Pedagogia iocului

si aactiuitetihr ludice,,

HIIRAIIU CATALA]{II Mil ALBUTESCU,

Goordonatod

& -d,lfie'-?-

EDrruRA DtDAcncA gl pEDAGoctcA s.A.

h. Sorin Cristea

[lo,Dt8

Cuprins

Cuvffnt-inainte ............ .........;;.-,..!'...;;;;.... 9

I. tr'undamentele istorice, lingvistice qi sociale ale jocului 11

I.I. Jocul * o abordare diacronicd

;i polisemanticd -Horaliu CATALANO............,... 11

I.1.1. Dimensiunile epistemice ale jocului ............:...... 11

I.1.2. Dimensiunile lingvistice ale jocului.. 12

I.1.3. Jocul in zorii umanit[tii gi in Antichitate............ 13

I.1.4. Joculin Evul Mediu........ 16

I.1.5. Jocul !n Renaqtere sau renaqterea jocului... 18

I.1.6. Jocul in epoca modemd qi contemporand ........... 19

I.1.7. Direclii actuale de dezvoltare in pedagogia jocului......................... 2lBibliografie 23

1.2. Termenul ,,joc" in limba romdnd - dinspre perspectiva

etimologicd inspre cea didacticd - Adrian CHIRCU.... 26

I.2. l. Originea Ei semnificaliile termenuluiToc:

de la latind la romdnd 26

I.2.2. Accepfiunile pedagogice ale termenului joc...................!............ j... 30

Bibliografie 31

1.3. Starea de spirit ludicd- Ion ALBULESCU 34

I.3.1. O activitate productivi in planul dezvoltdrii.. 34

I.3.2. Semnificalii generale ............... 35

I.3.3. O form6 de manifestare liberl a copilului.. 37

I.3.4. Jocul qi munca..... ...............'.... 38

Bibliografie

II. Fundamentele teoretice ale jocului - Ramona nAOUT-feCru............ .... 42

11.1. Jocul qiparticularitdlile sale 42

11.2. Funclii specifice activitdlilor ludice 43

'11.2.1. Funclia de cunoqtere sau funcfia cognitiv[, informativS ................ 43

11.2.2. Funcfia de stimulare, den,okarc complexd

a personalit[fii jucbtoruIui............... .............-.-.--- 411.2.3. Funcfia adaptativdqi formativ-educativd.... ................. 45

I

II.2.4. Funclia catharticd, de echilibrare qi tonifiere.. 46II.2.5. Funcfia terapeuticd. 4711.2.6. Funcfia sociald 4g

11.3. Jocul ca tip de activitate de tnvdlare integratd. plurivalenla jocului.......... 4911.4. Taxonomii specifice domeniului 1udic........... 5011.5. Exercilii aplicative

54Bibliografie 56

rII. Teorii explicative despre genez' gi natura jocului - cornelia srAN...... 57III.I. Teorii despre joc... 61

m.1.1. Teorii bioantropologice............ 6lI1I.1.2. Teorii psihosociologice (func{ionaliste) 70

III.2. Elemente specifice teoriilor despre jocin conceplia unor autori romdni........III.3. Exercilii aplicative 90Bibliografie

90

94

94

96

101

103

106

108

111

118

119

120

t2r125

t29129

lV.4.

v. specificul jocului didactic in ciclul preqcolar gi primar - olga cHI$ ...... 132V.I. Conceptul de joc didactic ...............132

V.1.1. Importanla jocului didactic ...134

rivalenla j ocu\ui..........

i- Comelia STAN......

A, Cdtilin GLAVA....ului

rii prin joc.rregcolarirbsolut

c..............

ilor digitali......

46

47

48

49

50

54

56

57

6l61

70

86

90

90

94

94

96

101

i03106

108

111

118

119

t20t2r125

129

129

132

t32134

135

135

t36139

r43159

r66168

175

V. 2. Structura, metodologia, organizarea

;i desfdqurarea jocului didactic...... .............. j....

V.2.1. Aspecte de pregitire qi metodica de

desfrEurare a jocului didactic......V .2.2. Structura jocului didactic ................V .2.3 . Meto dolo gi a or ganizdrii j ocului di dacti c

V.3. Categorii de jocuri didactice specifice invdydmdntului preqcolar............V.4. Categorii de jocuri didoctice specifice invdtrdmdntului primar...V. 5. Resurse materiqle....V.6. Exercilii aplicativeBibliografie

VI. tr'orme de activitate ludici - Daniela-Mihaela FLORESCU,Veronica SUCru ..................... 178VI.I. Jocurile Si activitdlile didactice a1ese.......,... ........ 178

VI;1.1. Definifii qi caracteristici............. ............. 178

VI.I.2. Tipologie .......... 178VI. 1 . 3. Pre gdtirea/o r ganizar eal amenaj area

spafiului/repartizarea copiilor....... .... 190VI.1.4. indrumarea qi desfdqurarea ............... ...... 191

VI.1.5. Materialele didactice necesare................... ................ 191

VI.1.6. ModalitSlile de evaluare/de apreciere ..... 195

VI.1.7. Viziondrile. ........ 195

VI.1.8. Audiliile ............201VI.1.9. $ezdtorile... ........210Vl.1.10.Teatru1de umbre .................213VI.1.11.Teatruldepdpugi.Teatruldemarionete................. ...219

VL2. Activitdlile de dezvoltare personald ............. ........227VI.z.l. Rutinele .............227VI.2.2. Tranzifiile.. ........241

Bibliografie ..........242

VII. Juciria ca instrument al ludicului - Ramona fAiUAnU;Rodica BRANI$TEANU.......... ..................244VII.I. Jucdria qi rolul ei psihopedagogic ................ ......244VII.2. Cerinle ale confecliondrii qi ale utilizdrii jucdriilor .............. 247VII.3. Funcliile jucdriilor ................. .......... 249VII.4. Tipuri de jucdrii educalionale................. ............250Bibliografie ...........254

mar - Olga CHIg ......

vvvrrJr\Df\I\ u .... z))VIII.1.1. Planul Jena _ scurt istoric\/IIIltD-:-^i-^i: ...,.'.255VfII.l.2. principii;i mod de organizar........ """"""".. z))\/TTI11 r^^--r^V[L1.3. Jocul in planul ritmic de activitate. """" zJ /\lrrr 1 A n .^..^--, .......260........... zou

}ff I i lf:i:"* de introducere a jocului in qcoali..... ...260u[.1.5. Jocul in practica educalionald ... zot)

rrofio - ----*irv'ere "...........' 263Bibliografie """"""" 263

VIII 2 ,4o^-nta,l -; --^^r:-.t t 1. """"""..'...265VIII.2. Aspectul Si mediul ludictn pedagogia Waldorf - Sorin IIGAREANU.......... .....266Vlll.2.l.Dimensiunealudiciaexistenfeiomeneqti.....

