SI

Ifeită specialăjje abonamente

r n m M m iJe ClujPREŢUL r ă m î n e

jpflillfilfliffl

mIfonaţKrâ

13.000le i/lună

ACUM!

. o );

ŞB=3J

? 4f £fc i

■

'w

/fete** Ă l

zia r inăepemăem t

{http://www.dntcj.ro/adevarul)ANUL IX NR. 2302 ISSN 1220-3203

MARŢI 16 IUNIE 1998

16 PAGINI 800 LEI

• Burse• Piaţa mobiliară;• Cursuri pe piaţa

valutara• Rate anuaie aie

dofcînzilor• Piaţa imobiliară

Sfîrşitul unei nefericite căsnicii

[ G O I A

Societatea românească se află într-o situaţie şi o etapă extrem de dificilă, care pot schimba în şi mai rău evoluţia noastră pe termen mediu, poate şi pe termen

lung. Crizele politice şi economice care s-au accentuat în ultimii ani ai deceniului trecut nu au fost eliminate, sau măcar ameliorate, după evenimentele din decembrie 1989, aşa cum erau aşteptările. La aproape 9 ani de la acele evenimente, constatăm că cele două crize (care, evident, se întrepătrund, se condiţionează) au căpătat dimensiuni şi forţă neaşteptat de periculoase. înlăturarea regimului Geauşesctr a adus populaţiei drepturi nesperate cu cîţiva ani în urmă, deplină libertate, democraţie cît cuprinde. Dar nu a adus îmbunătăţirea activităţii economice, creşterea nivelului de trai - sensul, oricăror schimbări politice semnificative. Asistăm neputincioşi şi stupefiaţi la apariţia şi amplificarea unor noi crize, cum ar fi criza morală, criza de autoritate a instituţiilor statului, la implantarea şi proliferarea în societatea românească a tot ce este mai rău în lumea occidentală spre care privim cu speranţe: criminalitate, trafic şi consum de droguri, reţele mafiote cu structuri care se întind pînă în cele mai înalte vîrfuri ale Puterii.

Cauza tuturor relelor de care avem parte o reprezintă CRIZA POLITICĂ, determinată, în principal, de componenţa individuală şi de grup a ceea ce numim CLASA

continuare în pagina a 5-a

G s r n r

a,og e fn (jrum spre, " ■ -

; ' ţ 1? * perioada .14 06’- 25,081998 şi■ M.■■■ ■■■- v " : - . -

; J t i ? t e d u c e r e P e n f r u ta x a d e c o n e c t a r e l a D i a l o g W e e k - e n d ;

P e n lrU *a x a d e c o n e c , a r e Şi în p lu s ■ * h o n a m e n V -

n > ? * 3 0 /»■ e g r a tu i t e fa D ia lo g P r a c t i c p e n t r u p r im e le d o u ă lu n i e

? Q m u t e g r a tu i t e la D ia lo g 5 0 p e n t r u p r i m e l e d o u ă lu n i d e a b o n a m e _ m e n \ .

'°ne'ctare grT ,9 ' 16 l a D ia lo g 1 5 0 § ' D ia ,0 S 3 0 0 - p e n t r e i p r im e le d o u ă lu n i d e a b o n

3 ^ m in u te a r a t u i t e i a m a i ™ n n n n e n t r u n r i m e l e d o u ă lu n i d e a o

prinde

* * * $ 0 m i B ^ r a iu , t e *a D ia lo g 5 0 p e n t r u p r i m e l e d o u ă lu n i d e a b o n a

' ^ ° n e c ta re H*3 tW te l a D ia lo 3 1 5 0 ş i D ia lo g 3 0 0 i i e n t r u p r im e le d o u ă lu m de

1 2 0 m i n u te g r a t u i t e l a D ia lo g 6 0 0 p e n t r u p r i m e l e d o u ă lu m

^ Agerea l$6* 56 a 0fl8a ia Dialog în această perioadă participă/ - ’ • ° ^ n & «mi* şl pof câştiga premii de,milioane. ■ ■

(161J00)

marţi, 16 iunie 1998 AGENDA I S H I ^ p l S | | î p d e C i u p

• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Tihon, ep, Amatundei; Sf. Mc. Marcu, episcopul; Calendarul greco-catolic: Sf. Tihon al Amatundeni din Cipru (sec.'V); Calendarul romano-

catolic: Sf. Francisc Regis, pr.• M îine: . Calendarul

ortodox: Sf. Mc. Manuil, Savel şi Ismail; Calendarul greco- catolic: Sf. M. Manuel, Sabel şi Ismail (sec. IV); Calendarul romano-catolic: Ss. Nicandru şi Marcian, m.

l i felicităm pe toţi cei care, împărtă­şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

B I B L I O T E C I

iTEIlEFO&NE• PREFECTURA,CONSILIUL

JUDEŢEAN: 19-64-16• PR1MÂR1A CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA C1MPIATURZ11:36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76•POLITIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA ClMPIATURZn: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38

POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981 PROTECŢIA CIVILĂ: 982 .

• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 şi 19-16-70, nit 158

DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979 . SALVAREA: 961 SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971

•INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931

DERANJAMENTE: 921 •O R A EXACTĂ: 958• R.A TKRMOFICARE: 19-8748• SC MONTENAY SA 41-51-71 •R .A APĂ CANAL: 19-634)2• S C "SALPREST SA : 19-55-22

COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132

• SC PRIVAI.: 1743-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATU­

RALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424

• AEROPORT: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: - internaţional 1340-

09; intern-43-20-01;Turda-31-17-62; D q -21-20-22 .

maMraiimsaT A R O M :Jtf.OJ- 2S.10.1998

luniainal Buc. Buc. -» Cluj9,35 7,00 8,0021,05 18,35 19,35

sîmbătă Buc. Buc. -> C luj/14,20 12,10r 13,00

Cluj •» 835 .

20,05

Cluj-»13,20Preţ hilet pentru cetăţeni români

si străini - 298.000 leimarţi si toi

C luj-» Budapesta 12,05 - 13,00 Budapesta -» Cluj 1330 - 15,10Preţ bilet: 114S dus-intors ~|

TEI EI OANF: 43-25-24; 13-01-16 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Bremen (Germania), cu plecări miercurea ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 şi vineri ora 10.

IN F O R M A Ţ II A utogara I: 14-24-26

A utogara II: 43-52-78

POLICLINICA FÂRÂ PLATĂ

"FAM ILIA SFÎN TĂ"1 5 - 1 9 iunie

Medicină generală. Dr. M. Suciu- 18 (12-16), d r.S .L o g a -19(14-16), dr. R. Cotârlă -17 (10-12), dr. V. Tăţaru -15 (12-14), dr. I. Boilă- 15, 16, 18, 19(10-12), dr. S. Damian -18 (15-17) dr. L. Rasa - 15 (16-17), dr.M . M an-17(12- 14); Ilomeopatie. Dr. L. Barbăalba -1 7 ,1 9 (10-12); Interne. Dr. F. Ghcrman 15, 17 (10-12), dr. A. Iancu - 16 (11,30-13); dr. Cs. Szakacs - 17 (13-15), dr. N. Pop - 18(14-16), dr. D. Pîrv -15(15-16); Reumatologie. Dr. I. Alb -16(12- 14); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 16,18 (10-12), dr. L. Galatianu - 19(13-15); C h iru rg ie . Dr. C. C osm a-16,18 (10-12), dr.P. Pitea- 18(10-11); P ed iatrie . Dr. R. M itca-1 6 (13-15), dr.M. Fritea- 18 (14-16), d r .L T o m a -18(10- 12); Dermatologie. Dr. H. Radu - 18 (12-14), dr. S. Bârlea -17 (15-17); Ecograf. Dr. L. Negru - 16 (15-17), dr. O. Anton - 19 (15-17), dr. E. Czuczi - 15 (15-17); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan -18 (14- 16); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 15 (11-12); O.R.L. Dr. C-tinRâdulcscu - 15 (12-14), dr. C. Neuman - 16 (15-17); Neurologie. Dr. C. Trandafirescu -16 (13-15), M. Bârlea -17 (15-17), dr. C. Botez -18 (14-16); Psihologie. Psih. L. Boilă -16 (13,30-15); Chirurgie e s te tic ă ţi rep a ra to rie .Dr.T.Mugea-16 (16-20).

Programarea bolnavilor - de luni p in i vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş, nr.3, ap. 12.

F I L M E I REPUBLICA - Titanic - SUA (12, 15.30, 19; 2 2 ,3 0 ) * VICTORIA - M in c in o su l

12 - 18 IUNIE J mincinoşilor - S U A (II ; !3;1S; 17; 19)* ARTA* C am pionul - SUA ( l i ; 13,30, 16; 18.30)

IAVtJKH - Mortal (Combat 2 - .Anihilarea - SUA - premieră ( I I ; 13; 15, 17; 19) * MÂRÂŞTI - SALA-A: C oşm arul u n u l am erican Ia Paris - SUA (13; 15; 17; 19); SALA B; Avionul condam naţilor - SU A (13,30; 15,30; 17,30),

Ţl'RO A: FOX - Furtuna de foc - SUA t)F J: ARTA - Tribul din fundul grădinii - SOA C H I R I A : PACEA - 12-14.06 - M ai b ine nn se poate - SUA; 15 . 17.06 -

Ucigaşi de schimb - SUA; 18-21 06 - Prim a h u i tu r i a lui Jackie Clian - SUA

■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 1330-20,00; sîmbătă; 8-13.30.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECŢIA COPII, ORAR; luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marii, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA-DE COLECŢII. SPECIÂLE: (str.Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marii, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri; 9-16,00. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str.Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni- sîmbătă 8 -12.45; 14 - 18.45,

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9); hmi -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar. luni - joi: 10 -18; Vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USĂ.

■ Biblioteca Britanici (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri; 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 -14.

■ Biblioteca “ licitai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13. ('

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 -19; joi 19-20. ~

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri; 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Boioga” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Son» Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi; 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Bibk»” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină in diferite limbi).

■ ■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional dc Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis“ ■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica; 10 - 16; luni închis. în prima duminică din lună; intrarea liberă.

■ Muzeal Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, tuni închis.

■ Parcul etnografic Romnlus Vuia: deschis zilnic între orele 9-16. Luni îndtis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic intre orele9-15; sîmbătă şi duminică între orele10-14. .

Marţi, 16 iunie Programul 1: 6,00 România: ora

6 fix!; 8,10 Telemondial; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR lasi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Credo (r); 13,00 Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Perla Neagră (r); 15,00 Trei povestiri cu final ...aşteptat; 15,30 Ecoturism; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,05 Telemondial; 17,30 Sunseţ Beach; 18,15 Fotbal Turneul Final al CM; 20,25 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,30 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,30 Camera ascunsă - farse cu vedete; 21,45 Fotbal Turneul final al CM; 23,55 TVR Info; 0,00 în flagrant. Viaţa de noapte a metropolei

rap!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere;. 19,10 Dosarele istoriei; 20,10 Ultimele ştiri (serial); 21,00 Sensul tranziţiei; 22,00-Teatru liric şi slujitorii lui: regizoarea Carmen Dobrescu, 40 de ani de activitate; 0,05 Armonii nocturne; 0,30 TVM Mesager.

,(re./p.I); 0,30 Canary Wharf; 0,55 Ce fiumos e să trăieşti! Refrene de nfrene dc neuitat si cîntece de petrecere.

PRO TV ^7,00 Ora 7, buna dimineaţa!; 9,00 -

Ttnăr şi neliniştit (r); 9,50 Profit; 10,00 Procesul mondialelor (r); 10,30 Insula misterioasă; 11,00 O femeie face carieră (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Prăvălia groazei (SUA ’86); 14,45" Teleshopping; 15,00 Maria (serial);15.50 Teleshopping; 16,00 Nano' (serial); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Poveşti extraordinare; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştinle Pro TV; 20,15 Chicago Hope; 21,15 Avocaţii; 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro TV; 23,00 Profit; 23,05 Prima pagină; 23,10 Chestiunea zilei; 23,15 Cracker, 0,00 Procesul mondialelor; Playboy Naturals (film erotic, p.II); 1,30 Poveşti extraordinare (r); 2,00 Profesiunea mea, cultura (r); 3,15 Cracker (r). _

Programul 2: 6,30 TVM Telematinal; 8,00 Doi ani de vacanţă printre dinozauri (r); 8,30 Fotbal Turneul Final al CM - Frânţa 1998; 11,00' Sporturi extreme (r); 11,30 Scena politică (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r); 12,55 TVR Info; 13,00 Magazin sportiv; 14,00 Convieţuiri (magazin); 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Franceza; 15,35 Doi ani de vacanţă printre dinozauri; 16,00 Veronica - Chipul iubirii; 16,50 Perla Neagră; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare;17.50 TVR Info; 18,00 Hei-rup! Hei-

Miercuri, 17 iunie • Programul 1: 6,00 România: ora

6 fix!; 8,10 Telemondial; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Sensul tranziţiei (r); 13,00 Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Perla Neagră (r); 15,00 Tradiţii; 15,30 Pro Patria; 16,30 Bacalaureat ’98. Examenul unui . examen; 17,05 Telemondial; 17,30 Sunset Beach;18.15 Fotbal Turneul Final al CM;20.25 Doar o vorbă săţ-i mai sputi!;20.30 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,30 Camera ascunsă - farse cu vedete; 21,45 Fotbal Turneul final al CM; 23,55 TVR Info; 0,00 Cultura în lume; 0,30 Canary Whari; 0,55 Un cîntec pentru fiecare.

PRO TV7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00

Tînăr şi neliniştit (r); 9,50 Profit; 10,00 Procesul mondialelor (r); 10,30 Seinfeld (r); 11,00 Insula misterioasă;11.30 Chicago Hope (r); 12,15 Avocaţii (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Calendarul morţii (SUA 1989); 14,45 Teleshopping; 15,00 Maria; 15,50 Teleshopping; 16,00 Nano (serial); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Poveşti extraordinare; 18,25 Ştinle Pro TV;18.30 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 1835 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 1930 Ştinle Pro TV;20.15 Tom şi Viv (Anglia/SUA 1994);22.25 Ştirile Pro TV; 2230 Chestiunea zilei; 22,40 Seinfeld; 23,10 Ştirile PRO TV; -23,30 Profit; 23,40 Chestiunea zilei; 0,00 Procesul mondialelor; 030

O fereastră deschisă spre

Marţi, 16 iunie6,00 Videotext; 21,00 Dedicaţii

muzicale - muri că; 2130 Videotext; 3,00 închiderea programului.

TELE EUROPA NOVA Cluj

Marţi, 16 iunie15,00 Preludiu muzical; 15,05

La curtea'regelui FOTBAL; 1535 Videoclipuri; 15,45 Cerc deschis - reluare; 16,45 Videoclipuri; 17,00 Documentar;. 1730 Videoclipuri;18.00 Muzică populară; 1830Bună seara Cluj ; "20,00 Videoclipuri; 20,15 Chemarea pămîntului; 21,15 Videoclipuri; 21,30 Info Nova;22.00 Clubul celor singuri

FAR M ACIIFarmacii cu serviciu permanent.

Farmacia ”CC®AFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia ’TNTERPHARM”, str. Primăverii nr. 6, telefon 42-71-95 orar 8-22, Farmacia ”CLE- MATLSFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr. 3, “HYGIENA AESCULAP“, P-ţa M. Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8.

1 PORTALEXPORT - IMPORT B.R.L.

M arţi, 16 iunie 8,00 Videotext; 9,00 Reluări; 15,00

Videotext; 17,15 Neon Rider -. serial; 18,00 Desene animate; 1830 Mistere, farmece şi miracole - documentar; 19,00 Ţi-e fiică de întuneric? - serial; 19,30 M edicul de fam ilie - serial; '20,00 Interviul - film; 21,35 Radical Power - docum entar; 22 ,00 Provocările tehnologiei de înaltă performanţă - documentar; 23,00 Decadenţa - film; 0,30 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 1,00 Fetiţele de la oraş : program erotic.

Marţi, 16 iunie Ştiri zilnic: 9. 10.12.15, 16, 19, 1 . Ştiri BBC: 14, 18, 21,

6:30 Transilvania Matinal. 7:00 România Actualităţi Bucureşti. 7:50 Avanpremieră,1 publicitate. 8:00 Radio Club. 13:00 România Actualităţi. 13:20 Cafe Concert. 14:30 Heilo. 15:30 Roza vînturilor - Diana Diaconu. 16:30 Heilo. 17:00-18:00 Roton music (r). 18:30

Faptul serii. 20:00-21:00 Chart Slow - Ciaudia Palii. 21:30 Taxi Muac - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Rondul de noapte - Ucu Fiorea. 24:004:45 Big Heilo.

'VSIV'I*'

115 fA \

Marţi, 16 iunie Ştiri locala 6:40, 7,7:40,8,8:40,9,10,12,13,

14,15,16,17,18.6,00-10,00 “Primii salut”. 6,20 Agenda zilei. 7,20 Revista presei. 8,20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mar crede lumea’ , sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Calendarul zilei. 630, 7,50 Horoscop. 10,00-

14.00 CD Player. 10,20Programul cinematografelor. 10,50 “Plus’, pamflet, Adrian Suciu. 11,20,13,20 Buletin financiar; 11,40 “Cu dreptul înainte”. 13,40 Calendarul zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 1430 “Ziuaîn cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 ‘Ce mar crede lurrra”, r. 1730 Calendarul zilei. 17,50 “Phts”.r. 18,10 “CD Sport”, Cătălin Berindean. “Sinteze financiare", Mircea Bucin.19.00 “Retro Gold”, Tiberiu Crişan. 21,00 “Tura de noapte”, CristinaStihL 20:57,243,4 Retrospectiva ştirilor zilei. 22,00 ‘Cu capsa pusă”, Horaţiu Nicoară şi Tudor Rimcanu.

- ' mm Marţi,16iunie

UNIPLUSRadio

”Uniplus la raport”. 19,00-2,00 ”Rona”. 19,00-20,45 Top Slow. 20,45 -1001 de nopţi cu actorul Comei Răileanu. 2130-2330 Somn bizar - realizatori Cristi Mineulescu şi Mihai Godoroja. 2330-1,00 Dedicaţii muzicale. Intervenţii în direct ale ascultătorilor legate de problemele cotidiene. 1,00-6,00 ”Non-StopMusic”.

i m Marţi, 16 iunieRadioSoM C ştiri: 8, 10, 12,14,16,, fm as,a mh* ]8,20,21.6-9 "Cafeaua de

serviciu” (maxima, power playul şi calendarul

Napoca. 22:00-23:00 Hit - jnterviu - realizator Toni Teşiu. Emisiune muzicală: interviuri şi cele mai noi hituri cu vedetele momentului (r). 24:00-1:00 Radio Contact Zero - legătura dintre soldaţii români aflaţi in Bosnia şi iamiliile lor din ţară. 1:00-5:00 Discontact. ’

RADIO CLUJMarţi, 16 iunie .

6,00 Bună dimineaţa. Emisiunea cu informaţii, Băltan. 8,00 Emisiunea în

-Program informativ BBC6,00-6^0; 11,00-11,15; 14,00-14J0; 18,00-18,45; 21,00-21^0. 6 00-10 00 ‘Dimineţile cu Felix”. 6,45; 7,45; 8,45 Horoscop Lfeiplus; 8,15; 9,15 Sport pe mapamond; 8,20 Cursul valutar; 835 Revista presei; 8,50 Punct ochit; 10,00-12,00 ‘Muzica Anti-

zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţi0153!2» SP011. divertisment şi muzică). 14-16 şi muzica” . 16-18 McSonic (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s). 18-19 Rondul de seară I (retrospectiva săptămînii). 19-20 "Clopote tobulare” (Marius Aciu). 20-21 Rondul de seară II (retrospectiva săptămînii). 21-23 "Călătorii pe portativ” (Marius Braşoveanu). 23-1 "Muzica şi muzichia” (Marius Braşoveanu). 1- 6 Music NorFStop.

Marţi, 16 iunie5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00

rttdiO Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08\ N 9 A f f f revista presei locale; 8:20 actualitatea Ww 9 V Inralâ rprnmanHâri TV* R‘17 trafic

Stress” - realizator Ciprian. 12,00-18,00 ‘Toată ziua bună ziua_. Daniel Boroştean. 15,05-16,00 Music ByRequest Refc t o m direct despre principalele evenimente locale. 18,45-19,UU

locală, recomandări TV; 8:37 trafic, - anunţuri utilitare, agenda culturală;

8:50 horoscop; 9:05 mrerobiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara Ia Chtj-

tâţi şi muzică realizata limba maghiară. 10,00 Radiocircuit- Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, RadioTg. Mureş, Radio Timişoara, Radjo Craiova şi Radio Cluj, de Ia Cluj prezintă Mihai Goţiu. 11,00 Buletin de ştiri.

' 11,05-13,00 Exclusiv magazin, realizatori Melania Drăgan şi Constantin Colhon. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului. Redactor Cristian Zoicaş. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba

■ maghiară. 18,00 Radiofax - redactor Ioana Kanya. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21,00 Din grădina cu flori multe, redactor Codruţa Âron Vîrtic. 20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu, emisiime culturală, redactor Oana Cristea Grigorescu. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

Miercuri, 17 iunieta Radio Quj 6,00 Bună dimineaţa. Emisiunea cu informaţii, actualităţi şi

muzică realizată de Ioana Kanya. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. ' ,

Plajhoy: Naturals (film erotic, p my 1,30 Poveşti extraordinare (rV ?(vi Punctul pe I (r); 3,00 Cracker (rj 3 45 Insula misterioasă (r).^ Programul 2: 6,30 TVM Telematinal; 8,00 Doi ani de vacanţă printre dinozauri (r); 8,30 FotbTl Turneul Final al CM -'Franţa 1998 (r); 11,00 Comorile lumii (rV Hm Atlas (r); 12,00 Sunset Beach (1) ' 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai snun! (r);. 12,55 TVR Info; 13,00 Sănătate că-i mai bună decît toate! (r); M Ecclcsiast ’98 (r); 14,00 Dniaune o limba maghiară; 15,00 TVR Info 15,10 Limbi stiăine. Germană; 1535 Doi ani de vacanţă printre dinrm.i.j 16,00 Veronica -. Chipul iubirii; I63 Peria Neagră; 17,40 Tribuna partickJo parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,®

.Hei rup! Hei rap!; 19,00 Ştiri banc® şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti 19,40 Dreptul la adevăr; 20,11 Ultimele ştiri; 21,00 Pentru dvs, doamnă!; 22,00 Film: Sfîrsitu' drumului (SUA 1997); 23,35 Oi. cine vine la mine?; 0,05 Opera Mutei 0,45 TVM. Mesager. .

Redacţia nu îşi asumă responu bililatea pentru schimbările intern

programele posturilor de lelevizim

CHIRURGIE ESTETICA Dr. TOMA T. MUGEA

♦ chirurgie plastică♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de pâr♦ lifting facial♦ rinoplastie♦ varice

♦ tratament chimic al acneeiSTR.PASCALYXR.7. «14-14-91

POLICLINICAINTERSERVISAN

str. Pascaly nr ,cart.(;heorgiiaSTOMATOLOGIE NON-STOF

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ Ml® LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRW LOGIE ♦REUMATOLOGIE ♦ECOtSt FIE ♦ALERGOLOGJE ♦ DERMATOht GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEI ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ (H- COLOGIE ♦ OVCOLOOE ♦ PEDU1H

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCniki RADIOLOGIE • EC0GRAFE

Examinări Doppler - HisterosalpmgDgrâfii pentn

sterilitate femininăLAB O R ATO R

(Biochimie - Bacteriologic Imunoloţ* Parazitologie Detenninire Rh - Tatii sarcini - Antigen HBS - Elisa Test Examinări citologiee pentru dtpifc cancerulni de col ntirin - Investigaţii pas sterilitatea (emininâ şi mascnliiă) ZILN IC , inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 Medic de gardă: orele 21-7 Rezervare, consultaţii

v la tel. 41.41.63.

s.c. D e n t a l ROVA; s o c o l o v

\ Caiea Moţilor 106, ap.51 TVatemente rtomirtotinjlci

complexe:O terapieO protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţii, împlânte)

P rogram ări la teL: 430G28 ^ Zilnic orar: 9-19 -

sîmbătă 10-13P e n t r u s tu d e n ţie p e n sio n a ri ş o m e r i ; r e d u c e re 2 0 % ^ ^ ^

PROF. UNIV. Dr. HIflAI CĂLUGĂRI Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

Str. Prahovei nr. 11. (lîngă biserica Bob)

PR O G R A M OFTALMOLOGIE

Lj Mi, V -17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.U 68

ALIANŢA ANTISUICIDLIFELINE

CitflAbilenafnll]

I i:a_ i ix ■— — 1—\S u fletu tnostru Ia dispoziţia [ dum neavoastră. T elefonu l«d e noap te , telefonul vieţii, j

19 16 47I 19 i w » 'G a rd ă d e noante. orele 20-08;

istealariifărăcăiiii:incdt

meiIMXII

(ătri

Repscol

în se vi

într-scâdbcu

crtzîmp

bcunaieoni

Miji

[oi

T .inia telefonică de intervenţie în erija si prevenţie a suicidului iniţiala e

LABORATORUL DE SA\lTATEMHVTALi CLUJ stela dispoafindw de luni pînă vineri, între orele 8 - 27

V i aşteptam apelurile 1‘ numărul 186864, —

0 E V A R U Ld e C l u 5 ROZA V/NTURILOR marţi, 16 iunie 1998 {3

(Articol semnat de Ion Dron, doctor în filologie, în săptămînalul "Mesagerul” din Chişinău)

Duşmanii romanităţii au propagat ’ întotdeauna neadevăruri

. (Reuters).

| i to a te manualele de istorie, în toate o c ic lo p e d ii le şi în studiile ştiinţifice, (j re fe r ir i la istoria Moldovei, editate

1940 Ia Chişinău, a fost promovată jjreu teza aberantă că teritoriul Basarabiei ”din timpuri străvechi” ar fi marţialii arealului cultural slav şi că1 ar 5 făcut parte "indisolubilă” din Statul vechi Kievean, iar mai apoi, pînă prin sec. XI1I-XIV, din Cnezatul de Halici ori chiar din cel numit Halici-Volînean. Aberaţii şi impertinenţe de acest fel continuă să fie înşirate şi în lucrări scoase de sub tipar recent, ca, de pildă, ni manualul alcătuit de un colectiv de autori foşti, dar şi rămaşi, sovietici - Istoria Republicii Moldova (Chişinău, 1997, Editura "Ştiinţa", p. 2 2 - 2 4 ) . Şi la fiev , în 1997, este lansat "pe aceeaşi unii” volumul intitulat Malîi Slovnik istorii Ukrainî (Mic dicţionar de istorie a U c r a in e i , 4 6 4 pagini). în mai multe articole din această carte, autorii scriu, lâră a aduce vreo argumentare ştiinţifică, ci In sec. X, de exemplu, tiverţii (numiţi ia istoriografia română tiverieni şi care, în concepţia autorilor acestor rînduri, nu- s decît băştinaşii românofoni ai acestor m e le a g u r i) , intrau "cu pămînt cu tot” în componenţa Rusiei Kievene, iar în sec. XII-XIII în componenţa Cnezatului Halici-Volînia. Avînd în vedere _r ratarea metodică (şi diabolică) de către fostele autorităţi sovietice a unor neadevăruri în conştiinţa populaţiei Republicii Moldova, în primul rînd, în şcolile ideologizate pînă la refuz (acest

ces continuînd şi în prezent în şcolile _ zonele Transnistriei, în cele 30 de localităţi ale UTA "Gâgâuz-Yeri”, dar, din păcate,-nu numai în aceste terito rii...) , ţinem să ne oprim aici asupra

concretizării unor noţiuni elementare - ca atare, cel puţin în concepţia unor oameni cu judecata sănătoasă şi oneşti.

