3

CAP. 1. PREZENTAREA SOCIETII COMERCIALE BOROMIR PROD S.A.

1.1. Constituirea firmei i transformrile ulterioare pe care le-a cunoscut

Denumire : SC Boromir Prod SA Buzu;

Sediul : Judeul Buzu, Localitatea Buzu, Strada antierului, Numrul 37;

Forma juridic : societate pe aciuni;

Codul fiscal : RO1145077;

Numrul de nregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J10/184/1991;

Data nfiinrii : n anul 1991, pe baza H.G. nr. 1353/1990, prin preluarea integral a patrimoniului IMP

Buzau sub denumirea SC Spicul SA Buzu;

Durata de funcionare : nelimitat;

Pagina de internet : www.boromir.ro;

Date de contact : telefon : 0238446705, fax : 0238436646;

Adresa de e-mail : secretariat.buzau@boromir.ro

SC BOROMIR PROD SA BUZU, a fost nfiinat ca societate comercial pe aciuni n baza

legii 15/1990 prin preluarea activului i pasivului fostei Intreprinderi de Morrit i Panificaie Buzu.

nfiinarea SC BOROMIR PROD SA Buzu (sub denumirea SC SPICUL SA Buzu) s-a facut prin

Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabilete i statutul iniial al societii.

La data de 11.06.2002, prin actul aditional nr. 2241 s-a modificat denumirea societii n SC

BOROMIR PROD SA.

Societatea Boromir Prod SA Buzu face parte din grupul Boromir, din care mai fac parte i

urmtoarele societi: SC Boromir IND SRL, SC Hardwood SRL, SC Comcereal SA Valcea, SC

Moara Cibin SA, SC Amylon SA, SC Extrasib SA, SC Comcereal SA, Eurostar Invest SRL.

Nscut n respectul tradiiei, dar cu o perspectiv modern asupra acestui domeniu, att de

vechi i totui att de puin exploatat, societatea s-a dezvoltat i i-a diversificat activitatea oferind

pieei att produse tradiionale, ct i produse noi, de care piaa romneasc avea nevoie.

Istoric Grup Boromir

1994 : Ia fiin societatea comerciala S.C. BOROMIR IND Rm. Vlcea. Obiectul principal de

activitate l constituie achiziia, prelucrarea cerealelor, precum i valorificarea superioar a finurilor

prin seciile proprii de panificaie i patiserie.

4

1998 : Moara Cibin din SIBIU a fost preluat de ctre grupul Boromir, iar la sfritul anului

2001, S.C. BOROMIR IND Rm. Vlcea a devenit acionar majoritar. Moara Cibin este dotat cu mori

performante ce proceseaz gru moale, gru dur i porumb.

2000 : A fost preluata moara de gru din Buzu. Moara produce n special finuri superioare,

putnd realiza ntreaga gam sortimental de produse de morrit i panificaie.

1999 2002 : n aceast perioad S.C. BOROMIR IND Rm. Vlcea achiziioneaz uniti de

tip Comcereal, avnd ca obiect principal activitatea de achiziie, pstrare i valorificare a cerealelor.

2011 : Pe lng cele trei societi, BOROMIR IND Rm. Vlcea, BOROMIR PROD SA Buzu

i Moara Cibin din SIBIU, Grupul Boromir mai deine puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Iai,

Slobozia.

Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat ntr-un ritm dinamic, pentru ca n prezent s ajung

s controleze 10% din activitatea de morrit de pe piaa de profil din Romania, cu o capacitate de

mcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil att n urma achiziionrii de noi fabrici de morrit i

panificaie aflate n zone ale rii cu potenial de dezvoltare din Sibiu, Buzu, Deva, Slobozia, ct i

prin retehnologizarea i reutilarea tuturor facilitilor de producie din patrimoniu.

Societatea dispune de o reea de magazine specializate "Boromir Pan Caf" (magazine cu

suprafee cuprinse ntre 50 i 150 mp), acestea constituind un proiect lansat n aprilie 2008, bazat pe re-

branduirea tradiionalelor brutrii Boromir existente n oraul Rm. Vlcea nc din anul 1996.

In municipiile Buzu si Rm. Srat isi desfasoara activitatea o reea proprie de desfacere de 20

de magazine, din care 16 sunt situate n municipiul Buzu iar 4 n oraul Rm. Srat.

Pe lng acestea, Boromir mai deine 3 benzinrii n Rm. Vlcea si fabrica de cherestea

Hardwood .

Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morrit are o pondere de 55%, urmat de cea de

dulciuri i prjituri care deine 20%, apoi de divizia de panificaie cu o pondere de 15% iar restul

activitilor sunt reprezentate de magazine, distribuie i benzinrii care acoper 10% din afaceri.

Acestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010.

Pentru a veni n ntmpinarea nevoilor pieei i pentru a rspunde ct mai bine exigenelor

clienilor, societatea a dezvoltat i diversificat activitatea pentru ca, mbinnd inovaia cu tradiia, s

ofere produse care s satisfac cele mai nalte standarde de calitate, sntate i siguran.

Boromir plaseaz n centrul preocuprilor sale satisfacia deplin a clientului, un client care se

rentoarce de fiecare dat la un produs de calitate, conceput i oferit cu profesionalism, astfel nct s

rspund tuturor exigenelor i aspiraiilor acestuia.

5

1.2. Domeniul de activitate si modificarile pe care le-a inregistrat in decursul timpului

(nomenclatura produselor)

Socieatea desfaoar activiti conform cu obiectul de activitate aprobat de ctre acionari,

respectiv:

a) producerea i comercializarea produselor de morrit;

b) producerea i comercializarea produselor de panificaie, patiserie;

c) comercializarea en-gross si en-detail a mrfurilor;

d) prestarea de servicii (activiti de consultan pentru afaceri i management)

e) fabricarea i comercializarea de furnire i panouri.

Principalele produse, mrfuri i servicii prestate sunt:

- produse de morrit;

- produse de panificaie;

- mrfuri diverse (dulciuri, cafea);

- prestri servicii ( morrit, transport).

Cozonaci

o Cozonac de sarbatori

o Cozonac de Paste

o Cozonac de zi cu zi

Croissante

o Croissant

o Piccolina

o Tortina

Cornulete

o Cornulete fragede

Covrigi

o Covrigei buzoieni

o Saleuri

Panificatie

o Paine si specialitati

Paste fainoase

o Paste

Piscoturi

o Blaturi de tort

6

o Piscoturi

Morarit

o Faina industriala

o Faina retail

7

1.3.Organizarea structural

Directia tehnica

DIRECTIA COMERCIALA

DIRECTIA ECONOMICA

DIRECTIA TRANSPORTURI

DIRECTIA GENERALA

Directia productie

ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

DIRECTOR GENERAL

COMPARTIMENT JURIDIC, CONSILIERI, CFI,

ARHIVA

SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE SI

PROTECTIE

SERVICIUL PENTRU SITUATII DE

URGENTA

COMPARTIMENT ADMINISTRATIV, PROTOCOL,

SECRETARIAT, PAZA

COMPARTIMENT SISTEME INFORMATICE

COMPARTIMENT MANAGEMENTUL CALITATII

SI PROTECTIEI MEDIULUI

COMPARTIMENT RESURSE UMANE,

SALARIZARE

COMPARTIMENT CTC - LABORATOARE

DEPARTAMENT INTRETINERE, REPARATII,

MODERNIZARI

INFRASTRUCTURA TEHNICA

DEPARTAMENT EXPLOATARE INFRASTRUCTURA

TEHNICA

DIRECTOR PRODUCTIE DIRECTOR COMERCIAL

DIRECTOR ECONOMIC

SERVICIU

FINANCIAR

SERVICIU

CONTABILITATE

CASIERIE

DIRECTOR TRANSPORTURI

AUTOCOLOANE ATELIER

INTRETINERE

REPARATI

AUTO

DEPARTAMENT VANZARI

SERVICIU MARKETING

COMPARTIMENT FRANCIZE/CHIRII

DEPARTAMENT APROVIZIONARE

SE

F

DE

PA

RT

AM

EN

T

AP

RO

VIZ

ION

AR

E

SERVICIU

APROVIZIONARE

MORARIT, PANIFICATIE,

PATISERII,COFETARII

SERVICIU APROVIZIONARE MARKET

Punct de lucru OGOANELE

Punct de lucru RUSETU

DEPOZIT PRODUSE

GRUP

SERVICIU VANZARI MORARIT

SERVICIU VANZARI PANIFICATIE, PATISERIE, COFETARIE

SERVICIU VANZARI PRODUSE GRUP

SE

F D

EP

AR

TA

ME

NT

VA

NZ

AR

I

SERVICIU VANZARI MARKET

SE

F S

ER

VIC

IU V

AN

ZA

RI

MA

RK

ET

MAGAZIN

BAZAR

MAGAZIN

CRANG

BUZAU

MAGAZIN

SUD BUZAU

MAGAZIN 24

RM. SARAT

MAGAZIN 28

RM. SARAT

MAGAZIN P.

LACTATE

BUZAU

MAGAZIN P.

