Anul XII Numărul 17 (189) 11 octombrie 2011

Sfânta Cuvioasă ParaschevaSfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epi-vat din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere deConstantinopol (azi Istanbul). Se spune că pe când avea 10 ani,Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântui-torului: "Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede desine, să-şi ia crucea şi să-mi urmezeMie" (Marcu 8, 34).Acestecuvinte o face să-şi dăruiască hainele sale săracilor.După o vreme se retrage în pustie. Urmând sfaturile unorvieţuitori aleşi, se îndreaptă spre ţinutul Pontului, oprindu-sela mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde varămâne cinci ani. De aici a plecat spre Ţara Sfânta, în dorinţade a-şi petrece restul vieţii în locurile sfinte. După ce a văzut Ie-

rusalimul, s-a aşezat într-o mănăstire de călugăriţe în pustiulIordanului.Dintre puţinele ştiri privitoare la viaţa ei, aflăm că într-onoapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să sereîntoarcă în locurile părinteşti.Sfântul Varlaam scrie în Cazania sa: "Să laşi pustia şi lamoşia ta să te întorci, că acolo ţi se cade să lasi trupul pămân-tului şi să treci din această lume către Dumnezeu, pe CareL-ai iubit". Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat,fără să spună cuiva cine este şi de unde vine. Aici, împăcatăcu sine, cu oamenii şi cu Dumnezeu, şi-a dat sufletul.A fost în-gropată ca o străină, nimeni neştiind cine era.

paginile I-IV supliment

O viaţă de dascăl

Despre Octavian Gruiţa, director timp de 28de ani la Şcoala cu clasele I-VIII din Giroc,s-a vorbit mult în ultima vreme şi pe bunădreptate, odată cu ieşirea domniei sale la pen-sie. Dascăl de viţă veche, profesor de istorie-geografie gradul I, domnul Octavian Gruiţa adovedit cu prisosinţă că şi profesorul de laţară, din mediul rural, poate atinge perfor-manţe atunci când omul este instruit, are vo-caţie de pedagog şi, mai ales, iubeşte învăţăceii.Om sever, dar drept, Octavian Gruiţa de-alungul vremii a fost deopotrivă apreciat de co-legi, părinţii copiilor şi mai ales de elevi, uniidintre ei ajungând astăzi dascăli la rândul lor,încercând să calce pe urmele profesoruluiGruiţa. Dar nu se poate vorbi doar despre ac-tivitatea didactică a profesorului OctavianGruiţa, deoarece aceasta s-a împletit într-operfectă simbioză cu activitatea obştească, po-litică, scriitoricească şi culturală, întregindpersonalitatea lui ca om al comunei. Tot ceeace a realizat a obţinut prin muncă şi seriozi-tate, prin respect şi disciplină, iar rezultatelenu au întârziat să se arate în timp, chiar dacăîn învăţământ “nu se numără bobociitoamna!”.

Omul Octavian Gruiţa, aflat în acestunivers al cunoaşterii, a dorit să facă unpas hotărâtor spre cariera de dascăl şirămâne prizonier al acestei hotărâri preţde 43 de ani.Raţiunea şi echilibrul său, alături decunoaşterea ştiinţei, au evidenţiat certi-tudini privind realitatea istorică a trăito-rilor pe aceste meleaguri, dar şi aeducaţiei.În scrierile sale, nu puţine la număr, adovedit o cunoaştere exactă a eveni-mentelor pe care le-a făcut cunoscute cuatâta dragoste pasionaţilor de istorie, darşi elevilor săi.A lăsat viaţa sa să se scurgă pe trepteleşcolii din Giroc, pe care a iubit-o nes-pus de mult şi pentru care sunt convinscă trăieşte la fel de intens şi în clipa defaţă.Viziunea sa asupra cunoaşterii a fostbenefică multor generaţii de elevi care,după trecerea lor prin această şcoală, auajuns oameni de nădejde, cu responsabi-lităţi, fiind apreciaţi de către societate.Profesorul Octavian Gruiţa a adunat înactivitatea sa, dar şi în sufletul său, co-mori de sentimente şi instincte care îifac cinste şi îl fac un promotor al ideilorpozitive despre şcoală şi despre actul decultură prin prisma realităţii, oricare aufost vremurile în care a trăit.A abordat diferenţiat disciplinele pe carele-a predat şi a escaladat de foarte multeori, curajos şi bine documentat, cerce-tarea istorică, cu răbdare şi perseve-renţă, devenind un martor al realităţiinoastre.Cu simţuri, pe care doar Dumnezeu ile-a dat, pătrunde în tainele ascunse aleistoriei şi cu mult tact priveşte, cândcritic, când apreciativ, procesul de în-

văţământ românesc.Am putea spune că adevărata avere aprofesorului Octavian Gruiţa, desigur,exceptând familia, este şcoala, dorinţade cunoaştere şi de educare a celor maitinere generaţii.M-am gândit mult ce pot să scriu despreprofesorul şi omul care a condus, timpde 28 de ani, destinele unei instituţii deînvăţământ cu o importanţă deosebităpentru comunitatea noastră.Am găsit un sentiment nobil, un senti-ment care îl proiectează pe profesorulOctavian Gruiţa pe latura umanităţiicare aspiră spre noi împliniri, raţiuneafiind aceea de a-i determina, zeci de anide zile, pe elevii săi să aprofundezedragostea faţă de studiu şi faţă de carte,care, alături de credinţă, este luminavieţii.Concepţiile sale au devenit încet-încet onecesitate socială, aducând în jurul săufactori de răspundere: educatori, învăţă-tori, profesori, părinţi, nu în ultimulrând elevi, dar şi autorităţi locale de de-cizie.Această şcoală se identifică cu numeleprofesorului Octavian Gruiţa, cu reali-zările sale, cu onoarea, demnitatea şicinstea de care a dat dovadă tot timpul.Urma paşilor săi va rămâne vizibilămulţi ani de acum încolo, fiind o măr-turie a personalităţii sale, dar şi a unuimanagement de excepţie privind în-văţământul românesc.Omul Octavian Gruiţa a înţeles, înaintede a începe orice studiu, că Dumnezeui-a planificat dinainte o muncă în slujbaeducaţiei şi de aceea a ales această calede care sunt convins că este mândru şifericit.

Pe lângă ştiinţă, în activitatea sa, le-aarătat elevilor săi că viaţa este aşa cuma lăsat-o Dumnezeu şi că nu au voie săse abată de la adevăr.Datorită spiritului format pentru credinţă,a învăţat să rabde şi să ierte pentru căaceasta este porunca duhovniceascădupă care se conduc toţi creştinii şi căea este adevărata cale a vieţii.În pragul emoţionantei pensionări, îidoresc să se bucure pe deplin de tot ceeace a dat Bunul Dumnezeu omului pepământ, să poată împărtăşi mulţi ani deacum înainte din experienţa şi calitateasa de profesor celor care îi urmează.Am convingerea că sentimentele acu-mulate de-a lungul carierei sale nu îi vorda nici o clipă de răgaz şi îl vor apropiamai mult de şcoala în care a pus atâtasuflet şi pentru care are atâta chemare.Domnule director Octavian Gruiţa, pre-lungeşte trecutul în viitor şi nu lăsa camunca şi rezultatele obţinute să fietrecătoare, caută ca învăţământul nostrusă fie mai bogat prin personalitatea ta şiîntăreşte sentimentul existenţei tale din-colo de orice barieră! Şi, mai ales, nuuita că eşti un moştenitor al mărturieiînaintaşilor noştri pe aceste meleaguri,trăitor şi marcator al evenimentelor.Îţi doresc „La mulţi ani”, multă sănătate şimulte bucurii alături de minunata ta fami-lie, de toţi cei care sunt alături de tine înaceste clipe de excepţie din viaţa ta!Cu deosebit respect şi recunoştinţă,

Iosif Ionel TOMA

“Prizonier”meseriei de dascăl

2 DIALOG CU CETĂŢENII

Let’s Do It Romania, la ediţia a II-a

Prins cu mâţa-n sac...CCeeeeaa ccee ttoott ssppuunneeaa pprriimmaarruull ccoommuunneeii GGiirroocc,, ddoommnnuull IIoossiiff IIoonneell TToommaa,, ccăămmaajjoorriittaatteeaa gguunnooaaiieelloorr,, rreessttuurriilloorr mmeennaajjeerree oorrii mmoolloozzuurriilloorr şşii ddeeşşeeuurriilloorr ddiinnccoonnssttrruuccţţiiii aarruunnccaattee llaa îînnttââmmppllaarree ddee--aa lluunngguull ddrruummuurriilloorr şşii ppee tteerreennuurriillee ccoo--mmuunneeii GGiirroocc pprroovviinn ddee llaa cceettăăţţeenniiii ««mmaarreelluuii vveecciinn»»,, oorraaşşuull TTiimmiişşooaarraa,, iiaattăă ccăăssee aaddeevveerreeşşttee..TTooccmmaaii îînn zziiuuaa ccâânndd îînn îînnttrreeaaggaa ţţaarrăă zzeeccii ddee mmiiii ddee ooaammeennii ppaarrttiicciippaauu llaaccaammppaanniiaa LLeett’’ss DDoo IItt RRoommaanniiaa şşii ccuurrăăţţaauu ţţaarraa ddee mmiizzeerriiiillee aarruunnccaattee aallaannddaallaaddee cceeii ccaarree,, ccaa ssăă nnee eexxpprriimmăămm eelleeggaanntt,, ssuunntt lliippssiiţţii ddee bbuunnuull ssiimmţţ,, uunnuull ddiinn--ttrree aacceessttee ««ssppeecciimmeennee»» aa ffoosstt ddeeppiissttaatt ddee PPoolliiţţiiaa LLooccaallăă ddiinn GGiirroocc ttooccmmaaiiccâânndd aarruunnccaa gguunnooii llaa mmaarrggiinneeaa ccaarrttiieerruulluuii PPllaanniişşttee..ÎÎnn ttiimmpp ccee ppeessttee 7700 ddee eelleevvii ddee llaa şşccoolliillee ddiinn GGiirroocc şşii CChhiişşooddaa îîmmpprreeuunnăă ccuuddaassccăăllii şşii uunn ggrruupp ddee vvoolluunnttaarrii aadduunnaauu ssuuttee ddee ssaaccii ccuu gguunnooaaiiee,, PPoolliiţţiiaa LLooccaallăăGGiirroocc ll--aa pprriinnss ccuu mmââţţaa--nn ssaacc ppee CCooffaarriiuu CCrriissttiiaann LLaauurreennţţiiuu,, uunn bbăărrbbaatt ddee 3377ddee aannii ddoommiicciilliiaatt îînn TTiimmiişşooaarraa,, ppee ssttrraaddaa GGhheeoorrgghhee BBaarriiţţiiuu,, îînn ttiimmpp cceeîînncceerrccaa ssăă ddeessccaarrccee mmoolloozz şşii aallttee mmaatteerriiaallee ddee ccoonnssttrruuccţţiiee îînn ccaarrttiieerruull ggiirroocceeaannPPllaanniişşttee,, ppee ppaajjiişştteeaa ddiinn aapprrooppiieerreeaa bbllooccuurriilloorr..CCoonnffoorrmm OOUUGG 119955//22000055,, ttiimmiişşoorreeaannuull aa ffoosstt aammeennddaatt ccoonnttrraavveennţţiioonnaall ccuussuummaa ddee 33..000000 ddee lleeii.. PPoolliiţţiiaa LLooccaallăă GGiirroocc vvaa aaccţţiioonnaa şşii îînn ccoonnttiinnuuaarree ppee lliinniiaarreessppeeccttăărriiii rreegguulliilloorr ddee pprrootteejjaarree aa mmeeddiiuulluuii,, aammiinnttiinndduu--llee şşii ppee aacceeaassttăă ccaalleecceelloorr cceerrttaaţţii ccuu lleeggeeaa ccăă ssaannccţţiiuunniillee îînn aacceessttee ccaazzuurrii ssuunntt uussttuurrăăttooaarree..

