Simbolismul European

5/17/2018 Simbolismul European - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/simbolismul-european-55ab59c7bb780 1/13

SIMBOLISMUL EUROPEAN

Simbolismul este un curent de mare prestigiu in literature mondiala aparut in Franta si in Belgiafrancofona dupa 1886 in cadru miscari decadentelor , ca reactie impotriva parnasianismului, a

romantismului retoric si a naturalismului, promovand conceptul de poezie moderna.In conceptiasimbolistilor, descriptia rece, parnasiana, ca si observatia meticuloasa, naturalista, urmarind sa decupeze "ofelie de viata", nu pot surprinde altceva decat o realitate superficiala, o lume a aparentelor. Considerat din perspectiva social-istorica,simbolismul apare ca produs si expresie a starii de spirit generate de agravareacontradictiilor societatii capitaliste de la sfarsitul secolului al XIX-lea.

Termenul de "simbolism"provine din cuvantul grecesc "symbolon ". Termenul intrat in limba prinfiliera franceza.Simbolul este un substituent,el inlocuieste expresia directa,vorbirea notionala,mediindcunoasterea pe calea analogiei si a conventiei.O data cu evolutia limbajului,simbolul a devenit tot maicomplex, folosindu-se in toate domeniile culturii,iar in literatura este un mod de constituire a imaginiiartistice. Simbolul literar concentreaza in imagini element e ale realului cu un grad mai mic sau mai mare de

generalizare. Il vom descoperi in mituri, legende sau folclor. In aria lor s-au nascut simbolurile consacrate,"conventionale", cu sensuri pozitive sau negative ( porumbelul, sarpe, corbul ). Alaturi de acestea apar simbolurile desprinse dintr-un fapt trait, raportate la un obiect sau o circumstanta, create prin atribuirea desemnificatii inedite unor obiecte, unor fapturi, unor componente ale naturii, unor circumstante existentiale( corabia, albatrosul, marea, ploaia, plecarea etc. ). Incepand din romantism, felurite imagini simbolizeaza,tot mai frecvent, viata interioara si nu categorii abstracte, precum puritatea, fidelitatea, speranta. In cuprinsulromantismului, simbolul ramane insa explicit si, in consecinta, nu se diferentiaza net de alegorie. Situatia seschimba fundamental in simbolism, unde raportul dintre simbol si realitatea sufleteasca simbolizata nu estedezvaluit, ci numai sugerat. Bacovia, de exemplu, nu spune ca ploaia exprima sufletul zdruncinat, cisugereaza prin simbolul ploii: "De-atatea nopti aud plouand". Simbolismul se diferentiaza de alte curente prin faptul ca da imaginilor poetice functie implicit si nu explicit simbolica.

Estetica literara

Simbolismul reprezinta o reactie antipozitivista ( pozitivismul limiteaza reprezentarea teoreticageneralizata a lumii la datele imediate ale cunoasteri,confirmate de experienta ) si antirationalista ( adera lafilozofia lui H. Bergson, care combate intelectualismul si cunoasterea abstracta, gandirea in formule,considerand ca esenta fenomenelor nu poate fi cunoscuta pe cale rationala, ci intuita ).

Ideologia si estetica simbolismului Simbolismul reprezinta o reactie antipozitivista siantirationalista.Poetii simbolisti vor prelua din scolile anterioare tot ce se potrivea spiritului lor nelinistit sidornic de "altceva" decat ceea ce le putea oferi mediul ambiant si vor fi receptivi la tot ce este nou in

domeniul filozofiei,al picturii,al muzicii,al stiintelor si al artelor in general.Sunt pretuiti in special Vilon,Racine , Chateaubriand,Nerval,Lamartine.Simbolisti preiau idei filozofice din Fichte,Hegel,Schelling,Schopenhauer,sunt atrasi de poezia lui Novalis,a lui Poe si Whitman,de arta orientala.Avand multeasemana 111i87b ri cu simbolismul francez, simbolismul romanesc nu este o simpla varianta a lui.El a aparu si s-a dezvoltat in cu totul alte conditii social-istorice si mai ales in cu totul alt context literar.Simbolismulromanesc nu a avut un caracter antiparnasian,ci si-a asimilat parnasianismul.