HALELOR 67

RM. SARAT

BUZAU

MAGAZIN

12 BUZAU

MAGAZIN 21

RM. SARAT MAGAZIN

23 BUZAU

MAGAZIN

23 BUZAU

MAGAZIN

31 BUZAU

MAGAZIN

60 BUZAU

MAGAZIN

99 BUZAU MAGAZIN

62 BUZAU

MAGAZIN

107 BUZAU

MAGAZIN

114 BUZAU

MAGAZIN

121 BUZAU

MAGAZIN

B90

BUZAU

MAGAZIN

47 BUZAU

DEPARTAMENT PRODUCTIE

PANIFICATIE

DEPARTAMENT PRODUCTIE

PATISERII-COFETARII

DIRECTOR

PRODUCTIE

DEPARTAMENT PRODUCTIE MORARIT

8

1.4. Capitalul social si structura acestuia

Ca structura , persoanele juridice detin 88.57%, din capitalul social, iar persoanele fizice detin

11,43%.

1.5. Relatiile desfasurate cu amontele (furnizorii de materii prime) si cu avalul (beneficiarii

produselor sale)

1.6. Relatiile cu instutiile financiare

9

CAP. 2. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIAR I MANAGERIAL A

S.C. BOROMIR PROD S.A.

Analiza activitii economico-financiare constituie o etap de mare importan i complexitate

n procesul de fundamentare i elaborare a strategiei firmei, dat fiind faptul c, prin intermediul su, se

realizeaz o radiografie complet a firmei. fapt ce permite identificarea punctelor forte, a punctelor

slabe i a cauzelor care le genereaz. n cadrul su, diagnosticul economic-financiar este o etap

deosebit de important care permite managerilor formularea unor judeci de valoare calitative i/sau

cantitative privind starea, dinamica i perspectivele societii pe care o conduc.

2.1. Analiza diagnostic a domeniului financiar

Necesitatea cunoaterii situatiei economice a S.C. BOROMIR PROD S.A. n vederea elaborrii

unor masuri de eficientizare a activitii implic folosirea mijloacelor de investigare ale analizei

economic-financiare.

Pentru aceasta analiza se folosesc date din bilanturile contabile si conturile de profit de pierderi

din anii 2008-2011.

Tabel nr.1

Situatia bilantului firmei S.C. BOROMIR PROD S.A. pentru perioada 2008-2011

- lei -

Denumirea elementului bilantier Soldul la sfarsitul anului

2008 2009 2010 2011

I. ACTIVE IMOBILIZATE 95.323.940 94.277.221 93.389.688 129.786.144

Imobilizari necorporale 68.550 31.000 227.183 13.505.373

Imobilizari corporale 89.075.190 87.958.120 86.881.291 97.552.402

Imobilizari financiare 6.180.200 6.288.101 6.281.214 18.728.369

II. ACTIVE CIRCULANTE 47.716.929 53.179.059 44.592.242 44.128.347

Stocuri 11.541.806 9.720.889 9.077.181 17.845.624

Creante 32.622.705 40.617.331 34.030.225 23.132.351

Lichiditati 3.552.418 2.840.839 1.484.836 3.150.372

III. CHELTUIELI IN AVANS 23.012 124. 119 93.939 159.470

TOTAL ACTIVE 143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961

10

IV. CAPITALURI PROPRII 91.052.084 97.781.873 105.225.115 130.775.179

Capital social 12.358.950 12.358.950 12.358.950 23.306.374

Rezerve din reevaluare 60.861.031 61.871.023 63.150.980 68.737.851

Rezerve 15.242.032 19.429.030 23.008.042 35.580.109

Rezultatul exercitiului 2.590.071 4.122.870 6.707.143 3.150.845

V. DATORII PE TERMEN SCURT 28.787.785 27.413.165 14.664.053 22.678.247

Credite pe termen scurt 3.046.000 2.073.000 2.070.000 2.000.000

Datorii comerciale 1.600.785 3.940.165 3.940.165 3.940.165

Salarii 24.141.000 21.400.000 8.500.000 16.738.082

VI. DATORII PE TERMEN LUNG 23.201.000 22.153.000 17.964.597 20.582.262

Credite pe termen lung 23.201.000 22.153.000 17.964.597 20.582.262

DATORII TOTALE 51.988.785 49.566.165 32.628.650 43.260.509

VII. VENITURI IN AVANS 23.012 57.242 48.014 38.273

VIII. PROVIZOANE - 51.000 174.090 -

TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII 143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961

Sursa datelor: Ministerul Finanelor, www.boromir.ro

Extinderea reelei de distribuie a dus i la meninerea unui trend ascendent n ceea ce privete

creanele, acestea ns nregistrnd o rat mai redus de cretere comparativ cu cifra de afaceri.

n totalul imobilizrilor financiare, ponderea majoritar este dat de titlurile de participare

deinute la alte societi din cadrul grupului (entiti afiliate), precum i la Bursa Monetar- Financiar i

de Mrfuri Sibiu (BMFMS).

Datele referitoare la venituri, cheltuieli si cifra de afaceri ale societatii comerciale BOROMIR

S.A. din perioada analizata, respectiv intre anii 2008 si 20011, sunt cuprinse in tabelul nr. 2, dupa cum

urmeaza:

Tabel nr. 2

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI ntocmit pentru perioada 2008-2011

- lei -

Denumire 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

CIFRA DE AFACERI 120.260.833 162.445.501 133.668.621 126.690.959

Venituri din exploatare 170.752.000 128.538.000 200.837.417 160.525.495

Cheltuieli din exploatare 164.950.000 124.817.000 195.758.505 158.386.600

REZULTATUL EXPLOATARII 5.802.000 3.721.000 5.078.912 2.138.895

Venituri financiare 1.112.686 72.402.093 5.860.954 1.235.149

11

Cheltuieli financiare 3.171.795 80.440.758 6.792.100 1.727.431

REZULTATUL FINANCIAR -2.059.109 -8.038.665 - 931.146 - 492.282

REZULTATUL CURENT 7.861.109 11.759.665 4.147.766 1.646.613

Venituri extraordinare 716.687 52.402.092 - -

Cheltuieli extraordinare 1.171.795 40.440.757 - -

REZULTATUL EXTRAORDINAR -455.108 11.961.335 - -

VENITURI TOTALE 172.581.373 253.342.185 206.698.371 161.760.644

CHELTUIELI TOTALE 169.293.590 245.698.515 202.550.605 160.114.031

Profit brut 3.287.783 7.643.670 4.147.766 1.646.613

Profit net 2.748.440 6.707.173 3.150.845 507.082

Sursa datelor: Ministerul Finanelor, www.boromir.ro

Conform graficelor, se poate observa ca veniturile si cheltuielile facute in cadrul societatii nu au

avut o evolutie constanta. Acestea inregistreaza valori maxime n anul 2009 de 253.342.185 lei, in

cazul veniturilor, respectiv de 245.698.515 lei, cazul cheltuielilor efectuate de societate. In acest an se

inregistreaza i ce mai mare profit net al firmei, 6.707.173 lei. Cele mai mici cifre le arata anul 2011.

Anul aduce atat venituri mici, cat si cheltuieli mici. In consecinta profitul din acest an inregistreaza

valoarea cea mai mica din perioada analizata, respectiv 507.082 lei, de aproximativ 13 ori mai mic

decat cel inregistrat in anul 2009.

2.1.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei

Caracterizarea dinamicii elementelor bilantiere de activ, respectiv de pasiv, presupune utiilizarea

marimilor absolute, dar si a celor relative. Analiza structurii patrimoniale presupune investigarea

acelorasi elemente cu ajutorul metodei ratelor.

0

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

LEI

Fig. 2.1.1. Evolutia veniturilor totale si a cheltuielilor totale

Venituri totale

Cheltuieli totale 2,748,440

6,707,173

3,150,845

507,082

2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.2. Evolutia profitului net (lei)

12

Dinamica elementelor din activul bilantier contabil este prezentata in tabelul nr. 3, cu ajutorul

indicilor elementelor de activ cu baza fixa in anul 2008 si arata cu cat a crescut sau a scazut activul

respectiv fata de anul de baza.

Tabelul nr. 3

Dinamica elementelor din activul bilantier contabil fata de valorile

inregistrate in anul 2008

- % -

Denumirea elementului bilantier Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009 2010 2011

ACTIVE IMOBILIZATE 98,90 97,97 136,15

Imobilizari necorporale 45,22 331,41 19701,49

Imobilizari corporale 98,75 97,54 109,52

Imobilizari financiare 101,75 101,63 303,04

ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 111,45 93,45 92,48

Stocuri 84,22 78,65 154,62

Creante 124,51 104,31 70,91

Disponibilitati 79,97 41,80 88,68

CHELTUIELI IN AVANS 539,37 408,22 692,99

TOTAL ACTIV 103,07 96,51 121,68

In tabelul nr. 4 sunt prezentate ratele de strucura ale activului S.C. BOROMIR PROD S.A.

pentru perioada 2008-2011, care reflect compoziia patrimoniului economic al societii, nivelul

thnologiilor utilizate n procesul productiv, constrngerile de ordin tehnic i juridic.

