ŞCOALA GIMNAZIAL Ă DUDEŞTI JUD. BRĂILA Nr:82 712 sept. 2014 Reactualizat şi aprobat în Consiliul de Administra ţie din 23. 09. 2016

PROIECT DE DEZVOLTARE.INSTITU ŢIONALĂ 2014-2018

Motto: In limitele impuse, cu resursele existente,

într-un ritm propriu, baza ţi pe convingerea c ă toate au un început, să încercăm să facem singuri

ceea ce a şteptăm de la alţii...

CADRUL GENERAL

În contextul mondializării economiei si creterii concurentei intema ţionale, caiitatea resurselor umane devine unul dintre cei mai importan ţi factori ai Europei de mâine. Mai mult ca oricând, educa ţia şi formarea profesional ă reprezintă suportul indispensabil pentru dezvoltare şi competitivitate. De altfel, autoimpunerea societ ăţii informatizate si a conceptelor de educaţie si formare profesional ă pe tot parcursul vie ţii a reliefat necesitatea aunei adapt ări rapide a calific ărilor, competen ţelor şi sistemelor de organizare educa ţională .

Invăţământul în Romania este o prioritate na ţională. E1 reprezintă o problemă pentru cei mai mul ţi: elevi, profesori, p ărinţi, beneficiari, o problemă de a cărei rezolvare depinde reforrna cuprinz ătoare a societ ăţii românesti. Educaţia si formarea instituţionalizată, prin intermediul unit ăţilor de învăţământ de diferite grade este responsabilă pentru situaţiile curente ap ărute pe piaţa muncii. Oferta de formare a şcolii, indiferent de tipul ei, nu trebuie s ă neglijeze impactul noilor tehnologii asupra societ ăţii, procesul globalizării, precum si pregătirea educabililor pentru a face fa ţă unei evoluţii în carieră într-o lume aflată în rapidă schimbare.

Pe de altă parte, o şcoală situată în mediul rural trebuie s ă reprezinte un centru cultural al comunităţii, de valorificare a tradi ţiilor iocale, de promovare a educa ţiei estetice, artistice si morale, nu doar în rândul elevilor, ci si în rândul membrilor comunităţii.

In acest context ne punem problema unui înv ăţământ:

bine susţinut de societate şi pentru comunitate (alocări bugetare pe măsură, sprijin acordat de autorit ăţile locale, de comunitate, de agen ţii economici, profesori formaţi ce răspund nevoilor comunitare);

retehnologizat (laboratoare dotate corespunz ător, accesul la comunica ţii electronice, func ţionarea re ţelei inforrna ţionale, teknologii didactice audiovizuale modemizate);

ti deschis, promovând egalitatea sanselor în toate sectoarele, care s ă dezvolte dimensiunea european ă în educaţie la toate nivelurile;

ti care să promoveze si să păstreze tradiţiile locale, dezvoltând sentimentul apartenenţei la comunitate;

ti bazat pe un management profesional în toate domeniile func ţionale esenţiale i prin toate func ţiile manageriale recunoscute.

PREZENTAREA ORGANIZArIEI SCOLARE

coa1a Gimnazială Dudeti a fost înfiin ţată in anul 1925-1 926, într-o cl ăire particulară improprie, cu primul învăţător Buzea Stroe. Primele dou ă săli de clasă s-au dat în folosinţă în anul 1926. Incă două săli de clasă s-au construit în anul 1960, iar în 1968 spaţiul de şcolarizare a crescut cu alte trei s ăli de clasă .

Incepând cu anul 1972 Scoala Dudeti se extinde cu înc ă două săli de clasă , laborator de fizică-chimie şi ateliere.

De atunci şcoala a fi.inc ţionat fără întrerupere, asigurând instruirea primar ă si gimnazială a zeci de generaţii de elevi.

Deşi locuitorii satului sunt oameni gospodari, lipsa locurilor de munc ă face ca populaţia să fie săraca, majoritatea trăind din ajutorul social si aloca ţia copiilor. Majoritatea familiilor nu este interesat ă de soarta educational ă a copiilor lor.