Menţionăm cu toată fermitatea şi răspunderea - nu există absolut nici un document istoric autentic de epocă (direct ori indirect, intern ori extern) ce ar confirma faptul aflării pămînturilor

fostului stat feudal Moldova şi a celor ale actualei Republici Moldova, în componenţa Rusiei Kievene, în sec. IX - anul 1132 - anul destrămării acestui din urmă stat.

Nici1 în privinţa dăinuirii tribului slav al ulicilor (sec. X), pe teritoriul Moldovei cercetătorii nu deţin, practic, nici un fel de argumente şi probe ştiinţifice, decît nişte declaraţii goale. Este ştiut că o parte dintre slavii-ulici au emigrat la vest de Nipru, însă nici un fel de mărturii istorice şi de ordin arheologic nu demonstrează că aceştia ar fi vieţuit pe pămînturile Moldovei. Chiar dacă prin sec. X s-âr fi infiltrat vreun grup de ulici la vest de Nistru - rolul lor în formarea culturii băştinaşilor nu putea fi decît unul cu totul nesemnificativ. .

Aberaţiile unor rusofili, şovini ruşi, (un ii‘chiar născuţi în familii de moldoveni, dar rău pervertiţi), care sînt aproape fără excepţie şi nişte românofobi înveteraţi, sînt combătute de chiar mărturii cuprinse în analele vechi ruseşti.

Deci, a vorbi despre o intrare a pămînturilor carpato-nistrene, fie şi numai cele situate între Prut şi Nistru, în sec. IX-XII în componenţa Rusiei Kievene nu e numai o, falsificare crasă

a faptelor şi evenimentelor istorice autentice, dar şi o sfidare a bunului simţ. în nici un secol, nici un fel de cnezi ruşi, halicieni ori din cnezatul Halici- Volînen, nu şi-au exercitat puterea lor administrativă asupra pămînturilor românilor. Cnezatul de Halici (Galici) a existat, sub aspect cronologic, numai din 1144 pînă în 1199. în acest din urmă an, se formează cnezatul Halici-Volînean (cu centrul la Galici, iar mai tîrziu - la Lvov), fiinţînd pînă în anul 1349, cînd e inclus în componenţa Regatului Polon.

Aberaţii din mai multe enciclopedii, manuale şi cărţi de istorie (vezi, de ex. Istoria RSS Moldoveneşti, voi. I -' Chişinău, 1988, p. 265), potrivit cărora "Cnezatul Halici îşi extinsese influenţa de la Carpaţi pînă la Dunăre...”, fireşte, nu pot servi ca argument că hotarele acestui cnezat s-ar fi lăţit pesţe pămînturile românilor (volohilor, cum sînt numiţi ei în cronicile ruseşti). Asemenea "dovezi istorice” nu sînt decît nişte aiureli ieşite de sub pana unor pseudosavanţi.

1: Aberaţiile cu "pămînturile ruseşti” ori "ucrainene” pe teritoriul vechii Moldove," mai ales în sudul Basarabiei şi în fostele ţinuturi Cernăuţi, Suceava, Hotin sînt,

.de fapt, nişte pretenţii, teritoriale nefondate ale Moscovei, respectiv Kievului, nişte diversiuni ideologice ce au ţintă Republica Moldova şi România, etnia româneasca în general. Ca orişice minciună şi ofensă, diversiunilor de acest gen, propagate şi promovate de duşmanii românităţii, trebuie să li se dea riposta cuvenită şi nu numai în discuţii particulare, nu numai în mass media, dar mai ales la nivelul forurilor ştiinţifice şi

. diplomatice.

Boris Elţîn îşi poate consolida poziţia pe plan intern şi extern — oferindu-şi bunele oficii —

în reglementarea conflictului din Kosovo

Preşedintele Boris Elţîn va încercă să-şi ia revanşă pentru ultimii ani în care politica Rusiei în fosta Iugoslavie nu s-a făcut remarcată, dacă, aşa ctim se întrevede, va interveni în eforturile de a se pune capăt măcelului din Kosovo. într-un apel telefonic, la sfîrşitul săptămînii trecute, premierul britanic Tony Blair i-a cerut liderului de la Kremlin ajutorul în legătură cu criza din Kosovo, iar la 9 iunie, cancelarul Helmut Kohl a declarat, în urma convorbirilor avute cu Elţîn, că preşedintele rus este gata să-şi ofere serviciile. Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Serghei Iastrjembski, a afirmat ulterior că liderul Rusiei îl va întîlni în 16 iunie pe preşedintele iugoslav Slobodan Miloşevici.

Mai mulţi experţi ruşi au apreciat, la 10 iunie, că Boris Elţîn are puţine şanse de a profita de legăturile cu slavii ortodocşi din Serbia pentru a opri conflictul din Kosovo, dar au subliniat că orice discuţie sau mediere ar fi binevenite. Medierea îşi va avea rostul doar în cazul îii care preşedintele va acţiona în numele Occidentului. Dacă Boris Elţîn nu are mandat din partea Occidentului, Rusia nu va avea nici un fel de pîrghii de mediere şi în acest caz ea ar fi lipsită de sens. •

Moscova nu . şi-a putut exploata

legăturile tradiţionale cu Belgradul şi nu ă contribuit la realizarea vreunui progres major în regiune după izbucnirea violenţelor, în 1991, în afara acţiunilor internaţionale. Rusia a avut un rol secundar în încheierea Acordului de pace de la Dayton, care a pus capăt în 1995 războiului din Bosnia, şi a fost considerată frecvent un obstacol de către ceilalţi membri ai Grupului de contact - SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Italia. ”Nu am remarcat nici un rezultat pozitiv al politicii ruse în fosta Iugoslavie în ultimii ani”, declară Nina Smimova, expert pentru această regiune la Academia de Ştiinţş a Rusiei. "Elţîn nu înţelege Balcanii în general şi nici Kosovo. Nu cred că va rezolva ceva la o întîlnire cu Miloşevici”. Reuşita medierii în Kosovo ar fi cu siguranţă un succes important pentru Rusia şi pentru Elţîn personal. Dar preşedintele rus ar putea avea de cîştigat şi în cazul în care nu reuşeşte să obţină progrese. Rolul său de mediator ar putea însemna

.ultima şansă pentru Miloşevici de a evita trimiterea de trupe NATO în zonă, încurajînd comunitatea internaţională să amine decizia de a desfăşura trupe, faţă de care Moscova are rezerve.

(Associated Press) , - ' ■ '

în Iordania, temuta criză de apă a Orientului Mijlociu este deja o realitateîn ţinuturile aride ale Orientului Mijlociu

se vorbeşte permanent despre o viitoare criză de apă. în Iordania ea a şi început. Cursurile

apă seacă, iar în regatul haşemit, situat într-o zonă deşertică, nivelul apei se află în scădere. Potrivit sistemului de raţionalizare, locuitorii primesc apă prin reţeaua publică doar două zile pe săptămînâ. Pentru guvern,■criza de apă înseamnă căutarea de împrumuturi şi subvenţii prin care să suplimenteze proviziile de apă. Pentru locuitori, problema apei şi metode de a obţine mai multă apă constituie laitmotivul conversaţiilor zilnice. Motivul crizei de apă este simplu: Iordania nu este străbătută de fluvii, ca vecinele sale Siria, Turcia, Irak şi Egipt, şi nu dispune de banii pe care îi cleltuie ţările din Golf bogate în petrol P®tru desalinizarea apei de mare. în Orientul Mijlociu mai sînt state care au probleme cu cpa.De exemplu, în Liban, deşi există apă fa plin, reţeaua de distribuţie distrusă face imposibilă livrarea ei curentă. Dar Iordania ®e singura ţară unde apa este raţionalizată fot timpul anului din cauza crizei, fiecare gospodărie primind numai 85 de litri pe zi.■ffa comparaţie, în Arabia Saudită se pot Wnsuma zilnic 250 de litri, iar în Israel -

Ploaia este singura sursă sigură de apă â "daniei, iar în 1989 guvernul a început să Pompeze apă din cele cîteva izvoare Jfacrane existente. Astăzi în această ţară se. folosesc în fiecare an un miliard de metri :“bi de apă,‘ deşi resursele regenerabile se Jdică la numai 650 milioane de metri cubi. Llpsa de apă este cea mai acută în timpul ’fai, perioadă în care pot fi văzuţi adesea '"ciai care se ceartă, acuzîndu-se de furtul M din rezervoarele de pe acoperişuri. în Noadele de arşiţă sînt frecvente şi disputele ^mizorii particulari, care triplează preţul 1 'Nt pentru 5.000 de litri de apă, cerînd

de dinari iordanieni, circa 30 de dolari, “■o ţară în care venitul anual pe locuitor ’£ de 720 dinari (1.100 dolari).

Nu doar între vecini se întîmplâ furturi de apă. Se spune că uneori păstorii străpung conductele de apă cu mitraliera ca să-şi adape turmele. Iar unii iordanieni îşi conectează casele la reţeaua naţională de apă fără să obţină autorizaţie. "Este greu de stabilit originea pierderilor”, a subliniat Munther Haddadin, ministrul apelor şi irigaţiilor, prezentînd hărţi conform cărora 50 la sută din apa pompată pe reţea este furată sau se pierde prin conductele erodate care datează din anii ’40. Elias Samadeh, expert în problema apei la Universitatea Iordaniei, consideră că proasta gestionare a încurajat criza de apă. Fermierilor Ji s-au dat fără discemămînt autorizaţii pentru săparea de puţuri. De pildă, numărul puţurilor din oaza Azrah din sud-est, a crescut de la 50, în anii -’70 la 800.-Fermierii nu vor să treacă la culturi care necesită mai puţină apâ'şi pot fi însâmînţate iama. Consumul creşte, iar în cartierele bogate, unde locuiesc membrii guvernului, apa nu se opreşte niciodată şi se irosesc mari cantităţi cu bazinele de înot şi irigarea parcurilor publice.

Lewis Lucke, directorul programelor privind Iordania ale Agenţiei pentru Dezvoltare Internaţională a SUA, a apreciat că problema poate fi rezolvată ”nu consumînd mai puţină apă, ci folosind-o mai eficient”. Germania, Japonia şi SUA au cheltuit (din 1990) 500 milioane de. dolari pentru proiecte privind apa în Iordania dar, potrivit ministrului Haddadin, această sumă abia ajunge pentru supravieţuire. Se spera ca tratatul de pace cu Israelul din 1994 sâ fie o soluţie, pentru că promitea Iordaniei cantităţi suplimentare de apă, dar aceasta se va vedea abia din viitoarele proiecte. .S-a propus în acest sens construirea unui canal în valoare de 5 miliarde de dolari între Marca Roşie şi Marea Moartă, unde sâ fie amplasate instalaţii de desalinizare, legate prin conducte de Amman şi Israel. Israelul preferă însă un proiect mai ieftin, care ar lega ţărmul său mediteranean de Marca Moartă. V

(Newsweek)

Vînzarea necontrolată de material nuclear din fosta URSS - o

ameninţare gravă după războiul receOraşul Suhumi de Ia Marea

Neagră este capitala regiunii separatiste Abhazia, teritoriu al Georgiei care, de la destrămarea Uniunii Sovietice, constituie scena unui război. Deşi devastator pentru Georgia, acest război nu a fost privit niciodată de Washington ca o problemă esenţială. Dar ar trebui. Suhumi este un element important pe arena nucleară de după războiul rece: în acest oraş se află o unitate ex-sovieticâ de cercetări nucleare. Astăzi aici ar putea foarte bine să fie depozitat uraniu superior îmbogăţit, materialul de bază pentru fabricarea de arme nucleare. Recentele teste nucleare ale Indiei au amintit lumii că pericolele cursei înarmării nucleare nu au dispărut. Dar centrul de cercetări de la Suhumi - şi foarte multe asemenea lui de pe teritoriul fostei URSS - reprezintă o ameninţare şi mai , evidentă în lumea de după-râzboiul rece: materialul nuclear scăpat de sub control ar putea ajunge pe mîinile celor numiţi recent de o oficialitate americană "răufăcători”.

Sub titulatura de "material nuclear scăpat de sub control” sînt cuprinse toate verigile lanţului nuclear: materialul, fisionabil folosit pentru armamentul nuclear, sistemele .de detonare şi transport necesare pentru producerea exploziei şi oamenii care ştiu să_ asambleze acest mecanism letal. în privinţa cumpărătorilor, temerile se îndreaptă spre statele "delincvente” ostile SUA - mai ales Iranul şi Irakul - şi spre terorişti. Eforturile din ce în ce mai intense

■ale diplomaţiei SUA de a limita marja de acţiune a vînzătorilor de asemenea materiale au dus la o serie de succese. în anii ’80, China a

încurajat fără scrupule proliferarea, vînzînd arme şi tehnologie Iranului, Irakului, Arabiei Sauditc şi Pakistanului. De atunci, comportamentul Beijingului ”s-a schimbat”, a afirmat Departamentul de Stat. Oficialităţile SUA au descoperit anul acesta că unii responsabili chinezi de rang mijlociu negociază vînzarea către Iran de hidrogen sulfurat anhidric, folosit la îmbogăţirea uraniului pentru armele nucleare. Alertaţi, epinezii au abandonat afacerea, potrivit unor surse americane.

Rusia democratică este o problemă mult mai complicată. în mai, -pe cînd India îşi detona bombele, ţarul nuclear al Iranului, Gholamreza Aghazadeh, vizita o serie de amplasamente de cercetări nucleare din Rusia. în pofida opoziţiei SUA, Rusia plânuieşte să construiască în Iran o centrală nucleară în valoare de 800 milioane de dolari, unde criticii Teheranului bănuiesc că acesta va continua eforturile sale de producere, a bombei. Iar în aprilie, oficialităţile din Azerbaidjan au interzis transportarea a 22 de tone de aliaj de oţel din Rusia înJran. Materialul ar fi putut fi utilizat la fabricarea de rachete Scud. Moscova afirmă că a fost o operaţiune ilegală.

Şi mai condamnabil a fost transportul de giroscoape din 1995,- piese esenţiale pentru sisteme de ghidaj, luate de îa rachete balistice sovietice demontate. Destinaţia lor era Bagdadul; Iordania a interceptat echipamentul. Moscova a negat iniţial că giroscoapelc erau produse în Rusia. Cînd ONU a descoperit mai multe asemenea piese în Irak, ruşii au spus pur şi simplu că nu

aveau cunoştinţă de vînzarea lor. Moscova a început o anchetă în 1996. Peste un an a oprit acţiunea. "Eşecul de a investiga acest caz arată pur şi simplu că guvernul nu era, cu siguranţă, un spectator nevinovat”, a menţionat William C. Potter, care conduce programul de neproliferare la Institutul de Studii Internaţionale Monterrey.

Despre Moscova se pot spune şi lucruri bune. Rusia a îmbunătăţit, substanţial securitatea la peste 30 de situri ce conţin material fisionabil. Spre sfîrşitul anului trecut, Boris Elţîn a dat publicităţii pentru prima dată un inventar al materialului nuclear în exces al Rusiei: 500 de tone de uraniu superior îmbogăţit şi 50 de tone de plutoniu (deşi nimeni nu ştie care era situaţia în 1991), iar la mijlocul lunii mai a.c. preşedintele rus a anunţat instituirea de noi controale asupra vînzării de tehnologie cu dublă utilizare. Poate intr-adevăr Moscova să cedeze? La

. urma urm elor, oam enii şi nu tehnologia" se află în centrul problemei pe care o reprezintă materialul nuclear scăpat de sub control. Iar acest lucru nu este nici pe departe liniştitor. Evghenia Albats, o ziaristă rusă, a relatat • recent că mai mulţi ingineri ruşi au lucrat la Teheran, la programul de rachete balistice intercontinentale ale Iranului. Unul dintre aceşti ingineri- care, ca şi alte mii de colegi ai săi,' nu-şi primise salariul de cîteva luni- a spus că înainte de plecare a primit un plic cu 280 de dolari, o treime peste salariul sau lunar obişnuit ”Nu poţi să te joci cu patriotismul unor

-oameni care flămînzesc”, a scris _ Evghenia Albats.

ES.U.R. “ALMA MATER” preferă instituţiileînvăţămîftt superior multiculturale

Biroul Executiv al F.S.U.R “ALMA MATER” îşi exprimă îngrijorarea faţă de presiunile exacerbate, în ultima vreme, ale UDMR privind înfiinţarea unei universităţi cu predare exclusiv în limba maghiară.

Consecvenţi cu principiile noastre de deschidere europeană a învâţămîntului românesc, dar respectînd tradiţiile şi experienţa acestuia; consecvenţi cu principiile noastre de colaborare cu partidele parlamentare; consecvenţi cu bunele relaţii existente între noi şi- reprezentanţii UDMR din cadrul Comisiilor Parlamentare de specialitate; nu ne putem lăsa convinşi însă de argumentele invocate de liderii UDMR pentru înfiinţarea unei astfel de universităţi, deoarece:

1. Accesul într-o instituţie de învăţâmînt superior nu trebuie să se facă pe criterii etnice;

2. In România există deja prea multe universităţi, comparativ cu cerinţele pieţei muncii;

3. înţelegem necesitatea dezvoltării unor instituţii de învăţâmînt superior multiculturale, instituţii deja existente în România în spiritul recomandărilor Consiliului Europei;

4. Bugetul pe 1998 acordat învăţămîntului, şi aşa insuficient în raport cu necesităţile reale, nu poate susţine o astfel de iniţiativă dccît în detrimentul finanţării universităţilor deja existente;

5. Credem că înfiinţarea unei astfel de instituţii poate fi interpretată şi ca refuzul unei părţi a minorităţii maghiare, potenţială intelectualitate, de a învăţa limba oficială a ţării în care trăieşte.

Adresăm, în consecinţă, un apel către toate partidele din arcul guvernamental şi mai ales, către Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, cerîndu-lc să dea dovadă de înţelepciunea necesară rezolvării acestei probleme în spirit european şi nu segregaţionist. .

C onf. univ. d r. Răzvan C.B O B U L E S C U ,

p reş e d in te F .S .U .R . “A L M A M A T E R "

Liderii UDMR schimbă, pe Ardeal, Banatul:

Miniparlamentul maghiar se reuneşte la Cluj-Napoca- deputatul UDMR de Cluj, Konya Ham ar Sandor, depune azi proiectul

priv ind înfiinţarea universităţii maghiare -

Consiliul reprezentanţilor UDMR , (miniparlamentul minorităţii maghiare)'se întruneşte peste puţine zile la Cluj-Napoca. Conform programului iniţial, şedinţa CRU trebuia să se desfăşoare la Timişoara. Se pare că intenţiile de înfiinţare a unei universităţi la Cluj-Napoca au determinat UDMR să se decidă încă o dată pentru oraşul , unde primar este Ghcorghe Funar.

Potrivit ultimelor declaraţii formulate de lideri ai UDMR, chestiunea universităţii ar putea decide ieşirea formaţiunii din coaliţie, dar nu şi de la guvernare,_ după modelul ■ experimentat de PD. De altfel, chiar la Cluj- Napoca liderul UDMR a ţinut să precizeze că, din punctul său de vedere, colaborarea în cadrul. coaliţiei nu prea funcţionează. Trebuie remarcat, totuşi, că subiectul ieşirii din coaliţie a fost lansat în presă de către UDMR aproape cu fiecare prilej al reunirii CRU.

Astăzi, deputatul Konya Hămar Sandor Va

depune proiectul de lege privind înfiinţarea unei universităţi maghiare la Cluj-Napoca. La ultima conferinţă de presă, deputatul clujean a refuzat să ofere prea multe detalii referitoare la proiect. A declarat doar că UDMR nu renunţă la sediul actual al Facultăţii de Litere, fost al Universităţii “Bolyai” şi că secţiile maghiare existente ia UBB vor constitui coloana vertebrală a viitoarei instituţii maghiare de învăţămînt superior. Timpul pînă la şedinţa CRU este prea scurt pentru ca parlamentarii să se pronunţe în problema proiectului Konya-Hamar. însuşi deputatul UDMR recunoştea că parlamentul are nevoie de un an de zile pentru a se decide să voteze în chestiunea proiectului de înfiinţare a universităţii maghiare. Astfel îneît, ieşirea din coaliţie nu va fi decisă, mai mult ca sigur, de CRU în întîlnirea sa de la Cluj-Napoca. Chiar dacă pînă atunci (26 iunie) ar fi ceva vreme pentru surprize.

Dan BRIE

PNŢCD consideră nerezonabilă cererea UDMR de înfiinţare a unei universităţi maghiare de stat la Cluj

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, considerănerezonabilă cererea UDMR de înfiinţare a unei universităţi maghiare de stat la Cluj, precum şi solicitarea acestei formaţiuni ca o comisie specială să stabilească, în două săptâmîni, înfiinţareauniversităţii maghiare. El a arătat că, în urma negocierilor purtate, miercuri, între liderii (foaliţiei, s-a ajuns la un compromis, concretizat printr- un comunicat Conform acestui document Guvernul va adopta, în luna iunie, actele normative pentru înfiinţarea unei facultăţi de limbă, literatură şi etnografie maghiară în cadrul

Universităţii “Babeş-Bolyai”, precum şi a unei secţii de pedagogie muzicală în limba maghiară la Academia de Muzică “Gheorghe Dima”. Tot în luna iunie, Executivul va adopta o hotărîre pentru formarea unei comisii de evaluare a- modalităţilor de' înfiinţare a unei universităţi maghiare de stat

Diaconescu a arătat că, la discuţiile din coaliţie, s-a convenit “să nu se creeze nici un post în plus” la Universitatea “Babeş-Bolyai”, secţiile existente deja de limbă, literatură şi etnografie maghiară, urmînd să se transforme în facultate. El a mai precizat că

în'cadrul universităţii clujene există o facultate de teologie catolică maghiară şi una de teologie reformată în limba maghiară. “Am apreciat că această formulă s-ar putea. realiza şi nu să se creeze o universitate maghiară la Cluj, cînd există o universitate

•româno-maghiară”, a spus preşedintele PNŢCD. Liderul ţărănist a menţionat că, în ceea ce priveşte comisia specială, documentul adoptat de coaliţie arată că aceasta va . analiza oportunitatea înfiinţării unei universităţi maghiare de stat

Filologii clujeni nu sînt de acord cu înfiinţarea unei facultăţi

în limba maghiarăBiroul Consiliului Facultăţii de Litere a Universităţii “Babes

Bolyai” din Cluj-Napoca a luat cunoştinţă de comunicatul Guvernului României prin care se exprimă intenţia de înfiinţare în cadrul Universităţii noastre a unei facultăţi separate de limbă, literatură si «etnografie maghiară.

Întrucît a fost dat publicităţii fără consultarea prealabilă a Universităţii “Babeş-Bolyai”, încălcîndu-se astfel autonomii universitară la nivelul structurii şi infrastructurii instituţionale garantată de Constituţie şi de Legea Învăţămîntului (articolul paragraful 2), considerăm că acest comunicat este nul şi neavenit

Pentru cei ce par a nu cunoaşte realităţile de mult consolidatei; Facultatea de Litere clujeană, precizăm că studiul limbii, literaturii şi civilizaţiei maghiare este pe deplin şi armonios integrat în structurile facultăţii.Biroul Consiliu lui P rofesoral al Facultăţii de Literei

Universităţii "Babeş-Bolyai'

Ion Diaconescu:

Colaborarea electorală între partidele din coalip şi din opoziţie este “un gest foarte grav”

Apariţia unor alianţe politice între formaţiuni din coaliţie şi cele din opoziţie, cu ocazia alegerilor pentru Primăria Generală a Bucureştiului, ar reprezenta “un gest foarte grav”, a declarat preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu; referindu-se la un posibil acord între PD şi PDSR pe acest subiect. “Dacă se va realiza o alianţă între PD şi PDSR, la aceste alegeri se va crea o problemă foarte grea pentru coaliţie”, a afirmat, luni, Diaconescu, care a precizat că în recentul dialog PD-PDSR el a văzut “o. preocupare pentru anul 2000”. “în cazul apariţiei unui protocol între cele două formaţiuni, sigur vom reacţiona”, a spus Diaconescu.

Liderul ţărănist a reamintit discuţie anterioară avută cu Pet Roman, care se declarase “o acord în principiu” cu susţineri reciprocă în turul doi i alegerilor locale pentru Primi-, Capitalei a candidatului coalif; “cel m ai' bine plasat' Preşedintele Organizaţiei PDS Bucureşti, Dan IoaaPopesciţ anunţat sîmbătă, că PD şi PDS va încheia în mod cert un am de neagresiune în campar electorală pentru alegerile de Primăria Capitalei. Popesca înai afirmat că la întîlnirea t miercuri dintre cele două parti s-a discutat posibilitatea car şi PDSR să sprijine în tuni doilea candidatul lor cel mai ii plasat. •

Alegeri la PNL Căpuşu MareDuminică 14 iunie a.c. a avut loc adunarea generală pentru

alegeri la organizaţia PNL Căpuşu Mare. Din partea conducerii PNL Cluj au participat d-nii Horea UIOREANU, vicepreşedinte, Nicolae GAICU, secretar general, Marius NICOARĂ, Liviu RADU, loan DEAC, Sorin C O CIŞ . In urma alegerilor, d-nul loan IANCU a fost reales în funcţia de preşedinte al organizaţiei. In funcţia de vicepreşedinte a fost ales d-nul Alexandru IANCU, iar în funcţia de secretar d-nul Viorel JUJANÂ.

Uniunea Rom ânilor Bucovineni contestă înfiinţarea unuipartid al m oldovenilor

Uniunea Românilor Bucovineni condamnă intenţia de înfiinţare a unui partid al moldovenilor. Intr-un comunicat primit la redacţie se arată că iniţiativa înfiinţării unei astfel de formaţiuni politice aparţine unui grup de interese ce-ar putea discredita Moldova dacă justiţia nu va împiedica intrarea partidului în legalitate.

Liderii URB nu se feresc să afirme că înfiinţarea unui partid al moldovenilor trebuie corelată cu

alte încercări de subminare a unităţii statut român. “Uniunea Românilor Bucovineni va înate o întîmpinare Oficială către Tribunalul municipii Bucureşti şi către Ministerul Public pentru a solid: refuzul înregistrării juridice a Unui partid s moldovenilor, pe motiv că încalcă prevederi constituţionale referitoare la apărarea statut naţional unitar, solicitînd, totodată, şi modificare: Legii partidelor politice, prin introducerea ur- prevederi imperative în acest sens’ - se subliniază în comunicatul URB. (D.B.j

(

P

loan Vida-Simiti îsi reconsideră atitudinea fată de Radu VasilP e n tr u a - ş i m a s c a in d e c iz ia , d e p u ta tu l c lu jea n a ru n ca v in a a su p ra z ia r iş t ilo r

Domnule Caius CHIOREAN,■ Afirmaţiile apărute în ziarul "Adevărul de Cluj" (nr. 2299/11 iunie 1998) într-un articol despre o anume “situaţie de criză din PNŢCD " şi care face referire la persoana mea, sînt total neveridice, mă pun pe gînduri ş i chiar mă indignează. Responsabilitatea profesională pe care eram convins că o exprimaţi ar f i impus preluarea, verificarea şi redarea corectă a unor declaraţii pe care le-am făcut. Declaraţia transmisă de Mediafax. din căre probabil v-aţi inspirat şi aţi speculat-o este redată distorsionat şi modifică total sensul celor declarate. Prin urmare, doresc să vă aduc.la cunoştinţă următoarele: .

- Nu am cerut niciodată demiterea d-lui Radu Vasile din funcţia de secretar general al PNŢCD.

-N u există "aripi” in PNŢCD şi nici nu se divide în conservatori şi reformişti. Este adevărat însă că PNŢCD în întregul său este partidul care luptă pentru o reformă reală şi care sancţionează orice abateri de la principiile morale.

7 Şedinţa Delegaţiei Permanente a PNŢCD a . fost stabilită pentru luna septembrie şi nu pentru

luna iulie,- Reuniunea grupurilor parlamentare din ziua

de marţi 10 iunie, a fost o şedinţă de lucru şi de. informare reciprocă ordinară între parlamentari, miniştrii şi secretarii de stat PNŢCD şi nicidecum solicitată de vreun aiţume grup, f ie el şi de la Braşov.

