainene din Su -ceava... Din 26 noiembrie 2011preºedinta Uniunii Femeilor Ucrai -nene din România, aleasã în cadrulConferinþei Naþionale care s-a des -fãºurat la Sighetu Marmaþiei. ªtiucã a fost o surprizã pentru dumnea -voastrã tot ce s-a întâmplat. Atu ncimi-aþi promis ºi acest interviu. Atrecut mai bine de o lunã de atunci.Ce aþi simþit când vi s-a încredinþataceastã responsabilitate?

L.M. Chiar a fost o surprizã pen-tru cã nu m-am aºteptat sã fiu pro-pusã, aºa cum nu m-am aºteptat sãfiu aleasã. În momentul în carevoturile au decis, am simþit în mineo forþã lãuntricã care îmi spunea„Acum poþi face fericiþi mai mulþiucraineni!“. Sper sã am sprijinuldomnului preºedinte al UUR, ªte fanBuciuta pentru a organiza acþiunifrumoase pentru femeile ucrai -nence, care sunt la fel de frumoase.

R. Prezentaþi-ne, vã rog, planulde muncã al Uniunii FemeilorUcrai nene din România.

L.M. Vom începe cu o întâlnire,în luna ianuarie, la Suceava, areprezentantelor organizaþiilor defemei din þarã la „ªcoala de iarnã afemeilor ucrainene“ pentru a discu-ta programul de activitãþi pe 2012.În februarie, profesoarele, învãþã-toarele ºi educatoarele care predaulimba maternã ucraineanã vor încer-ca sã rãspundã la întrebarea „Limbamaternã… încotro?“, în jurul uneimese rotunde care se va desfãºura laCasa Ucraineanã din Timiºoara. Înprima lunã a primãverii vom dãrui

„O floare pentru femeile din viaþanoastrã!“ ºi vom organiza o excursiedocumentarã la Kaniv ºi Kiev lamormântul lui Taras ªevcenko. Înluna aprilie vom organiza o acþiunesocialã de ajutorare a persoanelor învârstã, a familiilor nevoiaºe ºi acopiilor orfani, învãþând cu acestprilej cã doar „Dãruind vei dobân-di“. Tot în aprilie ne propunem sãstãm „De vorbã cu scriitoareleucrainene“ în Maramureº, ocazie cucare vrem sã realizãm proiectulrevistei „Ukrainka“, iar la Timi ºoa ravom organiza expoziþia „Ukrain skapysanka“ dedicatã Sfintelor Paºtiunde vor participa femei ºi fete careîncondeiazã ouã din toate filialele.În mai ne propunem douã activitãþi:la Cluj-Napoca, un Simpozionnaþional „Femeile în viaþa politic㓺i la Tulcea - „Clubul celor singure“.Vom veni la Boto ºani în luna iuniepentru a ne bucura de un „Zâmbetde copil ucrai nean“, prilej cu care vafi organizatã o expoziþie de lucrãriale copiilor, apoi vom pleca laBucureºti unde vom încerca reali -zarea unor CD-uri ºi DVD-uri alegrupurilor folclorice ucrainene depe teritoriul României ºi lansareaacestora într-un cadru festiv. În iulievom organiza o „Campanie naþio -nalã pentru sãnãtatea femeii“ la SatuMare ºi o „ªcoalã de varã a femeilorucrai nene“ la Suceava. În augustvom sãrbãtori cu toþii, la Bucureºti,„Ziua Independenþei Ucrainei“. Înseptembrie, la Caraº-Severin, vomafla care sunt „ femeile din secoluluial XXI-lea“. În octombrie, la Iaºi,vom organiza „Târgul meºterilorpopulari“ - o expoziþie de goble nuri,costume populare ucrainene, cusã-turi, instrumente, produse culinarespecifice. În noiembrie, la SatuMare, vom organiza un simpozionºtiinþific „Chipul femeii în culturaucraineanã“. Vom încheia anul cuun concert de colinde care se va des-fãºura la Botoºani. Acesta e planulde activitãþi. Sper cã vom gãsi spri-jin la conducerea UUR pentru a le ºiputea trece la capitolul realizãri. Deasemenea, pot interveni ºi schimbãriale activitãþilor în urma ºedinþei dinianuarie.

R.: Aþi fi vrut sã vã întreb ceva ºin-am fãcut-o?

L.M. Aº fi vrut sã mã întrebaþidacã am în vedere ºi acþiuni so ciale?Am sã vã rãspund cã doresc sã-ipropun domnului pre ºedinte ªtefanBuciuta sã realizãm o bazã de datecu toate cazurile sociale la nivelultuturor organizaþiilor din þarã pentrua putea ajuta cât mai mulþi oameni -bãtrâni, vãduve, copii orfani.

R. E ceas de sãrbãtoare, un nouan ne bate la uºã... Gânduri pentrucititorii ,,Curierului ucrainean“...

L.M. Îi preþuiesc ºi le doresc caîn anul 2012 sã aibã parte de sãnã-tate ºi de iubire, de dãruire ºi deîndrãznealã, iar chipurile toate sã seînsenineze ºi în inimi sã rãsarã spe -ranþa!

R. Vã mulþumesc ºi vã urez sã -nã tate ºi putere în a îndeplini toa teobiectivele de pe încãrcata dumnea -voastrã agendã de lucru.

L.M. Sã-mi ajute Dumnezeu! ªieu vã mulþumesc!

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

De vorbå cu Lucia MihocDe vorbå cu Lucia Mihoc

11Curierul uCRAInEAn

(Urmare din numãrul 209/210)

4. Înfiinþarea de grupe la grãdiniþã cupredarea în limba maternã ucraineanã (inclusivprin abordãri de predare bilingvã), constituireade clase pregãtitoare cu predarea integralã înlimba ucraineanã ºi structurarea de clase I cupredarea integralã în aceastã limbã (sunt priviteca oportunitãþi pentru învãþãmântul în limbaucraineanã, ce trebuie fructificate, inclusiv dinperspectivã financiarã, prin prevederile LEN nr.1/2011, care aduc un plus de finanþare pentruelevii ce studiazã integral în propria limbã sauore de limba maternã);

5. Programele ºcolare, cât ºi manualele ºco-lare pentru limba ºi literatura ucraineanã tre-buie sã fie adaptate pentru cele douã nevoimajore: a. predarea în limba ucraineanã ºi b.predarea limbii ucrainene. Pânã la elaborareaimperioasã a unor noi manuale ºcolare, cadreledidactice vor avea în vedere cele douã aspecte

ºi vor adapta manualele existente (vechi sauprimite ca donaþie din Ucraina) ºi celelaltemateriale didactice în funcþie de nevoile (ce -rinþele) specifice claselor la care desfãºoarãprocesul instructiv-educativ;

6. S-a fãcut recomandarea de a exista o core -la re mai atentã între programa ºcolarã, ma nua -lele ºcolare ce vor fi elaborate, alte instru men tede lucru auxiliare, materialele ºi docu men teleºcolare conexe, elaborate în limba ma ter nã,planificãrile calendaristice, proiectele didac-tice, fiºele de evaluare, fiºele de pro gres/regresºcolar etc.);

7. Membrii Comisiei lãrgite au fost de acordcã, deºi nu existã o prevedere expresã în LENnr. 1/2011 pentru predarea religiei ca disciplinãîn limba maternã, ci doar în contextul struc-turilor cu predare integralã în limba maternã,religia se poate preda în limba maternã de cãtreprofesorii de religie, cunoscãtori ai limbiiucrainene sau de cãtre preoþii din comunitate,ca profesori asociaþi;

8. Membrii Comisiei lãrgite au fost de acordsã nu se elaboreze o altã Programã de limba ºiliteratura românã pentru clasele cu predare inte-gralã în limba maternã, tocmai pentru a nudezavantaja elevii de la aceste clase;

9. Membrii Comisiei lãrgite ºi-au declinatdisponibilitatea de a lucra la elaborarea pro-gramelor ºcolare pentru disciplinele Limba ºiliteratura ucraineanã ºi Educaþia muzicalã înlimba ucraineanã, în termenul stabilit deMECTS (pânã la încheierea anului ºcolar 2011-2012, dupã cum vor fi solicitaþi).

Sperãm ca aceastã primã întâlnire sã fie doarun prim pas spre realizarea scopului, adicãelaborarea programelor ºcolare ºi a manualelorºcolare pentru limba ºi literatura ucraineanã,accesibile ºi adaptate pentru cele douã nevoimajore: predarea în limba ucraineanã ºi pre -darea limbii ucrainene, þinând cont de nevoileelevilor în contextul învãþãmântului actual.

Elvira CODREA

ActivitåÆi prilejuite de întâlnirea de lucru a ComisieinaÆionale lårgite de limba çi literatura ucraineanå

Anul 2012 a fostdeclarat „Anul Ca -ragiale”, deoarece seîmplinesc 100 de anide la dispariþia mare-lui dramaturg românIon Luca Caragialeºi 160 de ani de lanaºterea sa.