Principalele ocupa ţii ale locuitorilor Comunei Dude şti sunt cre şterea animalelor ş i agricultura de subzisten ţă. In ultimii ani, a apărut în comună o fabrică de confec ţii, la care sunt angajaţi mulţi dintre locuitorii satului.

Informa ţii cu privire la facilităţile didactice: Pentru anul 5colar:2015-2016

1. Informatii de tip cantitativ Populaţie şcolară nr. elevi - 465 elevi, clasele CP-VIII, func ţionează într-un singur schimb

rata abandonului şcolar - 1,75% ciclul primar - 2elevi ciclul gimnazial - 6elevi rata de promovabilitate 967,73%

rata celor care îi continu ă studiile: 90% promovabilitatea la examenul de Evaluare Na ţională - 66,67%

Personal didactic - nr. cadre didactice - 31 - nr. cadre didactice calificate - 1 00% - nr. cadre didactice titulare cu gradul I - 9 - nr. cadrelor didactice cu gradul 11 -9 - nr cadre didactice cu definitivat- 8 - nr. cadre didactice fără grad didactic- 5

. ) Dotarea Şcolii Gimnaziale Dudeti Numărul de clase: 9 Numărul de laboratoare: -1 laborator de informatică Alte dotări: sala de bibliotec ă, muzeu, sală de sport, grup sanitar modern

b) Dotarea Şcolii gimnaziale T ătaru( structur ă) Nurnărul de clase: 9 Numărul de laboratoare: -1 laborator de informatică Alte dotări: sala de bibliotecă, muzeu, sală de sport, grup sanitar la localul

1,teren sport pentru oină, vestiare şi grup sanitar propriu,

3. Scurta descriere a dot ărilor: Localul Şcolii Dudeti a fost reabilitat în anul 2012, fiind dotat ă chiar si cu

rnobilier nou. In localul 1 de la Şcoala Tătaru (structură) învaţă elevii din ciclul gimnazial, iar în localul 2 înva ţă elevii din ciclul primar, elevii înv ăţând într-un singur schimb. Şcoala Gimnazială Tătaru ar avea nevoie de repara ţie capitală. In şcoală există zece calculatoare Pentium 111 şi două Pentium 11, 2 irnprirnante, 2 copiatoare tip Xerox. In anul 2008 şcoala a fost dotată cu mobilier nou (30 mese + scaune, si 5 dulapuri, precum şi cu materiale didactice , retroproiector, camer ă de filmat.

4. Cultura oranizationa1ă Este caracterizat ă printr-un ethos profesional înalt. Valorile dominante sunt:

egalitarism, cooperare, munca în echip ă, respect reciproc, ata şamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare. Se întâlnesc şi cazuri de elitism profesional, individualism, competi ţie, intelectualism, rutin ă, conservatorism, automul ţurnire.

Conducerea şcolii a elaborat Regulamentul de ordine interioar ă care cuprinde norme privind atât activitatea elevilor cât şi a cadrelor didactice. In ceea ce prive şte climatul organizaţiei şcolare, am putea spune c ă este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor institu ţiei şcolare; este un climat stimulativ care ofer ă satisfac ţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.

Directorul este deschis şi ascultă sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente ş i sincere la adresa acestora, le respect ă competen ţa, le oferă o largă autonomie, îi sprijină şi evită un control strict birocratic.

Toate acestea se reect ă pozitiv în activitatea instructiv-educativ ă şi în conduita cadrelor didactice.

5. Informa ţii de tiD calitativ - Mediul de provenien ţă al elevilor: familii cu nivel sc ăzut de şcolarizare - Calitatea personalului didactic:

- calificat - 100 % - cu performan ţe în activitatea didactic ă

- Relaţii interpersonale bazate pe colaborare, deschidere, comunicare Calitatea managementului şcolar - directorul şcolii împreună cu o echipă de cadre

didactice abilitate prin cursuri de perfec ţionare în domeniul managementului educa ţional,

au iniţiat şi dezvoltat activităţi (relaţii) de parteneriat cu alte şcoli din ţară şi din judeţ, cu

comunitatea locală . Şcoala func ţionează după un plan managerial propriu.