Elevii şcolilor din Giroc şi Chişoda au participat la campania de strângere

a deşeurilor de pe teritoriul comunMMiiii ddee vvoolluunnttaarrii aauu ppaarrttiicciippaatt llaa eeddiiţţiiaaddiinn aacceesstt aann aa cceelleeii mmaaii aammppllee ccaammppaa--nniiii ddee ccuurrăăţţeenniiee llaa nniivveell nnaaţţiioonnaall..““LLeett’’ss DDoo IItt,, RRoommâânniiaa!!”” aajjuunnssăă llaa cceeaaddee--aa ddoouuaa eeddiiţţiiee,, aa ssccooss ddiinn nnoouu llaammuunnccăă ttiinneerriiii,, ccaarree vvoorr,, aassttffeell,, ssăă aatteenn--ţţiioonneezzee cceettăăţţeenniiii cceerrttaaţţii ccuu bbuunnuull ssiimmţţaassuupprraa iimmppaaccttuulluuii ppee ccaarree îîll aarree aassuu--pprraa mmeeddiiuulluuii aarruunnccaarreeaa llaa îînnttââmmppllaarreeaa gguunnooaaiieelloorr..CCaa şşii îînn aannuull ttrreeccuutt,, pprriinnttrree cceeii ccaarreeaauu ppuuss uummăărruull llaa CCaammppaanniiaa ddiinn aacceessttăăttooaammnnăă ss--aauu nnuummăărraatt şşii eelleevviiii şşiiddaassccăălliiii ddiinn GGiirroocc şşii CChhiişşooddaa.. LLoorr lliiss--aauu aaddăăuuggaatt şşii ccââţţiivvaa vvoolluunnttaarrii,, ccaarreeaauu ddaatt şşii eeii oo mmâânnăă ddee aajjuuttoorr.. DDee llaaŞŞccooaallaa ddiinn GGiirroocc aauu ppaarrttiicciippaatt llaa aaccţţiiuu--nnee 3300 ddee eelleevvii,, ccoooorrddoonnaaţţii ddee AAnnddrraaCCoossttaa,, DDoorruu OOşşaann şşii IIooaann OOpprreeaa.. CCeeii

4411 ddee eelleevvii ddiinn CChhiişşooddaa,, aauu ffoosstt îînn--ddrruummaaţţii ddee pprrooffeessoorriiii LLiivviiuu RRââmm--nneeaannţţuu şşii OOccttaavviiaa CCooddrruu,, pprreeccuumm şşiiddee CCoonnssttaannttiinn BBăărrbboossuu.. CCooppiiiiii,,ddaassccăălliiii şşii vvoolluunnttaarriiii aauu aaccooppeerriitt oo aarriieeiimmppoorrttaannăă ddiinn ccoommuunnaa GGiirroocc,, ffiiiinnddvviizzaattee,, pprriinnttrree aallttee ppuunnccttee,, ddrruummuull cceelleeaaggăă TTiimmiişşooaarraa ddee GGiirroocc,, ccaarrttiieerruullPPllaanniişşttee,, ddrruummuull GGiirroocc -- CChhiişşooddaa şşiiaalltteellee.. LLaa ffiinnaall,, ssaacciiii ccuu gguunnooii aauu ffoossttrriiddiiccaaţţii şşii ddeeppuuşşii llaa cceennttrruull ddeeccoolleeccttaarree ddee ttrreeii vvoolluunnttaarrii ccaarree ii--aauuttrraannssppoorrttaatt ccuu oo rreemmoorrccăă ppuussăă llaa ddiiss--ppoozziiţţiiee ddee pprriimmăărriiaa GGiirroocc..ZZiiuuaa ddee mmuunnccăă ss--aa îînncchheeiiaatt ppeennttrruuccooppiiiiii,, ddaassccăălliiii şşii vvoolluunnttaarriiii ddiinn GGiirrooccşşii CChhiişşooddaa ccuu oo bbiinneemmeerriittaattăă mmaassăă ccoo--mmuunnăă,, llaa ccaarree aauu sseerrvviitt ccuu ttooţţiiii oo ppiizzzzaaddeelliicciiooaassăă..

“Let’s Do It, România!” este proiectultuturor celor care cred că în ţara noastrăse întâmplă şi lucruri pozitive, atuncicând fiecare este dispus să contribuie,chiar cu foarte puţin: o singură zi, pen-tru o Românie curată. Marea provocarerămâne să îi convingem pe cei din jurulnostru de importanţa participării laacest eveniment.“Dacă adversarul joacă murdar, scoate-ţi prietenii pe teren! Intră şi tu în EchipaNaţională de Acţiune!”, a sunat îndem-nul organizatorilor. Cartarea, cea mai importantă etapă dinpregătirea acţiunii “Let’s Do It, Româ-nia!” din 24 Septembrie, a fost fina -lizată în 18 septembrie. Doar în jurulTimişoarei şi localităţilor din apropiereau fost depistate peste 100 de mormaneilegale de gunoi. Organizatorii spun că anul acesta suntmai puţine deşeuri în Timiş, compara-tiv cu anul trecut. “Harta deşeurilor dinTimiş este mai curată decât cea de anul

trecut. Atunci am avut înscrise peste400 de mormane de gunoi, iar acumavem 150. Cu ce am mai adunat de laprimării, avem cam 300″, a explicatRadu Rusu, coordonatorul proiectuluiîn judeţul nostru.Principalele instituţii partenere care s-au implicat în organizarea proiectuluisunt Garda de Mediu Timiş, Inspecto-ratul Şcolar Judeţean Timiş, AgenţiaRegională pentru Protecţia MediuluiTimişoara, Administraţia BazinalăBanat, Direcţia Silvică Timiş, InstituţiaPrefectului Timiş şi Primăria Ti-mişoara. Acestora li se alătură până înacest moment peste 30 de primării dinjudeţ, Jandarmeria, Penitenciarul Ti-mişoara şi numeroase ONG-uri şi şcoli.Dintre companiile puternic implicate înorganizarea proiectului amintim Frigo-glass şi Continental Corporation. Su-sţină tori importanţi sunt şi Iulius MallTimişoara şi Apa Minerală Buziaş.

Câteva cuvinte despre “Let’s Do It, România!”

3DIALOG CU CETĂŢENII

Trageri la Poligonul ChişodaComandantul Poligonului Chişoda, Marius

Necula, anunţă programul tragerilor care voravea loc aici până la sfârşitul anului. Acesteavor avea loc după cum urmează: octombrie -în zilele de 11, 12, 13, 18, 19, 20, 25, 26, 27;noiembrie - în zilele de 1, 2, 3, 8, 9, 10, 15, 16,17, 22, 23, 24, 29, 30; decembrie - în zilele de6, 7, 8, 13, 14, 15, 20, 21, 22, 27, 28, 29.

Îmbunătăţirea iluminatului publicPentru eficientizarea şi micşorarea timpului de intervenţie aelectricienilor de întreţinere pentru schimbarea becurilor şiremedierea iluminatului public, rugăm cetăţenii localităţilorGiroc şi Chişoda ca atunci când sesizează defecţiuni ori ne-funcţionarea becurilor de pe stâlpii pentru iluminat, săanunţe telefonic acest lucru la Primăria Comunei Giroc, lanumărul 0256-395.648.

VViicceepprriimmaarr,, IIoonneell PPOOPPAAZZIIEE

În perioada 20 – 31 octombrie 2011 pe întreg teritoriul Românieise va efectua RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI ALLOCUINŢELOR.Se vor recenza: clădiri, unităţi de locuit (locuinţe şi alte unităţi delocuit, spaţii colective de locuit), gospodării şi persoane.Înregistrarea informaţiilor se va face la domiciliul/reşedinţa per-soanelor de către recenzori, pe baza declaraţiei pe proprie răspun-dere a persoanelor recenzate sau de către un membru algospodăriei cu capacitate deplină de exerciţiu.Pentru o înregistrare corectă a datelor de identificare a persoanelor,cetăţenii vor prezenta actul de identitate, certificatul de naştere (încazul minorilor), iar pentru persoanele de altă cetăţenie, sau fărăcetăţenie, documente de trecere a frontierei sau documente elibe -rate de autorităţile române care atestă dreptul de şedere pe terito-riul României.Toate informaţiile culese în timpul recensământului sunt date con-

fidenţiale, fiind supuse protecţiei speciale conform prevederilorlegale. Acestea vor fi utilizate doar în scopuri statistice.Pe toată perioada desfăşurării recensământului, în îndeplinireaatribuţiilor ce le revin, personalul de recensământ şi membriicomisiilor de recensământ se identifică prin prezentarea legiti-maţiei care să le ateste calitatea.Împiedicarea persoanelor implicate în acţiunea de recensământpentru efectuarea înregistrărilor şi controlul datelor, refuzulfurnizării informaţiilor prevăzute în programul de înregistrare saufurnizarea de date eronate sau incomplete constituie contravenţieşi se sancţionează conform legii.La nivelul comunei Giroc sunt constituite 29 de sectoare de re-censământ (20 de sectoare în localitatea Giroc şi 9 sectoare în lo-calitatea Chişoda).Recenzorul cu rol de coordonare este doamna Jeflea Laura, in-spector în cadrul S.P.C.L.E.P. Giroc.

Secretar, Valentina BERARIU

Având în vedere Hotărârea Guvernului nr.920/2011 pentru aprobarea Normelormetodologice de aplicare a prevederilor Ordo-nanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 70/2011privind măsurile de protecţie socială în perioadasezonului rece, începând cu data de 17 oc-tombrie 2011 se preiau dosare pentru ajutorul deîncălzire la sediul Primăriei comunei Giroc,cam. 13. Dosarele pentru acordarea acestor drepturi tre-buie să conţină următoarele documente: cerereşi declaraţie pe propria răspundere (formularecare vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor decătre Primăria Comunei Giroc) şi documentedoveditoare privind componenţa familiei şi ven-iturile realizate de membrii acesteia.Componenţa familiei se dovedeşte cu actele deidentitate ale solicitantului şi ale membrilorfamiliei şi, după caz, cu următoarele acte, încopie: certificatele de naştere ale copiilor; certi-ficatul de căsătorie; hotărârea judecătorească de-finitivă de încredinţare în vederea adopţiei sau,după caz, de încuviinţare a adopţiei, potrivitlegii; hotărârea judecătorească sau, după caz,hotărârea comisiei pentru protecţia copiluluiprivind măsura plasamentului, potrivit legii; de-cizia directorului general al direcţiei generale deasistenţă socială şi protecţia copilului sau, dupăcaz, hotărârea judecătorească privind măsuraplasamentului în regim de urgenţă, potrivit legii;hotărârea judecătorească de instituire atutelei/curatelei sau, după caz, dispoziţia au-torităţii tutelare, potrivit legii; după caz, alte actedoveditoare privind componenţa familiei.

Veniturile realizate de membrii familiei sau depersoana singură, înscrise în cererea şi declar-aţia pe propria răspundere, se dovedesc prindocumentele eliberate de angajator ori de alteautorităţi competente.În sensul Ordonanţei de Urgenţă nr. 70/2011,termenii şi noţiunile de mai jos se definesc dupăcum urmează: consumator vulnerabil - persoanasingură/familia care nu îşi poate asiguramenţinerea locuinţei în condiţii adecvate detemperatură, respectiv 21°C şi ale cărei veniturisunt situate în limitele prevăzute la art. 7 alin.(1); consumul mediu lunar - cantitatea de ener -gie termică, măsurată în gigacalorii, necesarăîncălzirii locuinţei în condiţiile prevăzute, sta-bilită pentru familie şi persoana singură, pe tipde apartament/locuinţă, în funcţie de zona detempe ratură; zona de temperatură - gruparea ju - deţelor în funcţie de temperaturile medii multi-anuale înregistrate; familie - soţul, soţia, precumşi alte persoane, indiferent dacă între acestea ex-istă sau nu relaţii de rudenie, care au acelaşidomiciliu sau reşedinţă şi/sau care locuiesc şi segospodăresc împreună, sunt înscrise în cartea deimobil şi sunt luate în calcul la stabilirea chel-tuielilor de întreţinere a locuinţei; persoană sin-gură - persoana care a împlinit vârsta de 16 ani,locuieşte şi se gospodăreşte singură; locuinţă dedomiciliu sau de reşedinţă - locuinţa situată laadresa înscrisă în actele de identitate ale mem-brilor de familie sau, după caz, adresa la carepersoanele sunt înscrise în cartea de imobil şisunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor deîntreţinere a locuinţei; sezon rece - perioada de

5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anu-lui curent şi data de 31 martie a anului urmă tor.Perioada sezonului rece poate fi prelungită lapropunerea Ministerului Muncii, Familiei şiProtecţiei Sociale, cu avizul AutorităţiiNaţionale de Meteorologie. Condiţiile în care se prelungeşte perioada se-zonului rece, perioada de prelungire, precum şiprocedura de acordare a ajutoarelor pentruîncălzirea locuinţei în această perioadă seaprobă prin hotărâre a Guvernului; ajutor pentruîncălzirea locuinţei - măsură de sprijin destinatăconsumatorilor vulnerabili cu venituri situatepână la un prag stabilit de lege şi care are dreptscop acoperirea integrală sau, după caz, a uneipărţi din cheltuielile cu încălzirea locuinţei. Ajutorul se acordă pentru consumatorii de energietermică în sistem centralizat, gaze naturale şilemne, cărbuni şi combustibili petrolieri; titu-larul ajutorului pentru încălzirea locuinţei -reprezentantul familiei sau, după caz, persoanasingură care îndeplineşte condiţiile legale deacordare a ajutorului, care solicită acordareaacestuia şi care poate fi, după caz: proprietarullocuinţei, persoana care a înstrăinat locuinţa înbaza unui contract cu clauze de întreţinere, titu-larul contractului de închiriere al acesteia ori altmembru de familie major şi legal împuternicitde proprietarul locuinţei sau de titularul con-tractului de închiriere ori, după caz, reprezen-tantul legal al persoanei singure care nu aîmplinit vârsta de 18 ani. Lavinia DAVID

Ajutoare pentru încălzirea locuinţeiDin activitateaPoliţiei Locale

GirocPoliţia Locală Giroc funcţionează în bazaLegii 155/2010. Suntem subordonaţi direct

primarului şireprezentămun com parti-ment func -ţional înc a d r u lapara tu lu ide speciali-tate al pri-m a r u l u i ,având statutde serviciu.Avem com-petenţe pelinie de or-dine şi li niştepublică, cir-culaţie, dis-

ciplina în construcţii, afişaj stradal, protecţiamediului, activităţi comerciale şi evidenţapopu laţiei. Deocamdată, suntem trei lucră-tori, care acoperim trei schimburi. Având învedere că problematica pe linie de poliţie lo-cală este diversă şi complexă, solicitându-nedin plin, se simte nevoia unui număr maimare de lucrători, pentru a acoperi cât maibine teritoriul şi sectorul de activitate.Numărul populaţiei comunei Giroc estefoarte mare şi în continuă creştere, oscilândîntre 7.000 şi 8.000 de locuitori, neţinândcont de fluctua ţia şi transhumanţa populaţieila şi dinspre locurile de muncă ori spre maga -zinele alimentare, zonele de agrement ori turis-tice. În ceea ce priveşte circulaţia rutieră, ne axămpe respectarea regimului la oprirea interzisă,sta ţionare, parcare, gabarit, masă maximă au-tori zată şi altele.