Tabel nr. 4

Principalele rate de structura ale activului

- % -

Denumirea Modul de calcul Anul

2008 2009 2010 2011

Rata activelor imobilizate

100 66,63 63,94 67,64 74,56

Rata imobilizarilor necorporale

100 0,05 0,02 0,16 7,76

Rata imobilozarilor coporale

100 62,26 59,65 62,92 56,04

Rata imobilizarilor financiare

100 4,32 4,26 4,55 10,76

Rata activelor circulante

100 33,35 36,06 32,30 25,35

Rata stocurilor

100 8,07 6,59 6,57 10,25

Rata creantelor

100 22,80 27,55 24,65 13,29

Rata disponibilitatilor

100 2,48 1,93 1,08 1,81

13

In figura 2.1.3. se poate vedea c ponderea cea mai mare o au imobilizrile corporale, valoarea

mxim de 62,92% n anul 2010, asta nsemnand c societatea beneficiaz de o infrastructur important

n vederea realizrii obiectului de activitate (morrit, panificaie), iar cele necorporale cea mai mic

(societatea nu utilizeaz intens aceste categorii de activ-retete). Scderea ratei imobilizrilor corporale

n anul 2011 reflect fie cesiunea elementelor de activ imobilizat, fie schimbarea politicii de amortizare

(accelerarea ritmului de amortizare). Cel mai bun barometru al relaiilor financiare pe care societatea le

are cu alte societi (investiii de portofoliu, participarea la capitalul altor societi) l reprezint Rata

imobilizrilor financiare. De aceea mrimea ratei variaz n funcie de intensitatea relaiilor financiare

ale societii comerciale Boromir S.A. cu mediul ei extern, de la 4,32 la 10,76%.

In tabelul nr. 5 este prezentata dinamica pasivului societatii, folosind metoda utilizata si pentru

caracterizarea dinamicii activului, respectiv cea a indicilor cu baza fixa ai dinamicii.

0.05 0.02 0.16

7.76

62.26 59.65

62.92

56.04

4.32 4.26 4.55

10.76 8.07

6.59 6.57

10.25

22.8

27.55 24.65

13.29

2.48 1.93 1.08 1.81 0

10

20

30

40

50

60

70

2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.3. Evoluia principalelor rate de structur ale activului

Rata imobilizarilornecorporale

Rata imobilizarilorcorporale

Rata imobilizarilorfinanciare

Rata stocurilor

Rata creantelor

Rata disponibilitatilor

14

Tabel nr. 5

Dinamica elementelor din pasivul bilantier contabil fata de valorile

inregistrate in anul 2008

- % -

Denumirea elementului bilantier Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009 2010 2011

IV. CAPITALURI PROPRII 107,39 115,57 143,63

Capital social 100,00 100,00 188,58

Rezerve din reevaluare 101,66 103,76 112,94

Rezerve 127,47 150,95 233,43

Rezultatul exercitiului 159,18 258,96 121,65

V. DATORII PE TERMEN SCURT 95,22 50,94 78,78

Credite pe termen scurt 68,06 67,96 65,66

Datorii comerciale 246,14 246,14 246,14

Salarii 88,65 35,21 69,33

VI. DATORII PE TERMEN LUNG 95,48 77,43 88,71

Credite pe termen lung 95,48 77,43 88,71

DATORII TOTALE 95,34 62,76 83,21

VII. VENITURI IN AVANS 248,75 208,65 166,32

VIII. PROVIZOANE - - -

TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII 103,07 96,51 121,68

Urmatorul tabel, tabelul nr.6, cuprinde date referitoare la ratele de structura ale pasivului

societatii comerciale BOROMIR S.A. Datele din acest tabel reflect evoluia structurii finanrilor

firmei, gradul de autonomie i de stabilitate al acesteia.

Tabel nr. 6

Principalele rate de structura ale pasivului

- % -

Denumirea Modul de calcul Anul

2008 2009 2010 2011

Rata stabilitatii

financiare

100 79,88 81,41 89,38 86,97

Rata autonomiei

financiare globale

100 63,64 66,31 76,21 75,13

Rata autonomiei

financiare la termen

100 79,68 81,46 85,26 86,38

Rata de indatorare

globala

100 36,34 33,61 23,63 24,85

Rata de indatorare la

termen

100 20,30 18,45 14,56 13,60

100 25,48 22,66 17,07 15,74

15

Reprezentarea datelor din tabelul nr. 6 ne indic faptul c societatea are un grad de

independen financiar mare, dat de valorile 79,68% din anul 2008 ce crete pn la 86,38% n anul

2011, dar i o stabilitate financiar mare. Celalte rate, ratele de ndatorare, nregistreaz valori mai

mici.

2.1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor

Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor se va efectua prin aceleasi metode ca si

cea a patrimoniului, adica prin metoda indicilor, pentru dinamica, respectiv a ratelor, pentru structura.

Pentru a afla in ce fel au evoluat veniturile firmei in perioada analizata, se va calcula, pentru

fiecare categorie de venituri, indicii.

a) Analiza dinamicii si structurii veniturilor

Tabel nr. 7

Dinamica categoriilor de venituri ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in

perioada 2008-2011

- % -

Denumirea elementului bilantier Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009 2010 2011

Venituri din exploatare 75,28 117,62 94,01

Venituri financiare 6506,97 526,74 111,01

Venituri extraordinare 7311,71 - -

VENITURI TOTALE 146,80 119,77 93,73

79.88 81.41

89.38 86.97

63.64 66.31

76.21 75.13 79.68 81.46

85.26 86.38

36.34 33.61

23.63 24.85 20.3 18.45

14.56 13.6

2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.4. Evoluia principalelor rate de structur ale pasivului

Rata stabilitatii financiare

Rata autonomiei financiareglobale

Rata autonomiei financiare latermen

Rata de indatorare globala

Rata de indatorare la termen

16

Tabel nr. 8

Structura veniturilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011

- % -

Denumirea Anul

2008 2009 2010 2011

Venituri din exploatare 98,94 50,74 97,16 99,24

Venituri financiare 0,64 28,58 2,84 0,76

Venituri extraordinare 0,42 20,68 - -

TOTAL VENITURI 100 100 100 100

Aceste grafice reflect ponderea fiecarui tip de venit in total venituri. Astfel se observa c

ponderea cea mai mare, n toi anii analizai, o au veniturile din exploatare, ns ponderea acestora nu

este aceeai. Scderea se nregistrez n anul 2009, an n care capt proporii veniturile extraordinare,

care, n ceilali ani, aproape c nu exist. Pondere mic au i veniturile financiare.

Tabel nr. 9

Dinamica veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C.

BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011

- % -

Denumirea elementului bilantier Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009 2010 2011

CIFRA DE AFACERI, din care:

Venituri din vanzarea marfurilor

Productia vanduta

Venituri din productia stocata

99%

1% 0%

Fig. 2.1.2.1. Structura veniturilor in anul 2008

Venituri dinexploatare

Veniturifinanciare

Venituriextraordinare 99%

1%

Fig. 2.1.2.2. Structura veniturilor in anul 2011

Venituri dinexploatare

Veniturifinanciare

Venituriextraordinare

17

Venituri din productia de imobilizari

Alte venituri din exploatare

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

Tabel nr. 10

Structura veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C.

BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011

- % -

Denumirea elementului bilantier Anul

2008 2009 2010 2011

CIFRA DE AFACERI, din care:

Venituri din vanzarea marfurilor

Productia vanduta

Venituri din productia stocata

Venituri din productia de imobilizari

Alte venituri din exploatare

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

b) Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor

Tabel nr. 11

Dinamica cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A.

in perioada 2008-2011

- % -

Denumirea elementului bilantier Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009 2010 2011

Cheltuieli din exploatare 75,67 118,68 96,02

Cheltuieli financiare 2536,13 214,14 54,46

Cheltuieli extraordinare 3451,18 - -

CHELTUIELI TOTALE 145,13 119,64 94,58

Tabel nr. 12

18

Structura cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A.

in perioada 2008-2011

- % -

Denumirea Anul

2008 2009 2010 2011

Cheltuieli din exploatare 97,43 50,80 96,65 98,92

Cheltuieli financiare 1,87 32,74 3,35 1,08

Cheltuieli extraordinare 0,69 16,46 - -

TOTAL CHELTUIELI 100 100 100 100

Ca i n cazul veniturilor, cheltuielile comport aproape aceeai structur. Din aceste grafice

putem observa c din anul 2008 pn n anul 2011, structura este aproximativ aceeai, excepie, i n

acest caz, face anul 2009, an n care se nregistreaz cheltuieli extraordinare, cu o pondere de 16,46% .

Pondere mic, dar deloc nensemnat, o au i cheltuielile financiare, datorate diferenelor de schimb

valutar.

Tabel nr. 13

Dinamica cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in

perioada 2008-2011

- % -

97%

2% 1%

Fig. 2.1.2.4. Structura cheltuielilor in anul 2008

Cheltuieli dinexploatare

Cheltuielifinanciare

Cheltuieliextraordinare 99%

1%

Fig. 2.1.2.5. Structura cheltuielilor in anul 2011

Cheltuieli dinexploatare

Cheltuielifinanciare

Cheltuieliextraordinare

19

Denumirea elementului bilantier Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009 2010 2011

Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli materiale, din care:

- Cu materii prime

- Cu materiale consumabile

- Cu energia si apa

- Altele

Alte cheltuieli din exploatare

TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

Tabel nr. 14

Structura cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in

perioada 2008-2011

- % -

Denumirea elementului bilantier Indicele fata de anul 2008 in anul:

2008 2009 2010 2011

Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli materiale, din care:

- Cu materii prime

- Cu materiale consumabile

- Cu energia si apa

- Altele

Alte cheltuieli din exploatare

TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

2.1.3. Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment (FR) reprezint partea din capitalul permanent care depete valoarea

activului imobilizat i care este destinat i utilizat pentru finanarea activelor circulante. De

asemenea, acest indicator se poate exprima ca fiind excedentul activelor circulante peste valoarea

obligaiilor pe termen scurt.

Necesarul fondului de rulment (NFR) reprezint activele circulante care trebuie s fie finanate

din fondul de rulment. Daca fondul de rulment, la inchiderea exercitiului financiar, este superior nevoii

de fond de rulment, atunci excedentul se va regasi sub forma trezoreriei nete (TN), concretizat in

disponibiliti bneti, n conturi bancare i n casa.