- Nu este cazul de "încercarea aplanării conflictului" (afirmaţia d-lui Deputat Roman în articol) deoarece nu se poate vorbi de situaţie conjlictuală sau de criză.

- Poziţia politică şi profesională pe care mi-am dobîndit-o prin activitate onestă şi demnitate îmi

permite să ignor aşa- zisa competiţie politică cu persoane cărora de-abia li s-a uscat cerneala pe carnetul de partid, cu persoane care nu sînt personalităţi, cu persoane care au intrat în viaţa politică alături de noi abia în 1996 şi care pînă atunci se comportau şi se mai comportă uneori şi astăzi ca adversari politici şi care uită şansa oferită şi încrederea care le-a fost acordată. (E vorba de deputatul loan Roman, n.r.) .

- Nu sînt ucenicul nimănui, nu particip la scenarii şi aşa-zise planuri-insinuate de interlocutorul dumneavoastră, ci doar partener, colaborator şi om de echipă politică, cu opinii proprii bazate pe principiile'&ănătoase ale democraţiei şi moralei creştine autentice, neavînd nevoie de acordul nimănui pentru a mi le exprima.

- Doresc să vă mai informez că întregul partid şi-a exprimat sprijinul pentru guvernul Radu Vasile, iar în ceea ce mă priveşte vă reamintesc că mă număr printre acei parlamentari care de la tribuna Parlamentului au rostit deschis încrederea în programul guvernamental. Aceasta însă nu mă opreşte să-mi exprim sincera consideraţie şi faţă de dl Victor Ciorbea, personalitate incontestabilă a partidului nostru. Consider că articole care conţin afirmaţii şi declaraţii publicate sub forma celui în discuţie creează confuzii, dezinformări şi manipularea opiniei publice în legătură cu falsa criză şi conflictele din PNŢCD şi dintre parlamentarii clujeni, care nu duc la nimic bun.

Vă rog să consideraţi această scrisoare ca un drept la replică pe care insist s-o publicaţi,- spre buna informare a opiniei publice.

Prof. un iv . dr.ing . loan V ID A -S IM IT I D ep u ta t PNŢCD Cluj

C h e s to r ai C am erei D eputaţilo r

Publicăm integral scrisoarea, pe - alocuri propagandistică, a domnului deputat loan Vida Simiti, presupunîndcă sîntem utili cititorilor noştri. în mai multe articole ne-am străduit să descifrăm modul în care dezbinarea la vîrf din PNŢCD influenţează raporturile personale şi politice din filiala clujeană. Nu vrem să neglijăm poziţia pe care se situează domnul deputat Vida Simiti, cu toate că dînsul pare să- şi schimbe părerea chiar mai des decît îl îndrepţăţesc normele, altfel lejere, acceptate în comportamentul politic.‘ în numărul din 11 iunie, ziarul nostru reda o ştire de agenţie în care domnul Vida-Simiti îşi exprima părerea că premierul Radu Vasile ar trebui degrevat de funcţia de secretar general al PNŢCD pentru a avea mai mult timp să se ocupe de chestiunile guvernamentale. Domnul deputat avansa şi numele unui înlocuitor potrivit al domnului Radu Vasile: fostul premier Victor Ciorbea, cel care cu cîţeva zile înainte desfiinţase! întreaga echipă a actualului prim-ministru într-un discurs rostit la un simpozion al partidului. Nu există nici un motiv să punem la îndoială corectitudinea ştirii; autorul acesteia ne-a încredinţat că afirmaţiile domnului deputat au fost redate exact

De altfel, declaraţiile domnului Vida se încadrau în curentul care părea dominant în partid în primele zile de la consumarea simpozionului “PNŢCD în pragul mileniului trei”. Ceva s-a schimbat, însă spre sfîrşitul săptămînii trecute. Gabriel Ţepelea, considerat exponentul grupării din partid ostilă politicii. actualului premier de colaborare cu PD, şi-a declarat sprijinul necondiţionat pentru Radu Vasile. Foarte probabil, conducerea PNŢCD a hotărît că nu e bine, sau nu e momentul, să se pună beţe în roate guvernului. în calitate de colaborator şi om de echipă politică, aşa cum se autodefineşte domnul Vida- Simiti, dînsul respectă comandamentele de partid. Trimite aşadar o scrisoare prin care revine asupra declaraţiilor iniţiale. Nimic nu este de neînţeles în asta.

Mai greu de acceptat însă decît' abilitatea cu care unii politicieni ţărănişti îşi modelează discursul este tonul autoritar şi agasat cu care ei s-au deprins să se adreseze în doar doi ani de cînd guvernează. Să spunem că se poate trece cu vederea pasajul din scrisoarea domnului Vida-Simiti în care dînsul face referire la responsabilitatea profesională a unui anume ziarist Obţinerea atîtor titluri onorabile, pe care

domnul deputat le enumera i încheierea scrisorii, este inevitaN însoţită de tentaţia supraevaluări competenţelor. Acuzaţia că i ziar "creează confuzi: dezinformează, şi manipulez opinia publică” este însă ceva ffl serioasă şi ar trebui să se bazez pe mai mult decît o indispoz® personală. Nervos, din păcate, ş tot mai mulţi dintre ţărănişti domnul Vida-Simiti încearcă i convingă opinia publică 4 unitatea monolitică a partidului Intenţie lăudabilă, poate, d* inutilă, atît timp cîţ, în conţine® aceleiaşi scrisori, domnia s vorbeşte cum vorbeşte de t coleg parlamentar.

Realitatea este că PNŢU crapă sub povara unei guvemăr.la care a acces fără să fie cu tottpregătit Neîndoielnic că penW membrii PNŢCD acest lucru echivalează cu o stricăciune pentru ţară. Mulţi dintre e> opinează poate că nu e doai oportun politic, dar e şi patriotic, să prezinţi o realitate deformata Să sperăm totuşi că lideri partidului nu au ajuns să creaffl că toţi aceia care îşi păstrează libertatea de a discuta ace subiect aduc daune interese:t statului (”.. .nu duce la nimic bun, cum spune domnul Simiti)- A0 despre o astfel de mentalitate ar putea spune cu certitudine» nu duce la nimic bun (C-W

Adrian Vilău e s t e m îndru d e trecutul său d e in form ator ai S ecu rită ţiiPreşedintele Comisiei de control al SIE, deputatul PD Adrian Yilău, consideră că apariţia

jjjaiamentului său de informator al Securităţii are ca scop compromiterea şi îndepărtarea sa ' je la conducerea comisiei. Yilău a declarat, luni, pentru PRO FM, că nu intenţionează să-şi 0rezmte demisia din funcţia de preşedinte al Comisiei SIE, deşi1 PD i-a retras, duminică, sprijinul pentru această funcţie, iar Petre Roman a anunţat, luni, că va desemna o altă persoană pentru această funcţie. -Adrian Vilău recunoaşte că a fost informator al Securităţii, dar susţine că nu-i este ruşine de

nimic. ■ ' ■ . . -“îmi fac mîndrie lucrurile pe care le-am scris acolo. Nu am periclitat nici o activitate, nici

o viată, nici cariera nimănui, nu mi-e ruşine de nimic”, a precizat Vilău. El spune că a fost racolat de Securitate în perioada studenţiei de la Cluj - 1984 şi că, începînd cu 1987, a refuzat sâ mai întocmească note informative. Potrivit lui Vilău, angajamentul său de informator provine de Ia SRI şi nu este întîmplătoare publicarea lui în momentul în care comisia SIE tocmai definitivase regulamentul de funcţionare care consacră punerea serviciilor secrete sub controlul societăţii civile. : r . . ' •

Ion D iacon escu cred e că “nu e de importanţă c o lo s a lă ” faptul că Vilău a fost Informator al Securităţii

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, consideră că nu este “de importanţă colosală” faptul copreşedintele Comisiei SIE, Adrian Vilău, a fost informator al Securităţii.

In opinia lui Diaconescu legăturile dintre actuala societate politică şi cea dinainte de 1989 sînt “aşa de întreţesute, încît este greu să separi grîul dcjicghină”. “Nu ştiu cîţi din noua societate politică nu au deţinut funcţii mult mai importante”, a spus Diaconescu, adăugind că, atît timp cît nu s-a tras o linie între trecut şi viitor, nu se poate face o separaţie categorică.. El a minimalizat cazul Vilău, apreciindu-1 ca neimportant, deoarece nu a avut loc “o separare a apelor”. Ion Diaconescu a arătat că aplicarea punctului 8 din Proclamaţia de la Timişoara “avea raţiune”, dar, odată cu trecerea, timpului, aplicarea acestei prevederi este “din ce în ce mai grea”. Liderul ţărănist a precizat că Adrian Vilău “nu mai poate deţine funcţia de preşedinte al Comisiei SIE”. “El a fost delegat de PD pentru această Comisie, iar Partidul Democratj care i-a retras sprijiniri", trebuie să dea un alt reprezentant”, a conchis Diaconescu. 1

Petre Roman nu consideră grav “ nefericitul angajament” al Iui Adrian Vilău, ci

, faptul că acesta nu a informat partidul

Partidul Democrat va propune o altă persoană la conducerea Comisiei parlamentare de control a SIE, în locul deputatului PD Adrian Vilău, a declarat, luni dimineaţă, preşedintele Partidului Democrat, Petre Roman.Roman a afirmat că a aflat abia în cursul zilei de sîmbătă de “acel nefericit angajament”. “Lucrul în sine nu era atît de grav, cît faptul că el a ascuns acest angajament faţă de noi, ceea ce face imposibilă râmînerea sa pe

; acest post. Oricum, ca un om care a făcut această greşeală, pe care nu a explicat-o în timp util - putea s-o facă încă din 1990-1991, fiind un băiat foarte tînâr - desigur că nu este potrivit pentru această funcţie”, a spus liderul PD. El a precizat că numirea unui înlocuitor al lui Adrian Vilău se va face, în conformitate cu regulile partidului, după consultarea grupului parlamentar al PD. Partidul Democrat a decis, duminică, retragerea sprijinului politic pentru deputatul Adrian Vilău, după ce acesta a recunoscut autenticitatea angajamentului său' de informator al fostei Securităţi, pus la dispoziţia partidului de către un reprezentant al presei.

Vădim flidor: A ngajamentul _ publicai de “ Ziua” este o făcătură şi voi da ziarul în judecată

Comeîiu Vădim Tudor a declarat că va da în judecată ziarul “Ziua” pentru publicarea presupusului său dosar de informatoral. Securităţii, precizînd că va cere despăgubiri în valoare de 2 nuharde de lei. Liderul PRM susţine că angajamentul publicat de ‘Ziua este o “făcătură ordinară” şi că va demonstra acest lucru în instanţă. El ă spus că a cerut o expertiză grafologică în acest^sens.' Unul dintre principalele argumente privind “falsul publicat de

“Ziua” este că data sa de naştere ■a fost greşită, aceasta fiind 28. noiembrie şi nu 8 noiembrie. :

Vădim Tudor a mai spus că a angajat trei avocaţi celebri, unul dintre ei fiind Niculae Cerveni.

Contactat de MEDIAFAX, directorul ziarului “Ziua”, Sorin Roşea Stânescu, a declarat că documentul este strict autentic şi că, înainte de a-1 publica, a consultat specialişti în grafologie, din ţară şi din străinătate.

,__________ Directorul ziarului “Ziua”.admite că este posibil ca data naşterii lui Vădim Tudor sâ fi fost greşită, dat fiind faptul că este vorba de o copie multiplicată la xerox. s -

“Faptul că Vădim Tudor mă dă în judecată şi cere două miliarde de "Iei dovedeşte încă o dată că liderul PRM este un laş şi că, nici în ciuda evidenţei, nu recunoaşte că a colaborat cu Securitatea”, a spus Roşea Stânescu.

Sorin Roşea Stânescu a opinat că prezenţa lui Cerveni în brigada. de avocaţi ai lui Vădim Tudor demonstrează că acesta “a făcut un pact cu diavolul, dînd mîna cu Virgil Mâgurcanu - al cărui avocat a fost ia înscrierearPartiduIui Naţional Român la tribunal - şi cu Vădim Tudor”.

Sfîrsitul unei nefericite căsniciiurmare-din pagina 1

| POLITICĂ- Preşedintele Emil Constantinescu Spunea, în ianuarie | a.c. - cînd coaliţia guvernamentală era la un pas de destrămare - că 1 ”nu este Vorba de o criză politică, ci de una guvernamentală”. I Pentru ca, la scurt timp, să critice "forţele politice care au generat J şi întreţinut criza politică”, Cum ne-am obişnuit cu declaraţii - şoc | din partea preşedintelui, nu am rămas surprinşi cînd a afirmat, cu I puţine zile în urmă, că "disputele din coaliţie au început la nici o | lună de la alegerile din noiembrie 1996”. Deci, răbufnirile din I toamnă, care au condus la două remanieri ale guvernului Ciorbea I şi, cîteva luni mai tîrziu, la formarea unei noi echipe conduse de I Radu Vasile nu au fost chiar întîmplătoare. - .j Actuala coaliţie s«a născut conjunctural, din dorinţa fostei Opoziţii | d e a se instala ia conducerea ţării. Acesta a fost singurul element | comun care a unit, pentru guvernare, trei partide cu "greutate” - PNŢCD, PD, PNL - şi o uniune a etnicilor maghiari recunoscută cu statut de partid politic. Altceva nu există ca elemente de coabitare

| între PNŢCD şi PD, între PNŢCD şi PNL, între PNL şi PD. între * PNŢCD şi UDMR sînt anumite relaţii, aparent greu de înţeles, dar uşor de explicat. ,

Ceea ce se întîmplă în ultima vreme dovedeşte, încă o dată, cît de vulnerabilă este coaliţia guvernamentală. Conflictul PNŢCD- PD, încheiat formal prin înlăturarea lui Ciorbea, a fost doar unul

■din episoadele crizei politice de după noiembrie 1996. înlăturarea itui Ciorbea a fost determinată doar de iminenta decizie a Consiliului de Coordonare Naţională a PD, programat a decide la sfîfşit de martie retragerea sprijinului pentru Ciorbea, ceea ce reprezenta ieşirea, practic, din coaliţie. Lucrurile s-au precipitat (ceea ce n-ar exclude o anume înţelegere) într-un interval de o săptâmînă prin întrunirea "disidenţilor de la Braşov”, conduşi de Radu Vasile, şi de publicarea unei "scrisori în nume personal” a liderului PNL, Valeriu Stoica. în ambele cazuri s-a exprimat, de fapt, nevoia fie înlăturare a lui Ciorbea. într-o asemenea situaţie, în care au fost exprimate public voci autorizate din PNŢCD, PNL şi PD, preşedintele Constantinescu a determinat conducerea ţârănisţă sâ accepte schimbarea lui Victor Ciorbea, spre totala dezamăgire a Alianţei Civice, care a reacţionat surprinzător de violent, cu atacuri la preşedinte şi prin decizia de suspendare a activităţii sale în CDR.. Numirea Iui Radu Vasile, neagreată de mulţi dintre liderii ţărănişti Şi de preşedintele Constantinescu, nu a avut daml să liniştească apele în coaliţie. Petre Roman şi ai lui continuă să-i macine tot mai mult pe ţărănişti; voci liberale, de la cel mai înalt nivel, sugerează ieşirea PNL "din coaliţie sau măcar un statut de partener egal cu PNŢCD. La toate acestea se adaugă disensiunile din PNŢCD, ca v&furi de lance adepţii lui Ciorbea şi cei ai Iui Radu Vasile. într-' 0 asemenea atmosferă, băieţii lui Petre Roman stau la colţ şi atacă necruţător acolo.şi cum ştiu ei că trebuie şi îşi amintesc, în Perspectiva viitoarelor alegeri, că a existat un trunchi FSN.

Sfîrşitul actualei guvernări este mai aproape decît ne închipuim.nu pentru că UDMR va ieşi din coaliţie, aşa cum tot ameninţă

eja o vreme, ci datorită incompatibilităţilor la care ne-am referit Ş' disputelor care au luat proporţii neaşteptate, de o duritate fără tedent. Reconciliere nu mai poate exista. în ce priveşte viitorul . JCD, nu sînt atît de optimist precum se arată Victor Ciorbea ana de anul trecut, precum că partidul său va reuşi să formeze TOn monocolor în urma viitoarelor alegeri. ”Nu vom fi liniştiţi P®a nu vom guverna singuri” - zicea Victor Ciorbea în toamna £cutâ. După toată această bramburealâ din coaliţie şi modul în, c ţara a fost guvernată, este mai probabilă ipoteza că PNŢCD nu

după viitoarele alegeri, sâ rămînâpe prima scenă politică ru- Şi atunci sâ-i vedem pe Ciorbea, Opriş, Ciumara etc.J

P e tr e R o m a n c o n s i d e r ă că I ta lia e s t e principalul su sţin ă tor al includerii R om âniei în marile pro iecte e c o n o m ic e eu r o p e n e

Italia este, în acest moment, principalul susţinător al includerii României în marile proiecte ‘ economice,- în marile trasee magistrale de infrastructuri care traversează Europa, în condiţiile pe care le-au propus autorităţile de la Bucureşti, a declarat, luni dimincaţâj preşedintele Senatului, Petre Roman, înaintea plecării sale într-o vizită oficială în Italia

Sprijinul oficialilor de la Roma se manifestă inclusiv în legătură cu proiectele ce prevăd ca . traseele energetice - cum sînt cele ale peţrolului sau gazului din zona Mării Caspice către Europa Occidentală - sâ treacă prin România, a precizat Petre Roman. Prcşedimteld Senatului a trecut în revistă stadiul relaţiilor româno-italiene, pe care le-a apreciat ca fiind f“ la cel mai bun nivel posibil”. Investiţiile italiene în România se situează pe locul întîi, fiind foarte diversificate. De asemenea, potrivit lui Petre Roman, relaţiile politice romârjo-italiene au fost întotdeauna “excelente”. Preşedintele Senatului a mai spus că participarea României la operaţiunea NATO din Albania'a fost posibilă la propunerea Italiei. România a fost singura ţară. nemembrâ NATO ‘

din flancul sudic care a participat la această operaţiune. “Sâ nu uităm că Italia nc-a susţinut consecvent pentru intrarea în NATO şi Uniunea Europeană. Este limpede că partencriatul strategic cu Italia funcţionează”, a afirmat Petre Roman.

în cursul vizitei în Italia, ce va avea Ioc în perioada 15-17 iunie, la invitaţia omologului său italian, Petre Roman va avea întîlniri cu preşedintele Italiei, Oscar Luigi Scalfaro, cu premierul Romano Prodi, cu reprezentanţi ai Senatului, precum şi cu secretarul general al formaţiunii de guvemâmînt, Partidul Democratic al Stîngii, Massimo D’Alcma, al cărui partid arc afinităţi politice cu Partidul Democrat condus de Petre Roman. De asemenea, preşedintele Senatului va avea şi unele întîlniri cu caracter economic.

Petre Roman va. susţine, de asemenea, o prelegere la Institutul Italian pentru Relaţii internaţionale, în care' va expune strategia de politică externă a României.

Din delegaţie mai fac parte vicepreşedintele Senatului, Ulm Spineanu (PNŢCD), Petre Ninosu (PDSR), precum şi Marcian Bleahu, reprezentînd grupul PNL.

PNŢCD se pronunţă pentru amînarea majorării salariilor pentru parlamentari

PNŢCD este de acord ca mărirea salariilor parlamentarilor să fie rezonabilă şi să fie pusă în aplicare mai tîrziu, a declarat, luni, preşedintele PNŢCD, Ion D iaconescu. “Este greu de respins categoric ' creşterea salariilor parlamentarilor”, a spus

preşedintele PNŢCD, arătînd că parlamentarii din teritoriu s-au

'-plîns că nu po t face faţă cheltuielilor cu actualele salarii.

" PNL a propus deja reducerea cu 50% a m ajorărilor de salarii pentru parlamentari, prevăzute în proiectul de lege a salarizării

personalului din sectorul bugetar, în primele 12 luni de aplicare a legii.. Potrivit acestui proiect de lege, adoptaţ joi de Executiv, salariul unui deputat sau senator ar urma. să fie cuprins între 10.200.000 lei şi 12.740.000 lei, în raport de funcţia de ţinu tă în B iroul .Permanent sau în C om isiile parlamentare. -

Preşedintele Oficiului pentru Maghiarii de Dincolo de Graniţe recomandă UDMR să analizeze “pînă cînd mai merită sprijinit guvernul român”

Preşedintele Oficiului pentru Maghiarii de Dincolo de Graniţe, Erika Torzsok, consideră că este timpul ca UDMR să analizeze “pînă cînd mai merită sprijinit guvernuUromân”, transmite corespondentul MEDIAFAX la Budapesta.

“Din programul UDMR întocmit în 1996 doar. puţine puncte s-au realizat, de aceea ar fi timpul ca Uniunea sâ analizeze, pînă cînd mai merită sprijinit guvernul român”, a declarat Erika Torzsok, într-un interviu acordat cotidianului “MagyarHirlap”. în legătură cu această declaraţie,

senatorul UDMR Attila Verestoy a declarat aceluiaşi cotidian că afirmaţiile doamnei Torszok “dovedesc o completă necunoaştere a situaţiei, iar aprecierile sale sînt incalificabil de simpliste”. “Nu putem decît să ne mirăm că, într-un timp atît de scurt, a reuşit să uite situaţia reală din România, pe care o cunoştea bine cu două luni în urmă”, a spus Verestoy.'■ “Dacă în Ungaria chestiunile legate de maghiarii

de peste graniţe vor fi preluate de persoane care au atras atenţia prin declaraţii naţionaliste si

t manifestări intolerante, se poate irosi' ameliorarea tăcută care caracterizează, de exemplu, situaţia maghiarilor din România.

Dacă se vor regăsi iar fundamentaliştii din ţara- mama şi a maghiarilor de peste graniţe, ca între 1990-1994, aceasta nu va duce la rezultate prea

- bune”, comentează “Magyar Hirlap”. • -

Ţărăniştii vor -l J

sesiuneextraordinară

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, este de acord cu întrunirea Parlamentului în sesiune extraordinară, la începutul lunii iulie.

Liderul ţărănist a precizat că Parlamentul “nu poate pleca în vacanţă”, pînă nu aprobă prin vot Consiliile de Administraţic_alc TVR şi BNR şi pînă nu- efectuează numirile pentru Curtea Constituţională, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Consiliul Superior alMagistraturii.

Liderii din PNŢCD ţi PNL s- au pronunţat recent în favoarea; convocării unei sesiuniextraordinare a Parlamentului.. "

Sesiunea ordinară a Parlamentului se încheie la_ sfîrşitul lunii iunie._________ *

Adjunctul secretarului general

al NATO reiterează ideea că Alianţa

rămîne o organizaţie deschisă pentru noi

membriAlianţa Nord-Atlanticâ rămîne

o organizaţie “deschisă” pentru noi membri, a declarat, luni, adjunctul secretarului general al NATO, ambasadorul Klaus Petcr Kleiber. Kleiber a fost primit, luni, de către ministrul român de Externe, Andrei Pleşu. Şeful diplomaţiei române a arătat că a stabilit^ împreună cu oficialul NATO mijloacele prin care " România îşi va consilida, în următoarele luni, politica de in tegrare euro-atlanticâ. Adjunctul lui Javier Solana a spus că, la summit-ul de anul viitor de la Wasghington, şefii de stat şi de guvern din ţările NATO vor lua în considerare în special evoluţia-reform elor economice, politice şi militare din statele candidate, pentru a aprecia care dintre acestea pot deveni membre ale. Alianţei. Nord-Atlantice.

marţi, 16 iunie 1 9 9 8 ARTĂ-CULTURĂ

O e x p o z i l i e .

o r i g i n a l ăSînt lăudabile eforturile

conducerii Muzeului de istorie a oraşului Gherla pentru diversificarea acţiunilor organizate în cadrul acestui centru cultural şi spiritual al vieţii cotidiene din urbe. Lună de lună, aici se organizează evocări istorice, prezentări şi lansări de cărţi, simpozioane şi mese rotunde pe diferite teme istorice şi literare, vernisaje. Un vernisaj a avut loc şi zilele trecute, cînd în sălile muzeului gherlean s-a deschis expoziţia de artă plastică sub genericul "Unul rîde, unul plînge”, titlu sugestiv pentru actuala perioadă de tranziţie din ţara noastră. Autorii măştilor expuse sînt elevii claselor a VH-a şi a VUI-a de Ia Liceul Teoretic ”Ana Ipătescu” din localitate, cu toţii foarte talentaţi. Copiii sînt îndrumaţi şi pregătiţi de profesoara Cecilia Istocaci, cadru didactic care acordă o mare atenţie educării estetice a elevilor. Sînt expuse nu mai puţin de 200 de măşti, deosebit de reuşite, ele ilustrînd cît se poate de sugestiv tematica abordată. Cel care vizitează această expoziţie originală pleacă din muzeu cu cele mai bune impresii despre aceşti copii talentaţi. Expoziţia deschisă în sălile Muzeului de istoric a oraşului Gherla este organizată în cadrul mani­festărilor culturale dedicate "Zilelor francofonici”.

Micii . instrumentişti

gherleni Ia ora examenelor

Printre puţinele oraşe ale judeţului nostru, unde funcţionează secţii ale Şcolii de artă Cluj-Napoca, se- află şi Gherla. De peste 20 de ani, în mica ' urbe de provincie instruirea talentelor artistice ocupă un Ioc important în activitatea cotidiană a celor care slujesc arta şi cultura. Examenul de sfîrşit de an al promoţiilor clasei de instrumente de suflat constituie un adevărat eveniment. Nu a fost altfel nici la sfirşitul săptâmînii trecute, cînd sala mică a Casei de cultură a devenit neîncâpâtoare pentru numărul mare de spectatori, dornici să asiste la examenul micilor muzicanţi.

Cei 10 copii înscrişi la cursurile clasei de instrumente de suflat din cadrul Şcolii de artă Cluj-Napoca s-au prezentat foarte bine pregătiţi. Ei au avut de trecut două probe: teorie şi solfegiu. Cu toţii au fost la înălţimea aşteptărilor şi au evoluat la cel mai înalt nivel artistic. S-au remarcat: Petrică Mureşan, la acordeon, Sergiu Hodiş, la trompetă, Dănuţ Ceserean la clarinet, Ioan Ungur, tot la clarinet şi Norbert Benke, un adevărat talent muzical la orgă electronică. Toţi cursanţii au dovedit că cunosc tainele instrumentelor şi că posedă noţiuni de teorie muzicală. Pentru aceasta un mare merit revine profesorului Vasile Malata, care de doi ani se ocupă cu multă perseverenţă şi pasiune de instruirea muzicală a copiilor gherleni.

SZEKELY C sab a

Pictorul român, ex-clujeanul Nicolae MANIU, stabilit la Paris, cu o cotă ridicată în box-office-ul artistic european şi, mai nou asiatic,-pe care am avut plăcerea să-l întîlnim în "oraşul lumină” cu ocazia Zilelor Culturii Clujene (din luna mai a.c.) a fost selecţionat să participe la Salonul Internaţional Grand Prix des Artistes, care are loc în aceste zile în Monaco, sub înaltul patronaj al prinţesei Caroline de Monaco. Cu regretul de a nu vă putea prezenta vreo lucrare foarte recentă a artistului, pentru simplul motiv că în galeria pariziană sau în atelier, Maniu nu are nici o lucrare terminată, totul fiind vîndut (!!!), vă facem cunoştinţă, chiar şi în alb-negru, cu o lucrare aflată în patrimoniul Muzeului AIbrecht Durer din Numberg, intitulată "Omagiu lui Durer” (ulei pe pînză, 150x100), datată 1983. Reproducerea ne-a fost pusă la dispoziţie prin bunăvoinţa Galeriei ROM-ART din Braunschweig.