Cel mai impor-tant dramaturg al

României, I.L. Caragiale, este considerat nudoar întemeietorul teatrului comic, ci ºi unuldintre cei mai importanþi fondatori ai teatruluinaþional românesc. I. L. Caragiale a lucrat casufleor, corector, director de teatru (din 1888 acondus ºi Teatrul Naþional din Bucureºti), darºi ca redactor de ziar, profesor, inspector ºco-lar ºi hangiu. Nãscut în 1852, descendent alunei familii de actori, Caragiale a fost un exce-lent pamfletar, nuvelist ºi ziarist. În decursulvieþii colabo rea zã la o mulþime de reviste ºiziare. În 1889 înfiinþeazã revista umoristicã„Moftul român“. Între 1888 ºi 1889 a fostdirectorul Teatrului Naþional din Bucureºti.

În opera sa, Caragiale ºi-a ales personajeledin toate mediile sociale, de la politicieni laoameni din justiþie, din mica burghezie, presã,învãþãmânt, funcþionari publici, oamenibogaþi, reprezentanþi ai lumii mondene, dar ºiparveniþi. Cele mai celebre comedii ale salesunt: „O noapte furtunoasã“, „O scrisoarepierdutã“, „D’ale Carnavalului“, „Conu Leo -nida faþã cu reacþiunea“, dar ºi drama „Nã -pasta“ sau „Momente ºi schiþe“.

Se vor organiza activitãþi dedicate luiCaragiale pe tot parcursul acestui an. În re per -toriul mai multor teatre din Bucureºti, Ploieºti,

Cluj, Craiova, vor figura piesele lui Caragiale,puse în scenã de apreciaþi regizori ai teatruluiºi filmului românesc. Înscriindu-se în ampleleacþiuni dedicate momentului aniversar, TeatrulNaþional din Bucureºti va realiza, în acest an,„Integrala Caragiale“. Teatrele din Bucureºtiºi din þarã au pregãtit pentru Anul Caragialespectacole dupã textele celui considerat celmai important dramaturg român.

În cadrul Festivalului Naþional de Teatru,care va fi organizat în toamna acestui an deUniunea Teatralã din România (UNITER) laBucureºti ºi care se va desfãºura sub titulatu-ra 2012 - „Anul Caragiale“, vor fi prezentateopere ale lui Caragiale, montate anul acesta pescenele mai multor teatre din România.

Departamentul pentru Relaþii Interetnice ademarat câteva activitãþi menite sã marchezeîmplinirea a 160 de ani de la naºterea lui IonLuca Cara giale. Opera sa a fost tradusã înnumeroase limbi, deºi din cauza limbajuluifolosit, acest lucru n-a fost uºor de fãcut.Astfel, se vor prezenta traduceri ale drama -turgului în limbile tuturor minoritãþilornaþionale.

Istoric literar ºi traducãtor, profesorulucrainean Stanislav Semcinskyi, este unul din-tre cei mai autorizaþi propagatori ºi traducãtoriai literaturii române în Ucraina. El a realizatun studiu teoretic privind unele pro bleme detraducere din românã în ucraineanã, în volu-mul colectiv „Teoria i praktika perevoda“(1962), ºi versiuni la scrieri, precum MihailSadoveanu - „Nicoarã Potcoavã“ (1957), I.L.Caragiale - „Triumful talentului“ (1978),Mihai Eminescu - „Geniu pustiu“ (1989) etc.

ªtefania GANCIU

Pentru MF

Azi mã întorc spre Arca ta, Fetiþã,din aisbergul din mine se-aratã ghioceii,e primavarã, oare, sau sfera e pornitãsã-mi strige iar privirea cu clocotul aleii?..

Vãd chipul tãu ºi-n firul crud de iarbãîn mrejele, ce-ntind iar cerul spre ospãþ,trãiesc prin tine o lume, ce în vis se scaldãºi a pãºi pe ape am început sã-nvãþ...

Primeºte-mã în prag de anotimp de ere,Te-am întâlnit, când pãsãrile m-au înaripat, ca steag,prin tine sunt un fus de vis din emisfere,surâsul clipei,ºi primãverii drag!..

Pablo ROmANIUC

2012 - „Anul Caragiale“ Clocotul ierbii

12 Curierul uCRAInEAn

Pentru noi, cei care ne-am nãscut ºi ne-am petrecutcopilãria la þarã, iarna a fost un anotimp aºteptat cu emoþieºi nerãbdare fiindcã venea cu bucuriile ei legate defarmecul sãrbãtorilor Crãciunului ºi ale Anului Nou, desãniuº, de oameni de zãpadã, de clinchetul de clopoþei.

Acum, ajungând la anii maturitãþii depline, ne lãsãmadeseori antrenaþi de jocurile copiilor sau ale nepoþilornoºtri, atunci când aceºtia ne corup pentru un derdeluº saupentru alte jocuri sau bulgãreli cu zãpadã.

În general, iarna constituie pentru noi toþi o alternanþãîntre anotimpuri, oferindu-ne posibilitatea de a depãnapoveºtile la gura sobei, la care cei mici ne sorb cu nesaþîntâmplãrile legate de Crãiasa Zãpezii ºi cei 7 pitici, Cri vã -þul cel îngheþat sau Baba Dochia.

Adeseori ne întrebam ºi noi unde ne sunt iernile cuzãpezile lor de altãdatã? Aflãm de la bãtrânii noºtri cãiernile adeseori au fost grele ºi foarte grele. Þãranul, spredeosebire de orãºean, a fost cel care a dat piept cu stihiiledezlãnþuite ale iernii. De cum cãdeau primii fulgi dezãpadã, îºi punea la îndemânã o lopatã, îºi clãdea lemneleuscate aproape de bucãtãrie, îºi garnisea cãmara culegumele necesare, slãninã ºi cârnaþi, cumpãra gaz pentrulampã, cobora o cantitate oarecare de nutreþ pentru hranavitelor, umplea cu apã butoiul din grajd pentru adãpatulanimalelor. Când se întâmpla ca zãpezile sã-i ajungã lasteºini, punea mâna pe lopata ce o avea pregãtitã din timpºi-ºi croia cãrãri sau tuneluri, dupã caz, spre grajd, depend-inþe ºi fântânã fãrã a uita sã-i ducã un coltuc de pâine ºicâinelui, paznicul cre dincios al gospodãriei.

Chiar dacã erau bãtrâni ºi necãjiþi, þãranii nu aºteptau sãvinã jandarmii, soldaþii nici echipe ale televiziunii sauBecali sã-i deszãpezeascã. Desigur cã au fost rare iernile,ca aceasta de acum, care a potopit cu troiene cât casa totestul ºi sud-estul României, transformând totul într-oSiberie bal ca nicã dublatã de sãrutul de moarte al crivãþuluiturbat. Am vãzut ºi de astã datã ca ºi în alte dãþi cumorganele locale ºi cele specializate au fost surprinse nepre -gãtite. Cei ce se ocupau de deszãpeziri s-au îmbogãþitenorm, deºi au ieºit la lucru cu mijloace rudimentare, înve-chite ºi neperformante. Judeþele care erau de altã col-oraturã politicã decât cea aflatã la guvernare, au fost lãsatesã se descurce cum pot, în detrimentul bieþilor vieþuitori ailocalitãþilor îngropate sub nãmeþi.

Avertizãrile alarmante ale codurilor emise de ANM,începând de la galben, portocaliu sau roºu (culmea, culo-rile semãnând izbitor cu coloratura politicã a unor formaþi-uni de frunte ai eºichierului politic), umpleau de spaimãtoatã suflarea româneascã. În acest timp, guvernanþii noºtrine-au cadorisit cu prevederile Codului alimentar menit sãne de cimeze ºi mai mult numeric prin adaosurile nociveîncorporate în pâine, în toate alimentele de bazã pânã ºi însarea de bucãtãrie. Dacã cei ce se agitã acum spre a punemâna pe frâiele þãrii s-ar gândi cu adevãrat la sãnãtatea,bunãstarea ºi viitorul nostru ºi al urmaºilor, ar trebui sãstopeze cu prevederile unui cod special numit Codul Tri co -lor privatizãrile „strategice“ ºi înstrãinarea unor obiectiveindustriale ºi bogãþii naþionale tip Hidroelectrica, Nuclear-electrica, Roºia Montanã, gazele de ºist, a cãror prospecþi-une au început-o strãinii în zona Buzãu ºi Dobrogea, pre-cum ºi în platoul continental al Mãrii Negre, atunci ar aveaun oarecare credit în ochii electoratului român.