Şef Serviciu Poliţie Locală Giroc,Jr. Daniel SGURĂ

Ultima şedinţă a Consiliului Local Giroc aavut pe ordinea de zi 15 puncte asupracărora s-au aplecat aleşii locali. Cele 14proiecte de hotărâre iniţiate de primarulcomunei, Iosif Ionel Toma, au fostaprobate de consilieri.Astfel, s-au votat proiectele privindaprobarea Planului Urbanistic Zonal«Zonă rezidenţială şi funcţiuni com-plementare» pe parcela cu nr. cadastralA 511/1/18 în suprafaţă de 21.500 mp;aprobarea Planului Urbanistic Zonal«Zonă rezidenţială şi funcţiuni com-plementare» pe parcelele cu nr. cadas-tral A 626/1/6, A 626/1/8, A 626/1/7, însuprafaţă totală de 29.000 mp; aproba-rea Planului Urbanistic Zonal «Zonărezidenţială şi funcţiuni complemen-tare» pe parcela cu nr. cadastral A 625/1/4în suprafaţă de 14.500 mp; aprobarea Stu-diului de oportunitate pentru elaborareaPlanului Urbanistic Zonal «Zonă de lo-cuinţe unifamiliale pentru sfârşit desăptămână»; rectificarea bugetului localpe trimestrul IV, 2011; aprobarea vânzării

terenului înscris în CF 408970 Chişoda,nr. top 482-483/b/2; alocarea sumei de5.500 de lei net pentru premierea lotuluiSVSU Giroc, vicecampion naţional la

Concursurile profesionale ale serviciilorvoluntare şi private pentru situaţii de ur-genţă; aprobarea documentaţiei de intabu-lare a parcelei Ps 630/1 din localitateaChişoda; aprobarea obiectivului de inves-tiţii Reţele de canalizare menajeră în co-muna Giroc, cartier Planişte – faza SF;

stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şicombaterea călătoriilor frauduloase pemijloacele de transport în comun; aproba-rea sumei de 50.000 de lei pentru susţine-

rea activităţii Asociaţiei SportiveClubul Pascotă Ioan Ilie; alocareasumei de 3.879,21 lei pentru asigura-rea transportului AS WMT Giroc învederea participării la Supercupa Ro-mâniei la minifotbal (unde echipa aocupat locul secund), eveniment des-făşurat la Constanţa; aprobarea ins-trumentării proiectului «ÎnfiinţareCentru Local de Informare şi Promo-vare Turistică în comuna Giroc, ju-deţul Timiş» în cadrul ProgramuluiNaţional de Dezvoltare Rurală –măsura 313 «Încurajarea activităţilor

turistice»; aprobarea extinderii cabinetu-lui veterinar din localitatea Chişoda în ve-derea transformării acestuia într-o clinicăveterinară. Ordinea de zi a fost suplimentată cu încădouă proiecte de hotărâre, aprobate şi eleîn unanimitate. V. TOMOIAGĂ

Din agenda Consiliului Localal comunei Giroc

În atenţia beneficiarilorde produse alimentare

În conformitate cu regulamentele euro-pene, României i s-a alocat, pentru imple-mentarea Planului anual 2011 privindfurnizarea de produse alimentare prove-nite din stocurile de intervenţie comuni-tară către persoanele cele maidefavorizate, pachetul financiar din Fon-dul European de Garantare Agricolă, con-cretizat în făină, paste făinoase, laptepraf, biscuiţi, mălai şi orez. Persoanelecare fac parte din categoriile de mai jossunt aşteptate marţi, 11.10.2011 între orele8 – 16, joi, 13.10.2011, între orele 12 – 18,marţi, 18.10.2011 între orele 8- 16 şi joi20.10.2011 la Casa Naţională din Chişodapentru a-şi ridica produsele alimentare.Pentru eliberarea lor aveţi nevoie de ur-mătoarele documente: pentru şomeri - bu-letin sau carte de identitate, carnet deşomer vizat la zi; pentru pensionari cupensia până la 400 lei – buletin sau cartede identitate, ultimul cupon de pensie;pentru persoanele cu handicap grav sauaccentuat – buletin sau carte de identitate,certificat de încadrare în grad de handi-cap; pentru beneficiarii de ajutor social,conform Legii nr. 416/2001 - buletin saucarte de identitate. Neprezentarea la Casa Naţională din Chi-şoda în zilele stabilite atrage după sine im-posibilitatea de a intra în posesia unordrepturi care vi se cuvin, acestea urmânda fi redistribuite altor persoane îndreptă-ţite, stabilite de către Consiliul JudeţeanTimiş.

Lavinia DAVID

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor

4 DIALOG CU CETĂŢENII

În 12 septembrie 2011, grădiniţa noastră şi-adeschis porţile pentru 215 preşcolari. Copiiiau fost întâmpinaţi cu căldură de doamneleeducatoare, iar clasele, primitoare, au fostpline de prichindei dornici să-şi întâlneascănoii colegi.În grădiniţă, copiii sunt împărţiţi în 7 grupe: 6grupe cu program prelungit şi o grupă cu pro-gram normal. Există două grupe mici, douăgrupe mijlocii, două grupe mari şi o grupămare-pregătitoare.Cu toate că lucrările de extindere a grădiniţeisunt în toi, copiii au beneficiat de tot progra-mul, inclusiv masă şi somn. Noua construcţieva cuprinde o sală de mese de 100 de locuri,trei săli de grupă de 60 de metri patraţi fiecare,

holuri mari şi luminoase, precum şi grupurisanitare. Bucătăria a fost finalizată şi amena-jată la cele mai bune standarde şi a fost dată înfolosinţă o dată cu începerea anului şcolar. Lu-crările vor fi finalizate la sfârşitul lunii oc-tombrie.Sumele necesare pentru această lucrare au fostalocate de Primăria Giroc, şi cu această ocaziedoresc să mulţumesc domnului primar IosifIonel Toma şi Consiliului Local al ComuneiGiroc, care de fiecare dată au răspuns nevoilorşi solicitărilor noastre.Acum, la început de an, le doresc succes atâtpreşcolarilor, cât şi colectivului de educatoare.

Ed. coordonator, Lenuţa TERTECI

Început de nou an şcolar la Giroc şi Chişoda

Preşcolarii din Giroc, din nou la grădiniţă

Deschiderea anului şcolar, la începu-tul lunii septembrie, reprezintă uneveniment încărcat de emoţii atât pen-tru elevi, dascăli şi părinţi, cât şi pen-tru toţi cei care, într-un fel sau altul,sunt implicaţi în procesul de învăţă-mânt. Cu toţii am venit cu emoţii înşcoala pregătită de sărbătoare. Clasecurate, holuri luminoase, laboratoareşi cabinete, ne-au aşteptat pentru caîmpreună, elevi şi dascăli, să desluşimtainele cărţilor în noul an şcolar.Anul şcolar 2011/2012 a început în 12septembrie şi se va încheia în 22 iunie,fiind structurat pe două semestre: se-mestrul I, în perioada 12 septembrie– 23 decembrie şi semestrul II, în pe-rioada 16 ianuarie – 22 iunie, cu o va-canţă de primăvară în perioada 7 – 22aprilie 2012. Elevii clasei a VIII-a vorîncheia cursurile în 15 iunie, urmândca în intervalul 25 -29 iunie să susţinăexamenul de Evaluare Naţională.Deoarece noua lege a învăţământuluiaduce după sine o singură unitate ju-ridică în comuna noastră, voi pre-zenta în continuare componenţaformaţiunilor de studiu din cele 4structuri de învăţământ.Grădiniţa PP GIROC cuprinde 7grupe de preşcolari cu un total de 216copii. Dintre aceste grupe, şase func-ţionează cu program prelungit, iaruna cu program normal, copiii fiindîndrumaţi de un colectiv de 13 educa-toare.Grădiniţa PP CHIŞODA cuprinde 4grupe de preşcolari cu un total de 126copii, îndrumaţi de şapte educatoare.Şcoala cu clasele I-VIII GIROC are încomponenţă nouă clase, patru la ciclulprimar şi cinci la gimnaziu, cu untotal de 221 elevi.Şcoala cu clasele I-VIII CHIŞODAcuprinde opt clase, totalizând 145 deelevi.

Pentru condiţiile deosebite din unită-ţile noastre şi pentru baza materialăexistentă, se cuvine să mulţumimConsiliului Local, Primăriei Giroc şidomnului primar Iosif Ionel Toma,care întotdeauna au considerat pro-blemele învăţământului girocean oprioritate pe agenda de lucru.Datorită interesului acordat de cătreautorităţile locale, vom beneficia încurând de noul corp al Grădiniţei PPGiroc, care va îmbunătăţi condiţiilede activitate din această unitate.De asemenea, la începutul lunii sep-tembrie şi-a început activitatea creşade la Grădiniţa Chişoda, finanţată dinfonduri de la bugetul local, care vineîn sprijinul tinerelor familii din co-munitatea noastră.La Şcoala Giroc continuă şi în acestan programul „after-scholl”, finanţatdin fondurile părinţilor, care asigură,în intervalul orar 12-17, pregătirea şisupravegherea unor elevi din ciclulprimar.La ciclul gimnazial, colectivul decadre didactice este alcătuit din pro-fesori calificaţi la toate disciplinele,care prin munca depusă în activităţilecu elevii sau în cele extracurricularese vor strădui să obţină rezultate caresă facă cinste învăţământului giroceanşi chişozean.În activitatea instructiv-educativă unrol important îl are familia, care tre-buie să păstreze permanent legăturacu şcoala, pentru ca rezultatele să fiepe măsura aşteptărilor.Doresc ca noul an şcolar să aducă ocolaborare la fel de fructuoasă întretoţi factorii implicaţi în viaţa şcolii, iarîn luna iunie 2012 să ne mândrim dinnou cu rezultate deosebite.

Profesor Melentina COSTA,Directorul Şcolii cu clasele I-VIII Giroc

Bun venitla şcoală!

FFiillee ddee şşccooaallăă ggiirroocceeaannăăSupliment al ziarului

- Domnule profesor, în cei 43 de anide învăţământ, la ce aţi ţinut maimult?

- Ca om am ţinut la demnitate, la cali-tatea de om şi la adevăr, iar ca dascăl ladisciplină, la calitatea procesului deînvăţământ, la gospodărirea instituţiei.Bineînţeles că toate se leagă între ele.Nu poţi despărţi omul de ceea ce face,pentru că eu nu am fost un simplu func-ţionar, un simbriaş la stat, şcoala a fostviaţa mea ori invers, şi atunci viaţa seîmpleteşte cu activitatea pe care o des-făşori. De asemenea, am ţinut foartemult la activităţile extraşcolare. Şi înacest moment susţin că elevii, pe lângăfaptul că trebuie să fie bine instruiţi, tre-buie să fie disciplinaţi şi să fie implicaţiîn activităţi extraşcolare.

- Consideraţi disciplina ca esenţialăîn procesul de educaţie?

- Fără disciplină nu se poate face nimic.Copiii, în general, şi elevii, în special,trebuie obişnuiţi cu o anumită ordine,cu disciplina. Pentru că punctualitateaşi disciplina sunt lucruri simple, daresenţiale. De la ele pornesc formareacaracterului unui tânăr, a responsabili-tăţilor pe care le are încă din primii anide viaţă. Un elev care a deprins de pebăncile şcolii să fie ordonat, disciplinat,punctual, aşa va fi întreaga viaţă. Dar înacelaşi timp i-am învăţat pe copii să fietoleranţi sub toate aspectele: religios,naţional şi interetnic.

- Ce reprezintă şcoala pentru dum-neavoastră?

- Pot să spun: o formă de viaţă! Am fostelev, student, apoi 43 de ani dascăl…Eu am trăit mai mult la şcoală! Iar dupăce 28 de ani am fost director de şcoală,pot să vă spun că şcoala este oglinda di-rectorului. Proverbul cu «Omulsfinţeşte locul!» e perfect adevărat.După cum este cel care conduce o in-stituţie, aşa este şi comportamentul sub-alternilor, dar şi rezultatele obţinute.

- La şcoala din Giroc s-a făcut în-văţământ de calitate?

- Fără doar şi poate. Ca o dovadă că laşcoala din Giroc s-a făcut învăţământde calitate stau rezultatele la examene,concursuri, admiteri, capacitate. Evorba şi de cifre. Până în prezent, aşacum arată şi statisticile, din Giroc s-au

ridicat peste 200 de intelectuali, ceea cepentru o şcoală din mediul rural estefoarte bine.

- Cum aţi administrat şcoala în tim-pul cât aţi fost director?

- Mi-a plăcut întotdeauna să fiu un bungospodar. Şi acasă, dar şi la locul demuncă. De fapt, nu pot să fac deosebiriîntre una şi alta. Dar ca director, timpde aproape trei decenii, a trebuit sămuncesc mai mult. Mult mai mult.Acum, despre ce am făcut la şcoală vor-besc mai bine faptele. Zecile de gene-raţii de elevi, felul cum arată şcoala.Dar am avut şi sprijin. Nu pot să nu

apreciez conlucrarea cu domnul primarIosif Ionel Toma, mai ales de când şco-lile au trecut în administrarea primării-lor. Nu am făcut nimic la şcoală fără săstăm de vorbă, fără o consultare priete-nească în care de multe ori s-a implicatşi fostul director al şcolii, Silvestru Şte-vin. Vorbesc de lucrurile importante.Pentru că era vorba de colectivitate şiatunci hotărârile trebuiau luate decomun acord.

