.

I

A.

In

O in cautarea unor boga~ii enorme, aventu-rierul Cortes a navigat spre Mexic, unde afondat ora~ul Vera Cruz dupa care ~i-a incen-diat propriile vase astfel incat sa nu maiexiste nici o cale de intoarcere.

devenit faimo$i, ei flind azi, mult mai putinapreciati, sub denumirea generica deconquistadores ("cuceritori"). Ei erau duri,neanduratori, chiar aventurieri, cucerind astfelImperiul Aztec $i pecel 1nca.5, in numeleCre$tinata1;ii Catolice. Orice teritoriu ocupatdevenea o noua proprietate a coroanei spaniole,dar expedi1;iile erau simple initiative private,realizate pe riscul $i cheltuiala conducatorilor.Daca reu$eau sa cucereasca noi teritorii, adesea,dar nu intotdeauna, ei prezentau o autoriza1;ieregala, care parea sa le garanteze dreptul laputere $i o anurnita bunastare. Deobicei, situa1;iase complica datoria uneltirilor rivalilor invidio$icare aveau propriile lor armate sau dispuneau deo mare putere de influenta la curtea regala dinMadrid. Depi1$i1;i numeric de uria$ele armateindiene, conquistadorii i,)i petreceau cea maimare parte a timpului, luptand sau urzind intrigi,unii impotriva celorlal1;i. Spre marele lor noroc,indienii nu au fost niciodata atat de razboinici pecit pareau, purtandu-se de multe ori, de parca arfi fost hipnotiza1;i de ceata de straini aflata In

rnijlocullor.

Vestea despre un nou imperiuCele mai timpurii a.5ezari importante au fostfondate incepand cu anul 1509, pe coastanordica a Americii de Sud. In 1513, Vasco Nunezde Balboa a traversat istmul Panama (0 f.1$iegola$a de pamant ce leaga doua zone mai maride uscat), devenind astfel, primul european carea vazut Pacificul. El a revendicat prompt acestteritoriu in favoarea coroanei sp~ole $i a

Descoperirea Americii, de ciitreCohlmb, a fost repede

valorificatii de ciitre spanioli ~i

portughezi care ~i-au fiiuritimperii imense in America

Centrala ~i de Sud Stabilirea

permanentii in America de N ord-in aparentii o zonii mai siiracii-

a inceput mull mai tiirziu.

mult mai putin interes.De la baza lor din insula Hisparuola (acum

im:pal1ita intre Haiti $i Republica Dominicarul)spaniolli au ocupat, la inceput, parti1e cele maiaccesibile $i mai mari ale zonei Caraibiene.S-austabilit multi spanioli aici, Inca din 1501,devenind fennieri $i importand sclavi din Mrica.Bogatiile naturale, aur, argint, $i pietre pretioase,s-au dovedit a fi lnsa, intr-o cantitate mult maimica decat se a$teptau. Nobili ambitio$i $i altiimai putin nobili, care nu se im:bog~tisera inca,gaseau in permanenta $i cu multa u$urinta, noirecruti pentru expeditiile lor riscante, spreinteriorul Americii.

Ace$ti oameni -conducatorii $i suita lor -au

C olumb nu a recunoscut niciodata pana lasf~itul vietii sale, e~cul sau de a atingeIndiile; cucind al!;i spanioli ~i-au dat

seama ca din Intfunplare, au dat peste pamanturivaste, necunoscute, gata de a fii pradate,cucerite ~i transformate. Sin~rii rivali care luauparte la asemenea ac!;iuni erau portughezii care,In 1500 au descoperit din Intamplare Brazilia.Aflandu"se In partea estica a liniei dedemarca!;ie; trasata In 1494, care delimita oricenoua descoperire a Spaniei si Portugaliei,Brazilia a devenit colonie portugheza. RestulAmericii Centrale ~i de Sud, de la New Mexicopana la Tierra del Fuego, apartineau Spaniei lafel ca ~i, teoretic, pamanturile mai putinospitaliere din partea nordica, carora le-au aratat