..........266VIII.2.2. Nivelurile de abordare ludicn. Gridinila,clasele primare, gimnaziale, licealevIIL2.3.De la jocul tiOer la jocui

"oJ;............................................ . rr23

VIII.2.4. Metamorfozele ludicului la vdrstele gcolareqiformareacomplgxiapedagogilorWaldorf... .....................270VIII.2.5. Sintezi 9i deschidere .... .........272Bibliografie

..........272I/IIL3. Jocul tn pedagogia curativd_ Goldqie MIRONICAVIII.3. 1. Importanla joculuiWIl.3.2. Jocul ?n primul ."pt"rrut J" ui4a..................................... ..".........31!VIII.3.3. Jocul.in ciclul primar qi gimnazial ........2g2VIII.3.4. Concluzii ..._..... .. .. . ........285Bibliografie

...........286wII'4' Jocurile cooperative - tehnicd de bazd tn pedagogia Freinet -Smaranda PUgcA$.... .............2g7VIII.4.l. Generalitd{i

.....287VI[L4.2. Valenlele jocu1ui...........

.....2g7VIII.4.3. Exemple de jocuri..... .........28gVIII.4.4. Concluzii ........2g2Biliografie

............2g2WII.5. Specificut jocului in alternativaeducalionald Step by Stnp - Smaranda FLOREAN ......293Vm.5.1. Alternativa educafionald Step by Step _ scurt istoric ................. 2g3VIII.5.2. principiile alternativei Step by Step..................-.... ............293V[I.5.3. Managementul unei zile dlqcoald in clasa Step by Step ...........295VI[.5.4. ImporranJa jocului in alternativa Step by St"t:.-. .....................296vI[.5.5. Exemple de jocuri organizatein diferite momente

ale zilei in clasa Step by Step ........... ..............,... 297BibliografieI/III.6. Jocul in educalia Montessori_Ar"-M;;"

"*rOr"raNU................. ;3;6

VIII.6.1. Joc qi joacd. .....306VIII.6.2. Scurt istoric ..... 306VIII.6.3. Principiile Pedagogiei Montessori. ....... 308VIIL6.4. Mediul pregbtit in Pedagogia Montessori...................................309VIII.6.5. Concluzii ........312

Bibliografie ...........312

IX. Jocul la virsta adulti - Cristian STAN......... ....... 313IX.l. Premisele dimensiunii ludice ole vdrstei adultein societatea contemporand............... ......... 3131X.2. Tipologia jocurilor la vdrsta adultd: clasfficare ;i exemp\ificdri...............3161X.3. Beneficiile jocului la vdrsta adu1td......... .............. 327Bibliografie ...........330

ice specifice invi{SmAnfuluirtive.

; de activitate ludicd pe careactiviti,tile institulionale qi

activitdlile didactice alese,

arml de pdpuqi, teatrul de

ur4vdnfii ca instrument alnfele confecfiondrii qi ale

: de mare interes: specificultive educa{ionale existenteArsta adulti in societatea

lui ;i a activitdlilor ludicerteratura pedagogic5, motivoreticieni, cadre didacticervil5mdntul preuniversitar,)v(rcilre.

Coordonatorii

FUNDAMENTELE ISTORICE, LINGVISTICE

9r socrALE ALE JOCULUT

1.1. Jocul- o abordare diacronici 9i polisemanticiHorafiu CATALANO1

1.1.1. Dimensiunile epistemice ale joculuiDeqi jocul are o istorie scurtl ca domeniu qtiinfific, in realitate, istoria ideii de

joc se suprapune cu istoria umanitSfii; el face parte integrantd din toate culturile,fiind una dintre cele mai vechi forme de interacliune socioumand. Indiferent de

vdrsta la care sunt practicate qi de spafiul geografic in care sunt organizate, jocurileau nu numai o serie de caracteristici comune, dar qi o serie de elemente culturalecare le imprimd originalitate.

Complexitatea, multidisciplinaritatea qi pluridimensionalitatea jocului au tre-zit interesul specialiqtilor din variate domenii ale cunoaqterii umane. Tratareamecanismelor acestui subiect polisemantic a preocupat deopotrivi pedagogi,psihologi, sociologi, antropologi, psihiatri, lingviqti, filosofi, etnologi, biologi,filologi, istorici, matematicieni etc., tofi atragi de necesitatea definirii, a explicitdriiqi a inlelegerii acestei teme.

Analiza diacronicd a jocului ca activitate uman6 a constituit un obiect de

interes pentru teoreticienii gi practicienii din diferite domenii gtiinlifice. Identi-ficarea exactb a momentului apariliei qi a originilor jocului rcprezintd un demersdificil de realizat, din cauza imposibilitifli analizei unor documente istoricerelevante si a caracterului universal Ei atemporal al acestuia.

Jocul este prezent,in toate domeniile vielii qi ale crealiei. Mecanismele joculuiau fost arnlizate din cele mai variate perspective. Studiul jocurilor a fost marcat, de-a

lungul secolelor, de nume mari ca: G. Cardano, Despre jocul de hazard (1565),Galileo Galilei, Consideralii asupra jocului de zaruri (1642), Christian Huygens,calculul in jocurile de hazard (1657), Pierre-Remond de Montmorr, incercare deanalizd a jocurilor de hazard (1708) (...). in secolul al XX-lea, Johan Huizinga,

1 Conferenliar universitar doctor habilitat, Departamentul de $tiinle ale Educaliei,Facultatea de Psihologie gi $tiinfe ale Educafiei, Universitatea Babeg-Bolyai, Cluj-Napoca.

1,L

Roger caillois, Louis-Jean calvet, Roger Daval, Jean chateau, Jean piaget,,(Marcus, 2003,pp.13 - i6).