Pentru a câºtiga aceastã încredere este nevoie sã fie traºila rãspundere severã cei ce au înstrãinat companiile forteale României precum Rompetrol, Romgaz, Flota Naþio -nalã, serviciile telefonice ºi cele de electricitate, câmpulpetroli fer din vecinãtatea Insulei ªerpilor, combinatul de laGalaþi precum ºi alte sute ºi sute de fabrici ºi combinate (sevorbeºte de un numãr de 1300) unde ar fi trebuit sã-ºicâºtige pâinea cea de toate zilele muncitorii români, darcare, pentru a putea supravieþui, pribegesc pe meleaguristrãine, actualizând un adevãr pe cât de amarnic, pe atât deactual: „Þara noastrã aur poartã, noi cerºim din poartã-npoartã!“

mihai GHEORGHI

Româniasub nãmeþi

Iarna a fãcut ravagii în unele zone aleþãrii. Furtuna dezlãnþuitã a viscolit zãpadacare a acoperit casele oamenilor. Astfel cã,bucuria iernii, binefacerile zã pe zii, în loc sãbucure, au ajuns un blestem pentru aceºtioameni.

Sechestraþi zile întregi în propria lo -cuinþã, neputinþa de a ajunge la adãpostulanimalelor, la depozitul de lemne, a fãcutviaþa un coºmar în acele locuri. Faptul cã aufost izolaþi de restul lumii, faptul cã au fostprivaþi de energie electricã, apã, hranã, me -dicamente, apro vizionare cu cele necesaretraiului de zi cu zi, nu a lãsat indife rentãpopulaþia din zonele care nu au avut soartalor.

Aºa s-a întâmplat ºi la Timiºoara. La ter-minarea liturghiei de la Biserica orto doxãucraineanã din Timiºoara, am fãcut apel laconºtiinþa ucrainenilor pre zenþi, de a facedonaþii în alimente nepe risabile pentru ceinãpãstuiþi de vitregiile iernii.

Personal, nu mi-am fãcut mari speranþe,deorece toatã populaþia þãrii trãieºte vre-

muri grele. Dar, cu toate neajunsurile vieþii,ucrainenii din Timiºoara s-au dovedit a fi laînãlþime. Din puþinul pe care îl au, dar dindragoste pentru seme nii lor, au donat câteceva. Puþin câte puþin, s-au adunat alimentede aproximativ 20 de milioane vechi. Fãinã,zahãr, mã lai, ulei, conserve, dul ciuri, camastea au fost produsele donate.

Planul iniþial era sã trimitem ajutoarelela ucrainenii din Tulcea, sinistraþi ºi ei dincauza îngheþãrii apei pe braþele Dunãrii.Din motive legate de transport am fostnevoiþi a preda donaþiile la Centrul Militarde Garnizoanã Timi ºoara. Acolo se aflãCentrul regio nal de strângere a ajutoarelordin donaþii, iar dânºii le transportã în zonelecalamitate.

Iatã cã în momentele grele ºi ucrai neniiºtiu sã-ºi ajute semenii.

Mulþumesc din inimã tuturor celor ce aucontribuit la aceste donaþii.

Gheorghe HLEBA, preºedintele UUR - filiala Timiº

Ajutor umanitar din Timiºoara

Ne naºtem fiecare într-un loc de pePãmânt anume hãrãzit.

Nu ºtim clipa în care venim pe aceastãlume; nici chiar mama nu o poate întrezãri.

Întâiul triumf dupã ieºirea noastrã dinpântecele mamei este surâsul acesteia.Ime diat ne împrietenim cu el. Casa pãrin -þilor noºtri devine întreaga noastrã lumecare ne înconjoarã. Nu avem timp sã ostudiem. Orice început de poveste despremama este imposibil de realizat de cãtrealtcineva. Mama poate fi începutul uneipoveºti care se pierde aproape instantaneuîn împãrãþia de vise a lui Moº Ene, cãci noidormim douã zeci ºi patru de ore dindouãzeci ºi patru. Orarul acesta e, totuºi, oprestaþie de scurtã certitudine a loculuisigur, liniºtit în care ne putem reîntoarcemereu sã primim o porþie de duioºie dinprivirea mamei protectoare.

Sufletul - ah! sufleþelul nostru - e timpuldespre care habar nu avem cã reprezintã undar ce ni s-a dat de la naºtere. Tata ºi mamasunt soarele ºi luna. Ziua ºi noaptea, suntcu noi, se întorc mereu printre noi pentrucã îºi dau seama cã în fiecare zi avemnevoie de raze de dragoste din belºug.

Proba de lucru pe care o mamã o susþineîn faþa rodului pântecelui sãu, e fascinaþiapriceperii mâinilor sale… Aºezând copilulla sân. Înfãºând odorul. Fãcându-i bãiþa.Când le fac pe toate acestea mâinile uneimame, copilul e fascinat; parcã ar ascultaconcertul de ecou al sufletului de mamãaducãtoare de dragoste.

Eu când mã refer la cuvântul mamã, mãgândesc cu duioºie la relaþia pruncului cumama sa, conºtient fiind cã o mamã trans-mite pruncului viaþa - la modul propriu ºireal. Îi oferã hranã de la sân, ºi împreunã culaptele anticorpii necesari sã-l apere deagre sivitãþile meteorologice ale mediuluiexterior. Odatã cu acestea îi oferã de fie -care datã mângâierea mâinilor de mamãaducãtoare de alinare ºi certitudine, îi oferãafecþiunea, apoi primele cuvinte care seadreseazã acestuia.

Câtã vreme o mamã arde de dragoste cutoatã fiinþa ei faþã de copilul ei, dovedeºtecã ea face mai mult decât îi cere datoriacetãþeneascã ºi legile societãþii civile.Aceas ta pentru cã dragostea maternã esteslobodã de orice legi omeneºti ºi fireºti. ªi,fireºte, ea e mai presus de orice datorie.

Cuvintele acestea sunt pentru mamelecare se pricep la orice bine, care fac ceea cetrebuie fãcut. Existã o magie a maternitãþii,aºa cum existã magia dragostei.

O epopee, cum nu s-a mai scris pânã înceasul de faþã, se cuvine generoaselor ma -me de pretutindeni. Toate mamele ce îºiplimbã copilaºii în cãrucioare, îi carã înbraþe sau îi alãpteazã la sânul lor, alcãtuiescdeja echipa învingãtoare ce-ºi meritã ovaþi-ile noastre. Spiritul de învingãtoare le ani -mã existenþa. Vorbind despre femeie ºi des -pre mamã, un Sfânt Pãrinte, Nicolae Veli -mi rovici spune: „Femeia îmbãtrâneºte,mama nu îmbãtrâneºte. Fe meia ca femeiese schimbã, mama ca mamã nu se schimbãºi nu îmbãtrâneºte“.

Acum apropiindu-ne în mod concret,spicuind Planul de acþiuni ºi proiecte cul-turale ale UUR pe anul 2012, întocmit ºisemnat de preºedintele ªtefan Buciuta ºidomnul Ion Robciuc, preºedintele Comi -siei de Culturã, constatãm cu satisfacþie cãla 8 martie anul curent, vor avea loc o seriede mese rotunde pe tema „Rolul femeii înpãstrarea identitãþii ucrainene“, în oraºelereºedinþã de judeþ: Suceava, Bucureºti, Tul -cea, Satu Mare, în localitãþile Dud - Arad ºiTârnova - Arad.

Pe mine, nu înºiruirea acestui numãr delocalitãþi mã copleºeºte, ci depozitarea înjurul meselor „rotunde“ a sentimentelor:avem prea puþine cuvinte capabile sã ex -prime florile în aur de suflet pe buze -sufletul neamului înflorind de recunoºtinþãpentru rolul femeii, pentru spiritul jertfel-niciei, a creºterii de copii întru pãstrareaidentitãþii neamului nostru.

mihai mATEICIUC

omagiind rolul femeiiîn påstrarea identitåÆii

ucrainene

13Curierul uCRAInEAn

În istoria relaþiilor cultural-literare româno-ucrainene, graþie noilor tendinþe postbelice decolaborare multilateralã ºi de cunoaºtere reci-procã a patrimoniului naþional, anul 1952 aconstituit un moment de cotiturã având o sem-nificaþie profundã ºi marcând un începutpromiþãtor, de perspectivã.

În anul 1952, Editura de Stat pentruLiteratura Beletristicã din Kiev publicã primaculegere de traduceri ucrainene, «Poez$&»(«Poezii»), selectate din creaþia celui mai marepoet român din toate timpurile, Mihai Emi nes -cu, culegere care, în planul receptãrii lui înUcraina, pentru prima datã în istoria relaþiilorculturale româno-ucrainene, a deschis caleafamiliarizãrii maselor largi de cititori ucrainenicu creaþia sa (inaugurând totodatã interesulºtiin þific din ce în ce mai crescând faþã de Emi -nescu), iar în România, în acelaºi an, editurabucureºteanã, «Cartea Rusã», scoate de subtipar, acum 60 de ani, prima culegere de tra-duceri româneºti din creaþia celui mai marepoet ucrainean, Taras ªevcenko, cu binecunoscutul titlu statornicit în istoriografialiterarã, «Cobzar», ce, de asemenea, pentruprima oarã, fa vorizeazã începutul familiari -zãrii largi a pu blicului cititor românesc cugeniala creaþie a poetului naþional ucrai -nean, inaugurând, asemeni receptãrii luiEminescu în Ucraina, un interes din ce în cemai mare faþã de Taras ªev cenko în Româ -nia, cum reiese acest fapt, astãzi, chiar ºidintr-o sumarã privire retrospectivã.