Simbolismul european



Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moreas,care in 1886,a publicat un celebru articol-manifest,"Le symbolisme".In acelasi an s-a constituit gruparea care s-a autointitulat "simbolista"si in frunteacareia s-a gasit poetul Stephane Mallarme.Tot atunci,Rene Ghil infiinteaza scoala "simbolist-armonista",devenita apoi "filozofico-instrumentista".Alti poeti de orientare antiparnasiana il considerau sef de scoala pePaul Verlaire;ei si-au luat,in semn de sfidare,numele de "decadenti".Reprezentanti de frunte ai decadentilor sunt Arthur Rimbaud,Tristan Corbiere,Jules Laforgue.Acesti poeti si multi altii incepusera sa scrie cu multinainte de constituirea gruparilor in care s-au incadrat. Astfel ,elemente ale curentului simbolist au luat

nastere nu in 1886,ci mult mai devreme, cuprinzand pe toti poetii de orientare antiparnasiana,uniti in efortulde a descoperi esenta poeziei.

Simbolistii belgieni de expresie franceza prezinta un deosebit interes prin creatia lor poetica(EmileVerhaeren, Rene Ghil), dar si prin tentativele de a scrie proza simbolista(Georges Rodenbach-romanele« Bruges » si « Clopotarul») sau dramaturgie (Maurice Maeterlink-piesele « Pelleas » si « Melisanda »)

Simbolismul patrunde mai tarziu in tarile europene cu traditie culturala puternica (Anglia, Spania,Italia), precum si in tarile din centrul si sud-estul european unde genereaza scoli nationale:simbolism polonez, maghiar, romanesc.

Reprezentanti

Charles Baudelaire:(1821-1867)

Precursorul poeziei simboliste

Ilustru poet francez,considerat (cu volumul de versuri "Florile raului", intemeietorul poezieimoderne.Opera sa mai cuprinde "Spleen-urile Parisului", "Paradisurile artificiale" si "Curiozitati estetice"(critica de arta).

Charles Baudelaire se situeaza la raspantia din care poezia se desparte de romantism, aleganddefinitv calea modernismului.Simbolistii si-l revendica drept precursor, biografia si opera lui intruchipand

perfect mitul "poetului blestemat".Viata de boem a lui Baudelaire ilustreaza revolta impotriva societatii sirevansa artistului, constient de propria superioritate fata de spiritul burghez.

Baudelaire incalca flagrant principiile estetice ale epocii cand confera alt scop artei: explorarea partiiascunse a lumii, dezvaluirea impalpabilului, depasirea aparentelor si sondarea adancimilor universului.Inmod deliberat, poetul cauta o "estetica a profunzimilor".

Metafora obsesiva a creatiei sale este abisul "le gouffre", iar coordonatele fundamentale ale viziuniisale sunt: adancul, oceanul, marea, infernul.Imagini ale vidului(golul, prapastia) apar cu mare frecventa inuniversul san poetic si sugereaza stari de disperare, de aliernare si de cadere in absurd.



"In vocea sa se auzeau italice si majuscule initiale.Gesturile sale erau incete, rare, sobre, tineau mainileapropiate de trup, caci avea oroare de gesticulatia meridionala.Nu-i placea nici vorbirea volubila, iar raceala britanica i se parea de bun-gust.Despre Baudelaire se poate ca era un dandy ratacit in mijlocul boemei."(Teophile Gautier)

"Atat moral cat si fizic, am avut mereu senzatia abisului, nu numai abisul somnului, dar si abisul actiunii,al visului, al amintirii,al regretului si al remuscarii, al frumosului, al numarului.Acum ma simt tot timpul

ametit"(Charles Baudelaire)

In "Structura liricii moderne", Hugo Friedrich constata: " o trasatura fundamentala a lui Baudelaire edisciplina sa spirituala si claritatea constiintei sale artistice. El intruneste geniul poetic si inteligenta critica.Conceptiile despre procesul poetic stau pe aceeasi treapta cu poezia insasi.de altfel, aceste conceptii au avutmai multa influenta asupra epocii urmatoare decat lirica sa".

Orbii

``O, suflete, priveste-i! sunt tristi si singuraticiRidicoli fara voie, sinistre manechine

T;intind spre nicaierea priviri de umbra pline Nestiutori de lume, cu umblet de lunatici. ``

Stéphane Mallarmé(1842-1898)

Cu numele real Étienne Mallarmé

De la parnasianism la simbolism

Asa cum creatia lui E.A. Poe a avut un rol modelator pentru Baudelaire, "Florile raului" implinesc ofunctie similara in cazul lui Mallarmé, care intuieste linia de continuitate, stiind ca poezia noua trebuie sacontinuie revolutia inceputa de Baudelaire in planul limbajului, unde trebuie sa inventeze o limba a poeziei,mai exact, o limba numai si numai a poeziei.



