Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part6

1
7/21/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part6 http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart6 1/1 procesele con tien te : gdndirea, raliunea, atenlia, analiza, concretiziuea, generalizarea i abstractizarea. De aseme- nea, la formarea voinlei particip[ gi unele procese incongtiente: imaginafia, afectivitatea, intuilia, reflexele, simlurile, sentimentele gi altele. Voinla apare cu vdrsta, incepAnd din perioida pubertltii. qi se dezvoltd datoriltr influenlei mediului qi prin antrenamente. La inceput, sugestia are un rol important in aparilia voinlei, dar autosugestia este metoda care ii asigurl o dezvoltare normaltr. ' Analizend Lln acf de voin1tr, vom constata ctr existl mai multe etape pe care trebuie str le parcurgem. gi mume: - Alegerea unui scop. - Concenffarea gindurilor. - Hotlrtu'ea de a aclionr. - Analiza elementelor cunoscute. - Variante posibile pentru a ajunge ia scopul propus. - Compararea variantelor: avantaje gi dezavantaje. - Alegerea variantei celei mai avantajoase de urmat, care si fie totodattr cea mai posibiltr Ei nai relld pentru capacit?ilile analizatorului. Atragem atenlia ci hotdrdrea de a acfiona intr-o anumitd direclie poate fi influenlati cle necesitate, dorin1tr, pltrcere, urtr, dragoste, sentimente, ambilie. gi de aceea fi'ebuie fdcutd o analizd, foarte atentd. Voinga trebuie s[ fie totdeauna sprijinitl de cdre perseverenf5, in cazurile in care scopul fixat este aproape qi relativ sirnplu, dac[ dorim str ajungern in frunte, qi mai ales, atunci cdnd lelul este indeplrtat in timp 9i in spaliu, de exemplu, pentru un cercetdtor sau pentru a invf,la o lirnbtr strdind Voinla nu trebuie confundatd cu dorintra deqi doringa poate stimula voinla in anumite cazuri. Dorinla este un proces inconqtient, acfionatd de pltrcere, de libido gi de sexualitate.- Voinla este un proces psihic congtient, care are ia 200 bazd concentrarea energiei psihice atAt congtiente cdt gi incongtiente qi czre in final determinf, personalitatea in intregul ei. Voinla se dezvoltd gi se intreline prin antrenamente indelungate, incep0nd din adolescenl[ qi pAnb la bdtranele, prin excrcilii pe carc le vom prezenta pe scul: - Regim .alimentar echilibrat qi abstinenltr alimentiui I-2 zlle pe sdpttrmAn5. Ore fixe de masi. - Reducerea consumului de alcool la minimum. - Renunfare la fumat. - Autocontrol sexual qi u'ansfonnarea acestui act intr-o marrifesta-re nonnali llrd obsesii. excese sau peruersiuni sexuale. - Exercilii zilnice dc memorie prin memorerc texte. muzicd, peisaje, o limbl strlind qi altele. - Gimnastici zilnicil gi la ore fixe timp de 1G1-5 minuter. - Controlul limbajului. fhrtr vulgarittrli sau duritili. - Controlul actriunilor in prot'esie, farnilie, societarc. - Controlul gesturilor obignuite qi al ticurilor. - Lecturi zilnice de cuiturtr generaltr. - Lecturi profesionale regulate pentru imbunitSlirea performanlelor in mcserie . - Andin sipdmenah a capacittrliior proprii qi a faptelor peuecute, prcntru tixarea diroctriilor viitoare 5i pentru a verifica modul curn ne indreptlnr spre linla propusl. \ { t7 ,ti { t iil t 201

description

sgdsdf

Transcript of Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part6

Page 1: Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part6

7/21/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part6

http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart6 1/1

procesele

con

tien

te :

gdndirea,

raliunea,

atenlia,

analiza,

concretiziuea,

generalizarea

i

abstractizarea.

De

aseme-

nea,

la formarea

voinlei

particip[

gi

unele

procese

incongtiente:

imaginafia,

afectivitatea, intuilia,

reflexele,

simlurile,

sentimentele gi

altele.

