Cuprins

1. ftrAuta in timp g

2. Theodor4 zisd Dodo m.3. Vrajitorul din Piafa Harvaxd 32

4. La ce e bun un wyvem? 435. Meqtegugul uitat al Ademenirii 576. Un ir ocuitor perfect penru ochiul de triton 697: Cu lipici pentru necazuri 80

' 8. Un nomc cu ghinion 899. Cu un dragon ln cad| 98

10. inca un mod prin care poli ademeni un wyvern 108

11. Lapte cu ciocolatA 12212. Atuul unui rrijitor 13213. Pune-1i o dorintA l+l14. Mikko s€ lndraceste lS715. Salvarea l7l16. Ascunzatoarea 185

17. Cum si hrinegti 9i sa ingrijeqti un puide wyvem

18. Capcana

19. in ghearele lui Kobold20. Unde este Wycca?

21. Insula lui Gwynlyn

199

2r0220,,,,o

2q

1

Pierdutd tro timp

La fel cum o pisici lSi cauti un loc tiinuit atunci cindse apropie ceasul si igi aducl pe lume pisoiasii, tot a$a $io viitoare mamica de dragon wyvem trebuie sa caute unloc tainic lmde sA i$i depuna oul.

Wycca inspectase deja mai multe incaperi din castel,

dar, ma cite unq le respinsese pe toate, Ba o samera era

suplritor de caldd, ba alta era prea expusi la curenfii de

aer; o a ffeia mirosea a mucegai, alta era prea aproape

de bii; cdt despre ultima, aceea se gl.sea in vecinatatea

lnciperii ln care dormea valetul regelui, care avea nepll-cutul obicei de a sforai.

Wycca ofta din toli rirunchii, cici toate acestea erau

mult prea solicitante pentru un wyvem aflat intr-o stare

10 Ann DounerdelicaH. Se ridica apoi in zbor pe comiga ei de pe mete_rezele castelului, facand tot posibilul sA teaca neobser_vata cata weme avea si se delecteze cu o baie de soare.

Curtenii din gradina de dedesubt erau adunatri lingafantina, in jurul unui cantale! din lauta, si nu parcau sabage de seama noua decoralie in forml de dragon caretocmai se adiugase pe metereze, undeva, deasupra cape_telor lor.

Wycca igi incordtr ghearele gi purcese si iqi facimanichiura pe indelete, in stilul pisicesc. Se agezasecomod intre comige, frind cam de aceeaqi inlllime cudragonii de piatri car.e decorau zidul 9i a caror indatorireera sd lase apa de ploaie de pe acoperig si se scurgi prinboturile lor cascate. Wycca, eroina noastra, era un dragonde talie micd, cu un cipgor fin gi delicat, cu cioc de vulhu9i cu patru picioare. Indiferent de ce au de comentatvechile povegti medievale 9i diclionarele din zilele noas_tre pe aceasta teme, wyvemii chiar au doui labe inpartea din fata a tupului $i doua in cea din spate 9i opereche de aripi putemice, alcahrite din membrane,foarte asemanAtoare cu cele ale unui liliac. Dintre totridragonii, wyvemii aduc cel mai mult cu neamul pisici_lor prin agilitate, inreligenta, temperament 9i orgoliu gi,tot ca o pisicA, Wycca avea ochi migdalali, de felind,gherule retractile 9i un tors profund $i melodios.

Vanatoarea unui cuib debutase promifator in dimi_neata aceea, caci Wycca descoperise ascuns in spateleunei tapiserii din capela reginei un cuftu mic plin cu cA4ide rugdciune pe jumatate roase de carii. paginile lor ar fialcituit un cuib moale 9i plicut 9i chiar mica biserici eracalda, uscara, hni$dta $i complet nefolosita, pentru cA

Wycca si oul mcgic I I

muritorii o lasaserd de multi vreme in grija goarecilor

$i a liliecilor.Tocrnai planuia plina de mulfumire cum avea sd igi

captu$easca cuibul - cu pdnze proaspete de paianjen, pufde cucuvea tanara, poate 5i cdteva fre aurii din peria

printesei - cand in papeld intrara cativa muncitori care se

apucar-a fara intarzierc sd azvafle afara mobilele vechi.

