Siguranta barajelor

8/16/2019 Siguranta barajelor

1/7


2/7

iguranta este un termen general prin &are pot "i asumate di"erite in elesuri semanti&e#țC)iar si asa numitele de"initii 8te)ni&e8 ale siguran ei pot "i interpretate in moduri deose-ite#ț!rin&ipalele di"i&ulta i re+ulta din "aptul &. siguran a nu este o &ara&teristi&. "i+i&. atri-uit.ț țo-ie&tului m.sura-il in prin&ipiu &u instrumente# iguran a este in "apt un &on&ept &omplețnas&ut din &onsiderente so&io – e&onomi&e, pri$ind presupunerile noastre :s&enarii pentru $iitor;

si &unoa terea in&omplet. desi este &ondi ionat. de &ir&umstan e i propriet. i o-ie&ti$e# In a&estș ț ț ș ț&adru, &on&eptul de siguran . e$oluea+. in timp prin s&)im-area per&ep iilor < a tept.rilor siț ț ș progresele te)ni&o – tiin i"i&eș ț => , =2>#

Moti$a iaț primar. pentru reali+area siguran ei : de a te sim i in siguran .; este de naturaț ț ț psi)ologi&a sim ul de peri&ol, nas&ut dintr?o eperien . dureroas., &are a &ondus at@t pe planț ț&ole&ti$ &@t si indi$idual la ne&esitatea de a g.si i lua masuri pentru a te proteja# Con&eptul deșsigurant. este ast"el legat pe de o parte de a tept.rile in $iitor iar pe de alt. parte deș pro-a-ilitatea de apari ie a peri&olului :&edarea -arajului; si e$aluarea ris&ului lui de produ&er#ț

iguran a unui -araj &orespunde pra&ti& speran ei &a lu&rarea s. se &omporte &on"ormț ț pre$i+iunilor, respe&ti$e s. nu se produ&. &edarea ei :ruperea, de$ersarea ne&ontrolata a apei dina&umulare; su- a& iunea "a&torilor am-ientali aleatori#ț

iguran a -arajelor a "ost in permanent in &entrul preo&uparilor IC/1# &opul "inal alț preo&up.rilor a "ost intotdeauna de redu&ere a num.rului de &ed.ri si in&idente la -araje a$@ndin$edere &. o &edare a unui -araj poate pro$o&a pagu-e material dep. ind de +e&i de ori &ostulșlu&r.rii i multe $i&time omene ti# !rogresele reali+ate in &on&ep iile de proie&tare si te)nologiileș ș țde ee&u ie in supra$eg)erea &omport.rii in eploatare au &ondus &onstant in timp la s&.dereațratei in&identelor sau &ed.rilor de -araje# 1a&a rata &ed.rilor la -araje inainte de anul 900

dep. ea A, in present a&east. rat. se situea+. la mai pu in de 0,A# Barajele se in&adrea+. inș ț&ategoria &onstru& iilor de mare ris& dar a$@nd in pre+ent un grad "oarte ridi&at de siguran .#ț ț

(ema Q93 – iguran a a "ost stru&turat. in &in&i su-t)eme pentru parti&ipan ii &u lu&r.riț țla &ongress#

• # %&&idente si in&idente la -araje si la&uri – tudii de &a+uri re&ente,• 2# *is&uri aso&iate &u "a&tori organi+a ional si uman#ț• 3# egisla ia, &on&epte de reglement.ri, g)iduri si -una pra&ti&.,ț• # *is&uri spe&i"i&e pentru -arajele mi&i,•

# *is&uri spe&i"i& pentru ia+uri, s&)eme &u sto&are – pompare, stru&turi pentru&ontrolul $iiturilor si alte -araje &u s&opuri spe&ial,*aportul general asuprea temei Q93 a "ost ela-orate de erald Den+, pro"esor la

'ni$ersitatea de (e)nologie din ra+ :%ustria;#In ta-elul se pre+int. distri-u ia pe &ele E .ri :Comitete Fationale; ale &elor ț ț

lu&r.ri trimise pentru a&east. tem.#

Reparti ia pe tări a lucrărilor trimise spre publicare la congressț


3/7

Tabel 1.

