Annlii iV. BISERICA SI SCO L'A. -...

8
Annlii iV. Aradu, 10/22 Februarfu 1880. BISERICA SI SCO L'A. 'óia, "bisexicésca, scolastica., literaria si economica. Ese o data in septemana : Duminec'a. Pretiiilii alionameiittilui : Pentru Austro-Ungari'a pe anu . ,. 5 fl.—-cr. „_.,,_ „ jum. anu 2 „ 50 ¡, Pentru Romanl'a si strainetate pe anu 7 1 !> j; :> ;> .)• 3 „ 50 „ Prctiiilu iiise^'-tiiiitiloru : Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3fl.,pana la 200 cuvinte 4fl.si mai sus 5fl.v. a. Corespondintiele sè se adreseze Redaotiunei DEL» ..BISERICA SI SCOL/A" in Aradu. la institutulu pedagogicu-teologicu, era banii la secretariatulu consistorialul romanii ortodoxii din Aradu. Preoţii de cdiniora si preoţii de astad'. Déla o margine a Metropoliei pana la alt : a se ridica mai la tote ocasiunile glasuri, cari ne spunu, poporalii nostru a perdutu, si conti- nua a rerde din pietatea si alipirea ere dita din betrani catra biserica. Faptulu acést'a apésa cu multa greutate asupra puterii de viétia a popo- rului intregu. Elu ne zadarnicesce de uruite ori cele mai bune intentiuni, si in multe privintie ne tiene manile legate. Instreinarea poporului de biserica lu-conduce la decadintia morala, ér dupa acést'a_urm,g^a „necondijjonatu o decadintia pe tote terenele. Ea detrage apoi din influinti'a si védi'a bisericei, ér prin acést'a subminéza influin- ti'a, ce trebue se o aiba la nacare poporu in unu cursu normalii de desvoîtare clasele, cari se gasescu in conditiuni mai bune, clasele inteli- gente. Multe sunt de buna sema căuşele, cari au produsu acesta stare de lucruri. Ele provinu in mare parte din afara, si anume din acea recela de religiune si biserica, ce se vede astadi la multe din popórele Europei. Langa acestu reu se mai adaogă apoi altele, cari se ivescu din nenorocire in siniilu bisericei nóstre. In multe comune aflamu adecă intre poporeni si chiar in clas'a inteligenta câte o gura rea, carea nu se sfiesce, ba chiar şi-afla plăcere in a vorbi de reu, pe preoţii si invetiatorii noştri, si astfeliu in- streinéza poporalii de biserica. Ca unu reu în- semnaţii mai amintimu aci nentielegerile si fre- cările, ba chiar procesele fara capetu, ce se ivescu in multe comune de ale nóstre intre preoţi si poporu, intre preoţi si învetiatori si chiar intre preoţii aceluiaşi altariu. Tote aceste rele bantniescu liniscea bisericei si i -subminéza pute- rea si influinti'a, ce trebue se o aiba asupra po- porului. Ei bine, dar acesta situatiune nu se mai pote suferi, ea trebue îndreptata eu o ora mai curend, daca voimu câ in biserica se ne suri da unu viitorul mai framosu. Spre scopulu acest'a credemn, câ este neaperatu de trebuintia a ne reaminti trecutulii, si astfeliu vomu aflá de si- gura unele lucruri, ce ne potu servi de îndrep- tării! si in viéti'a nóstra actuala. înainte vreme, ne spune istori'a, era mare pietatea poporului nostru catra biserica, ér bise- ric'a si anumiţii preotimea avea o infiuiiîtia forte mare asupra poporului. Mare era in acele tim- puri legatur'a dintre preoţime si poporu. Poporulu priviá in preoţii sei nisce adeverati părinţi si sfătuitori, ér acesti'a desvoltau mare zelu si bu- navoiutia spre a-si poté sustiené acesta positiune onorabila. Preoţii noştri se pregăteau pentru ca- rier'a loru intre cele mai grele impregiurari. Astfeliu nu aveau multa învetiatura, dar acesta lipsa o supliniâ credinti'a si pietatea loru catra biserica si catra sântele ei asiedieminte. In mo- dulu loru de viétia erau simpli, dar activi si cu multa precautiune intru sustienerea si ingrigirea caseloru loru. Ei impliniau cu multa aeuratetîa funcţiunile împreunate cu servitiiilu bisericescu, ér timpulu libera lu-intrebuintiau cu economi'a. Astfeliu erau continuu in contactu cu poporalii, ér acestu contactu le dedea ocasiune a-lu cu- nósce, a-lu invetiâ, si a-lu face se urmeze esem- pluliii loru intru tote. Astadi, nu sufere nici câta indoiela, avemu preoţi mai cualificad decât in trecuţii, dar este ee este, de activitatea loru inducerea oficiului nu produce atât, cât receru multele necessitati ale vieţii nóstre. Este adeveratu, ca astadi se pre- tinde forte multu dela preoţime ca si in genere dela toţi oficianţii, dar apoi nu se pretinde mai multu, decât aceea ce este si ar in stare a presta dupa puterile sale, pentraca „ad impossi- bilia nemo obligatnr." Din nefericire inse se audu continuu voci, cari se plangu, câ preotimea nu este in tatu loculu la inaltitnea missiiuiei

Transcript of Annlii iV. BISERICA SI SCO L'A. -...

  • Annlii iV. A r a d u , 1 0 / 2 2 F e b r u a r f u 1 8 8 0 .

    BISERICA SI SCO L'A. 'óia, "bisexicésca, scolastica., literaria si economica.

    Ese o data in septemana : Duminec'a.

    P r e t i i i l i i a l i o n a m e i i t t i l u i :

    Pentru Austro-Ungari'a pe anu . ,. 5 fl.—-cr. „ „ _ . , , _ „ jum. anu 2 „ 50 ¡,

    Pentru Romanl'a si strainetate pe anu 7 1— „ !> j; r¡ :> ;> .)• 3 „ 50 „

    P r c t i i i l u i i ise^'-ti i i it i loru :

    Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte

    4 fl. si mai sus 5 fl. v. a.

    Corespondintiele sè se adreseze Redaotiunei DEL» ..BISERICA SI SCOL/A" in Aradu. la institutulu pedagogicu-teologicu, era banii la secretariatulu consistorialul romanii ortodoxii

    din Aradu.

    Preoţii de cdiniora si preoţii de a s t ad ' . Déla o margine a Metropoliei pana la alt :a

    se ridica mai la tote ocasiunile glasuri, cari ne spunu, câ poporalii nostru a perdutu, si continua a rerde din pietatea si alipirea ere dita din betrani catra biserica. Faptulu acést'a apésa cu multa greutate asupra puterii de viétia a poporului intregu. Elu ne zadarnicesce de uruite ori cele mai bune intentiuni, si in multe privintie ne tiene manile legate. Instreinarea poporului de biserica lu-conduce la decadintia morala, ér dupa acést'a_urm,g^a „necondijjonatu o decadintia pe tote terenele. Ea detrage apoi din influinti'a si védi'a bisericei, ér prin acést'a subminéza influinti'a, ce trebue se o aiba la nacare poporu in unu cursu normalii de desvoîtare clasele, cari se gasescu in conditiuni mai bune, clasele inteligente.

    Multe sunt de buna sema căuşele, cari au produsu acesta stare de lucruri. Ele provinu in mare parte din afara, si anume din acea recela de religiune si biserica, ce se vede astadi la multe din popórele Europei. Langa acestu reu se mai adaogă apoi altele, cari se ivescu din nenorocire in siniilu bisericei nóstre. In multe comune aflamu adecă intre poporeni si chiar in clas'a inteligenta câte o gura rea, carea nu se sfiesce, ba chiar şi-afla plăcere in a vorbi de reu, pe preoţii si invetiatorii noştri, si astfeliu in-streinéza poporalii de biserica. Ca unu reu însemnaţii mai amintimu aci nentielegerile si frecările, ba chiar procesele fara capetu, ce se ivescu in multe comune de ale nóstre intre preoţi si poporu, intre preoţi si învetiatori si chiar intre preoţii aceluiaşi altariu. Tote aceste rele bantniescu liniscea bisericei si i-subminéza puterea si influinti'a, ce trebue se o aiba asupra poporului.

    Ei bine, dar acesta situatiune nu se mai pote suferi, ea trebue îndreptata eu o ora mai

    curend, daca voimu câ in biserica se ne suri da unu viitorul mai framosu. Spre scopulu acest'a credemn, câ este neaperatu de trebuintia a ne reaminti trecutulii, si astfeliu vomu aflá de sigura unele lucruri, ce ne potu servi de îndreptării! si in viéti'a nóstra actuala.

    înainte vreme, ne spune istori'a, era mare pietatea poporului nostru catra biserica, ér bise-ric'a si anumiţii preotimea avea o infiuiiîtia forte mare asupra poporului. Mare era in acele timpuri legatur'a dintre preoţime si poporu. Poporulu priviá in preoţii sei nisce adeverati părinţi si sfătuitori, ér acesti'a desvoltau mare zelu si bu-navoiutia spre a-si poté sustiené acesta positiune onorabila. Preoţii noştri se pregăteau pentru ca-rier'a loru intre cele mai grele impregiurari. Astfeliu nu aveau multa învetiatura, dar acesta lipsa o supliniâ credinti'a si pietatea loru catra biserica si catra sântele ei asiedieminte. In mo-dulu loru de viétia erau simpli, dar activi si cu multa precautiune intru sustienerea si ingrigirea caseloru loru. Ei impliniau cu multa aeuratetîa funcţiunile împreunate cu servitiiilu bisericescu, ér timpulu libera lu-intrebuintiau cu economi'a. Astfeliu erau continuu in contactu cu poporalii, ér acestu contactu le dedea ocasiune a-lu cu-nósce, a-lu invetiâ, si a-lu face se urmeze esem-pluliii loru intru tote.