Regele cel batrdn de abia se recasitorise, iar noua luiregind gra tinarS, franguzoaicd 9i, pe deasupra, evlavioasd!

r Cineva i$i amintise de capela parasita, a$a ca acum

aceasta trebuia sa fie maturata, varuita Si fumigata,

Cufdrul acela adt de promitator fu primul lucru care

lud drumul spre focul intetit in mijlocul curfii. Wyccase ascunse in balconul corului si privi cum stranele

ninunat sculptate ale calugarilor se prefaceau tn scrum

una cAte una.

Hm, acum trebuia sa o ia de la capat cu cautarile!

Ar fi existat, desigur, gi o cale mai lesnicioasa. Stapa-

nul ei, Gideon, era vrajitorul personal al regelui, iar apar-

tamentele lui erau calduroase, uscate $i linigtite. Gideon

Stia ca ei ij sosise vremea sa faca un ou. a5a ca aSezase

un paravan pliant in jurul locului ei favorit de culcare gi,

pe deasupra, ii administra dupa fiecare masa cete o dozA

sanatoasa de ulei de lebdda.

Cel mai uSor ar fi fost sa sfdgie o pema sau doua, sa

captu$easca gra,mada de fulgi cu niste mustAf de $oricel

9i aripi de fluture $i cu asta ar fi incheiat povestea.

Dar Wycca avea si ea mdndria eilUn cuib nu trebuia sa ifi pice din cer, ci se cerea caumt

cu de-amanuntul, descoperit prin puterea inteligenlei... si.

12 Ann Dorlror:mai ales, tinut secret fati de toata lumea, in primul rand

fata de wajibri! Chiar qi fafd de propriul vrajitor!Astrul zilei se ascunse dupa un nor, dind semn ca

vremea de stat la soare pe metereze se cam incheiase.

Wycca iqi dadu cu greu ghes sa se migte de acolo,caci oul o facea sa se simta stangace $i ll mai 9i simleamigcdnd in timp ce se chinuia sA se ridice. Se simfeacoplesita de nevoia imperadva de a sfdsia 9i de a sapa

ceval Era clar, trebuia sa igi faca cuibul neintdrziat!Dar unde?

?Si lua zborul - daca sunteti de parere ca o planare

legNnatA $i greoaie s-ar putea numi ,,zbot'' - p6na la zidulruinat din fundul grSdinii, singuul care mai amintea de

un castel vechi de cdnd lumea, daramat cu mai multde un veac inainte, in timpul unui asediu.

Tocmai igi revarsa ceva din firria imperativa de a-gi

face cuib, scurmnnd cu ghearele o gaura adanca printre

dovleci cind.,. didu de ea.

in prima chpa crezu ca ajunsese sa racaie zidul cel

vechi, dar aceea nu era piatra. Nu era nici tarana, nicifoc, nici gheaia $i nici aer, nici o altd materie pe care

Wycca sd o fi cunoscut. Cu exceplia uneia. Ea se a$eza

pe labele din spate qi, de uirnita ce era, rasufla zgomotos.

Parea sa fie o vraja!

StapAnul ei i$i linea toate vrijile lnchise bine subdopuri de pluta, h flacoane si retorte, $i le lasa sa iasa

doar cdnd lunla era in descregtere, iar vantul potrivit 9i,chiar 9i atunci, numai cateva picaturi, amestecate ijntr-omixtua de vin de orz $i cenu$a, p6na ce erau tocmaipotrivite sa alunge demoni sau sa atraga wyvemi.

Wvcca qi oul magic 13

Dar vraja aceasta nu vzzuse niciodata cum arata un

flacon pe dinauntru. Em nestapanita, putemica 9i impe-

tuoasa. Se casca dintr-odata si era acum mai mare decat

cel mai marc dintre dovleci' mai mare chiar 9i decit Wycca'

Mijlocul ii ffemura uqurel, la fel cum vibreaza aerul

incins din zilele de vara pe acoperiguri; era argintie $i

scotea un murnur monoton.

Wycca simtea ca o atrage la fel de tare cum comul

lunii ahage marea inainte de flux.

Bnisc, ea $tiu pre.is unde avea si igi faca cuibul' Isi

'intinse gdtul lncetisor, pina cdnd vArful ciocului sparse

suprafatra licaritoare Si neimblinziu'Se auzi un clipocit 9i un sunet de parci cineva ar fi

atins coarda unei harpe 5i, cam in timpul care i-ar trebui

iniririi pentru o singura bataie, Wycca se trezi dint-odata

in cu totul si cu totul alta Parte.