O Aceste ilustra,ii. cuprinse intr-o istorie a Pe-ru-Iui. stranse de un cronicar indian, intre 1587~i 1615, denota sentimentele pe care acesta lenutrea fa,a de cuceritorii spanioli: inca~ii cre-deau ca spaniolii mananca aurul. ceea ce ar fiexplicat lacomia lor pentru acest metal (dreap-ta-aproape). Dintre cele ~ase animale fioroasecare ii jefuiau ~i chinuiau pe indieni (dreapta-in-departat), conquistadorul spaniol este ca leopar-dul, animalul cel mai de temut. cel mai fioros.

103

EUROPENII IN LUMEA NouA

O Francisco Pizzaroa fost cuprins de

mirajul pove~tilordespre "imperiul deaur" ~i a pornit sprePeru unde a cucerit

domeniile inca~ilor .

O Canducatarul In-

ca~, Atahualpa. Cap-turarea acestuia i-acanferit lui Pizzaraun avantaj prematurin lupta. Dupa ce a

platit a rascumparareimensa, Atahualpa afast executat.

confinnat, astfel, convingerea ca o vastaintindere de apa despal1ea "Lumea Noua" delndiile cautate de Columb. Acest continent aincetat sa rnai fie doar un obstacol, devenindatractiv prin el insu~i, din clipa cand indienii dinCaraibe le-au transmis spaniolilor ~tireaexistentei unui imperiu mare, fabulos ~i bogat,situat pe continent. Hemando Cortes, unaventurier ce a luat parte la inftintarea Cubei, areactionat prompt la auzul ve~tii ~i a devenitprimul dintre rnarii conquistadori.

Cortes isi incendiazaimba'rcatiunile

Cartes ~i-a infruntat suPeriorul, guvernatorulCubei, in anul 1519 ~i a inceput sa navighezespre coasta mexicana, aviind doar o mica fortade asalt fom1ata din nurnai 600 de oameni, 17cai ~i 10 tunuri. Dupa debarcare, el a relizat doualucruri importante: a pus bazele unui nou o~,Vera Cruz ~i ~i-a incendiat propria flota pentru caoamenii lui sa inteleaga ca nu rnai exista nici ocale de intoarcere.

in timpul inaintarii lui Cortes spre interiorulcontinentului, Imparatul aztec Montezurna i-atrimis mesaje prietenoase dar , in ace~i timppregatea ambuscade. Din clipa in care acestea

a fiint~ divin~, pierderea puterii sale i-adetern1inat pe ace$tia s~ dev~ canfuzi $i foartedezarganizati. Cartes a fast apoi abligat ~ se1ndrepte spre coas~ pentru a 1rnpiedica a1ncercare a guvernatarului de a-l inlocui. La1ntaarcere, a descaperit c~ aroganta propriilar luilacatenenti, a pravacat a mare reval~ aaztecilar. Mantezuma, ranit 1ntre timp, a 1ncercats~-$i !ini$teasc~ paparul, dar a murit fie datari~rnnilar, fie ucis de spaniali. Cortes 1rnpreurul cuaamenii s~i, $i-au croit prin lup~ drumul inapoi

au e~uat, Montezuma nu a mai incercat in modserios 5:1 Impiedice fol1ele spaniole,in ciudanumarului lor rnic de oameni. Un motiv poate tichiar credinta Imparatului ca Hemando Cartesera Intruchiparea zeului cu fata albaQuetzalcoatl, a ctrui intoarcere din est a fostprezisa cu mult timp in urma. Trupele spanioleli s-au parut aztecilor la fel de uirnitoare caimaginile propriilor zei.