Şcoala Gimnazială Dudeşti din judeţul Brăila dore şte să asigure nevoiileinstructiv-educative ale copiilor, în acord cu aptitudinile,talentul, dorintele şi interesele fiec ăruia, dar şi cu directiile de dezvoltare ale societ ătii.

Este un mediu valorizant,creativ şi democratic pentru ti ţi factorii implica ţi in actul educaţional, care permite formarea la copii a unei personalit ăţi adaptabile societ ăţii contemporane, o structur ă eficientă şi echitabilă, un furnizor de resurse educa ţionale moderne şi de calitate, o şcoală modernă, puternic ancorată in viaţa comunităţii, prin oferta educa ţionala actual ă şi diversificată, bazată pe valorii şi principii europene, prin dialogul deschis cu to ţi partenerii implicaţi în actul educaţional, prin calitate in spa ţiul local şi naţional.

Valorile şcolii: Echilibru Dezvoltare Umanism Creativitate Ataşament Toleranţă lniţiativă Echitate

Obiectivele şcolii derivă din obiectivele specifice, în calitatea lor de finalit ăţi, care orientează valoric proiectarea şi realizarea activit ăţii didactice în scopul dezvolt ării armonioase a personalit ăţii elevilor în plan intelectual, moral, tehnologic, estetic si fizic.

In această perspectivă urmărim: • valorificarea deplină a culturii, pentru integrarea absolven ţilor în diferite forme de

organizare ale înv ăţământului Iiceal şi profesional; • diversificarea ofertei şcolare, astfel încât fiecare elev, prin curriculum la decizia

şcolii, să identifice un domeniu pentru valorizarea abilit ăţilor proprii; aplicarea cunotinţe1or dobândite la condi ţiile economiei de piaţă . De asemenea, aa cum sunt gândite finalit ăţile specifice propun formarea unui

absolvent autonom, responsabil, care s ă contribuie la articularea propriilor trasee de dezvoltare intelectual ă si profesională. Pentru a răspunde exigen ţelor acestui nivel de învăţământ i specificului de vârst ă al elevilor, şcoala conduce la:

• formarea capacit ăţii de a reflecta asupra lumii, de a forrnula si de a rezolva probleme pe baza relaţionării cuno ştinţelor din diferite domeniî; valorizarea propriilor exigen ţe în scopul unei orientări optime scolare şi profesionale;

• dezvoltarea capacit ăţii de integrare activă în grupuri sociale diferite: familie, mediu profesional, prieteni;

*> dezvoltarea competen ţelor func ţionale esenţiale pentru reuita social ă : comunicare, gândire critică, luarea deciziilor si utilizarea contextual ă a unor informa ţii complexe;

• cultivarea expresivit ăţii şi a sensibilităţii în scopul împlinirii personale si a prornovării unei vieţi de calitate;

• cultivatea sentimentului de apartenen ţă la comunitate; •• formarea autonorniei morale.

În concl u7i e renectn1 v(iitrnrPa :inrmi

individul uman şi dezvoltarea lui, alături de cele trei principiifundamentale:

1. respectarea şi construirea demnit ăţii umane, 2. parteneriatul social pentru educa ţie, activ, stabil, de durat ă 3. învăţământul centrat pe elev

coa1a îşi asumă rolul de promotor, catalizator si facilitator al parteneriatului educaţional.

coa1a noastră vizează realizarea unei comunit ăţi cu spirit civic, integrate în societatea în care tr ăirn, promovând valorile comune ale tuturor partenerilor implica ţi, cum ar f1:

• asigurarea egalităţii sanselor în educatie, • revigorarea spiritului civic şi a mentalităţilor comunitare, • promovarea dialogului, a transparen ţei si a comunic ării deschise, • încurajarea ini ţiativei şi a particip ării, • dezvoltarea cooper ării si a colaborării, • statuarea disciplinei şi a responsabilităţii asumate, • armonizarea condi ţiilor specif1ce cu exigen ţele sociale de ordin general.