Este necesar s5 precizdm faptul c5 aborddrile interdisciplinare, multidisciplinareqi chiar transdisciplinare au dat amploare qi au determinat apaifra unor noiparadigme in abordarea jocului ca actiiitate umand. Astfel, ,,vorbim despre jocurilecopilariei, ale literaturii' ale matematicii, ale tacticii rdzboinic,edar vorbim, totodat',gi despre jocurile viefii, precum qi are morfii inseqi,, (ceia, 2016, p.30). Istoriacopilului gi a copildriei, pedagogia jocului, antropologia, etnologia, lingvistica,studiile de psihologia dezvortdni etc. se circumscriu gi u'"ti.rita1ilor de joc, in moddirect sau indirect, contribuind la explicitar"u ao-"niur.ri"*urrrnlio. al jocului.(Catalano,2018)

,,o definilie unitard ;i exhaustivi a noliunii de joc este greu de identificat, fiedin cauza marii diversiti{i a formelor sale de manifestur" _-d" la jocurile sacre qiiniliatice din perioada preistoricd la teoria jocurilor logice fi matematice sau lajocurile specifice fiec[rei etape de dezvoltare umanr -, fie din cauza resurselorinformative vaste qi voluminoase.,' (Catalan o, 201 g, p. 67; )Indiferent de spafiu gi de timp, la fiecare popor pot fi identificate cuvinte careinduc activitatea ludic[ sau se circumscriu acesteia, chiar dacr nu existd o concep-lie unanimd despre joc; ,,pentru fiecare grup uman, nofiunea de joc nu con{ine maimult decdt exprimd cuvdntul de care grupul respectiv dispune in acest scop (...).Toate popoarele se joac6, qi se joacd in mod uimitor de asem5ndtor, dar nofiuneade joc nu este nici pe departe cuprinsi in toate limbile intr-un singur cuv6nt in modat6t de categoric ai in acelaqi timp atdt de larg ca in limbile e,ropene moderne,,(Huizinga, 2012, p. 77).

In contemporaneitate, jocul este vdzut ca activitate predominanta la vdrstacopilSriei, efectuat[ de bunivoie, cu dimensiuni formative plurivalente pe toat6durata existen{ei uma.ne, dar cu finaritd{i diferite, date de ,rarstd, de personalitateaqi de etosul cultural al fiecdrui individ angrenat in joc.

1.1.2. Dimensiunile lingvistice ale joculuio trecere in revisti a sensurilor lingvistice are jocului, pe care le regisim indiferite culturi, este realizat,- de Mariana popa (2013), av6nd ca reper lucrarea luiJohan Huizinga. Astfel c[, in limba greacl,pentru definirea jocurilor, se folosesc treicuvinte foarte indrigite de greci in perioada Anti chite,tii: paidia- cu sensul de ,,ceeace line de copil", putind desemna diferite forme ale 3ocului, de la cele elevate p6nila cele sfinte -, atyro - cu sensur de ceva neimportant - qi agon- cu sensur jocului

de competilie. in India, kridati era un termen mai cuprinzdtor dec6t la greci qi sereferea atdt lajocul animalelor, c6t qi la jocurile copiiior ;i la cele ale adulJilor, incazul celor din urmd jocul putdnd imbr[ca sensul unor spectacole sau al unor drame.Daci in societatea indiand strdveche nu regdsim sensul de competifie atribuittermenului joc, la chinezi, cuvintele chang qi sa; desemnau jocuri de competifie,

L2

'

Iean Chateau, Jean Piaget,,

lisciplinare, multidisciplinareeterminat apailia unor noi;tfel, ,,vorbim despre jocurileboinice, dar vorbim, totodat[,(Ceia, 2016, p. 30). Istoria

logia, etnologia, lingvistica,i activitifilor de joc, in modeniului gtiinlific al jocului.

: este greu de identificat, fietare - de la jocurile sacre silogice qi matematice sau la

-, fie din cauza resurselor67)rt fi identificate cuvinte careiar dacd nu existi o concep-junea de joc nu confine maidispune in acest scop (...).

le asem[ndtor, dar nofiuneahtr-un singur cuvdnt in modlimbile europene moderne"

ate predominantd la vdrstarative plurivalente pe toatbde vdrstS, de personalitatea

;ului, pe care le regdsim inavdnd ca reper lucrarea lui

reajocurilor, se folosesc treipaidia - cu sensul de ,,ceeaului, de la cele elevate pdnd

;i agon - cu sensul joculuinnzdtor decdt la greci gi se

>r qi la cele ale adullilor, inectacole sau al unor drame.ensul de competilie atribuitmnau jocuri de competi[ie,

de noroc sau de indemanare, iar cuvantul won se referea la jocul copiilor. ,,Spredeosebire de limba chinezd" qi asemenea limbilor occidentale moderne, limbajaponezd, dispune de un singur cuv6nt, foarte precis, pentru func{ia de joc ingeneral, qi de respectivul antonim, care indic[ seriozitatea. Substantivul asobi qiverbul asobu inseamnd joc in general, destindere, recreare, distraclie, excursie,amuzament, extravagan{d, joc de noroc, a zdcea nefolosit, a fi f6rd lucru,,(Huizinga, 2012, p.84). Elkonin afirmd cd in toate limbile europene ,,cuv6ntul joca inceput si se extindi asupra unei largi sfere de acliuni umane, care, pe de o parte,nu presupun o muncd grea, iar, pe de altd parte, oferd oamenilor veselie Eisatisfaclie" (1980, p. 14).

Invocarea cdtorva sensuri atribuite termenului joc in diferite culturi ni s-apdrut bine-venitd intr-un prim capitol care familiarizeazd cititorul cu istoricitateaunui termen transcultural cu semnificalii multiple qi extinse, fbr6 intenfia de arealiza cercetdri lingvistice qi istorice laborioase asupra noliunii dejoc.

1.1.3. Iocul in zorii umanitdlii ;i tn Antichitatein continuarea prezentdrii succinte a istoricitdlii jocului, ne propunem o ana-

lizd a acestuia qi a modului in care a fost perceput de-a lungul evoluliei umanitdliiin funclie de opiniile dominante fa!6 de copii qi de copil[rie. Datoritb importanleiacestuia pentru umanitate, Cohen (1993) sugereazd cd jocul este la fel de vechi caomenirea, iar Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, afirmd cd ,,misterul crealieiconstd in caracterul ei ludic, gratuit qi numai realizdnd in propria-ne existenldaceeaqi gratuitate - altfel spus: jucAndu-ne - vom ajunge la dezviluirea tuturortainelor" (2017 , p. 9).