Mallarmé a trecut printr-o criza spirituala de mare intensitate in 1866, din care iese marturisind ca,dupa ce a gasit Neantul, a gasit Frumosul.Asadar, Neantul nu este capat, ci punct de plecare. Ca siBaudelaire, crede ca, prin analogii, poetul transcede realitatile cotidiene si ajunge la o esenta ideala.

Imaginile recurente in imaginarul poetic mallarmmean(evantaiul, pasarea, oglinda, lebada) nu sunt"zugravite" sau "descrise" in maniera parnasiana, ci devin aluzii, sugestii, simboluri.

In plan poetic, se produce o reinventare a lumii si a cuvantului, proces pe care Mallarmé l-a numit"transpunere"(transposition).Ca sa obtina efectele aluzive si sugestive, poetul isi ia libertatea dislocariisintaxei consacrate de uzul limbii.De aici provine impresia de ermetism a poeziei lui, fraza poetica nu areobisnuinta liniaritate, ci apare ca o constructie in arabesc.Astfel, lectura este dominata de incertitudine siambiguitate.

Printre operele sale cele mai reprezentative se numara "Irodiada", "Dupa-amiaza unui faun", ca si poemul in proza "Igitur".

"Era profesor de engleza undeva in provincie, dar coresponda regulat cu Parisul.A publicat in"Parnas", versuri de o noutate care a scandalizat jurnalele.Nu s-a sinchisit de nimic, pentru a fi pe placul

delicatilor, caci era cel mai greu de multumit dintre toti delicatii.Rau primit de critica, acest rar poet vasupravietui atata timp cat va exista o limba franceza care sa marturiseasca despre uriasele sale eforturi."(PaulVerlaine)

Se intristase luna ``Se intristase luna. Albi serafimi plangandCu-arcusu-n maini, prin somnul florilor curgandScoteau din cupa tainuita a-mbolnavitelor violeSuspine de cristale prelinse pe-azurul micilor corole.``

Paul Verlaine(1844-1896)

Afirmarea noii sensibilitati poetice



Reprezentant de seama al simbolismului francez, preocupat de muzicalitatea cuvantului si devaloarea lui magico-evocativa.Este autorul unor volume de versuri ca: "Poeme saturniene", "Serbarilegalante", "Cantecul bun", "Candva si odinioara", "Intelepciune".

Simbolismul isi structureaza liniile de forta pe un fundal de criza profunda prin care treceFranta:razboaiele franco-germane si Comuna din Paris.Agravarea crizei face imposibila orice fel decompensatie in plan literar: romantismul si parnasianismul nu le puteau oferi in poezie, realismul si

naturalismul-in proza.

Paul Verlaine face primul gest decisiv, asumandu-si destinul generatiei sale: concepe si scrie "Arta poetica", pune in circulatie textul in mediul boem al cafenelelor literare unde se intalneau frecvent artistii,formuland astfel noua poetica simbolista.Verlaine va intra in legenda literara care insoteste miscareasimbolist, iar secvente din "Arta poetica" devin sintagme-reper pentru construirea identitatii simbolismului.

"Nimeni n-a fost mai putin teoretician ca el, mai putin preocupat de ambitiile estetice si filosofice alecontemporanilor sai, mai putin alchimist( ca de pilda Mallarmé), mai putin vizionar si profet (ca Rimbaud).Es-a nascut pentru a duce la perfectiune lirismul intim si sentimentul" (Marcel Raymond)

Oboseala

"A batalias de amor campo de pluma"Gongora

``Mai blanda, tot mai blanda, ci mai blanda-mi fii!Iubirea mea, umbreste-ti febra luxurianta.Chiar si-n taria patimii, vezi, orice-amanta,Ca si o sora, pacea afla-a dobandi.̀ `

Arthur Rimbaud

(1854-1891)

Revolta absoluta



Arthur Rimbaud realizeaza cea mai indrazneata tentativa de schimbare a lumii prin poezie.El vedeesenta prometeica a poetului "talhar care fura focul" si ii atribuie acestuia un rost suprem sa patrunda intaramul invizibilului, sondand straturile cele mai adanci ale necunoscutului.

