" Si stiu stiu ca nu vei veni sa ma salvezi. Acum as vrea sa stiu ca esti fericita,si daca nu mai insemn nimic,ma multumesc sa stiu c-am fost candva. Nu pot sa nu ma intreb daca a fost vina mea, fiindca stiu ca am un mod ciudat de a iubi si de arata asta stiu ca poate e prea tarziu ,dar te iubesc Ce greu apasa aceste simple cuvinte, oare ar fi schimbat ceva daca ti le-as fi spus?!Cred ca nu mai conteaza, si acum inca mi-ar fi greu sa explic tot ce insemni pentru mine! Am plans cand m-am trezit in prapastia adanca din care nu mai puteam iesi dar curand nu m-am mai zbatut si totul a murit in mine ai plecat si un intreg Univers ai destramat intr-o secunda nimic nu se mai zbate in sufletul meu am obosit de atata framantare amortit in durerea spaimei de tacere eterna doar acum cateva minute erai aici langa mine sau poate acum o vesnicie??... iti aud si acum ecoul glasului si il simt cum se amplifica, cum ma invaluie ametindu-ma de spaima sa nu pierd si ultimile urme ale existentei tale incetez a mai respira si ma cufund din ce in ce mai mult in mine Si totusi nu te mai vreau, NU TE MAI IUBESC, m-ai uitat in Univesul rece si mi-ai produs in suflet haos. M-ai lasat in ecoul amintirilor ce izvorasc din inima mea inghetata, un urlet dureros, sugrumat, sa zbate in mine incercand sa iasa la lumina strig in noaptea intunecata a sufletului meu, in care nu mai poate patrunde nici o raza de lumina, de dragoste sunt atat de ratacit in labirintul singuratatii si nu mai pot nici macar cauta o cale de a iesi din acest haos al durerii Acum stiu sigur ca nu te vreau ca nu te mai vreau stiu ca am invatat sa traiesc fara tine, fara iubirea ta iti multumesc ca m-ai invatat sa iubesc, sa traiesc dar atat gata acum pot sa ma descurc fara tine, fara IUBIREA ta, si nu trebuie sa ma prefac ca te-am uitat pentru ca nu te-am uitat te-am ascuns doar in adancul sufletului meu sa nu te mai gasesc sa nu te mai poata gasi nimeni sa nu poti evada de acolo din intunericul si pustiul pe care le-ai creat si in care acum te potrivesti atat de bine... acum am sa inchei scrisoarea fericit totusi ca ti-am gasit locul in inima mea"

cata dreptate poate sa aiba!!!...chiar asa este, chiar asta simtit aproape toti dupa o perioada de genul acesta...e greu!!! dar......avem o sansa sa iesim la lumina.....trebuie sa iertam,dar sa nu uitam nimic....pfff....doare si macina in acelasi timp.......prea urat, mai ales cand esti constient ca dupa acele momente frumoase apar genul asta de probleme....

stii...stai langa el, aveti o fractiune de secunda in care sunteti parca facuti unu pentru altul, o intiparesti in mintea ta, dar dupaia...iti spui singur " si cand ne despartim...cat am sa sufar pt fractiunea asta"........pentru???? cu ce folos???...