"Dacă tot nu se schim bă prea multe în România, m ăcar fotbaliştii trebuie să

dea un semn pozitiv”Am reprodus,

din declaraţia făcută, în ediţia de ieri dimineaţă, a ziarului "Peiner Nachrichten” de

către dna dr. Maria Grove, soţia lui Hans-Joachim Grove,

dacă e mai mică - doar cinci mărci. Cîştigătorii se stabilesc p e ' bază de tragere la sorţi. Cîştigurile se adună într-un cont cu care familia Grove, iniţiatoarea acţiunii "Hilfe fur Rumănien”, achiziţionează medicamente pentru-copii

proprietarul Galeriei ROM-ART bolnavi de leucemie, internaţi la din Braunschweig şi al Cluj-Napoca. Aşadar,atelierelor cu acelaşi nume din Wendeburg (Germania)’, amîndoi Cetăţeni de . Onoare ai municipiului Cluj-Napoca. Cu cîteva zile înaintea startului celei de a XVI-a ediţii a Cupei

pronosticuri m scop umanitar, întreaga redacţie de la "Peiner Nachrichten”, în frunte cu departamentele Cultură, Sport, cu redactorul şef Thomas Niemeyer, pînă la fotoreporterul

Mondiale de Fotbal din Franţa, Gasparini (care ne-a şi vizitat)colegii noştri de la cotidianul s-a implicat în desfăşurarea

acţiunii. La ora cînd apar aceste rînduri, rezultatele meciurilor sînt cunoscute. Ca fapt divers, iată pronosticurile dnei dr. Maria

german ’ Peiner Nachrichten” au lansat, în colaborare cu Galeria ROM-ART, un concurs de pronosticuri. Dar, nu orice fel de concurs: pentru fiecare pronostic exact, ziarul plăteşte 20 de mărci; dacă diferenţa între pronostic şi rezultat e mai mare, acelaşi ziar plăteşte 10 mărci,

Grove:-Anglia-Tunisia 3:1; România - Columbia 2:1, Germania-SUA 2:1. Oricum, dna Grove strînge pumnii pentru Germania si România.

Vernisajul expoziţiei de sculptură-

TroianMOLDOVflNMîine, 17 iunie mc., la ora

13, la sediul Muzeului Naţional de Artă Cluj (P-ţa Unirii nr. 30) va avea loc vernisajul expoziţiei de sculptură TRAIÂN MOLDOVAN. Absolvent, în 1988, al Institutului de Arte Plastice "Ion Andreescu”, activ apoi în cadrul Filialei din Baia Mare a Uniunii Artiştilor Plastici, prezent şi la numeroase

tabere şi simpozioane de artă monumentală, Moldovan s-a impus în conştiinţa publică prin originalitatea viziunii şi vitalitatea stilului, de o pronunţată modernitate, trasfigurînd cu sensibilitate, fior meditativ şi simţ poetic eterna curgere a timpului şi a vieţii.

Conferinţă despre JaponiaConducerea Societăţii Transilvahia - Shimane

(Japonia) anunţă pe membrii săi precum şi pe toţi iubitorii culturii nipone că astăzi, 16 iunie a.c., la ora 16, va avea loc, la sediul Fundaţiei "Heltai” din Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 18, conferinţa cu titlul "Impresii din Japonia”, ce va fi susţinută de dra Vajnâr lona.

Universitatea PopularăDin programul zilei de mîine, 17 iunie: la ora

17 expunerea: San Francisco. Prezintă cu diapozitive: conf. univ. dr. Gcorgc Pctrescu; la ora 18 expunerea: Poziţia Uniunii Europene în problema reclamelor"antifumat. Prezintă: conf. univ. dr. Gcorge Petrescu.

Lansarea albumului-cataloa

“Muzeul Naţional de Artă Cluj”

Joi, 18 iunie a.c., la ora18, în spaţiul Galeriei Naţionale ajvluzeului va avea loc prezentarea albumului- catalog "Muzeul Naţional de Artă Cluj”. Lansarea va fi urmată de un recital de chitară susţinut de Constantin Andrei.

R ubrică realizată d e M . BO CU

f e s t i n u l u n o r c Ă r ţ i

Mai sever şi contestat, dintre toate, este şi în prezent destinul şi mesajul cărţilor de istorie; inclusiv al celor beletristice pe astfel, de teme.

în presa scrisă şi nu numai, se vehiculează tot felul de contestări. într-un articol sînt vizat şi eu, indirect, privind organizarea

. "unor lansări de carte cu iz naţionalist în incinta.Primăriei, unele reeditări (...) n-au avut alt rol decît să susţină acţiunile Iui Gh. Funar de incitare interetnică”. Cam mult spus şi apăsat, lovind în atîtea lucrări de mare valoare ştiinţifică şi documentară.• Am-lansat-şi eu o carte în localul "incriminat” fără să mă fi invitat sau reeditat cineva. Din proprie iniţiativă am amînat- lansarea cărţii, apărute la sfirşitul lui august,

pentru l Decembrie 1997, în sala Primăriei la marea sărbătoare a românilor, fiind o scriere incifrată evenimentului istoric care este Marea Unire, intitulată Basarabia, numele tău e Maria! Adevărat că a fost o reeditare, în editura proprie, Virtus Romana Rediviva. Dacă aceasta e o carte naţionalistă, să dovedească cei ce acuză. Cu toată sinceritatea mărturisesc că, dacă voi mai scrie o carte cu astfel de conţinut şi mesaj (am mai, fost învinuit de naţionalism şi la apariţia lucrării Lumea transilvană a lui Ion Creangă), aş fi fericit s-o lansez tot acolo,

, în zi de sărbătoare naţională. Volens-nolens, Primăria Clujului a devenit locul public cel mai important de prezentare a cărţilor în general, cu deosebire a celor de istorie. De

Iâ lucrări de arheologie ca ale lui D. Protase, trecmd prin Evul Mediu, cu statuări la Şcoala Ardeleană în travaliul deosebit al lui Ioan Chindriş, al altor autori ca A. Gociman, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă ş.a., au găsit întîmpinare bună Ia un public doritor de carte interzisă în trecut. Or fi fost unele contrare acestui spirit, poate. Dar care?

Trebuie să fie oare istoricii şi cei ce scriu pe astfel de teme etichetaţi ca sub comunism? Atunci erau judecaţi, condamnaţi şi unii închişi că nu erau suficient de internaţionalişti. Astăzi, cam aceiaşi îi stigmatizează că sînt naţionalişti şi nu suficient de democraţi.

Pare-se că în ţara noastră e bine să fii vînzător de ţigarete, dar numai statutul de istoric şi autor de cărţi cu. problematică istorică să nu ţi-1 asuini.

T e o d o r TA N C O

Recent, la Turda, Grupul Şcolar Industria Sticlei şi Construcţii de Maşini a sărbătorit 50 de ani de existenţă. înfiinţat în anul 1948, de-a lungul anilor, Grupul Şcolar a asigurat în permanenţă necesarul de cadre de diverse nivele, muncitori pentru toate meseriile subramurii sticlei şi ceramicii fine (sticlari, şlefuitori, sculptori, decoratori, muncitori pentru activităţile de întreţinere - lăcătuşi, strungari, m atriţeri, maiştri sticlari, mecanici, tehnicieni sticlari şi ceramică fină). Dezvoltarea Grupului Şcolar actual s-a realizat în perioada 1965-1971, după 1974 înfiinţindu-seLiceul

de profil industrial, materiale de construcţii-şi mecanic.. Despre realizările acestei

unităţi şcolare' care nu au fost puţine, şi care au asigurat forţa de muncă calificată unuinumăr de 80 de ___________unităţi industriale şi cooperative meşteşugăreşti, au vorbit Ia festivităţile organizate: ing. Gavrilă Hâlmă director general al SC Sticla Turda, ing. Gheorghe Ţonţu director general STICEROM Bucureşti, inspectorul şcolar Gheorghe Lobonţ şi nu în ultimul, rînd Nicolae Heller, ctitoml acestei unităţi de învâţămînt, cu un

A n i v e r s a r e

directorat de 32 de ani la acest grup şcolar. .

Baza didactico-matcrială a şcolii îmbină tradiţionalul cu modemul, fiind un teren propice

pentru obţinerea perform anţei

____________ şcolare. Alăturide atelierele de şcoală, de sala de sport se găsesc laboratoarele şi cabinetele dotate cu aparatura, necesară. ' Consiliul deadministraţie al şcolii şi-a propus şi pentru anul şcolar 1998-1999, creşterea gradului de şcolarizare. Meseriile care se pot învăţa aici sînt axate pe profilele: sticlărie, electronică, electrotehnică, mecanică, accesibile atît

băieţilor, cît şi fetelor la următoarele forme de, învăţâmînt: liceu, curs de zi şi seral, şcoala profesională, curs de zi, şcoală de mecanici, şcoala postliceală, şcoala de maiştri.

Dorim ca după această aniversare şcoala să-şi regăsească cadenţa, să redevină un puternic centru profesional şi tehnic pentru pregătirea noilor generaţii de meseriaşi, cu toate greutăţile generate de tranziţia la economia de piaţă despre care nu s-a rostit un cuvînt. înţelegem şi de ce: era un moment aniversar!

V asile M U R E Ş A N subredactia Turda

"CorulÎFilarmoniciişi invitaţii

săi”Diversitatea genurilor şi

formelor de spectacoie constituie pentru instituţiile de răspîndire a culturii una din sursele de împrospătare a manifestărilor cu public, de atragere de noi spectatori Stagiune muzicală a anilor 1982-1983 a fost inovată ca un gen de spectacol de mare succes, care astăzi este uitat şi abandonat. Este vorba de ciclul de spectacole "Corul Filarmonicii şi invitaţii săi”. Faptul în sine> relevi insuficienta gândiremanagerială a unorconducători de instituţii de cultură care "suferă” de maladie greu de vindecat: producţii artistice peste graniţă şi neglijarea spectatorilor locali. Ne aducem aminte cu plăcere de trei titluri de spectacole din cilul menţionat, care au umplut Sala Casei Universitarilor: "Colinde şi balade româneşti”, "Seari de muzică şi poezie Brahnu- Goethe” şi ’în Tabemam”. Conţinutul acestui gen de spectacole era deopotrivă instrucjiv-educativ, dar şi! distractiv. Programele vizau,; fie redescoperirea valorii»' culturii noastre româneşti, populare şi culte - cîntece populare autentice sau: prelucrări de folclor, fie cundaşterea într-o formi plăcută şi accesibilă a valorii»; culturii universale. în acest! cadru artistic, compozitorii se "aliau” cu poeţii şi interpreţii- actori şi solişti, Intr-o îngemănare de mare forţă artistică. Cîteva puncte dii aceste programe pot ilustra! suficient orizontul artistic al spectacolelor aşa de mult îndrăgite de public: "Mioriţa’ (de Paul Constantinescu), "Ma luai luai” (de Tudor Jarda), "Colo susu mai din susu” (de Valentin Timariu), ”Răsărit-o două stele”, (de Emiliu Dragea) etc. sau "Faust” prolog în teatru, •’Noaptea-n codru” de J. Brahms etc.

Să mai amintim faptul că la acest gen de spectacole artiştii- actori şi solişti, poate chiar în debut scenic, îşi pot etala talentul în faţa unui public stresat de anti-arta multor videoclipuri de suprasaturaţia muzicii cu chjtare electrice şi de m ilte, kitsch-uri pretins artist fee care abundă în progi-.mele TV comerciale- Spectacolele, de muzică şi poezia ar fi putut deveni seri de bucurie şi Veselie, mai ales plasat; într-o stagiune de vară, cînd Teatrul Naţional şi Filarmonica de Stat şi-au încheiat manifestările cu public Pe cînd şi în Cluj; Napoca spectacole cu titluri precum: Clasicismul în m uzkă ... ş i ' poezie, Romantismul m u z ic a l • expresie a cuvîntului poetic, Impresionismul în muzică şi poezie, M o d e r n i t a t e a în c U v î r t şi s u n e t etc. Managerilor artistici Ii.se cere, pe lîngă simţ organizatoric - economic şi orizont cultural şi, desigur, o sensibilitate aparte pentru scopuri nobile la nivel de Cluj-Napoca, centru cultural de renume european-

Emiliu DRAGEA

a d e v a r u i l d e C l u j

*'r â l ' CIX'J-NAPOCA: Iuni-vineri8-16; slmbâtă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIATURDA: luni-: j r i i D L i L / i / \ i t l vineri8-16;tei/fax31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:luni-viueri8-16;tel/fax21-60-75.

marţi, 16 iunie 1998

SC. AGESOCOMSUIN s .a. bohţida

cu sediul în localitatea Bonţida nr. 834, jud. Cluj,

cumpără• p o ru m b• orzoaica

din recolta anului 1997, la preţul de 800 lei/kg, loco beneficiar.Informaţii suplimentare la tel. 43-22-69, 43-26-58. (W1S06)

S.C. Dorna Apemin S.A.Angajează contab ilă pentru

contabilitate primară cu cunoştinţe de operare pe calculator. - |

Tel. 41-64-00 sau 41-67-39

REGIA AUTOMA DE TERMOFICARE CLUJ-NAPOCA

B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 79a n g a j e a z ă prin c o n c u rs , pe perioadănedeterminată: -> p r i m i t o r - d i s t r i b u i t o r

- condiţii: - studii medii:- vechime 5 ani în meseria §

' ■ ■ . ■: de gestionarConcursul va avea loc la sediul unităţii în data de 7 i u l i e

1 9 9 8 , o r e l e 8 ,0 0 .Cererile se vor depune pînă în data de 3 i u l i e 1 9 9 8 . Inform aţii suplim entare se pot obţine la telefonul

4 3 - 0 8 - 7 8 .

FIRMĂ MULTINAŢIONALA ANGAJEAZĂ.

DIRECTOR REGIONAL DE VÎNZĂRICerinţe:1. Studii superioare ' .

. 2. Experienţă într-o poziţie similară de minimum 3 arii într-o companie de distribuţie ■

3. Permis de conducere4. Vîrsta: maximum 36, bărbat ' ,5. Cunoştinţe de limba engleză (constituie , un

avantaj) : v ] / ' :f - : ,>?■+,-;, /■"Rugăm trimiteţi C.V.-ul d-voastră lanr. fax064/

436.203 sau 064/436.204 pînă Ia data de 22 iunie 1998. . (161503)

S.C. M A T GiiUI S.A.Str. Truian Vuia nr. 206 Cluj-Napoca

anunţăÎnchirierea prin licitaţie

PUBLICĂ CU STRIGAREa unor spaţii situate în str. Petroşani nr. 3, str. Traian Vuia nr. 206 şi str. Cantonului nr. 30.

Spaţiile sînt destinate pentru birouri, magazii, depozite şi spaţii comerciale. ~' Licitaţia va avea loc la sediul unităţii din str.

Traian :Vuia nr.' 206, în data de 29 iunie!9 9 8 ,o ra l 0 ; L, în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta in fiecare luni la erele 1 0 , în acelaşi loc.

Taxa de participare la licitaţie este de 10.000 lei. ...

Informaţii suplimentare se pot obţine la tel. 064/41.66.49 in». 56. ^ ^

S.C. BIZO (MP EXP SRL - AVICOLA APAHIDA

vinde zilnic- pui de carne vii- găini Rosso pentru ouă

Informaţii la tel. 1 3 - 0 9 - 8 8 ' sau la sediul firmei.

Grup de Presă cu activitate în mass-media din Transilvania angajează, cu carte de muncă, agen ţi publicitari.Se oferă salariu motivant şi comision avantajos. Cerinţe:

studii superioare; -^ abilităţi de comunicare; ,

vîrsta maximă 30 ani;4 experienţa în domeniu constituie un avantaj.

Persoanele interesate vor trimite CV la fax: 0 6 8 / 4 1 - 0 8 -3 3 sau pe adresa: str. T ra ian Grozăvescu n r. 7,2200 Braşov, D epartam ent Publicitate. (irs43)

MAGAZIN DE CHIMICALE COMPLEX MINERVA -MĂNĂŞTUR

Str. B ucegiN r. 5-7

V& oferă.:VOPSELE ulei, emailuri, grunduri, chituri pentru lemn şi metalVOPSELE LAVABILE - ZUGRĂVELI INTERIOARE SIEXTERIOARE ‘VOPSELE AUTO - emaur, lovitura de ciocan, autovopaotLACURI - parchet, mobilă, timplărieVAR, HUMĂ, IPSOS, CIMENT, CHIT -ambalaje de 1-2,5 kgADEZIVI - tip aracet, prenadezVASE EMAILATE, PLASTIC, STICLĂRIEcosmetice-articoledemachiaj, igienAcorporalăFERONERIE • balamale, yale APARATAJ ELECTRIC g

LA. C E L E M A I.M IC I P R E Ţ U R I ! |_______________ S . C . L E M I S I L I M P E X S R L .

O R E S T

Calitate japonezăCu ocazia Cupei Mondiale la Fotbal Franţa '98

Kokusai Koeki România şi EKO Electronics vă oferă noua gamă de televizoare Kokusai la preţuri de excepţie accesibile tuturor!

51 CM, TELETEXT2.650.000 lei

54 CM, TELETEXT2.799.000 lei

54 CM, BIFONIC, TELETEXT

In fiecare sapiainaiia o surpriză pentru, tine:

UN TELEVIZORNU PIERDE

R A D I N G * 9 3

IMPORTATOR DIRECTP A L ,P F L ,B A N D ĂM E L A M I N A T EACCESORII MOBILIERţCÂNTURI PVC

BUCUREŞTISTRADA KEPLER 41, TEL: 210.26.43; 210.39.16; FAX: 210.24.80

CONSTANŢA,B U LE V A R D U L M A M A IA 190

IMPORTANT!, ICurând, încă un magazin în Bucureşti!

a d e v ă r u l Un cotidian care satisfacede Cluj gusturile dumneavoastră!

III III Oricare cumpărător poate fi câştigător!KOKUSAI

Cluj - Str. Gh. Doja nr. 22 (Magazin Central), tel. 064/19.33.25! Vi

Leader în distribuţia produse lor alimentare de calitate

ANGAJEAZĂ pentru filiala CLUJAGENŢI VÎNZĂRI

Candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

■=> motivaţie şi dinamism experienţă minim 2 ani în domeniu

O capacitate de lucru susţinută «=> spirit organizatoric

• ^ corectitudine şi seriozitate ■S e o feră : J>=> salariu atractiv■=> posibilitatea unei cariere într-o firmă în plină

dezvoltare

Pentru informaţii suplim entare sunaţi Ic 0 6 4 /4 1 -7 2 -3 1 şi/sau trimiteţi C. V. la telfax. 0 6 4 /4 1 -7 2 -3 1 pînă la data de 2 5 iunh 1998.

8J marţi, 16 iunie 1998 PUBLICITATE CI .l'J-N \POCA:luni-vineri8-16;sâmbătaM 4;tel/fax 19-7Î-04;SUBREDACŢIATURD\ lum- ş vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. • ®

^ 881* p r Î n t

S.C. CHEMICAL IMPEX S.R.L SATU MARE!Str. AL I. Cuza nr. 2/3, Tel: 061/768.245,

768.345,788.645 priit depozitul din Cluj-Napoca str. Baciului

CiieuicalImpeX ' nr. 1-3, în incinta S.C. Legume Fructe

VA OFERĂ:FUNGICIDE: TANGO (cereale)

DITHANE M 45(cartofi, tomate, ceapă, castraveţi, pomi fructiferi, viţă de vje, tutun) FUNDAZOL 50 W P (floarea soarelui, sfeclă, tomate, castraveţi, tutun, ardei, vinete, măr, prun, viţă de vie, pepeni)RUBIGAN 12 EC (ardei, tomate, castraveţi, măr, piersic, căpşuni) vKONKER (floarea soarelui, pomi fructiferi, căpşuni, viţă de vie)

INSECTICIDE: CHINMIX 5 EC (cereale, măr', vinete, ceapă, varză, prun) ^REGENT 200 SC (cartof - gîndacul de colorado, cereale pâioase)RELDAN 40 EC (măr, prun)DURSBAN 480 EC (gnu, orz, sfeclă, cartof, măr, pâr, prun)

MACRO Şl Ml CtfOAMBALAJE K P lata Tn cupoane agricole g en erează reduceri de preţl E ________ Protejaţl-vâ culturile! A cum este m om entul.

Aveţi o afacere bună şi doriţi să o dezvoltaţi?

CREDITE în următoarele condiţii:• Cele mai mici dobânzi de pe piaţă• Suma pină la 15.000 dolari• Garanţii flexibile• Termen de rambursare pană la 18 luni

Posibilităţi de finanţare repetată______ _Programul CAPAInformaţii la tel/fax: 064-420-748 Str. Ţcbei nr.29. Cluj Napoca World Vision International Romanian American Enterprise Fund

TELEZIMEX S.R.L.Angajează, cu normă întreagă şi carte de muncă,depanatori audio-video-CD-TV

cu studii superioare sau/şi experienţă.Cunoştinţele de limbi străine şi de operare PC pot

constitui avantaje. Postul oferă oportunităţi de dezvoltare şi specializare şi posibilităţi substanţiale de cîştig, în acord.

Interviul de selecţie va avea loc joi, 18.0 6 . 1998 , la o re le 1 7 ,0 0 la sediul firmei (Mănăştur, Complex Union, vis-â-vis de magazinul TELEZIMEX), telefon 425.103. |

CV se vor preda direct la secretariat, în avans. g.

SOCIETATEA COMERCIALAtextile-în c AltAm in te S.A.

cu sediul în Cluj-Napoca B-dul Eroilor nr. 21-23 organizează licitaţie în vederea închirierii unor spaţii comerciale.

Licitaţia va avea loc la sediul societăţii în ziua de 2 5 i u n i e 1 9 9 8 e r e l e 1 0 .

Taxa de participare 50.000 lei.Relaţii suplimentare ş

la telefon nr. 1 9 - 8 6 - 6 5 . r.

S.C. CHEMICAL IMPEX S.R.L. baza Ciulangajează urgent agenţi comerciali cu autoturism proprietate personală.

C. V. se depun la sediul firmei Calea Baciului nr. 1-3 (în incinta S.C. Legume Fructe).

Informaţii telefon: 094-829.040 sau 435.085 int. 6. (11550)

• Vînd 2 bucăţi circular de 13, • SC Tin-Tin angajeazărespectiv 11,5 KW pe care se pot barmană şi vînzătoare. Relaţii monta simultan mai mdlte pînze, zilnic între orele 10-18 str asemănător unui gater cu toate Oaşului nr. 137. (193032) accesoriile necesare, preţ 12 • în conformitate cu Leneamilioane lei. Tel. 41-10-87 după nr.137/1995 S.C. Napolact SA.ora 18. (195892)

ÎNCHIRIERI

MLiceul Teoretic llicolae Bălcescu„ organizează o clasă a V -a (25 locuri) cu

studiul intensiv al limbii engleze.' înscrierile se fac la secretariatul şcolii între 14- 16 iunie; erele 8 -18.

Proba: scrisă (subiect unic) -18 iunie; § oral -19 iunie. 1

Informaţii suplimentare la secretariatul şcolii

• închiriez apartament 2 camere pentru sediu firmă în zonă comercială bună. Tel. 19-98-75. (193124)

• Caut de închiriat spaţiu comercial minim lOmp pentru magazin de pline. Oferte Ia tel. 41-70-41. (195893) -

Dau în chirie apartament 3 camere cu telefon. Tel. 42-52-32. (193085) -. • Dau în chirie apartament 2 camere confortabile. Tel. 16-46- 09. (193120)

VINZARICUMPĂRĂRI

• Ferma Deuş vinde pui vii, rasă de carne. TeL 14- 36-89; 15-97-20. (189920)

• Vînd grădină pentru construit casă 800 mp cnrent 380V, 1 vagon de cărămidă şi ţiglă, str. Tractoriştilor nr. 8. Tel. 41- 65-71. (195871)

Vînd mochetă 30.500 lei/mp; linoleum 25.850 lei/mp. Tel. 19- 88-17. (189700).• Vînd societate comercială în

funcţiune ş 4 jocuri electronice cu licenţă în Gilău. Tel. 12-49- 50.(193111)

• Vînd şi execut goblenuri Ia comandă. Tel. 15-67-57. (195825)

• «Vînd teren 1500 mp, str. Fagului. Tel. 15-97-00. (195863)

• Vînd teren pentru cabană. Informaţii în Someşu Rece nr. 158. (195889)

• Vînd urgent garsonieră la preţ convenabil. Tel. 17-19-3-7. (193133)

• Vînd casă 2 camere cu grădină, eventual accept şi schimb. Tel. 19-94-28. (195866). • Vînd apartament-2 şi 4

camere str. Bucureşti. Tel. 13-12- 66. (195873)

• Vînd urgent apartament 1 cameră, et. 2, Mănăştur, str. Arinilor nr. 15 bl. B5, sc. 2, ap. 45.(195877)

• Vînd urgent apartament 2 camere, decomandate, parter înalt, parchet str. Brâncuşi, preţ 100 milioane lei. Tel. 12-40-57. (195878)

• Vînd apartament 2 camere confort, 59 mp, în casă veche, zona Clujana tel. 43-74-56. (195886)

• Vînd garsonieră str. Detunata nr. 7, et. 10, stare foarte bună, cu telefon, parchet. Tel. 15-27-72 sau 094-598-563, preţ negociabil (195902)

• • Caut de închiriat apartament cu 2 sau 3 camere, etaj superior, mobilat, telefon, preferabil vedere panoramică, zona Pata. Tel. 43-83-76; 12-48- 02. (193000)

Tineri serioşi, posesori cîine, căutăm pentru închiriat casă (o cameră) cu curte sau apartament cu terasă. Tel. 09-23-76-21-3. (193034)

DIVERSE

• Vînd urgent apartament 2 camere suprafinisat, complect mobilat, str. N. Titulescu, bl. P17, et. 6. Doresc solicitanţi serioşi. Tel. 15-89-55. (195725)

• Cumpăr urgent 2-3 camere cu plata pe loc. Tel. 16-77-48. (195906)1 Vînd urgent apartament 3

camere confort I decomandat, finisat + garaj din cărămidă, str. A. Vlaicu nr. 27 ap. 40 et. 2. (189877) '

• Vînd casă 2 camere, baie, bucătărie, hol, cămară, încălzire centrală, canalizare, singur în curte, zona gării, str. Brinduşelor nr. 15 tel. 092-326-217. (190003)

• Vînd apartament 3 camere cu telefon, fără intermediari. Tel. 42-52-32. (193084)

•" Vînd urgent apartament 3 camere, str. Tulcea nr. 28, ap. 21, sc. II, tel. 14-22-67, vizibil de marţi pînă vineri. Vînd casă în Cojocna, str. Libertăţii nr. 22, vizibil sîmbăta şi duminica. (193101)' , 7

• Cumpăr apartament etaj intermediar în' Grigorescu. Tel. 18-64-88.(193116)

• Vînd garsoniera Mărăşti, teren 2900 mp în sat Dezmir. Tel. 15-55-91,41-24-46, ora 16-^1. (193127)

• Vînd urgent Cielo GLE, climă, geamuri electrice, servo, închidere centralizată etc., auriu. 11800 DM. Tel. 18-54-80. (193092)

* Vînd nrgent Renault 19 TSE, 5 uşi an 1989,1721 cmc, injecţie catalizator, închidere centralizată, geamuri electrice,radiocasetofon stare foarte bună, preţ 8500DM. Tel. 12- 16-75. (195870)

de pe str.Baba Novac nr. 14- un loc mic unde se |

pot încheia afaceri mariInf. suplimentare

tel. 194056S.C. DftVIO IMPEX SRL'execută din material PVC ■=> lambrisări şi galerii ^ tavane false ^ tavane casetate |o pereţi despărţitori & ^ uşi pliante şi glisante ■=> terase şi copertine <=> găuri in beton şi faianţă

Tel. 19 -7 6 -4 9

• Cumpăr încărcător auto Maxon NMT(chiar şi stricat). TeL. 43-11-85, seara. (195868)• Vînd VW dubiţă înmatriculat

diesel 87,1600cmc, stare perfectă, 8000DM, negociabil. Tel. 13-12- 66.(195872)• Vînd Dacia 1300 an fabricaţie

1977, cu carte de identitate, preţ 6.300.000 Iei negociabil. Tel. 17- 87-21 după ora 20. (195888)

• Vînd maşini noi pentru fasonat dale beton, cu garanţie un an. Telefon 00-36-30-686051. (189703)

• Vînd GSM Ericsson 688, preţ 550 DM şi GSM Ericsson 768, preţ 700 DM, sigilate. Tel. 094-50-12-98. (193130) .