Numar de lucrări 44 Comitete Na ionaleț

7 Spania

6 Japonia

5 Fran aț 4 Cina! "#rica de Sud

$ %l&e ia! Rom'nia! Rusiaț

( Statele )nite ale "mericii

1 "ustria! Republica Ceă! *ndone+ia! ,o+ambic! Sri -ana! Suedia!

/olonia

C*/MB :Comitetul *om@n al Marilor Baraje; apare &u trei lu&r.ri , dup. &um umrea+. 8 Insta-ilitatea talu+elor la&urilor i siguran a -arajelor# 'nele eemple re&ente din *om@niaș ț 8 de

%ltan %-dulamit si Gugeniu Mar&)idanu# H Managementul ris&ului legat de la&urile #C# idroele&tri&a #%8 de Irinel 1aniela Ia&o- iș

1rago Da&)ia Dlatea#ș Higuran a -arajelor !e&ineagu si Mi)oe ti prin etan area "e ei amonte &u geo&ompo+itț ș ș ț

impermea-il !VC8 de ungu #, terian M#, Vas&)etti, #si Iones&u %#Jn &adrul &ongresului au "ost puse in dis&u ieț patru su-teme &u E inter$en ii orale, &ate ț pentru "ie&are su-tem.

• # In&idente pri$ind siguran a -arajelor#ț• 2# iguran a si pu-li&ul#ț• 3# %pre&ierea ris&ului si managementul pentru se&uri+area in$estitiei#• # egislatia si e"e&tele ei asupra sigurantei#

!ro-lema siguran ei -arajelor a "ost n permanen . n aten ia IC/1# Jn sprijinul a&esteiț ț ț

a"irma iiț sunt sunt -uletnile IC/1 dedi&ate a&estei pro-leme &are se pre+int. in (a-elul 2, &@t sinumeroasele teme de la Congresele IC/1 &are s?au re"erit dire&t sau indire&t la siguran aț -arajelor &are se pre+inta in (a-elul 3#

0uletinele *C-2 dedicate problemei siguran ei bara3elor ț

Tabel (

Fr# Buletin (itlu %nul aparitiei39 iguran a ia+urilor ț 200E30 %pre&ierea ris&ului n managementul siguran ei -arajelor ț 2002 *is&ul ia+urilor la [email protected] peri&uloase 200

09 Baraje &u n.l imi mai mi&i de 30m# G&onomii de &ost sițm-unatatiri ale siguran eiț 99L

99 Cedarea -arajelor – %nali+a statisti&a 99G02 M.suri de redu&ere a ris&ului nestru&tural 200

Teme anterioare relati& !a siguran a bara3elor anali+ate la Congreseț

Tabelul $.

Nr. Titlu Congresul


4/7

temă

1 ,anagementul siguran ei bara3elor ț 0rasilia!($(

6 Siguran a bara3elor de piatră si păm'nt ț 0arcelona!(((

5 ,anagementul e8ploatării bara3elor asupra impactului din bie#ul a&al 0arcelona!(((

$ "specte seismice pri&ind bara3ele ,ontral (1($

7 2e&ersarea cu sta&ile i alte amena3ari cu descărcare controlată i siguran aș ș ț bara3elor

0ei3ing!((

7 ,onitori+area bara3elor i a #unda iilor lor ș ț 0ei3ing!((

76 Folosirea anali+elor de risc 9n spri3inirea deci+iilor pri&ind siguran a bara3elor ț

i managementuluiș

0ei3ing!((

75 *ncidente si cedări la bara3e Floren a! 117ț

6 "precierea siguran ei si retenologi+area bara3elor e8istenteț 2urban! 114

!reo&up.rile pentru siguran a -arajelor in &adrul IC/1 se re"le&ta. i n a&ti$itateaț ș&omitetelor te)ni&e in "un& iune, multe dintre ele a$@nd pe agenda de lu&ru, aspe&te pri$indț