    Astadi, nu sufere nici câta indoiela, avemu preoţi mai cualificad decât in trecuţii, dar este ee este, de activitatea loru inducerea oficiului nu produce atât, cât receru multele necessitati ale vieţii nóstre. Este adeveratu, ca astadi se pretinde forte multu dela preoţime ca si in genere dela toţi oficianţii, dar apoi nu se pretinde mai multu, decât aceea ce este si ar fí in stare a presta dupa puterile sale, pentraca „ad impossi-bilia nemo obligatnr." Din nefericire inse se audu continuu voci, cari se plangu, câ preotimea nu este in tatu loculu la inaltitnea missiiuiei

  • «ale. Ne dore reu, cand audiam astfeliu de piangeri, pentruca eie ne facu se presupunemu, cà trebue se fia ceva in lucru, aceste piangeri trebue se aiba ici colia motivu, si nu potu fi numai scornituri. D e aceea le semnalamu aci, cá se atragemu asupra-le atenţiunea celoru chiamati, si se i rogàmu a-si oferi cu totii concursulu, si a le face se dispara. A c é s t a ni se impune la toti cu atât mai vertos, cu cât starea de astadi a lucru-riloru nu potè se ne scòta la bine.

    Spre scopulu acest'a se recere mai nainte de tòte, ca se ne conducemu in funcţiunile nòs-tre precum si in tòta tienufa nòstra de princi-píele evangelice referitóri e la chiamarea cea sub-lima, carea o imbratisiamu. Se nu uitàmu, cà nu am primi tu daralu preoţiei numai ca se avemu unu titlu si o professiune in lume, ci ea acestu daru se lucreze, si se reverse intru prisosin-tia binefacerile sale asupra poporului concrediutu noue. Sunt multe caile, pre cari potè lucra si ajunge mari resultate preotimea nòstra. Aceste cài nu se potu espune în teoria atât de bine, precum ni le ind'gitéza insasi viéti'a, cand nu ne lipsesce bunavointi'a, si zelulu prescrisu pen-tru chiamarea nòstra. In tòta diu'a potemu ob-serva la poponi un'a séu alta scadere. Se studi-amu cu profunditate caúsele, cari o au produsu, ér la ocasiunea cea mai de aprópe se ne ocu-pâmu de ea cu tactulu necesariu in biserica, se o combatemu, si se aretamu calea prin care s'ar poté îndrepta. Aci vomu intempinâ de siguru greutăţi, dar ele se nu ne impedece, ci se ur-mamu pe calea începută, si apoi in curend ne vomu poté convinge, cà ostenelele nòstre nu au fost zadarnice.

    Astadi esista in multe parti unu felin de re-sensu alu poporului tacia de preoţime. Acestu resensu nu este, si nu credemu, cà potè fi ba-sarli. Cu tòte acestea, daca esista, atunci trebue delaturatu cu orice pretiu. Spre scopulu acest'a se recere o apropiare mai mare a preotimei fa-ccia de poporu si o activitate productiva, cá ast-feliu se potemu convinge poporulu de acele mari binefaceri, cari este capace preotimea a i lo dà atunci, cand este la inaltimea missiunei sale. Numai acest'a este singur'a cale, pe carea si-póte crea preotimea o stare mai buna, si prin carea se pote rehabilita védi'a si influinti'a ce pe djeptu .compete bisericei si preotimei.

    Yiitoriulu bisericei si sórtea preotimei este in propriele sale mani. Viitoriulu bisericei va fi mare, ér sórtea preotimei buna si multieaaitória, «and preotimea va lucra din tòte puterile, si cand i-va succede a restabili pietatea si religiositatea de odinióra a poporului nostra. Acésta pietate va ridica poporulu in privinti'a morala, si prin acest'a

    lu-vomn face sè-se inaltie pe [tote terenele, ér bunăstarea lui va fi bunăstarea bisericei si a tuturoru organeloru ei.

    Cuventare pentru dumineca lasatidui de carne.

    „Candu va veni Ciulii omfinescu intru mărirea sa, si toti santii sei angeri cu densulu : atunci va siede pe scaunulu ma-rirei sale, si se vc-ru aduna înaintea lui tote limbele-" (Matei XXV. 31. 32.)"

    Suflete a lu meu! Suflete a lu meu, sco la ! p e n t r u ce dormi ? M o r m e n t u l u se apropi ia , si t e pr imesce veci 'a, t e a ş t e p t a jude t iu lu . Svonulu, ce impar t a s i e sce lumei m u t a r e a t a din ceste t r eca to r i e , t i -ves tesce si t i e ap rop ie rea di lei celei itifricosiate, dilei s â n t e a j u d e c a ţ i i ! Suflete a lu meu nu t e l e n e v i ! Suflete a lu meu sco la ! p e n t r u ce dormi?

    A h ! iub . mei f r a ţ i ! câ t de infr icosia ta v a fi d iu 'a s â n t a a Domnulu i , d iu 'a j ude t iu lu i din u r m a . . . . c andu v a ven i F i i u l u omenescu i n t r u m ă r i r e a sa, i n c u n g i u r a t u de s an t i i sei a n g e r i de cheruvimi i cei cu câ te siese a r i p i si de serafimii cei cu ochi mul ţ i . A t u n c i mormin te le deschidiendu-se voru e s t r ada t r u p u r i l e mor t i lo ru din veacu si p a m e n t u l u u rmandu- l e v a pune i n a i n t e a j udeca to r iu lu i p r e locui tor i i s e i ! P r e cei bun i si p r e cei d rep ţ i s i p re cei pecatosi . D in cele p a t r u p a r t i a le sale ii v a aduna p r e e i . . . . dela media-nopte si m e d i a - d i . . . . dela r e s a r i t u si a p u s u ! J u d e c a t o r i u l u celu san tu , celu d rep tu , cehi ce nu cau t ă l a facia i i v a despar ţ i p r e ei in doue, punendu p r e cei bun i de-a d rep t ' a , p re peca tos i de-a s t i ng ' a s a . . . . in tocmai p re cum d e s p a r t e p a s t o r i u l u oile de capre . Apoi va ros t i s e n t i n t i ' a n e s t r e m u t a t a , si se voru deschide uşile veciei, ca se i n t r e l a fericire vecinica acei 'a, l a munca f a r a de sfirsitu aceş t i a ! Suflete a lu m e u ! Suflete a lu m e u ! S c o l a ! P e n t r u ce d o r m i ?

    I u b . A . ! n u ni este d a t u noue se scimu or 'a s 1 t impu lu pre care l i-a pnsu T a t a l u i n t r u a sa m ă r i r e . Sc imu inse, câ diu 'a cea din u rma , d iu 'a j udeca ţ i i va sosi de s iguru . „Precum ese fulgerulu dela resarituri si se are'ta pana la apusuri." (Mat . X X I V . 27.) A s i a si d iu 'a aceea. Si cum ne va afla e a ? De care p a r t e a Domnu lu i voiu fi eu ? De care vomu fi noi ? F i -vomu de-a di ept 'a , seu vomu s t â de-a s t i ng ' a l u i ? E c a i n t r e b a r i mar i si in f r i cos ia te ! O vecia de fericire cupr inde un ' a in sine. Munci fara de cape tu ceea la l ta . Cine ni v a dâ respunsu la ele ? Ce vi se p a r e voue ? Despre ce vomu ave se damu sem'a i n a i n t e a lu i Ddieu ! Sân te l e Sc r ip tu r i n i deslega indoiel 'a , ni dau respunsu l a i n t r eba r i l e nos t re . Se le consu l t amu deci a s tad i , ca se vedemu despre ce vomu ave se damu sem'a i na in t ea lui Ddieu in d iu 'a s â n t a a judeca ţ i i .

    S ta . E v a n g e l i a de a s t ad i n i spune apr i a tu I u b . A. despre ce vomu ave se damu sem'a i n a i n t e a lui Ddieu . N e va i n t r e b â Celu A t o t u potern icu , cum amu impl in i tu de tor in t ie le nos t re . S a t u r a t ' a m u pre cei flamendi ? A d a p a t ' a m u p r e cei setosi ? î m b r ă c a t ' a m u p r e cei goi ? A d ă p o s t i t ' a m u p r e cei s t re in i ? Po r -t a t ' a m u gr i ja de cei bolnavi ? M a n g a i a t ' a m u p r e cei pr inş i ? In imi le nos t re cum aii s imţ i t u ele. in decur-sulu aces te i v i e ţ i pamentesc i ? Si sufletele nos t re cupr ins ' au ele p re t o t i de o p o t r i v a cu aceeaşi iubi re ? I u b i r e a acest 'a apoi fost 'a ea cres t inesca ? î n d r e p t a t ' a m u adecă p r e cei ce a u gres i tu , seu le-amu

  • da tu ansa si l a mai m a r i g r e s i e l i ? I n v e t i a t ' a m u noi p re cei nesc iu t i , seu i i -amu cufundatu in i n tune recu mai mare ? P r e deapropele nos t ru sfătuiţ i i l 'amu noi spre bine ori sp re r eu ? Roga tu-n i -amu p e n t r u mântu i rea , ori amu ce ru tu b la s t emu a s u p r a iui ? Apo i facia cu noi ins ine impli t i i t 'amu detor in t ie le nos t re ? Asupre le le necasur i lo ru po r t a tu - l e - amu noi i n t r u r ă b dare ? E r t a t ' a m u noi din in ima p re dusimani i noş t r i ? Abdis ' amu noi cu t o t a a b n e g a t i u n e a lumei des ier te , p lacer i lo ru ei momitor ie si du lce t iu r i lo ru ei insie-la tor ie ?