Vînd 200 kg. grîu de calitate. Tel. 059/14-54-37. (195837)

• Aer condiţionat pentru maşini, montaj, întreţinere şi încărcat, Tel. 14-00-77; 092-260-137. (195859)

• Firmă de producţie angajează mecanic cu experienţă în montaj de precizie maşini din industria hîrtiei. Tel. 41-55-28 orele 8- 16. (195879)

• Societatea Mondo angajează şef depozit cu experienţă în domeniu. Curriculum vitae Ia fax 19- 59-70 sau str. Memorandului nr. 11-13. (195890)

• Şcolarizăm şi angajăm tinere cu domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca pentru funcţia operator schimb valutar. Relaţii la telefoanele 01/688-42-66 sau 01/242-09-32. (658352)

Dej anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul centru de colectare a laptelui situat în Şomcut f.n. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99 (343194)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 Zob Lucreţiu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul cafe bar situat în Căşei nr. 184. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (5427)'

•. Societate cu profil de extracţie şi prelucrare agregate minerale, angajează pentru balastierele sale din jurul oraşului Bucureşti, şef balastiere cu studii superioare de profil (mecanic, geologic, instalaţii etc.). Cunoaşterea limbii franceze este o condiţie indispensabilă iu vederea dezvoltării aptitudinilor profesionale în balastierele din străinătate./ Prezentare,Curriculum Vitae şi interviu Bucureşti, B-dul I.C. Brătianu numărul 34, telefon: 613.98.81 314.49.63 sau fax număru! 613.98.89 (doamna Elena Milicî; (658295)

• în conformitate cu Legea i 137/ 1995 Sc Policonstrucţî SRL, anunţă începere

■ demersurilor pentru obţinere autorizaţiei de mediu pentn obiectivul “Atelier de tîmplărie' situat în Cluj-Napoca, Cale Turzii nr. 241. Eventualei: sesizări şi sugestii numai pente factorii de mediu se vor depui* la sediul APM Cluj, Cais

’ Dorobanţilor nr. 99. (193118)• - C. M. Solidaritatea vinde

cazan pentru încălzire centrat industrială, mobilier de pxoducdt camion Bucegi SR-5 tone, utilaj: pentru confecţii încălţăminte ciclon, centrifugă pentru ştec textile sau piei. Angajează: croitori, cusător, montator feţ: încălţăminte. Dă închine spaţii de producţie şi depozitare, str. A Vlaicu. Organizează licitaţie în fiecare miercuri la ora 10 pentm închirierea şi vînzarea de bunuri. Informaţii la tel. 43-38-61; 43- 38-57; 43-38-59. (195864)

•.în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Handru loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de media pentru obiectivul Magazin situat în Cluj-Napoca, P-ţa. Unirii nr. 12. Eventualele sesizări f sugestii, numai pentru factorii de

.mediu, se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor® 99.(195885)

• SC angajează urgent vânzătoare magazin alimentar, str.

/Maxim Gorki, cu experienţă casă de marcaj, vîrsta 20-35 ani. Tel 43-61-67.(195908)

• în conformitate cu Legea nr- 137/ 1995, Mărginean Teofil anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Garaj metalic ’ situat în str. Tăşnadnr- 22, Cluj-Napoca; Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (193106)

Pentru a v ă asigura in continuare un abonament la ziarul M e

vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.■4 9 1 . l.,.!,.!,.!. — M —

PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: Inni-vineng-16; sîmbiti9-14; teVbx 19-73-04; SUBREDACŢIATIRD lum- vineri 8-16; tcW « 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; teUfai 21-60-75.

marţ», i 6 iunie 1 9 9 8 ( j y

AGENŢIA D E PUBLICITATECE

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centrală

ADEVARUL d e C lu j,s tr.N a p o ca n r„1 6 , te l/fa x : 0 6 4 /1 9 -7 3 -0 4

Tin evidentă contabilă împleti Tel. 41-32-64. (195865)

în conformitate cu Legea nr. 37/1995, Potra Gheorghe anunţă aceperea demersurilor pentru Aţinerea acordului de mediu ientru obiectivul “Grajd de

cu şură”, situat în Huedin, ir, Viilor f. n. Eventualele sesizări sugestii numai pentru factorii mediu se vor depune la sediul

iPMCluj, Calea Dorobanţilor nr.5.(193107)

în conformitate cu Legea nr. 17/ 1995, Matiş Ioan anunţă ceperea demersurilor pentru ţinerea acordului-de mediu atru obiectivul “Grajd de limale cu şură”, situat în anâstireni, nr. 145. Eventualele sizâri şi sugestii numai pentru

? {dorii de mediu se vor depune sediul APM Cluj, Calea

orobanţilor nr. 99. (193108) în conformitate cu Legea nr.11995 Csegezi Arpad anunţă

ţceperea demersurilor pentru rea acordului de mediu

ţitru obiectivul parcare auto în Cluj-Napoca, str. Aleea nr. 4. Eventualele sesizări

■sugestii, numai pentru factorii 'mediu, se vor depune la sediul ®MCluj, Calea Dorobanţilor 99. (155764).' în conformitate cu Legea nr.

1995 Kalman Iozsef anunţă ţperea demersurilor pentru

%erea acordului de mediu Nru obiectivul parcare auto

în Cluj-Napoca, str. Aleea nr. 4. Eventualele sesizări

ii, numai pentru factorii * mediii, se vor depune la sediul „ MCluj, Calea Dorobanţilor 99. ('95766),'în conformitate cu Legea nr. r ' 1995 Moldovan Titus anunţă 2îP«ea demersurilor pentru "«ea'autorizaţiei de mediu l*u obiectivul extindere, P>nţă şi garaj situat în Cluj - Joca str. A. Sever nr. 10. ®tualele sesizări şi sugestii,

pentm factorii de mediu, r.jr d«Pune la sediul APM Cluj, ^D orobanţilo r nr. 99.

* Se înştiinţează ca domnul Baba Mircea şi toţi cei care pretind drepturi reale asupra apartamentului nr. 3 5 'din str. Dîmboviţei nr. 87, Cluj-Napoca, să se prezinte pentm reconstituirea Cărţii Funciare nr. 107112 în ziua de 30 iunie 1998 la serviciul Cărţii Funciare. (195875)

• Numitul Roză Saraoilă cu domiciliul necunoscut, se citează la Judecătoria Turda pentm data de 16 iunie 1998, orele 8, în dosar civil nr. 3249/1998, avînd ca obiect prestaţie tabulară, reclamant Rostaş Ionel. (195909)

PIERDERI• Pierdut motan .Siamez,

în pădurea Făget, zona drum Sălişte, Sălicea. Găsitorului mare recompensă. Sunaţi Ia 43-80-81 şi 43-86-14. (193137)

Baza Sportivă Unirea, pierdut autorizaţie sanitară de funcţionare, nr. 6248. Se declară nulă.(193094)

• Weiser Csilla, pierdut legitimaţie contabil autorizat. O declar nulă. (193096)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de transport pe numele Banyai Zsolt. Le declar nule. (193129)

• Pierdut legitimaţie reduce transport în comun pe numele Bucur Emilia Corina. O declar nulă. (195898)

• Pierdut adeverinţă de primire şi plată emisă de SC Remat SA cu seria 319812 din 10 iunie 1998. O declar nulă. (195905)

DECESE COMEMORĂRI• Cu adîncă durere în

suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, MIHAI IORDACHE. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 17 iunie, orele 13 în Cimitirul “Crişan”. Ani, Sergin, Violeta, Victor, Alina şi Andrei. (193104)

• Copleşiţi de durere anunţăm trecerea în nefiinţă a dragului nostru soţ, tată şi ginere, SIMION (M1MI) TOCALACH1S, care a încetat din viaţă fulgerător, în 14 iunie 1998, în Grecia, la vîrsta de 45 ani. Înmormîntarea a avut loc în 15 iunie 1998, în Grecia. Familia zdrobită de durere. (193097)

• Cu inima zdrobită de durere, anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă, a celui care a fost DOBAY DEZSO (TUCI). Înmormîntarea va avea loc miercuri, 17 iunie, ora 14 la Cimitirul central. Familia îndoliată. (193122)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm fulgerătoarea încetare din viaţă a scumpei noastre soţie, mamă şi bunică, SOMEŞFALEAN EMILIA. Chipul tău blînd şi iubitor nu-. I vom uita niciodată. Înmormîntarea va avea loc în data de 17 iunie, orele 13 la Capela veche din Mănăştur. Familia îndurerată. (193125)

• S-a stins un suflet minunat, scumpa noastră fiică, soră, cumnată şi mătuşă, VA1DA ANA. O vom păstra veşnic în amintirea noastră. Odihnească-se în pace. Mama, fratele Costin Nichita şi nepotul Costin Sorin cu familiile. (193128)

* Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din'viaţă la vîrsta de 65 de ani a iubitului nostru frate FIZEŞAN MIRCEA, din comuna Cătina. Înmormîntarea va avea loc în comuna natală miercuri 17 iunie, ora 12. Odihnească-se în pace. Fraţii Iosif şi Anisia cu familia. (195897)

• Profund îndureraţi anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru unchi, ing. LAURI AN HÎLMU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Nepoţii Gigi şi Bogdan. (195910)

• Cu inimile întristate anunţăm încetarea din viaţă a iubitei văduveSZT RAN Y1CZK1 MAR1A, născută PAN1Ş.Înmormîntarea va avea loc în 17 iunie 1998, ora 12, la Capela mare a Cimitirului Central. Familia îndoliată. (195903)

• Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea din viaţă în data de 14 iunie 1998 a scumpei mele soţii VA1DA ANA. Înmormîntarea va avea loc în datai de 17 iunie 1998, ora 13, Ia Capela nouă din Mănăştur. Odihnească-se în pace! Soţul în veci nemîngîiat Ioan Yaida. (195907)

• Cu nespusă durere anunţ stingerea din viaţă a scumpului meu frate ing. HÎLMU LAUR1AN VIRGIL. Înmormîntarea va avea loc în data de 17 iunie 1998, ora 13, la Cimitirul Central. îl voi păstra în sufletul meu şi nu-1 voi uita niciodată. Sora lea Popa. (195911) _________

• Dr. Hîlmu Hanu Marin soţie şi Hâlmu Mircea fiu, anunţă dispariţia după o lungă şi grea suferinţă a iubitului lor ing. HÎLMU LAUR1AN VIRGIL în vîrstă de 72 ani. Înmormîntarea va avea loc miercuri 17 iunie, ora 13, la Cimitirul CentraL (195912)

• Sîntem alături de vecina noastră Nana în durerea grea pricinuită de decesul mamei sale. Asociaţia de locatari str. Horea nr. 15. (193090)

• Sincere condoleanţe domnului inginer Mândraş Petru în marea durere pricinuită de decesul mamei dragi. Colegii de la SCCF Cluj. (193093)

• Sincere condoleanţe colegului nostru Huluban Traian în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Colectivul P3-Unirea.(193095)

• Alături de colega noastră prof. Elvira Tocâlachis, împărtăşim marea durere prin care trece la pierderea soţului drag. Odihnească-se în pace! Colectivul Şcolii “Eugen A. Pora”. (193098)

• La aflarea cutremurătoarei v e ş t i ' a dispariţiei lui MIMI TOCALACHIS, un gînd pios se îndreaptă spre acele meleaguri îndepărtate unde el va rămîne pentru totdeauna. Dragă Elvira, sîntem alături de tine în această cumplită durere, iar în sufletele noastre el va rămîne pentru totdeauna cu figura Iui luminoasă. Dumnezeu să-l odihnească şi să mîngîie durerea voastră. Anca Olaru, Lucia Comşa, Doina Miclea şi Anca Cocheci cu familiile. (193099)

• Sîntem alături de voi Ani, Sergiu, Violeta şi Victor, în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a celui care a fost soţ, tată şi socru, MIHAI IORDACHE. Geta, Marius, Oana şi Ina. (193102)

• Ne luăm rămas bun de Ia cel mai tinăr cumnat şi unchi, MIHAI IORDACHE. împărtăşim durerea familiei Irina şi Genucu cu familia. (193103)

• Locatarii din B-dul N. Titulescu nr. 165 îşi iau rămas bun şi aduc un ultim omagiu celui ce a fost un bun vecin, DAN ERV1N. (193121)

' Sîntem alături de colega noastră Nuţi Moldovan şi copii, în inegalabila pierdere suferită prin dispariţia atît de timpurie a soţului şi tatălui, NICU - MOLDOVAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colegii din Serviciul R. U. şi Divizii (193109)

Sîntem alături de colegul nostru ing. Mândraş Petru, la trecerea în eternitate a mamei dragi. Sincere condoleanţe! Colaboratorii de la S. P. L U. T. (193110)

Sîntem alături de familia greu încercată, a celui care a fost colegul nostru LUPŞA LAUREAN. Dumnezeu să-l odihnească. Sindicatul “Drumarul”. (193134)

' • Sincere condoleanţe familiei, în marea durere pricinuită de decesul colegului nostru, LURŞA LAUREAN, macaragist Colegii din Secţia Utilaj Transport a RADJ-CIuj.(193135)

• Sincere condoleanţe transmitem familiei greu încercate, la moartea fulgerătoare a colegului LUPŞA LAUREAN, macaragist. Odihnească-se în pace. Colectivul RAD J - Cluj.(193136)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Adriana Pricob la pierderea mamei iubite. Colectivul Bibliotecii U. M. F. Cluj-Napoca. (195867)

• La trecerea în nefiinţă a celui care a fost omul şi medicul de o nobleţe deosebită dr. RADU IENICICA, transmitem sincerecondoleanţe. Colectivul Policlinicii nr. 1. (195880)

• Colectivul Clinicii ORL Cluj-Napoca este alături de colegul nostru dr. Iencica Constantin în marea suferinţă datorată decesului tatălui său. Transmitem condoleanţe familie. (195882)

• Sîntem alături de dl. Sebeni Liviu în marea durere pricinuită de pierderea fratelui drag. Sincere condoleanţe familiei. Colegii din serviciul Bilanţuri de la Direcţia Generală a Finanţelor. (195883)

• • Sincere condoleanţe familiei Borza la marea durere pricinuită de moartea soţiei şi mamei - MARIANA. Odihnească-se în pace. Asociaţia de locatari 'din str. Dejului nr. 1. (195884)

• Familiile Gavriş şi Nica sînt alături de vecinul şi prietenul nostru Adrian şi fiul său la marea pierdere a soţiei şi mamei dragi MARIANA. Odihnească-se în pace! (195887)

• Sincere condoleanţe familiei şi un ultim rămas bun, bunului nostru prieten MIHAI IORDACHE. Familia Mareş. (195891)

• Sîntem alături de Ana şi Sergiu lordache Ia trecerea în eternitate a lui MIHAI, prietenul şi colegul nostru. Sincere condoleanţe, Ana şi Iosif Pop. (195894)

• Pios omagiu la împlinirea a 8 ani de cînd ne-a părăsit fulgerător şi incredibil cel care a fost iubitul nostru profesor IOAN GOIA. Amintirea lui dragă va rămîne veşnic vie în inimile noastre. Să-ţi fie somnul lin. Familia. (195896)

■ Aducem un ultim omagiu colegului nostru IORDACHE MIHAI, tehnician veterinar pensionar. Sincerecondoleanţe famfliel D. Sr V. Cluj. (195899)__________ _

■ • Sincere condoleanţe d-lui Vaida Ioan la decesul soţiei dragi. Asociaţia de locatari Bizuşa 8. (195900)_________

» Sîntem alături de colegul nostru Ştefan Berekmeri în durerea pricinuită de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei Colegii de la D. E. Z, Cluj. (195901)

• Exprimăm regretele noastre profunde şi întreaga compasiune colegei noastre Moldovan Anuţa la trecerea prematură în eternitate a soţului . MOLDOVAN NICOLAE, pensionar CFR. Colectivul Regionalei CFR Cluj. (195904)

• Sîntem alături de tanti Mimi şi Mircea la decesul dragului lor soţ şi tată şi a unchiului nostru HÎLMU LAUR1AN VIRGIL. Odihna cea veşnică di-i-o Iui Doamne şi lumina fără de sfîrşit să-i strălucească. Odihnească-se în pace! Nepoţii Gilu, Mihai şi Olga Oarga. (195913)

• Cu adîncă durere anunţăm împlinirea a şase ani de la decesul scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic BAC1U GL1GOR din Apahlda. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (190006)

• Se împlinesc 3 ani de cînd iubita noastră soţie şi mamă ADRIANA ANTONESCU născută Chirilă a trecut în veşnicie. Trecerea anilor înfrumuseţează şi mai mult chipul tău. Dormi în pace. Soţul Sandu şi fiul Mircea. (193045)

• Se împlinesc 2 ani de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic COZAC IOAN (NELU). Nu te vom uita niciodată. (193105)

• Cu sfinţenie ne închinăm în faţa mormîntului celui ce a fost dr. POPESCU NICOLAE - medic stomatolog la Policlinica CFR, la 2 ani de ia trecerea sa în nefiinţă. O lacrimă curată, o rugăciune fierbinte şi un gînd bun. Dumnezeu să te odihnească în pace. Rodica, Mihaela, Vlad şi Nicu. (193119)

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi în marea durere pricinuită -de pierderea scumpului nostru soţ, tâtă, frate^ bunic, verişor, cumnat, asociat, DOBAY DEZSO (TUCI). Familia îndurerată. (193123)

• Mulţumim tuturor celoi care .au fost alături de noi: colegii din M inisterul d< Interne, rude şi prieteni îi marea încercare pricinuită d< trecerea în nefiinţă i scumpului nostru soţ şi tată NEMEŞ SABIN. Familia îi veci nemînguată. (195869)

• Un gînd pios pentru cel care a fost DOBAY DEZSO (TUŢI) decedat în 14 iunie 1998. Fam. ZĂVOIANU. (S)

&

CUPA M D I EDIŢIA 1998” S ă rm n ţ a ” te m p o r iză r ii tu n is ie n e

Anglia - Tunisia 2-0 (1-0)

Alan Shearer autorul prim ul gol al v c englezilor

g r e a englezească s-a năpustit spre careul şi p o a r t a apărată de El

-Ouaer dar, cuunclam... e n g le z e sc d e fe n s iv a tunisiană, a r e s p i n s . tentativa şi pe contra- / atacSouayah (4) trimite oJ ll t_ Vb o m b a deturnată în corner de v e te r a n u l Seaman. în continuare, aproape o jumătate de oră de studiu

Ilie Balaci, aşa că ”sâmînţa tacticii cam de acolo se trage.

După jumătatea de oră de studiu, ca nişte tancuri Sherman, englezii încep sâ desfiinţeze defensiva suprasolicitată a tunisienilor şi imensă emoţie pentru El Ouaer - cînd Paul Sholes (30) a fost la un milimeţru de-gol. A ' urmat trasorul Sheringham (36) spre yinclu, balonul fiind deviat în ultima fracţiune de secundă în corner. Din nou Sholes (38) în faţa golului şi iar... corner. Golul anunţat de marea ofensivă englezească pică dintr-o fază fixă: Le Saux (42) execută o ’Tiberă”^din lateral, dreapta, balon calculat cu şubleml pentru Shearer, ”cap” din 7 metri si1-0. g

'Mă aşteptam ca repriză secundă să însemne o' desprindere rapidă şi netă a englezilor, mai ales că tunisienii au fost înghesuiţi în propria jumătate. Numai că, după ce au scăpat din corzi, tunisienii au încercat imposibilul pentru restabilirea egalităţii, numai că în fazele de finalizare n-au avut forţă suficientă pentru lovirea babanelor. Apoi, treptat, jocul a'devenit... încîlcit, cu suite de pase ”pe dos”, adică la adversar, cu acţiuni ”fârâ cap şi fără

Atmosferă încinsă ieri după amiază pe Stadionul ’Vclodromc” din Marsilia la partida inaugurală a Grupei G, dintre Anglia şi Tunisia. încinsă la propriu din cauza căldurii soarelui aflat ”la dpi paşi” de solstiţiul de vară; la figurat din cauza simpatiilor suporterilor din tribune.

După. fluierul dc început al japonezului M. Okada, cavaleria

prelungit în care cele două protagoniste excelează în pasele lungi - englezii, respectiv pasele scurte, la firul ierbii - tunisienii. în privinţa tunisienilor de adăugat tactica de temporizare a jocului şi lansarea de atacuri vifulcnte şi în.m are viteză. Vâzînd jocul de temporizare mi-am amintit că pentru o scurtă perioadă în Tunisia au .activat Angclo Niculescu (principal) şi

A m *. " r

Suporterii englezi după victorie

Cu “dirijorul” Zvonimir Boban în orim-olan

JAMAICA - CROAŢIA 1-3 ( M )De la bun început a fost clară diferenţa de

valoare dintre cele două combatante aliniate pe Stadionul “Felix Bollaert” din Lens, superioritatea tehnico-tactică fiind de partea croaţilor, pregătiţi de Miroslav Blazevic, trupa din Caraîbe, pregătită de brazilianul Rene Simoes, fiind una atletică, în care pe stilul de circulaţie a balonului de sorginte braziliană a fost implementată pasa lungă englezească. Partida a debutat cu o perioadă de studiu care s-a lungit mai bine de un sfert de oră, cu acţiuni de forţă la ambele porţi. Treptat croaţii se impun şi Mario Stanic (27) înscrie primul gol, după o lovitură de colţ reluînd din 8 metri, în plasă, balonul ricoşat din transversală unde-1 expediase Bilic. Putea fi 2-0 cînd Soldo (34) a - trimis din nou balonul în transversală, respectiv cînd Suker (38) a şutat puternic, dar portarul Barrett a deviat balonul în corner. Şi cînd se părea că prima repriză se va încheia cu avantajul minim al croaţilor, explozie atomică de bucurie^ în rîndul suporterilor jamaicam cînd Robert Earle

(45) s-a înălţat senioral la balonul centrat de pe stînga şi l-a expediat în plasa porţii lui Drazen Ladic, înmărmurit şi uluit de rapiditatea fazei.

Imediat după pauză, maşina de asalt croată purcede la măcinatdefensiva jamaicană, care după

' şutul lui Stanic (50), milimetric pe lîngă, cedează pentru a doua oară: “libera” din lateral Robert Prosinecki (52), balonul trimis înalt şi cu efect care-1 păcăleşte pe Barrett şi 2-1. în continuare croaţii nu s-au culcat pe laurii automulţumirii ci, din contră, au apăsat pe pedala atacului, nelăsîndu-i pe jamaicani să-şi revină. Drept urmare a picat şi al treilea gol croat: Davor Suker (69) este servit în careu cu un balon util, şut puternic şi plasat spre colţul drept, dar în traiectorie balonul îl întîlneşte pe Ricardo Gardener şi . ricoşează aproape de “păianjen” în stînga, tabela de marcaj consemnînd 3-1 pentru croaţi," scor nemodificat pînă la final. O victorie, pe deplin meritată a Croaţiei, în care rolul de “dirijor” l-a avut Boban.

V ic tor R O M A N

Rh Ir " ; ' v

Paul Sholes autorul celui de-al doilea gol al Albionului

coadă”. Asta pînă ce Paul Shoes Ouaer şi... 2-0. Conturile partidei(89) a trimis un şut plasat şi cu au, fost încheiate.efect, la vmclu, în stînga lui El V ic tor R O M A N

PE MICUL ECRAtlAZI, MARfi 16 IU N IE

• Bordeaux: S C O Ţ I A . NORVEG IA 1. TV R I şi EUROSPORT, o re le18.30 (în direct) -

• N a n te s : B R A Z I L IA . M A R O C

T V R şi E U R O S P O R T , o r e i , , 22,00 (în direct) -

A m b e le partide în c a d r i lG R UP EI A

MliNE,MIERCUR117 IU N IE

• Saint-Etienne: C H I L E , AU S TR IAV T V R I şi E U R O SP O R T, o r &

18.30 (în direct)• M o n tp e ll ie r : I T A L I A ,

C A M E R U NT V R I orele 22,00 (în d i rec

EUROSPORT, în r e g is t ra re , j 18 ţunie, orele 11

Am bele partide în G R U P A | R E Z U L T A T E

C L A S A M E N T E G R U P A F• Iugoslavia - Iran 1 - 0 G R U P A H• Argentina - Jap o n ia 1 - 0• Jamaica - Croaţia " 1 - 3

1. Croaţia 1 1 0 0 3 - 12. Argentina 1 1 0 O 1 - 03. Japonia 1 0 0 1 0 - 14. Jamaica 1 0 0 1 1 - 3 3

G R U P A G• Anglia - Tunisia . 2 - 0• România - C o lu m b ia 1-0

1. Anglia 1 1 0 0 2 - 0 32. R o m â n ia T I 0 0 1 - 0 33. Columbial 0 0 1 0 - 1 O4. Tunisia 1 0~0 1 0 - 2 O

La un pas de surpriză!

ARGENTINA- JAPONIA 1-0 (1-0) bS-a întîmplat ca ziuă de

duminică, să programeze trei " partide aparent dezechilibrate, în care favoritele (Argentina, Iugoslavia şi Croaţia) în modul cu totul normal nu ar fi trebuit să aibă emoţii. Valoarea loturilor le dădea dreptul să creadă şi să spere în victorii facile, obţinute fără prea multă transpiraţie.

• Surprinzător, japonezii au început foarte bine partida, fără acel complex de inferioritate pe care de obicei îl au echipele mici sau debutantele la o competiţie de ' asemenea anvergură. Practicînd unjoc aerisit, cu trei mijlocaşi bine susţinuţi de fundaşii laterali, niponii au ştiut să închidă jocul..atunci'cînd balonul se afla în posesia adversarului, iar printr-un dublaj eficient au cîştigat multe mingi,

iniţiind tăioase contraatacuri. “Pumele” argentiniene, vădit incomodate de apărarea înaintata a japonezilor, nu au găsit soluţii de străpungere şi angajare a supervedetelor Batistuta si Lopez. Unicul gol s-a înscris la o preluare greşită a fundaşului Yamaguchi, pe care Batistuta a speculat-o. (min. 28), lobînd balonul peste Kawaguchi ieşit în întîmpinare.

• Cea mai mare ocazie de gol a jucătorilor niponi am consemnat-o în min. 88, cînd voleul “naturalizatului” Wagner Lopez, din 8 m, a fost deviat în corner de Almeyda. Cu toţii am văzut balonul în poarta a r g e n t i n i a n ă .• Argentina a cîştigat totuşi meritat, per ansamblu dominînd. partida, însă spectacolul

«gâ ttAKAYAS&XJk 1J F U ' J h l _ i

fotbalistic la care ne a ş t c p i r lipsit cu desăvîrşire. P o a t e , i viitoare, pe 21 iunie l a j o c i : Jamaica.

• în min. 69, S e n s i n i ş fracturat degetul i n e l a r d: mîna dreaptă, balonul c a z îm direct pe deget în u r m a t degajări puternice.

Codin S A I V I O i

Noroc cu “libera” lui Mihailovic!

IUGOSLAVIA - IRAN 1-0 (0-0)Pe baza “antecedentelor”, a

valorii generale a fotbalului iugoslav (dovedită şi de calificarea pentru FRANCE ‘98), mă aşteptam ca disputa cu Iranul : să fie una în care singura problemă “la ordinea zilei’ era cea a scorului. Prezenţa unor stele de primă mărime şi care activează în campionate profesioniste de prim rang (Italia şi Spania), cu referire directă ia trei din piesele de 24 de carate - “italienii” Jugovic şi Mihaovic, la “spaniolul” Mijatovic - lăsa să se înţeleagă faptul că partida va fi “floare la ureche” pentru elevii lui Sloboda Santrac. N-a fost deloc aşa. Dimpotrivă,, iranienii, care în bătăliile din preliminarii au susţinut 17 bătălii, iar calificarea au reuşit-o în barajul cu Australia, la “canguri” acasă, au servit iugoslavilor replică surprinzător de robustă şi cu grad ridicat de periculozitate în acţiunile de atac..