siguran a -arajelor# Jn Comitetul pentru Cal&ulul si !roie&tarea Barajelor se anali+ea+. "olosireațmodelelor de e$aluare a ris&ului pentru sta-ilirea m.surilor de redu&ere a ris&ului de a&&idente la -araj# !e agenda Comitetului pentru iguran a Barajelor se pre$ede g.sirea de instrumente ințsprijinul managementului ris&ului la -araje# Jn a&est sens se are in $edere in&luderea de metode pentru anali+a me&anismelor de produ&ere a in&identelor si a&&identelor la -araje i &onsiderareașaranjamentelor organi+a ionale pentru redu&erea ris&ului# uplimentar legisla iile iț ț șreglement.rile pri$ind siguran a -arajelor din tari mem-re IC/1 sunt n &urs de re$i+uit,țaspe&te pri$ind siguran a pu-li&a "iind &onsiderata# %&este a&ti$it. i n des". ureare $or &onstruiț ț șla &re terea siguran ei -arajelor si $or men ine n aten ia a&estei pro-leme eisten ial.#ș ț ț ț ț

Jn &ontinuare se "a& &omentarii i se $or pre+enta &ele mai repre+entati$e lu&r.ri dinș

&adrul temei Q93 studiate pe &ele su-teane#

2. Cazuri recente de accidente si incidente la baraje i lacurișGperien a do-@ndit. de la lu&rurile reali+ate i a"late n eploatare, &re terea se$erit. iiț ș ș ț

legilor pri$ind siguran a -arajelor, per"e& ionarea metodelor de &ontrol al &alit. ii lu&r.rilor suntț ț ț"a&tori prin&ipali, &are au &ontri-uit la redu&erea &ontinu. a &a+urilor de a&&idente si in&idente la -araje i la&uri de a&umulare#ș

1a&. la ni$elul anilor 90 rata nereu itelor :in&idente si a&&idente; n domeniu se situașla &ir&a 2A din num.rul -arajelor n pre+ent rata a s&.+ut la 0,LA i &)iar mai pu in#ș ț

/ anali+. general. -a+at. pe date statisti&e asupra in&identelor produse la -arajele din

%"ri&a de ud, de?alungul unei perioade de peste 00 de ani este pre+entat. in lu&rarea =3>#%nali+a este interesant. "iind&. datele pre+entate pot "i etrapolate i la un &adru mașgeneral# In %"ri&a de ud sunt nregistrate 3L -araje mi&i &u n.ltimea mai mi&a de m si 9LE -araje mari &on"orm reglement.rii IC/1 :-araje &u nal imea mai mare sau egal. de m;#ț

!@n. in anul 9LE &@nd s?a promulgat legea pri$ind siguran a -arajelor nu eistauțe$iden e stri&te pri$ind a&&identele si in&identele produse la -araje# 1upa promulgarea legii s?ațn"iin atț HBiroul de iguran . a Barajelor ț 8, &u sar&ini de supra$eg)ere a apli&.rii legii# (otodata,


5/7

toate a&&identele si in&identele din domeniul -arajelor au "ost nregistrate n 8Catalogulin&identelor8 &are "a&e parte din sistemul in"ormati& al Biroului de iguran . a Barajelor#ț

tatisti&a in&identelor arat. &. dintr?un total de 2LE in&idente nregistrate L s?au produsla mari -araje# Cau+ele majorit. ii in&identelor la mari -araje au "ost in ordine de$ersarea pesteț&oronament de i &au+a &apa&it. ii insu"i&iente a des&ar&atorilor :22A din totalul in&identelor;,ș ț

in"iltratii &on&entrate si ero+iuni interne :,3A;, ero+iuni la des&.r&atori #Multe in&idente s?au produs la prima umplere i nainte de 90# 1up. promulagarea egii iguran ei Barajelor ș țnumarul in&identelor a s&.+ut dramati& la -arajele reali+ate &on"orm a&estei reglement.ri,nregistr@ndu?se numai in&idente , ni&i unul dintre ele nu au &ondus la &edare# :"ig# ;#

tatisti&a &ed.rilor arat. &. dintr?un total de E &ed.ri inregistrate numai E au "ost mari -araje# Interesant de notat &. 3,A dintre &ed.ri in&lu+@nd -arajele mi&i s?au produs &a urmare ade$ers.rii peste &oronament din &au+a &apa&it. ii insu"i&iente a des&.r&.torilor iar 20,2A dintreț&ed.ri au "ost por$o&ate de ero+iuni interne si in"iltra ii &on&entrate# :"ig# 2;#ț