Analiza fondului de rulment pe baza bilantului este o analiza statica si, din acest motiv, sumele

folosite vor fi cele curente. In tabelul nr. 15 sunt prezente valorile fondului de rulment, si trezoreriei

nete pentru intervalul 2008-2011.

20

Tabel nr. 15

Evoluia n mrimi absolute neactualizate a FR, a NFR i a TN

- lei -

Indicator Anul

2008 2009 2010 2011

Fondul de rulment 18.952.156 25.765.894 30.022.128 21.609.570

Necesarul de fond de rulment 18.422.726 24.998.055 30.513.353 20.299.728

Trezoreria neta 529.430 767.839 -491.225 1.309.842

Conform graficului, anul 2010 este anul n care fondul de rulment i necesarul de fond de

rulment nregistreaz cele mai mari valori , 30.022.128 lei, respectiv 30.513.353 lei. ns, nevoia de

fond de rulment, activele circulanete ce trebuie s fie finanate din fondul de rulment, nu este acoperit.

n ceilali ani acest lucru este realizat, iar excedentul realizat se regsete sub forma trezoreriei nete.

Astfel cea mai mare valoare a trezoreriei nete se nregistreaz n anul 2009, 767.839 lei.

2.1.4. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Activele circulante reprezint acea parte a patrimoniului societii care are cel mai mare grad de

mobilitate. Utilizarea eficient a acestora const n eliberarea fondurilor imobilzate de acestea i

replasarea acestor sume, n scopul obinerii de noi ctiguri.

Analiza eficienei folosirii activelor circulante se realizeaz prin intermediul vitezei de rotaie,

indicator ce este exprimat prin durata n zile a unei rotaii (Dz) sau prin numr de rotaii (n). Calculul

acestora presupune:

-5,000,000

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

30,000,000

35,000,000

2008 2009 2010 2011

Lei

Anul

Fig. 2.1.3.1. Evoluia n mrimi absolute neactualizate a Fondului de Rulment, a Nevoii Fondului de Rulment i a Trezoreriei Nete

FR

NFR

TN

21

a) n =

; b) Dz =

, T=360 zile ;

Tabel nr. 16

Evoluia vitezei de rotaie a activelor circulante

- zile -

Durata de rotatie pentru: Anul

2008 2009 2010 2011

ACTIVE CIRCULANTE, din care: 133 112 118 117

Stocuri 35 22 24 51

Creante 98 90 92 66

Conform graficului, cele dou durate de rotaie, viteza de rotaie a stocurilor, respectiv viteza de

rotaie a creanelor, exprimate n durata n zile, au evoluii opuse. Astfel, viteza de rotaie a creanelor

este mai mare dect cea a stocurilor i scade de la 98 de zile, n anul 2008, la 66 de zile n anul 2011,

n timp ce viteza de rotaie a stocurilor, mai mic n mrime, n toat perioada, crete de la 35 de zile n

2008, la 51 de zile n 2011.

2.1.5. Analiza lichiditii i solvabilitii

Lichiditatea reprezint proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma n bani, iar

solvabilitatea reprezint capacitatea firmei de a face fa obligaiilor bneti, respectiv de a-i onora

plile la termen.

Principalii indicatori de lichiditate si solvabilitate ai S.C. BOROMIR S.A. pentru anii 2008-

2011 sunt reprezentai n tabelul nr. 17.

35 22 24

51

98 90 92

66

0

20

40

60

80

100

120

2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.4.1. Evoluia vitezei de rotaie a activelor circulante

- zile -

Stocuri

Creante

22

Tabel nr. 17

Evolutia principalilor indicatori de lichiditate si solvabilitate

- % -

Indicatori Formula de calcul Anul

2008 2009 2010 2011

Rata autonomiei

financiare globale

63,64 66,31 76,21 75,13

Rata solvabilitatii la

termen

392,45 441,39 585,74 635,38

Rata lichiditatii

generale

165,75 193,99 304,09 194,58

Rata lichiditatii

partiale

125,66 158,53 242,19 115,89

Rata lichiditatii

imediate

12,34 10,36 10,13 13,89

n urma analizei se poate observa cum capacitatea firmei de a face fa obligaiilor bneti,

respectiv de a-i onora plile la termen este singurul indicator a crui mrime este ntr-o ascensiune

vizibil mai mare dect a celorlali indicatori analizai, de la 392,45%, la 635,38%.

63.64 66.31 76.21 75.13

392.45 441.39

585.74 635.38

165.75 193.99

304.09

194.58

125.66 158.53

242.19

115.89

12.34 10.36 10.13 13.89

2008 2009 2010 2011

Fig. 2.1.5.1. Evolutia indicatorilor de lichiditate si solvabilitate

Rata autonomieifinanciare globale

Rata solvabilitatii latermen

Rata lichiditatii generale

Rata lichiditatii partiale

Rata lichiditatii imediate

23

2.1.6. Analiza rentabilitii

Indicatorii de profitabilitate reflect eficiena economic a firmei, sub diferite aspecte: al

consumului de resurse-materiale, umane, financiare, informationale-angajate in procesul de productie,

al comercializarii productiei fabricate, al gradului n care capitalul propriu aduce profit, dar i la nivel

global sub aspectul performanelor economice ale firmei i, implicit, al interesului investitorilor.

Marja de profit =

Rata rentabilitii resurselor consumate =

Rata profitului =

Randamentul activelor =

Rentabilitatea economic =

Rata rentabilitii financiare =

Indicatori de rentabilitate Anul

2008 2009 2010 2011

Marja de profit 2,29 4,13 2,36 0,40

Rata rentabilitii resurselor consumate 1,62 2,73 1,56 0,32

Rezerva de profit net 2,73 4,71 3,10 1,30

Randamentul activelor 2,30 5,18 3,00 0,95

Rentabilitatea economic 1,92 4,55 2,28 0,29

Rata rentabilitii financiare 3,61 7,82 3,94 1,26

24

2.1.7. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

PUNCTE FORTE CAUZE

Structura bine dimensionata a activului

- politica financiara a societatii

- efectuarea de investitii in constructii speciale si modernizarea

utilajelor de productie

- corelarea nivelului activelor circulante cu nevoile de resurse ale

societatii

Cresterea capitalurilor proprii Cresterea surselor de finantare

Cresterea ponderii cifrei de afaceri in

totalul veniturilor

- diminuarea veniturilor din productia stocata

- cresterea vanzarilor de marfuri

- redresarea volumului vanzarilor de produse proprii

- cererea constant

Ajustarea cheltuielilor de exploatare cu

evolutia veniturilor

- modernizarea utilajelor

- reducerea consumului de materii prime si utilitati

- existenta unor bune relatii cu furnizorii

- restructurarea personalului

PUNCTE SLABE CAUZE

Scaderea activelor Evolutia descrescatoare a creantelor

Cresterea datoriilor pe termen lung Apelarea la credite pe termen lung pentru achizitionarea unor instalatii

si utilaje folosite in procesul de productie

Cresterea capitalurilor proprii Cresterea surselor de finantare

Rata datoriilor peste 35% - capacitate moderata a firmei de a-si onora obligatiile fata de terti pe

2.29

4.13

2.36

0.4

1.62

2.73

1.56

3.1 2.73

4.71

3.1

1.3

2.3

5.18

3

0.95

1.92

4.55

2.28

0.29

3.61

7.82

3.94

1.26

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2008 2009 2010 2011

Evoluia indicatorilor de rentabilitate

Marja de profit

Rata rentabilitiiresurselor consumate

Rezerva de profit net

Randamentul activelor

Rentabilitatea economic

Rata rentabilitiifinanciare

25

seama activelor

Scaderea profitului i a rentabilitii firmei

- Scaderea cifrei de afaceri datorita vanzarilor de marfuri

Scderea valorii patrimoniulu - deprecierea valorii cladirilor

- nerealizarea unor investitii sustinute

Scderea vitezei de rotaie a creanelor - cresterea numarului de facturi neincasate

Scderea lichiditii firmei - Cresterea datoriilor pe termen scurt

- Scaderea valorii creantelor si disponibilitatilor

2.2. Analiza diagnostic a domeniului comercial

Necesitatea efectuarii unei analize diagnostic a domeniului commercial al firmei se justifica

prin importanta pe care o au informatiile obtinute pentru formularea strategiei economice. Aceste

informatii se refera la:

- identificarea caracteristicilor cererii si ofertei de pe piata pe care activeaza societatea;

- efectuarea comparatiei preturilor produselor societatii cu preturile practicate de alte unitati

economice;

- determinarea modurilor de organizare a aprovizionarii si desfacerii;

- existenta unor tehnici de promovare a produselor si a imaginii societatii.

2.2.1. Piete principale

Produsele realizate de SC Boromir Prod SA Buzau sunt valorificate atat pe piata locala, cat si

pe cea nationala prin politici de vanzare diversificate. Produsele de morarit se valorifica cu precadere in

zona geografica a Moldovei si cea a Munteniei.

Produsele de patiserie sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe cea nationala pe

urmatoarele canale de distributie: mjagazine proprii de desfacere, distribuitori, en-gross, lanturi

magazine.

Produsele de panificatie sunt valorificate in proportie de 90% pe piata locala si judeteana, iar

diferenta de 10% pe piata nationala prin intermediul retelelor.