- Cum v-aţi înţeles cu colegii, cu su bal- ternii?

- Am încercat întotdeauna să fiu unexemplu, prin pregătire şi moralitate,prin punctualitate. Nu am cerut celor-lalţi mai mult decât mi-am impus mie.Poate unora li s-a părut prea mult. După1990, când s-au schimbat colegii, amreuşit să creez un colectiv sudat. I-amajutat pe toţi, pe cât s-a putut, i-am spri-jinit să-şi dea gradul, să-şi aranjeze

casele. Unei colege i-am făcut şi nuntala şcoală. După cum v-am spus, am fostsever, dar drept şi, mai ales, n-am jig-nit pe nimeni.

- Ce ne puteţi spune despre activita-tea extraşcolară?

- La activităţile extraşcolare intră totul.Pe la început, vorbesc de primii ani dedirectorat, eu făceam totul - de la tăiatiarba, la reparat bănci. Am învăţat şielevii să trăiască în respectul muncii, iaracest lucru este o mare realizare. Amavut la şcoala noastră nenumărateacţiuni cu caracter social, cultural şisportiv. Toate au fost extrem de folosi-toare elevilor, pentru instruirea lor, pen-tru a înţelege menirea lor ca oameni,pentru socializare. Pentru că nu doarstudiul este important, omul este com-plex, pe lângă acumularea cunoştinţe-lor este necesară şi pregătirea lui pentruviaţă. Dintre activităţile mai importanteamintesc întâlnirea elevilor de la Şco-ala din Giroc cu elevi de la o şcoală dinElveţia. Ei au venit la noi, am fost şi noiîn Elveţia. Apoi am colaborat şi cu Uniu-nea Culturală a Românilor din Ungaria.Am fost o perioadă şi director laCăminul Cultural, am sprijinit activi-tatea culturală şi am avut o colaborareexcelentă cu bisericile ortodoxe din co-mună.

- Vorbiţi-ne despre activitatea scri-itoricească.

- După anul 1990, la Şcoala din Giroc aufost lansate nouă cărţi, evenimente lacare au participat o serie de personalităţiculturale, cum ar fi Gheorghe To-hăneanu, Ion Marin Almăjan, ViorelBoldureanu, Viorel Marineasa, DumitruCraşovean, Gheorghe Secheşan, DeliuPetroiu şi alţii. Fiind dascăl de istorie amţinut mult la descoperirea istoriei locale,la tradiţiile locului, la scoaterea la luminăa unor izvoare despre care nu se mai ştiasau se ştia prea puţin. Am colaborat înacest sens cu profesorul Ion Murariu,dascăl de filologie, care mi-a fost învă -ţător în clasa a IV-a, dar şi cu fostul di-rector al Muzeului Banatului, FlorinMedeleţ. La Şoşdea, împreună cu Viorel Mari-neasa, am realizat o monografie şi o seriede studii despre ţăranii condeieri din pe-rioada interbelică şi despre presa rurală.

A consemnat,Petru Vasile TOMOIAGĂ

Scurt istoric al şcolii giroceneÎnvăţământul organizat în Giroc, lafel ca în întreg Banatul, s-a realizatdupă includerea provinciei în Im-periul Habs burgic. Înainte însă deorganizarea şcolilor, un rol esenţialîn educaţie l-a avut învăţământuloral, folcloric al înaintaşilor noştri,apoi şcoala vieţii şi şcoala muncii.Şcolile ortodoxe române şi sârbesunt organizate în Banat încă dinanul 1774, iar până în 1776 acestease înfiinţează în mai toate localităţiledin regiune. La 12 martie 1734, Camera Impe-rială atribuie la Giroc şi la Chişodalocuri pentru şcoală şi biserică.Prima atestare documentară a şcoliidin Giroc datează, aşadar, din anii1774-1776, limba de predare fiindromâna. Primii învăţători din Giroc au fostMoise Bala şi Toma Moisescu. Înanul 1979, într-un document semnatde inspectorul Vasile Nicolici, seconsemnează starea de degradare încare se află şcoala.Odată cu încorporarea Banatului înregatul maghiar, prin Legea «RatioEducationis» din 1806, predarea seface în limba maghiară, dar se men -ţine şi studiul limbii române. În anul 1812, la Arad, se înfiinţeazăPreparandia, unde primii profesoriau fost Constantin DiaconoviciLoga, Dimitrie Ţichindeal, IoanMihuţ şi Iosif Iorgovici. Aici se vorforma mulţi dintre dascălii care auslujit la şcoala din Giroc.Măsurile luate în anii care au urmatau afectat şi şcoala din Giroc. Maiîntâi, ea a devenit şcoală confesio-nală, trecând sub autoritatea Biseri-cii, iar apoi şi-a restrâns predareacursurilor în limba română în 1907,după apariţia Legii Appony.În anul 1874, comunitatea ortodoxădin Giroc ridică cea de-a doua şcoalăconfesională românească, în actua-lul parc al Căminului Cultural, pestedrum de Biserică.Cea de-a treia şcoală confesională seconstruieşte în anul 1899, lângă Bi-serică. În timpul Primului Război Mondial,şcolile din Giroc şi Chişoda au avutde suferit. Atanasie Baicu, din Giroc,şi Iosif Ciorogariu, din Chişoda, suntarestaţi pentru activitatea lor naţio-nală şi patriotică şi trimişi în lagărulde la Sopron.

- continuare în pagina IV -

Profesorul Octavian Gruiţa a ieşit la pensie43 de ani în învăţământ * 28 de ani de directorat * director al Căminului Cultural * consilier local *

autor al mai multor volume monografice * Cetăţean de Onoare al comunelor Giroc şi Măureni

“Şcoala este oglinda directorului”Interviu acordat prin bunăvoinţa domnului profesor Octavian Gruiţa

II

Noi, oamenii, ne-am obişnuit să ne ra-portăm toate activităţile la ideea detimp şi la toate coordonatele temporalepe care le implică această convenţie.Este firesc să fie aşa, pentru că altfel nune-am putea imagina trecerea noastrăpe pământ. Vorbim cu toţii despre ve-chime la locul de muncă, despre vârstamaturităţii, despre anii tinereţii saudespre timpul înţelepciunii. Dacă e sămă raportez eu însumi la ideea de timplegată de sărbătorirea pensionării dom-nului profesor Octavian Gruiţa, un omcare şi-a dedicat întreaga viaţă şcolii şicomunităţii, nu pot să nu mă las purtatde dulcea pasăre a amintiriiRugat fiind de domnul Vasile Tomoiagăsă povestesc în rândurile de faţă cuml-am cunoscut pe Domnul ProfesorGruiţa, mi-aduc aminte cu bucurie căacest lucru s-a petrecut simplu şi firesc,în sfânta noastră biserică, la câteva ziledupă începerea slujirii mele ca preot laGiroc. Alături de mulţi alţi credincioşicare m-au înconjurat cu dragostea lor,domnul profesor s-a oprit în faţa mea,după ce l-am miruit, mi-a zâmbit şi mi-aspus cu o voce caldă şi prietenoasă:Bine-aţi venit, Părinte! Sunt DirectorulŞcolii din Giroc şi vă urez pastoraţierodnică în comuna noastră! Dupăaceea, familia Gruiţa a plecat, pentru operioadă, în Statele Unite iar eu amfăcut naveta aproximativ trei luni, pânăcând epitropii şi Consiliul parohial deatunci mi-au amenajat o cameră şi obucătărie la casa parohială, unde ne-ammutat, după rânduială, la începutul luniimartie. Chiar a doua zi după mutare,câţiva credincioşi au dorit să-şi exprimebucuria pentru aşezarea noastră laGiroc şi ne-au adus în dar, mie şi soţieimele, câteva găini şi doi cocoşi ţanţoşi.Mărturisesc că eram puţin speriaţi de

noul nostru statut şi de misiunea caremi se încredinţase, dar eram şi bucuroşica doi copii şi ne-am luat noul rol foarteîn serios. Soţia mea s-a apucat săhrănească vieţuitoarele din nouanoastră gospodărie cu iarbă şi câtevafelii de pâine. Atunci a apărut în poartăDomnul Profesor Octavian Gruiţa, careavea într-o mână câteva din cărţileDomniei-sale şi în cealaltă - ia ghiciţice?! - de-abia mai ţinea un sac cugrăunţe! Nu ştiu de unde a aflat Dom-nul Gruiţa că părintele s-a mutat şi areşi găini…Ceea ce ştiu este că încă dinziua aceea a început o colaborare foarte

frumoasă şi firească între doi oamenicare reprezentau Şcoala şi Biserica. Capreot, am învăţat că fiecare întâlnire cuun om este o Binecuvântare de la Dum-nezeu, căreia să mă străduiesc, atât câtse poate, să-i înţeleg tâlcul. Dincolo deanecdoticul întâmplării pe care v-ampovestit-o, în ziua aceea am înţeles cămisiunea mea pastorală la Giroc era ceade gospodar şi de învăţător. Discret,fără să spună ceva explicit, domnulprofesor mi-a dat o lecţie - că doar pen-tru asta există dascălii - şi m-a încurajatla început de drum. Simbolic vorbind,cele două daruri, grăunţele şi cărţile, n-aveau cum să nu mă ducă cu gândul laParabola semănătorului… Între timp,nu mai creştem găini, dar continuăm să

presărăm seminţe duhovniceşti şi nerugăm ca Bunul Dumnezeu să rodeascăcât mai multe…De atunci, domnul Gruiţa mi-a fost ală-turi, la bine şi la greu, şi am realizatmulte lucruri împreună: ca Director alŞcolii din Giroc, dar şi mai târziu, caprofesor, domnul Gruiţa m-a sprijinit întoate activităţile cu copiii în cadrulproiectului iniţiat de Patriarhia RomânăHristos împărtăşit copiilor: cercul depictură bizantină, cercul catehetic deînvăţătură creştină, participarea copii-lor la Sfintele Slujbe şi la activităţile bi-sericii, serbările şi expoziţiile tematicecu prilejul Sfintelor sărbători ale Paşti-lor şi ale Crăciunului. Împreună am pu-blicat şi primul număr din revistaIconostas, unde domnul profesorGruiţa a semnat numeroase şi valoroasearticole. Tot împreună am gândit şi amredactat Monografia bisericii Sf. Dimi-trie din Giroc, pe care sper să o şi pu-blicăm cât mai curând. BunulDumnezeu ne va ajuta, poate, ca şi deacum înainte să realizăm multe lucruriîmpreună spre propăşirea sfintei noas-tre biserici şi a credinţei ortodoxe, maiales ca acum, odată cu ieşirea la pensie,domnul profesor va avea mai multtimp…Tot ca preot, ştiu că timpul este doar oconvenţie a oamenilor pentru că Dum-nezeu este în afara timpului, El este Veş-nicie. Dincolo de timp, vor rămâne dinaceastă colaborare binecuvântată icoa-nele din sufletele copiilor giroceni, pa-ginile revistei şi ale monografiei şi, maiales, o relaţie de suflet Şcoală-Biserică.La mulţi şi fericiţi ani, domnule profe-sor Octavian Gruiţa!

Preot iconom stavrofor,Adrian CHERMELEU

Din biografia profesoruluiOctavian Gruiţa

Petru Octavian Gruiţa s-a născut la22 mai 1947, în Giroc.Aurmat cursu-rile şcolii elementare din localitateanatală, între anii 1954 şi 1961, iarapoi liceul, în Timişoara, ŞcoalaMedie nr. 7, actualul Liceu de Infor-matică, între anii 1961 şi 1965. În pe-rioada 1965-1968 a urmat cursurileFacultăţii de Istorie - Geografie dincadrul Institutului Pedagogic dinTimişoara. A fost repartizat ca pro-fesor de istorie şi geografie la şcoaladin Şoşdea, judeţul Caraş Severin,unde a lucrat până în 1977. Întretimp, în anul 1975 a absolvit Facul-tatea de Istorie - Filosofie (curs fărăfrecvenţă) din cadrul Universitătii“Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, culucrarea de licenţă “Monografia satu-lui Şoşdea”. Publicarea acestei lu-crări, în anul 1999, i-a adusprofesorului Octavian Gruiţa titlulde cetăţean de onoare al comuneiMăureni, din care face parte şi satulcărăşean amintit. Atras de istoria lo-cală şi de ţăranii publicişti şi con-deieri din perioada interbelică, arealizat o serie de cercetări, împreu-nă cu colegii profesori ViorelMarineasa, Ioan Seracin şi GavrilăPeia. A obţinut definitivatul şigradul II în învăţământ, iar în anul1977, prin concurs, a devenit profe-sor la şcoala din Giroc. În anul 1981este numit director, funcţie pe carea deţinut-o până în 31 august 2009.În anul 1986 a obţinut gradul I în în-văţământ, la Universitatea din Bu-cureşti, cu lucrarea “Monografiasatului Giroc”. În anul 1996 a publi-cat lucrarea “Giroc – monografie is-torică”, lansată cu ocazia aniversăriia 625 de ani de la prima atestaredocumentară a satului Giroc şi a 220de ani de învăţământ românesc însatul nostru. În anul 1997, ca direc-tor al Şcolii cu clasele I-VIII dinGiroc, a avut un aport important larealizarea unui schimb interculturalcu o şcoală din Elveţia. Acesta s-aconcretizat şi prin vizita unui grupde 18 elevi şi şase cadre didactice dinGeneva la Giroc, dar şi prin excur-sia în Elveţia a unor elevi şi dascălidin Giroc. Cu ajutor elveţian, şcoaladin Giroc a fost dotată cu calcula-toare, imprimante, materialesportive şi altele. Acest schimb cul-tural a fost facilitat şi de fostul di-rector al şcolii din Giroc, înperioada 1960-1973, domnul profe-sor Ovidiu Tocmacov. Rodul acestorcolaborări s-a concretizat în anul2002, când domnul Gruiţa, împre-ună cu domnul profesor Ion Mu-rariu, a publicat cartea “Florileprieteniei”, tradusă ulterior şi înlimba franceză.În anul 2006, la aniversarea a 230 deani de învăţământ românesc laGiroc, domnul profesor OctavianGruiţa a lansat a nouă lucrare dereferinţă pentru localitatea noastră:”Monografia şcolii din Giroc”. Subdirectoratul său, şcoala din Giroc afost Unitate Reprezentativă pentrujudeţul Timiş, în anii 1999 şi 2000.Pentru contribuţia adusă la dez-voltarea învăţământului şi culturiiîn localitate, Consiliul Local al Co-munei Giroc i-a acordat, în anul2007, titlul de Cetăţean de Onoare.

