. .

SI,

In Evul Mediu, papa ~iSfiintulImpdrat Roman erau

priviti drept capi ai

cre~tindtdtii, iar conflictele

dintre ei au afectat istoria

Europei piind in vremurile

noastre.

O Aceasta picturadin secolul 1 3 a fostmenita sa populari-zeze "Dona,ia luiConstantin", O justi-ficare majora pentrupreten,ia papei lasuprema,ie inEuropa de Vest.Documentul prezintamu',umiri imparatu-lui roman Constantincel Mare pentru con-vertirea sa la cre~-tinism, donandu-iPapei Silvestru I

ora~ele ~i provinciileItaliei ~i ale "regiu-nilor de vest".

O Henry, duceleBavariei, s-a rasculatde doua ori impotri-va lui Otto 11, insa afost infrant in 976.Nobilimea a exerci-tat o amenin'areconstanta asupra

autorita,ii regelui.

An secolele agitate ce au unnat dupa: ca:dereaI Imperiului Roman de Apus, papa s-a impus

ca autoritate catolica: suprem:1 In Europa.Avand nevoie de un aliat putemic, a apelatmai Intai la francezi, al ca:ror conduca:torCharlemagne a fost IncoronatImpa:rat de PapaLeo al lII-lea. Mai apoi, Imperiul Carolingian(\ll lui Charlemagne) s-a destr~mat, Insa:Impa:ratul Gennaniei Otto I i-a luat locul luiCharlemagne, fiind Incoronat Impa:rat In 962.Mai mic decat fostul imperiu al luiCharlemagne, imperiul nou creat -denumitmai tarziu sfantul Imperiu Roman -se lntin-dea Intre Germania ~i nordul Italiei; cu toateacestea, 1mpa:ratul era considerat un con-duca:tor cre~tin profan, precum ~i protectorul~i aliatul papei.

Lupta pentru puterePrimii Impa:rati ai sfantului Imperiu Romanerau majoritatea aliati ai Papei. Ace~tia au inter-venit de nenum:1rate ori In agitatele alegeripapale ~i In luptele purtate de Imperiul Roman,eliminandu-i In acela~i timp pe papii nedemnide functiile lor, asigurandu-le acestora succe-sori; Ultimul 1mpa:rat care a procedat In acestfel a fost Henry al lII-lea (1039-56), un susti-na:tor al mi~clrii reformatoare Cluniace In cad-rul bisericii. Acesta a reu~it sa: se impuna: mai

O Clement alll-lea a fost primul papa refor-mator. El a incercat sa elibereze papalitateade influen~ele aristocra~iei romane.

O O harta

reprezent3ndimperiu! !ui Otto a!I!-!ea, ce avea sadevina mai t3rziuSf3ntu! !mperiuRoman.

ales cand varul sau Papa Leo al IX-lea (1049-54) s-a dovedit a fi un bun refonnator, cecalatorea 1n intreaga lume ~i lupta impotrivaabuzurilor de orice fel. Autoritatea papala s-afacut ~i ea simtita. Nicholas al II-lea a fondat laRoma Colegiul Cardinalilor, membrii acestuia

"§ avand dreptul de a alege papii, luandu-le ast-~ fel acest drept nobililor romani ~i imparatilor.~ Acest lucru a reprezentat doar o simpla~ etapa 1n lupta pentru eliberarea bisericii de sub

interventiile laice (ne-clericale). unnatoareaetap:l i-a situat pe papa ~i pe imp:lrat In con-flict direct. imp:lratii continuau de mult timp s:laleag:l episcopii din regat~le lor, instalandu-i inguvem; ceremonia implica prezentarea epis-copului impreun:l cu inelul ~i colectivul s:lu.Acesta reprezenta un drept important, devreme ce episcopii erau demnitari de frunte aiguvemului imperial, fiind inzestrati cu feudeimense, care (spre deosebire de magnatii feu-

i"

O Frederic I "Barbarossa", imparatul raz-boinic. Sub conducerea lui a devenit comuna

denumirea de "Sfantul imparat Roman".

dali laici) nu puteau ti mo~tenite de u~ii lor.jns~, m 1175 Papa Grigore al VII-lea a con-damnat investitura laid ~i chiar l-a chernat peimp~ratul Henry al IV-lea la Rorna pentru oinvestigare a faptelor sale.