In acest scop, Rimbaud cauta caile de acces: se apropie de pitagorism si de orfism, se indreapta sprefilozofiile orientale(doctrine hinduse, budism, zen) spre alchimie si Cabala, se lasa atras de filozofia oculta side scrierile ezoterice.Are convingerea ca printr-o asemenea cunoastere, dobandeste puteri supranaturale.

Iesind din perimetrul ratiunii, folosind "dereglarea voita a tuturor simturilor", poetul patrunde inirealitatea care ii provoaca stari stranii, viziuni, care il duc in pragul nebuniei si al mortii.Renuntarea la poezie se poate explica si ca un gest de autosalvare, determinat de neputinta de a mai suporta asemeneaexaltari si halucinatii.

Creatia poetica a lui Rimbaud, realizata intr-un timp concentrat si plin de evenimente istorice si biografice (1870-1874), marcheaza sfarsitul poeziei traditionale si al limbajului poetic consacrat.

Arthur Rimbaud enunta prin celebra formula "Je est un autre" (Eu este altul), taramul pe care il vaexplora poezia moderna: abisul propriu, meandrele interioare.Titlurile ciclurilor de poezii indica limpede

vizionarismul rimbaldian: "Corabia beata", "Un anotimp in Infern", "Iluminari".

"Stralucirea lui, aceea a unui meteor aprins fara alt motiv decat propria-i prezenta, tasnind de unul singur pentru a se stinge apoi.Aparitia acestui trecator colosal n-a fost pregatita de nici o imprejurareliterara."(Stéphane Mallarmé)

Mistica

``Pe povarnisul dealului ingerii isi rasucesc vesmintele de lana prin ierburile de otel si smarald.Pajisti de flacari sar pana-n crestetul dambului. In partea stanga, tarana de pe creasta e batatorita de toateomuciderile si de toate bataliile, si toate zgomotele catastrofelor isi deapana curba. La dreapta, in spatele

crestei, linia rasariturilor, a inaintarilor.Si in vreme ce fasia de sus a tabloului e alcatuita din vuietul rotitor si saltaret al scoicilor de mare si alnoptilor omenesti, -Dulceata inflorita a stelelor, a cerului si a restului lumii coboara in fata dealului, aidoma unui paner, chiar subochii nostri, zamslind prapastia inmiresmata si albastra de dedebsubt.``

Simbolismul Romanesc

Momentul tatonarilor, al experientelor este marcat prin activitatea lui Al. Macedonski la revistaLiteratorul. Abordand, inainte de 1890, problema artei romantice si a celei simboliste, Macedonski sustine ca poetul nu este decat un instrument al senzatiilor primite de la natura, pe care le transmite apoi in formulari

inedite; poezia ii apare ca o revarsare a sentimentului. Potul accentua, astfel, latura romantica a poeziei.Dupa 1890, in Arta versurilor, el releva faptul ca poezia are o muzica interioara, care este altceva decatmuzicalitatea prozodica. Ideea va fi reluata in Poezia viitorului ( 1892 ), in care se afirma ca poezia estemuzica si imagine, "forma si muzica". Originea ei s-ar gasi in misterul universal. Poezia are o logica proprie,ea "tinde sa se deosebeasca de proza, creandu-si un limbaj al ei propriu." "Domeniul poeziei este departe de afi al cugetarii. El este al imaginatiunii". In articolul Despre poema releva ca a fi poet inseamna a simti: poezia trebuie sa destepte cugetarea, nu sa fie ea insasi cugetare.

II. A doua etapa din evolutia simbolismului romanesc este reprezentata de activitatea literara a luiOvid Densusianu, intemeietorul revistei Viata noua. Simbolismul lui Densusianu este polemic prin atitudinea



de combatere a epigonismului eminescian si a samanatorismului, prin proclamarea principiului libertatii si a progresului in arta. Densusianu cere o literatura noua, afirmand ca specificul national nu este un monopol alsamanatoristilor, ci apare in orice opera scrisa de romani; el nu apare numai la tara, ci este prezent si inspatiul citadin. Meritul gruparii de la Viata noua este ca introduc in poezia romana preocuparea pentrutematica citadina, pledand pentru ridicarea maselor la nivelul elitelor, pentru ca, in acceptia lui, "arta pentruarta" inseamna "arta inalta".

III. Simbolismul exterior, formal, care pune accent pe muzicalitatea versurilor si pe efectele sonoreobtinute prin resurse fonetice apare in creatia lui Ion Minulescu. Poezia acestuia este grandilocventa, retoricaceea ce contravine principiilor simboliste. Poetul manifesta atractie pentru tehnica si motivele simboliste:numarul fatidic, mirajul departarilor; il preocupa efectele sonore rezultate din neologisme cantabile ( matelotorologiu, cupola ), numele proprii exotice, frapante prin sonoritate. De provenienta simbolista sunt tristetea,nota grava, plina de sugestii, jovialitatea si proza retorica.