Astfel, in zorii umanit[1ii, jocul fbcea parte din toate ritualurile care il puteaupune pe om in leg[turb cu sacrul. Mitologia ne familiarizeazd ctt isprdvile multoreroi, a cdror nastere qi copilSrie sunt ieqite din comun, dar care ,,instaureazdjocurile sportive, qi una din formele caracteristice ale cultului lor este concursul de

lupte. Conform unei tradi{ii, cele patru jocuri panelenice, inainte de a apar{ine luiZeus, era:u consacrate eroilor (Cultul luptei de la Olympia, de exemplu, eracelebrat in onoarea lui Pelops)" (Eliade, 2011,pp.257 -258).

in populara sa lucrare, Copilul ;i jocul, Jean ChAteau este de pdrere cE

majoritatea jocurilor au ca sursd iniliald activitAUle magice: ,,Toba are la primitivi unrol religios qi credinciogii le atribuie sunetelor ei virfuli misterioase. Jocul Omuleyulmai trdie;te, pe care-l gbsim deopotrivd in Siberia, in Spania, in Portugalia qi in!5rile din nordul qi din centrul Europei, constb in a trece din mAnd in m6ni o surceaaprinsd a cSrei flacbrd, trebuie menfinutd c6t mai mult posibil. Acest joc ar fi legat deo veche legendS despre ritul secret al maniheenilor" (ChAteaql967, pp. 138 - 139),maniheismul fiind una dintre cele mai importante religii practicate in Antichitate.Din cercetdrile etnologilor, se pare cd qi sfdrleaza a avut un rol magic qi a servit,ini1ial, ca instrument in recuzita vrdjitorilor, iar zmeul reprezerta sufletul inExtremul Orient, plasat in centrul atentiei la diferite sdrbdtori.

13

inci din mileniul al Il-lea i.Hr., arienilor din India le era ,,destul de popularjocul de zarui, un intreg imn din Rig veda (x,34)ii este consacrat,, (Eliade, 20r 1,p. 183), pe cdnd in antichitatea greacl, platon il considerd pe om ,,o jucdrie aze7lor", fiecare om trebuind sd-Ei triiascdvia[a,juc0nd cele mai potrivite jocuri,,(Marcus, 2003, p.34).

in conceplia despre educalie exprimati in politica,Aristotel afirmd cd, pdnd,la vdrsta de 5 ani, unui copil nu i se poate cere o ,,sfor{are a minlii, nici osteneliviolente cate ar impiedica creqterea. Dar i se poate cere activitatea necesari ca sise inlSture lenevirea deplinI a corpului. Atunci se pot impinge copiii la mipcare cudiferite mijloace, dar mai cu seam6 prin jocuri; iar jocurile ce li se dau nu trebuiesi fie nevrednice de oameni liberi, nici prea anevoioase, nici prea u$oare. Toatetrebuie fbcute aici spre a-i pregbti pentru lucrdrile care ii atteapta mai tdrziu.Jocurile lor sd fie indeobqte schilele exercifiilor cu care se vor indeletnici la ov6rstd mai inaintatd" (1999, p. 15a). pentru etapele de varstr in care munca esteactivitatea predominant[, acelaEi filosof se manifestd cu refinere fald de alternareaacesteia cu repausul, astfel cd ,,cel din urm[ este netdg[duit de preferat; dar trebuiea cduta cu mare grijd s5-1 umplem cum se cuvine. Negreqit, nu prin jocuri; cdci arinsemna si facem din joc scopul insugi al viefii, lucru imposibil. Jocul este maiales util in mijlocul lucrdrilor. Omul care munceqte are nevoie de relaxare, iarjocul are numai scopul sd relaxeze. Migcarea pe care ne-o d6 jocul destinde spiritulqi-l odihnegte prin pldcerea pe care o de" (l9gg,p. 15a).

in lucarea Institutio oratoria, Quintilian ,jnsistd asupra necesitdlii de a seasigura copilului un mediu care s[ exercite o influenld intrutotul pozitivd. Lainceput, in procesul educa{iei, se va folosi mai ales jocul. prin joc, copilul nunumai igi va dezvolta forlele fizice qi psihice, dar iqi va manifesta caracterul giinclinaliile" (Stanciu, 1977, p. 45).

Atdt la greci, cat qi la romani, marile jocuri publice erau dedicate zeilortutelari ai cetdfilor. Jocurile olimpice, linute in cinstea lui Zeus la olympia, ,,auatras locuitori din intreaga lume greac6,, chiar daci era.u organizate la fiecare patruani, din anil 776 i.Hr. pdn6 in 395 d.Hr." (Swaddling, 200g, p. 7), cand au fostdesfiinlate de impdratul roman Teodosiu L Din 1896,la Atena se reiau JocurileOlimpice Moderne, la inifiativa baronului francez Pierre de Coubertin. Organi-zarea jocurilor olimpice nu era intampldtoare, astfel cb, ,,intotde atxp zi11acea maiimportantd a festivitdlilor coincide a cu a doua sau a treia lund plinb de dupdsolstiliul de vard. Acest lucru poate indica o asimilare, in jocuri, a unor rifualuri alefertilitafli care celebrau secerisul" (Swaddling,200g, p. 12). cu toate cdfemeile nuerau acceptate in cadrul jocurilor olimpice, ele aveau posibilitatea sd participe lajocurile organizate in cinstea zeilei protectoare a cbsniciei, a cEminului qi afemeilor miritate, precum gi a reginei zeilor qi a oamenilor, Hera. La fel ca incazul intrecerilor olimpice, gi acestea se organizau o datd la patru ani, cu o singuriprob5: alergarea.

L4

dia le era ,,destul de popularxte consacr at" (Eliade, 20I l,rnsider[ pe om ,,o jucirie and cele mai potrivite jocuri"

ca, Aristotel afirmd cd, pdn6forfare a minfii, nici osteneliere activitatea necesard ca sd

rmpinge copiii la migcare cucurile ce li se dau nu trebuiemse. nici prea u$oare. Toatecare ii agteaptd mai tdrziu.eare se vor indeletnici la oJe vArsti in care munca este

cu refinere fajn de altemarea

;6duit de preferat; dar trebuiegregit, nu prinjocuri; c[ci arru imposibil. Jocul este maiare nevoie de relaxare, iar

re-o di jocul destinde spiritulD.