Mă aşteptam să văd în Mijatovic, perforatorul porţilor spaniole în atacul Iui Real Madrid, un vîrf de lance în vînâ,.

dar mare deziluzie el mai mult a fost prezent ca o curcă beată ce rata contactele cu balonul, reuşind o singură dată, în min. 80, să şuteze la poarta lui Naklsa obligîndu-1 pe acesta să respingă în corner. Mă aştegtam din partea “japonezului’ Dragan Stojkovic, învestit şi cu banderola de căpitan al plavilor, - să fie minţea limpede, dirijorul liniei mediane şi în Ioc am văzut un om care parcă nu şi-a revenit după o beţie cu saike, ţîfnos nevoie mare a recepţionat şi un “galben” neputîndu-şi frîna nervii, fapt care i-a adus schimbarea în min. 70, cînd în locul său a intrat Kovacevic. Realmente unele acţiuni ofensive iraniene au avut un grad mai ridicat de periculozitate: ratare uriaşă Minavand (36), şut Aii Daei (37) şi Ivica Kralj, a reţinut cu dificultate, şut-bombă Bagheri (45), balonul fiind reţinut în doi timpi de Ivica Kralj iar în final şut Daei (86) balonul fiind reţinut cu şansă de portarul plavilor. în ce-i priveşte pe iugoslavi am notat foarte puţine faze de gol, prima fiind “capul”

’ 11’ W iS V IC

Iui Jokanovic (30), b a lo n - trecînd razant peste tran sv ers^ noroc qu execuţia de m a e ş t r i lui Mihajlovic (73), baloD'ţ expediat cu forţă şi efec t găsii* singura fisură în zidul irani*- oprindu-se în plasă; a m a i f? apoi şi “libera’ lui Jugovic d vreo 28 de metri, dar p o r t a l iranian a reţinut; ultima o c a ? 1 iugoslavă, tot o “liberă”, e x e c i# Mihajlovic (89), balonul tre ^ peste zid dar, atent, bjjţii* Nakasa a reţinut cu s ig m -^ ţ i Aşa s-a înscris pe,Stadion*1 “Geoffroy Guichard d in Sait*1’ Etienne victoria c h i n u i t ă 1 iugoslavilor, un r e z u l ta t egalitate fiind mai ech itab il. ,

Romeo V. CÎRŢ-^fJ

SPORT

d'URSaSa intrat in Europapesi victoria, smulsă

: Silcotubului în etapa 31-a lisipise, în mare parte, neliniştea

; «ivind clasarea studentelor în z»na europeană”, certitudinea acestei clasări a fost adusă de runda nr. 32, cea disputată duminică. Etapă care a consemnat victoria ”U” -ului în gelul Rapidului: 34-32 (iată o splendidă revanşă pentru învingerea suferită de studente în "turul” de sub Feleac) şi înfiîngerea Hidrotehnicii (asidua urmăritoare a ocupantelor locurilor 3-4) de . către retrogradata Antilopa: 22-27.

Aşadar, penultima etapă a

Ligii a dezlegat şi ultima necunoscută a campionatului, întrucît ocupantele locurilor 1-2, ca şi retrogradatele erau cunoscute (sau, cazul ultimelor, profilate) de mai mult timp. Şi totuşi, ultima etapă - cea de joi 18 iunie - va mai avea ceva de clarificat: cine va evolua în EHF (competiţie rezervată medaliatelor cu bronz) şi cine în City Cup (locurile IV)? Cum însă programul avantajează "echipa berii” (ea jucînd acasă,- cu ILSA Timişoara, pe cînd Oţelul se deplasează la Hidrotehnica), vedem merituoasa trupă a profesorului Dinu Cojocaru urcînd în EHF.

Celelalte rezultate ale etapei nr. 32: Fibrex - Silcotub 19-30, Oţelul - Univ. Bacău 32-29, Şuiorul Baia Mare - Rulmentul Braşov 24-31, ILSA - Oltchim 26-37.

Clasamentul înaintea ultimei etape;.Oltchim

2. Silcotub3. ”U” URSUS (.Oţelul [.Hidrotehnica

fe. Rapidf. Rulmentul ■ y . Şuiorul i. ÎSSA Tmş. .0. Fibrex - ' -1. Antilopa Buc. 12. Univ. Bacău

32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32

, 32

27231919181514129763

2266353.34 3 1

.2

37771112151719222527

917-735882-708858-795814-767778-740862-824788-786752-785799-879732-850792-945759-919

80 76 76

- 71 67 63 58 54 49 45 40

ns. d.

B | l Fot ba 1-te n jsiGt N i#eta pafa »V-ă

ARDAF Cluj - două finale din trei!î Etapa a V-a a C.N. de fotbal- lenis, Arad, 12, 13 iunie, a consemnat două succese ale echipei ARDAF. Pentru prima dată în ultimii cinci ani, ARDAF Cluj a disputat trei finale

i adjudecîndu-şi două (în probele -:1 de simplu şi dubiu). Al doilea • succes ţine de recordul de

(punctaj stabilit de ARDAF Cluj etapa a V-a, 39 de puncte.

Cel puţin pînă în prezent record absolut între divizionarele A.

Pentru echipa ARDAF Cluj Florin Purice, Daniel

iâsârman, Dan Hălăştoan, Dorel loria, antrenor Traian Pop/Conu' etapa arădeană a fost una foarte lună, echipa clujeană itanţîndu-se în clasamentul m al la 30 de puncte faţă de

ţrincipala urmăritoare, W.P. rad. Afirmaţie întărită de ;zultatele obţinute de clujeni:

p [iimplu: ARDAF 14 puncte, SU Ploieşti 12, MB Tg. Jiu 11

puncte; simplu general: ARDAF 68 de puncte, CSU

1 Ploieşti , 62, MB Tg. Jiu 44 • î dublu: ARDAF 14 puncte, WP I Arad 12, Tengo Salonta 11; j dublu general: ARDAF 56, WP

Arad 52, MB Tg. Jiu 42 • triplu: WP Arad 14, ARDAF 11, Tengo Salonta; triplu general: WP Arad 66, -ARDAF 55, Petrom Ploieşti 50.

în urma acestor rezultate, clasam entul general este următorul:1. ARDAF Cluj"2. WP Arad

179 149 111 109 105

100, echipe

3. MB Tg. Jiu-4. CSU Ploieşti5. Petrom6. Tengo urmate în clasament de Aeroteh Bucureşti, Jiul Petrila, Neptun Arad, Topaz Bucureşti, Alumina Slatina, Agaro Brăila.

Ar mai fi de subliniat sponsorizarea pe care ANCADA o acordă mondialului Florin Purice, un sprijin care se va extinde în scurt timp asupra întregii echipe.

Următoarele două momente fotbal-tenis se vor desfăşura la Mamaia, 3-5 iulie,.ediţia a 3-a a Cupei României şi, în cursul lunii august, etapă a Vl-a Salonta, 13-14 august.

D em osterie S O FR O N

Finala N B A - m eciul 6 Utah - Chicago: 86-87 |

Jordan - un taur dezlănţuit

Duminică noaptea, Chicago Bulls.a reuşit să pună capăt finalei NBA din acest an, izbutind o victorie la limită pe terenul lui Jazz şi ducînd. astfel scorul general al întîlnirilor la 4-2. Echipa Iui Phil Jackson cucereşte astfel cel de-al şaselea titlu de campioană în ultimii opt ani, meritînd cu prisosinţă numele de "echipa deceniului”. Aşadar, după ce Jordan îşi impusese jocul în faţa lui Magic Johnson în ’91, Clyde Drexler în ’92, Charles Barkley în ’93, Gary Payton şi Shawn Kemp în ’96, iatâ-1 îngenunchiindu-i penţru a doua oară consecutiv pe John Stockton şi Karl Malone, răpindu-le acestora şansa cuceririi singurului trofeu NBA din istoria clubului Utah. Victoria pâre cu atît mai preţioasă cu cît ea a fost obţinută la Delta Center, în faţa unui public ostil, dovedind cît de bine au ştiut să se mobilizeze Taurii în urma înfrângerii dureroase de pe terenul propriu din urmă cu două zile. Deviza cu care ei au abordat întîlnirea; Intimidare - Dominare - Celebritate (cuvinte înscrise pe tricoul lui Ron Harper la ultimul antrenament dinaintea meciului) i-a călăuzit pe Bulls spre victorie, una muncită de altfel şi obţinută in extremis pe mina aceluiaşi Jordan.

Partida a fost foarte strinsă pe întreaga sa durată, Jazz practicînd un joc colectiv bine organizat şi avînd permanent iniţiativa. în tabăra opusă, problemele s-au cam ţinut lanţ: în primul rînd situaţia delicată a lui Scottie Pippen, care de două ori pe durata partidei s-a supus unui tratament cu şocuri electrice, datorită unei accidentări la spate. Pippen a avut totuşi ambiţia de a sta în teren, reuşind chiar o prestaţie bună în apărare şi cîteva puncte preţioase marcate. Bulls a mai avut apoi de suferit şi la capitolul greşeli personale, Rodman

marţi, 16 iunie i 998 ( l i

f Memento ~~)

Ş 1L o n g le y / fiind mai tot timpul penalizaţi cu faulturi la Malone. Pe de altă parte, Kukoc a dispărut din joc în a doua jumătate, reuşind un singur coş din afara semicercului 1 în sfertul al 4-lea. Una peste, alta, Bulls n-a impresionat ca echipă, gloria aparţinîndu-i ieri noapte lui Michael Jordan. Leaderul Ţaurilor a demonstrat încă o dată cum este să fii cel mai bun jucător, al tuturor timpurilor şi cum poţi să aduci victoria de unul singur într-un meci de o asemenea tensiune. Cu 45 de puncte marcate şi cu finalul aparţinîndu-i în exclusivitate (2 coşuri şi o deposedare decisivă la Karl Malone), Jordan a fost indiscutabil eroul serii. A urmat apoi recunoaşterea sa ca MVP al finalei, distincţie ce se adaugă trofeelor MVP de al AII Star Game şi din sezonul regulat Michael termină astfel anul competiţional în cuhnea gloriei, în timp ce zvonurile despre retragerea sa şi destrămarea lui Bulls sînt din ce în ce mai insistente. • *

Deocamdată însă, Chicago savurează victoria. Adevărata sărbătoare urmează să se dezlănţuie la întoarcerea echipei acasă... ■ •

S ânziana D E M IA N

16 iunie• Acum cinci decenii şi

jumătate (în 1943) multiplul cam pion şi recordm an naţional de atletism, Ion Moina de Ia ”U” a fost distins cu "Premiul Naţional pentru Sport”. în prealabil, între anii 1940-1942 "Moci”, cum era alintat regretatul şi neuitatul sprinter (şi săritor) clujean, a obţinut de trei ori consecutiv titlurile de campion naţional în probele de 100 şi, respectiv, 200 m plat, performanţă pe care a reeditat-o şi în anii 1943 şi 1944! în plus, în 1942 a devenit campion şi în proba de pentatlon, în anii 1943 şi 1944 la săritura în lungime, adăugind cîte un titlu nou la pentatlon (1943) şi la... triplusalt (1944). După cel de al doilea război mondjal M oina a mai obţinut 4 titluri de campion pe distanţele dintre 100-400 m, ca să nu mai vorbim de victoriile sale la Jocurile Balcanice.

• în 1954 în această zi au început jocurile din cadrul G.M. de fotbal din Elveţia, în prima zi numai victorii ” la zero” : Grupa A: Iugoslavia - Franţa 1-0 şi Brazilia - Mexic 5-0. Grupa C: Austria - Scoţia 1-0 şi Uruguay - Cehoslovacia2*°- i y AL Â S Z L 6 Fr.

.TENISSteffi na poateînvingeploaia!

E ven im entu l s ă p tă m în ii trecute a fost, desigur, revenirea lui Steffi Graf cu ocazia turneului de la Birmingham (164.250 $). Fosta lideră W TA a trecut de Renne Stubbs, Boogert şi Magui Serna, întrerupînd semifinala cu Nathalie Tauziat la 0-3 pentru jucătoarea franceză. Cele trei ghemuri au fost tot ce au văzut spectatorii sîmbătă şi duminică, ploaia fiind principalul protagonist al weekend-ului. Semifinalele (a doua fiind disputată de Basuki - învingătoarea lui Spîriea în turul 3 r cU" Lichevtseva) şi finala au fost reprogramate pentru.luni, dacă vremea o va permite.

Torentele de ploaie au marcat şi tradiţionalul turneu masculin de la Queen’s Club (725D 00 $), măturînd... toţi favoriţii. După ce

i-a e lim in a t pe S am p ra s şi E nqvist, M a rk W o o d fo rd e a cedat duminică sem ifinala cu Scott Draper, conaţional plasat în poziţia 108 A T P Tnaintea turneului. Avînd un avantaj de 6-3, 5-2 şi serviciul, D raper a trecut cu bine supliciul unei aşteptări de 24 de ore pentru a-şi apropia victoria. Adversarul său a fost italianul Laurence Tieleman, 253 A TP, urcat din calificări pentru a-i anihila pe m arii fa v o riţi a i p u b licu lu i, Rusedski (în optimi) şi Henman (în sferturi). Condus cu 3-6, 2-1 de Byron Black, dar salvat de ploaie, italianul a întors rezultatul

-sem ifina le i, ca lific în d u -se în prima finală din carieră. Efortul matinal l-a marcat însă, el cedînd la mare luptă cu 6 -7 (5-7), 4-6. "Cea mai slabă" finală din istoria turneului i-a adus australianului Scott Draper 85.000 $ şi un salt de vreo 50 de locuri în ierarhia computerizată.

Singurul turneu germ an pe iarbă, cel de la Halle (700 .000 $ ), i-a 'ad u s lu i E vg h e n ii Kafelnikov al 16-lea succes din

carieră, după ce Korda şi Moya au fost eliminaţi fn .optimi. învins de Kulti Tn finala 1996, rusul şi-a apărat cu succes titlul de anul trecut, dispuntnd cu 6-4 , 6- 4 de un Magnus Larsson aflat la prima sa finală din ultimii 2 ani şi la aproape 4 de o victorie de turneu (de la ediţia 1994 a Grand Slam C u p-u lu i m u n ch en ez). Kafelnikov a fost fnsă la un pas de descalificare tn semifinala cu Thom as Johansson. După ce şi-a adjudecat prim ul se t în tiebreak, la 6-6 în cel de-al doilea a făcut două duble greşeli, fiind condus cu 0 -3 . E n e rv a t, "Kalashnikov” a dat cu racheta de pămînt, ceea ce i-a atras un avertisment din partea arbitrului. - A urmat o nouă dublă greşeală şi, pentru a j iu se rep e ta * rusul a expediat fu rio s 'o minge în tribună...- In fine, turneul pe zgură de la Bologna (340.000 $) i-a adus lui Julian Alonso al doilea succes din carieră, după Santiago '97. în finală, amicul Martinei Hingis a dispus cu 6-1 , 6 -4 -de Alami.

R adu C. M U N T E A N U

•AUTOîn complexul joc de

culise prin care organizarea de curse e oferită la schimb cu anumite "asigurări” din partea ţărilor respective, sub presiunea ofertelor venind din China, Malaczia, Hong. Kong, Corcea de Sud şi Africa de Sud, lui Ecclcstonc i se oferă un nou aut. Argumentul lui Georgc că oferta sa nu poate fi ignorată e contrazis de faptul c$ negocierile au ajuns la a treia rundă, sugerând că pactul se va încheia doar cu capitularea necondiţionată a antreprenorului american, cel aflat ”Ia strîmtoare”.

R adu C. M U N T E A N U

DlVIZIfi B DE FOTBfiL

Cortina a căzut, comentariile continuă

(VIII)J ţ- F.C. APULLUM ALBA

r "fA. 0 "cădere liberă” pe toboganul /^ediocritâţii a echipei din oraşul Marii - nin şi asta mai ales spre final. Noroc

j* acumulările din toamnă şi unele Prestaţii reuşite în primăvară că altfel Jupa se zbătea din greu .în mlaştina ^gradării. Bilanţul ediţiei a însemnat ™ru alba-iulieni 43 de puncte umulate din 13 victorii şi 4 egaluri au fost înfrângerile, deci 50 la sută

din totalul jocurilor). Atacul ceva mai acătării prin cele 45 de goluri marcate (locul 9 la eficacitate). Defensiva? Adevărată "crimă şi pedeapsă”, un "şvaiţer” cu găuri mari plin cu 60 de goluri încasate (locul 16 în ierarhia apărărilor). La adevăr un - 8 şi gata cu bilanţul.

15 -PO L I? TIMIŞOARA.Incredibil, dar adevărat: "violeţii de pe Bega”, consideraţi la începutul ediţiei drept favoriţii numărul unu la promovare, s-au salvat de la retrogradare în C în ultima fiacţiune de secundă şi asta datorită enormului serviciu făcut de concitadina U.M.T. Nefiind la curent cu realitatea din cadrul clubului timişorean (unul de veche tradiţie chiar şi pe prima scenă fotbalistică a ţării), a echipei, a canzelor care au dus la contra-performanţa Iui . ”PoIi” nu ne rămîne decît să comentăm cifrele banale şi extrem de modeste ale bilanţului final: doar 39 de puncte acumulate (cu unul mai mult decît feroviarii clujeni) din 11 victorii şi 6 egaluri (17 au fost înfrângerile). Cel mai

dezastruos atac cu doar 33 de goluri marcate (mai puţin de un gol de etapă, respectiv locul 18 la eficacitate). Marele noroc l-a constituit defensiva care a luptat din greu şi decisiv reuşind să încaseze numai 44 de goluri (locul 9- 10, la egalitate cu Electroputere, şi Unirea Dej, în ierarhia apărărilor). Penibilul evoluţiilor de acasă este exprimat de -12 la adevăr. Poate că în ediţia ce urmează, prin începutul de măsuri luate şi revenirea lui Iosif Rotariu pe post de antrenor principal să avem o altă imagine despre 'violeţii de pe Bega”.

16. C.F.R. CLUJ-NAPOCA. Trupa din Gruia, prima din cele trei retrogradate. Acest insucces merită o dezbatere mai la obiect aşa că ne vom rezuma, deocamdată, la etalarea" bilanţului care a expediat în final echipa în eşalonul trei. Iar bilanţul a însemnat: 38 de puncte adunate la modul chinuit din 11 victorii şi 5 egaluri (18 au fost înfrîngerile, dintre care, din păcate, unele au avut loc în ograda proprie din Gruia). Prin cele 41 de goluri date,

feroviarii clujeni s-au situat pe treapta a 13-a la eficacitate. Punctul şlab al echipei l-a constituit defensiva care a recepţionat 57 de goluri (locul 15 în ierarhia apărărilor). Prestaţiile proaste de acasă s-au soldat cu un -13 la adevăr. Cam'atît, deocamdată.

17.1J.M. TIMIŞOARA. Şedere scurtă în eşalonul doi, de o toamnă şi o primăvară; reîntoarcerea în arena grea a Diviziei C. Bilanţul celor 34 de etape pentru U.M.T. a însemnat: 32 de puncte foarte dificil adunate din 9 victorii şi 5

. egaluri (20 fiind înfrîngerile). Atacul a marcat 39 de goluri (locul 15 Ta eficacitate), iar defensiva a recepţionat 66 de goluri (locul 17 'în ierarhia apărărilor). Dezastru si la adevăr cu -19. *

18. GLORIA REŞIŢA. A doua trupă a Reşiţei a cochetat cu retrogradarea şi în ediţia trecută, salvîndu-se, cums-ar zice, în ultima fracţiune de secundă. Acum această "fracţiune de secundă” n-a mai existat Ba, mai mult, s-ar putea spune că retrogradarea a fost "dirijată” de către

Gloria (şi am în vedere un singur rezultat, extrem de dubios, acasă, cel cu Vega). Bilanţul... retrogradării a însemnat: 32 de puncte din 10 victorii şi 2 egaluri (22 fiind înfrîngerile). Atacul a fost modest cu doar 36 de goluri marcate (locul 17 la eficacitate), iar defensiva a fost (cea mai penibilă cu 69 de goluri primite (locul 18 în ierarhia apărărilor). La adevăr -1 şi punem punct final retrospectivei.

V ic to r R O M A N

SelecţieŞcoala dc Fotbal "Ştefan

Ko\acs” organizează în zilele de 18,19 şi 20 iunie, la Stadionul TCI sus pc "Cetătuic” (lingă hotelul "Transilvania”), ora 15, selecţie naţională pentru copiii născuţi în anii 1983 şi 1984. Informaţii la telefoanele: 19.28,12 si 13,89.35.

(C .S .)

Vă rog, din inimă să-l scuzaţi pc semnatarul prezentelor rînduri ale celei mai strălucite victorii a tricolorilor de care a avut parte în 49 de ani de “meserie”. Am aşternut aceste rînduri cu ochii scăldaţi de roua lacrimilor, pentru că imediat după fluierul final pe strada Napoca unde se află şi redacţia ziarului “Adevărul de Cluj” au început să curgă, fluviu, suporterii tricolorilor scandînd ROMÂNIA! ROMÂNIA !, fluturând roşu galben şi albastru al steagului nostru iubit Era foarte firesc, pentru că România a obţinut o superbă victorie în faţa echipei Columbiei, exact ca în urmă cu patru ani, la World Cup - SUA 1994, la ediţia a XV-a a Cupei Mondiale. Şi atunci ca şi ieri Columbia a fost creditată cu şansa numărul 1, dar şi atunci ca şi ieri tricolorii au făcut o extraordinară demonstraţie a valorii fotbalului românesc.

Este realmente imposibil de a rememora secvenţele de neuitat ale unei victorii de marc importanţă pentru tricolori. Fără să \neau îmi reamintesc imaginile văzute pe micul ecran în 1994 pc marele Stadion “Rosse Bowl” cînd tricolorii l-au infirmat pe marele Pele, obţinînd victoria cu 3-1. De astă dată a fost o victorie Ia limită, cu 1-0, dar realmente mult mai valoroasă decît acum 4 ani, pentru simplul fapt că în formaţia tricolorilor au intervenit mutaţii legate de evoluţia generaţiilor de jucători, iar “trupa” colun^iană a venit cu aceeaşi matadori de supcr-marcă numiţi Valderama, Asprillâ, Rincon şiValcncia. - -

Exact ca în urmă cu 4 ani, superba istorie s-a repetat într-un singur context: victoria pe deplin meritată a tricolorilor chiar dâcă luni, 15 iunie pe Stadionul “Velodrome” din Lyon scorul final a fost doar de 1-0. Victoria a fost cu atît mai preţioasă, cu cît partenerii tricolorilor au abordat partida cu extraordinara ambiţie de a şterge şi anula amintirea insuccesului.din urmă cu patru ani. O tentativă inutilă, şi care s-a soldat cu un lamentabil insucces pentru simplul fapt că tricolorii au demonstrat, încă o dată, că alcătuiesc o echipă

care îşi merită locul în înalta protipendadă a fotbalului mondial.Se cade cu prinos de aplauze şi mulţumiri să adresăm cuvinte de

laudă celor care ieri au înscris în palmaresul României o strălucită victorie: STELEA (care a fost util şi şi-a reparat greşelile din amicalele dinaintea Iui France ‘98) - GICÂ POPESCU, marele magistru, “măturător” de excepţie care a spulberat orice acţiune de atac a columbienilor - DAN PETRESCU, “englezul” care şi-a demonstrat încă o dată super-clasa, FILIPESCU - o “inovaţie” reuşită pentru un om care şi-a dovedit clasa indiferent de postul pe care a fost pus să joace, CIOBOTARIU, o surpriză plăcută a generalului Puiu Iordănescu în defensivă care şi-a cinstit cel de-al doilea copil adus pe lume în preajma lui France ‘98 cu o victorie a României, DORINEL MUNTEANU - acelaşi om de uluitoare bază în defensivă şi cu spectaculoase urcări în atac, GICĂ HAGI - incontestabil maestru emerit al artei fotbalistice româneşti de-a lungul tuturor timpurilor, GABI POPESCU - o speranţă de calibru pentru viitor, GÎLCÂ - un “spaniol” care şi-a dovedit valoarea faţă de rădăcinile patriei străbune, ADRIAN ILIE - zis şi “Cobra”, marea ş i , indubitabila speranţă a fotbalului românesc, VIOREL MOLDOVAN.- un remarcabil vîrf de atac de astă dată urmărit de... ghinion. La cei 11 prezentaţi încă trei majuscule: OVIDIU STÎNGĂ - care l-a înlocuit pe Gică Hagi în momentul cînd recordmanul prezenţelor în naţionala României şi af golurilor marcate de tricolori a simţit efectul “controlului” extrem de neortodox al columbienilor, MARINESCU - omul din umbră al Rapidului care a fost trimis în teren să-l schimbe pe muncitorul Gabi Popescu, RADUNICULESCU - aruncat în “gfoapa cu lei” în final de dispută pentru a-1 înlocui pe Viorel Moldovan şi, surprinzător “bancarul” a ştiut să conlucreze perfect în ambele faze, atac -apărare.

Vă mulţumesc din inimă pentru răbdarea lecturării prezentelor rînduri.V ic to r M O R E A

Fotografii I. PETCU

Frumoşii nebuni al Clujului!

*

o tisa lu l.If8 C3

ivo lu tifleMai spune cineva, după noaptea de ieri, că fotbalul

, nu-i rege? Mai are cineva curajul să spună că ne-au pierit entuziasmul şi speranţa?! Crede cineva ca România şi Tricolorul sînt' două lucruri pe care ni le amintim din ce în ce mai rar? '

Vă înşelaţi amarnic! Românii îşi iubesc şi tricolorul, şi ţara, iar cel mai bine o demonstrează atunci cînd regele fotbal triumfa.

Doar în decembrie 1989 şi-acum patru ani am mai " avut parte de explozii de bucurie cum a fost cea de aseară. Ne era dor de o reuşită, după eşecurile în serie. Ne era sete de un dram de mîndrie, după afîtea umilinţe. Ne era foame de o VICTORIE care să spele păcatele tuturor ratărilor. A.făcut acest lucru pentru nada rojnână echipa de fotbal.. Clujenii, cei rezervaţi în manifestări, au abandonat după patru ani, pudoarea sentimentelor şi au ieşitei stradă să-şi strige bucuria. E adevărat că mai toţi eraa tineri şi copii. Dar nu s-a mai stat pe trotuare, nu a fost nevoie de imperativul Veniţi cu noi! pentru ca rîndurile manifestanţilor să se îngroaşe!

Mii de adolescenţi şi tineri au venit în centrul Clujului pentru a trai împreună bucuria primei victori de la Mondialele de fotbal. Steaguri găurite; steag® cuminţi, steaguri ale lui U, tobe, fluierături, lume intrata sub duşul de la Avram Iancu, lume dezbrăcată, oaro® care se salută se sărută, tară să se cunoască... Pe scurţ aseară, am văzut clujeni fericiţi. Fără convocator, fără chemări şi mobilizări, tinerii au spus ce-au avut dc spus! Au explodat de bucurie şi rie-au molipsit şi pe noi. De astă dată, iertaţi-ne dacă nu vă vom comunica numărul manifestanţilor şi nici ora închiderii. O dată,

_ ne luăm dreptul de a ne alătura lor şi de a striga alături de ei Ro-mâ-nia! ori Anglia, nu uita, va veni şi zi® ta! Vom răguşi, ne vom expune riscului de-a fi ridicoli. Si cc-i cu asta?!