IV. Simbolismul autentic ( bacovian ) se instaureaza prin activitatea literara a lui George Bacovia.Poezia lui are toate trasaturile esentiale specifice simbolismului. Este un simbolism depresiv, izvorat dinsituatia precara a proletarului intelectual. Cultiva simbolul ca modalitate de surprindere a corespondentelor eu-lui cu lumea, natura, universul (Plumb ). Evoca idei, sentimente, senzatii pe calea sugestiei ( Amurg de

iarna ). Manifesta preferinte pentru culorile intunecate. Promoveaza "auditia colorata" - principiul dupa caresenzatiile diverse, coloristice si muzicale isi corespund in plan afectiv, sinestezia. Poezia implicasugestivitate melodica interiorizata ( Mars funebru ). Temele si motivele sunt tipic simboliste: targul de provincie, element al claustrarii (Seara trista ), nevroza ( Ploua ), peisajul interiorizat ( Amurg de toamna ),descompunerea materiei ( Cuptor ). Dominanta este nelinistea continua.

Reprezentanti

Etapa I

Etapele simbolismului acopera o perioada indelungata, de la primele experimente ale lui Alexandru

Macedonski, pana la reprezentantii tarzii, ca Nicolae Davidescu.

Macedonski:

Initiatorul unei directii poetice si estetice noi, originale- poezia moderna;

Sinteza intre traditie si inovatie;



Pasiune pentru forme, culori si sunete;

Magician al cuvintelor;

Inovator al versificatiei, al vocabularului poetic in care introduce neologismul;

Romantic prin structura, clasic, parnasian, simbolist;

Dragostea pentru frumos, pentru cei umili;

Euforii creatoare;

Strigatul inimii

``Avanta-te, suflet, prin dulce cantareSi spune la lume, cand este tradare,Ca s-o desteptam!Caci dulcea-ne tara tradata greu este;

Romane, la arme! Poetu-ti da veste,Cu toti sa luptam!``

Etapa I I

Tutelata de Macedonski, in cenaclu apar primii poeti simbolisti:Stefan Petica, Mircea Demetriade,Alexandru Obedenaru, Traian Demetrescu, Iulia C. Savescu,Dimitrie Anghel.

Stefan Petica:

Simt deosebit pentru pauze si taceri muzicale;

Melancolie-influenta lui Verlaine;

Armonia in cuvinte de o sonoritate ampla;

"betia" de parfumuri-senzualitate maladiva;

tragic, fatalitate, damnare;

stari morbide;

Fuziunea intre simbolism si basm;

Sentimentul diafanului,fragilului.

Dimitrie Anghel:

rafinamentul;



refugiu in fantezie si vis;

aspiratia spre frumos;

protest impotriva societatii;

intimism muzical;

anecdotica simbolista.

A daua etapa constituie directia pseudosimbolista din jurul revistei "Viata noua", condusa de OvidDensusianu, care cultiva programatic poezia orasului, in opozitie cu samanatorismul obsedat de universulrural.

Valorifica inovatiile formale aduse de simbolism,-mai putin insasi viziunea poetica- avand careprezentant pe Ion Minulescu.

III Trasaturile liricii lui Ion Minulescu:

Tentativa verlainiana de a compune romante;

Corespondente;

Gesturi teatrale;

Limbaj abundent si fluent;

Enigmaticul, exotismul, jovialitatea;

Persiflarea romantei;

Gust decadent;

Policromie;

Nostalgia calatoriilor in necunoscut;

Declamatoriul.

Ovid Densusianu



Un alt teoretician si sustinator al simbolismului este Ovid Densusianu(intemeietorul revistei "Viatanoua"1905-1925).Simbolismul lui Densusian este polemic prin atitudinea de combatere a epigonismuluieminescian si a semanatorismului,prin proclamarea principiului libertatii si a progresului in arta. Densusiancerea o literatura noua,afirmand ca specificul national nu este un monopol al samanatoristilor,ci apare inorice opera scrisa de romani;el nu se gaseste numai la tara,este prezent si in mediul citadin,adica pretutindeniin spatiul romanesc. Directorul "Vietii noi" pledeaza pentru o arta adresata celor initiati,prin aceastaurmarind nu izolarea artei de popor,ci ridicarea maselor la nivelul elitelor,pentru ca, in acceptia lui,"arta

pentru arta"inseamna "arta inalta".