La cindul lor ~i spaniolii au ramas foarteuirniti atunci clod, in Noiembrie 1519 au vazuto~ul aztec Tenochtitlan, cel putin la fel deimpun:ltor ca orice mare o~ din Europa.Prirnitcu multa cordialitate de catre Montezuma, Cartesa gasit' repede o ocazie de a-l captura peImparat. Montezuma a fost fatalist ~i a incercat sacoopereze. Fiind privit de catre supU$ii 5:1i drept

~ O America Centrala

~i de Sud in secolulal 16-lea.

O Gravura din seco-lul al 16-lea repre-zentand indieni ceIucreza in mina. Miide indieni au murit inMexic ~i Peru efectu-and munca silnica.

104

1492

Columb debarco In Bahamas

1500

Cabral proclamo Brazilia colonie

portughezo

1501

Primii sclavi africani sosesc pe vasul

Hispanola

1513

Cortes cucere~te Mexic-ul

1531-33

Pizzaro cucere~te Peru

1535-38

Expeditiile spaniole cuceresc Argentina,

Venezuela ~i Columbia

1565

Spania colonizeazo Florida

1 584-87

Tentativo englezo nereu~ito de a fonda

o colonie In insula Roanoke, Virginia

1607

Prima colonie englezo permanento

pe continent american, In Jamestown

1608

Champlain pune bazele Ouebec-ului

1620

Puritanii din Plymouth pun bazele primei

colonii In New England

1625-26

Olandezii cumporo Manhattan-ul

1699

Francezii colonizeazo gurile roului

Mississippi (Louisiana)

1733

Se pun bazele ultimei dintre cele 13

colonii. Georaia

O Cucerirea a fosturmata de un asaltasiduu asupra religi-ei indiene. Centrelereligioase au fostdistruse, sculpturileau fost topite pentrumetalele pre~ioasedin care eraurealizate ~i indieniiau fost obliga~i sa seboteze.

O Montezuma, con-ducatorul aztec, inge-nunchiand in fa,a luiCortes. Ini,ial, rezis-ten,a azteca a fostanihilata de credin'aacestora ca HernandoCortes ar reprezentao reancarnare a zeuluilor, Ouetzalcoatl.

latifundiarii, sub ob1:lduirea unui sistem care iinumea protectori ai satelor indiene, In schimbulmuncii ba,5tin~ilor .

Munca silnica din mineAdesea, indienii erau tratati cu o brutalitateIngrozitoare la muncile clmpului, dar cel maides se Intfunpla acest lucru In mine. Marizacaminte de argint, descoperite In Mexic $iPatosi (ceea ce azi se este Bolivia), erau scoasela iveala $i trimise peste Atlantic, fmanJ;and

spre sigurnnta. Mult lnt:Irit, Cortes a fost capabilsa Inconjoare ~i sa cucereasca Tenochtitlan, carea rezistat ~ase silptilmani panil ce ultimarezistenta a fost Infrant:I, In data de 13 August1521. Puterea poporului aztec a fost 1:nfrant:Ipentru totdeauna. Tenochtitlan a dispilrut iar Inlocul lui a Inceput sa se dezvolte pe acelea~imeleaguri, ora~ul Mexico City, pentru a deveniicapitala "Noli Spanii". Religia singeroasil, plirulde sacrificli a aztecilor a fast lnlocuit:I cu fo11a,astfellncat toate popoarele indiene au trecut lacre~tinism.

Celillalt imperiu amer-indian a fast cucerit deun om care era la fel de curajos ~i de Indraznetca ~i Cartes, ha chiar rnai nemilas. Francisco

in loc de aceasta, el i-a trimis mesajebinevoitoare ~i a aranjat astfel incat ei sa seintalneascl. Inconjurnt de o mul1;ime uria~a,venit:l la intalnire neinarmat:l, ca semn deprietenie, imparatul l-a intampinat pe Pizzaro.Spaniolii i-au masacrat pe inca~ii neajutorati, indecursul a numai citorva minute iar Atahualpa afost luat prizonier. Din nou, in~ii abandonatide conducatorullor, au rarnas fara nici o reaqie.Atahualpa ~i-a negociat propria rascumparare -

rnari cantitati de aur ~i argint care au fastcolectate de-a lungul rnai multor luni, Cu toateacestea, Atahualpa a fost judecat de cltrespanioli ~i condamnat la moarte; ca semn demila, urmare a convertirii sale la cre~tinism, el nua fost ars pe rug ci spanzurat.