Jn domeniul -arajelor mari, &ed.rile s?au produs numai la -arajele de pam@nt i ia+uri#ș Fi&i un a&&ident nu s?a inregistrat la -arajele din -eton si din piatr.#

Cau+ele a$ariei unei goliri de "und din -eton armat i n$. .mintele desprinse n urmaș ța&&identului sunt pre+entate n lu&rare =3># %&&identul s?a produs la golirea de "und a -arajuluiMassingu , un -araj de p.m@nt &u nal imea de L m, si lungimea de ,L )m, din Mo+am-i&,țintrat partial in eploatare in 9#

Barajul este pre$.+ut &u un de$ersor de 20 m lungime pe "lan&ul st@ng pe &are dup.r.+-oi n &adrul unui proie&t major de rea-ilitare s?au montat E mari sta$ile segment in perioada200?200E# Jnainte de montarea sta$ilelor ni$elul de eploatare al la&ului se situa la &otamdM &orespun+.toare ni$elului &restei de$ersorului# 1upa montarea sta$ilelor segment &otade eploatare a la&ului a &res&ut la 2 mdM, &ota &oronamentului -arajului "iind de 30 mdM#

olirea de "und &onsta din 2 &ondu&te in "orm. de &opite de &al &u dimensiunile de L,00

L,00 m2 i o &ondu&t. &ir&ular &u diametrul de 9m plasat. deasupra lor &u "un& ia de &ondu&tș ț"or at. pentru o $iitoare &entral. )idroele&tri&.# %&estea au "ost &onstruite &a o tripl. stru&tur. deț -eton armat ingropat. intr?o tran ee n "orma iuni &al&aroase i ga+oase pe malul drept al al-ieiș ț ș prin&ipale a r@ului# J na$al de stru&tura tripl. este o stru&tur. al&.tuit. numai din 2 &ondu&te in"orm. de &opite de &al &u dimensiunile L,00 L,00 m2 :"ig#3;#

Cele dou. &ondu&te ale golirii de "und sunt pre$.+ute la &ap.tul a$al &u $ane segment&are des&ar&. apa intr?un &anal re&tangular de , m l. ime, i 00 m n.l ime# Jn amonte deț ș țturnul de pri+., golirile de "und sunt e&)ipate &u doua $ane de inter$en ie# %t@t $anele deținter$en ie &@t i $anele segment de ser$i&iu au "ost moderni+ate &u o&a+ia lu&r.rilor deț șrea-ilitare din perioada 200?200E#

Jn 1e&em-rie 200 a n&eput umplerea la&ului dup. in&)eierea lu&r.rilor de rea-ilitare# Jn martie 200L $ana radial de ser$i&iu de pe partea stang. a "ost n&)is. &@nd ni$elul n la& era la20,L2 mdM# Fi$elul n la& n &ontinuare a &res&ut la &ota 22,L2, la E aprilie 200L# !e 22 mai200L &@nd ni$elul in la& era la 22,3 mdM a "ost &)is. si $ana radial de ser$i&iu de pe parteadreapt.# Cele doua $ane de inter$en ie erau des&)ise urmare a a&estor mane$re pentru prima datațin eploatare &ele dou. &ondu&te ale golirii de "und erau soli&itate de o presiune )idrostati&. &umagnitudinea de 39,20 m in a# !e 22 mai 200L la un inter$al de E) 308 dup. in&)iderea $anei


6/7

radiale de pe partea dreapt. s?a produs -rus& o eplo+ie masi$., &are a di+lo&at i "ragmentatș partea superioar. si o parte din pere ii stru&turii de golire din amonte de $anele radiale dețser$i&iu# :"ig#;# Jn urma a&&identului s?a produs o des&.r&are ne&ontrolat. prin golirea de "undde aproimati$ 000m3


7/7

radientul termin& ridi&at a generat "isuri $erti&ale importante pe "a a amonte &are au ajuns lațde&)ideri de pana la mm, iar pierderile de ap. au ajuns la 300 l

Siguranta barajelor

Documents

Transcript of Siguranta barajelor