Simbolismul,asa cum il intelegea Densusianu,trebuia sa refslecte viata in desfasurarea ei, viatatotala.Densusianu vorbeste si despre influenta lui Wagner asupra simbolismului,fapt comentat,de altfel,deMacedonski,Stefan Petica,Tr. Demetrescu,iar I. Minulescu il numeste direct pe compozitorul german inversul "De ce-ti sunt ochii verzi-culoarea wagnerienelor motive"

A IV a patra etapa realizeaza sinteza temelor si motivelor, contaminata insa de elemente ale altor miscari literare, expresionismul in primul rand.George Bacovia, exponentul ultimei etape, ilustreaza la unnivel artistic, superior simbolismul, in primele doua volume, dar depaseste ulterior coordonatele acestuicurent.

Trasaturile liricii lui George Bacovia:

Atitudine nonconformista, de fronda si epatare;

Postura de damnat;

Revolta impotriva existentei uratului;

O lume a vidului, a inadaptarii;

O atmosfera sumbra;

Simboluri dure, asociatii stranii in tonalitati depresive;

Izolarea dezarmanta;

Picturalitatea simbolista,culori obsesive;

Dispozitia sufleteasca muzicala;

Concentrarea exprimarii.

Ego

``Tot mai tacut si singur



In lumea mea pustieSi tot mai mult m-apasaO grea mizantropie.

Din tot ce scriu, iubito,Reiese-atat de bineAceeasi nepasare

De oameni, si de tine.``

Trasaturi

Sintezia :este o figura de stil specifica simbolismului, care consta in asocierea mai multor senzati intro imagine poetica unica .

Ex Florii albastra tremur ude, in vazduhul tamaief

Sugestia : simbolul se realizeaza prin sugestie,de aceea Baudelaire numea poezia "o specie devrajitorie evocatoare".Rolul sugestiei in realizarea simbolurilor este foarte mare.Mallarme sustine ca "a numiun obiect este a suprima trei sferturi din placerea poemului"si adauga "a sugera,iata visul!".Urmand acest principiu,poetii simbolisti nu descriu,nu nareaza,nu relateaza.Ei resping anacdotica ,fabula,reportajul.D.Anghel nu descrie florile,in volumul "In gradina",nici Stefan Petica fecioarele,in"Fecioara in alb" .Eicomunica mai ales senzatii (olfactive, vizuale) corespunzatoare unor stari sufletesti.Ion Minulescu descriecorabii mari,insule,faruri spre a-si exprima aluziv,pe cale de sugestie,dorul de calatorii,tentatia departarilor

Corespondentele sunt un mod de sondare,de luminare a zonelor ascunse ale realitatii.Ideeafundamentala a simbolismului consta in exprimarea unor raporturi intre eul poetului(universul mic)silume(universul mare)care se traduc la nivelul receptivitatii prin simboluri.Ele tind sa exprime relatiile ce

exista,pe baza unor afinitati secrete,intre partile componente ale totului cosmic.In categoria corespondentelorintra si analogiile dintre senzatii,emotii,imagini de naturi diferite.

Muzica : Simbolistii vor plasa in lumea de obiecte si fenomene starea de inefabil,de taina,care nu poate fi descrisa si expusa,ci numai sugerata,astfel arta simbolista se apropie atat de mult de muzica. Au pledat pentru muzica Verlaine-"muzica inainte de toate",Mallarme-face distinctie intre valoarea muzicala sicea notional-poetica a cuvintelor,Macedonski,pentru care "arta versurilor este arta muzicii".Cuvintele capatanuante subtile,ele devin muzica.Cateva poezii simboliste au fost puse pe note-"Canta un matelot"a lui I.Minulescu,"Note de primavara"a lui G. Bacovia. Este subliniata si o muzica interioara la Bacovia, care aasimilat muzica,in sensul ca ea sugereaza stari de spirit,in timp ce la Minulescu ea ramane adesea exterioara.

Prozodia : Marea invocatie a simbolistilor in materie de prozodie o constituie introducerea in poeziea versului liber,insa nu toti poetii simbolisti au renuntat la versificatiaclasica(Mallarme,Verlaine,Rimbaud).In Franta versul liber a fost introdus de Gustave Kahn. Poemul"Hinov"al lui Macedonski renunta la versul liber,sub motivul ca aceasta prezinta pericolul alunecarii spre proza ritmica.In poezia romaneasca versul liber se deosebeste la Ov. Densusian,I. Minulescu,T. Arghezi,L.Blaga.