Prima ediþie româneascã a «Cobzarului»lui Taras ªevcenko a apãrut, mai întâi, înluna mai 1952, într-un tiraj de masã, în formãbroºatã, iar în luna iulie a aceluiaºi an - într-oformã aleasã, cu coperþi pergamentoase deculoare viºinie, într-un tiraj de 6000+100 deexemplare. Am bele tranºe au avut un succeseditorial neaº teptat, epuizându-se chiar înaceeaºi varã.

În scurta lor notã introductivã, traducãtoriiVictor Tulbure ºi Val Cordun (totodatã ºi anto -logatorii ediþiei) subliniau nu fãrã o anume fer-mitate cã, deºi cuprinde un numãr redus de tra-duceri (31), selecþia lor reprezintã «un prim passpre cunoaºterea vastei opere a marelui poetucrainean».

Cititorii «Curierului ucrainean» se vor con -vin ge uºor câtã dreptate au avut traducãtorii,dacã vor conºtientiza în ce mãsurã a fost cunos-cut ªevcenko în România pânã la data apariþieiprimei ediþii a «Cobzarului» sãu (1952) ºi cumanume îl prezintã ea.

De la prima menþionare a numelui sãu(1886) ºi pânã în 1952, receptarea lui Tarasªevcenko în România se realizeazã precumpã -nitor prin articole de popularizare. Dar ºi aces-tea, cu excepþia articolelor pline de conþinut alelui C.Dobrogeanu-Gherea, «Taras ªecvenko» ºi«Artiºti cetãþeni» (1894), a cãrþii lui ZamfirArbore, «Ucraina ºi România» (1916), în carelui ªevcenko i se acordã o mare atenþie, cu ex -cep þia, poate, ºi a articolului semnat cu iniþia le,D.A., «Taras ªevcenko, geniul Ucrainei ºi poe-tul sãu cel mare» («Adevãrul literar ºi artistic»,20.III.1921), restul articolelor semnate de

Barbu Lãzãreanu (în «Enciclopedia Românã»,1904; «Deºteptãtorul», 1905; «Viitorul so -cial»,1907) sau de alþii (în «Gazeta Românã»,3/ 1914; «Seara», 8.I.1915), sau cele publicatede Nicolae Tcaciuc-Albu («Luceafãrul», Sibiu,1/1914 º.a.), au avut un caracter informativ, depopularizare, propriu, de altfel, ºi celor publi-cate în primii ani de dupã instaurarea noii pu teriîn România («Veac Nou»,1949; «Scânteia»,1951; «Viaþa Româneascã»,1951 º.a.).

ªi mai modestã a fost popularizarea lui ªev-cenko în România prin intermediul tradu cerilordin opera sa, efectuate pânã în 1952. Prima tra-ducere din ªevcenko s-a realizat în 1901. Defapt, aceea a fost o repovestire a baladei«Priqinna» («Fata fermecatã»), rea lizatã deG. Manta («Epoca», 18.X.1901), în care acþi-unea baladei ucrainene este localizatã pemalul... Oltului. A doua traducere din ªev -cenko, «Livada viºinelor coapte», în traducerealui V. Tempeanu, apare în 1915 («Drum drept»,23.VIII). Între cele douã rãzboaie mondiale,traduceri disparate din ªevcenko realizeazã G.Manta ºi I. Buzdugan. În perioada postbelicã,ªevcenko începe sã fie tradus chiar din 1945,traducerile realizate de M. Sadoveanu, V.Tulbure, D. Deºliu, V. Kernbach, M. Calmâcuº.a. apar în presa vremii. Însã nu prea nume -roasele articole scrise despre ªevcenko pânã în1952 sunt «îngropate» în publicaþii inaccesibilepublicului cititor (unele - nici barem specia -liºtilor), iar traducerile postbelice, ocazionale ºi«risipite» în diverse publicaþii, sunt private decaracterul sistemic de prezentare a individua -litãþii poetului naþional ucrainean.

Astfel stând lucrurile, putem accepta pãrereafermã a traducãtorilor cã prima ediþie româ -neascã a «Cobzarului» reprezintã, într-adevãr,un prim pas spre cunoaºterea lui ªevcenko înRomânia. Aceastã ediþie este o lucrare alcãtuitãîn conformitate cu toate regulile unei apariþiiºtiinþifice, care include prefaþa, corpusul tex-telor traduse, postfaþã, note ºi comentarii con-sistente. Prima ediþie a «Cobzarului» este ºiilustratã într-un mod atractiv, ilustraþiile inclusecontribuind ºi ele la dorita prezentare cât maideplinã a personalitãþii poetului, ºi în calitateasa de pictor ºi gravor. Se deschide aceastã ediþiecu Autoportretele lui ªevcenko din anii 1860 ºi1840, iar în corpul ei se aflã un alt Autoportretdin anii 1843-1844, Portretul sãu, realizat de I.Repin, pictura lui ªevcenko Caterina, altelucrãri ale sale, precum gravura Consfãtuiresãteascã (1843-1844), portretul actorului ºibunului sãu prieten M.S. Scepkin (1858),desenele Mãnãstirea Vydubeþk (1843-1844), unfragment facsimil din poezia «Testamentul»,acuarela Fortãreaþa Novopetrovsk (1852), casapãrinteascã din satul Kyrylivka (1843), schiþelePlopul (1840) ºi Fortul Karabutak (1848),desenele sepia Goe leta «Konstantyn» (1849) ºiPedepsitul în fiare (1856-1857) º.a.

Corpusul de versuri traduse este «încadrat»între douã materiale propedeutice - un Cuvântînainte al lui Mihail Sadoveanu ºi o postfaþã-schiþã biograficã Taras ªevcenko, tradusã dinprefaþa lui Alexandr Deici la ediþia moscovitã,din 1949, a creaþiei lui ªevcenko în 5 volume.Aceste materiale sunt scrise dupã îndãtinatul

model în manualele ºcolare ºi universitare (bachiar ºi în multe publicaþii academice) deprezentare a momentelor principale ale drumu-lui vieþii ºi creaþiei lui Taras ªevcenko: nevoin -þele micului Taras rãmas orfan de ambii pãrinþi,învãþãtura de carte la dascãlul beþiv, în serviciulboierului Engelhardt, înclinaþia spre picturã ºiîntâmplarea din oraºul Vilno, ucenicia lazugravul ªireaev, rãscumpãrarea din ºerbie,studiile la Academia de Arte, apariþia «Cob -zarului» (1840) ºi creºterea popularitãþii poetu-lui Taras ªevcenko, arestul ºi surghiunul dezece ani, ultima perioadã a vieþii ºi creaþiei poe-tului, moartea sa la Petersburg ºi reînhumareaîn Ucraina natalã.

Comune Cuvântului introductiv ºi postfeþeisunt accentele din prezentarea unor aspecte alecreaþiei lui ªevcenko prin fosta prismã interpre-tativã sovieticã (utile fiind datele informativeale materialelor). Diferenþa dintre aceste douãmateriale constã în faptul cã introducerea luiSadoveanu este mai succintã ºi pãtrunsã de unsuflu poetic, postfaþa lui Deici este detaliatã ºidescriptiv-academicã. În Cuvântul sãu, Sado -veanu, în plus, citeazã traducerile sale din ªev-cenko, indicã ºi numele altor traducãtori, apre-ciazã favorabil articolele lui Gherea, relevãconþinutul lor ºi citeazã pasaje semnificative ºi,foarte interesant, aratã cã «s-a întâmplat caprimul meu roman istoric sã aibã drept erou peacest viteaz cu faimã (Nicoarã Potcoavã - I.R.),ieºit dintre moldoveni ºi ajuns hatman la Pra -gurile Niprului», ceea ce l-a impresionat pro -fund: «Am avut o deosebitã miºcare sufleteascãregãsindu-mi eroul în opera poetului ucrai -

nean».Pentru studiul relaþiilor literare, a simili-

tudinilor literare româno-ucrainene, utilãeste ºi o altã mãrturisire a lui Sadoveanu:«Dealtminteri îmi mai regãsesc ºi alte core-spondenþe în opera lui Taras ªevcenko»,cum ar fi marea lui gragoste faþã de mul -þimea celor oropsiþi, la au zul glasului cãrorainima sa «vibreazã din toate puterile», cãªevcenko provine dintr-o astfel de lume pecare Sadoveanu a «cunoscut ºi înþeles înpeisajul moldovenesc».