    Vede ţ i I u b . A . l a câ te î n t r e b ă r i vomu ave se respuridemu î n a i n t e a d rep tu lu i j udeca to r iu si res-punsu g r a b n i c u si l a m u r i t u n u vomu sci dâ l a ele ! Voru r e spunde inse in loculu nos t ru a) cugete le seu i n t e rnu lu nos t ru , b) cuvin te le g r ă i t e de noi in decursu lu aces te i v ie ţ i si in fine, c) faptele nos t re , câci despre densele este mai cu sema vorb 'a aci .

    ad a.) Desp re cuge te le nos t r e vomu dâ sem'a i na in t ea lu i Ddieu . O vorba de o graesci , n u o mai po t i r e t r a g e . O fap ta de implinesci , n u est i mai m u l t u s t a p a n u de ea. N u as ia se i n t e m p l a inse cu cele din l a i n t r u a le nos t r e . P r e s t e i n t e r n u l u nos t ru sun temu noi s t ăpân i cu desevirs i re . Vorb ' a g r ă i t a se aude . F a p t ' a impl in i t a e pusa im j u d e c a t ' a lumei . In l a u n t r u l u t e u inse po te v r e u n u mor i to r iu p e t r u n d e ? Aci o c reş t ine ; pot i t u fi lupu rap i to r iu , da r te po t i a r e t â lumei ca u n u mielu nevinovaţ i i , câci numai cele ce voesci tu se le descoperi a l tu i ' a , le po te j u deca aces t 'a . A s i a t e pot i a r e t â t u lumei si omeui-loru, nu inse si lui Ddieu . Câ-ci dice celu A t p t u s c i u t o r i u ; „Eu Dommdu cercetezu anim'a si cercu re-runchii." ( Ie remia X V I I . 10.) Si l a j u d e c a t ' a cea de apoi ina in tea cui vei s t â t u creş t ine , ina in tea fap ture i ori i na in tea F a c e t o r i u l u i ?

    Dec i d a r a in d iu 'a j u d e c a ţ i i cele t ă inu i t e a le t a l e se voru vedi si cele ascunse cu s i rgu in t i a din na in t ea lumei se voru a r e t â : cugete le t a l e , p l a n u r i l e t a l e , p ropuner i l e t a l e , s imt ieminte le t a l e , iub i rea or i u r ' a , umi l in t i ' a ori trufi 'a, ani ic i t i ' a ori dus imani 'a , c red in t i ' a or i necred in t i ' a , cu unii cuveutu t o t u in te r nu lu t eu cu poftele t a l e , cu cupid i ta t i l e t a l e , cu însuşir i le t a l e , câci „nimica nu e acoperita ca se nu se descopere si ascunsu ca se nu se cundsca." (Mat . X . 2b.)

    N u ve a m a g i r e t i c r e s t i n i l o r u ! Acolo unde este adeveru lu celu vecinicu, unde t r o n e z a d r e p t a t e a ca mai î n a l t a si a to t a sc i in t i ' a t i ene j udeca t a , acolo n u pote fi t r e c u t u cu vederea i n t e r n u l u omenescu, din care le dupa cum dice S c r i p t u r a : „esu cugetele rele, ucideri, adulterii, desfrenari, furturi, mărturii mincindse, blasteme.* (Mat . X V . 19.)

    Vomu dâ deci sem'a i n a i n t e a lu i Ddieu despre cele din l a u n t r u a le nos t r e ; da r

    ad b.) si despre cuvin te le nos t r e vomu ave se ne respundemu i n a i n t e a d rep tu lu i judeca to r iu . „Din prisosind'a inimei vorbesce gur'a." (Mat . X I I . 34.) dice Se r ip tu r ' a . As i a d a r a cuvin te le s u n t nisce icone, car i a r e t a ce se pe t rece in l a u n t r u l u nos t ru . F e r b e t e a inimei maniose se espr ima pr in vorbe aspre si r e s t i t e ; dus imani ' a p r in vorbe hu l i to r ie , invidi 'a p r i n clevete , t rufi 'a p r in l a u d e des ier te , nec red in t i ' a p r in batjo cure, siretia^ p r in măgu l i r e . Ce u r m ă r i si influintie au inse cuv in te le nos t r e a s u p r a deapropelu i ni spune c a r t e a v ie ţ i i d icendu : „ Lovitura limhei frânge osele.? (Sirach.) V a se dica p r in cuv in te le u6s t re po temu s t r i ca nu numa i vedi 'a si onorea, ci si pacea in terna , , indes tu l i rea casnica, bunăs t a r ea , v i i to r iu lu ai fericir ea deapropelu i . Chia r si v ie t i ' a lu i o po temu pri

    mejdui. P r i n cuvinte le nòs t r e lu-potemu înd rep t a , da r lu-potemu si amăgi . P r i n ele lu-potemu imbland i d a r lu -po temu si infuria, lu -potemu conduce sp re bine, da r si la p repas t i a , càci „UmVa este unu medularul mica, dar se lauda de lucruri mari ." ( Iacob I I I . 5.) D è c a inse cuvinte le nòs t re au o as ia de m a r e in-fluintia a s u p . a deaprope lu i nos t ru , a sup ra s t ă r i i s i fericirei lui , apoi nesmin t i tu , cà se voru luâ si densele la a s p r a ce rce t a re . „Pentru totu cuventulu ce lu voru grai omenii voru se dea sem'a inaintea judecaţii." (Mat. X I I . 36.) P e n t r u cuven tu lu bunu si p e n t r u celu reu , p e n t r u celu in t i e lep tu si p e n t r u celu de-s ier tu , p e n t r u celu vo rb i tu cu socotéla si p e n t r u ce lu g r a i t u cu us iu r in t i a , p e n t r u celu ce cupr inde in s ine adeveri i si p e n t r u celu ce cupr inde minc iuna , p e n t r u t ò t e vomii se d a m a sém'a i n a i n t e a lui Ddieu . P r e cum cuvin te le t a l e a u con t r ibu i tu l a fer ic i rea ori nenoroci rea deapropelu i , a s i a vo ru con t r ibu i si l a feric i rea or i l a nenorocirea t a vecinica, càci „din cuvintele tale te vei indreptd si din cuvintele tale te vei osândi. " (Mat . X I I . 37.) dice Domnulu.

    Vomu ave deci se damu sém'a i n a i n t e a lu i Ddieu si despre cuvin te le nòs t re . D a r apoi

    ad c.) si despre faptele nòs t r e vomu fi t r a ş i l a respundere . — D a c a vorbele nòs t re sun t icòne ale sufletului, apoi faptele nòst re sun t colori le acele , car i dau icónei va lórea , p r e t i u lu ei. V a se dica p r i n vorbe s i -a ré ta omnlu insus i r i le sale , pr in fapte insfi le in ta resce , li da unu ohipu concreţi i , pipăibi l i i . Si daca vorbele omului voru fi supuse unei a sp re cerce tă r i la d iu 'a judecaţ i i , cn câ t mai ve r tosu fapte le ! Ch ia r St . evange l ia de a s t ad i ne dovedesce p a n a la evidint ia , cumca faptele omului se voru luâ m a i ver -tos in socot in t ia la d iu 'a j udeca ţ i i . D a r cine n u pote fa t iar i fap te bune ve t i i n t r e b â voi . D a as ia e ! E s t e a d e v e r a t u cà celu peca tosu scie se i n locu i é sca ' ade ve ru lu pr in min t iuna . E s t e a d e v e r a t u cà dus îmano-sulu scie se p u n a v i n ' a p r e celu dus iman i tu si cà celu necred in t iosu fa t ia resce c red in t i ' a . Da , as ia e ! L u m e a nu cunósce si d r e p t a t e a lumésca n u pedepsesce t o t u d e u n a r e u t a t e a celui crudu, in s i e l a t iunea cerui v ic leanu si i sband 'a celui impe t r i tu . B a vedemu adese , cà peca tu lu adórme l inisci tu , cà fă răde legea t r a e s e e l inu si cu u n u sur i su p re buze, c à celu i sband i to r i i i se indulcesce de i sband 'a sa si cà celu necredintiosu. mòre mór t ea cuviosi loru ! D a r ce dovedescu t ò t e aces-t e a ! Nimicu mai mul tu decât , că d r e p t a t e a l umésca es te inperfec ta si cà fiindu ast fe l iu ins ie la tor iu lu . infamu adesi a a d u n a neban tu i tu . comori,, si celu f a r à de lege se resfa t ia i n onorur i si demni t ă ţ i Înalte. .

    D a r óre I u b . A . se fia aGést 'a p e n t r u to tude u n a a s i a ? Se r e m a n a asupr i tu lu i in veci apă sa t a?* Si lnic i 'a se inflorésca fa rà ca se o lovésca b r u m ' a r e s p l a t i r e i ? Si n e d r e p t a t e a se od ras l é sc* f â r a ca se se f ranga c â n d v a r amur i l e se lba t ice a le e i ? Se t r iumfe peca tu lu in veci ? S i din ochii v i r t u ţ i i s e c u r g ă p u r u r e a l a c r e m i ? A t u n c i d r e p t a t e a ar fi o CBÎma. A t u n c i órb 'a in templare- a r s t ă p â n i lumea. A t u n c i p a m e n t e a n u l u n ă s c u t a din muere a r fi de compat imi tu . Credint i 'a n ò s t r a ar fi des iér ta , v i r t u t e a o cursa in ca r i se p r indu cei nebuni . Dd ieu unu nume golu !

    Se nu pecatuimtii inse ! : Se' nu: luamu numele Domnu lu i Ddien lu i nos t ru indes ier tu ! Mai es te o d r e p t a t e si aceea e vec in ica si n e s t r ă m u t a t a ! Tocmai n e d r e p t a t e a lumésca dovedesce-es is t in t i 'a aceste i d rept ă ţ i vecinice. Si F i i u l u lui Ddieu; ni-o a r é t a cu cuv in te ch iare si l ă m u r i t e . „ F a se vina fiinJu omenescu

  • intru mărirea Tatălui seu cu sarttii sei angeri, si atunci ba resplati flăcăruia dupa faptele sale. " ! Mat . X V I . 27.)