Poetii simbolisti au dat importanta problemelor de forma,ritm,creand cele mai savante armoniiverbale,pauze,asonante si refrenuri. Eminescianizat la inceput,sentimental,decorativ,stilizat,simbolismulromanesc dobandeste o nuanta expresionista in unele versuri ale lui Bacovia si Saulescu.



Teme si motive

Motivul singuratatii :descinde din romantism.In simbolism el isi pierde grandoarea,nu esteclamat,devine elegiac si intim.Stefan Petica ii da o dimensiune tragica:"Batui la portile straine,/Si-nchise poetile-au ramas".Nota de singuratate este imbogatita cu melancolia tacerii,cu gesturi nehotarate,cu tristetiapasatoare,la D. Anghel.Bacovia se simte pribeag pe pamant,odaia il sufoca precum sicriul.O cauza aexvitabilitatii si a agitatiei este starea de gol in care linistea devine apasatoare sau provoaca stari

nelamurite:"Eu stau,si ma duc si ma-ntorc","Stau singur in cavou", "Singur,singur.singur","Eu singur cuumbra".Efectul singuratatii este melancolia si spleen-ul,"Motivul spleen-ului presupune un amestec de plictiseala profunda,dezolare si tristete abstracta,fara ca poetul sa ajunga la deceptie si pesimism propriu-zis,ca in romantism"(Lidia Bote).

In literatura universala,spleen-ul simbolist a fost exprimat pentru intaia data de Baudelaire. LidiaBote considera spleen-ul poetilor simbolisti romani ca o prelungire a dorului poeziei populare,complicat insala nivelul existentei urbane. Stefan Petica scrie:"Mi-e dor de-un cantec plin de jale,/De-o adiere parfumata".Simbolismul cultiva un rafinament al senzatiilor si al emotiilor,obtinut prin poetizarea vietii urbane sautransfigurarea unor taramuri exotice,necunoscute.Starea este de reverie,poetii simbolisti sunt atrasi,inevadarile lor,de mister,de dorinta de a se elibera din mediul inchis,apasator.

Evadarile, tentatia avantarii spre mari departari cu miraje si taramuri misterioase, intr-o imagisticaimprecisa,costituie o adevarata categorie tematica in simbolismul romanesc.Reprezentativ in acest sens esteI. Minulescu,poet al marilor plecari,cu obsesia exotismului,atractia catre zonele sudului,tropicale sau extrem-orientale,cu vegetatii luxuriante.

Marea plecare o initiaza insa,in poezia noastra,Macedonski:"Intindeti panzele,

baietii/Un vant subtire se ridica,/Albastra mare se despica". Exotismul se realizeaza si prin vocatia pentru atmosfera de legenda si de mister,poetii manifestand interes pentru feeria de ev mediu.Pe de alta parte,in scrieri ca poemul dramatic"Solii pacii"(St. Petica)si poezia "Cu sufletul si noaptea" (M.Saulescu)se

realizeza fuziuni ale simbolismului cu basmul,inspiratia fiind autohtonizata.

Natura : Spre deosebire de poezia romantica,natura nu mai este subiect,ci stare sufleteasca,exprimatamuzical ori cromatic,sau decor. Astfel, parcul, gradina, statuile,orizonturile marine sunt prezentate static.In jurul obiectelor plutesc muzica si parfumul,in spatii nedefinite,ca si in poezia lui Baudelaire;poetii isi propunsa dezvaluie "corespondentele"din natura.Simbolistii canta amurgurile subordonate starilor afective;tonulunora este insa explicativ:St. Petica marturiseste ca,asa cum se stinge seninul zilei "asa pierit-a caldura altor zile bune". Bacovia devine un "liric al culorilor",auditiile lui sunt colorate(sinestezie).Natura lui Bacovia esteaparent statica,insa in realitate toamna plansul,golul,somnul,frigul,caldura,rasul,ploaia se misca intocmaifiintelor vii.

Culorile dominante sunt cenusiul,negrul,albul;culorile obsesiei; rosul,violetul, galbenul,expresii alestarilor anxioase.