În momentul apariþiei acum 60 de ani aprimului «Cobzar» în limba românã, acestedouã materiale au servit cititorului român

drept o bunã (la îndemânã, potrivitã ºicuprinzãtoare) «introducere» în vasta operã alui Taras ªevcenko, din cuprinsul cãreia tra-ducãtorii, dupã propria lor mãrturisire, au alescele mai reprezentative 31 de texte poetice:pasajul intro ductiv «Suspinã Niprul...» (laintonarea cãruia în public, cei prezenþi se ridicãîn picioare) din balada «Fata fermecatã», poe -mele «Caterina» ºi «Noaptea lui Taras», frag -men tul «Al treilea cântat...» din poemul«Haidamacii», «Caucazul», «Testamentul»,«Livada viºinelor coapte», «Îmi este totuna...»,«Amar e al robiei drum» ºi alte poezii.

Cititorul familiarizat cu creaþia lui ªevcenkova fi de acord cu faptul cã, într-adevãr, înaceastã primã ediþie româneascã a «Cob za -rului» au fost incluse unele dintre cele mairepre zentative poezii ale sale, dispuse în or -dinea cronologicã a apariþiei lor, într-o strânsãlegãturã cu drumul vieþii poetului (ilustrând-oprin reflecþii poetice), al cãrei sfârºit marcat deneputinþã ºi o resemnatã acceptare a stãrii dam -nabile este sugerat de ultima poezie (a 31-a)inclu sã: «Se trece viaþa...'ncãrunþeºte pãrul.../Când vei veni din noaptea zgurii/ Sã ne sãdeºtiîn suflet adevãrul,/ Apostol al învãþãturii?».

O astfel de structurã ºi un asemenea conþi nutal «Cobzarului», tipãrit la noi acum 60 de ani,confirmã pãrerea traducãtorilor cã prima saediþie româneascã a constituit un prim pas sprecunoaºterea adecvatã a lui Taras ªevcenko înRomânia.

Ioan REBUªAPCã

SemnificaÆiaSemnificaÆiaevenimentuluievenimentului

editorialeditorial

Curierul uCRAInEAn14

(Urmare din numãrul 209/210)

Cânta poporul despre împãrãteasaEcaterina, „baba afurisitã“, care i-a „ruinat“„lumea largã, plaiul vesel“ - Ucraina, cântadespre distrugerea Sicei Zaporojene de cãtremuscali, despre faptul cã oamenii nu mai pottrãi din cauza „boierilor câinoºi“. Teritoriulzaporojean, cotropit cu mai puþin de jumãtatede veac în urmã de cãtre Rusia, era la o aruncã-turã de bãþ - la câteva verste de Kyrylivka.Odatã cu desfiinþarea Sicei, împãrãteasaEcaterina a II-a, dintr-o singurã trãsãturã decondei, i-a dãruit surorii boierului lui ªev -cenko, contesa Braniþka, 20.000 de deseatinedin pãmântul zaporojean. Iar în copilãria luiªevcenko mai trãiau cu siguranþã în Kyrylivkaoameni care fuseserã în acea Zaporojie, undefugeau de hainii lor boieri. Hatmanul guverna-mental Braniþki a poruncit cândva ca o întreagãuliþã din Kyrylivka sã fie „împodobitã“ cuiobagi înfipþi în pari ascuþiþi pe motiv cã au vrutsã dea foc clãilor lui. S-a întâmplat asta nufoarte demult, oamenii þineau minte ºi fãrãîndoialã cã aceste povestiri le auzise ºi miculTaras. Pe fondul tristei realitãþi ºi a amintiriivechilor ºi nu mai puþin cum plitelor întâmplãri,înspãimântãtoare pãreau ºi vorbele cânteculuipopular:

Dreptate nu-i în lume, dreptate nu gãseºti,(Trad. mea, C. Ir.)

ºi nu e de mirare cã sensibilul bãiat, auzind ºiînþelegând toate cele de mai sus, când a venitmomentul prielnic, s-a dedicat cu totul cãutãriiacelei dreptãþi care-i fusese furatã poporuluisãu.

Era un bãiat slãbuþ, mai mic de staturã decâtar fi trebuit sã fie la vârsta lui. Mãmos ºi sensi-bil, era ataºat sufleteºte mai mult de mamã ºide sorã. Când avea opt ani ºi jumãtate, tatãl l-atrimis la ºcoalã. În familia ªevcenko-Hru -ºivskyi toþi erau ºtiutori de carte - aºa eratradiþia în neamul lor.

Singuraticã, izolatã, urâtã ca o casã pãrãsitã,ºcoala din Kyrylivka stãtea pe maidanul delângã bisericã, fãrã copaci în preajmã ºi fãrãgard. Într-o încãpere a ei locuia cantorul-învãþãtor, în cealaltã îi învãþa pe ºcolarii sãi. Înacea salã de clasã, pe toatã lungimea ei, se aflao masã, în jurul cãreia se înghesuiau toþi elevii,iar cine nu avea loc se aºeza pe jos. Învãþãturacântãreþilor bisericeºti în Ucraina de atunci nuera nici savantã, nici complicatã - „gramatica“

ºi „citirea“ (adicã abecedarul ºi ceaslovul),Psaltirea, învãþarea scrisului ºi un pic desocotit, adicã aritmetica, dar sã treci printr-oastfel de ºcoalã, în fapt, nu era deloc uºor, pen-tru cã te împiedica tradiþia de atunci, o metodãbarbarã în esenþa ei, potrivit cãreia întregulabecedar trebuia turuit pe de rost - toate com-binaþiile de silabe dupã denumirea tuturorliterelor slavonei bisericeºti. Nu degeaba hãtmai târziu ªevcenko îºi amintea glumind:

Tma, mna ºtiu, iar oksiaNici pânã azi habar nu am.

(Trad. mea, C. Ir.)

Învãþãtor îi era cîntãreþul, pe care aducându-ºi-l aminte, poetul îl numea Sovhyr-chiorul,cum îi ziceau ºi sãtenii din Kyrylivka, pentru cãera saºiu10. „Era înalt de staturã, lat în spete ºiar fi arãtat ca un adevãrat zaporojean dacã n-arfi fost saºiu, cãci ºi coada de pãr ºi-o purtacumva ca pe o coamã“, - aºa îl descria ªev-cenko pe învãþãtorul sãu. „Ca fire, era maicurând sever decât blând, iar în privinþanevoilor vieþii ºi, în general, a confortului, eraun adevãrat spartan“. Acest spartan - potrivitacelor vremuri ºi a celor de mai târziu - înfiecare sâmbãtã, dupã vecernie, le dãdeaelevilor sãi „sâmbeþele“, adicã îi bãtea cunuiaua, pe toþi, fãrã excepþie. Nuielele trebuiausã le aducã chiar ºcolarii înºiºi, furându-le dingrãdina vecinului Hryþko Pianyi11. „Noi neobiºnuiserãm sã mâncãm acea caºã demesteacãn, dar altul, s-ar putea spune, era exa-menul, - povesteºte mai departe ªevcenko:uneori te bate, iar þie îþi cere sã stai culcat fãrãsã þipi ºi „fãrã grabã“ sã citeºti desluºit porun-ca a patra! Un adevãrat spartan! Pãi, ia spuneþi,oameni buni, dacã s-a nãscut undeva un astfelde erou care sã stea liniºtit, sã suporte culcatloviturile de nuia, sã citeascã ºi încã „fãrãgrabã“ porunca a patra? Nu. Cred cã în toatãlumea încã nu s-a nãscut un astfel de om! Cândîmi vine mie uneori rândul, eu nu-l mai rog sãmã ierte, ci-l rog doar sã se milostiveascã demine ºi, în cinstea sfintei sâmbete, sã mãamâne mãcar puþin! Câteodatã se întâmplã sãse milostiveascã ºi sã mai amâne, dar apoi mãbãtea în aºa hal, cã mai bine mã lipseam demilostivirea lui.“

Astfel cãlea voinþa elevilor sãi acest aspru„spartan“, dar nu era om rãu. Însuºi ªevcenko,aducându-ºi aminte de acele „sâmbeþele“,scria: „Fie-þi þãrâna uºoarã, chiorule Sovhyr!Nici tu, sãrmanul de tine, nu-þi dãdeai seama cefaci: aºa te-au bãtut pe tine ºi aºa bãteai ºi tu,fãrã sã vezi în asta nici cel mai mic pãcat!Dormi în pace, burlac amãrât - ai avut perfectãdreptate!“ I s-a întâmplat lui Taras, ºi nu numaiîmpreunã cu tovarãºii sãi, sã „guste“ din aceacaºã de mesteacãn. Bãiat vioi, neastâmpãrat,fugea nu o datã de la ºcoalã: „Terminând si -labele pânã la tliu-tlia, ies din ºcoalã în uliþã ºicând mã uit în vale, îi vãd pe cei de-o seamã cumine cum se joacã fericiþi în paie lângã ºurã ºin-au habar cã pe lume existã dascãl ºi scoalã.Mã uit la ei ºi mã gândesc: de ce n-oi avea eunoroc, de ce mã chinuie, amãrâtul de mine, cuabecedarul acela afurisit? ªi, dând din mânã, ozbughesc prin cimitir în vale la fericiþii dinpaiele galbene, calde ºi, nici n-apuc bine sã mã

hârjonesc în paie, cã apar doi „psaltirnici“, mãînhaþã pe mine, robul lui Dumnezeu, de mâiniºi mã „mântuiesc“, adicã mã duc la ºcoalã, iarla ºcoalã - ºtiþi foarte bine ºi singuri ce pãþeºteºcolarul pentru fugã.“