- continuare în pagina 3 -

L-am cunoscut pe domnul Gruiţacând am devenit director, iar el avenit ca profesor de istorie şi geo-grafie. A fost un om de bază.Ştiţi că într-un colectiv trebuie să aioameni pe care să te bazezi, care săte ajute necondiţionat, cu care să poţisă lucrezi. Oricât ai fi de bun con-ducător, dacă nu ai în jurul tău oa-meni care să te sprijine cu sufletul,cu pasiune şi încredere, nu faci faţă.Aşa a fost el cât timp am fost colegişi am lucrat împreună.După ce nu am mai fost director, lu-crurile s-au inversat. Eu am fost într-un fel mâna lui dreaptă, am fost doioameni care ne-am înţeles perfect.Cine a avut de câştigat? Dascălii -care nu au fost mânaţi de la un di-rector la altul, în sus şi în jos, noi - caprestigiu şi ca ambiţii profesionale,dar în primul rând copiii, pentru căacolo unde există continuitate şi ideicare se continuă de la om la om şi

din an în an, lumea îşi ştie locul şiculoarul pe care să meargă înainte.Aşa am fost noi.

Îmi pare rău că a ieşit la pensie,putea să mai stea un pic, dar într-unfel e bine, pentru că după o viaţă demuncă trebuie să-ţi găseşti şi liniştea.

Prof. Silvestru ŞTEVINdeclaraţii acordate

administratorului site-uluiwww.girocchisoda.com,

dl. Ovidiu IGNEA

Domnule Director, vădoresc multă sănătate!

Îl cunosc pe domnul profesor Gruiţa ca şi con-sătean, un om de o aleasă omenie, iar din anul1983 am avut ocazia să lucrez cu domnul di-

rector Octavian Gruiţa la Şcoala cu clasele I-VIIIdin Giroc. De-a lungul celor 28 de ani, atât câtam lucrat alături de domnia sa, am avut mereuîn faţă un exemplu, prin profesionalismul decare a dat dovadă ca profesor, dar şi prin multealte calităţi - seriozitate, corectitudine – dar şiun bun manager. A fost profesorul copiilormei, lucru pentru care întreaga familie îipurtăm toată recunoştinţa şi îl asigurăm depreţuirea noastră.Suntem colegi şi în cadrul Consiliului Local,pentru o perioadă mai scurtă de timp, dar amavut ocazia şi aici să văd un om corect, al căruicuvânt a atârnat greu în luarea deciziilor.Acum, la încheierea activităţii de dascăl, eu îidoresc domnului director multă sănătate, să sebucure în continuare de familie, de nepoţi şisă folosească pensia cât mai mulţi ani.

Cu consideraţie,educatoare Lenuţa TERTECI

...... ggâânndduurrii ppeennttrruu ddoommnnuull ddiirreeccttoorr......Pentru suflet… ,,,,ŞŞii aacceeaassttaa uunnaa ssăă nnuu vvăă rrăămmâânnăă aassccuunnssăă iiuubbiiţţiilloorr,, ccăă oo ssiinngguurrăă zzii îînnaaiinntteeaa

DDoommnnuulluuii eessttee ccaa oo mmiiee ddee aannii,, şşii oo mmiiee ddee aannii,, ccaa oo zzii..””((22 PPeettrruu::33,, 88))

Un om şi un profesor excepţionalL-am urmărit pe domnul Gruiţa în toată desfăşurarea carierei dânsului deelev şi de profesor. Am fost o bună cunoştinţă cu tatăl lui şi tot timpul mă interesam de el. M-am bucurat tare mult când am auzit că vine în Giroc. A avut realizări deosebite, este un om deosebit şi un profesor excepţional.

Prof. Ovidiu TOCMACOV

Am fost o singură echipă

III

- urmare din pagina 2 -

Activitateapolitică

Profesorul Octavian Gruiţa s-a im-plicat şi în activitatea politică locală,mai precis în cea administrativă.Astfel, în anul 1996 a candidat pelistele Partidului Alianţei Civice, îm-preună cu profesorul SilvestruŞtevin, ambii ajungând consilieri lo-cali. Nu şi-a încheiat mandatul pen-tru că a decis să se retragă. În anul2000 a candidat independent pentruun post de consilier, obţinând man-datul. Solicitat să preia conducereaPNL Giroc, acceptă, iar apoi esteales consilier local la alegerile din2004 şi 2008. În mandatul 2008-2012deţine funcţia de secretar al comisieieconomice.

Activitatejurnalistică

Pasiunea pentru cuvântul scris aprofesorului Octavian Gruiţa s-arăsfrânt nu doar în monografiile şilucrările publicate, ci şi într-o mul-titudine de articole apărute în toatecele cinci publicaţii apărute în Girocdin anul 1993 încoace. Astfel, subsemnătura Octavian Gruiţa auapărut referiri la viaţa comunităţii,şi nu doar, în Dialog cu cetăţenii,Lumina satului, Iconostas, Luminagiroceană şi altele.

Pe Octavian Gruiţa l-am cunoscut cu peste50 de ani în urmă (O, tempora!), în primiimei ani de dăscălie aici, în satul natal, Giroc.Îmi fusese elev în clasa a IV-a şi mi-l reamin-tesc ca un băieţel slăbuţ şi blond, cu ochi is-coditori, cum îl văd şi acum, uitându-mă lao fotografie cu clasa lui din acele vremuri.N-aveam cum să bănuiesc pe atunci că pesteani şi ani vom ajunge să colaborăm la oserie de acţiuni şi manifestări culturale dinultimele două decenii.

Fostul meu elev ajunsese profesor şi con-ducea cu pricepere şi pasiune şcoala dinGiroc, ca director, lucru de care m-am con-vins suplinind în câteva rânduri la catedrăpe unii colegi.Încă nu mă pensionasem când, într-un cli-mat propice, am demarat împreună cu alteforţe locale o serie de manifestări, animaţide dorinţa de a spori prestigiul localităţiinoastre pe plan cultural. Aşa se face că amîntemeiat prima publicaţie locală, "Luminasatului", în anul 1993, căreia i-am dat viaţăvreme de 17 ani. În tot acest timp profesorulOctavian Gruiţa s-a dovedit a fi un colabo-rator destoinic, publicând numeroase arti-

cole, preocupat mai ales de istoria localităţiiîn care trăim, de viaţa culturală şi de în-văţământul girocean de-a lungul timpului.Acestea şi-au găsit ecou în volumele pe carele-a publicat (primele de acest fel desprelocul şi comunitatea noastră): "Giroc.Monografie istorică", "Monografia şcoliidin Giroc" şi, mai recent, "Giroc. Arc pestetimp", monografie la care suntem coautori,ca şi la volumul "Florile prieteniei".Am fost alături la iniţierea şi desfăşurareaunor manifestări şi evenimente de rezonanţăpentru trăitorii de pe acest meleag, cum ar fiîmplinirea a 625 de ani de la prima atestarea Girocului, 230 de ani de învăţământ româ-nesc în localitate, amenajarea fostuluimuzeu al satului, comemorarea preotuluicărturar David Voniga, un schimb intercul-tural cu o şcoală din Geneva (Elveţia), nu-meroase lansări de carte ale unor autorilocali, întâlniri cu personalităţi ale culturiişi artei bănăţene şi naţionale.Revenind la calităţile lui profesionale şi debun manager al unităţii de învăţământ pecare a condus-o în cei 28 de ani de directorat(funcţie care i-a fost retrasă abuziv tocmaicând şcoala din Giroc era socotită o unitateetalon pentru învăţământul timişean) aş con-tura profilul acestui vrednic fiu al comuneinoastre care este profesorul OctavianGruiţa.De prisos să mai spun că mă mândresc cucel care îmi fusese discipol odinioară, apoicoleg şi colaborator, trăind acum momentulpensionării. Pun chezăşie că se va bucuramereu de preţuirea noastră.

Prof. Ion MURARIU

Calificativ: foarte bine, plusmulţimea de stele de pe cer

Într-o viaţă de om cred că aţi primito mulţime de mulţumiri pentru totceea ce aţi făcut pentru cei din juruldumneavoastră. Mai există o altămulţime de mulţumiri pe care nule-aţi primit, deşi i-aţi ajutat pe toţicei care v-au cerut sfatul sau spri-jinul, atât pe plan profesional, cât şipe plan personal.Nici acestea nu sunt de ajuns. Credcă meritaţi încă multe, multe mulţu-miri pentru că ne-aţi învăţat tot ceeace ne putea învăţa un părinte şi undascăl deosebit.Mie mi-aţi călăuzit primii paşi înmunca de învăţătoare la Şcoala dinGiroc, unde, acum 22 de ani, ampăşit, poate neîncrezătoare, dar cuajutorul dumneavoastră meseria pecare mi-am ales-o a prins contur.Sfaturile pe care mi le-aţi dat cu multdrag poate nu le-am apreciat la vre-mea respectivă, dar sigur mi-aurevenit în minte şi mi-au fost folosi-toare. Eu pe piticii de la şcoalăobişnuiesc să-i notez cu calificativulFoarte bine cu o steluţă sau cu treisteluţe. Cred că pentru activitateadumneavoastră şi pentru tot binelepe care l-aţi făcut pentru noi nu ar fide ajuns calificativul FOARTEBINE cu mulţimea de stele de pe cer.Vă doresc multă sănătate şi o pensiecât mai lungă şi liniştită alături deminunata familie pe care o aveţi.

prof. înv. primar,Iudita MONEA

P.S. Vă invit de pe acum la pen-sionarea mea

Ieri, într-o atmosferă încărcată de emoţii, dldirector Octavian Gruiţa şi-a declarat, ofi-cial, “lăsarea la vatră”. Ne-a întâmpinat înprag, zâmbitor, şi am putut citi, dincolo deacel zâmbet, mulţumirea omului care şi-afăcut datoria până la capăt.De când îl ştiu, arepărul nins. Probabildin pricina nenumă-ratelor responsabilităţicare i-au apăsat mereupe umeri şi de care s-aachitat întotdeauna lamodul superlativ.N-am întâlnit în viaţamea un om care săurmeze cu o mai maresfinţenie sfatul Mântu-itorului: «Purtaţi-vă gri-jile unii altora». Îl preocupau atât problemelenoastre, ale cadrelor didactice, cât şi celeale elevilor noştri. Fire veselă, optimistă,ne-a ajutat să depăşim de multe ori mo-mentele dificile, cu un acut simţ al umoru-lui.Am făcut cunoştinţă cu familia Gruiţa înurmă cu 21 de ani, când Eleonora şi domnuldirector m-au invitat să locuiesc la ei pânăcând mi s-a repartizat o locuinţă.Îmi amintesc şi acum cu drag de casa lor,întotdeauna curată şi primitoare, debunătăţile pregătite de Eleonora şi de «babaIţa», de către tuşa Ara şi de «motanul Nico-lae», care într-o bună zi a fătat o mândreţede pui. De atunci, toată lumea i-a spusNicoleta.N-am să găsesc niciodată cuvinte destul deîncăpătoare pentru a le mulţumi cum se cu-vine acestor oameni minunaţi, capabili să

facă oricând şi pentru oricine, cu o natu-raleţe ieşită din comun, gesturi pe care deregulă doar cei apropiaţi le fac pentru noi.Domnul director va rămâne, cu siguranţă,pentru mulţi dintre noi, un exemplu de pro-fesionalism şi de demnitate duse la extrem.

Venea la şcoală primulşi pleca ultimul. Foarteexigent cu ceilalţi, darşi cu sine însuşi, a fostpentru mulţi incomod.Nu accepta sub nici oformă să facem rabatde la calitate.Faptul că şi după ce afost destituit noi amcontinuat să-i spunem«domnule director»spune totul despre

prestigiul de care se bucură, prestigiu justi-ficat de eforturile uneori supraomeneşti pecare le-a făcut de multe ori pentru ca totulsă fie «ca la carte».Chiar şi în vremuri în care nu ne-am bucu-rat de prea mult sprijin material, şcoalanoastră a fost mereu curată, aveam întot-deauna lemne pentru iarnă şi, Dumnezeu şidomnul director ştiu de unde, cărţi pentrupremii. Când era vorba de copii, de şcoală,nu era loc de discuţii.În încheiere, aş dori să-i mulţumesc dom-nului director, în numele tuturor colegilorde la Şcoala din Giroc şi să sper că vom fivrednici de moştenirea pe care ne-a lăsat-o.Personal, aş dori să-i mulţumesc familieiGruiţa, parafrazând un coleg de breaslă:«Dragii mei, vă sărut mâna / Şi acum, şimâine şi întotdeauna…».