Dupa ce a inscaunat un imparat de "paie", in

O in anul 1 584, SirWalter Raleigh adebarcat in Virginia -

pe care a numit-oa~a, in onoareareginei sale.s-au pusbazele unei coloniiengleze in

Jamestown.

O Coloni~ti peleriniin timpul rugaciunii,in Massachusetts. Eiau ini,iat in Americaobiceiul numit de ei

"Thanksgiving".

~:E

~f-w

Pizzaro era un aventurier incult implicat 1neforturile timpurii a1e Spaniei de colonizare acontinentului. Atras de pove~tile despre"imperiul de aur", 1n anul 1520, el a 1nceput ~exploreze coasta statului Peru, ajungand pan~ 1no~ul Tumbes, situat la marginea domeniilorinca~. Fiind sigur c~ exista aur 1n cantitati mari,Pizzaro l-a convins pe regele Spaniei s~-lnumeasc~ guvernator al 1nc~ necucerituluiimperiu. Dup~ debarcare, 1n anul 1531, ~isubjugarea unor suprafete 1ntinse de pe coasta,el a inceput s~ inainteze spre interiorulcontinentului, avand un contingent chiar maimic decit cel a1lui Cortes. Atahu~lpa, imp~ratulin~, i-ar fi putut distruge 1n orice moment dar,

Spania de-a lungul campaniei europene decuceriri, din timpul secolelor 16 ~i 17.

Modul u~uratic al caroanei spaniole de a-~isatisface ambitiile a f~cut ca argintul s~ se scurg'J1n sistemul economic european.

Impactul Europei asupra Americii era departede a se fi terminat. America Latin~ s-a nascut,catolicl 1n religie ~i spaniol~ sau portughez~ 1nlimb~ ~i culturn. Bo1ile europene aveau un efectdevastator asupra populatiei b~~tina~e,incurajand importul sclavilor din Africa.Europenii, africanii ~i indienii s-au amestecat,formand populatii mixte, 1n care nu prea existauprejudec~ti rasiale. Pe de alta parte, clasadominanta din America Latim a ramas, 1n mare

1():;

mare triumf, Pizzaro a pa:truns In capitala inca~a:Cuzco, la data de 15 Noiembrie 1533. Ulterior,inca~li au mai Incercat sa: se revolte ~i aproapeau reu~it In tentativa lor, tacticile lor. de gherila:dandu-le mult de furca: cuceritorilor, vreme demai multi ani. Conflictele dintre Pizzaro ~ipartenerii sa:i erau Insa: mult mai serioase.Pizzaro a fost, In cele din urma: ucis, In anul1541, de ca:tre membrii unei fraqiuni rivale.

America LatinAAlti conquistadori au adus restul AmericiiCentrale ~i de Sud sub control spaniol ~icolonizarea a lnceput cu adeva:rat. Noli legiuitoriau devenit fermieri, foarte asema:na:tori cu

EUROPENII IN LUMEA NouA

O Coloniileamericane audevenit un loc derefugiu pentru multesecte religioasediferite. De exemplu,quakerii s-au stabilitin Pennsylvania,unde ~i-au ridicatprima casa derugaciuni. Aceasta

~ prima colonie a:3 devenit cunoscuta~ sub numele delE Philadelphia.~~~..