A încasat Taras de la dascãl ºi pentru acelefugi, ºi pentru alte vini: probabil cã se plictisea,nu atât de acea învãþãturã, cât de procedeele eiinutile, lungi ºi complicate, absolut fãrã niciunfolos pentru un bãiat vioi ºi inteligent. El învãþafoarte bine, dupã cum mãrturisesc toþi, ºi caatare - presupunem - ºi-a însuºit repede ºi atâtde greoaia ºtiinþã a citirii de-atunci. Învãþând sãciteascã ºi molitve, terminã în cele din urmã ºiPsaltirea, dupã care, potrivit obiceiului de atun-ci, trebuia sã punã în faþa frãþiei o ulcicã decaºã cu bãnuþi de aramã de o jumãtate de cope-icã. S-a petrecut acest „sfânt ritual“, „obligato-riu dupã toatã rânduiala din bãtrâni“, iar de adoua zi, nu mai era „psaltirnic“, ci „stenograf“.Taras se apucã sã înºire pe tabla vopsitã mi -nunate zigzaguri. Aceastã perioadã a vieþii anumit-o ªevcenko mai târziu „aproape feri -citã“, dar veni prima întâmplare care oîntunecã, întâmplare care a brãzdat în sufletulbãiatului o ranã adâncã. În data de 20 august1823, când Taras avea nouã ani ºi jumãtate,mama lui a închis ochii pentru vecie:

... încã de tânãrã în groapãNevoile ºi truda o bãgarã.

(Trad. mea, C. Ir.)

Avea doar 37 de ani. În urma ei au rãmasorfani ºase copii. Cel mai mare, Mykyta, avea13 ani, cea mai micã, Marusea - 4. Tristeþea ºideznãdejdea au intrat în cãsuþa sãrãcãcioasã.Tatãl n-avea vreme de cei mici: trebuia sã-ºipoarte jugul greu de iobag. Sora cea mare,Kateryna, dãdaca de odinioarã a lui Taras, semãritase încã la începutul anului în satulZelena Dibrova, Iaryna abia împlinise opt ani.Treburile casei au rãmas fãrã ochiul gos po -dinei, copiii - fãrã nicio îngrijire. Hryþko ªev-cenko a fost nevoit sã se însoare - în viaþaþãranilor, în astfel de cazuri, era un lucru obli -gatoriu, pur ºi simplu, de neocolit. Privi în jur,dar nu gãsi altã nevastã decât o vãduvã, cãci cefatã, fie ea oricât de sãracã ºi fãrã noroc, s-armãrita cu un vãduv care are o casã plinã decopii? S-a mãritat cu el încã tânãra OksanaTereºcenko, care vãduvea ºi ea cu trei copii. ªibãtrânul tatã al lui Hryþko îl sfãtui s-o ia. Sefãcu ºi mai strâmt în sãrãcãcioasa casã a fami-liei ªevcenko. Se luã tatãl lui Taras cu Oksananu înainte de ianuarie sau poate chiar în primã-vara anului urmãtor, adicã 1824.

10 Se pare cã el trebuie identificat cudascãlul Hubskyi, care, potrivit documentelor,era atunci cântãreþ la biserica din Kyrylivka (P.Z.)

11 Pianyi - beat (C. Ir.)

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de Corneliu IROD

ViaÆa lui Taras Çevcenko

Pavlo ZaiþevVitrina literarã

Curierul uCRAInEAn 15

Literatura postmodernã ucraineanã a apãrutmult mai târziu decât cea rusã. Dupã destrã-marea Uniunii Sovietice, când modul de viaþãsocialist a evoluat, în cercetãrile literare dinUcraina au început dezbaterile în jurul a treiprobleme importante: ce este postmodernismul?este posibilã o versiune a postmodernismuluiucrai nean? postmodernismul este un fenomenpozitiv sau negativ? Mulþi teoreticieni au începutsã cerceteze acest fenomen, au fost scrise foartemulte articole ºi s-au organizat numeroase meserotunde. Astfel, s-a ajuns la concluzia cã post-modernismul nu este ceva bun sau rãu, ci este undat obiectiv, o urmare a situaþiei socio-culturale

în lume ºi, în parte, în Ucraina. În critica literarãcontemporanã s-a creat o tendinþã fixã în defi -nirea discursului postmodernismului doar dinpunct de vedere teoretic, a cãrui laturã cea maipon derabilã se referã la stabilirea graniþelor, laargumentarea caracteristicilor acestui feno men,la introducerea în ºtiinþã a paradigmei definiþiilorpostmoderniste, la reinterpretarea epocilor cultu -rale precedente ºi a contemporaneitãþii din punc -tul de vedere al principiilor postmoderniste etc.

Termenul de postmodernism a fost utilizatpentru prima datã în Ucraina de cãtre NatalkaBiloþerkiveþ în anul 1991 pentru a caracteriza cafiind postmoderniste grupãrile literare „Bu-Ba-Bu“, „Propala hramota“ ºi cele muzicale „BratyHadiukiny“, „Sestrycika Vika“1.

Teoreticianul ucrainean I. Fizer, din SUA, înarticolul sãu, Postmodernizm: POST / ANTE /MODO susþine faptul cã postmodernismul esteun termen cu valoare nulã, referindu-se la filoso-ful american contemporan Richard Rorty, carespunea cã postmodernismul pretinde la o idee,dar, de fapt, nu este acea idee2.

T. Denysova observã faptul cã, la începutulsecolului al XX-lea, postmodernismul a începutsã se deplaseze cãtre Europa de Est, în þãrilepostsovietice. Aici fundamentul bun pentru post-modernism nu a fost criza economicã sau poli -ticã, ci nevoia de a revizui valorile societãþiitotalitare. Postmodernismul, care a fost însoþit deo reevaluare totalã a valorilor, uneori negândcomplet orice valoare, ºi-a gãsit „teren fertil“ înacele societãþi care au trecut de la modelul tota -litar la democraþie, de la unicul canon socialist lalibertatea artei ºi la polifonie culturalã3.

Putem fi de acord cu reprezentantul post mo -der nismului ucrainean, Iuri Andruchovyci, care,în eseul sãu, Postmodernizm ne napream, netecia, ne moda, a declarat cã „acesta este o si tua -þie culturalã în lume de care nu ne putem as cun -de“4, de aceea cu toþii suntem postmo der niºti.Trebuie remarcat ºi faptul cã postm o dernismulnu acceptã ideea de evoluþie ºi de progres, în spe-cial în sfera spiritualã, în contrast cu marxismul,care, în versiunea comunistã, a dus aceastã ideepânã la absurd.

În dezbaterea despre postmodernism s-a im -pli cat ºi generaþia tânãrã a criticilor ucraineni, înspecial cei din diasporã: Australia, Canada,SUA, aceasta desfãºurându-se în paginile revis-tei „Suceasnist“. Cei mai activi au fost MarkoPav lyºyn, Oleh Ilnyþkyj, I. Fizer. Cel mai tare asus þinut ideea postmodernismului în UcrainaMar ko Pavlyºyn, criticul din Australia, atribuin -d-o culturii ucrainene (în articolul Ukrainskakul tura z pohleadu postmodernizmu). În opiniasa, chiar idealul postmodern ar trebui sã fie utilpentru noua Ucrainã, deoarece este vorba desprepluralism, toleranþã, democraþie, ordine care arminimaliza agresivitatea, violenþa, dorinþa de adomina, iar fiecãrui individ i-ar da sentimentulpropriei regãsiri în lume.

Postmodernismul occidental este un produs alsocietãþii postindustriale, orientat cãtre cititorul

de masã, deºi, în cele mai bune exemple ale sale,este polifuncþional ºi are mai multe niveluri.Postmodernismul din Europa de Est ºi, în parte,cel ucrainean este un produs al societãþii postto-talitare, postcoloniale.

Postmodernismul este o stare a culturii, oepocã în dezvoltarea civilizaþiei care se defineºteca fiind o situaþie a crizei epistemologice ºi onto-logice, când s-a pierdut încrederea în autentici-tatea tuturor concepþiilor culturale, este o epocãa redescoperirii lumii subiective a omului cares-a pierdut în teoriile obiectiviste, a eului dinepoca modernului.

Nicio epo cã literarã nu are o singurã structu -rã. Se poatediscuta des -pre ro man tis -me, mo der -nis me, rea -lisme di feriteºi, de aseme-

nea, pot exista ºi postmodernismediferite. Dacã, de-a lungul epociipostmoderniste, existã concomi-tent structuri lite ra re diferite(curente, orientãri), coexistã dis-cursuri diferite, atunci în limitelemetodei postmodernis te (care esteînainte de toate concepþia desprelume) se folosesc sau acþioneazã reciproc diferitegrupãri, generaþii. Acest lucru este întâlnit ºi înliteratura ucraineanã.