Prof. Mihaela CRĂCIUN

Un vrednic fiual Girocului

...... ggâânndduurrii ppeennttrruu ddoommnnuull ddiirreeccttoorr......

L-am cunoscut pe domnul directorOctavian Gruiţa în anul 2000, cândam fost repartizată la Şcoala cuclasele I-VIII din Chişoda, ca pro-fesor de matematică. Activităţile lacare am colaborat în primii trei aniau fost cele legate de elevii dinclasa a VIII-a, având în vedere căprofesorii de limba română, isto-rie-geografie şi matematică erauimplicaţi în pregătirea pentrutestarea naţională. Din septembrie2003 am colaborat şi mai mult,fiind numită director la Şcoala cuclasele I-VIII din Chişoda şi avândnumeroase documente de întocmitla nivelul comunei. Am remarcatcă este un dascăl minunat, care aurmărit în permanenţă realizareaunui proces educaţional de cali-tate. Activităţile susţinute audovedit o pregătire metodică şi despecialitate foarte bună, iar dom-nul profesor a dat dovadă de multăseriozitate în tot ce a făcut atunci.Ca urmare, elevii de clasa a VIII-aau promovat toţi, în fiecare an cunote foarte mari la disciplina ge-ografie. Multe generaţii de elevii-au trecut prin mână, reuşind să-iîndrume, să-i modeleze şi să leofere un exemplu demn de urmat.Domnia sa face parte din categoriaoamenilor pentru care este esenţiallucrul bine făcut. Şi-a făcut dato-ria cu onoare, fiind respectat deelevi. Este imaginea profesorului

exigent, dar obiectiv, care ceremult pentru că dă, la rândul său,foarte mult. Menţionez că esteautor la ,,Monografia ŞcoliiGiroc”, ,,Arc peste timp”, cărţi dincare am aflat multe informaţii de-

spre localitatea Giroc şi despreprocesul de învăţământ desfăşuratîn această localitate. A îndrumat colegii să se per-fecţioneze continuu. În anul şcolar2006-2007 am participat împreunăla cursuri de management, urmândsă aplicăm cunoştinţele însuşite îndiferite documente manageriale.Relaţiile cu colegii se bazează peajutor, respect şi prietenie şi dorescsă precizez că de fiecare dată cândam apelat la el cu diferite proble -me, m-a îndrumat şi nu voi uitaacest lucru niciodată. Îi urez multăsănătate, mulţi ani şi să aibă partede multe bucurii alături de ceidragi.

Marieta DENEŞ

Un exemplu de moralitate,respect şi caritate

Profesorii ies, totuşi, la pensie...

Şcoala cu clasele I-VIII din Giroc acunoscut, de-a lungul timpului, nu-meroase transformări. La foarte multedintre acestea, directorul OctavianGruiţa a fost unul dintre principaliifactori de decizie. În cei 28 de ani dedirectorat, profesorul de istorie-geo-grafie a fost nevoit să muncească subregimul comunist, iar apoi să facă faţăschimbărilor periodice din sistemulde învăţământ românesc, operatedupă 1989.Într-un sistem precum cel comunist,şcoala din Giroc s-a adaptat şi ea, însăfără a face rabat de la calitatea în-văţământului. Elevii ei au participatla numeroasele manifestări ale epocii,venind de multe ori acasă cu premiilecele mai mari la fazele judeţene saunaţionale ale unor competiţii precumCântarea României ori Prietenii Pom-pierilor. În acei ani se punea accent şipe excursiile şcolare, multe dintreacestea făcându-se în imediatavecinătate a localităţii ori în puncteimportante din Banatul de pustă şi demunte.Revoluţia a găsit şcoala din Giroc cuo bazămaterială precară, adicămanua-le depăşite, mobilier uzat sau degra-dat. Cu toate aceste greutăţi, şcoala areuşit, cu fiecare an care a trecut, săse dezvolte şi să continue să educeelevii din comuna Giroc. Situaţia s-aschimbat radical însă la sfârşitulanilor ’90, atunci când clădirile insti-tuţiilor şcolare au trecut în patrimo-nial consiliilor locale şi aleprimăriilor.Astfel, după anul 2000, profitând desprijinul Consiliului Local şi alPrimăriei Giroc, al primarului IosifIonel Toma personal, şcoala a cunos-cut o dezvoltare fără precedent.A fostalocat un buget favorabil şi s-a trecutla modernizarea clădirilor, precum şila dotarea cu mobilier şi mijloace deînvăţământ adecvate. De-a lungulanilor, la grădiniţa şi la şcoala dinGiroc s-au făcut investiţii cu scopulrealizării unui învăţământ modern şiperformant.Astfel, ca să enumerăm doar cele maimari investiţii, amintim că în anul1990 se introduce apa curentă înşcoală şi se amenajează terenul dehandbal din curtea şcolii. În anul1998 se instalează un sistem de

alarmă. În anul 2000 s-au refăcuttoate sobele de teracotă, în vedereaadaptării acestora la funcţionarea pegaz. În ianuarie 2001 s-a introdusîncălzirea centrală pe bază de gaz, cudouă centrale proprii. În anul 2004grădiniţa s-a extins cu încă o sală declasă, birou şi sală de materiale şi afost dotată cu centrală proprie pentruîncălzire. Tot în acel an s-au construitgrupuri sanitare noi la şcoală. În anul2005 s-a realizat corpul de legăturădintre şcoala veche şi şcoala nouă. Înacelaşi an, în incinta şcolii a fost con-struit noul sediu al Bibliotecii Comu-nale, s-a amenajat parcarea şi s-aconstruit un gard în faţa instituţiei,s-a schimbat tâmplăria de lemn cu ceatermopan la grădiniţă şi la şcoală, s-aschimbat mobilierul din sălile declasă, inclusiv tablele de sticlă cuunele ecologice şi s-a amenajat uncabinet de informatică, dotat cu com-putere legate la reţeaua Internet. Întreanii 2001 – 2007 directorul OctavianGruiţa şi colegii săi au fost în perma-nenţă preocupaţi de procurarea dematerial didactic: planşe, hărţi, casetevideo, aparatură, birotică.În anul 2008 a fost dată în funcţiunenoua sală de sport, cu tribună patruvestiare, iar terenul de handbal a fostreabilitat.Preocuparea principală a dascălilorcoordonaţi de directorul OctavianGruiţa a fost însă aceea de a pregătielevii pentru a merge mai departe, laliceu, la facultate, în viaţă… Iar faptulcă Girocul a dat mereu elevi merituoşicare au ajuns la licee de prestigiu dinTimişoara este o dovadă a faptului că,într-adevăr, la şcoala din Giroc s-amuncit temeinic şi cu folos.În timpul mandatului său de după1989, directorul Octavian Gruiţa acontinuat să pună un accent deosebitşi pe activitatea extraşcolară.Au con-tinuat excursiile cu elevii, activităţilesportive, dar s-au adăugat şi altelenoi, precum cele culturale ori de fac-tură ecologică. O parte dintre eleviidin Giroc sunt membri de bază aiAnsamblului «Ghiocelul», alţii suntlaureaţi ai diferitelor concursuri şco-lare, ai olimpiadelor ori ai concur-surilor sportive, cum ar fi cele de şahsau judo.

Anton BORBELY

IVScurt istoric

al şcolii girocene- continuare din pagina I -

După Marea Unire, în anul 1919, sedă în folosinţă un nou local al insti-tuţiei, iar în anul 1924, Şcoala dinGiroc devine şcoală primară de statcu 7 clase, cu limba de predare ro-mână. Costurile, 20.000 de coroane,sunt suportate de comunitatea poli-tică din Giroc.În perioada 1927-1928, şcoala se ex-tinde pentru a face faţă număruluicrescând de elevi.În anul 1929 a luat fiinţă şcoala decopii mici (grădiniţa), cu o singurăsală de învăţământ.În primii ani de după război, laGiroc funcţionau trei şcoli, două din-tre ele foste confesionale.Au loc în acea perioadă o serie de ac-tivităţi menite a dezvolta simţul ar-tistic şi educaţia patriotică, princooptarea elevilor în echipe artisticeprecum Corul Bisericii, fanfară saula diferite ocazii din viaţa comuni-tăţii, cum ar fi Ruga sau balurile.Dascălii şi preoţii cu rol de dascăl seimplică, alături de o serie de ţăranidin Giroc, şi în viaţa culturală a ob-ştei: Atanasie Baicu, Mihai Bocşa,Ioan Belengeanu, David Voniga,Horia Vişoiu, Dimitrie Rotariu oriVichente Lazăr.La sfârşitul anilor ’30, începutul ani-lor ’40, odată cu apropierea politicăa României de Germania, la Girocsunt aduşi, mai ales în vacanţele devară, învăţători care să-i şcolească pecopiii etnicilor germani.Izbucnirea celui de-al Doilea RăzboiMondial afectează şi şcoala dinGiroc. Dascălii sunt trimişi pe front,iar clasele sunt comasate.După război, o dată cu schimbarearegimului politic, şcoala giroceanăcunoaşte, pentru aproape o jumătatede secol, o evoluţie contradictorie, curealizări importante, dar şi cu com-promisuri, renunţări şi umilinţe.De la sfârşitul războiului şi până înanul 1964, la Şcoala din Giroc func-ţionează şcoala elementară cu 7clase, după care se trece la învă-ţământul obligatoriu de 8 ani, aicistudiind copii din Chişoda, Ursenisau Uliuc.Până în anul 1963, activitatea şcoliise desfăşura în patru săli de clasă dinclădirea şcolii vechi şi o sală în clădi-rea fostei grădiniţe.Între anii 1964-1965, şcoala veche seextinde cu încă patru săli de clasă.Perspectiva creşterii numărului deelevi face ca în perioada 1970-1973,cu larga participare a dascălilor şi alocuitorilor comunei, să se treacă laconstruirea unei noi şcoli.În această perioadă şi în cea care aurmat, de pe băncile şcolii din Girocau ieşit viitori studenţi, oameni careau studiat în instituţiile de învă-ţământ superior din Timişoara,Cluj-Napoca sau Bucureşti.După Revoluţie, şcoala din Giroc acunoscut, la fel ca şi în trecut, pe-rioade mai bune sau mai puţin bune.Astăzi, însă, graţie suportului auto-rităţilor locale, instituţia de învă-ţământ din Giroc este una modernă,putând crea facilităţi pentru educa-rea tinerilor şi pregătirea lor pentruliceu, facultate şi viaţă.

Şcoala din Giroc sub directoratulprofesorului Octavian Gruiţa

5DIALOG CU CETĂŢENII

O nouă componentă a complexuluiDAF din comuna Giroc, DAF Club, afost inaugurată vineri seară. DAF Clubse vrea a fi un club social, deschisoricărei personae care doreşte să ascultemuzică bună, să petreacă câteva minutesau ore dansând sau doar savurând obere ori un cocktail pe ultimele hi-

turi muzicale. Proprietarii clubului spuncă DAF Club nu va avea un target spe-cific. “Vrem ca în noul club să vină toatălumea. Nu vrem să punem preţuri pro-hibitive la băuturile sau cocktailurilevândute, vrem să păstrăm linia şi stan-dardele promovate şi prin celelalte ac-tivităţi ale noastre. Vrem ca în noul

club să vină lumea pentru a se simţibine, pentru a petrece alături de noi şivrem ca DAF Club să devină, încet-încet, una dintre locaţiile căutate şifrecventate de timişoreni”, con-cluzionează managerul clubului, DanVârtosu. Investiţia făcută în DAF Cluba fost în general la nivelul echipa-mentelor aduse şi a mobilierului specialdin club, care crează o atmosferă pre-cum în marile cluburi din Europa. Su-netul, de asemenea, este unul de calitate,pentru că echipamentele şi instalaţiilesunt de ultimă generaţie. De asemenea,ringul de dans poate deveni, prin joculde lumini al reflectoarelor, locul care săatragă cei mai mulţi dintre clienţi. Dupăo partidă bună de dans, clienţii se pot re-laxa la bar, care va fi dotat în perma-nenţă cu băuturile şi esenţele necesarepreparării celor mai năstruşnice cock-

tailuri. Atmosfera din DAF Club va fiîntreţinută în fiecare week-end de cătreDJ-ii şi VJ-ii rezidenţi, care vor mixamuzică house, R’n’B, blues sau hip-hop.Pentru deschiderea oficială, gazdele aupregătit un spectacol care i-a avut caprotagonişti pe Narcotic Sound şi Chris-tian D. De asemenea, nu au lipsit o seriede celebrităţi, care au onorat invitaţialansată la DAF Club. De partea cealaltă,nici publicul nu s-a lăsat prea mult îm-biat să participe la eveniment, clubulfiind plin-ochi de tineri care au venit săse distreze pentru o seară în incinta DAFClub. Deschiderea a fost un succes real,lucru care îi face pe cei care se ocupă deDAF Club să creadă că şi de acum în-colo lucrurile vor sta cel puţin la fel…