Pentru produsele de panificatie societatea detine 60% din cota de piata la nivel de judet, iar

pentru produsele de morarit detine 10% din cota de piatam tot la nivel judetean.

26

2.2.2. Produsele

Din grupa de panificaie, patiserie i cofetrie, societatea realizeaz o gam diversificat de

produse, ponderea principal fiind deinut de pinea alb de gramaj redus, respectiv peste 70% din

totalul produselor de panificaie. Grupa produselor de morrit cuprinde tot gama de finuri. Jumtate

din cantitatea realizat este destinat utilizrii n cadrul grupului.

Cozonacii Boromir sunt produi cu ajutorul unor procedee i echipamente moderne, dar care

pstreaz caracterul tradiional al procesului, pentru ca fiecare cozonac s aduc spiritul i bucuria

specifice srbtorilor. Savoarea i aroma lor sunt date att de calitatea ingredientelor, ct i de timpul

dedicat preparrii.

Croissantul Boromir este o gustare ideal pe toat durata zilei: la micul dejun, la scoal, la

serviciu sau n timpul liber. Realizat prin dospire natural, aceasta i confer produsului o calitate

deosebit pe care o regseti n miezul su pufos i aromat, plin cu o umplutur delicioas de

ciocolat, sampanie sau caise. Piccolina - Briosa picolina un produs realizat prin dospire natural, ce ii

confer garantia unei caliti deosebite. Tortina - un dulce delicat i aromat Prjitura tortina cu

ciocolat, cu crem de lapte sau gem de caise.

Cornulete fragede - Gustul minunat al cornuletelor fragede de acas este acum completat cu

arome noi i surprinztoare: umpluturi de nuca i gem, mere, caise i rahat. Cadou fin i dulce,

cornuletele Boromir cu unt i umpluturi diverse, ambalate ntr-o cutie special, sunt ideale pentru

momente speciale.

Covrigi respectand strvechea reteta a covrigeilor de Buzu i adugnd cu pricepere

savoarea celor mai alese ingrediente i mirodeni - Covrigeii de Boromir sunt caracterizati de puritatea

retetelor. Covrigei buzoieni - Covrigii de Buzu i cei superiori cu condimente se comercializeaz i

n cutii de 3 i 5 kg.

Saleuri : Saleuri cu cascaval si chimen; Saleuri cu cascaval si susan

Panificatie : Paine si specialitati - Pinea Boromir este obinut din diverse tipuri de faina

Boromir, gama cuprinznd o varietate larga de produse: pine, painici, baghete, specialitati, paine

ambalata, pine traditionala.

Pastele finoase, sunt produse natural, cu rol benefic asupra bunei functionari a organismului.

Produsele sunt sub marca Giani, paste scurte i lungi din amestec de gru moale i gru dur, iar sub

marca Boromir paste din gru dur n totalitate, care la fierbere nu las sediment, nu se lipesc,

pstrndu-si culoarea galben aurie i aspectul sticlos. Pastele finoase Boromir se comercializeaz i n

ambalaje pentru consum colectiv.

27

Piscoturi - Calitatea piscoturilor Boromir este garantat de ingredientele 100% naturale i

proaspete. Pentru a prepara savurosul desert italian Tiramisu, Boromir ofer celor mai pretentiosi

oaspeti piscoturi delicate i fine. Produsul este oferit fie la pachete moderne de 200g, 400g , 500g sau

la cutii de 2,5 kg, fcndu-l ideal pentru reteaua de hoteluri, restaurante i catering.

Blaturi de tort : Blat de tort cu cacao 400g, Blat de tort simplu 400 g, Foi cremsnit.

Morarit - Boromir pune la dispozitia clientilor si o gam diversificat de fin superioar i

integral, att pentru consumul industrial, cat i pentru retail. Gama cuprinde fin specializat pentru

patiserie i panificatie: faina pentru cozonac, faina pentru produse foietate, pentru pine i produse de

panificatie, fin integral. Produsele ambalate sunt oferite n saci i vrac.

2.2.3. Preul

Preul reprezint o variabil complex de marketing, cu ajutorul creia se pot concretiza

obiectivele strategice ale firmei.

Preul este singurul element al mixului de marketing care aduce venituri, toate celelalte

elemente reprezentand costuri. Pretul este de asemenea unul dintre elementele cele mai flexibile ale

mixului de marketing. Spre deosebire de produs i canalele de distributie, preul poate fi modificat

rapid.

Costurile constituie elemental de baz al preului pe care compania l cere pentru un produs.

Firma dorete s stabileasc un pre care, pe de-o parte, s acopere toate costurile de producie,

distribuie, vnzare, iar pe de alt parte s aduc un profit pe msura eforturilor i riscurilor asumate.

Compania trebuie s urmreasc foarte atent costurile cu care opereaz. Dac producerea i

vnzarea produsului cost mai mult dect pe concureni, ea va trebui s practice un pre mai mare sau

s se mulumeasc cu profituri mai mici.

n cadrul S.C.BOROMIR PROD S.A. organizarea activitii de stabilire a preurilor este

realizat de compartimentul economic prin intermediul oficiului de calcul, pe baza datelor primare de

la directorii de produs. Pe pieele industriale, agenilor comerciali li se permite s negocieze cu clienii

ntre anumite limite de pre. Chiar i aa conducerea este cea care stabilete obiectivele i politicile de

pre, aprobnd preurile propuse de managerii de la nivelurile inferioare sau de agenii de vnzri.

Cnd stabilesc preurile, companiile trebuie s in seama de modul n care consumatorii percep

aceste preuri i de influena pe care o exercit percepiile respective asupra comportamentului de

cumprare. Deciziile legate de pre trebuie s fie orientate spre consumator.

Un alt factor extern care influeneaz deciziile referitoare la stabilirea preurilor le constituie

costurile i preurile concurenilor.

28

tiind care sunt preurile i ofertele concurenilor firma le poate utilize ca punct de plecare n

stabilirea propriilor preuri.S.C. BOROMIR PROD S.A. apeleaz la serviciile unei firme specializate,

McCann Erickson, pentru a afla informaii referitoare la ofertele concurentilor, preurile practicate de

acetia, cotele de pia ala concurenilor. De asemenea, aceast firm efectueaz pentru societatea

Boromir :cercetri, sondaje, studii de pia pentru a putea analiza evoluia cererii de produse de morrit

i panificaie ct i pentru a cunoate notorietatea mrcilor S.C. BOROMIR PROD S.A. pe piaa

comparative cu ale concurenilor.

Cnd stabilete preul, compania trebuie s ia n considerare i condiiile economice, avnd n

vedere c Romnia trece printr-o perioad de criz economic. Factorii economici precum inflaia, rata

dobnzii influeneaz deciziile de pre prin aceea c ei produc efecte asupra mrimii costurilor de

producie i a modului n care consumatorii percep valoarea i preul produsului. Statul reprezint alt

factor extern important care influeneaz deciziile legate de pre. De asemenea trebuie luate in

considerare i aspectele sociale. Atunci cnd se stabilesc preurile, obiectivele imediate referitoare la

volumul desfacerilor, cota de pia i mrimea profitului trebuie s in seama de contextul social

general.

Modul de calcul al preurilor la S.C. BOROMIR PROD S.A.

Preurile practicate de societate nu sunt mici, pentru a se putea obine profit, dar nici prea mari,

pentru a se putea atrage cumparatorii. Costurile de producie marcheaz limita minim a preului, iar

valoarea produsului, aa cum este ea perceput de consummator, reprezint limita maxim. Pentru a

putea determina preul optim, firma trebuie s ia n calcul preurile concurenilor, precum i ali factori

interni i externi.

Compania ii stabilete preurile utiliznd o metod bazat pe costuri, dar totodat, innd cont

de preurile concurenilor i de percepiile consumatorilor.

n tabelul urmator vom prezenta preurile la urmtoarele produse:

Tabel nr.12

Denumire produs Gramaj (grame/kg) Pret (ron)

Paste scurte Giani filini 400 4,33

Paste scurte cu ou 200 3,60

Spaghete Giani 500 2,19

Spaghete Boromir 400 2,00

Fidea 200 1,59

Faina tip 650 1 1,83

29

Faina tip 000 1 2,45

Graham 650 4,94

Covrigi 400 3,00

Cozonac cu nuca 500 6,84

Malai 1 2,9

2.2.4. Furnizorii, beneficiarii si concurentii

Furnizori

Principalele materii prime folosite de Boromir Prod SA Buzau sunt:

- Graul pentru sectorul morarit,

- Grasimi (margarine, uleiuri), zahar, oua, branza, drojdie, rahat, nuci, creme

pentru umpluturi, pentru sectorul panificatir, patiserie.

Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO Agroital

SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S International

SRL, SC Acvila SRL.

Pentru panificatie, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Cope SA Costisa Neamt,

SC Enzime si Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buzau, SC Esarom

Romania SRL Sibiu, SC Lesafffre Romania SRL Otopeni.

Ambalajele necesare sunt furnizate de: SC Malvina Com Impex SRL Pantelimon, SC Electron

SRL Braila, SC Living Plastic Industry SA Buzau, SC Barleta SRL Bacau, SC Bavost SRL Buzau.

Clienti

In functie de produsele vandute, cea mai mare pondere o detin clientii pentru produsele de

panificatie si morarit. Pe segmentul panificatie, clientii au o pondere de 45,64%, printre ei numarandu-

se: SC Rewe Romania, SC Luxor SRL, SC Agricola International SRL, SC Gimar Com SRL, SC

Superalexander SRL, SC Mertic SRL, SC Alice SRL.