Rezultatele vizate sunt legate de realizarea unor colabor ări si protocoluri pe termen mediu , ca mai apoi, crearea unor asocia ţii scoală-comunitate, care s ă fie în măsură să identifice si să rezolve nevoile unităţii de învăţământ în strânsă relaţie cu nevoile comunităţii.

De asemenea, ne a şteptăm ca imaginea şcolii scoliî noastre să fie mult mai bine promovată la nivelul diferitelor medii sociale.

Punctul de plecare al proiectului institutional de dezvoltare a şcolii a fost analiza stării de fapt care ne-a condus la stabilirea domeniilor in care este necesara schimbarea.

Analizand mediul extern (comunitatea si grupurile de interes, cererea de educa ţie pentru indivizi, grupuri şi comunitate) şi mai ales pe cel intern (cultura organizationala, resursele curriculare, material-financiare şi umane, oferta educa ţională actuală), echipa

managerială a şeolii a concluzionat c ă e necesară realizarea unui program de dezvoltare instituţională centrat pe nevoia principal ă de asumare a unei misiuni sociale clare si cle definire a responsabilit ăţilor la nivel eomunitar.

Pomind de la ce s-a realizat în seoal ă, pentru stabilirea traiectului ipotetic, am efectuat analiza de nevoi, utilizând procedura SWOT. Aceasta a presupus, pe lang ă identificarea sl ăbiciunilor şi a punctelor tari, identificarea oportunit ăţilor şi ameninţărilor.

Din această analiză am dedus oportunitatea parteneriatului cu comunitatea Iocala. Diagnosticul de tip SWOT ne-a condus la concluzia c ă sunt imperios necesare retehnologizarea cu laboratoare dotate corespunz ător, accesul la comunica ţii electronice, tehnologii didactice audiovizuale modernizate, dar şi participarea la via ţa comunităţii prin revigorarea tradi ţiilor locale şi cultivarea sentimentului de apartenen ţă la comunitate. Astfel am realizat proiectarea activit ăţii imediate şi de perspectivă. Menţionăm că această analiză a fost realizată diagnosticând toate domeniile func ţionale, pentru a stabili op ţiuni strategice ale co1ii:

- Curriculum - Resurse umane - Resurse materiale şi financiare - Dezvoltare şi relatii comunitare

1. ANALIZA SWOT A DEZVOLTARII CURRICULARE

PUNCTE TARI

cadre didactice formate si abilitate în activităţi interdisciplinare, transdisciplinare, crosscurriculare;

v atmosfera creativă, de colaborare ce există între majoritatea cadrelor didactice;

v munca în echipă pentru proiectarea, implementarea şi evaluarea CDS;

i existenţa motivaţiei pentru reform ă

PUNCTE SLABE

, avalanşa de inforrnaţii si reglementări;

vţ

lipsa comunicarii electronice; , comoditate, lipsa de angajare si de

curaj în dezvoltarea de curriculum , indiferenţa unor cadre didactice fat ă

de misiunea şcolii;

sporadice atitudini, valori şi metodologii învechite;

v dependenţa faţă de ierarhie si lipsa asumării responsabilităţii;

v rezistenta la schimbare real ă sau invizibilă ;

v slaba implicare a p ărinţilor privind opţiunile elevilor;

OPORTUNITĂŢI

existenţa manualelor alternative si a ghidurilor profesionale; colaborarea cu părinţii si comunitatea locală în vederea realizării analizei de nevoi a acesteia;

v colaborarea cu alte Şcoli cu experientă în domeniul curricular;

AMENINŢĂRI

concuren ţa celorlalte şcoli din comună ; restrângerea activităţii prin diminuarea efectivelor de elevi, în perspectivă; dezechilibrul real dintre numarul de ore, conţinuturile programelor si nivelul de cunotinţe si deprinderi cu care elevul intră în liceu sau scoală profesională .