Nu mai rtrmAsese nimic in stratul cu dovleci' numai

niste lderi incilcifi si o pata innmecata de farind cu urme

de gherule.

Cind Wycca nu se arata la cina, Gideon nu se ingri-

jora prea mult. Era obiceiul ei sa Gndaleasca pe afara

atunci cind o chema, a5a incdt aparilia ei, cind catadic-

sea ln sf6r$it sa se arate, sa para ca fusese numai $i numai

ideea ei. ,J-a urma utmelor, avea ea aetul ca ii spune' pe

cind se incowiga pe covora5ul din fap caminului, numai

cainii $i alte creaturi fara minte vin atunci cnnd le fluieri"'

Dar cind incepu sa se lase intunericul 9i ea tot nu se

intorsese, Gideon incepu sa se ingrijoreze' Spera ca

prcstula creatula nu ramasese prinsa in vreo crapatura

dintr-o cripta sau, 9i mai rau, ln porumbar! Dar, mai

14 Ann Dooner-

mult decet orice, spera ca nu i-o luase cineva! Chiargi un wyvem ademenit prin meste$ug wajitoresc, caruia

i se daduse o zgardd de aur gi un nume, tot o creatura

magica raminea!

Wycca ar fi putut fi o arrna de rcmut tnpotriva luiGideon dacl, ajung6nd pe m6na inamicilor lui, acegtia ar

ft intors-o lmpotriva propriului vrajitor. Daca ar fi ajunspe mdna lui Kobold, de exemplu. Gideon 9i Kobold oes-cusera impreuna 9i, cAnd implinisera gaisprezece ani,

deveniserd ucenici ai vrajitorului personal al regelui.

Am6ndoi tinerii erau bine vazuli la curte 9i, atunci cdnd

baEanul vrajitor se retrasese la lara ca sa creasca albine,

cei doi tineri jinduire se obuna slujba de vrtjitor regal.

in cele din urma, regele ii acordase lui Gideon titlul9i bagheta, iar Kobold se vazu nevoit sa aleaga dificilacarieri de wdjitor itinerant, pomind in nrmee pe la cu4ileunor conti de mana a treia $i ale unor razboinici uitali de

toata lumea.

Din nefericire, in acest fel Kobold avusese sufrcienttimp sa ifi rumege ranchiuna gi sa i$i ascuta hdemdna-

rea de a ademeni demoni de mica importanF din clasele

inferioare.Pe ace$tia obi$nuia el sa ii trimita la castel pentru al

spiona pe Gideon. Daca Wycca disparuse, iSi spunea insinea lui Gideon, Kobold avea sa afle despre asta foarte

curAnd. $i, dacl i s-ar fi oferit vreo ocazie de a-gi da frduliber mAniei si de a-gi pune in practici planurile de rdzbu-

nare, el nu ar fi sovait cAtu$i de pulin sa o faca.

Gideon iSi arunca mantia pe umeri Si ieSi sa o caute

pe Wycca.

Wlcca si oul magic 15

igi incepu cdutarea in locurile in care ii placea ei cel

mai mult sa se ascunda. Nu, nu era ocupam sa bea zer ln

laptarie $i nici nu fiagea un pui de somn ldngd focul din

spalatorie, unde lenjeria era pusa la uscat' Nici nu era la

vanatoare de broa$te printre crinii din santul castelului,

nu necajea qoimii inchisi in coliviile lor agalate la

inaltime si nici nu se scllda in praful din arena ln care se

organiiau umirurile'Tocmai statea lntins pe burta si hcerca sa arunce o

grivire'pe sub porumbar, cand in urechi ii resune o Yoce

mieroasi:

- Gideon, ai Pierdut ceva?

El se trase de sub porumbar, scutur6ndu-9i de pe

mantie fulgii 9i gainalurile uscate de porumbel' in pi-

cioare, nu departe de locul ln care se afla el, statea

bebrys, una dintre doamnele de onoare ale reginei si in

acelagi timp unul dintre demonii trimisi de Kobold ca si

il iscodeasci-

Purta o rochie de brocart albastru cu auriu' avea

tenul alb 9i ar fi putut trece cu ugurinp drept frumoasi

daca nu ar fi fost atAt de neobignuit de palidl: plrul

blond care se itea de sub boneta de bumbac era mai

degrabi alb decit auriu, iar ochii ei aveau culoarea nori-

lor reflectatri intr-un lac'

Lumina slabA a apusului care cadea peste brocartul

argintiu ii dadea un aer chiar 9i mai fantomatic, de parca

Kobold ar fi alcatuit-o din razele lnghetate ale lunii qi

din praf, Ceea ce probabil ca $i facuse, ii trecu prin cap

lui Gideon.