Vasile TOMOIAGĂ

DAF Club a fost inaugurat la Giroc

DJ-ul Paul Damixie s-a născut la Ti-mişoara, în 12 septembrie 1988. Întoamna anului 2006 a venit prima dată laGiroc, iar de Paşte, în anul următor, s-amutat în comuna noastră.Paul a făcut ciclul primar la Liceul Peda-gogic dinTimişoara, clasele V-VIII la Ge-nerală 30, liceul la Colegiul Tehnic şiFacultatea de Design şi Grafică la Uni-versitatea Tibiscus.Înclinaţia către muzică este o trăsătură defamilie, părinţii săi fiind organizatori despectacole în care au apărut artişti de re-nume. Astfel, Paul a putut face practicăîn locuri precum Park Place sau Heaven,două puncte importante pe harta muzi-cală şi de divertisment din Timişoara.Paul este acum DJ şi producător, primulcontract din această ultimă postură sem-nându-l chiar la Giroc, cu o casă de pro-ducţie din Florida – Statele Unite aleAmericii. “Mi-au fost difuzate câtevapiese pe portaluri de muzică”, spune Paul.“În prezent activez în trupa Radio Killer,un proiect început în septembrie 2009,sub directa îndrumare a celebrului Smi-ley. Eu sunt DJ-ul trupei şi frontman-ulacesteia. Prima apariţie a trupei a fost cupiesa Voila, una cu o notă melancolică şicare păstra secretul cântăreţului. Piesa aajuns şi în topurile din străinătate. Ceade-a doua apariţie, piesa Be Free, a fostun succes şi mai mare, ajungând pe loculI în topurile din Spania. Din 24 noiem-brie anul trecut am lansat o nouă formulăde scenă, cu mine şi cu Lee Heart, solistatrupei. În această formulă am primit in-vitaţii pentru diverse spectacole în Ger-

mania, Cipru, Grecia, Spania, Turcia, Ita-lia, Rusia, Suedia, Polonia, Ucraina sauRepublica Moldova. Videoclipurile noas-tre sunt realizate în regia lui Iulian Moga.Am avut nominalizări şi participări la maimulte evenimente. La Premiile MuzicaleRomâneşti de la Craiova, de anul trecut,am luat premiul special al Radio 21. Anulacesta am participat la Premiile MuzicaleBalcanice, la Sofia, şi la ediţia 2011 a Pre-miilor Muzicale Româneşti, la Braşov,din16 septembrie.Acum ne pregătim să lansăm o nouăpiesă, Don’t let the Music End. De cu-rând ne-am întors dintr-un turneu care acuprins oraşele Monte Carlo, Paris şi Ge-neva”, ne-a spus Paul.Casa de discuri Roton este cea care im-presariază acum trupa Radio Killer. Paulşi Lee Heart au ajuns în acest an în play-list-ul celor mai prestigioase radiouri dinEuropa şi au reuşit să urce pe locul 1 întopul Music Week Club din Marea Bri-tanie. Prin intermediul piesei LonelyHeart, Paul Damixie şi Lee Heart au “cu-cerit” şi Marea Britanie, ajungând alăturide artişti precum Jason DeRulo sauArmin van Buuren. De asemenea, la în-ceputul lunii iunie a acestui an, piesa Lo-nely Heart a intrat în playlistul celui maiimportant post de radio din Marea Brita-nie, BBC Radio 1. Radio Killer (adicăPaul Damixie şi Lee Heart) este conside-rată una dintre cele mai bune prezenţe înzona new wave-ului de club din Europa.Hiturile Lonely Heart şi Be Free senumără printre cele mai importante şimai ascultate melodii din Franţa.

Radio Killer cucereşte topurile în Europa

6 DIALOG CU CETĂŢENII

Oamenii de lângă noiSSCC GGiirroocceeaannaa SSRRLL aa lluuaatt fifiiinnţţăă îînn aannuull 22000022,, ccâânndd CCoonnssiilliiuull LLooccaallaall CCoommuunneeii GGiirroocc aa vvoottaatt îînnfifiiinnţţaarreeaa aacceesstteeiiaa.. MMaaii îînnttââii,, ssoocciieettaatteeaaaa ffoosstt ssppeecciiaalliizzaattăă ddooaarr ppee ttrraannssppoorrttuull ppuubblliicc ddee ppeerrssoonnaaee.. MMaaiittâârrzziiuu,, aauu ffoosstt pprreelluuaattee sseerrvviicciiiillee ppuubblliiccee ddee aappăă şşii ccaannaall,, aappooii sseerrvvii--cciiuull ddee iilluummiinnaatt ppuubblliicc.. PPrriinncciippaallaa aaccttiivviittaatteeaa aa SSCC GGiirroocceeaannaa SSRRLLeessttee ttrraannssppoorrttuull ddee ccăăllăăttoorrii ppee rruutteellee GGiirroocc –– TTiimmiişşooaarraa şşii rreettuurr,,CChhiişşooddaa –– TTiimmiişşooaarraa şşii rreettuurr.. PPeennttrruu cceellee ddoouuăă rruuttee eexxiissttăă şşaassee aauu--ttoobbuuzzee,, ccăărroorraa llii ssee aaddaauuggăă şşii uunn aauuttooccaarr,, ffoolloossiitt şşii ddee eelleevviiii şşccoolliilloorrddiinn GGiirroocc şşii CChhiişşooddaa,, ccaa şşii ddee eennoorriiaaşşiiii ccaarree ffaacc ppeelleerriinnaajjee,, ddee ccoorruurriilleeccoommuunneeii îînn ddeeppllaassăărriillee lloorr oorrii ddee AAnnssaammbblluull ««GGhhiioocceelluull»».. ÎÎnncceeppâânnddccuu aannuull ttrreeccuutt,, aaccttiivviittaatteeaa ssoocciieettăăţţiiii ss--aa eexxttiinnss,, fifiiinndd aacchhiizziiţţiioonnaattee uunn uuttiillaajjppeennttrruu ddeesszzăăppeezziirree şşii uunn aallttuu ppeennttrruu ttooccaatt ccrreennggii..SSCC GGiirroocceeaannaa SSRRLL eessttee ccoonndduussăă ddee ddiirreeccttoorruull DDaacciiaann MMaarriinneessccuu,,cceell ccaarree eessttee mmeerreeuu îînn ccăăuuttaarreeaa nnoouulluuii,, aa tteehhnnoollooggiiiilloorr mmooddeerrnnee şşiippee ccaarree îînncceeaarrccăă ssăă llee iimmpplleemmeenntteezzee şşii llaa nnooii,, sspprree bbiinneellee ccoommuu--nniittăăţţiilloorr ddiinn GGiirroocc şşii CChhiişşooddaa..

EEcchhiippaa ddee eelleeccttrriicciieennii ddee llaa SSCC GGiirroocceeaannaa eesstteebbiinneeccuunnoossccuuttăă aattââtt îînn GGiirroocc,, ccââtt şşii îînnCChhiişşooddaa,, mmaaii ccuu sseeaammăă pprriinn iinntteerrvveennţţiiiillee ppeeccaarree aacceeaassttaa llee ffaaccee aattuunnccii ccâânndd ssee iivveeşştteenneevvooiiaa.. CCeeii ddooii eelleeccttrriicciieennii,, GGhhiiţţăă şşii VVaassiillee,,cchhiiaarr ddaaccăă nnuu mmaaii ssuunntt aattââtt ddee ttiinneerrii,, ssuunnttpprroommppţţii îînn iinntteerrvveennţţiiiillee lloorr,, ddâânndd ddoovvaaddăă ddeemmuullttăă ccoommppeetteennţţăă pprrooffeessiioonnaallăă,, ddaarr şşii ddeeddrraaggoossttee ppeennttrruu mmeesseerriiaa ppee ccaarree oo ffaacc..

Gheorghe Costaş s-a năs-cut la 6 aprilie 1951, în co-muna Şumal din judeţulSălaj. A venit în Banat înanul 1967. A lucrat laTCMT, apoi la Confort, caşi electrician. S-a mutat laChişoda în anul 1995, îm-preună cu familia. Gheo-rghe Costaş este căsătoritşi are patru copii. La«Giroceana» lucrează de

un an, s-a angajat în octombrie 2010, pe postul deelectrician de întreţinere. «Mi se pare o meserieuşoară şi frumoasă, pentru că asta am făcut toatăviaţa. Dacă priveşti lucrurile din exterior, nu pare omeserie chiar uşoară, dacă nu o iubeşti sau nu vreisă faci asta. Dar dacă simţi că asta ţi-e menirea,atunci a fi electrician rămâne o ocupaţie deosebită.Aici lucrăm la iluminatul public, schimbăm becuri,lămpi, reţeaua de iluminat sau alte obiective alePrimăriei. Ne ocupăm de tot ce ţine de reţeaua elec-trică».

Vasile Drângă s-a născut la 18 mai 1954, la Anina,în Caraş-Severin. A terminat şcoala profesională deelectricieni, însă nu a găsitde lucru în oraşul natal,Anina. A fost repartizat laTimişoara în anul 1972. S-a angajat la IRET Tim-işoara, actualul Enel.Acolo a lucrat până înurmă cu patru ani, când avenit la Primăria Giroc. ÎnChişoda s-a stabilit dupăcăsătorie, în anul 1982,când s-a însurat cu FloareDungă, o chişozeancă get-beget. Are şi el patrucopii, doi dintre ei locuind la Timişoara, iar alţi doila Chişoda. Pentru că, prin anii ’70, se cerea şidublă calificare, Vasile Drângă s-a specializat şi înşoferie. Cum a absolvit o şcoală în acest sens, maitârziu a muncit în paralel şi ca şofer, şi ca electri-cian. A lucrat pe maşini de intervenţie, auto-scări şialte utilaje necesare lucrătorilor de la intervenţie.«Meseria de electrician, pentru mine, înseamnă, înprimul rând, satisfacţie. Trebuie să ai mereu grijă, pentru că este şi omeserie periculoasă. Suntem chemaţi, la nevoie, săintervenim acolo unde se cere. E o meserie pe caretrebuie să o stăpâneşti, pentru că altfel se pot în-tâmpla şi lucruri mai puţin plăcute. Îmi aduc am-inte că la Electrica aveam arondate 69 de comunedin judeţ, dar îmi făcea plăcere să merg în fiecare zila muncă».

Vasile TOMOIAGĂ

Giroceana şi meseriaşii ei de aur

În perioada 19-21 octombrie se va des-făşura cea de-a doua ediţie a Concursu-lui de pescuit sportiv la crap CupaGirocului la Crap Reloaded, competiţie

cu care se va încheia sezonul din acestan. La concursul care promovează siste-mul prinde şi eliberează şi care se vadesfăşura pe lacul special amenajat dincadrul Complexului Flonta, şi-au anun -ţat prezenţa echipe din Timişoara, dar şidin străinătate. De asemenea, cu acestprilej, se vor pune la Giroc bazele uneinoi şcoli de pescuit care se va adresa înspecial tinerilor. În cadrul Cupei Giro-cului vor concura echipe ale clubuluiCarp West Timişoara şi ale renumitelorbranduri internaţionale Anaconda, MegaBaits şi Dragon Baits. Alexandru Cher-

meleu, organizatorul acestei competiţiispune că acţiunea de las Giroc este unprilej de a descoperi natura, de a comu-nica cu ea! Pescuitul la crap, cu tot ceînseamnă şi ne reprezintă el, este unmod de viaţă pentru mulţi dintre noi.Tocmai din acest motiv este atât de im-portant şi nu trebuie ţinut ascuns deochii celorlalţi''. Pentru înscrieri, informaţii şi detalii cuprivire la regulament sau desfăşurareacompetiţiei puteţi apela numărul de te-lefon 0754561313 - Alexandru Cherme-leu sau accesa e-mailul:

djalexa30@yahoo.com.Organizatorii urează, şi pe această cale,FIRE ÎNTINSE tuturor participanţilor!

A.B.

Cupa Girocului la Crap a ajuns la ediţia a doua

7DIALOG CU CETĂŢENII

Clara Florina PASCUdin Chişoda, 6 ani

Raluca JUREBIE-CREŢUdin Chişoda, 6 ani

Roberta TIPOLdin Chişoda, 6 ani

Andrei PRASACUdin Chişoda, 6 ani

Mario Eugen PRASACUdin Chişoda, 6 ani

Ba, al meu emai frumos!

DDaavviidd PPeettrriişşoorr şşii DDaarriiuuss GGeeoorrggiiaann RRUUSSUU33 aannii,, ddiinn GGiirroocc

IIoonnaattaann şşii DDeebboorraa BBLLIIDDĂĂRRAANN,,22 aannii,, ddiinn GGiirroocc

Despre iubirea vrăjmaşilorOmul a ajuns să iubească, desigur într-o anumită măsură, pecine crede el de cuviinţă. Dar Sfânta Scriptură nu cere săiubim pe cine vrem, ci să-i iubim şi pe vrăjmaşi: “Să iubiţichiar pe vrăjmaşii voştri, să binecuvântaţi pe cei ce vă bles-teamă, să faceţi bine celor ce vă urăsc, şi să vă rugaţi pen-tru cei ce vă nedreptăţesc şi vă prigonesc” (Matei 5,44).Acestea sunt cuvintele lui Hristos. Aşadar, omul este pus însituaţia fie de a împlini ceea ce îi cere Hristos, şi aşa estecreştin, fie de a nu le împlini, rămânând lipsit de unirea cuEl. Hristos nu cere să-I admirăm teoretic învăţătura. Nu vreasă fim uimiţi de cuvintele Sale. Doreşte să le împlinim. Iarca să nu credem că ne cere ceva ce El nu face, spune: “CăciEl porunceşte soarelui Său să răsară şi peste cei răi, şi pestecei buni, şi dă ploaie şi peste cei drepţi şi peste cei ne-drepţi“.Iar omul când aude că i se cere să-şi iubească vrăjmaşii, i separe că are parte de un Dumnezeu nedrept. Spune că nupoate. Uită că pentru un creştin adevărat nu există “nu pot”.În Hristos, toate sunt cu putinţă. Dar asta cere unire cu el,împărtăşire de iubire dumnezeiască. Numai cel unit cu Hris-tos rămâne constant în iubire. În acest om, fapta rea făcutăde un semen dispare, în vreme ce în cel despărţit de Hris-tos se păstrează foarte bine ţinerea de minte a răului făcut.În omul care nu cunoaşte iubirea lui Hristos, răutatea altoramemorată, devine răutatea lui.Lumea nu se poate schimba în bine fără iubirea vrăjmaşilor.Dacă îl urăşti tu pe cel ce te urăşte, ura creşte, însă, dacă tuîi vei răspunde cu iubire celui ce te urăşte, acela are toateşansele să nu te urască mai mult sau se poate întâmpla chiarca acela să-şi schimbe sentimentele.