2. Analiza SWOT a dezvoltarii resurselor umane

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

număr mare de cadre didactice cu slaba reprezentare a coeziunii de grup experienţă ; si a sentimentului apartenenţei numar mare de cadre didactice profesorilor; motivate pentru formarea continu ă ; vţ foarte slaba implicare a familiei în

y organizarea activităţilor viaţa şcolii şi a comunităţii; extracurriculare dup ă o planificare / disfunctionalităţi în comunicarea cu proprie; ofertanţii de programe de formare; creşterea numărului, în ultimii ani, de elevi participanţi la concursurile co1are;

creşterea numărului de cadre didactice participante la sesiuni ştiinţifice organizate la diferite nivele;

OPORTUNITĂŢ I AMENINŢĂRI

existenta unor cadre didactice 1 lipsa facilităţilor oferite de comunitate formate pe probleme de reforma care cadrelor didactice tinere specializate, manifestă disponibilitate pentru pentru rezolvarea unor situaţii dezvoltarea Şcolii; deosebite (locuinţă, copii mici)

lipsa unui cadru legislativ clar care s ă stimuleze formarea;

3. Analiza SWOT privind atragerea resurselor financiare si dezvoltarea bazei materiale

PUNCTE TARI

v relatii de parteneriat cu agentii economici care sponsorizeaza ocazional diferite activit ăţi ale co1ii;

/ posibilităţi de organizare a cursurilor de informatic ă ;

PUNCTE SLABE

comoditate din partea unor factori de răspundere în valorificarea posibilităţilor de atragere a resurselor frnanciare;

/ deficienţe de relaţionare a diriginţilor si învăţătorilor cu reprezentai ţi ai comunităţii locale pentru dezvoltarea bazei materiale a claselor de care răspund;

/ restric ţii ce ţin de timpul limitat şi lacune informa ţionale în legislaţie;

4. Analiza SWOT privind dezvoltarea relatiilor comunitare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

/ structura activă si dinamică a unor / absenţa educaţiei pentru colaborarea cu membri ai comitetelor de p ărinţi pe comunitatea; coa1ă şi pe clase; sisteme atitudinale anacronice ale unor

/ dorinţa factorilor de conducere din cadre didactice; şcoală de a stabili rela ţii stabile şi / lacune ale mecanismelor de durabile cu autorităţile locale comunicare interinstitu ţională ; (primărie, poliţie) si agenţii / insuficienţa comunicare Cu economici; comunitatea;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

/ implementarea noii legislaţii pentru / lipsa de interes din partea p ărinţilor în realizarea obiectivelor comune raport cu educa ţia şi în particular în scoală-comunitate; raport cu evolu ţia propriilor copii;

/ implicarea unor parinţi în carenţele atitudinale si susţinerea şi rezolvarea intereselor comportamentale ale p ărinţilor; şcolii si realizarea i rezolvarea / probleme severe cu care se confrunt ă sarcinilor educa ţionale; unele familii, inclusiv marginalizarea

sau automarginalizarea unor familii defavorizate;

/ restric ţii ce tin de timpul liber ş i lacunele informa ţionale;

carenţele legislaţiei în vigoare privind legea sponsorizării;

v absenţa educaţiei pentru colaborare; v particularităţile situaţiei social-

economiee din localitate; / absenţa mecanismelor eficiente care să

faeiliteze parteneriatul agenţi eeonomici-scoală .

Obiectivul general:

/ modernizarea cadrului didactico-material de instruc ţie si educa ţie a elevilor prin realizarea parteneriatului socialpentru educa ţie, activ, stabil si durabil

SCOPURI STRATEGICE:

S 1: realizarea cadruiui jzenerai adecvat de desf ăsurare a activit ătii instructiv educative prin si pentru coinunitate:

Acest scop vizeaz ă crearea unui spatiu adecvat cerinţelor de func ţionalitate pentru instruirea elevilor, prin cooperarea cu autorităţile locale, agenţii economici si comiteteie de părinţi. E1 a fost selectat ca primordial datorită stării infrastructurii clădirii şcolii, a absentei sălii şi terenului de sport la Structura Tătaru şi a necesităţii modemiz ării dotărilor la nivelul cerut de standardele în vigoare. Regăsirea comunităţii şi dezvoltarea identităţii comunitare prin realizarea responsabilizării partenerilor educaţionali vizează consolidarea unei asociaţii scoală-comunitate.