Motivul ploii: incepand cu Macedonski("Cantecul ploaiei")-si al toamnei apare la totisimbolistii.Critica a semnalat ecouri eminesciene in poezia toamnei.Sonetele lui Eminescu in care toamnaconstituie prilej de aduceri aminte,intr-o lumina sura,filtrata de soare,se prelungesc in poezia lui St. Petica:"O,lasa toamna care piere/Graiul dulcilor poveste". Poezia toamnei va excela insa in lirica bacoviana,coplesind intregul univers. Sentimentul ploii aduce stari depresive:"Cemelancolie,/Ploua,ploua,ploua",pana la enervarea exasperanta:"O bolnava fata vecina racneste la ploaierazand". La I. Minulescu,sentimentul ploii intra in analogie cu existenta stereotipa: "Umede de-atata



ploaie,/Oraseni pe trotuare/Par papusi automate".Alteori,la I. Minulescu,isi face loc nota joviala,usor estetizata si exterioara:"Ploua gris ca-intr-o stampa japoneza". De la tratarea anecdotica pana la traireadramatica,cu descoperirea sentimentului "tarziului"si al "pustiului", pulverizand categoriile de spatiu sitimp,se dezvaluie drama nerealizarii("Tarziu clavirul moare","cantecul geme tarziu","va fi tarziu in ziuaaceea","si tare-i tarziu si n-am mai murit","s-asculti pustiul","pierdut in muzeul pustiu","pierdut intr-o provincie pustie"-G. Bacovia).

Iubirea : Simbolistii nu incadreaza tematica iubirii in contextul naturii.Cele doua elemente nuformeaza,ca la romantici,un tot.Poetii vor gasi insa corespondente in comunicarea sentimentelor.Ei vor exprima uneori si direct sentimentul,implicand trairi intense,manifestate prin reactii vitaliste(Macedonski)saumaladive(Bacovia). Predilectia pentru parfumuri si muzica este de ordin vital .

Al. Macedonski publica,in 1886,in "La Walonie",o poezie,"Nevroza",si pe urmele lui,St. Petica,N.Davidescu,I. Minulescu scriu si ei "nevroze". Erotica simbolista,pe langa motivul nevrozei,implica si ununivers floral.Femeia este hieratica,se misca intr-o lume dematerializata sau nostalgia prezentei ei desteaptasenzatii olfactive,ca la St. Petica,pentru care faptura iubita este "o raza parfumata". Un univers floral binecunoscut aduce volumul "In gradina",a lui D. Anghel;florile amintesc de cei morti,de statornicia

In poezia de dragoste,Bacovia pastreaza ecouri eminesciene sau,gesticuland,rasul se amesteca cu plansul;alcoolul,tremurul,suspiciunea,spaima,nevoia de ocrotire isi fac loc pe rand:"Deschide,dadrumul,adorato,/Cu crengi si foi uscate am venit", "Asculta,tu,bine iubito,/Nu plange si nu-ti fieteama,/Asculta,cum greu,din adancuri,/Pamantul la dansul ne cheama".Este subliniata latura intimista a poeziei de dragoste,prin prezenta obiectelor-intalnita mai intai la Macedonski si cultivata mai apoi de D.Anghel, ,I. Pilat,I. Minulescu.Apar, astfel, odaia, tablourile ,scrinul,biblioteca.

Instrumentele muzicale Simbolismul aduce in poezie o gama de instrumente muzicale,realizandcorespondente intre emotie si instrumentul muzical:vioara,violina exprima emotii grave;clavirul-tristetea sisentimentul desperat al iubirii;;fluierul este funebru;fanfara trezeste melancolii; pianina, melancoliaconstituie motive uneori exterioare,decorative,alteori vor intra in substanta si in atmosfera generala a

poeziei.La noi,St. Petica evoca mai toate instrumentele muzicale;vioara,mandolina,pian,harfa. I. Minulescu percepe muzica sentimental,iar Bacovia,grav,dezvaluindu-ne stari nevrotice:"Iubita canta-un marsfunebru/Ea plange,si-a cazut pe clape,/Si geme greu ca in delir/In dezacord clavirul moare".Culorile sunt incorespondenta cu instrumentele muzicale,pelicula este o pictura parfumata a primaverii;amurgul insotestecantecul viorilor(St. Petica-"Cand viorile tacura").

Prin simbolism poezia romaneasca s-a innoit artistic,si-a imbogatit considerabil mijloacele deexpresie,instrumentele prozodice,largindu-si tematica indeosebi prin orientarea spre lumea orasului

Simbolismul European

Documents

Transcript of Simbolismul European