    Iub i t i l o ru ! Cl ipi te le sbóra, órele t recu , t im-p u l u se scurge. Cu elu împreuna se apropia si vièti-'â hunei , de aceéa d iua s a n t a , p re carea a pus'o Dd ieu i n t r u a sa măr i re , i n t r u a sa d r e p t a t e , i n t r u a sa in t i e l ep t iune si b u n ă t a t e , ca se resp la tésca fia că ru i a dupa faptele sale ! Va veni diu 'a aceea de s iguru , p recum se ivesce fu lgerulu la r e s a r i t u si s t r e b a t e p a n a l a apusu. Cu ea d inp reuna va sosi si d rep tu lu J u d e c a t o r i u si-t i va cere o cres t ine ! sem'a faptelor ta le . Unde este t a l a n t u l u ce t i - l ' am concred iu tu? , Unde este sufletulu teu ? Ce ai făcut i din elu ? t e v a î n t r eba d r e p t a t e a divina, Si când tu te vei ingrozi , când buzele t a l e voru t r e m u r a si l imb'a t a va gîn-gav i , , a tunc i voru resp imde faptele t a l e ! E l e voru m ă r t u r i s i . Îna in tea jude t iu lu i : t u omule esti urd i to-r iulu nos t ru : t u ne-ai p r o d u s u . p r e noi. J u d e c a t o r i u l u celu p r e a d rep tu v a pr imi măr tu r i s i r ea loru. càci „elu este mare in sfaturi, puternieu in fapte, ochii sei ii-tiene deschisi asupra tuturoru lucruriloru omenesci, că se piatisca flăcărui a dupa faptele sale si dupa rodtdu lucruriloru sale." ( Ierem. X X X I I . 19,)

    Din cele dise p a n a aci a i i p o t u t u vede I u b . A . cà despre ce vomu ave se damu sém'a îna in tea lu i Dd ieu si anume cà vomu ave se damu sém'a despre cugete le nos t re , despre vorbele nòs t re si de-sp re fgptele nòs t re . Aces te voru formula sen t in t i ' a si Dd ieu o va ros t i numai . E deci in po te rea nòs t ra , ca d iu 'a j udeca ţ i i se fia p e n t r u noi i ncepu tu lu unei fericir i nefinite sèu apoi acel 'a ah i vecinici ioru munci . A t e r n a dela noi se s t a m u de a d rép t ' a ori de a s t éng ' a Domnulu i , P r e c u m vomu fi p e t r e c u t u ditele v ie ţ i i nòs t r e pamentese i , as ia si veci 'a se v a forma p e n t r u noi, aducendu : „Mărire, onore si pace la tolu omulu facetoriu de bine ; mania' inse si urgia, necasu si stvemtóre pre.-s.tesufletulu omului facetoriu de reu." (Rom, I I . 9. 10.)

    Sci indu aces tea se impl in imu cu scumpeta te porunc i le lui Ddieu . Se fimu iubi tor i , i ndura t i , umil i ţ i , i e r t ă to r i , . sinceri,, des in te resa t i , pl ini de fapte bune, impl inindu cu s i rgu in t i a si i n t r u r ă b d a r e de-to r in t i e l e nòs t re , càci numai asia ne vomu învrednic i se aud imu ferici tórele cuvin te : „ Veniţi binecaventatii Părintelui meu de mosceniti imperati a, carea e gătita voite dela intemeerea lumei- (31 a l . X X V . 34.), p r e ca rea se ni-Q dee T a t a l u , F i u l u si D u h u l u san tu . Amin .

    . Şredis tea-mica 26. I . 1880., Mihaiu Juica prosbit. or. rom.

    FHSTR-UCTÎIME.

    (Fine.)

    6. D a c a inse i n v e t i a t o r i u l u respect ivi i n ' a fostu •nrembrulu i n s t i t u tu lu i de pens . regn, , a tunc i protoco-lu lu comisiunei d inp reuna cu pe t i t i unea aceleiaşi comisiuni, p e n t r u procedere definitiva se t r a n s p u n u nemedilo&itu la ju r i sd ic t iuuea respec t iva , sp re delibe ra re jn p r im 'a i n s t an t i a in in t ie lesulu c u t a r u i usu veckiu, a normat ive loru seu i n t ima te lo ru sus t i enu te in vigore p r in § 44, De aces ta procedura sun tu scut i te pe t i t iun i le inve t i a to r i lo ru confesionali, de re l ig aug . si belv. , car i spre d ispuset iuni le u l t e r io re se t r a n s p u n u la au to r i t ă ţ i l e confesionali compet in te , respect ive se p redau esmisi loru car i pa r t i c ipeza in -c omisiune.

    Decisulu jur i sd ic t iune i , in oarele este -a, se no t a espresu, câ p a r t e a nemul t iu tn i t a . este î n d r e p t ă ţ i t ă a

    ape la in 15 dile computa te dela p r imi rea decisului , se se comunice a t â t cu d a t a t o r i u l u de pens iune câ t si ca i n v e t i a t o r i u l u pens iona ta .

    7. P e t i t i u n i l e veduveloru ace lo ra inve t i a to r i ca r i n 'a t t fostu p r imi ţ i iii i n s t i t u t u l u de pens. regnic . sun t a se p reda asemine ju r i sd ic t iune i respec t ive spre de l ibera re in p r imulu foru.

    8 J u r i s d i c t i u n e a aduce decisulu in ih ' s tant i ' a pr ima, pe baâ 'a acelei o rd ina t iun i , normat iv i i , usu, seu cont rac ţ i i , pr in care le t febue se se justifice inve t i a t o r i u lu respec t iva in in t ie lesu lu p a r t . I. l i t . b l .

    9. Cu pr ivi re la orfanii i nve t i a to r i l o ru p r imi t i in i n s t i t u t u l u de pensiune regnico la ru , deca aceşt ia n u a r p e t i t i u n â pe cale p r i v a t a , inspectore le r eg . de scole este înda to ra ţ i i a face a r ă t a r e din oficiu.

    , Asemine este i n d a t o r a t u a cont ro la , câ ore la orfanulu impa r t a s i t u in a ju tor iu lu de s t ă tu , nu sub-verseza cumva caşur i le p reved iu te in p a r t . I I I . l i t . e ) , deca dâ, a re se r apor t eze numai-decât .

    10. Ju r i sd i c t i un i l o r a li va servi de c inosura l a aducerea decisur i ioru in p r imulu foru, no rma t ive l e a l ă t u r a t e aci in copia a u t e n t i c a si r ă d i c a t a la va-lore de lege pr in § 4 4 . a r t . de lege 32 din 1875, anume :

    a.) „Ra t io educat ionis publ icae x ) § 290, mai d e p a r t e :

    x) §. 290" din „ R a t i o - educa t ion i s publ icae" e u r m a t o r i u l u : ' • -

    Pens iunea profesorului emeri tu , daca nu s'a î na in ta ţ i i la cu t a r e t r e p t a mai m a l t a biser icesca seu la a l t u oficiu inai i na l t u pr in g r a t i a si ordinii regal i i seu din o reca r i mot ive, dupa împl in i rea unu i serviciu de 10 ani la un ive r s i t a t e , academia , g imnas iu seu g r a m a t i c a ; cons ta din a t r e i ' a p a r t e a sa lar iului, er dupa unu serviciu de 20 ani din d iumeta t e .

    Cine inse a pe t r ecu tu 30 ani cu docentura , acela este i n t r a d e v e r u demnii se capete d r e p t u pens iune s a l a r i u l u in t r egu , din veni te le acelui fondu din care le si-a t r a s u si mai na in t e sa la r iu lu . Refer i tor i i ! l a conducetor i i scoleloru e l emen ta re s'a decisu astfe-liu : car i s i - t r agu lefi din fondulu de i n s t r u c ţ i u n e aceia si-voru t r a g e si pens iunea de acolo. I nve t i a -tor i i dela scotele p r i m a r e orasienesci au deja fundu infintiatii din d idac t re l e scoleloru publ ice , care le a depusu spre fruptificare la cassele publice, care le deca nu s 'a ru a junge, pens iunea respec t iva se se in t r e -gesca din fondulu de in s t ruc ţ iune pona la completarea sumei de carea s'a b u c u r a t ă c ineva ca inve t i a to -r iu . A l ţ i i sus t ienut i , de c a t r a locui tor i i ce t a t i l o ru si opideleru voru fi p rovediu t i conveniabi lu d e ' c a t r a aceş t ia . Veduveloru , se fia conve t iu i tu in că să to r i a cu inve t i a to r i i tocmai numai u n u anii, de comunii le compete a t r e ia p a r t e din sa l a r iu lu de care le s'a bu-c u r a t u b a r b a t u l u n a i n t e de reposare .