S2: îmbun ătătirea parametrilor functionali si a strateziilor didactice centrate ve elev: Ţinta strategică aleasă se bazează pe nevoia de formare a cadrelor didactice din

şcoală şi are în vedere introducerea unor inovaţii didactice în predarea diferitelor discipline, pentru adaptarea la nevoile de dezvoltare personală s,i profesională ale elevilor, în perspectiva integrării în viaţa socială şi profesională .

S3: îmbun ătătirea schimbului de informatii pentru dezvoltarea resurselor umane şia reia ţiilor comunitare:

Este unul dintre scopurile vitale ale şeolii pentru perioada următoare, având în vedere slaba cooperare şi informare a partenerilor educaţionali. Scopul vizeaz ă completarea dotării cu tehnica informaţională si realizarea parteneriatelor locale.

54: promovarea educa ţiei artistice si a tradi ţiilor locale Această ţintă strategică urmărete dezvoltarea la elevi si cadrele didactice a

abilităţilor de a proiecta şi realiza în echipă, activităţi co1are şi extraşcolare prin care să se urmărească revigorarea tradiţiilor locale si reconsiderarea şcolii ca păstrătoare a

acestor tradiţii. Totodată se are în vedere creterea ofertei extracurriculare şi de petrecere

a timpului liber prin activităţi cu impact în şcoală si în comunitate.

ABORDARE STRATEGICĂ

Obiective si tipuri de termene (S-scurt:lan, M-mediu: 3 ani, L-Iung: 5 ani):

01: a) (S) crearea spa ţiului adecvat cerin ţelor de func ţionalitate; b) (L) modernizarea sălilor de clasă prin contribuţii de la bugetul local; c) (L) amenajarea unei sali cle sport la Structura T ătaru, amenajarea terenului de

sport al Şcolii Gimnaziale Dudeşti; d) (M) construc ţia unui spatiu pentru amenajarea unui muzeul expozitii la Structura

Tătaru; 02: a) (M) imbunătăţirea calităţii procesului educaţional;

b) (S) creterea eficien ţei si efectivităţii proceselor educaţionale si a strategiilor didactice centrate pe elev;

c) (L) încurajarea inov ării în practica pedagogic ă şi în elaborarea materialelor educationale prin dotarea şi utilizarea tehnologiei informaţionale si de comunicare în şcoală ;

03: a) (S) pregătirea profesorilor pentru consilierea pentru carier ă; b) (M) încurajarea elevilor cu deprinderi şi aptitudini artistice pentru promovarea

tradiţiilor locale; c) (L) creterea capacit ăţilor de adaptare prin înv ăţarea de-a lungul întregii vie ţi;

04: a) (M) promovarea cooperării în domeniul educaţiei pentru stimularea rela ţiilor între unităţile de învăţământ, institu ţiile comunitare, agen ţi economici şi şcoală .

Identificarea principalelor clase de resurse disponibile si anticipate întăreşte opţiunile strategice pe baza unei cunoateri aprofundate si în detaliu a resurselor existente la nivelul şcolii si al comunităţii. Este vorba de toate categoriile de resurse: umane, materiale si financiare, de timp, de expertiz ă şi de experienţă, de autoritate şi de putere. Important este ca ţintele strategice trebuie s ă aibă prioritate în fa ţa resurselor existente, iar punctele tari ale unităţii scolare, combinate cu oportunit ăţile din mediu să fie definite drept resurse strategice.

Drept urmare, pentru toate ţintele strateice menţionate vor fi dezvoltate prorame specifice, cu responsabili clar specifica ţi, ce vor realiza, acolo unde este cazul i prorame1e suplirnentare de atraere a resurselor deficitare. Tipurile de termene

de mai sus vor permite detalierea la nivel de luni si s ăpatămâni ce vor fi specificate în planurile operaţionale de implementare a programelor.