Henry a reactionat mcercind s~-l detronezepe pap~, care m cele din urma l-a excomuni-cat (excluzandu-l din biseric~. Puterea luiHenry a fast subminata de numeroase rnzvr:l-tiri m Gerrnania, unde tulburarea feudal~ amcurcat multi impilrati m luptele lor cu papa.

Incaltit din taate partile, ~parntul s-a deplasatin Italia, la Canassa, unde a stat descult inzapada timp de trei zile, parul cand papa l-aiertat. Acest episod dramatic a ilustrat nauaautaritate a papei, insa lucrurile nu s-au sfa~itaici. Se pare tatu~l ca Heruy s-a supus pentrua-~i imputina du~manii, lupta ins~ a continuatmult dupa moartea lui Heruy ~i a papei. Infinal, prin Pactul de la Worms (1122), papali-tatea ~i-a redobandit principalele obiective.

Lunga $i obasitoare lupta pentru incoro-nare a accentuat problemele imparatilorSfantului Imperiu Roman. Una dintre acesteaern slabiciunea lor fata de printii gerrnani,inra:utatita de faptul ca damnia nu ern mo~te-nita, imparntii fiind ale~i. Alta prablema sereferea la impasibilitatea de mentine cantrolulin Germania, in sudul Alpilar ~i in Italia;incercarea de ale face pe arnandaua a fostgre~eala fatala a multor imparnti.

Ostilititi ~i revolteLupta pentru putere a devenit ~i mai evidentain momentul in care a nou~ familie,Hohenstaufen, a imbra:cat mantia imperiala.Frederick I ("Barbarossa", 1152-90) ern unra:zboinic putemic, insa ambitiile sale au fostdistruse de revoltele din Gerrnania, refuzulorn~elor din Lombardia (nordul Italiei), de ase supune, precum ~i de astilitatea papei.

pana atunci aceasta ostilitate fusese aproapein intregime de natura: politica, bazata pe dorin-ta de expansiune a teritoriilor din centrul Italiei,condus de papa, ~i de a proteja tarn de forteledin afara:. Aceste obiective au fost realizate dePapa Inocentiu al III-lea (1198-1216), care ~i-amarit pretentiile, insu~indu-~i dreptul de a-idetrona pe conducatorii incompetenti; printrepersoanele care au fast siliti sa simta putereabisericii a fast ~i Regele John al Angliei.

O noua amenintare s-a ra:sfrant asuprnpapalitatii, in urma aliantei ce prevedeaadernrea sudului Italiei ~i Siciliei la mo~tenireaimperial~. Dup~ mai multi ani de razboaiecivile ~i intrigi papale, Papa Inocentiu a spri-jinit in cele din urma un membru tanar alfamiliei Hohenstaufen, care a devenit imp~rntsub numele de Frederick al II-lea (1211-50).Aceasta s-a dovedit a fi o gre~eala a papei,deaarece Frederick avea a personalitate sini-str~, contempararii sai numindu-l StuporMundi, 'Minunea lumii". Frederick a reu~it s~-~i transforme domeniile din Italia intr-un regatcentralizat, ~i pentru o vreme parea sa devin~stapanul Germaniei ~i Italiei.

Insa mai tarziu el a fast infrant din cauzaambitiilar sale exagernte. Dup~ moartea sa,familia Hohenstaufen a fost alungata, stapa-nirea sudului Italiei trecand in alte maini, iarpasibilitatea imparatilor de a stapani Italia adisp~rut in sfar~it.

Dintr-un anumit punct de vedere papali-tatea a ie~it victoriasa din luptele cu imp~rntii.$i, de~i interventiile ei repetate in politic~ i-auafectat autoritatea spirituala, papalitatea asuprnvietuit, reu~ind chiar sa-~i p~streze pose-siunile teritariale parul in secolul 19. A.5adar,Germania ~i Italia nu s-au mai unit, devenindnatiuni de sine-statatoare, invecinate cu Anglia,Frnn~ ~i Spania, acest fapt avand repercursiu-ni serioase asuprn istariei Europei.

O Henry IV (imagi-

......x

76

nea de sus)a fost excomunicatde Papa Grigoreal Vll-lea. dar rein-stalat dupa ce a

a~teptat descul1in zapada pentruiertare. Motivulconflictului l-aconstituit succesiu-nea arhiepiscopieidin Milano. Acesteia

ii apar1ineau regiunice cuprindeau

importantetrecatori prin mun1iintre Germania ~iItalia.