    Deca inse a r mur i cu ta re inve t i a to r iu deja pensionaţii , veduv 'a are se capete d r e p t u pensiune, aceea p a r t e a sa la r iu lu i de carea s'a b u c u r a t u i nve t i a to r iu lu a tunc i candu a pas i t u in pens iune .

    b.) o rd inulu c u r i a l u dd. 21 Iu l iu 1824 N r . 7644 si i n t ima tu sub Nr . 16.542 locu teuen t ia lu 2 ) si in fine :

    2 ) Ord inu lu cu r i a lu dd. 21 I u n i u 1824, Nr . 7644 si i n t i m a t u sub Nr . 16,442 l o c u t e u e n t i a l u : M a i e s t a t e a sa etc. g r a t i o su a o rd ina tu . L a represen-t a t i u n e a susce rnu ta aici de c a t r a locutenent i ' a reg. dd. 2 A p r i l 1822 Nr . 8087. cu p r iv i re la pensionarea veduveloru remase de Josifu Stefanu si I o a n u

    http://pre.-s.te

  • F r i e d m a n s z k y fosti t nve t i a to r i ia Golni tz . suSnnumit ' a Mies ta te s'a i n d u r a t a a ordina drep tu ' norma genera la , ca inve t ia to r i lo ru cari an func t iona tu in mai mu l t e locuri, candu este de lipsa a are ingri j i de densii séu de veduve l e , densi loru, se li se deie iu-t r é g ' a pensiune dela aceea comuni ta te , séu fondu, unde inve t i a to r iu lu a se rv i tù u l t ima óra ca a t a r e , si p e n t r u conformi ta te sé se compute si pens iunea uu-mite loru doue veduve dela diu 'a reposar i i ba rba t i -loru, cu d e t r a g e r e a acelora ce li s 'ar fi so lv i tu dora sub aces tu t i t l u p r e l a n g a cu i t an t i a , — in sarc iu 'a cassei comuni tă ţ i i Golni tz . Acest!» r eso lu t iune pré -i n a l t a reg. se edâ p r in ca r th i ' a acés t 'a pre l a n g a r eac luda rea ac te lo ru suscernu te p e n t r u ap l icarea ei in caşuri analoge, in necsu cu a r e t a r e a aceleiaşi locutenin t ie dd. 24, febr. a. c. Nr . 4247 si p r e s e n t a t a aici sub Nr . 4963/196. a, c. in caus 'a iub i l a tu lu i profesora de desemnu din Zag-rabia J o a n u Schaut . D a t u in V i e n a la 21 I u n i u 1824. P r i n c . F r a n c i s c u Kohâ -nyi , Br . J o n u Maloniyai. — L a ord ina t iune p rég ra -t iósa Josifu Sorsich.

    c.) § 71 . din no rma t ivu lu pen t ru acólele eleuien-t a r i e din Ungar ia , eda tu sub Nr. 24224/1845 locute-n e n t i a l u 3 ) .

    3 ) Dèca ìnve t i a to r i i ap l ica ţ i cu sa la r íe le susinsi-r a t e nu si-aru i.mai pu té implini da to r in t i e le din caus'a, b e t r a n e t i e l o r n séu si din a l t e cause, sun t î n d r e p t ă ţ i ţ i a cere pens iune ; deórèce inse pen t ru o pensiune cu sa l a r iu lu i n t r egu in in t ie lesnlu no rma t ivu lu i scolara se recere unu serviciu eredint iosu si zelosu de 30 ani , cu pr iv i re la to t e ce le la l te pr incipi i si r egu le de pen-s iune se procede ana logu cu oficianţii publici si de s t ă tu . Con t rac t e mai avan tag ióse sunt permise si val ide, r e s t r i n g e r e a aceloru norme inse este opr i t a tocmai si in easu de abdicere benevola .

    Aces te norme c i t a t e se refefescu numai la in-ve t ia tor i i rom. ca th . si g r . ca th . din p r o p r i ' a U n g a r ia , ér nu si la ì nve t i a to r i i din T r a n s i l v a n i a de aceeaşi ca tegor ia , deórece a s u p r a , a c e s t o r a nu s'a apl i-ca tu neci candu.

    11. De órece pr in ce rcu la r iu lu din 1873 Nr . 7052 pens ionarea inve t i a to r i l o ru comunal i , se face de da to r in t i ' a comunelora , i n caşur i obveniente regúlele amin t i t e sun t a se apl ica si la aceş t ia .

    12. In in t ie lesn lu ord ina t iun i lo ru c i t a te inve t i a -to r iu lu i i compete pensiline, d u p a uhu serviciu ne-i n t r e r u p t u in à e e u r s u - dè 10 a n i á t re ia- p a r t e din s a l a i i u lu de care te s 'à-ftwniratu in u l t imu l u anii a lu serviciului , dupa serv ic iu de 20 an i d iume ta t e , si dupa serviciu de .30 .ami s a l a r i u l u i n t r e g u ; p e n t r u serviciu mai p u t i e n u ¡de IO ani n u compete pens iune .

    13. I n i n t i e l e su tă §-lui 71 din n o r m a t i v u l u eda tu sub N r . 25,224/t'84& locu téuent ia ln , pens iunea m e r i t a t a p e n t r u servic iulu inve t ia toreseu nu se pote denega nici in casulü candu respect ivülu a r fi remun e r a t a la ea an t i c ipa t ive .

    14. Veduvele inve t i a to r i lo ru i n d r e p t a t i t i l a pensiune au se cape te d r e p t u pensiune, t o t d é u n a a t r e i a p a r t e din sa la r iu lu de care le s 'a b u c u r a t u b a r b a t u l u in a n u l u ul t imii a lu servic iu lui .

    l o . ì n v e t i a t o r i i rom. ca tb . si g r . ca th , car i nu sun t p r imi ţ i in i n s t i t a t u l u de pens iune r e g n i c , ase-mine si veduvele aces to ra po tu incheiá coi i t ractu de pens iune cu sus t i i to r i i scóleloru la car i au se rv i tù , astfeliu inse, incâ t avan tag ie l e i nve t i a to r i l o ru si a veduveloru acelora , cascigate p r in no rma t ive l e ala-t u r a t e se nu sufere seadiamentu .

    Con t r ac tu lu opusu aces to ra no rma t ive n u este va l idu , da r cele mai avan tag iôse sun t permise si val ide.

    Con t r ac tu lu inche ia tu i n t r e i u v e t i a t o i i u si sus-t i ena to r iu iu scôldi n u pete altera d r ep tu lu de pen-s iune a veduvei .

    16. L a pensionare se ia in soco t iu t ia n u m a i v e n i t u l u p u r u inve t ia toreseu .

    Compet in t ie le can to ra l i , p e n t r u cua r t i ru , veni-t u lu din cu t a r e dona t iune , a ju tôre le c a p e t a t e din fondulu r e l ig iona ru séu a i n s t r u c ţ i u n e ! nu se po tu compuţâ in pensiune, afara déca respec t iv i i se invoescu la acés t ' a .

    17. Acolo, unde s e p a r a r e a compet in t ie lo ru can to r a l i de ca t r a cele p u r u inve t ia toreso i a r fi Î m p r e u na t e cu g r e u t ă ţ i , se se iee de c inosura fasiunea şcol a r a séu in l ips 'a aces te ia v i s i t a t i unea canonica .

    D a c a inse ven i tu lu puru inve t i a to reseu nu s 'ar po té e ruâ nici din aceste spre mul t iumi rea ambe-loru p a r t i , a tunci va servi de cinosurli da te le p r o tocolu lu i l u a t u cu ambele p a r t i . p r in p re to re l e cer-cualu .

    18. D a c a o p a r t e din ven i te le s t ab i l i t e invet iatoresoi consta din compet in t ie le in n a t u r a l i e séu d idac t ru lu e i ec ta tu dupa diseipul i , a tunc i p r e t i u lu na tu ra l i e lo ru , precum si d idac t ru lu este a se comp u ţ â de dupa p r e t i u lu de medilocu din u l t imi i 10 aiii.

    19. Pens iunea se computa la i n v e t i a t o r i dela diu 'a pasi re i in pensiune, ca rea in in t ie lesulu §-lui 43 a r t . de lege 32 din a 1875, cu escep t iunea casu-r i loru e s t r ao rd ina re , sé-se décida t o tdéun ' a cu finea anu lu i scolasticii , la veduve inse delà diu'a- mor ţ i i bă rba tu lu i , séu déca in in t i e lesu lu §-lui 140 a r t . de lege 38 din a 1868 respec t ive a §-lui 23 din normat ivu lu bisericescu eda tu p e n t r u parochi i rom. ca th . si gr . cath . ca pres ied in t i i scaunelot tf şcolare , ve-duv 'a a r fi folosiţii locuint i 'a si s a l a r iu lu b ă r b a t u l u i in decursulu unui d iume ta t e anu , a tunc i veduvei i-eompete pens iune numai dupa decursulu un ui ,diumet a t e anu dela r eposa rea b ă r b a t u l u i , si anume refer i tori i ! la t r e c u t a oda tă , ér in vi i tori i t i n p r o p o r t i u n e cu pensiunea, in r a t e l u n a r e séu semestrale- an t ic i p a t i v e .

    20. Pens iunea s t ab i l i t a este î n d a t o r a t a a o solvi to tdeun 'a aceea cassa, comuna séu contaşiunE, >.din carea i nve t i a to r iu lu pens iona ta séu r eposa tu si-a: t r a ş i i sa la r iu lu in anu lu ult imii a lu servic iului . ;?nr

    Pens iunea acést 'a nu se pôte i m p a r t i inttoe comune in p r o p o r t i u n e a t e m p u l u i de se rv ic iu , -de ferece pr inc ip iu lu i r ec ip roc i t ă ţ i i es te sa t i s făcu ta pr in /aeee'a, ca nesce care comuna séu confesiune este i o d a t o r a t a a-si pensiona inve t i a to r i i seu veduve le propr i i , fora. p r iv i r e la an i i servic iului împl in i ţ i in a l t e .comune.

    21 . Déca in deeursu de 15 dile computa te dela i n m a n u a r e a decisului adusu in. forulu primii n'a apel a t a neci o p a r t e , a ce s t a decişii adusu de c a t r a re p r é s e n t a n t e comi ta tensa séu a ce tă ţ i i l ib. r eg . se r id ica l a va lôre de . d rep tu , si p e n t r u "efeptpire se voru face paşi i r e ce ru t i numa i decâ t . : •

    Giiirocu, langa Timisiór'a, in .3/15 Feb. 1880.