PLANURI

Programul prezentat poate fi structurat pe cele patru domenii func ţionale, aa cum s-a realizat şi în analiza de diagnoză. După cum am menţionat, el urmează să fie dezvoltat pe 4 subprograme. Prezentăm în continuare:

1) Programul de activit ăţi extracurriculare 5i de promovare a imaginii co1ii: a Proiecte în derulare, propuse, colabor ări, parteneriate:

• Educaţia pentru mediu: proiectul Patrula de reciclare, edi ţia 2017 în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec;

• Educaţia estetică : proiectul Hallowen-ul, Dragobetele • Educaţia pentru cet ăţenie democratică: proiectul Să cunoatem drepturile

copilului;-proiecte educa ţionale • Proiect educativ jude ţean ,,Mari scriitori la ceas aniversar,, • Proiect educativ ,,Popas la poarta neagr ă ,, • Proiect educativ ,,Anotimpurile în literatura român ă ,,

b)Participarea la olimpiade, concursuri, sesiuni de comunic ări ştiinţifice, festivaluri artistice, competi ţii sportive;

• Lumina math program internaţional de testare a abilit ăţilor matematice ale elevilor, • Comper-concurs şcolar naţional de competenţă şi performanţă • Concursul interjude ţean de matematic ă ,,Dan Barbilin/Ion Barbu • Olinipiada satelor din Sud-Est- concurs de mateniatic ă • Concursjude ţean de matematic ă ,,Mihai Musceleanu,, • ,,Rural-Math concurs interjude ţean de matematic ă • Educaţia pentru sănătate: proiectul Eu si viitorul meu; C) Organizarea unor festivităţi: • Sărbătorirea Crăciunului; • 8 Martie; • 1 Decembrie; • Ziva Europei

D) Educaţia prin folosirea timpului liber: • Organizarea de excursii, vizite la muzee si,expozitii • Vizionări de spectacole • Organizarea de expozi ţii co1are cu lucrările elevilor • Implicarea elevilor în ac ţiuni de înfrumuse ţare a spaţiilor scolare

REZULTATE AŞTEPTATE vizează, la modul general, urm ătoarele:

R1: scoala să asigure tuturor educabililor condi ţii optime de pregătire, şanse egale, iar cadrelor didactice posibilitatea de a se exprima într-un cadru favorabil dezvolt ării personale si profesionale a elevilor prin creterea func şionalităţii spaţiului scolar

R2: pregătirea elevilor, în perspectiva integr ării în viaţa economică şi socială, la nivelul standardelor actuale si continuarea studiilor

R3: dotarea cu echipamente şi alte resurse materiale disponibile şcolii, iar după finalizarea proiectului dezvoltarea de structuri de comunicare, rela ţionare si parteneriate sociale active si stabile

R4: participarea a cel pu ţin 50% din numărul elevilor la manifest ările cultural-artistice

ini ţiate de scoalâ sau comunitate.

Alături de rezultatele vizate direct de urm ărirea scopurilor strategice propuse ne putem aştepta şi la impactul ce-1 va avea dezvoltarea acestui program asupra cre şterii imaginii şcolii si a irnportan ţei ei sociale de promotor, catalizator si facilitator al parteneriatului educa ţional.

De asernenea, neaşteptăm la creşterea coeziunii de grup i a apartenen ţei, mărirea 1.

implicării active a familiei în via ţa şcolii si a comunităţii si contientizarea sim ţului proprietăţii ale resurselor umane implicate.

Cu sigurantă că se vor realiza şi alte conexiuni, iar şcoala va urmări in mod responsabil dezvoltarea lor.

Avantajul competitiv va fi valorificat, de asemenea, de c ătre scoalâ, în condi ţiile existenţei mai rnultor unit ăţi de acela şi tip din cornună. Noile produse oferite vor fi irnplicit superioare celor fumizate de c ătre celelalte şcoli, iar op ţiunile strategice selectate vor avea rezultate superioare cu un consum rnai rnic de resurse.

Studiul de fezabilitate poate oferi un prirn feed-back referitor la posibilit ăţile de realizare concret ă a proiectului.

In cadrul ofertei educa ţionale • sunt prezentate resursele rnateriale şi urnane ale şcolii, ceea ce ne întăreste convingerea c ă proiectul e realizabil. Este necesar a fi prezentate resursele financiare pe care şcoala poate miza anual.