~

1607. Ma! spre nord, colonizarea din NouaAnglIe a Inceput In anul 1620, oda~ cu sosirea"puritanilor englezI", pe vasul Mayflower. $aseani ma! tarz!u, olandez!!, cu puterea pe care oaveau, au cumpamt Manhattan Island de laind!eni contra sume! de 24 dol~, cu inten~ ~e .a crea Noua Olanda. Fmncezll s-au stabilit m .Canada, de-a lungul raulu! St, Lawrence. Ei emucondu~! de Samuel de Champlain ~i au pusbazele om~ulu! Quebec,

, No ii imigran,iDebarcarea puritanilor englezi, a a~a numitilorpelerini, la Cape Cod, a devenit celebr:1deoarece ea simbolizeaza toate elementeledistinctive din experienta de colonizare engleza.Colonizatorii din Jamestown emu .disidenti fat:lde biserica angucana, flind rnai tarziu numiti

ma:sura:, cea spaniola:, prin na~tere saudescendenta: ~i indienii cu singe pur formaugrupul cel mai sa:rac, In ta:rile care cu putin timpIn unn:lle apartineau In Intregime.

Spania a avut mai putin succes In a-~i tJmentine monopolul In Indiile de Vest, undetutunul, cafeaua ~i In primul rand zaha:rul, augenerat o buruIstare de neimaginat; inSulele audevenit tinta piratilor ~i locul de lupta al marilorputeri, pam la Inceputul secolului al 19-1ea.

Expansiunea spre nardExistind o atilt de mare oferta In AmericaCentrala: ~i de Sud, pa:manturile situate mai lanord le pa:reau spaniolilor mai putin atractive.AlIi europeni simteau ~i ei cam la fel, ceea ce afa:cut ca marea colonizare sa: Inceapa: numai Insecolul aI17-lea. Favoritul Reginei Elisabeta, Sir ~Walter Raleigh, a fa:cut In anii 1580 doua: ~tentative de a 1nflinta o colonie engleza: In ~Roanoke ~i o alta pe o insula: situata undeva pecoasta Virginiei (numita astfel In onoarea"Reginei Virgine"), dar ambele s-au dezintegratcurand. Prima coloQie care a prins ra:dacini, afost infiintata In Jamestown, Virginia, In anul

!17

)

J4 ~

O Puritani olandezi

pregatindu-se sa

navigheze spreNoua Lume.

O O sec'iune prin

vasul Mayflower,

corabia pelerinilor .

"independen!;i" sau "congrega!;io~ti". Ei aurefuzat sa accepte doctrina bisericii Angliei ~i autraversat Atlanticul cu scopul de a-~i puteapractica propria religie. incepand cu aceletimpuri,coloniile americane au devenit unrefugiu pentru persoanele persecutate In altelocuri din lume (Maryland, de exemplu, pentrucatolici; Pennsylvania pentru quakeri).

~.v

Comunitatea puritanain ciuda faptului ca au fugit pentru a scapa deintoleranta, ace~ti refugiati erau ei ln~i~iintoleranti, 1ncercand sa-~i impuna propriileopinii 1n fa!;a celorlalti; ora~ul Massachusets, cares-a dezvoltat pe funda1;ia vechii colonii CapeCod, a devenit celebru ca flind unul dintre celemai puritane. Cu toate acestea, modul exclusivistde existen1;a a devenit din ce 1n ce mai greu dementinut odata cu sosirea noilor imigranti, 1nspecial oameni care fugeau mai degraba desaracie decat de persecutie. Printre ace~tia eraunumero~i muncitori necalificati care ~i plateaucostul calatoriei lucrand ca seIVitori, un anumitnumar de ani. Ceea ce a contat cu adevarat a fostfaptul ca aceste colonii erau populate cu oamenice aveau credinte diferite dar care au 1nva!;at satr:liasc:I 1mpreuna. Puritanii pelegrini au fost ceicare au pus bazele traditiei autoguvemarii.

in anul 1664, britanicii au cucerit NewAmsterdam, colonia olandeza din Manhattan ~iau denumit ora,5ul New York. Ulteriors-au maipus bazele ~i altor colonii, iar 1n anul 1733,

.: Georgia a devenit ultima dintre cele 13 colonii, care au fonnat nucleul viitoarei natiuni ce se va

I ~ numi Statele Unite ale Americii.

106