    Preaonarata Redactiune ! Cu t ò t a s t im'a mi-iéu l i b e r t a t e a ruga p re ono-

    r a t ' a r edac t iune dela „ B i s e r i c a si Scol 'a" , so bine-voiésca g ra t iosu a da locu descrîerei unui eveuimenţft t r i s t a , ce a junse p e comun'a nòs t r a .

  • Juliatvtt Miú, p r e p a r a n d o de cursu lu 3-lea din A r a d u , si fiulu neobosi tu lu i nos t ru i nve t i a to r iu Bo-siocu Min, in e t a t e de 18. a n i si 8. dile, (lupa unu morbu necurab i lu de pep tu , a r eposa tu in 1/13 fauru a. c. diminéti 'a. l a 3 óre .

    P e r d e r e m a r e ne ajunse pr in tnórtea n e u i t a t u lui conlocui tor iu si b r a v u l u i nos t ru p reparandi i , care l e pr in b lande t ie le si mora lu lu lui sublimii a u sec e r a t a n u numa i in comun'a n o s t r a l aud ' a t u t u r o r ' a , ci e lu s'a p o t u t u bucura si de iub i rea colegiloru, ma i p re susu de t ò t e de a super ior i lo ru sei, pecâ t t i m p u a ascul ta t u l a p r e p a r a n d i ' a din A r a d u .

    Aştep t ă r i l e ferbint i si s p e r a n t i ' a nòs t r a cea mare , l e g a t a de n e u i t a t u l u nos t ru p r e p a r a n d u J u -l i anu Miú, p r in m u t a r e a lui la cele e te rne , au pe-r i t i ! cu to tu lu , si de p re sen tu n u ne mai potein cu a l t ' a mândr i , decâ t , ca defunctulu, n u m i t u modelulu p repa rand ie i i n t r u a t â t ' a a p o t u t u p r in insusi re le lui nobile si sublime a dobendi iub i rea super io r i lo ru sei, i ncâ t dupa anunc i a r ea telegrafica c a t r a on. direc-ţ i une a i n s t i t u tu lu i teologico-pedagogicu, in 2. fauru d iminét i ' a la 1 0 7 2 óre, profesorele p repa rand ia lu , Domnulu DR. L a z a r u Pe t rov ic iu , insoci tu de t r e i pre-p a r a n d i colegi ai defunctului , a su rp r insu pr in venir ea sa nu numa i p r e t r i ş t i i pă r in ţ i , ci si p re t o t i p resen t i i .

    P r e s e n t a r e a p r e a on. D . profesoru DR. L a z a r u Pe t rov ic iu este des tu la dovada, ca câ t de iub i tu a fost defunctulu î na in t ea Super ior i lo ru lui ; d r ep t aceea t r i ş t i i p ă r i n ţ i a i n e u i t a t u l u i , se po tu mângâ ia ve-diendu si convingendu-se, ca crescerea pa r in tésca cea buna a loru. a seceraţ i i si l a Super ior i i defunctu lu i l a u d a si RECUNOSCUI t i a , ér scumpulu lo ru fiiu, a do-bend i tu ep i t e tu lu celu mai scumpa si frumosu, da r p e n t r u noi n e u i t a t u , „Modelulu i n s t i t u t u l u i ped a g o g i c a "

    Scirea trista despre r e p o s a r e a iub i tu lu i nos t ru confrate Julianu Miù, s'a l a t i t u nu numai in comuu'a n ò s t r a ca unu fulgeru, ci si in comunele vecine, — vediendu la i n m o r m e n t a r e a defunctului mai mu l t i óspeti si din comun 'a Chisioda, precum si din Timi-siór'a. — I n m o r m e n t a r e a n e u i t a t u l u i nos t ru prepa-r a n d u s'a facutu cu cea ma i mare pompa. L a funcţiunea funebrala a u p a r t e c i p a t a a fara de preoţ i i si invetiatarulu secundar iu d in locu, si ambi i parochi si docinti din comun'a Chisioda, ca r i cu cea mai mare pietate au finita miss iunea loru t r i s t a . I n biser ica au tienutu p a i o c h u l u localu P a v e l u F r i s i a n u , precum si parochulu A u r e l i e Popoviciu din Chisioda, vorb i r i funebrali bine po t r iv i t e si pe t rund ie tó re , cari au s to rsu lacremi ne t i e rmur i t e din ochii a scu l t a to r i lo ru .

    A j u n g e n d u cu defunctulu in c in t i r imulu localu, dupa consac ra rea u l t ima , D l u profesoru Dr . L a z a r u Pe t rov ic iu a t i e n u t u o c u v e n t a r e funebra la î n a i n t e a mai multoru su te de presen t i de diferi te re l ig iuni . Nu posiedu din des tu lu ca l i t ă ţ i l e acele, p r in car i asiu poté descr ie onora tu lu i publ ica d e a m a n u n t u l u d i ae r t a t i unea r o s t i t a cu s imţ i re si p i e t a t e .

    D a c a mi-potu b ine aduce aminte , p r e a o n o r a t u l u profesorii a impar t i t i ! p re t iu i t ' a - i d i s e r t a t i une in p a t r u p a r t i : 1. p a r t e a vorb i tu despre omu in genere si despre nemor i rea sufletului ; — 2. descr ierea insus i r i loru sublime ale defunctului ; — 3. m a n g a i a r e a c a t r a părinţi, è ra a 4 . p a r t e a fostu cea mai t r i s t a , luan-du-si mai ve r tosu in numele lui si in numele p reao-no ra tu lu i profesore D o m n u l u Teodoru Ceoiitea, pre-cum si in numele t u t u r o r u profesori loru p r epa ran -

    dia l i si a i n t r e g e i t i ue r ime st idióse de la i n s t i t u t n l u pedagogicii a r a d a n u „Adieulu din u rma . "

    P a r t e a din u r m a a cuven ta re i a facutu pre t i -n e r u si be t r anu , micu si mare , da r si p re acel 'a , c a r e l e dora posiedea o in ima i m p e t r i t a , a versa la-cremi.

    As iezandu p r e n e u i t a t u l u nos t ru confrate si b r avu lu p r e p a r a n d u J u l i a n u Mia in mormen tu lu e t e r n u , unde essista l iniscea si pacea necon tu rba t a , — cole-gi i defunctului , D . B u g a r i u , N . Cr i smar iu si Gr. Po-poviciu, au i n tona tu pies 'a t r i s t a „ia p l a n a l u celu sec re tu" . Si d u p a finirea acesteia , luandu-s i t o t u insulu cu in ima f r an ţa p e n t r u t o ldeun ' a Adieu lu u l -t imu, s 'au resf i ra tu su te l e de omeni, cu ochii p l in i de lacreni i .

    In fine n u po tu a t r ece cu t ă c e r e a si a n u mul-t i ami cord ia lmin te in numele i n t r e g e i comune Domnulu i profesore D r . L a z a r u P e t ro v i c iu si celoru t r e i colegi a i defunctului , pen t ru os tenele le aduse cu oca-siunea i nmorman ta r e i r eposa tu lu i si b r a v u l u i nos t ru p r e p a r a n d u J u l i a n u M i ú ; precum î n t r e g u l u i s t i m a t u corpu profesoralii , onor. i n s t i t u t u pedagogicu a r ada nu, p e n t r u i na l t ' a aducere amin te .

    F ie - i t i e r in ' a us ióra , e r a momori 'a b inecuven-t a t a ! R e m a n u Cu t o t a s t im'a :

    Petru Barbosiu notariu.

    D i v e r s e . * Bibliografia, m t ipograf l 'a d îecesana din

    A r a d u a a p a r u t u u n u opu frumosu, a că ru i necessit a t e e ra de m u l l u s emt i t a la Roman i in t i tu la ţ i i ; Compendiu de Geografìa universala, p r e l u c r a t u in usuivi

    ^ j c ó l e l o r u medie si a l u p repa rand ie lo ru , de Teodoru WCeontea, profesoru p r epa rand i a lu . Opulu es te l u c r a t a

    cu m u l t a d i l igent ia . E l u es te un icu in feliulu seu in l i t e r a t u r ' a romana , ca unu lu ce t r a c t é z a geografi 'a din tò t e punc te le de vedere , si d a ce t i to r iu lu i u n u prospec tu despre s t a r e a t u t u r o r u s t a t e l o r u din lume . Opu lu este de 20 de cóle, fo rmatu lu oc tavu m a r e , pap i ru f rumosu , t i p a r i u e legan tu si a r a n g i a t u cu gus tu . Speràmu, cà publ iculu r o m a n u v a imbracis iâ aces tu opu cu ca ldur ' a , c a r ea o mer i t a , cu a t â t ma i ver tos , cà in p ropor t iune cu vo luminos i t a t ea si va ló-r e a lui este eft inu, cos t andn numa i 1 fl. 50 cr. y. a.

    * Miliţienii ta publica. — P r i n acés t ' a mi - i au l i b e r t a t e a a aduce l a eunoscint i 'a publ ica u r m a t ó r e l e fapte mar in imóse demne de i m i t a t u , a r e t a t e c a t r a credint iosi i nos t r i d in comun'a B. S a m a r t i n u in urm a r e a a rde r i i bisericei aces to r ' a cu t ò t e recu is i te le af latórie i n t r ens ' a . I n t r e b inefăcă tor i loculu p r i m n lu-cupr inde E s c . Sa , pa r . Archiep iscopu si M e t r o p o l i t a a lu nos t ru Mironu R o m a n u l u , donandu pe p a r t e a bisericei din Samar t inu o E v a n g e l i a , u n u Apos to lu , si u n u Ootoichu, t ò t e l e g a t e ve r to su si e l egan tu ; mai d e p a r t e domnulu pro tos ince lu archiepiscopescu Nicanoru F r a t e s i u a d a r u i t u u n u Tr iod ionu ér dom-nu lu advoca tu si d e p u t a t u d ie t a lu P a r t e n i u Cosm'a u n u Moli tvelnicu. Desi sum convinsu, cà numi ţ i i domni dona to r i a u facutu aces te d ă r u i r i n u m a i din indemnu cres t inescu, si„ fa rà câ se scie s t eng ' a ce face d rép ta , " t o tu ş i câ fap t ' a acés t ' a se ma i afle imi ta to r i , me semtu i n d e m n a t u pe aces t a cale in numele desnumi te i comune bisericesei a le aduce profunda mul t i emi ta . Beius iu in 4 /16 februar iu .