Celor care nu ne împărtăşesc entuziasmul, le sugerăffl şi le dorim ca la următorul meci să încerce să înţeleagă şi să se alăture celor tineri. Măcar o seară! Măcar o dată ia cîtiva ari! Merită! -

f D E V A R U Lde C l u j BURSE-FINANTE-BÂNCI marţi, I6 iunie 1998 (l3) ~|

(URSA DE V A LO R I BUCUREŞTI1 5 i u n i e 1 9 9 8 1

/H | V ar | Cump. | V lnz. | Peec. | loch. | Nr.tiaDenumire soc lata ta

Calaoorla 11 17 soclatatl )

l A L .R O S L A T IN Af ANTIBOTICE IASI_I A R C T IC G Ă IE Ş T II A U T O H y p B IL E D A C IA P I T E Ş T II A Z O M U R B S T G .M U R E Ş

N A V R O M G A LATIP COMPA SIBIUE L C O N D Z A L A li

' E L E C T R O A P A R A T A J BUC U R i” O IL T E R M IN A L C O N S T A N T Ai O L T C H IM R M .V A L C E A' O T E L I N O X T A R O Q V IS T E

P O L I C O L O R B U C U R E Ş T I’ R U L M E N T U L B R A Ş O V v

Ş A N T I E R U L N A V A L C O N S T A hS O F E R T B A C A UT E R A P I A C L U J -N A F O C A

1Q4-34-33

33123

T o t a l c a te g o ria ICa ta porta a Iha ( 83 soclatatl )

AEM TIMIŞOARA 25000 -3 2300C 23300 22600 23000 10

\IST AEROSTAR BAG AU 25000 -19 4050 4400 3750 3800 2

Ss3 AEROTEH BUCUREŞTI 25000 O 8500 9800 -ALQAPAM ALBA IULIA 1000 -2 560 600 - 5SG 57C 9ALIMENTARA C LUJ-NAPOCA 1000 3 930 960 910 95C 14

[Sic? AVCO OTOPENI 25000 O 15300 16000 15000 1500C 1AM!» AMERICAN PACICAGINO TeCUC 1000 1 442 475 475 475 1AMONIL SLOBOZIA 1000 0 252 253 247 252 29

W AMVLON SIBIU 10OO O 422 469 0 0 0ffc# VAE - AFCAROM BUZĂU 1000 -5 454 482 469 453 11fes# APSA BAIA MARE 1000 O 378 415 0 C O■ m * ■ ARMATU RA C LUJ - N APOG A 1000 -2 1880 195C » 1950 166C ^12

ARTROM S L A T I N A 25000 O 4200 425C 415C 4250 5m ■ ASTRA VAGOANE ARAD 25000 -13 4000 4850 3800 4850 4ffiîf AURORA TG.FRUMOS lAŞ* 25000 -1 24500 25400 24100 25000 6ÂLA# BANCA ALBtNA BUC URESTI 10OO0 1 23600 24300 24200 24200 1Sv# BANCA TRANSILVANIAC LUJ 1O0O -1 2750 2800 2750 2800 16©M BERMAS SUC EAVA 1000 O 1810 1830 1810 181C 25

COMP MCft-EllEBA *fTtttCO NriH E*tTAi 1000 2 1400 1420 130C 1400 41IcRB# C ARBtO-FOX TARNAVENI 1O00 O 97C 990 940 990 2Esc# C AR BOC H1M C LUJ - N APOC A 25000 O 875C 690C C 0 OJCPL CARMETAPLAST DEVA 25000 - 4 685C 7500 665C 6850 1JcRH# CARNE ARAD . 25000 0 1520 190C 160C 1600 3tew CASIROM TURDA 1000 - 3 206 209 207 206 14CER# CERCON ARJESUL CAMPIA-Ti lOOO -12 291 316 261 262 3fepR# C H1 MD PAR bucureşti 25000 -1 14500 15000 14500 14500 5teiw CIPROM PLOIEŞTI lOOO 0 980 990 980 980 17icmp COMELF BISTRITA 25000 O 2950 3000 O 0 0fcOH CONDOR DEVA 25000 0 2250 3550 O 0 0eos# COMB. De OTELURI SPEC. TARQO 25000 o 4700 5500 O 0 0DOR# DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 2 2050 2100 1040 2050 25\|LC# - ELEC TROC ERA MIC A TU RDA 25000 O 10100 11900 O O OEPH EMA PIATRA NEAMŢ iOOO 3 1170 1230 1180 •1200 15ENP# COMP. ENERGOPETROL c AL 25000 -3 13500 14200 14100 13500 10ERM# ERMAT PLOIEŞTI 25000 O 3500 4350 0 O OIE IM FELEACUL CLUJ-NAPOCA IOOO -2 640 680 640 640 2

FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 -1 5750 6800 5750 6500 3POR# FORAJ SONDE CRAIOVA IOOO O • 550 590 550 550 15GRXf GRIMEXTG. JIU 29000 1 ' 3750 3900 3700 3750 3HDJ# HIDROJET BREAZA 25000 0 4100 4450 O O OKTR ■- HITROM VASLUI 25000 2 6800 7000 6550 6600 5IAI I.A.I.F.O. ZALAU 25000 O 5350 6050 O O OIUP* IMPACT BUCUREŞTI 6000 O 17600 19000 O. O OIK&f IMSAT BUC URESTI IOOO -1 17100 17200 17200 17200 36IM* IN DAG RARA ARAD 1O0O -9 262 280 262 262 7

INDUSTRIA SÂRMEI CAMPIA 125000 O 3800 4550INT INTERNATIONAL SINAIA 1000 3 1080 1120 1050 1070 16IRS M. P. IRIS BARLAD IOOO O 600 840 810 - 810 2UEf MEFIN SINAIA 25000 -1 6850 7200 6850 6650 1U f MO Bl LA ALFA ORADEA 1000 1 317 327 317 320 4

MOBISSEBES 25000 -19 2500 3100 2500 2500 1MOLDO MOBILA IAŞI IOOO -1 240 243 230 240 18

MPK# MOPAN TG: MUREŞ 1OO0 -1 1100 1150 1100 1100 9MO PARI V RÂMNIC U VALC EA 1000 -3 650 670 660 660 14

MP6# MO RĂRIT PAN 1F IC ATI E G ALA IOOO -2 900 930 680 930 25NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 • O 9150 11900 O 0 O

NVL# NAVOL OLTENIŢA -IOOO 0 221 229 225 . 221 6NEPTUN C AMR NA 25000 36 3100 O 2500 3100 18NET fcX BISTRITA IOOO O 750 770 730 750 16NICOUNA iasi. 25000 0 2800 3300 O O 0PECO ARAD IOOO O 1250 OPRODF»LAST BUCUREŞTI 25000 -18 15800 20000 14200 15600 3PRODVINALCO CLUJ-NAFOC -IOOO 2 570- 630 570 560 3

ÎMB# PRO MET BECLEAN 25000 0 3900 4300 3950 3950 4RAPO ONEŞTI 25000 5 10700 10900 10500 10700 55ROBINETE INDUSTRIALE BAC 25000 -1 4300 4350 4250 4300 6S AN EVIT ARAD 10000 0 3300 3400 O 0 0

Jsi» ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA 25000 O 4300 O O O OŞANTIERUL NAVAL TULC EA 25000 2750 3400 2850 2850 1

|sem' 5 EMANATOAREA BUCUREST 25000 5 2700 3100 2650 2850 5SIDERTRANS CALARASI IOOO 2 270 271 266 270 2 '

g * ______ SILCOTUB ZALAU 25000 -2 13100 13300 13000 13000 1

r51NTEROM C LUJ - N APOC A 25000 •-4 7750 6500 7750 7750 1S1NTEZA O RADEA 1000 6 452 454 422 452 40

iRT# 3IRETUL PASC ANI 29134 O 38500 39000 38400 38400 3SOMES DEJ 25000 2 2100 2200 2100 2100 43TRATUSMOB BLAJ -IOOO -3 230 247 230 240 7TOMIRIS IASI 25000 6 2650 2700 2750 2850 6TURISM TRANSILVANIA C L U J 25000 O 9500 9900 9500 9500 3U.C.M. RESITA 25000 5 3900 4100 3700 4250 12UANTT ORADEA 1000 0 481 520 475 500 7UZTEL PLOIEŞTI 25000 - 7 9500 9900 9500 0500 ■ 2VES SK3 H ISO ARA 25000 -16 6350 7000 6300 6300 1ZAHARUL BUZĂU -IOOO O 456 474 451 456 24ZIMTUB ZIMNCEA 25000 2 4850 6000 5000 5000 1

T o t a l c a te g o r ia a I l -aTotal categoria l ♦ II

____________TOTAL GENERAL 1 3 6 9

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în data de 15.06.1998

d e n u m ir e a v a l u t e i

'IIIUNG AUSTRIA

“OLAR AUSTRALIABELGIA

“01AR CANADA

(*ANC ELVEŢIA

'«lUM'RWNlţ°R0ANA DANEMARCA

^TASSmNIA’'"RCA'FINLANDEZA

Î*NC FRANŢA

STERLINA

ITALIA !? JAPONIA

^LDEN OLANDA

jtyjOANE NORVEGIA

|?ClD0S PORTUGHEZ

^OANE SUEDIA

£^KSUA*C0 -ost

CURSUL tN l e i

670,00

5029*00

229*00

5825*00

5685,00

47ISJB0

1238*00

55,59

1551,00

1406,00

13969*00

4,79

58,54

4183*00

1111,00

46*04

1063,00

8556*00

9319,00

11319*00

Cursuri Ia casele de

schimbvalutar din Cluj-Napoca

în data de15.06.1998

VALUTA

$SUÂ mCUMPĂRARE

8550 4830

VÎNZARE

8840

.—Ace următoarele precizări în legătură cu aceste, cursuri:•Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare mizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.■Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii lve de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Piaţa mobiliară RASDAQ - 15.06.1993| Simbol i

(csiA RasialjEVA(2092256)

Sodctitc romcrddă (Cod fiM l) jwr. «cţl.nt wl.tliijjrtm mtihn Pr«| M«<».jpiTt tnckM«rt]v»lMr. toUUjM«<U. I

Ol! îifmF Iflflfll TÎQC& 255735I70(^ 2359.5 22.431

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice - % - persoane juridice - %Banca la vedere 1 lu n i 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni Banca la vadara 1 lu n i 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 12 38 39 40 . 41 42

B A N C O R E X * 12 35 32 35 39 37 B C R 12 38 39 40 41 42

BRD* ’ 12 - 44 46 47 48 49 . B A N C O R E X 12 35 32 35 39 37** . > 12 47 49 51 53 BRD* 12 44 46 47 46 49

- BA* 10 37 38 39 40 41 BA* 10 37 38 39 40 41B an c Rost* 10 36 38 39 40 41 Banc P o « r 10 30 32 35 . 38Ion Ţlrlac* 10 40 42 4 4 45 47 Ion Ţlrlac* 10 ’ 40 42 44 45 47

B A N K C O O P * 12 46 47 48 49 51 B ANK C O O P* 12 46 47 48 49 51Bucureşti 8 35 - - • - Bucureşti 8 30 • . .

Tranetfvania 11 37 38 40 39 38 Transilvania 11 32 33* Rom ânească 12 40 41 42 43 44

C E C 10 40 45 48 4038 39 40 41 42

A L IA N Ţ A 16 46 47 48 49 51C E C 12 • - - - • 35

Albina* 12 43 45 45 49 50 Albina 12 43 45 45 49 50B.I.R.* 11 39 40 39 39 47 B J.R . 10 39 40 39 39 37

L O IA LC O O P 15 54 62 v - - . . . LO IA LC O O P _ V 15 54 62 - - .Napoca 14 47 49 45 44 . 51 Napoca 14 43 45 45 44 47

C oo p. de Credft 16 46 47 48 49 51 Coop. de Credit 16 46 47 48 49 51

* d o b în d a se cap ita lizează * * c u p la ta d o b în z i i la exp ira reNotă: M od ificarea d o b în z ilo r s e c o m u n ic ă p r in fa x red acţie i p în ă ia ora 12.

Piaţa imobiliară

Vreţi să fiţi la curent cu evoluţia valorii

acţiunilorpe B.V.B şi RASDAQ?

Doriţi să fiţi la curent cu evoluţia pieţii

imobiliare locale?Vă interesează

dobînzile şi cursurile de schimb ale leului?

Dacă răspunsul este Da, atunci citiţi, zilnic,

această pagină.1

* ZONAGARSC(milioi

NIERE ine lei)

APART. 1 CAM.

APART. 2, CAM. (mii. Id)

APART. 3 CAM. (milioane ld )

APART. 4 CAM. (milioane lei)

Conf. 1 Conf. 2 (mii. lei) Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2Gheorgheni 68-73 50-53 70-75 . 90-100 65-70 100-130 70-90 120-140 -ManSstur 60-66 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 70-80 100-130 90-120Mârâsti 5S-6S 43-48 70-80 90-140 120-160 - 120-150 -Zorilor 62-67 70-80 90-110 - 120:140 - 120-150 -

Pata ’ • ■ 80-100 120-150 140-160 200-250 -Centru 100-120 “ 90-130 120-160 - 150-170 - 130-150 -

A. Muresopu ■ - • “ 120-160 • ÎSO-170 - £00-250 -

Irut 55-60 - ‘ - 70-90 T_ 85-100 - 80-100 -

Origorescu 62-65 * 65-75 88-100 75-80 110-130 120-140 -Gruia 50-50 45-50 75*90 85*100 - * ' 90-100 ' -

- CHIROGheorgheni 150DM 130DM - 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -

Manistnr 150DM 150DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -Marisb 120DM 120DM 100$ 100$ 100$ 100-150 $ 100$ 100-200$ -Zonlor 150DM 1S0DM 100$ 100-150$ 100-150 $ - 100-200$ -

Pata - ■ 100$ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -Centru * " 120$ 100-150$ 100-150 $ - 100-200$ -

A. Muream! • ‘ “ - 100$ 10Q-150 $ - - 100-200$ -Iria 100DM - * 100$ - 100-150$ - . 100-200$ •

G ngorecu 150DM 130DM 100-150 DM 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -Gruia 100DM “ .. " 100$ • 100-150$ - 100-200$ - .

Organizatorii turism ului nostru pe Litoral nu se dezmint: şi Ia început de iunie, cînd căldura de 30 de grade ar fi trebuit sâ umple plajele şi hotelurile, harababura era semnul “spiritului gospodăresc”. Marea majoritate a hotelurilor nu erau pregătite pentru a primi turiştii,

iar preţurile erau, în majoritatea cazurilor, foarte ridicate faţă de serviciile oferite. O problemă îi “arde” pe mulţi: unele plaje sînt concesionate nu hotelurilor în faţa cărora se află, ci unor firmuleţe, inclusiv din Bucureşti pe care le interesează nu să întreţină plajele, ci să-şi instaleze

pe ele cîteva tarabe. Normal ar fi. ca de plajă şi parcări să se ocupe hotelurile, că ele primesc reproşurile turiştilor, dar corupţia a biruit. - ; _

} înafar'a unor motivaţii conjuncturale, se simte acum mai mult eroarea de profesionalism iniţială, cînd staţiunile de pe Litoral au fost concepute strict sezonier, fără a se prevedea posibilitatea funcţionării acestora mai multe luni pe an, iar unele hoteluri (altele decît cele de tratament) chiar şi iama, aşa cum staţiunile montane funcţionează tot timpul anului, încasînd permanent şi asigurmdu-şi astfel sursele financiare pentru întreţinerea clădirilor, fără a pretinde preţuri insuportabile.

în această situaţie a Litoralului îţi face plăcere să constaţi că mai există şi cîţiva întreprinzători cu mintea limpede, care ştiu să-şi organizeze munca. Cel mai bun exemplu l-am găsit în persoana d-nei Eugenia Filipescu, managerul firmei “Cupidon” din Saturn. Firma are o spălătorie şi o curăţătorie chimică nu numai pentm turişti, dar şi pentm firme şi particulari din Mangalia, şi un atelier de confecţii diverse, care lucrează aproape tot timpul anului. Veniturile îi asigură întreţinerea hotelului în. bune condiţii şi pregătirea lui pentm a primi turişti cît mai devreme. Pentm un ardelean este o plăcută surpriză să găseşti un hotel liniştit, la numai 25 de metri de plajă, îngrijit şi cu un personal profesionist.

Ilie C Â LIA N

MINISTERUL MUNCII Şl PROTECŢIEI SOCIALE

DIRECŢIA GENERALĂ DE MUNCĂ Şl PROTECŢIE

SOCIALĂ ’S ITU A Ţ IA lo c u rilo r de m u n c ă vacan te la d a ta de 15.06 .19981. Muncitor necalificat - 4; 2. vînzător

gheretă - 2; 3. vînzător - 5; 4. conf. îmbrăcăminte -118; 5. conf. feţe încălţăminte- 25; 6. tricoteur maşini manuale - 5; 7. montator feţe încălţăminte -10; 8. muncitor ceramist calificat - 8; 9. lăcătuş - 5; 10, suflător ţeavă-5; 11. zidar-54; 12. geamgiu -2 ; 13. tîmplar-11; 14. tinichigiu - 3; 15. electronist-depanare maşini comandă numerică - abs. promoţia ’97 - 2; 16. strungar -ctg .3 ,4 ,5-4; 17. frezor maşină de danturat roţi dinţate -1; 18. sudor-autogen, electric - 1; 19. instalator sanitar-încălziie -2; 20. fierar- betonist -9; 21. dulgher -20; 22. termist tratamenţist - 2; 23. cofetar -1; 24. agent distribuitor -10; 25. cititor încasator teren -3‘, 26. casier -per. determinată -6; 27. inginer electronist - abs. prom. ’97 -2; 28. secretar debutant - st superioare -1; 29. inspector spec.- ing. geodez -1; 30. inforinatician -1; 31. şef birou informatică -1; 3 2 .-revizor - st. superioare-1.

Informaţii privind locurile de muncă vacante se pot obţine de la Biroul medierea muncii, în zilele de luni, marţi, miercuri, joi între orele 8-12, str. Cosbuc nr. 2.

NOTA: în data de 10-11.07.1998 se organizează TÂRGUL DE FORŢĂ DE MUNCÂ, Ia sediul D.G.M.P.S. Cluj, str. Coşbuc nr. 2. înscrierile se fac pînă în data de 03.07.1998. Relaţii la telefon 19.34.15 sau 19.71.25.

Vicepreşedinţii comisiei de- bacalaureat sînthotărîţi să nu se prezinte la examene dacă nu vor fi retribuiţi

9

corespunzătorVicepreşedinţii comisiei de bacalaureat nu

se vor prezenta la exam en dacă nu vor fi retribuiţi corespunzător activităţii prestate.

Cei aproape 250 de directori sau profesori cu gradul didactic unu, din Tnvăţămîntul p reu n ivers lta r, num iţi v ic e p re ş e d in ţi ai comisiei de bacalaureat s-au reunit luni, la Colegiul Naţional ‘ M . V iteazu* din Capitală, Tn vederea instruirii pentru exam enul de bacalaureat.

Ei şi-au exprimat nem ulţum irea faţă de decizia conducerii M E N de a-i retribui pentm cele două săptămîni de lucru din perioada bacalaureatului, timp tn care răm în tn liceu cître 10-12 ore pe zi, cu echivalentul a o zec im e din salariul m ediu pe econom ie, respectiv 161.000 de lei bmt. 1

Mariana Dinu, prof.~ de istorie la Liceul "Lucian Biaga”, Victoria Stoicu, profesoară din aceeaşi unitate şi Maria Teodorescu, de ja Grupul Şcolar S an itar “Victor B abeş”, au d ec lara t că in perioada bacalaureatu lu i profesorii lucrează tn total 150 de ore, iar Ministerul Educaţiei îi plăteşte pentm numai 17 ore. Pe lîn g ă 'a c e a s ta , au m ai spus protestatarii, Gheorghe Rădulescu, director g e n e ra l M E N , ne a m e n in ţă cu tre i supracontroale în perioada exam enului., Vicepreşedinţii comisiei de bacalaureat se

simt jigniţi de modul în care au fost trataţi de conducerea ministerului, cu atît m ai mult cu cît un supraveghetor cu gradul I şi 18 ani vechim e care lucrează numai în perioada probelor scrise, aproximativ şase ore pe zi, primeşte echivalentul a 21 de ore, adică aproape 300.000 de lei brut.

în cazu l în c a re M in is teru l E ducaţie i Naţionale nu va modifica retribuţia pentru vicepreşedinţi, astfel în e ît aceas ta să fie echivalentă cu salariul lor pe o lună, aceştia se vor întmni miercuri, 17 iunie, la ora 10.00, în fa ţa m in isteru lu i pen tru a -ş i anunţa tio tărîrea de a se retrage din comisia de bacalaureat.

Gheorghe Rădulescu, chem at urgent la C oleg iu l “M ihai V ite a zu " d e inspectorul general şcolar adjunct Junona S tas, pentm a detensiona-atm osfera, a a firm at iniţial că lucrurile sînt deja aranjate, pentru ca în final să spună că decizia se ia “la nivel financiar”.

Ş ed in ţa s -a în c h e ia t cu a m e n in ţă rile cadrelor d id a c tic e , c a re i-a u spus lui Rădulescu “dacă nu ne plătiţi, să vă căutaţialţi vicepreşedinţi".

Ministrul Mediului intenţionează să propunăconstituirea unui fond special de calamitate

Ministrul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Romică Tomescu, intenţionează ca, în cadrul şedinţei de guvern de joi, sâ propună constituirea unui fond special de calamitate.

Ministrul Mediului a declarat, ieri, că, în cursul zilei de luni, a trimis premierului Radu Vasile o informare privind situaţia pagubelor umane şi materiale

produse în zonele afectate de inundaţiile provocate în urma ploilor torenţiale, a grindinei şi a vîntului puternic din ultimele zile. Tomescu a afirmat că ar urma'ca, din acest fond, să fie despăgubite, măcar în parte, persoanele care au avut de suferit din cauza inundaţiilor. ,

Ministrul Mediului a adăugat că nu a găsit încă o soluţie pentru

alimentarea acestui fond, ţinînd cont de faptul că rezerva bugetară existentă la ora actuală nu permite finanţarea.

“Sper însă că, dacă va fi aprobat Fondul Naţional de Mediu şi dacă acesta va fi alimentat corespunzător, sâ rezolvăm, într-o oarecare măsură, această problemă”, a mai spus ministrul Tomescu.

Aproximativ cinci sute de hectare de culturi pomicole de la Staţiunea de cercetări pomicole Cluj au fost distruse în urma ploilor torenţiale de la sfîrşitul săptămînii

Aproximativ cinci sute de hectare de culturi pomicole de la Staţiunea de cercetări pomicole Cluj au fost distruse în urma ploilor torenţiale de la sfîrşitul săptămînii.. ^

Cele mai importante pagube s-au produs la culturile de măr, din care au fost distruse 440 de

hectare. De asemenea, au fost distruse 36 de hectare de culturi de pâr, 13 de prun, 40 de cireş, 15 de vişin, 6 hectare de pepinieră pomicolă, precum şi 20 de hectare de culturi de grîu ş i .. 27 de hectare cu porumb.

Şeful Inspectoratului de Protecţie Civilă Cluj, colonelul

Ioan Savin, a declarat că primele evaluări indică faptul că aproximativ 75% din culturile Staţiunii pomicole Cluj au fost distruse în urma furtunilor din ultimele trei zile. De asemenea, alte cîteva zeci de hectare de teren agricol din comuna Ciurila au fost compromise.

BHVMW’-V '

r •

Din nou despreînţepătură de albineîntr-un articol anterior, publicat în

cotidianul "Adevărul de Cluj”, am prezentat cititorilor acestui ziar modul cum trebuie sâ evite înţepăturile de albine, iar în caz de înţepare, erau sfătuiţi ca acul să fie înHaţă si corect extras. în legătură cu afirmaţia că acul trebuie de îndată şi corect extras, am fostîntrebat cum se face extracţia corectă.

Răspunzînd la aceâstâ întfebare trebuie să avem în vedere două situaţii diferite.

înţepătura întâmplătoare, nedoritâ, se produce mai des la copii şi tineri, dar şi ţj adulţi, ca urmare a unei situaţii m care albina, considerîndu-se agresată, înţeapă şi repede survine durerea pronunţată, roşeaţa si tumefierea Ia locul înţepării şi în jar. Fenomenele se dezvoltă în funcţie de cantitatea de venin introdusă prin înţepare şi sensibilitatea persoanei în cauză. Dacă este vorba de un copil, iar în jur sînt părinţii sau bunicii prea grijulii, apare şi agitaţia de

, rigoare. în aceste^azuri primul lucru ce este ( de făcut este liniştirea tuturor şi extragerea rapidă şi corectă a acului înţepător. Extragerea rapidă este necesară fiindcă şi după ce albina s-a îndepărtat, aparatul lăsat împreună cu acul,

,prin mişcări pulsative se înfige mai adîncîn tegumente, iar musculatura aparatului pompează în continuare veninul. Pentru a înţelege mai bine cele ce vom spune, precizăm că veninul de albină este produs de către o glandă specializată şi înmagazinat într-o pungă situată Ia baza aparatului zis vulneranţ situat la partea terminală a albinei, formal din ac, punga cu venin, musculatura ce pompează veninul după înţepare şi aparatul nervos de reglare a funcţionării întregului sistem. Acul este prevăzut cu cîrlige întoarse, aşa îneît după introducerea în tegumente pra înţepare nu se mai poate sedate decît prit smulgere şi pierderea întregului aparat, dus care - cum se ştie - albina moare în scurt timp. . : v ;v

Extragerea corectă a acului se face ci unghia (sau dacă este la dispoziţie o penseta fină): după ce acul a fost culcat pe tegument şi împins uşor cu vârful unghiei sau pensete de la locul înţepăturii către punga de venit extrăgîndu-1 şi depârtîndu-1. Este de evitat practica de apucare a capătului acului f. unghia (sau penseta) , şi scoaterea lui ptr smulgere fiindcă în acest fel punga cu venii este presată şi-şi varsă întreg conţinutul i venin în tegumentele înţepate. După acea urmează aplicarea la nivelul înţepăturii 4 gheaţă sau a unui tampon cu apă rece s fricţiunea cu apă sărată, cu frunze de pătrun s sau suc de ceapă. în cazurile cunoscute 4 hipersensibilitate sau şi în mod preventiv s administrează pe cale orală un antihistamime de sinteză: Tavegil, Feniramin, Nilfan. Zaditen, Ketotifen sau unguent (cremă) cu Pimafucort.

în cazul în ţepării dorite în scop terapeutic, acul şi întregul aparat este lăsat

. cît mai mult pe loc şi extragerea sa se face prin apucarea capătului cu unghiile penseta. Durerea provocată de venin i datorată conţinutului său în acid formic, efectele benefice sînt datorate fosfolipazeto şi hialuronidozelor cu acţiuni antiinflamataii, stimulente ale aparatului cardio-vascular şi glandular (în special pentru suprarenale) ş inhibitor al sistemului nervos. Preparatele farmaceutice pe bază de venin de albine aţ lărgit mult sfera terapeutică a acestuia mai ales în grupul mare! al bolilor reumatismale

• Florea MARIN

D«

.Vr'jSS.-*. .vmutw/K

D e s c o p e r ire arheologii d e ex c e p ţie la Turda

Săptăm îna trecută, în zona de nord oraşului Turda, a fost descoperit un vas ante aparţinînd civilizaţiei geto-dace, aproxima»» din secolul v înainte de Christos. Lucian Cns săpa la fundaţia'unei case vechi, pe strada Clujului nr. 6 ,cînd a descoperit, la oadînome de 2 m, un obiect din ceramică- un ulcior ce aproximativ 30 cm înălţime şi 20 cm lăţune. Ca toţi cetăţenii de bună credinţă, după cum ne-a spus şi dl Horaţiu Groza, muzeogra Muzeul de istorie'Turda, d) Creţa a adus vas descoperit la Muzeul de istorie din Tur _ “Este o descoperire foarte importantă, n declarat dl Groza, care aduce noi dov privitoare la civilizaţia geto-dacâ în acea zonă încărcată de istorie. Vasul de lut»

| î-ai n :s ii imiide

lin

d st

îl

ti

aproape intact şi aparţine epociiCorina GAMAN

f o ii

j g E V A R U L8g c i m j EVENIMENT marţi, 16 iunie 1998 (l5)

Cînd terenul e u m ed s; pe d in ău n tru şipedinafarăjn data de 14 ianic, ta junii orei 20.00, Pop;

<0 (35 de aai) conducca'autoturismul 2 Cj , î-3. Venea din Gherla şi mergea spre Cluj. Ajuns în Iclod, o clipă de < ’jBntîc a dus la scăparea bidiviilor dc sub control. Astfel, maşina sa,’h voinţă proprie, a intrat pe eontrasens, pupîndu-se în bot cu spturîsrrraî MM 01 HHS, condus regulamentar de Bârlea Ioatt.:!hs

..«a coliziunii, Bârlea loan a ajuns ia spital, cu fracturi la braţe, la , ijoarc şi cu o claviculă sparţi între timp Pop loan sufla în fiolă, care.f | supărare, s-a înverzit la faţă. , ' > ?