- Mi s-a parut ca vad o vulpe strecurindu-se sub

coteful porumbeilor, li spuse el,

Wlcca qi oul magic t716 Ann Dourler

Ea il masura din cap pdna-n picioare, cam asa cum o

buftiilA misoara un $oricel.

- O vulpe? Dar atunci de ce nu ili trirni;i wyvemuldupa ea? De ce sa te grurdare$ti tu, cand el ar putea sa te

scuteasca de efort?

Vocea ei era plina de dulceafA, dar ii amintea luiGideon de mierea cu care bucakrul se silea sA acopere

gustul camii stricate.

El izbucni in ras, iar Febrys fresdri 9i se dddu inapoi,caci r6sul este unul dinue cele mai putemice talismane

impotriva demonilor.

- Ce spui?! Sa trimit wyvemul sa prinda o vulpe?Dar asta ar stAmi o larma ingrozitoare gi ceva imi spune

ca noua noastra regina nu s-ar bucura sa vadi ca rugdciu-

nile ei de seara sunt intrerupte lnh-un mod atat de zgo-

motos. $i, oricum, nu era nici o vulpe, probabil ca mi s-a

nazarit. Dar bineinteles ca pofi sa veriJici gi singuri, facu

el arat6nd cu bralul spre porumbar.

Dar Febrys stramba din nas.

- Dar se intelege de la sine ca te cred pe cuvant,

Gideon, ii rispunse ea, intorcdndu-se pe cdlciie gi traver-

sand curtea.

Gideon o privi cum se indeparta. $tia prea bine cd nureugise si o pacaleasca $i ca acum ea avea sA se duca

direct la Kobold. Nu mai era timp de pierdut, a$a ca el se

indrepta in $aba spre inciperile sale.

Instrumentul cu ajutorul caruia putea fi ademenitun wyvem en gtozav de complicat, 9i unui vrajitorcare lucra singur i-ar fi trebuit aproape toata noaptea ca

sa tl puna la punct. Dar daca ar fi lucrat fara zabava,

totul ar fi fost gata cam cu un ceas inainte de venirea

zorilor, adica exact atunci cdnd vrdjile de ademenire

sunt mai putemice.

Gideon o lua pe o scutatura prin gradina de zanavat

$i atunci dadu cu ochii de lucirea nepamdnteasca venind

din stratul cu dovleci.

Simti o impuqsatura in inima. Nu incapea nici o

indoiali. urmele de gheare din 1arana erau ale ei' $i nu

incaped indoiala nici in legatura cu cercul voalat de

lumini, cu irizari ca de ulei, care vuia $i bizaia de parca

un titirez colorat s-ar fi invirtit de zor in locul acela'

' Se lisi pe vine langa stranrl cu dovleci $i scapa un

geamat. Wycca trecuse pdntr-o Saura de vierme, ceva ca

* f"t a" vizuinl magici de iepure care te ducea cat ai

clipi din ochi spre un alt ,,Undeva" 9i, ceea ce era cel mai

rau, 'spre un alt ,,CAndva"'' Tocmai se pregatea sa i$i treaca mAna prin gaura de

vierme, cdnd se opri brusc. Nu ar fi fost de nici un folos

si dea buzna nePregitit pe urmele ei' Se intoarse ln

incaperile lui $i peFecu o ora intreaga punindu-si ln ordine

gi la loc sigur creuzetele 9i tomurile, sub cheie 9i sub wajd'

Wycca nici ca $i-ar fi putut alege un mnment mai

nepotrivit ca sl i$i ia Blpa$ila. Gideon tocrnai primise

insarcinarea de a judeca intrecerile de zbor ale dragoni-

lor juniori, mai trebuia sa impace o dispuB veche dintre

muritori si troli ln legatura cu dreptul de exuactie din

ni$te mine, sa gazduiasca un marc banchet pentru inaltii

demnitari trimi$i de pitici qi sa prezideze noua sesiune a

inallilor Membri ai Breslei Vrdjitorilor'

Abia daca mai avea vreme penhu propriile cercetiri

pe tema genealogiei demonilor sau si lucreze la

perfecfionarea noului antidot universal - caci ultima doza