    Vasîliu Papp protopresvitero.

  • * Inaltu Pre Santi'a Sa, Metropolitulu Primatu alu României a da tu din nou ordini c a t r a P ro to ie -rei de a supravegb iâ , ca cucernici i p reoţ i se-nu ne-gl igeze sacr ' a loru d a t o r i a de a predica caven tu lu lu i Ddieu in Biser ica . Seim forte b ine , ca împl in i rea acestei da to r i i devine dificila p e n t r u preo ţ i i noş t r i din ma i mul t e cause, i n t r e care sun t si u r m ă t o r ele doue : 1) câ p reo ţ i i noş t r i , neavend mijloeele nece-sar ie p e n t r u ess is tent i ' a loru, n u a u nici t impulu ce-ru tu , nici mijloeele necesar ie p e n t r u a se p r e p a r a ; si 2) p e n t r u c a nici nu au cui se predice, deorece din nefericire, biser icele s u n t u mai t o t d e u n a gole. Cu to t e aces tea speramu, ca Cucernicieie lor voru sci a inv inge orice dif icul tate si n u voru perde din vedere, câ tocmai predic 'a este unu mijlocii pu te rn icu de a impopulâ Biser ic 'a . Cu aces ta ocasiune ne pa re bine de a cons ta ta , câ P . S. A r c h i e r e u l u Inocen t i e , Vica-ru lu St-ei Mitropoli i , l a t e t e slujbile archieresci , l a care este cb iematu , prof i tandu de ocasiune t i ene câ te unu discursu bine s imt i tu , pe care pnbl icu lu lu-as-cu l ta cu m u l t a p lăcere si evlavie . F i a ca preo ţ i i noş t r i sa gasesca in exemplulu P r e a San t i e i Sa le o încur a j a r e si î n d e m n a r e pen t ru împl in i rea sus menţ ionatu lu i ordinu a lu In . P . S. Mi t ropo l i tu lu P r i m a t u .

    * Ministrulu plenipoteutiariu alu României, dlu Cre t iu lescu a sositu la 8 februar iu in Rom'a , si a descinsu la o te lu lu l ega t iune i romane, pe p i a t i ' a independin t ie i , unde p e n t r u pr im 'a ora a fost arbor a ţ i ! la Rom'a d rape lu lu romanu. D ia r iu lu „Romanulu" reproducendu acesta scire din d iare le francese se espr ima in u r m a t o r i u l u modu : De t r e i dile falfae pe p ia t i ' a Independentiei din Rom'a d rape lu lu romanu . Unu fioru de mândr i a si de mul t iemire t r ebue se t r eca pr in i'nim'a fiecărui R o m a n u le ce t i rea acestei seir i . Dupa 18 vecur i de g lo r i a si de umil i re , colo-n i ' a lu i T r a i a n u de l a D u n ă r e se in to rce la l e a g a n u l u s t remosi loru ei, iub i ta si r e spec ta t a , spre a i m p l a n t a in ce t a t ea e t e r n a s imbolulu independent iei sale , casci-ga t e cu p re t iu lu sângelui ei. D u p a 18 veacur i , colo-n i ' a lui T r a i a n u , deven i ta o na ţ iune l ibe ra si independenta , se in t6 rce spre p a t r i ' a mama, pe ca rea o gasesce mare , un i t a , gloriosa, si cele doue na ţ iun i soror i si-dau m a u ' a in semnu de respectu si de iubire. . F i a câ l ega tu r i l e d in t r e I t a l i ' a si Roman i ' a se devină si in r a p o r t u r i l e loru d ip lomat ice toţ i i a t â t de s t rense , pe c â t sun t dupa î n rud i r ea sânge lu i si dupa s impat i i le reciproce a le celoru doue popore. P r i n t r ' o coincidint ia , neg res i tu for tui ta , l e g a t i u n e a romana la Rom'a se afla tocma pe p ia t i ' a Independentiei. V a fi o amin t i r e ma i mul tu , eâ si u n ' a si ceea la l ta din cele doue na ţ i un i suror i si-au casc iga tu independen t i ' a p r i n vi tej i 'a loru, p r in sânge le lo ru .

    * Chirotoniri. I n dilele din u r m a s 'au chiro-ton i tu de p reo ţ i in dieces 'a Aradu lu i u r m ă t o r i i teologi a b s o l u ţ i : Ignatiu Spenu p en t ru pa roch i ' a din comun'a Milov 'a p r o t o p r e s v i t e r a t u l u T o t v a r a d i e i si Traianu Aksandru Popescu p e n t r u pa rocb i ' a din comun'a Sin-tea , p r o t o p r e s v i t e r a t u l u Ineulu i .

    * lubileu. „Diar iu lu„ Obse rva to r iu lu n e aduce soirea câ v e t e r a n u l u nos t ru comerc iantu , dlu Grigorie Matern, d i s t insu lu ce t a t i enu romanu a lu oras iu lu i Sibi iu si-a s e r b a t u Sambet ' a t r e c u t a jub i l eu lu de 50 de ani a l u car ie re i sa le de negu t i e to r iu . Cu aces ta ocasiune a i n t r u n i t u l a mes 'a- i osp i ta la ma i t o t a in te l ig in t i ' a r o m a n a din Sibi iu in f runte cu Esee len-t i ' a Sa, pă r in t e l e Arcbiepiscopu si Met ropol i tu Miron Romanu lu . I u b i l a n t u l u a p r imi tu t o tu la aces ta

    j ocasiune 86 de t e l e g r a m e de fel ici tare, Asoc iaadu-ne ! si noi aceloru inimi, ca r i s i -espr imara semt ieminte le | lo ru c a t r a aces tu vene rab i lu romanu , i-dorimu, ca I Dd ieu se-lu t i e n a i n t r u mul ţ i fer ici ţ i an i . j * Senatulu României a v o t a t a in s ied in t i ' a dela j 31 I a n u a r i e p ro iec tu lu de lege p e n t r u infi int iarea u n e i

    fabrice de c h a r t i a in Romani ' a .

    * Nou atentatu asupra Tiarului In sér 'a de 17 Í 1. c. la s iepte ore sér 'a s'a i n t e m p l a t u unu nou a ten

    t a t u a supra t i a ru lu i Russ i e i p r in o esplos iune ingrozi -i tolda, ca rea a facutu se s a r a in ae ru o p a r t e din

    p a l a t u l u de ie rna . Nici u n u membru din familia n 'a fost a t insu . Min'a a fost a s i eza ta sub sa l ' a g a r d e i , care era sub sa l ' a de manca re . Esp los iunea s'a in temp l a t u tocma la or 'a obic inui ta p e n t r u p ranzu , da r g r a t i a unei i n t a r d i a r i norocóse famil i 'a impe ra t é sca nu se în t run i se inca. D i n t r e ga rd i ş t i au fostu optu omorî t i , ér vr 'o 35 s u n t g r e u r a n i t i .

    * Balulu d i n Beiusiu. C o m u n i t a t e a r o m a n a o r to -docsa si cea re fo rmata din Beius iu au a r a n g i a t u in sér 'a de 7 februar iu unu ba iu in folosulu b iser ice loru am-beloru confessiuni. B a l u l u a fostu ce. ce ta t u mai de t o t i ce ta t i en i i aces tu i opidu si de o p a r t e buna din in te-l igen t ia , as ia câ t sa l ' a ospe ta r ie i ab ia po t ea cupr inde in s ine to t i ospeti i . P e t r e c e r e a a fost forte an ima ta , si a t i e n u t u p a n a diminét i 'a . V e n i t u l u c u r a t u a lu ba lu lu i dupa d e t r a g e r e a speseloru este de 260 fl. Aces tu ven i tu se v a i m p a r t í in p a r t i egal i i n t r e ambele biserici .

    * Unu lupu turbatu. D i n Sobors in se scr ie d ia ru lu i „Magya ro r szag" : I n comi ta tu lu A r a d u l u i in comun'a Ha la l i s iu , nu d e p a r t e de Soborsin a i n t r a t u unu lupu t u r b a t u si a mus ica tu 6 omeni, 2 vaci , 4 porci si 3 câni , p a n a in fine i successe u u u i fieioru t a r e , a ucide l upu lu cu unu ciomagu, tocmai candu sar i a sup ra lui . I n d iu 'a p r emerge tó re acelaşi l upu a mus ica tu in comun 'a T o t v a r a d i ' a a semenea u n u omu. î n d a t ă cei musca ţ i t u r b a r a şi ei. I n u rm ' a acés t ' a a u t o r i t a t e a de acolo ordona a se face o góna spre a p r inde an imale le t u r b a t e , si a succesu cu mare necasu a impusicâ lupii t u r b a ţ i , e ra pe omenii, car i au t u r b a t a i-au pr insu cu câr l ige de feru si cu l an t iu r i lungi . Doi din ei au m u r i t u deja a l a l t a e r i ; ce i la l ţ i s u n t l e g a ţ i in l a n t i u r i si pad i t i , aces t i ' a n u mañanea ni-micu, da r u r l a nebunesce, f a r a câ c ineva se fia in s t a re a in t ie lege cuv in te le lo ra . D u p a cumu sus t i enu p re to re le si med ; c i i de acolo nu e spe ran t i a de scăpa re pen t ru cei musica t i . Aces t a infr icosiata in temp-la re s'a r a p o r t a t u si min is te r iu lu i p r in te legrafu . G. T .