Omul când pleacă la serviciu, merge pentru o prob-lemă de trup. Dar atunci când pleacă la o bisericăsau la o mănăstire, merge pentru suflet. De cespunem aşa? Pentru că aceste locuri sunt rezervatespecial pentru rugăciune şi pentru întâlnirea noas-tră cu Dumnezeu.Preotul Parohiei Chişoda şi un grup de 45 de cre din-cioşi au căutat să valorifice bună voinţa PrimărieiGiroc şi a Consiliului Local, care au oferit în modgratuit transportul pentru o serie de pelerinaje. Încursul lunii septembrie s-a organizat un pelerinajla mănăstirile Lainici şi Tismana, ambele aşezatepe Valea Jiului. Mănăstirea Lainici îţi oferă, prin liniştea ei şi prinambientul arhitectural, o deosebită plăcere de arămâne la rugăciune. Prin aşezarea ei, se află deo-potrivă departe de oameni şi totuşi aproape de ei.La marginea unui drum sinuos, ea se află pe caleace leagă Oltenia cu Ardealul. Drum care odinioră afost străbătut de Mihai Viteazul. Se presupune că afost ctitorită de Sfântul Nicodim, pe care îl găsim lamănăstirea Tismana în secolul XIV. Prigoana Ma-riei Tereza împotriva mănăstirilor ortodoxe a ajunspână aici, fiind distrusă şi aceasta. Dar în 1812 afost refăcută de câţiva boieri gorjeni. De atunciviaţa monahală dăinuieşte necontenit, înălţându-sedin acest loc ru găciuni neîntrerupte pentru întregulpopor. Lăsând o lumânare de pomenire şi o rugă -ciune către Dumnezeu, lăsăm monahii acesteimănăstiri să se roage în liniştea lor, iar noi mergemmai departe la mănstirea Tismana.Aşezată pe stâncă, la poalele unui munte, mănăsti-rea Tismana este cel mai vechi aşezământ monahaldin Ţara Românească şi a avut un rol deosebit deimportant în menţinerea credinţei ortodoxe de-alungul a peste 600 de ani. Se află pe teritoriul oraşului Tismana, la 36 de ki-lometri de Târgu Jiu. Această mănăstire este un locde reculegere, închinare şi cinstire a credinţei noas-tre strămoşeşti. A fost ctitorită de Cuviosul Nico-dim care are mormântul săpat de el, în pridvorulmănăstirii. Astfel că orice pelerin sau credincios nupoate intra în biserică, până nu se întâlneşte cu cti-torul acesteia.Drumul străbătut până la mănăstire îţi oferă răgazulsă te pregăteşti pentru întâlnirea cu biserica luiDumnezeu împodobită până azi cu pictura origi-nală din momentul ctitoriri ei. Demn de amintit estefaptul că Sfântul Nicodim a înfiinţat aici primaşcoală de caligrafie din ţară, unde s-au tipărit nu-meroase cărţi bisericeşti. Printre acestea amintimTetraevanghel-ul care se află la Muzeul Naţionalde Istorie de la Bucureşti.Iată, iubite cititorule, că rolul bisericii şi al mănăsti-rii este acela de a oferi învăţătura despre Dumnezeuprin intermediul cărţii. Istoria bisericească ne aratăcă în interiorul bisericilor şi al mănăstirilor a apărutpentru prima dată scrisul, cititul şi învăţătura de ane iubi unul pe altul şi toţi pe Dumnezeu. Încheiemacest pelerinaj la minunatele mănăstiri rugând pebunul Dumnezeu să lumineze viaţa tuturor oferindu-nedrumul spre desă vârşire.

Preot Traian DEBUCEAN

Pelerinaj chişozean la mănăstirile Tismana şi Lainici

Din înţelepciunea Cuviosului

Antonie cel MareCea mai mare lucrare a omului este să-şi asume pă-

catele în faţa lui Dumnezeu şi să aştepte încercările pânăla ultima suflare.

Nici un neispitit nu va putea intra în împărăţia ceru-rilor. Îndepărtează ispitele şi nu va fi nici un mântuit!

De la aproapele nostru vin şi viaţa şi moartea. Dacă-lvom câştiga pe frate, îl câştigăm pe Dumnezeu. Dacă-lsmintim pe frate, păcătuim împotriva lui Hristos.

Se apropie vremea când oamenii vor înnebuni, iardacă vor vedea pe cineva sănătos la minte, se vor năpustiasupra lui strigându-i: “Eşti nebun”, pentru că nu-i caei.

Eu nu mă mai tem de Dumnezeu, ci-L iubesc pe Dum-nezeu, fiindcă iubirea alungă teama.

Cine bate bucata de fier, mai întâi socoteşte ce-o săfacă din ea: o seceră, o sabie, o secure. Tot aşa trebuie săvedem după ce virtute tânjim, ca să nu ne chinuim de-geaba.

Am văzut toate mrejele duşmanului întinse pe pământşi suspinând m-am întrebat: cine oare ne va scăpa de ele?Şi am auzit un glas spunându-mi: smerenia!

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15sunete a 4 secunde Aecare, cu pauză de 4 se-cunde întreele.Pentrusirenelecuaer compri-mat, semnalul se compune din 15 sunete a 2secunde Aecare, cu pauză de 2 secunde între

ele. Semnalul de “ALARMĂ LA DEZASTRE”constă în 5 sunete a 16 secunde Aecare, cupauzăde10secunde întreele.Pentrusirenelecuaercomprimat, semnalul secompunedin5sunete a 8 secunde Aecare, cu pauză de 5 se-

cunde între ele.“PREALARMAAERIANĂ”are3sunetea32desecundeAecare,cupauzăde12secunde între ele. Pentru sirenele cu aer com-primat,semnalulsecompunedin3sunetea16secunde Aecare, cu pauză de 6 secunde între

ele.“ÎNCETAREA ALARMEI”aresunetcontinuu,de aceeaşi intensitate, cu durata de 2minute.Pentrusirenelecuaercomprimat, semnalulsecompune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cuduratade1minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467, Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256

929; Deranjamente APĂ-CANAL - 0752 192848; Stare civilă - 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0732 600408

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetruVasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie; IleanaSZABO, Gabriel TOMESCU, Codruţa TOMESCU -cultură; Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;

David ŢUŢ - tineret, divertisment;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798,

0732 600455e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Nu pierdeţi niciun număr al ziaruluinostru. Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!

A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

8 DIALOG CU CETĂŢENII

La Serres, în Grecia, a avut loc finalaCampionatului Naţional de Motoci-clism Viteză, sub organizarea exem-plară a Clubului Sportiv BGSMotorsport, acolo unde echipa PascotăRacing Team Giroc a fost prezentă pen-tru a aduce acasă titlurile de campionpuse în joc. Ionel Pascotă - favorit la câş-tigarea titlurilor – a început de vineri cuprobleme. La clasa de 600 Supersportîn primele antrenamente, motorul mo-tocicletei a cedat având nişte problemecu supapele de la doi cilindri, astfelîncât în ziua calificărilor meca-nicii echipei au lucrat până laora două noaptea pentru a re-media problema apărută. Cutoate acestea, Pascotă a plecatde pe prima poziţie în ambelecurse, la Supersport şi la clasa1000 cmc Superbike.După startul primei curse - ceade 600 cmc Supersport - Pas-cotă s-a instalat în poziţia delider, poziţie pe care a menţi-nut-o până la final şi totodatăcu această victorie a câştigat şititlul de Campion Naţional. Pelocul doi în cursă a venit

Cătălin Cazacu, urmat de Ştefan Po-pescu.La o oră distanţă a venit şi startul celeide a doua curse, respectiv clasa 1000cmc Superbike, unde Pascotă, după ace-laşi scenariu, s-a instalat la conducereacursei încă din primul viraj. După cele14 tururi de circuit, Pascotă a trecut pri-mul linia de sosire, fiind urmat de IonuţMistode – BGS Motorsport şi DanielVargolici - BGS Motorsport. Ionel Pas-cotă a devenit astfel şi Campion Naţio-nal la clasa 1000 cmc Superbike.

“A fost o cursă foarte importantă, lacare pot spune că din nou am fost urmă-rit de ghinion, dar spre final totul s-aterminat cu bine. Un weekend greu şidin cauza motocicletei mele Yamaha, lacare a cedat motorul. Am fost foartepregătit şi hotărât pentru că eramconştient că pot aduce titlurile de cam-pion acasă. Vreau să mulţumesc în spe-cial Consiliului Judeţean Timiş,Consiliului Local Giroc, sponsorilor şituturor celor care au fost alături de noi,fără de care cu siguranţă aceste fru-

moase rezultate nu ar fi fostposibile” ne-a declaratIonel Pascotă.Înainte de cursa pentru titlu-rile naţionale, la Belgrad,capitala Serbiei, s-a des-făşurat finala Campionatu-lui European de Est, unde afost prezent şi sportivul dinGiroc, Ionel Pascotă. Dupăce s-a instalat la conduce-rea cursei, Ionel Pascotă asimţit că motorul motoci-cletei nu mai are putere, dincauza unei defecţiuni teh-nice. Din acest motiv, Ionel

Pascotă a fost nevoit să abandonezecursa.Astfel, clasamentul final în Campiona-tul European de Est se prezintă astfel:Ivan Grozev - 70 puncte, Bulgaria,Ionel Pascotă - 70 puncte, România,Nenad Stoianovic - 52 puncte, Serbia.Grozev şi Pascotă au încheiat la egali-tate de puncte, dar, conform regula-mentului, sportivul care la ultima etapăde campionat are rezultatul cel mai bun,acela este câştigător.

Anton BORBELY

Ionel Pascotă, dublu campion naţional şi vicecampion European

FC Chişoda nu a reuşit să treacă în clasa-mentul ligii a IV de liderul CSM Lugoj,chiar dacă a avut pe propriul teren întâl-nirea directă cu echipa de pe Timiş. Lu-gojenii au început mai greu meciul,băieţii noştri au dominat, însă şuturilefotbaliştilor pregătiţi de Cristi Safta nu auatins plasa porţii oaspeţilor. Mai mult, pefinalul primei reprize a derby-ului turu-

lui, FC Chişoda a încasat un gol la o bâl-bâială a apărării. Ceea ce s-a petrecutdupă pauză ţine mai mult de scenariilefilmelor thriller. Gazdele au mai scos deşase ori mingea din poartă, în timp ceonoarea le-a fost salvată de un autogol allugojenilor. Cu această victorie, Lugojuls-a distanţat la 5 puncte în faţa Chişodei

şi a CFR-ului din Timişoara, echipeleclasate pe următoarele două locuri.După meci, antrenorul Cristi Safta de-clara în presa timişoreană că nu îşi ex-plică jocul slab al echipei din repriza adoua, la fel cum nu a putut pricepe de cefotbaliştii săi nu au respectat sarciniletactice exersate în săptămâna premergă-toare derby-ului.

Cosmin Stan, antrenorul principaleifavorite la primul loc, a de-clarat că această victorie îlmulţumeşte, însă nu se poatespune de pe acum dacăechipa sa va şi termina cam-pionatul pe primul loc. El arecunoscut că echipaChişodei este una valoroasăşi că bătălia pierdută debăieţii noştri nu înseamnă cărezultatul “războiului” le va

fi favorabil lugojenilor. Mai sunt şapteetape din turul de campionat, plus încă 17în retur, jocuri în care FC Chişoda trebuiesă demonstreze că acest eşec, usturător,ce-i drept, de pe teren propriu a fost doarun simplu accident.Aceasta mai ales că, în etapele pre-mergătoare jocului cu CSM Lugoj,

echipa noastră a avut evoluţii meritorii.A câştigat toate jocurile până la meciulcu lugojenii, a reuşit, în deplasare, sărevină la un moment dat după ce a fostcondusă cu două goluri diferenţă, a învinsde o manieră categorică şi alte echipebune ale campionatului, însă s-a împiedi-cat exact atunci când toată lumea îşidorea o victorie care să o propulseze peprimul loc.

În aceste condiţii, Chişoda nu poate decâtsă o ia de la capăt, să treacă rapid dinpunct de vedere psihologic peste rezul-tatul acestui mei şi să redevină echipa re-dutabilă care a fost în etapelepremergătoare derby-ului cu CSM Lugoj.Încă nu este totul pierdut!

A. BORBELY

FC Chişoda a pierdut o bătălie, nu şi războiul Girocenii îşiintră în ritmEchipa de fotbal CS Giroc,care evoluează în CampionatulJudeţean Timiş, după ce aprimit un loc în acest eşalon,începe să se acomodeze cu rigo-rile Ligii a V-a. După un în-ceput mai slab de sezon, băieţiinoştri s-au obişnuit cu nivelulCampionatului Judeţean şi auînceput să-şi dea drumul la joc.Astfel, în ultimele meciuri eiau reuşit să acumuleze şasepuncte. Asta înseamnă douăvictorii, una reuşită pe terenpropriu, 1-0 cu TopolovăţuMare, iar o alta în deplasareade la Ohaba Forgaci, unde s-auimpus spectaculos cu 4-3.Belinţ, Racoviţa şi Bazoş con-duc clasamentul în seria a III-a,cea din care face parte şiechipa din Giroc.

A.B.