Pe segmentul morarit, clientii detin o pondere de 44,39%, iar printre ei se regasesc: SC Can

Serv SRL, SC San Pauli Com SRL, SC Cuptorul de Aur SRL, SC Melisa Prod SRL, SC Comfruct

SRL, SC Madexport SRL, SC Superpan Lux SRL.

2.2.5. Activitatea promoional

30

n sistemul relaiilor cu mediul economico-social, cu piaa, eforturile de marketing ale

ntreprinderii moderne nu se pot limita la producerea i distribuia de bunuri i servicii; ele implic

totodat o permanent i complex comunicare cu mediul extern, cu piata, care presupune o informare

atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor, actiuni specific de influentare a

comportamentului de cumparare si de consum, de sprijinire a procesului de vanzare. Toate aceste

activitati, cu obiective si mijloace de actiune extreme de variate, alcatuiesc politica promotionala a

intreprinderii.

In conditiile economiei contemporane, ale sporirii si diversificarii neintrerupte a bunurilor si

serviciilor destinate satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii, ale cresterii schimburilor

economice international si in contextual globalizarii economiei si a pietelor, problemele comunicarii cu

consumatorii interni sau cu partenerii externi devin din ce in ce mai dificile, necesita eforturi de

cunoastere si informare reciproca mult mai insemnate si mai variate. Solutia adoptata de intreprinderile

moderne pentru satisfacerea acestor cerinte consta in instituirea unui sistem care sa asigure o

permanenta comunicare intre producatori si comercianti, pe de-o parte, si consumatori pe de alta parte.

Firmele nu trebuie sa se limiteze la a oferi bunuri sau servicii de calitate. Ele trebuie sa-i

informeze pe consumatori in legatura cu avantajele produsului sau serviciului oferit si sa pozitioneze cu

grija aceste avantaje in constiinta fiecaruia. Pentru aceasta este necesar ca firmele sa utilizeze in mod

corespunzator instrumentele de promovare in masa ale publicitatii, promovarii vanzarilor si relatiilor

publice.

Publicitatea este o variabil important a politicii promoionale a S.C. BOROMIR PROD S.A.,

ea reprezentnd unul din mijloacele cele mai utilizate n activitile de pia.

S.C. BOROMIR PROD S.A. folosete publicitatea pentru a transmite publicului mesaje

referitoare la ea insasi, la produsele si serviciile ei, cu scopul de a determina un raspuns din partea

acestuia. Ca marea majoritate a firmelor mari si S.C. BOROMIR PROD S.A. a apelat la o agentie

specializata de publicitate -McCann Erickson.

BOROMIR este o marc din domeniul morritului i panificatiei susinut puternic prin

campanii de marketing. Cele mai importante lansari de produse au fost de asemenea sustinute prin

campanii TV.

Promovarea vanzarilor reprezinta pentru compania Boromir acordarea de stimulente pe

termen scurt, n plus fa de avantajele oferite de produsele pe care le detin, cu scopul de a incuraja

achizitia sau vanzarea acestora. Tehnicile de promovare a vanzarilor servesc scopului de completare a

actiunilor publicitare, contribuind astfel la integrarea si intarirea imaginii si prestigiul firmei in cadrul

mediului sau socio-economic in cadrul pietei.

31

Obiectivele acestor campanii publicitare in cadrul companiei Boromir sunt:

-Intarirea loialitatii fata de marca;

-Cresterea vanzarilor la unele produse;

-Atragerea de noi clienti;

-Contracararea concurentilor;

Activitatile de vanzari promotionale sunt directionate catre:

-Clientii existenti ai firmei

-Clientii firmelor concurente

-Persoanelor care nu consuma in mod current produsele firmei Boromir

Daca publicitatea ofera motivele necesare cumpararii unui produs sau serviciu, promovarea

vanzarilor le ofera pe cele care stau la baza vanzarii imediate a acesteia.

Promovarea orientate spre consumator cuprinde reduceri de preturi, cupoane, premii, concursuri

si altele.

Promovarea comercial include o varietate de mijloace respective credite, servicii gratuite,

instruire, mostre gratuite, rabaturi pentru cantitati mari, rabaturi pentru plata timpurie, posibilitatea

returnarii marfii cat si prime de fidelitate.

Promovarea orientat spre fora de vnzare cuprinde prime, comisioane.

In general, actiunile de promovare a vnzarilor trebuie s fie orientate spre atragerea

preferintelor consumatorilor. Va trebui ca ele sa comunice pozitia ocupata de produs in cadrul pietei si

sa contina un mesaj care sa indemne la achizitionarea lui. Ideal ar fi ca obiectivul sa-l reprezinte

crearea unei cereri de consum pe termen lung, nu doar trecerea temporara de la utilizarea unei marci la

alta.

Relatiile publice reprezint o alt tehnic de promovare n mas a produselor. Ea presupune

stabilirea unor relatii bune cu diferite organism publice, prin obtinerea unei publcitati favorabile din

partea acestora, crearea unei imagini de firma corespunzatoare si preintampinarea sau dezmintirea

zvonurilor si a stirilor nefavorabile.

S.C. BOROMIR PROD S.A.folosete mai multe instrumente specific relaiilor publice:

Relatiile cu presa. Difuzarea de informatii importante prin mijloacele de comunicare,cu

scopul de a atrage atentia catre un produs sau un serviciu

Reclama produselor. Promovarea anumitor produse

Comunicatiile firmei. Realizarea unor comunicatii interne si externe cu scopul de a face

cunoscuta firma.

32

Lobby-ul.Stabilirea unor legaturi cu legiuitorii si cu functionarii de stat,in vederea

promovarii sau anularii legislatiei si reglementarilor

Consultanta. Recomandarile conducerii in legatura cu problemele societatii,atitudinea si

imaginea firmei.

2.3. Analiza diagnostic a domeniului tehnic i tehnologic

2.3.1. Amplasamentul S.C. BOROMIR PROD S.A.

Sediul societatii se afla n Buzu pe strada antierului, Numrul 37. Sediul cuprinde structura

de productie, depozitele de materii prime si produse finite, garajul parcului auto, cladirea

administrativa si alte structuri anexe. Societatea mai are centre de lucru n urmtoarele localiti:

Ramnicu Srat, Pogoanele, Rueu.

2.3.2. Caile de acces si mijoacele de transport

Accesul in cadrul sediului central al S.C. BOROMIR PROD S.A. se efectueaza pe cale rutiera.

2.3.3. Resursele energetice i utilitile

Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. BOROMIR PROD S.A. are acces la resurse

energetice si utilitati asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la alte unitati

economice.

Alimentarea cu apa se realizeaz din reteaua de potabila apartinand S.C. BOROMIR PROD

S.A. Apa necesara pentru stingerea incendiilor este inmagazinata intr-un rezervor din beton armat,

montat semiingropat, cu V=200 mc, apartinand S.C. BOROMIR PROD S.A..

Consumul specific de apa pentru procesul tehnologic la moara este : q sp = 0,060 mc/t.

Dedurizarea apei se efectueaza prin statia proprie de dedurizare;

Evacuarea apelor uzate

Evacuarea apelor uzate si a celor pluviale se face in reteaua de canalizare apartinand S.C.

BOROMIR PROD S.A., pe baza contractului de inchiriere nr.14707 din 31.12.2007 si apoi in reteaua

de canalizare oraseneasca prin intermediul racordului R1 (la 14 m de poarta de acces in unitate).

Utilizarea eficienta a energiei electrice

Energia electrica este furnizata pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007 si al

contractului de subfurnizare a energiei electrice nr.14717/31.12.2007. incheiate cu S.C. BOROMIR

PROD S.A., in calitate de titular al contractului incheiat cu Filiala de distributie si furnizare a energiei

33

electrice Electrica Muntenia Sud nr.M112/30.12.2004. Consumul specific de energie electrica este : q

sp = 63 kwh/t.

Energia termica

Energia termica necesara pentu asigurarea incalzirii spatiilor de lucru este furnizata de S.C.

BOROMIR PROD S.A. pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007.

Necesarul de abur si apa pentru scopuri tehnologice este furnizat de o centrala dotata cu doua

cazane Metalica, cu o capacitate de 120m3/h fiecare. Aceasta centrala produce 3t de abur pe ora si

alimenteaza procesul de productie in fazele de dospire si coacere.

Alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport

Combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport (aproximativ 9t lunar) este

achizitionat de la S.C. Petrom S.A. si depozitat in rezervorul propriu cu o capacitate de 15mc.

Serviciile de telefonie si internet

Societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua S.C. Romtelecom S.A.

si de conectare la reteaua Internet;

Serviciile de salubrizare

Ridicarea deseurilor rezultate din activitatea de productie, precum si celelalte activitati de

salubrizare sunt servicii prestate de catre S.C. RER S.A. .

2.3.4. Descrierea procesului de productie

2.3.4.1. Organizarea productiei

Procesul tehnologic se desfasoara dupa diagrame tehnologice si cuprinde :

-precuratirea graului ;

-curatirea graului ;

-conditionarea graului ;

-macinarea propriu-zisa ;

-depozitarea si ambalarea produselor de morarit.