în loc să a ju n g ă a c asă , a ajuns Ia N e u ro c h iru rg ie ^ \Dragomir Lţviu segrăbea.' în 14 iunie scbotăţjse săpărăscascâ Clujul,

,:r,tni m drum la Baia Mare, Ia volanul maşinii sale cu numărul 3 CJ ' , în jurul orelor 17,00. în timp ce sc afla în comuna Citeau, ploaia • ' jh lovea parbn/ul. Maşina a derapat, inlrînd violent într-o remracă raclată dc un autocamion, care veneadin sens opus. în urma impactului, ftagomir Liviu a fost internat de urgenţă la Clinica dc Neurochirurgie, ■

i.ji cumocerobral inehts si traumatism toracic. “D.C.

Fără p reced en t ,

CIA SI TRANSFERUL DE TEHNOLOGIE IN CHINA

' George Tenet, directorul temutului C IA , a refuzat să dea explicaţii în faţa senatorilor americani în le g ă tu ră cu un raport al serviciilor sale, referitor la transferul de tehnologie către China. Prestigiosul “W ashington Post” spune într-un articol că. evenimentul s-ar f| petrecut cu ocazia lansării pe orbită de către Beijing a unor sateliţi americani. P rob lem a/Însă, nu este chiar atît d e simplă. Prin refuzul său, şeful serviciilor am ericane de informaţii s-a conformat u n e i. hotărîri emise de către Procurorul General, Janet Reno, conform căruia Tenet este obligat să nu facă nici un comentariu în legătură cu această afacere. în ultimul moment, hotărîrea a, fost retrasă, permiţîipdu-se publicarea raportului C IA '

Se pare că preşedintele Clinton a aprobat lansarea de sateliţi americani cu ajutorul rachetelor chinezeşti, în ciuda numeroaselor avertismente exprimate de Departam entul Justiţiei. Există voci care afirmă că autorizaţia prezidenţială a fost obţinută datorită sprijinului financiar, acordat de firma constructoare a acestor sateliţi, cam paniei Partidului Democrat în alegeri. Sigur, C asa Albă a negat aceste acuzaţii, dar tot scandalul s-a declanşat în tr-un m oment destul de delicat, cînd Bill Clinton urm ează să viziteze China, iar Oponenţii săi îi cer să nu treacă prin P iaţa Tien Anmen, locul unde regimul comunist a ucis m ai multe persoane care dem onstrau paşnic pentru instaurarea democraţiei şi, astfel, devenind un loc-simbo! al luptei pentru respectarea drepturilor omului. .

«.4* *ţ*V

De după colţul perdelei

^Copiii străzii ausentimente!

Deseori, în drumurile pe care le facem |e-a lungul şi dc-a latul oraşului, ne întîlnim 1 mici ştrengărei, soioşi, obraznici şi Mmţiţi. Dacă ne cerşesc cîte ceva, îi ®item, de cele mai multe ori, la plimbare, 'de cele mai multe ori, ne înjură. Uneori îi febâm cîte ceva. într-o bravadă evidentă, “mai mulţi replică: “Da ce-i treaba ta?” şi

adaugă cîte o mostră din limbajul argotic străzii. Şi totuşi, sub aceste impresii 'brabile, şi aceştia sînt fiinţe umane. Copii. ?ii răniţi, care fie că au rămas fără familii,

ţ'au fost trataţi cu indiferenţă sau duritate către familiile lor. Au ajuns, în diverse

moduri, pe stradă. Aici, s-au căutat unul pe altul, începînd o nouă existenţă, cu legi i ■. dure, necruţătoare, cu reguli de neînţeles

j pentru cei care au un; adăpost şi o oarecare

siguranţă a zilei de mîine.

* Cea mai maresuferinţă a lor nu este, însă, lipsa hranei, a îmbiăcăminţii, a unor condiţii decente de viaţă, ci lipsa de

~ 4 afecţiune. Toţi, fie'că_ ^ o declară, fie că nu,

au o unică, mare dorinţă: de a fi iubiţi. Afecţiunea, înţelegerea şi respectul sînt lucruri de care au fost complet lipsiţi de-a lungul vieţii lor. Şi de-aici, pînă la instalarea senzaţiei de respingere, de “persona non grata” a fost doar

.un pas. Poate surprinzător, deşi se asociază între ei, copiii străzii nu se ataşează unii de alţii. Prieteniile sînt superficiale, se destramă urgent, pe acest teren, singurul lucru viabil este concurenţa acerbă. Jocul autorităţii, aici

■ se simte din plin. Fiecare grup fşe un “şef’, care se alege în funcţie de forţă şi de capacitatea de a-i domina net pe ceilalţi. în

- general, aceşti şefi au numai drepturi. Sînt

un fel de proprietari de sclavi, asupra cărora au drepturi depline. Ei dictează ce au de făcut ceilalţi copii - membri ai grupului, ei colectează veniturile realizate prin diverse mijloace şi tot ei distribuie hrana, tutunul şi aurolacul. Iar cei din jur îl servesc. Şeful

„pretinde, întotdeauna supunere oarbă. Cea mai mică vină este pedepsită crunt, în forţă. Duritatea, pe acest tărîm, este Ia ea acasă. Un tip dur este cel ce se poate impune. Cel mai crud tip are cele mai mari şanse de a avea grupul majoritar de “supuşi”.

Concepţiile lor despre lume şi viaţă sînt şi ele diferite de ale altora. Lumea, din punctul lor de vedere cuprinde numai două tipuri de oameni: şmecheri (din categoria aceasta se consideră şi ei ca facînd parte) şi fraieri. Iar lumea adulţilor'este compusă din şerpi . veninoşi, în care nu se poate investi nici un pic de încredere. Este lumea celor care i-au izolat, i-au alungat. Lumea celor care trebuie pedepsiţi... Şi mult-rîvnita lume în care ar vrea să fie iubiţi... Cîte un fericit ajunge în vreun cămin - şcoală, ajunge în cîte o instituţie de ocrotire a unei organizaţii neguvemamentaîe. Sau, mult mai rar, în cîte o familie. Şi învaţă, după mult timp, să spună mamă, tată. Şi o spun atît de des, şi cu atîta afecţiune cîtâ nu va cuprinde acest cuvînt pe buzele nici unui copil care nu a trecut prin “şcoala” sălbatică a străzii.

, D iana C Ă IE N Â R U

Delincvenţa în familie

Corman a spart casa iubitu lu i (în vlrstd d a ... 75 de a n i!)psnnen Moidovan este cea mai mare dintre

,110 fraţi. La cei 17 ani ai ei, deja arecîteva ! t'r' prea puţin amicale cu Poliţia. Părinţii

I copii nu au fost încadraţi niciodată, .Mai nu prea şi-au bătut capul, astfel incit ^ Ullul nu a fost vreodată la şcoală. Cit ( M condiţiile în care stau, sînt departe de

'strălucite. O cameră improvizatWa Ţrta Turdei. ‘ .... • ^M,at’ fata S, frumuşică. Cum-necum, în j jojele ei s-a întîlnit cu un bătrîn pedant ^ochet. Au urmat mese la restaurant, J jUr'- Frumoasa Carmen intrase într-o li,, "fă galantă. După consumarea acesteia,7 %Y-*''ecat- ^ oar Penlru 3 reveni în casa- h t ara ac°Mnl acestuia. Ştia unde se

■6 cheia. După scurta vizită, Carmen a

plecat cu bunuri şi bani de peste 500.000 lei. De fapt, fata era. o carieristă. Pînă la ora actuală, are 15 furturi din locuinţe la activ şi este arestată. Care va să zică se bucură de cazare şi masă gratuite.Virgil şi Marian au o preferinţă: societăţile comerciale cu capital privat

Virgil are 15 ani, Marian -13. Deşi nu ştiu ei nici să citească, nici să scrie, ştiu cu exactitate care dintre magazinele din Turda nu au alarmă. Demult, cei doi au apucat-o pe urmele surorii lor. în 1997 şi 1998 au comis 13 furturi din asemenea magazine. De fiecare dată, modul lor.de a acţiona este identic: sparg vitrina cu o piatră, sau cu ce găsesc la

îndemină; pătrund în magazinul vizat şi înşfacă tot ceea ce pot căra. Primele vizate sînt produsele alimentare, aparatura electronică de mici dimensiuni, calculatoarele de buzunar şi, desigur, banii. Unei spargeri îi urmează, în primul rînd, o masă copioasă. Banii se cheltuie rapid, iar restul, rămîne a fi vîndut.'Pînâ acum, după ce au fost prinşi, aproximativ 20%,din-ceea ce au subtilizat a- fost recuperat.. Marian, fiind sub 14 ani, nu răspunde penal.

Dacă expertiza va dovedi că Virgil are discemămînt, va fi pus să dea socoteală penlru “isprăvile sale”. Cel mai probabil va fi internat într-un institut de reeducare. Şi s-ar putea ca această finalitate să fie realmente un premiu pentru copil. Ar putea trăi în condiţii omeneşti, ar avea ce mînca în fiecare zi şi - poate, ar învăţa şi el să scrie şi să citească. De altfel, s-au mai văzut cazuri de copii care preferau centrul de minori şi doreau'să fie internaţi într-un orfelinat, mai bine decît să se întoarcă în locurile-sordide pe care Te denumeau...«.* . »J •acasa .- . D.C.

1

t;S i

Poliţia spaniolă a confiscat 4,5 tone de răşină de canabis

Circa 4,5 tone de răşină de canabis şi peste patru tone de haşiş au fost capturate, marţi seară, în Andaluzia, în

. două operaţiuni distincte ale poliţiei, în cursul cărora opt persoane au fost arestate, informează AFP.

Prima operaţiune a avut loc în localitatea Jerez de la Frontera, din provincia Cadiz. Drogurile, a căror valoare pe piaţă nu a fost precizată, au fost descoperite într-o zonăindustrială. Două persoane au fost arestate,: a< anunţat, miercuri, prefectura din Cadiz, fără să' furnizeze ■> alte detalii. în aceeaşi

'seară, vameşii spanioli au descoperit, ■ în

apropiere dc localitatea Huelva, o navă portugheză care transporta peste patru tone de haşiş. Cei şase membri ai echipajului ambarcaţiunii au fost arestaţi, a anunţat prefectura provinciei Huelva, fără a oferi nici un alt detaliu..

Radioactivitatea în Elveţia a crescut în mod inexplicabil

O creştere temporară a radioactivităţii aerului, fără a reprezenta un pericol, a fost constatată în sudul Alpilor, în perioada 26 mai-8 iunie, a indicat, marţi, Oficiul federal elveţian pentru sănătate publică, citat de AFP.

Cauzele acestei creşteri a nivelului radioactivităţii, înregistrată şi de Centrul european de cercetări de la Ispra, Italia, nu sînt cunoscute, dar “o emisie provenind dintr-un reactor nuclear este exclusă, întrucît a fost detectată numai prezenta elementului cesiu-137”, precizează un

' comunicat. Această radioactivitate este de circa 100. dc ori superioară mediei, dar de 10.000 de ori mai mică faţă de cea înregistrată dupăexplozia centralei de la Cemobîl, din mai 1986.

La Ispra, creşterea radioactivităţii a fost . constatată în data de 1 iunie şi, a atins nivelul său maxim pe 2 iunie. Specialiştii spun că nivelul de radioactivitate constatat nu reprezintă un pericol pentru sănătatea populaţiei. Oficiul elveţian pentru sănătate publică îşi va continua măsurătorile şi va informa populaţia, se arată în comunicat.

S u s p e n d a ţi d in fu n c ţieCîţiva poliţişti chinezi au fost suspendaţi din funcţie pentru

că au încercat să obţină mărturii din partea suspecţilor prin tortură, informează AFP, care citează cotidianul oficial “China Daily”. Cotidianul de limbă engleză precizează că 22 de poliţişti au fost demişi din funcţie în provincia centrală Henan din diferite motive, printre care ziarul citează tortura, abuzul în funcţie, nepotismul, corupţia şi nerespectarea disciplinei poliţieneşti. Ziarul adaugă că 50.000 de “agenţi neprofesionişti în materie de aplicare a legii” au fost demişi în cadrul unei campanii de “îndreptare” a forţelor de poliţie.

Suspendarea din funcţie a poliţiştilor din Henan survine cu cîteva .sâptămîni după ce postul de televiziune canadian CTV a difuzat imagini care ■ demonstrau brutalitatea poliţiştilor dintr-un comisariat-din Shanghai. Autorităţile locale au declarat, la acea vreme, că imaginile prezentate nu sînt nimic altceva decît o înscenare. China, care a semnat Convenţia Naţiunilor Unite contra torturii, susţine că violenţele poliţieneşti sînt strict interzise şi nu se produc

' decît izolat. 7 - . -

Bărbaţi şi fem ei sînt pedepsiţi pentru încă lcarea no rm elo r p rivin d ţinuta, im puse de regim ul Ta lib a n ilo r

în ultimele luni, un număr de 120 de bărbaţi' şi 90 de femei au fost pedepsiţi, la Kabul, pentru că au încălcat normele islamice de conduită şi de ţinută introduse în Afganistan de regimul Talibanilor, începînd cu luna septembrie 1997, a informat postul naţional de radio, citat de AFP. Persoanele respective au fost arestate de patrulele speciale de combatere a viciilor şi trimise în fala oficialilor din cadrul Departamentului pentru promovarea virtuţii şi combaterea viciilor, care au dictat diferite pedepse. Fără a

■ preciza ce pedepse au fost aplicate celor acuzaţi, postul de radio a menţionat că cei mai mulţi dintre aceştia s-au făcut vinovaţi de nepurtarea bărbii (bărbaţi) şi de nepurtarea vălului (femei). De regulă, în Afganistan pedeapsa pentru asemenea delicte este biciuirea.

marţi, 16 iunie 1998 ULTIMA ORĂDin 11 iunie; va plăti m ai m u lt pe Jru în tre ţin ere :

Un n m 1.302 'lo l r a s M cub de apă

wwwwwlWWMMMI

0 după^1ftulie^m‘ai«urmează%fmaj'orâreide?aproape’

Administratorul unei firme clujene a fost arestat pentru că a

prejudiciat statul român cu peste o jumătate de miliard de lei

Administratorul firmei S C Eni International Im pex SRL din Cluj-Napoca, EmS Mureşan, a fost arestat preventiv, duminică, pentru că a prejudiciat statul rom ân cu 581,9 milioane de lei, transmite IJP Cluj. Administratorul este acuzat că, In perioada 1994-1995, a desfăşurat activităţi de producţie şi de comerţ cu alcool şi băuturi alcoolice fără să înregistreze în contabilitate şi fără să vireze în bugetul statului contravaloarea accizelor. . Valoarea accizelor se ridică la 2 4 3 ,9 milioane de lei, iar taxa pe valoarea adăugată aferentă la 9 4 de milioane de lei. Pentru a ascunde unele activităţi de obţinere a subproduselor din alcool şi pentru a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale de la bugetul de stat, Emil Mureşan a înregistrat în contabilitatea firmei facturi fictive, emise în num ele S C Santal Prod Com SRL din Tîrgu Mureş. Din aceste facturi reieşea că S C Eni International Impex SRL a livrat către firma din Tîrgu Mureş 73.643 litri de alcool sanitar, în valoare de 148 de milioane lei. Din aceleaşi facturi rezultă că societatea c lu jeană s -a aprovizionat de la S C Santal P rod.C om SRL cu 209 .384 litri de vodcă de 33 grade şi cu 1 .550 litri alcool rafinat de 87 grade, în valoare de 268,5 milioane de lei. în realitate, firma clujeană a obţinut aceste produse prin procesare directă a alcoolului rafinat. Poliţiştii clujeni, îm preună cu specialişti de la Curtea de Conturi din Cluj, au mai descoperit că Mureşan a înregistrat o serie de facturi false, emise tot în numele societăţii din Tîrgu Mureş, care atestau activităţi de vînzare-cum părare a unor utilaje tehnologice necesare fabricării şi îmbutelierii băuturilor alcoolice, în valoare de 208 ,2 milioane lei, din care 31,7 milioane lei reprezintă taxa pe valoarea adăugată dedusă nelegal. Din cercetări a rezultat faptul că în evidenţa firmei din T îrg u .M u reş nu s în t în reg is tra te facturi care să ateste colaborarea cu SC Eni International Impex SRL, iar delegatul care apărea pe facturi în numele societăţii clujene este decedat. Parchetul Tribunalului C luj a em is m andat de ares tare preventivă pe numele lui Emil M ureşan. Acesta este acuzat de evaziune fiscală, fals intelectual şi uz de fals.

Scumpirile, anunţate încă de acum două săptămîni de către guvernanţi, sînt resimţite treptat, în provincie. Indicele preţurilor de consum pe lunile aprilie-mai (de 6,6.1a sută) urma să rotunjească crescător preţurile mai multor produse şi servicii. Ultimul salt al preţurilor, determinat de acest indicator, a fost de 8,9 procente şi s-a efectuat la începutul lunii aprilie. Modificarea a fost rapidă doar Ia preţul transportului pe calea ferată, serviciile efectuate de MI şi la medicamentele de uz uman din producţia internă. „Punerea în operâ“ a noilor preţuri la unele produse şi servicii cârc nu au un preţ unic pe ţară s-a întîrziat

Oficiul Concurenţei a

aprobat ca, de lâ data de 11 iunie, noul preţ al apei potabile în Cluj-Napoca să crească de la 1.081 de lei/mc, la 1.152 de lei/mc. De asemenea, a fost majorat cu 6,6 la sută şi preţul la canalizard, ajungîndu-se de la 415 lei/mc,'la 442 de lei/ mc. Acestui tarif i se mai adaugă şi taxa locală de 150 de Iei/mc, stabilită de CL. Astfel, clujeanul va plăti pentru un metru cub de apă 1.302 lei. Specialiştii RAJAC Cluj susţin că, în comparaţie cu alte municipii reşedinţă de judeţ, la Cluj-Napoca preţul apei este mic. De exemplu, la Bucureşti, metrul cub de apă este 1.525 de lei, la Iaşi - 2.455 lei, la Ţîrgu-Mureş 2.080 de lei, la Timişoara -1.920 lei, la Constanţa - 1.530 de lei,

Oradea -1.610 lei la populaţie şi 3.300 de lei la agenţi, economici. Această diferenţă nu este concludentă, deoarece Clujul se încadrează pe o listă specială de 10 municipii care au beneficiat de un împrumut BERD şi trebuie să respecte condiţiile impuse de acest for. Conform Ordonanţei Guvernamentale, care ratifică împrumutul BERD, se prevede aplicarea a trei etape de majorări cu, 29 la sută a ' tarifelor. Prima scumpire BERD a fost făcută la 1 aprilie, urmînd ca a doua să aibă loc la începutul lunii

, iunie. Aşa că noile preţuri vor 'fi valabile doar 20 de zile, după care de la 1 iulie va avea loc scumpirea propriu-zisă.

Lum iniţa PURDEA

J?Voluntari croaţi• ■ ■- 9

în Kosovoîn Kosovo luptă deja vreo 40 de mercenari

croaţi, scrie Vecemi List, cel mai important cotidian croat. Ziarul, care apare la Zagreb, publică în numărul său de duminică o anchetă iniţiată în urma unor informaţii conform cărora în Croaţia au apărut mai multe centre de

înrolare a "voluntarilor” dispuşi să lupte în Kosovo pentru a-i ajuta pe secesioniştii albanezi. Insumînd rezultatele investigaţiilor efectuate la faţa locului, Vecemi List dezvăluie că recrutările sînt organizate de o familie de origine albaneză din localitatea Split. După verificarea trecutului şi a "statelor de serviciu”, cei dispuşi să lupte în Kosovo sînt îmbarcaţi şi expediaţi în portul italian Bari. De aici, sînt transportaţi, tot cu vaporul, în Albania, de unde trec graniţa în Kosovo.

la NATORusia şi-a rechemat reprezentantul

Macedonia, destinat intimidării Iugoslaviei.“Este extrem de important ca aceste manevre

să nu provoace o escaladare a conflictului nici în rândurile comunităţii albaneze din Kosovo, nici la Belgrad, şi să dea posibilitatea diplomaţilor de a-şi desfăşura activitatea vizînd reglementarea paşnică a conflictului din Kosovo”, a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat citat de Interfax.

Preşedintele iugoslav Slobodan Milosevic este aşteptat la Moscova urmînd să aibă convorbiri cu Boris Elţîn.

Rusia a decis să-şi recheme reprezentantul său militar la NATO, care a fost solicitat să se prezinte, la Moscova, a indicat Ministerul rus al Apărării, fără a da alte explicaţii în legătură cu această.decizic, informează Interfax, citată de ÂFP.

Decizia de a-1 rechema pe generalul Viktor Zavaizin intervine la cîteva ore de la debutul exerciţiului aerian al NATO în Albania şi

s t CI" l-a cedat definitiv Rapidului pe Liviu MihaiIeri, la Stadionul ’Ton Moina”, a avut Ioc reunirea lotului de

fotbalişti al F.C. ”U”. Au fost prezenţi doar 8 fotbalişti printre care şi ”ceferist-ul” Matiş, absenţele - nu mai puţin de 13 jucători - ridicînd un mare semn de întrebare preşedintelui Remus Vlad şi "principalului” Cornel Ţălnar. Singura neprezentare motivată este cea a atacantului Liviu Mihai care zilele trecute a fost cedat definitiv Rapidului, Liviu Mihai semnînd cu gruparea bucureşteană un contract de joc pe o perioadă de trei ani. De asemenea, clubul clujean a ajuns la o înţelegere cu George Copos privind renegocierea împrurfiutului Iui Alin Minteoan. Acesta va mai juca un an pentru ”U” Cluj, Ca o scurtă concluzie, pînă acum, ”U” a pierdut doi jucători: Liviu Mihai şi Flavius Moldovan (Steaua). Vom reveni cu amănunte.

Codin S A M O IL A

A te n ta t cu b o m b ă a s u p ra unuia d in sed iile

F ID E S Z d in cap ita la u n g ară

O bombă a explodat, în noaptea de duminică spre luni, la unul din sediile din Budapesta ale partidului, cîştigător în alegeri, Uniunea Tinerilor Democraţi - Partidul Civic Ungar (FIDESZ-MPP), transmite corespondentul MEDIAFAX în capitala ungară.

Cantitatea de 500 de grame de explozibil a fost plasată pe un balcon al clădirii. Explozia nu s-a soldat cu răniţi, provocînd doar pagube materiale. Geniştii au început analizele pentru determinarea tipului de explozibil folosit. Vicepreşedintele FIDESZ, Janos Ader, a precizat că formaţiunea sa va cere sfatul poliţiei în legătură cu măsurilq de securitate ce se impun în urma acestui atentat '

350 de clujeni au plecat la

mitingul din Capitală

• fotbalul strică ploile cartelului •

Astăzi, în Capitală, Cartel Alfa organizează un miting de protest O rg a n iza to rii mizează pe o participare de 10 - 12.000 de protestatari veniţi din toată ţara. Filiala Cluj este reprezentată la miting de cca 350 de sindicalişti, p ond erea deţinînd-o salariaţii societăţilor, „Remarul 16 Februarie’ şi Industria Sîrmei Cîmpia-Turzi

A c e a s tă a c ţiu n e ,es te o continuare a mitingurilor începute în martie, care au fost suspendate din c a u za remanieriloi guvernamentale. După intrarea in a trib u ţiu n i a noului cabinet, sindicaliştii au decis încheierea perioadei de graţie şi reluarea manifestărilor. Principalul scop este negocierea grabnică a pactul» social Guvern - Sindicate, care să in c lu d ă şi soluţiile revendicările acestora. Lista revendicări â CNS Cartel Alt; cuprinde 11 puncte, între care, t loc de frunte, se situează blocare; creşterii preţurilor şi reducere; ta r ife lo r la energ ie electrici combustibili, transport feroviar micşorarea impozitării pe veniiir prin aplicarea impozitării verife global, promulgarea de urgenţă; legii tichetelor de masă ş.a.m.d.

în cazul în care cererile lor rt vor fi s o lu ţio n a te ,1 sindicalişti am en in ţă cu declanşarea di’ toamnă a unei greve generale.

C a şi de alte dăţi, mişcări sindicală nu pare a fi unită. I: acţiunile celor din cartel nu şk anunţat participarea şi celeiai m ari blocuri sindicale. Dom; O lim p iu Tescariu , secretar Cartelului Alfa Cluj, este de pâr; că în cadrul centralelor sindic se disting anumite 'ideologii t stingă sau de dreapta fapt ca: ia un m om en t dat, le fa, incompatibile. Tn opinia sa, Frăţ s-a a ră ta t a fi de stînga, pr a c c e d e re a liderului M it rea structurile PDSR, iar CSDR-ul t dreapta, prin exponentul de frunt - Ciorbea. „Numai Cartel Alfa p ă s tre a z ă neutru, ^fiind ui s in d ic a t . . . c re ş ti n-democrat. Aceasta nu înseamnă că sînteu mai apropiaţi de PNŢCD, doar ci a p ă ră rii valorile ' creştin- democratice”, a declarat secretari; Cartel Alfa. Cerînd mai multe detai d e s p re această ideologii surprinzătoare pentru un sindicat care de regulă se presupun a ' social-democrate, ziariştii au priirt d o ar răspunsuri echivoce. 0 Tescariu afirmă că acest deziderâ există în programul pe terme» mediu al sindicatului (pînă în and 2 0 0 0 ), d a r nu poate fi pus & practică acum, neexistînd... o bari materială.

R e fe r ito r la participarea I* miting, liderul sindical este părere că meciurile de fotbal a« cam încurcat socotelile. Mulţi dintre cei care-şi anunţaseră participarea s-au retras, ulterior. De asemenea, recunoaşte că starea de spirit a

-manifestanţilor este condiţionată Şj de'prestaţia tricolorilor la meci»cu Columbia. ___ _

L u m in iţa PURDEA

if i

A ^ S S a O n r . 1 2 8 / 1 9 9 1 . judecătoria Cluj-_ r . . . . . . • O___Pitm ertllllII

IL IE C Â LIA N (redactor şef);V A L E R C H IO R E A N U (re d a c to r şe f a d ju n c t); M A R IA SÂNG EO RZAN (re d a cto r şe f a d ju n ct). Tel.19.16.81; fax:19-28.28; E -m a i I :a d e v c j@ m a il.d n te j.ro

Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţiriui S e c r e ta r de redacţie s Tel/fax:judeţuW Chş.-sub nr. J / 12 / 3 0 B din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 ^ serv}ciu; Horea PETRUŞ 19.74.18cod fis c a l R 2 D4 4 6 9 _____________

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, C ultural: 19 .74 .90 şi 19.75.07; Sport: 19.21 .27; D ifu zare , M ica p u b lic ita te : 19.49.81S u b red a c ţia T u rd a : toi/fax: 31 .43 .23 ; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

)r j ît£ ty . J \

T IP A R U L E X E C U T A T LA Ş i) G a f ^ L |