I asupra necesitdlii de a se

mli intru{otul pozitiv6. La; jocul. Prin joc, copilul nuii va manifesta caracterul si

rublice erau dedicate zeilor:a lui Zeus la Olympia, ,,auu organizafe la fiecare patrug" 2008, p. 7), cdnd au fosti, la Atena se reiau Jocurileierre de Coubertin. Organi-i" ,,intotdeauna zi:ua cea maia treia lund plind de dupbinjocuri, a unor ritualuri ale. 12). Cu toate cd femeile nuposibilitatea sd participe la

:dsniciei, a cdminului qi a

menilor, Hera. La fel ca inili la patru ani, cu o singuri

chiar dacd educafia spartand din secolele VIII - vI i.Hr. era preocupatd deexerciliile militare, de aruncarea sulilei sau de mAnuirea armelor, ,,un locimportant il ocupa jocul cu mingea" (Stanciu, 1977,p.26).

Jocul cu zaruti era, de asemenea, o distractie favoritl a grecilor, care vedeauin ea o adevdratd artd. Este necesar sd precizdm c[ jocul era un fel de elementpacifist intre cet6lile grecegti rivale, care, o datdla patru ani, fbceau pace in timpulJocurilor olimpice. Jocul cu argice, o variantd a jocului cu zaruri, era practicat cudexteritate la greci din cele mai vechi timpuri. in llictda lui Homer (cap. 23,versurile 85 - 88), g6sim o aluzie la pasiunile pe care le dezl[nfuia acest joc, gianume: duhul lui Patrocle l-a ucis pe fiul lui Amphidamas doar pentru-o mdnd dear;ice.,,Jocul se practica cu patru arqice, pe baza unui regulament care nu linea devalorile numerice intdlnite astdziin cazul jocului de zaruri. Cea mai mare valoare ise atribuia combinafiei Aphroditei/Venerei, care consta in aruncarea a patru arqice,fiecare cu o faletd diferitS: l+3+4+6. Cea mai proastd aruncare era formatd dincdderea a patru arsice cu toate cele patru fafete corespunzbtoare valorii 1, adici1 +1+1+1 " (Oancea, 2016, p. 65).

La romani, jocurile erau diferenliate in funcfie de vArst[, iar cele ale copiilorse deosebeau intre ele in funclie de condilia sociald a pdrinlilor. ,,intr-una dinsatirele sale, poetul Horaliu considerd om ftrd minte pe cineva care, fiind in toatdfirea, s-ar apuca sd ridice cdsule din buc6li de lemn, sI inhame qoareci la uncdrucior, sd cdldreasci pe o trestie lungi sau si se joace de-a cu so! sau fbre (...)Este limpede cd toate cele enumerate de poet sunt jocuri de copii" (Lascu, 1965,p. 388). Din perioada domniei lui Commodus (impdratul roman care a luptat cagladiator qi care nu era prea iubit de romani din catza tiraniei lui) putem invocajocurile extreme ale adullilor ca jocuri ritualice ,,interpretate gi ca o formd extremide pietate fafd de zei, deuotio (...) in perioada imperiali spectacolele de gladiatoriajung sI reprezinte una dintre cele mai apreciate forme de divertisment, la careparticipd toate clasele sociale" ($tefan, 2016, p. 193).

Nicio analizd a jocului nu poate fr Jdcutd frrd a invoca lucrarea devenitlclasicd a istoricului gi filosofului Johan Huizinga, Homo ludens, publicati in 1938in limba olandezd, in leg[tur[ cu momentul inilial al apariliei jocului in istoriaumanit6fii. Autorul consideri cb ,jocul este mai vechi dec6t cultura, pentru c5noliunea de culturS, oricAt de incomplet ar fi ea definitI, presupune in orice caz osocietate omeneascS, iar animalele nu l-au aqteptat pe om ca s[ le invele sd sejoace. Ba chiar se poate aftma, frrd risc, cd civllizalia omeneascd nu a addugatnicio caracteristicd esenfiald noliunii generale (...) Chiar qi in cele mai simpleforme ale sale qi chiar in viala animalelor, jocul este mai mult dec6t un fenomenpur fiziologic decAt o reacfie psihicd determinat[ pur fiziologic. El dep[Eeqte caatare limitele unei activitdli pur biologice sau cel pufin pur frzice. Jocul este ofuncJie plind de tilc" (Huizinga,2012, p. 39).

15

Gabriel Liiceanu, in prefala lucrbrii lui Huizinga, este de pdrere c6 acesta ,,aplasat istoria jocului pe linia marilor evenimente ezoterice ale omenirii, pe caregenerafiile urmdtoare le-au inregistrat ca artd, literaturd, infelepciune _ culturdspirituald in general; agon spectacular, asezatdeasupra lumii obignuite gi generdndplus-produs spiritual" (Huizinga, 2012, p. lg).

Maitdrziu, in anul 1958, Roger caillois, scriitor qi antropolo gfrancez,autorulvolumului clasic Jocurile si oamenii, publicat in Fran{a, emite o teorie caresugereazd un ,,transfer prin care un obiect sacru trece la stadiul de juc6rie: laorigine, jocurile aparfin universului ritualic, dar apoi se indep6rteaz1 de acesta;jocul devine un rit frrd' mit, adicl un ritual. Jocul cu mingea, stramogul fotbalului,a fost ini{ial un rit Maya legat de miturile cuceririi cerului, iar mizajocului,mingea, reprezenta soarele. Masca este exemplul cel mai semnificativ in aceastaprivintd - trecerea acestui obiect sacru universal la stadiul de jucirie reprezintd oschimbare radicald in istoria civiliza[ieiumane.

in India vedic6, vom gisi implicatiile sacre ale jocului leagdnului, ce esteasociat cu ploaia, cu ideile de fecunditate gi de renagtere ale naturii. primivara, seleagdnd in mod solemn Kama, zeul iubirii, gi Krishna, protectorul vacilor sacre.Nu sunt uitate- nici jocurile grecilor, dedicate divinit[1ilor gi acompaniate desacrificii qi procesiuni (...). Jocul este o afacere serioasd pentru mulJi g6nditori careau meditat asupra lui (...), in mod specular muncii oamenilor cozeli se pozifio_neazi jocul zeilor cu oamenii! (...) in India vedic[, zeitiltrile (denumite sura si deva,sunt obiectul unui ritual sacrificial serios) se joac5, iar jocul 1or este rrea1ia,,conseryarea sau distrugerea lumii (...). i" India contemporani, in cadrul progra_mului urban de bhaiana (c6ntec colectiv de imnuri), dansul lui Krishna este numitlila {6lumd), iar participantele se joacd ca fiind pdstori{ele (Gopi) zeului Krishnacu care glumesc. Jocul lor erotic are insd profunde implica{ii mistice, precum inCdntarea cdntdrilor (.'.). Jocul ritualic devine teribil de serios atunci cdnd,vizeazd,jocul lui Dumnezeu insuqi cu inima omurui" (Bulboacd,20r5,pp. 3 - g).