În critica contemporanã existã câteva prin-cipii de diferenþiere a fenomenelor literare careintrã în compoziþia discursului postmodernist:primul este principiul generaþiei, iar al doileaprincipiu se bazeazã pe orientarea scriitorilorucrai neni cãtre cultura vest-europeanã sau ceanaþionalã.

Volodymyr Ieºkilev, unul dintre autorii Maloiukrainskoi enþyklopedii aktualnoi literatury (Mi -ca enciclopedie ucraineanã a literaturii contem-porane), propune principiul generaþiilor pentrua-i împãrþi pe scriitorii postmoderniºti. Potrivitacestui principiu, dezvoltarea discursului naþio -nal postmodern se împarte clar în douã perioade:anii '80 ºi anii '90. Primei perioade îi corespundscriitori precum Iuri Andruchovyci, Vik torNeborak, Oleksandr Irvaneþ etc., iar reprezen-tanþii celei de-a doua perioade sunt Iuri Izdrek,Taras Prochasko, Ivan Andruseak ºi alþii.

V. Ieºkilev nu este destul de consecvent ºi clarîn principiile de separare a acestor scriitori, acor -dând o atenþie mai mare dominantei axio logi ce areprezentanþilor discursului postmo dernist dincele douã perioade. Iatã câteva valori potrivitcãrora cele douã discursuri se contrapun: liber-tate-integrare, profesionalism-diletantism, opo -zi þie-conformism, independenþã - mania anto lo -giilor etc. Ieºkilev mai vorbeºte în treacãt desprediferenþele de gen ºi diversitatea metodelor nara-tive5.

Cea de-a doua viziune îi împarte, de aseme-nea, în douã tabere. Primii sunt cei care au ori-entãri cãtre tradiþia vest-europeanã, precum IuriAndruchovyci, Oksana Zabujko, Mykola Reab -ciuc. Cei din a doua tabãrã au ca principiu mode -lul tradiþional (V. Medvid, E. Paºkovskyi, V.Harasemiuk etc.)6.

Dupã pãrerea criticilor, N. Biloþerkiveþ, L.Dems ka, V. Danelenko ºi alþii, lucrul esenþial însis tematizarea literaturii ucrainene contempora -ne (în special a prozei) devine principiul teritori -al. Astfel, V. Danelenko, neexcluzând diferen -þierea scriitorilor din punctul de vedere al gene -ra þiilor, propune douã ºcoli literare care se con-trapun: ºcoala din Jytomyr (din ea fac parte scri-itori precum V. Medvid, E. Paºkovskyi, M. Za -kusylo, Iu. Hudz etc.) ºi ºcoala galiþianã (aiciintrã Iuri Andruchovyci, Iuri Izdrek, TarasProchasko, Ivan Andruseak ºi alþii). Cele douãºcoli se diferenþiazã prin faptul cã prima, cea dinJytomyr, cautã propriile principii de bazã, esteorientatã cãtre cercetarea problemelor exis-tenþialiste ale omului, iar cea de-a doua ºcoalã

absolutizeazã cercetãrile formaliste, stilizeazãdupã principiile literare deja existente7.

Primele încercãri de sistematizare a literaturiiucrainene contemporane, au, desigur, unele nea-junsuri. Punctul de bazã în clasificarea acesteianu ar trebui sã fie factorii de timp ºi de spaþiu, ci,în primul rând, mijloacele cele mai variate deintroducere a conºtiinþei autorului în text ºi mo -dul de raþionalizare artisticã a concepþiei autoru-lui despre om ºi lume.

Caracteristica cea mai evidentã a literaturiiucrainene din diferite ºcoli ºi generaþii esteaccen tul pus pe marginal, care trece la un modeltipologic. Creaþia multor scriitori ucraineni estegreu de corelat cu o manierã de scris postmo -dernistã a autorilor occidentali, fiecare operãconþine diferite variante ale acesteia. Variantacea mai europenizatã a postmodernismuluiucrai nean este consideratã metaproza de carna -val, care se caracterizeazã prin faptul cã seadreseazã cititorului de masã.

Punctele de pornire, originile postmodernis -mului ucrainean nu sunt aceleaºi cu cele alepostmodernismului rus. Dacã, în postmodernis -mul rus, accentul se pune pe tema simulãrii mi -tului, pe problema haosului sufletului rus, atunciîn literatura ucraineanã postmodernismul seocupã de problema marginalitãþii individului. Înceea ce priveºte tematica abordatã de cele douãliteraturi, ucraineanã ºi rusã, în fiecare dominãanumite varietãþi de stil ºi de gen: în postmo der -nismul ucrainean locul de vârf îl ocupã tradiþiaromanticã, iar, în cel rus, conceptualismul8.

Putem spune cã principalele caracteristici alepostmodernismului în literatura ucraineanã suntpierderea credinþei în menirea supremã a exis-tenþei umane, negarea concepþiei de cunoaºtere alumii, relativismul, nedumerirea individului înfaþa propriei existenþe, percepþia realitãþii de zicu zi ca pe un teatru al absurdului, reflexivitateaaprofundatã, ironia ºi autoironia, intertextuali-tatea, dialogismul etc.

Situaþia limitã este baza pe care se desfãºoarãmajoritatea textelor literare postmoderniste încare individul se aflã la marginea propriei conºti-inþe, a normei psihice, la punctul de vorbire(dialect, slang), de spaþiu (care este nu numai ter-itorial, dar ºi geopolitic), de timp - între trecut ºiprezent.

1 Natalka Biloþerkiveþ, U konteksti epochy,Rad. Pysm., Kyiv, 1990.

2 I. Fizer, Postmodernizm: POST / ANTE /MODO; I.Fizer, Naukovi zapysky NaUKMA-t.4, Vydavnyci dim „KM Akademia“, Kyiv,1998.

3 Tamara Denysova, Roman i romanisty SUAXX stolittea, Dnipro, Kyiv, 1990.

4 Iuri Andruchovyci, Postmodernizm nenapream, ne tecia, ne moda, „Slovo i ceas“,1999, nr. 3, p. 66.

5 V. Ieºkilev, Povernennea demiurhiv, prefaþãla Mala ukrainska enþyklopedia aktualnoi lite ra -tury, Pleroma, 1998, p. 3.

6 Lilia Lavrynovyci, Suceasnyi ukrainskyipostmodernizm - napream? styl? metod?, „Slovoi ceas“, 2001, nr. 1, p.40.

7 Idem., p. 41.8 Lilia Lavrynovyci, Postmodernizm v ukrain-

ski, polski ta rosiski prozi, Ternopil, 2002.

(Continuare în numãrul urmãtor)

maria SZEmENIUC

Postmodernismulîn literaturaîn literaturaucraineanåucraineanå

Curierul uCRAInEAn16

Stimaþi deputaþi,Stimaþi invitaþi,

Am convingerea cã fiecare dintre cei prezenþi înaceastã salã este întrutotul conºtient de partea sa derãspundere colectivã pentru soarta þãrii, pentru suc-cesul ºi eficacitatea schimbãrilor ce vor avea loc,pentru bunãstarea fiecãrei familii ucrainene.

Ucraina, ca de altfel întreaga lume, se aflã într-o situaþie economicã complicatã. Am început cugreu, uneori cu întârzieri ºi cu greºeli, sã ne miºcãmspre modernizarea statului. Acþiunile noastrecomune nu i-au lãsat pe nimeni indiferenþi.

Desigur, Ucraina are unele particularitãþi pro-prii. Politica sa de modernizare are adepþi ºi criticipromotori activi, dar ºi adversari deschiºi. Eu, însã,sunt sigur cã dreptatea se aflã de partea acelora carerealizeazã lucruri concrete ºi schimbã viaþa în bine.

Cu toate dificultãþile ºi încercãrile pe care leparcurge întreaga omenire în condiþiile crizei glo -bale, în 2011 am reuºit sã creºtem produsul internbrut cu 5,2%. Este un indicator foarte bun carearatã cã þara îºi reface treptat potenþialul. Motorulacestei creºteri economice au fost ramurile din sec-torul real al economiei: industria, agricultura ºitransporturile.

Am obþinut cel mai scãzut indicator al inflaþieidupã anul 2002, de 4,6%.

Se reface constant capacitatea de creditare abãncilor. Avem o valutã naþionalã stabilã. Veniturilela bugetul de stat au crescut comparativ cu anulprecedent cu 31%. Au crescut treptat ºi veniturilepopulaþiei: salariul ºi ajutoarele sociale.

Dar cel mai important este faptul cã economianoastrã naþionalã a demonstrat cã se poate dezvoltaºi cã statul are capacitatea de a asigura aceastã dez-voltare.