Voinla

apare

cu

vdrsta, incepAnd

din

perioida

pubertltii.

qi

se

dezvoltd datoriltr influenlei

mediului

qi

prin

antrenamente.

La

inceput,

sugestia

are un

rol

important

in

aparilia

voinlei,

dar

autosugestia este

metoda

care ii

asigurl

o

dezvoltare normaltr.

'

Analizend

Lln

acf de voin1tr, vom

constata ctr

existl

mai

multe

etape

pe

care

trebuie str

le parcurgem.

gi

mume:

-

Alegerea

unui scop.

-

Concenffarea

gindurilor.

-

Hotlrtu'ea

de a aclionr.

-

Analiza

elementelor

cunoscute.

-

Variante

posibile

pentru

a

ajunge

ia

scopul

propus.

-

Compararea

variantelor:

avantaje

gi

dezavantaje.

-

Alegerea

variantei

celei

mai

avantajoase

de

urmat,

care

si

fie

totodattr cea

mai

posibiltr

Ei

nai

relld

pentru

capacit?ilile

analizatorului.

Atragem

atenlia ci

hotdrdrea

de

a

acfiona intr-o

anumitd

direclie

poate

fi

influenlati

cle

necesitate,

dorin1tr, pltrcere,

urtr, dragoste, sentimente,

ambilie. gi

de

aceea

fi'ebuie

fdcutd

o analizd, foarte

atentd.

Voinga

trebuie

s[

fie totdeauna sprijinitl

de

cdre

perseverenf5,

in

cazurile

in

care

scopul fixat

este

aproape

qi

relativ

sirnplu, dac[

dorim str

ajungern

in

frunte,

qi

mai

ales,

atunci

cdnd

lelul

este

indeplrtat

in

timp

9i

in

spaliu,

de

exemplu,

pentru

un

cercetdtor

sau

pentru

a

invf,la

o

lirnbtr strdind

Voinla

nu

trebuie confundatd cu dorintra deqi

doringa

poate

stimula

voinla

in

anumite

cazuri.

Dorinla

este

un

proces

inconqtient,

acfionatd

de

pltrcere,

de

libido

gi

de sexualitate.-

Voinla

este un

proces psihic

congtient,

care

are

ia

200

bazd

concentrarea

energiei

psihice

atAt

congtiente

cdt

gi

incongtiente qi

czre

in

final

determinf,

personalitatea

in

intregul

ei.

Voinla se

dezvoltd

gi

se

intreline

prin

antrenamente

indelungate,

incep0nd

din

adolescenl[

qi

pAnb

la

bdtranele,

prin

excrcilii

pe

carc

le

vom

prezenta

pe

scul:

-

Regim

.alimentar

echilibrat

qi

abstinenltr

alimentiui

I-2

zlle

pe

sdpttrmAn5.

Ore

fixe

de masi.

-

Reducerea

consumului

de

alcool la

minimum.

-

Renunfare

la fumat.

-

Autocontrol

sexual

qi

u'ansfonnarea

acestui act intr-o

marrifesta-re

nonnali

llrd

obsesii.

excese

sau

peruersiuni

sexuale.

-

Exercilii

zilnice

dc

memorie

prin

memorerc texte.

muzicd,

peisaje,

o

limbl

strlind

qi

altele.

-

Gimnastici zilnicil

gi la

ore

fixe timp

de 1G1-5

minuter.

-

Controlul limbajului.

fhrtr

vulgarittrli

sau

duritili.

-

Controlul

actriunilor in

prot'esie,

farnilie,

societarc.

-

Controlul

gesturilor

obignuite

qi

al ticurilor.

-

Lecturi

zilnice

de cuiturtr

generaltr.

-

Lecturi profesionale

regulate

pentru

imbunitSlirea

performanlelor

in

mcserie

.

-

Andin

sipdmenah

a

capacittrliior

proprii qi

a

faptelor

peuecute,

prcntru tixarea

diroctriilor

viitoare

5i

pentru

a

verifica

modul

curn

ne indreptlnr spre

linla

propusl.

\

{

t7

,ti

{

t

iil

t

201