1.1.4. Jocul tn Evul Mediutn perioada Ewlui Mediu, copillria qi jocul sunt caracte izate de teoriile,

uneori contradictorii, pe care le reglsim in literatura istorica, qi de pozifiile binareimplicate de aceasta. ,,Este uqor si ezili intre a-i considera pe copii fie mici ingeri,fie mici demoni sau intre a te simli obligat sd protejezi un copil !i u t" teme cd veift epuizal de acesta" (Heywood, 2017,p. 59).

De asemenea, ovidiu Drimba afirmd cd, in documentele medievale, nu seregisesc informa{ii legate de educalia adecvat[ vdrstei copilariei, deoarece ,,civili-za[ia medieval[ - spre deosebire de cea anticd - o., p"r."pea diferenla existentdintre lumea copillriei qi cea a adullilor,, (Ig90,p. 667).

Ca si trecem dinspre specificul jocului in Antichit ate la particularitilileacestuia in Ewl Mediu recurgem la opinia lui clapardde (1975,p.93) fa!6 de

16

a" este de pdrere ci acesta ,,a,oterice ale omenirii, pe careatur6, inlelepciune - culfurda lumii obignuite qi generdnd

;i antropolo g fr ancez, autorulFranla, emite o teorie careece la stadiul de jucdrie: lari se indep[rteazd de acesta;mingea" shdmoqul fotbalului,:ii cerului, iar miza jocului,I mai ssmnlficativ in aceastdradiul de jucirie reprezintd o

: jocului leagdnului, ce este

ere ale naturii. Primdvara, se

ra" protectorul vacilor sacre.

initifllor qi acompaniate de5 pentru mulli gdnditori carenmenilor cu zeli se pozitrio-tElile (denumite sura Si deva,r, iar jocul lor este uealia,emporani, in cadrul progra-lansul lui Krishna este numit>ri1ele (Gopi) zeului Krishnamplicafii mistice, precum inle serios atunci cdndvizeazd

\2015,pp.3-8).

rnt caracterizate de teoriile,storicS, qi de poziliile binaredera pe copii fie mici ingeri,i un copil Ei a te teme cd vei

:umentele medievale, nu se

i copil[riei, deoarece,,civili-percepea diferen{a existentd

rtichitate la particularit5lileardde (1975, p. 93) fald de

semnificafiile copiliriei de-a lungul istoriei omenirii, exprimati in lucrareaPsihologia copilului ;i pedagogia experimentald: ,,anticii, care din multe puncte devedere aveau o mai justi conceplie dec6t noi cu privire la viald, acordau jocurilor ineducafie locul de onoare (...). Mai tdrziu insb, in Elul Mediu, sub influenla ere-dinfelor religioase r[u inlelese, a inceput o cruciadd impohiva a tot ce putea aducebucurie in via!6 (...) Ei jocul copiilor a fost cuprins in acest dSunltor ostracism". Oopinie pa4ial convergentl cu cea exprimatd de Clapardde este gi aceea a lui EmilPiun, care afirmi cd ,,Din punct de vedere pedagogic, Evul Mediu constituie operioadd relativ siracb in idei pedagogice propriu-zise, dar bogat5 in privinlapreocupdrilor referitoare la qcoald qi la organizarea educali ei" (2017 , p. 32).

Interesanti si provocatoare ni se pare teoria lui Philippe Arids (1914 - 1984),un excentric istoric francez, care s-a ocupat cu acribie de istoria copilSriei inlucrarea L'enfant et la vie familiale sous l'ancien rdgime, publicatd in amtl 1962,supusd unor critici severe, conform c[reia in Evul Mediu copiii erau privifi ca niqtemici adu{i. Prin urmare, nu se poate vorbi despre copilSrie in lumea medievalS.

in aceastl perioadb copilbria era o etapd riscanti, care trebuia dep6qitd rapid Eicare nu merita sd fie valorizatd. Copiii,,se alSturau adul,tilor in jocuri gi distracfiiqi, fie cE erau curteni, fte c6, erau muncitori, ei practicau o meserie, aruncdndu-se

in rutinele zilnice, triind qi muncind cu cei care ajunseseri deja meqteri"(Heywood, 2017, p. 25). Totuqi, existau qi opinii conform cdrora, ,,in timpulElului Mediu timpuriu, s-au auzit voci rdzlele din mdn[stiri lSuddnd copildria. inacest moment, opiniile erau foarte impdrfite: fie copiii erau canalele influenfeidiabolice, fie ale influenlei divine" (Heywood, 2017,p. 6l).

Din lucrarea Evul Mediu occidental a medievalistului german Hans Peter VonPeschke reiese ci primii qapte ani de viald ai copiilor din Evul Mediu suntprezentali diferit fa!5 de teoria lui Arids: ,,deoarece pdnd in al qaptelea an de viafd,copiii nu aveau prea multe de ftcut in gospoddria pdrinlilor, aveau suficient timpsd zburde pe afard" (2005, p. 19).

Referitor la implicaliile ludusului in cultura Evului Mediu, Huizinga afirmb:

,,Yia!a medievald este plini de joc: un joc popular zglobiu, nebunatic, plin de

elemente pdgdne, care gi-au pierdut semnificalia actlualitdtii, s-au prefrcut insimple glume, apoi jocul cavaleresc pompos qi solemn, jocul rafinat al iubiriicurteneEti Ei inc[ o serie de alte forme" (2012, p. 285).

Majoritatea jocurilor agreate de copiii acelor vremuri se pistreazd qi in zilelenoastre: intreceri de ghicitori qi c6ntece, de-a prinselea, de-a v-afi ascunselea,

inc[ieriri intre biiefi, jocurile cu bile sau titirezul. Chiar dacd cei doi autori aupdreri diferite despre primii gapte ani, vdrsta adolescenlei are unele caracteristicicomune: ,,copiii cu vdrste mai mari sau adu{ii nu aveau timp de jocuri, pentru cE

lucrau at0ta timp cdt era lumind afard, seara igi permiteau probabil un joc de table.Duminica qi in zilele de slrbdtoare, jocurile se mutau in aer liber Ei se pot comparacu popicele din zilele noastre" (Peschke,2005, p. 19).