Un mare rol pozitiv l-a avut primul Plan naþio -nal de reforme anual care a permis sã se asigure obunã coordonare a activitãþii ºi colaborare întreRada Supremã, preºedintele, Guvernul ºi organeleputerii locale.

Acesta este un rãspuns bun la reproºurile acelo-ra care, în toiul luptei politice, continuã sã seplângã ºi sã semene neîncredere în ziua de mâine,în capacitatea puterii, în vitalitatea þãrii, în ultimãinstanþã, în propriile lor forþe.

Totuºi, rezultatele pozitive înregistrate în 2011reprezintã doar începutul unei activitãþi minuþioaseºi responsabile pe care toate verigile puterii trebuiesã o desfãºoare în acest an.

Da, noi ne punem mari speranþe în anul 2012. Pede altã parte, declar deschis ºi sincer de la aceastãtribunã cã sub aspect economic anul în curs nu va fideloc simplu.

Trebuie sã reducem la minimum influenþele ºinoile riscuri ale crizei mondiale, sã consolidãmfundamentul nostru economic naþional propriu.

Experienþa ultimilor doi ani a arãtat cã pentru aputea merge înainte trebuie sã ne concentrãm peforþe ºi mijloace proprii. De aceea, prioritateastrategicã a anului 2012 o constituie schimbãrileinterne.

În centrul atenþiei noastre trebuie sã steacetãþeanul, libertãþile ºi posibilitãþile lui, munca ºiprotecþia lui socialã.

Criza mondialã a demonstrat încã o datã cã înlume nu existã buni ºi mai puþin buni. Sunt doarputernici ºi slabi, încrezãtori în forþe proprii ºidezorientaþi. Am convingerea cã anul 2012 esteanul în care trebuie sã depãºim în mod definitivcomplexul de inferioritate. Avem aceastã sarcinã

comunã. Ea poate fi realizatã numai cu condiþiaunui larg consens ºi a consolidãrii în jurul ideii demodernizare a Ucrainei.

În plan economic, consider ca fiind prioritare, în2012, urmãtoarele:

1. Consolidarea substanþialã a securitãþii ener-getice a þãrii pe baza aplicãrii tehnologiilor mo -derne cu consum redus de energie ºi diversificãriisurselor de aprovizionare cu resurse energetice.

Realizãm, în momentul de faþã, un set întreg deasemenea mãsuri. În afarã de aceasta, este necesarsã pregãtim ºi sã înaintãm Parlamentului proiectede legi privind reformarea societãþii „Naftohaz“,atragerea investitorilor în industria minierã, tre-cerea la un nou model de piaþã energeticã.

În acest sens, trebuie adoptate proiecte de legi cevizeazã modernizarea industriei miniere ºi a sec-torului de petrol ºi gaze.

2. Dezvoltarea producþiei naþionale pe baza uneipolitici eficiente de reducere a importurilor ºi decreºtere a potenþialului de export.

Este important sã fie adoptatã Legea privindsusþinerea financiarã de cãtre stat a activitãþii deexport care trebuie sã asigure transparenþã înadoptarea hotãrârilor de cãtre instituþia de export-creditare, o procedurã clarã de desemnare a bãn-cilor creditoare care vor primi garanþii de stat, cri-terii pentru stabilirea listei de produse ucrainenecare vor beneficia de susþinere financiarã.

3. Dezvoltarea transporturilor. Este necesarãintroducerea unui mecanism nou de funcþionare atransporturilor feroviare ºi a instituþiei reglementa-torului independent în sfera transporturilor, for-marea bazei legislative privind activitatea porturilormaritime.

4. Realizarea unei noi politici agrare la bazacãreia sã stea reforma relaþiilor funciare ºi rena ºte -rea satului.

Eu am subliniat, deseori, importanþa elaborãriiunei baze legislative adecvate în domeniul pieþeipãmântului cu destinaþie agricolã.

Primii paºi în acest sens au fost fãcuþi. S-a adop-tat Legea privind cadastrul agricol de stat.

Realizarea în practicã a prevederilor acestuia vapermite, pentru prima datã în istoria statului nostruindependent, sã punem în funcþiune, anul acesta,sistemul informaþional unic care va cuprinde datedespre toate pãmânturile situate între graniþele destat ale Ucrainei.

Rãmâne de realizat ultimul ºi, probabil, cel maidificil pas - adoptarea proiectului legii privind piaþafunciarã. ªi aici nu avem voie sã greºim. Aceastãlege trebuie sã apere drepturile þãranilor simpli,proprietari ai loturilor de pãmânt.

Vã rog sã nu uitaþi cã pãmântul ucrainean nueste doar cea mai scumpã resursã a þãrii, el repre -zintã destine omeneºti ale generaþiei actuale ºiviitoare.

Nãdãjduiesc cã veþi trata aceastã problemã curesponsabilitate, cã veþi þine seamã ºi veþi trageconcluzii corecte din experienþa noastrã ºi din cea aaltor þãri care au parcurs deja acest drum.

Repet din nou: nu trebuie sã facem acest lucru larepezealã. Important este sã abordãm problemaechilibrat, þinând cont de interesele þãranilor. Esteprincipala noastrã prioritate.

5. Reforma în domeniul gospodãriei comunale.Guvernul a pregãtit o serie de proiecte legislativecare fac mai transparentã ºi mai civilizatã activi-tatea asociaþiilor de coproprietari ai imobilelor cumulte etaje.

Apreciez ca fiind necesarã adoptarea legilor

care reglementeazã problema stabilirii terenuriloraferente clãdirilor ºi închirierea obiectivelor comu-nale.

Mãsurile luate de noi pentru aplicarea reformeibugetare, mai ales cele care privesc asigurareatransparenþei ºi predictibilitãþii politicii bugetare,trebuie sã fie aplicate în practicã odatã cu realizareaacestei reforme.

Cu toate acestea, la întocmirea bugetului peacest an s-a constatat cã au mai fost folosite uneleabordãri învechite ºi netransparente în ceea cepriveºte formarea acestuia.

Este vorba, în primul rând, de folosirea meca -nismului manual de repartizare a fondurilor desti-nate susþinerii de cãtre stat a regiunilor.

Subliniez încã o datã cã aceste fonduri din buge-tul de stat trebuie sã fie repartizate regiunilor pebaza unor criterii corecte care þin seamã de stadiulde dezvoltare a regiunilor.

Aºadar, din dispoziþia mea personalã, Guvernulpregãteºte modificãri la bugetul de stat al Ucraineipe anul 2012 prin care se vor redistribui subvenþiileinvestiþionale regionale pe baze amintite mai sus.

Pentru realizarea acestei probleme mizez peînþelegerea ºi pe sprijinul deputaþilor.

Stabilitatea finanþelor statului este legatã înmare mãsurã de stabilitatea sistemului fiscal.Totuºi, odatã cu adoptarea Codului fiscal nu a fost,din pãcate, stopatã practica operãrii schimbãrilorpermanente în legislaþia fiscalã.

În acest sens, pe lângã modificãrile vizând per-fecþionarea unor prevederi ale Codului, se urmã -reºte ºi promovarea unor interese înguste privindextinderea facilitãþilor fiscale.

Atrag atenþia asupra faptului cã regulile fiscaletrebuie sã fie aceleaºi pentru toþi ºi cu asta punempunct.

Principala sarcinã în sfera financiarã este, dupãpãrerea mea, perfecþionarea modului de adminis-trare a impozitelor.

Este vorba, între altele, de simplificarea pentrucontribuabili a procedurilor legate de aceastãadministrare ºi de reformarea principiilor de acti -vitate a organelor administraþiei de stat fiscale cuscopul prevenirii încãlcãrii legislaþiei fiscale.

Solicit funcþionarilor din administraþia fiscalã ºidin alte organe de control sã opreascã presiunileasupra oamenilor de afaceri.

Aºtept ca Guvernul ºi Parlamentul sã introducã,pe parcursul anului în curs, aceste prevederi înCodul fiscal.

Stimaþi deputaþi, membri ai Guvernului, invitaþi,

Între prioritãþile anului 2012, propun realizareaunei calitãþi noi a statului ºi a serviciilor oferite destat. Caracterul uman, onestitatea ºi dreptatea tre-buie sã constituie baza noii calitãþi.

Trebuie, înainte de toate, sã fie demontate nor -me le învechite, sovietice de drept represiv în relaþi-ile statului cu cetãþeanul, ale statului cu mediul deafaceri.

Împreunã cu Dvs. am adoptat o lege revo lu þio -narã privind combaterea infracþiunilor economice.Aºtept ca legiuitorii sã ia urgent în dezbatere noulCod de procedurã penalã.

În 2012, vom continua sã formãm spaþiulnaþional de libertate economicã pe baza rãspunderiireciproce, a onestitãþii ºi parteneriatului dintre pu -tere ºi mediul de afaceri.

(Continuare în numãrul urmãtor)

uuCCRRAAIInnAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui Viktor Ianukovyci la deschiderea celei de a zecea sesiuni a Radei Supreme a ucrainei