    * „Scol'a R o m a n a . " Subsemna t ' a r edae t iune aduce la cunoscint i 'a onor. publ icu ce t i tor iu , câ p res te pucinu „Scol'a Homana* va incepe se r e a p a r ă si paHa l a finele anului c. se voru publ ica t o t e numere le ap ro -mise, astfel iu câ onor. p r e n u m e r a n t i nu voru ave din caus 'a acést 'a , nici o scădere . Caus ' a i n t a r d i a r e i de p a n a acumu este, câ D . Nicwlae Fekete Negrutiu din Gher l ' a , carele se legase a infi int iâ aici in N a ş e u d u o filiala a t ipografiei „Georgiu L a z a r u " din Gl ierPa in u rm 'a u rmelo ru ne-a l a s a t u pe josu, despre ce inse mai mu l t e in numeru lu 1 a lu foiei. Acumu „Scol'a Eomana" se va t i pă r i in B i s t r i t i a ; cu to t e aces tea p r enumera t i un i l e binevoiésca a se t r i m i t e la Redac-t i unea „Scolei R o m a n e " in Nassod ( T r a n s i l v a n i ' a ) .

    * Declaratiunea de amoru a unui professoru ño g r a m a t i c a . E t a o dec l a r a t i nne de amoru, a d r e -sa t a unei frumóse copile, de c a t r a u n u professoru d©

  • g r a m a t i c a dela gimnasiul-u * # * . Ò comunicarmi fa rà comentar i i amator î lor i i : P ò m n i s i ó r a ! Scusat i propo-s i f iunea ce-mi p e r m i t u a ve face, se me pr iv i t i , adecă, câ celu mai umi l i tu a lu d-vóstfè adjectivii . E s t e positivi!, câ me voiu s imţi fericiţii, in gradui l i super lat i v a , deca ve t i binevoi se supune ţ i dórin'tiele mele, de si, p r in ca rac te rn , n u s t in t 'iriei pr im'a , nici se-cund'a , nici t e r t i ' a persóna , care ve p o r t a dornlu ; da r fiti s igura , ca nimeni nu ve iubesce mai m u l t a decâ t mine, si ca voiu fi: c redin t iosu pe cât mi-va r e m a n e o pa r t i co l a de r a t i o n a m e n t u , si pena la ar t ic i i lu lu mor ţ i i ; c a n.u voiu î n t r e b u i n ţ a nici oda tă ve rbu lu sgomotosu cu d-vòstra , cà voiu luâ in v ié t i ' a m e a t o n u l u impera t iv i i , si cà ve t i potè , dèca vomu fi v r eoda t ă in conjunct iune, se l u a ţ i moduri le t u tu r o r a genur i lo ru ; nu ve voiu cont radice in nici unu casa, si n u voiu u rma , in sfèrsitu, a l te regule , de câ t acelea a le dor int ie loru d-vòstre ; fericirea d-vóstre va fi. perfecta ; nu ve t i ave nici oda tă subiecţii de a ve p iange de reg imulu , ce eu ve voiu face se u r m a ţ i . P r e sen tu lu . si t recu t i i lu meu vi sun t in des tu lu gar a n t e , cà nu sum unu vi i tor i i de d ispre t iu i tu . Sum u n u omu ac t ivu , lucrezu mul tu , am destule medilóce de v ie t iu i re , si nu sum i n c a r c a t u de nici unii passivi!. D è c a resoliiti i inea d-vestre in p r iv in t i ' a mea ira va fi u n i par t i c ip iu a lu dorint ie i , ce v 'am esprimati! , numele d-vóstre nu va fi mai pucinu in tò t e t impu-r i le s inguru lu meu voca t iva pena la morte , care con-s t i tue s inguru lu méu ab l a t i vu de toutschose! A m onore etc. „Press 'a ."

    C i t t i i c u r s e . 2747 ex 1879.

    Se deschide p e n t r u u n u s t ipend iu de 120 fi. v. a. din fonda t iunea Gavr i i l u F a u r u de Teiusiu .

    R e c u r i n t i i a u se a s t e r n a recurse le loru p a n a in 1/13 m a r t i u a. ic. l a Cons is tor iu lu din Oradea-mare , i n s t r u i t e cu adeve r in t i e câ sun tu roman i gr . or. seraci , fii d i l ig in t i i n t r u i nve t i a t u r i l e r a m u l u i ce si-au alesu. Se vor prefer i descendint i i de l in ia barba-t e s c a din n u m i ţ ' a famil ia F a u r n , apoi descendint i i din l ini 'a femeesca.

    A r a d u 17. j a n u a r i u 1880. Ioanu Metianu m. p .

    Episcopulu Aradului.

    P e n t r u ocuparea pos tu lu i i nve t i a to rescu l a scol 'a din comun a H a r m a d i ' a in "protop. Lugos iu lu i , co t tn lu Caras iu lu i se escrie concursu cu t e rminu p a n a la 17 F a u r i i vech ia a. c.

    E m o l u m i n t e l e s u n t u : 140fi. s a l a r iu anualii , 25 me t i de cucurudiu in bombe, 8 orgi i lemne din care a re a se incaldi si scol 'a, c u a r t i r u cu g r a d i n a de 1/2 juge ru .

    Recurse le i n s t r u a t e in sensulu s t a t u t u l u i , org. au a se adresa c a t r a on. s inodu pa roch ia lu g r . or. din H a r m a d i a şi a se t r a m i t e d lui p ro top , Gfeorgiu P e s t e a n u in Lugos iu ,

    Comitetulu parochialu. In contieleg:ere eu d. protop. itractualu.

    P e n t r u s t a ţ i u n e a i r v e t a t o r é s c a gr. or. conf. din Comun'a S i lag iu in p ro top . J ebe ln lu i co t tu lu Timis iu lui , se escrie concursu cu t e r m i n u de 6 septà-mani dela p r im 'a publ ica re .

    Emolumin te l e sun tu : in ban i 200 fi. 4. j n g e r e de pamen tu , cor te lu l iberu cu unu juge ru dffl g i 'âdina , c a t r a aces ta dela Ven. Consis. din Caransebes iu u n u a ju tor iu anua lu de 60 fi. p a n a la definit iv 'a reso lv i re a procesu lu i cu gr . catol ici i .

    Recurse le i n s t r n a t e in in t ie lesu lu s t a t . org. au a se adresa c a t r a On. Sinod. p a r . gr . or. din Si lag iu si a se t r i m i t e D. p ro top . t r ac t . A l e s a n d r u Ioanovic iu in Jebe lu avendu fiecare recuren ţ i i in vro Domineca séu se rba tó re a se p re sen ta in beser ic 'a de acolo, spre a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in c a n t a r i si t ip icu lu bisericescu.

    S i lag iu in 20 I a n u a r i u 1880.

    Comitetulu parodhialtt. In contielegere eu protop. tractualu.

    L a s t a ţ i u n e a inve t ia to résca gr.-or . v a c a n t a din comun'a Furlucu, in protop. , Lugos iu lu i , co t tu lu Cara siului , se escrie concursu cu t e rminu de 30 de dile déla prim'a publicare.

    Emolumin t e l e s u n t : 300 11. v. a. s a l a r iu anual i i , 2 j ugere li veda, 7 s t angen i lemne din car i a re a se incaldi . si scol'a, cor te lu liberii cu g r a d i n a de 1 / 2 jugeru . —

    Recurse le i n s t r u a t e in in t ie lesu lu s t a t u t , o rg . a u a. se ad re sa c a t r a On. sinodu paroch ia lu gr.-or . din F u r l u c u si a se t r imi t e D l u i p ro topopu G e o r g i a P e s t e a n u in Lugos iu .

    Comitetulu parochialu. In contielegere cu D. protop. tractualu.

    Conform decisului Venerab i l . Consist , gr .-or . r o m a n u Caransebes i anu d to 5 Decembre 1879 Nr-505 se escrie concursu p e n t r u s t a ţ i u n e a i n v e t i a t o r é s c a dela scôl'a confes. gr.-or. rom. din Partosiu p ro topresb . Ciacovei comi ta t . T o r o n t a l u l u i — p a n a in 2¡14 Mart/e 1880, in care di se v a fiené si a legerea .

    E m o l u m i n t e l e Sunt: in ban i g a t ' a 130 fi. v. a., 30 met i g r âu , 10 meti cucuruzii , 2 orgi de lemne p e n t r u inva t i a to r iu , 6 orgi de paie p e n t r u sceda, 3 3 / 4 p a m e n t u arator i t i , 6 fi. sc r ip tu r i s t i ca , 6 fi. conferin-t ie le , 10 fi. famitiafiu, cor te lu l iberu cu 2 'chilii in edificiulu nou a lu scôlei.

    Dor i t o r i i de a ocupa aces tu postu au a-si aş te r ne r e r u r s u r i l e i n s t r u a t e conform s t a t u t , org. comitetu lu i pa roch ia lu c a t r a On. D o m n u p r o t o p r e s b i t e r u ' Ioanu P é t ro v i c iu Se imanu in Ciacova.

    Cei cu clase g imnas ia le séu rea le v o m avé pre-fer int ia .

    P a r t o s i u in 18 I a n u a r i n 1880.

    Comitetulu parochialu gr.-or. In contielegere cu Domnulu protopopu tractualu.

    Tipariulu si editur'a tipografiei diecesane din Aradu. — Redactoru respiindiêtoriu : AUGUSTIN HAMSEA.