L7

h.

Jocurile Europei medievale au fost, in principal, aceleaqi cu cele are Egiptului:zarui, knuckrebones (oc de origine anticd,lucaf de regulr cu cinci obiecte mici),dame etc' Despre preocuparile ludice ale soliei regeluicarol al vl-lea al Franlei,afldm din lucrarea copilul siiocul:,,in secolul al xrv-lea, in curtea reginei Franlei,Isabela de Bavaria se amuza cu befigoare de marocc,o,, (ch6teau, p. i3g). cu toate cdorigineajocului de crr{i nu este cunoscutd, se pare cd debutul acestuia ar fi aparlinutEwlui Mediu si ,,era rezewatadulfror qi practicat de regi,, (ch6teau, 1967,p. 139).Ideea centralS suslinutd de majoritatea medievaligtilor este cd in Ewl MediucopilSria qi implicit jocurile nu erau considerate prroritag ale acelor vremuri, iaraceasti limitare poate fi pusd pe seama faptului cd introducerea copilului in lumeaadulfului se reariza de timpuriu, astfel c5 perioada copilariei, asa cum o percepemnoi astdzi, apfiinea inilierii pentru vdrsta adultr. Uralt -oiiu al lipsei dovezilorclare fald de copillrie qi activitilile specifice acesteia este qi.raairu atractivitate aautorilor medievali fald de vdrsta aduite, mai mult ,,sursele medievale erau adeseavagi atunci c6nd era vorba de estimarea vdrstelor, fiind prinse in ambiguitrlile cese asociaz[ limbajului din acest domeniu,, (Heywood, ZOtl,p. ZSy.

1.1.5. Jacul tn Rena;tere sau rena;tereajoculuiRenaqterea a fost perioada care a adus in prim-plan sensibilitatea fa16 de copirqi de copildrie qi a marcat triumfur umanismurui ;i ai unei noi conceptii despre om,vdnft ca o fiinfr liberd, autonom[ qi creativ[. ,,Educa[ia u 3r*t un rol esenfiar ingdndirea Renagterii. Tratatele qi experimentele educalionale au proliferat _ de lavittorino da Feltre ra Instruirea unui prinla lui Erasmus. Idealul lor, menlin6nd ?nacelaqi timp bazele instruirii creqtine, era de a dezvoltaatdt talentele mentale, cat sicele frzice" (Davies, 2016, p. 424).Instifutia qcolar[ qeatd de da Feltre , casa giocosa, va rearizaun echilibru intreexerciliile fizice qi cele intelectuale prin adaptarcacelor qapte arte liberale la ,,noilecerinte" (Stanciu, 1977, p. 79), iarjocul era folosit dr"pi ,."o-pensd pentru eleviicare realiza.o cu succes sarcinile de invdfare; pedeapsa co orala # exclusi.un alt reprezentant de seamd al Renaqterii, Erasmus din Rotterdam, respec_tdnd direcfia umanizdrii qi a formrrii omului, intr-una dintre lucrdrile cu caracterpedagogic' La civilite pudrile, evidenliazd respectarea particularit[lilor indivi-dualq astfel cd ,,incrinafiile copilului se dezviluie in joc,,iErur-u. apud Stanciu,7977, p. s3). in lucrarea Despre obiectere de invdJdmdn, ruu'Luis vives, unapropiat a lui Erasmus, fundamenteazdteoiasa pedagogi

"Jp"b*psihologice qiii atribuie mamei un rol determinant ?n educafie: ,,procezul de invdlnm'nt va trebuisi inceapd de la o vdrstd fraged6, sub formd de joc. Mama sd-r invele pe copilliterele cu ajutorul jocului. Totodati, jocul este gi un mijloc de a cunoaste-:%1il::il1""':i.,f*lT;il#*",*,moderne,u"o,o;;;:""pedagogice ,,un rol important jocului, care - aprecia el - d6 corpului miqcare, iar

18

I

l

l

aceleaqi cu cele ale Egiptului:reguld cu cinci obiecte mici),ui Carol al Vl-lea al Franlei,-leq in curtea reginei Franfei,(ChAteau, p. 138). Cu toate cdlebunrl acestuia ar fi aparlinut:gi" (Chdteau,1967, p. 139).istilor este cd in Evul Mediurritigi ale acelor vremuri, iarFoducerea copilului in lumeapildriei, aEa cum o percepemalt motiv al lipsei dovezilor

r este gi vddita atractivitate aursele medievale erau adesea

nd prinse in ambiguitifile ce2017,p.35).

an sensibilitatea fa\d, de copilrnei noi conceplii despre om,6ia ajucat un rol esenlial inrlionale au proliferat - de larus. Idealul lor, men{indnd inr atAt talentele mentale, cdt qi

'. va realtza un echilibru intren 5apte arte liberale la ,,noileryt recompensl pentru eleviiorporald era exclusd.

mus din Rotterdam, respec-r dintre lucrdrile cu caracterrea particularit6lilor indivi-oc" (Erasmus apud Stanciu,imdnt, Juan Luis Vives, unogica pe baze psihologice Eiesul de invdfdmAnt va trebuiMama s6-l invele pe copilun mijloc de a cunoaqte

rne, acordd in scrierile sale:l - di corpului miqcare, iar

spiritului recreare qi agerime (...) stimuleazd, nevoia de viali in colectivitate,dezvolt6 ini{iativa, perseverenfa." (Stanciu, I9i7, p. 141).