RESURSE MATERIALE

a) Pentru perioada 2014-201 8, finan ţarea bugetară, - din fonduri ob ţinute de la Prim ărie, pentru:

v reparaţii si lucrări de între ţinere la clădirile şcolilor în valoare de 200000 Ron. - din fonduri finan ţate de Banca Mondial ă prin Prograrnul de Relansare a

Invăţământului Rural: v investiţie în reabilitarea Şcolii Girnnaziale Dudeti si construirea unei săli de

sport

b) Venituri proprii ob ţinute din următoarele surse: 1. sponsorizări, donaţii 2. contribuţii ale Consiliului Reprezentan ţilor Părinţilor

Procedurile de promovare a irnaginii şcolii vor privi realizarea de pliante, afi şe la avizier, prezentarea de filme despre activit ăţile desiăţurate în şcoală, organizarea comisiei de marketing alc ătuită din elevi, profesori, părinţi, care să stabilească anual noi parteneriate educa ţionale cu agenţii economici sau cu cornunitatea local ă .

INSTITUŢIONALĂ

Monitorizarea se va face pe subproiecte urm ărind modificările în irnplementarea activităţilor sau dacă planul de lucru trebuie rnodificat. Acest lucru se va urm ări lunar specificând indicatorii ce denot ă schimbarea propusă pentru atingerea obiectivelor. Se vor culege si vor fi rnenţionate în eviden ţe specifice de către responsabilii deproiecte, lunar, urmatoarele:

v informaţii despre activit ăţi; / informaţii despre rezultate; v informaţii despre resurse, inclusiv cele financiare.

Aceasta va fi realizat ă în rapoarte periodice pentru perioade prestabilite de timp, avându-se în vedere:

# revizuirea cerin ţelor de raportare eviden ţiate în fiecare proiect # determinarea indicatorilor ce refect ă cel mai bine progresul ac ţiunilor # organizarea datelor si completarea acestora

elaborarea unei forme a raportului. Astfel se pot pune în eviden ţă care dintre activit ăţi se derulează conform

planificării, care sunt în devans si care în întârziere. Raportarea va specifica: perioada la care se referă raportul, obiectivele si activităţile planificate, desfăşurate, rezultate obţinute, reurse folosite (financiare, comunitare), probleme întâlnite, planuri de viitor, modificări în cadrul activităţilor prognozate si a resurselor necesare.

Evaluarea va stabili raportul între ce s-a propus si ce s-a realizat pentru constatarea valorii ad ăugate. Ea va privi, în mod direct, componentele proiectului, ş i anume: problemele şi nevoile, planul de lucru, dezvoltarea activit ăţilor, progresul şi strategia. In acest scop, de un real folos este includerea în fiecare proiect a indicatorilor ce măsoară progresul pentru fiecare din obiectivele propuse, setul de date care trebuie comparate, metodele folosite pentru completarea datelor. Se vor realiza evalu ări atât cantitative, ce vor eviden ţia impactul activităţilor descriind, enumerând, calculând si masurând atingerea obiectivelor, cât si calitative, orientate spre proces, rn ăsurând atitudini si cauze ale evenimentelor.

Se va avea în vedere si o noua analiză SWOT estimând impactul proiectului periodic si final. Incheierea lui presupune şi realizarea unor declara ţii de intenţie pentru continuitatea proiectului.

Grupurile de interes din unitatea şcolară sunt: părinţii (ce au nevoie de consiliere pentru educa ţie), elevii (educabilii de baz ă ai şcolii), corpul profesoral (cu foarte mari nevoi de formare).

Se va proceda cu fiecare grup de interes în parte la prezentarea ţintelor strategice i stabilirea obiectivelor comune planului de dezvoltare scolarâ cu cea a grupului

respectiv. Acestea vor fi consemnate în registrele de procese verbale, urmând ca deciziile comune să fie afi şate la avizier, comunicate în scris, prin po şta sau prin communicate în presă sau prin mijloace media.

Cu agenţii economici, p ărinţii, comunitatea locală, respectiv prim ăria, se vor realiza întruniri, invita ţii la activităţi comune şi informare reciproc ă asupra activităţilor comune desfaurate.