Principalele faze si operatii tehnologice sunt :

- precuratirea graului se realizeaza cu tarar cu o capacitate de 60 tone/h si instalatie de

aspiratie si magneti ;

- curatarea graului capacitatea curatatoriei este de 14t/h si se realizeaza folosind diferenta de

masa specifica : separarea impuritatilor dupa marime si proprietati aerodinamice si a pietrelor,

separarea impuritatilor dupa forma si separarea impuritatilor feroase ;

34

- conditionarea graului se face cu apa rece si consta in adaugarea unei anumite cantitati de apa

in trei etape pentru a obtine o umiditate corespunzatoare si stationarea la odihna, timpul de odihna fiind

astfel stabilit incat la srotul I graul sa aiba umiditate optima si invelis cat mai elastic, astfel ca prin

sfaramare sa se realizeze o separare eficienta a invelisului de partea fainoasa a bobului ;

- macinarea graului ;

- depozitarea si ambalarea produselor de morarit :

- depozitarea produselor rezultate din fabricatie se face in silozul de produse finite

- faina se ambaleaza in saci cu valva in greutate de 50 kg si in pungi de 1 3 kg

- grisul se ambaleaza in pungi de 0,5 kg, iar taratele pot fi brichetate si apoi livrate vrac .

2.3.4.2. Echipamentele si procesele tehnologice

Societatea S.C. BOROMIR PROD S.A. este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la

nivelul performantelor din Europa.

1.Sectia de paste fainoase

Capacitatea de productie:60 tone/24 ore

Tehnologia de ultima generatie a firmei elvetiene BUHLER folosita pe cele doua linii

de productie de mare capacitate pe care se produc paste fainoase scurte si lungi prezinta o serie de

avantaje deosebit de importante care se reflecta in calitatea superioara a produselor finite. Aceste

avantaje sunt:

Toate componentele utilajelor care vin in contact direct cu produsul sunt confectionate din

otel inoxidabil, ceea ce asigura un grad sporit de igiena

Sistemul de amestecare rapida asigura o perfecta omogenizare a materiilor prime folosite si

conduce la obtinerea unor paste fainoase cu o comportare buna la fierbere

Particularitatile sistemului de uscare la temperaturi foarte inalte, pe linga distrugerea

microorganismelor patogene, influenteaza pozitiv caracteristicile pastelor fainoase fierte:

-pastele nu se lipesc intre ele,nu se aglomereaza

-mentinerea formei si stabilitatea culorii

-se asigura o buna aderenta a celorlalte ingredient si a sosurilor

-textura placuta la masticatie

-lipsa pierderilor in apa in care s-au fiert pastele

-gust placut

Conducerea si urmarirea computerizata a parametrilor procesului tehnologic garanteaza

obtinerea unor produse finite de calitate constanta

35

In afara de avantajele acestei dotari tehnice de exceptie, la calitatea buna a produselor

Boromir mai contribuie si:

Folosirea unei faini grifice - special fabricata in moara proprie, care ne confera certitudinea

obtinerii unei culori placute a pastelor si o mai buna comportare la fierbere;

Folosirea unor adaosuri care sa ridice valoarea nutritiva a produselor : oua, vitamine,

tomate, spanac;

Ambalarea produselor cu ajutorul unor masini automatizate care sa asigure respectarea

greutatii nominale si mentinerea conditiilor de igiena;

Urmarirea caracteristicilor semifabricatelor si produselor finite la intervale regulate, din ora

in ora, pentru a se asigura un nivel calitativ constant;

Respectarea riguroasa a unui program de curatenie si igienizare care sa asigure conditii

corespunzatoare cu normele de igiena in vigoare;

Echipa tnar i bine pregatit profesional.

2.3.4.3. Capacitatea de producie

Capacitatile de productie si comerciale de care dispune societatea sunt:

- In judetul Buzau:

- Moara de grau, capacitate 300tone/24h, formata din doua linii macinis, una cu o capacitate de

200tone/24h Buhler si una cu o capacitate de 100tone/24h- Reggiane, situata in Buzau;

- Siloz pentru grau, capacitate de 5.000 tone, situat in Buzau;

- Linie ambalat faina (pachete de 1 kg), capacitate 40tone/24h, situata in Buzau;

- Siloz depozitare faina vrac, capacitate 1.000 tone, situat in Buzau;

- Depozit faina ambalata, capacitate 600 tone, situat in Buzau;

- Depozit grau, capacitate 4.000 tone, situat in orasul Pogoanele;

- Depozit grau, capacitate 1.000 tone, situat in localitatea Rusetu, judetul Buzau;

- Fabrica pentru produse de panificatie, specialitati de patiserie si cofetarie, capacitate 70 tone/24h

pentru produse de panificatie si 6 tone/24h pentru produse de patiserie;

- Fabrica pentru produse de panificatie (Fabrica Nord), capacitate produse de panificatie, 20 tone/24h si

5 tone produse simigerie, situate in Buzau;

- Fabrica pentru produsele de panificatie, cu o capacitate de 10 tone/24h, situata in Rm Sarat;

- Subunitate integrata Patiseria Central, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau;

- Subunitate integrata Patiseria Select, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau.

36

Societatea dispune de o retea proprie de magazine de desfacere, un numar de 19 magazine si 2

supermarket-uri situate in cnetrul orasului, respectiv pe unul din principalele bulevarde.

2.3.4.4. Calitatea produselor

Pentru supravegherea calitatii productiei, S.C. BOROMIR PROD S.A. dispune de laboratoare

ultramoderne, in care specialistii verifica in mod continuu atat materia prima care se receptioneaza, cat

si produsul finit.

Societatea este certificat ISO 22000 , conform certificatului nregistrat la data de 20.05. 2008,

din august 2006. De asemenea, deine certificare SR EN ISO 140001/2004, cu privire la managementul

mediului, precum i SR EN ISO 18001/2005, cu privire la sntatea i sigurana ocupaional n

munc, Sistem de Management al Sntii i Securitii Ocupaionale conform OHSAS 18001/2007,

certificat nr. AJAEU /09/90342 - Scopul certificrii:

Producie i vnzare produse de morrit, panificaie, cofetrie-patiserie i pizza;

Vnzare produse petroliere;

Comercializare produse alimentare i nealimentare.

Sistem de Management al Siguranei Alimentelor conform ISO 22000/2005, certificat nr. AJAEU

/08/10984 - Scopul certificrii:

Producie i vnzare produse de morrit, panificaie, cofetrie-patiserie i pizza

Laboratorul Boromir executa urmatoarea gama de analize pentru terti:

Determinari pentru GRAU:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate

-Continutul de corpuri straine

-Masa hectolitrica

-Umiditatea

-Continutul de gluten umed si indicele de deformare

-Indicele de cadere

-Continutul de substante proteice

-Caracteristicile alveografice

Determinari pentru FAINA:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus

-Continutul de corpuri straine

37

-Umiditatea

-Aciditatea

-Continutul de gluten umed si indicele de deformare

-Continutul de substante proteice

-Caracteristicile alveografice

-Continutul de cenusa

-Granulozitatea

-Absorbtia apei si proprietatile reologice

-Indicele de cadere

Determinari pentru PAINE, PRODUSE DE PANIFICATIE SI PRODUSE DE PATISERIE:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus

-Umiditatea

-Aciditatea

-Porozitatea, elasticitatea si volumul painii

Determinari pentru PASTE FAINOASE:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate

-Umiditatea

-Aciditatea

-Continutul de substante proteice

-Comportarea la fierbere

2.3.4.5. Intretinerea si repararea utilajelor

Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic prin

revizii si curatari zilnice ale instalatiilor de transport pneumatic a fainii si ale tuturor utilajelor din

sectiile de productie. Pentru intretinerea si repararea utilajelor S.C. Boromir Prod S.A. mai apeleaza si

la serviciile altor firme specializate.

Aceasta firma dispune de o dotare tehnica si specialisti cu o inalta pregatire profesionala, care

pot executa lucrari din mai multe domenii de activitate in aceeasi perioada, raspunzand cu promtitudine

urmatoarei oferte de servicii:

-Proiectare si engineering

-Reparatii curente, accidentale, capitale masini unelte si agregate

-Modernizari si automatizari, asistenta tehnica la P.I.F.

38

-Service, planificarea, executia,supravegherea reparatiilor capitale

- Executie piese de schimb echipamente si componente

-Diagnoza pentru echipamente tehnice

La S.C. Boromir Prod S.A. aceasta firma executa urmatoarele lucrari si reparatii:

- Reparatie capitala la instalatii de ridicat tip electrovinci, la trolii manuale, la strung SN 321, la

fierastraie alternative

- Reparatie si intocmire documentatie in vederea verificarii si autorizarii de functionare anuala la vinci

electromecanic

-Reparatie freza "MARGHITA

-Reparatie si punere in functiune vinciuri mecanice si electromecanice

-Remedierea recipientului de apa - capacitate 5.000l/3,5 BARR -2 buc.