Conlinutul ideilor specifice Renaqterii gi raportarea acestora la spiritul ludiceste caracterizatd de Huizinga astfel: ,,Dac[ a existat vreodatd o elitd conqtientdcare, compldcdndu-se in autoizolare, sb incerce si inscrie viala intr-un joc aldesdvdrqirii configurate, atunci cu siguranfi cd aceea a fost elita Renaqterii (...)intreaga atitudine spirituali a Renaqterii este cea a unui joc. Renaqterea trezegtecele doui configurdri prin excelenfd ludice ale vielii, pastorala qi cavalerismul, la onoui via![, adicd,la o via!6 literard gi festivd" (2012,p.286).

in locari serio, Culianu, un veritabil maestru al interpretdrii textelor, dimen-sioneazd jocul ca simbol al gdndirii renascentiste ;i il considerd,,ambiguu, melan-colic prin excelenfd, dar qi exaltant, din pricina imensului prestigiu al copiluluiDionysos care joacd dame" (2017, p. l7).El afirma cd misterele lumii nu pot fideslugite dec6t printr-o abordare ludicd, ,,a juca jocul lumii" (201i , p. 9). perioada

Renagterii este caracterizatd de un joc serios, in sensul in care ,,nu vom puteainfelege conlinutul jocului ftrd sd ne raport6m chiar la conlinutul Renaqterii, adicdla scopurile qi metodele Artei" (2017,p. l7).

Renasterea a promovat o noud concepfie fa!5 de gtiinfS, fald de drepturileomului, fa15 de societate gi fa!6 de educalie si a generat o adevdratd revolulieintelectuali gi artisticd. Umaniqtii au promovat libertatea de a g0ndi, ,,increderea inforfa personaliti{li umane, in rafiunea uman6, in recunoasterea dreptului omului labucuriile oferite de via!6, la fericire aici, pe p[mAnt" (Stanciu. 1977, p. 76). Unastfel de context a devenit favorabil gi fertil reconsiderdrii qi renagterii jocului,dupd perioada Er,rrlui Mediu, in care acesta nu a fost privit ca o prioritate a

libertdlii de manifestare a copilului gi implicit a dezvoltdrii armonioase a

personalitdlii.

1.1.6. Jocul in epoca modernd ;i contemporundin aceastd perioadi, jocul se reg[seqte din ce in ce mai frecvent printre preo-

cupirile multor teoreticieni qi practicieni, in consecin!5 qi industria de jucirii a

inceput si se dezvolte qi sd le ofere ,,celor mici inova{ii, precum jocurile de socie-tate, mici seturi de unelte qi puzzle-uri, precum Ei jucdrii tradifionale. Francezii auo datind indelungati in producerea de cdrli de joc cu informalii pe teme geo-graftce, istorice, precum si clasice" (Heywood,20l7, p. 158).

Friederich Froebel este primul pedagog care enun![ o teorie sistematici a

educaliei copilului de vArstd preqcolard Ei cel care dd denumirea de Kindergarten(grddina de copii) primei institulii pentru educafia copiilor mici. ,,La copil,tendinla inndscutd spre activitate se manifestd sub formd de joc. in conceplia luiFroebel, jocul nu constituie numai un exercifiu pentru int6rirea {rzicd a copilului,ci gi pentru dezvoltarea lui psihic6" (Stanciu, 1977 , pp.256 - 25i).

19

in anul 1862, L-J. Rousseau publicd revolulionara lucrare Emil sau despreeducalie in care ,,accentueazd importanla copiliriei in dezvoltarea uman6,considerand cd jocul {ine de naturaumand, put6nd fi un mijloc de educaJie extremde eficient" (Bonchiq, 2014,p.24).

In jurul anului 1900 apar reaclii vehemente fap de rigorismul educaliei tradi-fionale. Una dintre pledoariile efervescente, degi intr-o formi literard, a fost cea ascriitoarei suedeze Ellen Key in lucrarea Secolul copilului. Majestatea sa copilul.Acesta se cuvine sd aibS deplind libertate de manifestare in orice activitate p"

"ur"o desftqoarS, avdnd astfel posibilitatea si ia contact direct cu viala qi realitaiea.Edouard clapardde, reprezentant al curentului Educalia Noud, conturat in

primul deceniu al secolului al XX-lea, dar cu ,,un puternic impact in pedagogiacelei de-a doua jumdtdfi" (Albulescu, 2008, p. 1a0) a acestui secol, a construit oteorie psihologici cu privire la educalia funclionald, bazatd, pe de o parte, petrebuin!6, perceputd ca motiv al conduitei noasffe, iar pe de altd parte, pe joc. inconcepfia autorului, principala trebuinld a copilului este jocul, vdztt ca mobil alacliunii in qcoalS, dar gi in viafd. Astfel cr, ,,oricare ar fi lucrarea pe care voili sd oindeplineascl copilul, dacd ali g6sit mijlocul de a i-o prezenta astfel incdt el s-oprimeasci ca un joc, ea va fi capabild s[ elibereze in favoarea sa comorile deenergie ale copilului" (Clapardd e, 197 3,p. I 3 1 ).

Saracho qi Spodek (1998, apud. Santer, Griffiths, Goodall, 2007,pp.4 _ 5)descriu doud abord[ri pentru analiza jocului in secolele al XIX-lea qi al XX-lea,una clasicd qi alta modernS. in teoriile clasice, preocuparea era explicarea moti-vului pentru care jocul exist6, iar explicafiile au inclus: teoria relaxdrii, in careindivizii reincarc6 energia pe care o epuizeazd in munc6 - prin unnare, jocul esterelaxare qi o sursd de energie, inainte de a incepe din nou activitatea; teoriasurplusului de energie, care, spre deosebire de teoria relax[rii, a privit jocul camijloc de eliminare a excesului de energie, astfel incdt jocul a fost considerat uncomportament instinctiv, fbrd un scop imediat; teoria recapitularii, potrivit c5rreiaindivizii parcurg dezvoltarea personald, in paralel cu experienlele rasei umane,jocul fiind o modalitate instinctivi de pregdtire a copiilor pentru viafa adultd.

Spre deosebire de teoriile clasice, perspectivele dinamice moderne incearci sdexplice confinutul jocului. Teoreticienii care au adoptat aceste perspective suntFreud, Piaget gi Vigotski.

Din perspectiva psihodinamicd (Freud, Frikson qi Isaacs), copiii comunicd qielimind anxietSlile qi temerile lor dacd sunt aduqi la un nivel de conqtiinld" carepoate fi, apoi, articulat prin joc. Din aceastd perspectivd, limbajul copiilor in joceste privit ca paralel cu limbajul folosit de adulli in psihanalizE.

Piaget a fost interesat de g6ndirea copiilor ;i de modul in care acegtia s_audezvoltat. El afirmi cd ei igi construiesc cunoqtinlele printr-un angajament activ cumediul.

Aceasta este perioada istoricd favorabild dezvolt[rii, demersurilor teoretice,dar qi experimentale focalizate pe joc, este momenful in care acesta constituie

20