-Reparatie strung SN 381

2.3.4.6. Igiena si protecia muncii

Pentru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si protectie, in cadrul societatii sunt

prevazute urmatoarele masuri:

- in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor de praf de faina (silozurile si

buncarele din sectiile de productie) este interzis accesul cu surse deschise de foc. Aceasta masura

previne accidentele de munca datorate combustiei prafului de faina cu o concentratie de 1,5-2kg/m3 in

prezenta unei surse de caldura de 800-900oC;

- legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de

electricitate statica;

- capsularea motorului electric al cernatoarelor de faina;

- dotarea sectiilor de productie cu instalatii pentru evacuarea prafului de faina si a bioxidului de

carbon rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor;

- predospitoarele si dospitoarele sunt prevazute cu panouri laterale de protectie, pentru a nu

permite accesul in spatiul utilajelor in miscare;

- exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea,

stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.3.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

PUNCTE FORTE CAUZE

39

Posibilitati de aprovizionare cu cantitati

mari de materii prime

- amplasament pe platforma industriala

- capacitate mare de stocare

- racordare la retea feroviara

Stabilitate in realizarea productiei curente

- furnizori de faina ce detin o parte din capitalul societatii

- asigurarea apei si a aburului tehnologic din resurse proprii

- existenta in cadrul sectiei de panificatie a 6 linii de productie

independente intre ele

- conditii bune de munca

Flexibilitate relative mare a liniilor de

fabricatie

- proiectarea liniilor in cadrul unui sistem integrat de productie

- automatizarea partiala a liniilor de productie

- buna specializare a personalului care lucreaza in productie

- modernizarea utilajelor

Activitate organizata de intretinere a

echipamentelor de lucru

- preocuparea prioritara a conducerii societatii de a mentine in stare

buna de functionare utilajele existente

- dependenta firmei de activitatea de produ ctie

Calitate superioara a produselor fabricate

-modernizarea utilajelor

- folosirea framantarii intensive

- conditii optime de depozitare

- continutul bogat in elemente nutritive al produselor

- testarea materiilor prime si a produselor finite in cadrul

laboratorului C.T.C.

Analizand datele de mai sus putem spune ca S.C. Boromir Prod S.A. dispune de utilaje si

instalatii moderne, performante, ceea ce a dus la cresterea capacitatilor de productie, la diversificarea

sortimentelor si imbunatatirea radical a calitatii produselor finite.

2.4. Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

2.4.1. Structura si dinamica personalului

Este cunoscut faptul ca orice intreprindere are prin functiunile sale si pe cea de personal care

cuprinde numeroase activitati. In cazul intreprinderilor moderne, cum este cazul si la S.C. Boromir

Prod S.A. si in contextul perfectionarii managementului, avand in vedere contributia sa la

imbunatatirea performantelor economice ale acestora, functiunea de personal cunoaste o abordare noua,

pornind de la rolul deosebit care revine resurselor umane in orice organizatie. Se urmareste pe de-o

parte asigurarea aportului acestora la realizarea obiectivelor intreprinderii, iar pe de alta parte,

dezvoltarea lor sub diverse aspecte.

Se apreciaza ca resursele umane reprezinta una din cele mai importante investitii ale

intreprinderii: este vorba de un capital aparte, care prin activitatea sa, prin comportament si creativitate,

poate contribui in mod decisiv la succesul unei intreprinderi, oferindu-i o pozitie avantajoasa in

competitia in care se afla cu intreprinderi similare.

40

Conducerea S.C. Boromir Prod S.A. acorda o importanta deosebita selectarii fortei de munca,

pregatirii acesteia, asigurarii conditiilor corespunzatoare de lucru si masurarii gradului de satisfactie a

personalului.

In urma privatizarii, dimensiunea si structura personalului S.C. Boromir Prod S.A. s-au

modificat in mod continuu. Prin aceste restructurari s-au indeplinit simultan urmatoarele obiective:

scaderea cheltuielilor cu forta de munca, rationalizarea structurii organizatorice si cresterea

productivitatii muncii.

2.4.2. Remunerarea si motivarea perasonalului

Programul de lucru al unitatilor de productie ale S.C. Boromir Prod S.A. este organizat conform

tabelului urmator. In cazul sectiilor de productie, programul de lucru se poate prelungi si in schimbul

2,in functie de volumul comenzilor.

Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum si cele lucrate in zilele de

sambata, duminica si de sarbatori legale, personalului societatii ii este acordat timp liber corespunzator

in urmatoarele 30 de zile.

Prezenta in sectiile de productie se realizeaza cu ajutorul fiselor de pontaj colective zilnice.

In cadrul societatii se practica urmatoarele sisteme de salarizare:

- sistemul de salarizare in acord direct pe baza normei de timp pentru muncitorii direct productivi;

- sistemul de salarizare in regie pentru personalul de conducere, tehnic si administrativ si pentru

muncitorii indirect productivi;

Adaosurile si sporurile de care beneficiaza personalul societatii sunt urmatoarele:

- participarea la profit, intr-o cota care este stabilita anual de Consiliul de administratie:

- sporul pentru vechime in munca se acorda pe doua transe de vechime, si anume: 3% pentru vechimea

cuprinsa intre 2-5 ani si 6% pentru vechimea cuprinsa intre 5-10 ani;

- sporul pentru conditii nocive se acorda personalului care lucreaza la locurile de munca in perimetrul

carora se dezvolta, in procesul de productie, diferite pulberi nocive sau un complex de noxe care pot fi

nocive. Valoarea acestor sporuri este o suma fixa, care se multiplica cu timpul (numarul de ore) cat

persoana respectiva a lucrat in astfel de conditii;

- sporul pentru timpul lucrat in timpul noptii are o valoare de 25% si se acorda persoanelor care

lucreaza in schimbul de noapte cel putin jumatate din programul de lucru.

O alta forma de retributie a personalului o constituie acordarea lunara de tichete de masa si a

unei ratii zilnice nominale de 2 paini.

41

2.4.3. Productivitatea muncii

In tabelul urmator este evidentiata prin analiza comparativa a evolutiei numarului de salariati cu

evolutia cifrei de afaceri,respectiv productivitatea muncii calculata ca raport intre cifra de afaceri si

numarul de salariati (in perioada 2008-2011).

2.4.4. Conditiile de munca

Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igiena si

protectie, sunt prevazute urmatoarele masuri:

- sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare;

- in cadrul sediului central exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a primului ajutor in

caz de accidente;

- in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor cu praf de faina este interzis accesul cu

surse deschise de foc;

- legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de electricitate

statica;

- dotarea sectiilor de productie cu instalatii de evacuare a prafului de faina si a bioxidului de carbon

rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor;

- exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea,

stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

PUNCTE FORTE CAUZE

Conditii corespunzatoare de munca

- gradul ridicat de mecanizare si automatizare al procesului

tehnologic

- asigurarea unui microclimat industrial corespunzator

Structura corespunzatoare a personalului pe

activitati

- restructurarea societatii

- asigurarea cu peste 50% din personal a departamentului tehnic

- conditii bune de munca

Valoare subunitara a indicelui de corelatie a

salariului cu productivitatea muncii

- cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor

- sporirea productiei

- scaderea influentei factorului uman in procesul de productie

- evitarea cresterii exagerate a salariilor

Cresterea productivitatii muncii

- cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor si a

spatiilor de productie

- sporirea productiei intr-un ritm mai accelerat decat cresterea

42

personalului

Angajarea de specialisti economisti - cresterea complexitatii activitatii societatii - cresterea vanzarilor de

produse proprii si marfuri

PUNCTE SLABE CAUZE

Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat

cel mediu pe economie

-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile

- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea

produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe

Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat

cel mediu pe economie

-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile

- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea

produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe

2.5. Analiza diagnostic a domeniului a domeniului managementului

2.5.1. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului

PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE

Structura organizatorica bine definita

- structura de tip ierarhic-functional

- procesul de restructurare a societatii a

fost efectuat in mod rational

- un nivel ridicat al productivitatii

muncii

- respectarea principiului unitatii de

decizie si actiune

Sistem informational bine organizat

- utilizarea calculatorului pentru

prelucrarea datelor

- stil de conducere participativ

- folosirea coordonarii bilaterale

- centrala interna de telefonie

- prelucrarea rapida a datelor

- acces rapid la informatii si rapoarte

- adoptare rapida a deciziilor

Eficienta sistemului decizional

- utilizarea comunicarii verbale

- folosirea coordonarii bilaterale

- structura organizatorica de tip

ierarhic-functional

- stilul de management participativ

- adoptarea rapida a deciziilor

- cresterea cifrei de afaceri

- satisfacerea comenzilor clientilor

- asigurarea aprovizionarii continue

cu materii prime si marfuri

Stil de management participativ

- atragerea personalului

tehnicoadministrativ si in procesul de

adoptare a deciziilor

- relatii neconflictuale intre conducere

si ceilalti salariati

- cresterea productivitatii muncii

- cresterea cifrei de afaceri

- echilibrarea stocurilor

- satisfacerea cererii clientilor

- asigurarea unor conditii

corespunzatoare de munca

Autonomie in obtinerea informatiilor

despre piata

- compartiment de marketing puternic

dezvoltat

- avantaj concurential

- reducerea timpului de adoptare a

deciziilor

Preocuparea pentru promovarea

produselor

- compartiment de marketing puternic

dezvoltat - avantaj concurential

2.6. Analiza SWOT

43

Puncte tari:

Apartenenta la un grup insemnat din industria alimentara;

Detine o cota de piata insemnata in special la nivel local;

Derularea unor programe investitionale de modernizare;

Mentinerea marimii activelor circulante chiar in conditiile cresterii insemnate a cifrei de

afaceri;

Societatea fiind cotata la BVB poate atrage surse de finantare care comporta cheltuieli mai

reduse.

Cresterea gamei de produse de panificatie in ultimii ani.

Puncte slabe:

Marje de profitabilitate reduse; Cheltuielile cu dobanzile influenteaza in mod semnificativ rezultatul net al companiei;

Oportunitati:

Rata de crestere a sectorului se mentine la un nivel ridicat;

Numar redus de competitori insemnati la nivelul sectorului;

Risc sectorial redus;

Amenintari:

Tendinta descendenta a consumului de paine la nivel national;

Deprecierea monedei nationale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime folosite.

Cresterea presiunii salariale in ultimii ani.