EDITAT DE LIGA MAIȘTRILOR MILITARI DE MARINĂ - CONSTANȚANr. 167 • ANUL XIX • IULIE - AUGUST 2014 • 8 PAGINI • 1 leuhttp://www.lmmm.ro • E-mail: neptun6800@yahoo.com

Pregătiri intense pentru drumețieÎn dimineaţa zilei de 23 august a.c.

se va pleca într-un periplu european ce are ca punct terminus Veneţia.

Grupul de temerari va parcurge în jur de 4000 km, prima „ancorare” având loc, doar pentru o noapte, în Arad, frumosul oraş de pe Mureş. Urmează „navigația” prin Ungaria, cu o oprire de 2 ore pe malurile lacului Balaton, apoi Slovenia, unde oraşul Kranj ne va fi gazdă pentru trei nopți. Se continuă marşul cu o vizită de o zi în Veneţia, după care o excursie mai scurtă, doar 20 km, până la lacul glaciar Bled. În a patra zi, înainte de a părasi Slovenia, se va vizita cea mai lungă peşteră din Europa, Postojna. Călătoria va continua prin Croația, aici, după o noapte petrecută în micul orăşel Otocac, ajungând la porţile Parcului Naţional Plitvice, obiectiv

turistic de renume european. Facem o scurtă oprire în capitala Croaţiei, spre seară ajungând pe malurile Dunării, în Budapesta. A două zi este rezer-vată unei scurte vizite în Buda, partea dreaptă a capitalei maghiare. La întoar-cerea în țară, se va poposi pentru o noapte în oraşul de pe malurile Cibi-nului, Sibiu.

Recapitulând, vorbim despre şapte nopți de cazare, din care două în România, trei în Slovenia şi câte una în Croaţia şi Ungaria. Cazarea se face doar în hoteluri de trei stele, având micul dejun inclus. Lista rămâne deschisă, preţul fiind de 325 euro şi 170 lei pentru un grup de cca. 30 persoane şi de 300 euro şi 170 lei pentru un grup de 40 persoane.

Marian Boza

DEONTOLOGIA MAISTRULUI MILITARTermenul, deontologie, desemnează teoria

(studiul) obligației în domeniul moralei (teoria datoriei), totalitatea regulilor privind relațiile morale dintre membrii unei colectivități profesionale. Mai simplu spus, deontologia este doctrina cu privire la normele de conduită şi obligațiile etice ale unei profesiuni.

De ce o deontologie a maistrului militar? Răspunsul ar putea fi, după propria-mi părere: din orgoliu! Să fie chiar atât de simplă problema? Nu, nici pe departe, deoarece acest răspuns localizează ideea la nivel de „corp” şi este greşit a considera Corpul Maiştrilor Militari un grup inițiatic, închis, al cărui scop este numai de a promova la nivel de excelență, profesia.

Armata este o instituție națională organizată de stat, cuprinzând întreaga forță de luptă a națiunii.

Nu este un „corp”. Militarii, prin specificul situației şi obiectul activității lor, dezvoltă un sentiment de apartenență la armată şi unități, cu structuri formale, cultivând însă relații informale specifice. Toți mili-tarii depun un jurământ solemn față de țară, anga-jându-se la practicarea unei anumite conduite şi devoțiuni. Acesta nu este un jurământ de corp.

Maistrul militar, fie de marină, fie aparținând

altei categorii de forțe, este modelat de o şcoală militară ce s-a impus a fi revoluționată nu reformată. El, mais-trul militar, trebuie să fie o personalitate cu caracter puternic pozitiv, ataşat eticii, profesiei şi deontologiei militare, un bun partener în cadrul echipei de luptă-tori. El trebuie să stabilească corelații optime între inte-resele personale, normele organismului militar şi datoria apărării țării.

Având însă în vedere că virtutea nu este înăscută,

ci trebuie învățată, nu cumva se impune nevoia unei „didactici etice” şi a unui cod moral al maistrului militar? Ar fi, cel puțin aşa cred eu, o deontologie de ramură, unde în prezent teoretizările şi elaborarea unor cod moral fie că lipsesc, fie că sunt empirice. De acest cod moral au nevoie, în primul rând, firile cu mai puțină vocație etică pentru a funcționa cât mai onorabil.

În concluzie, nu văd de ce ar deranja un asemenea cod deonto-logic, fie el şi de ramură, cu referire strictă la maistrul militar, la elabo-rarea căruia trebuie să se renunțe la rutină, conservatorism sau chiar ignoranță, baza sa fiind consolidată

pe valorile morale actuale corobo-rate cu elementele de certă valoare tradițională.

Nu credeți că atunci când talentul nu te ajută să găseşti expresia optimală a conduitei într-o situație dată, trebuie oferit rețetarul ei, însoțit de obligativi-tatea de a-l respecta?

M.m.pr.(rez.) Dumitru MIHĂILESCU

Sfânta Maria, protectoarea marinarilorConsiderată protectoarea mari-

narilor, Fecioara Maria este venerată de către marinarii români, începând din anul 1902, considerând ziua de 15 august ca fiind şi ziua lor.

Legenda spune că, în anul 44 d.Hr., Sfânta Maria a plecat pe mare, din Ieru-salim spre insula Cipru, pentru a-l vizita pe Lazăr, care era hirotonosit ca episcop al „Ostro-vului Ciprului” şi nu se putea întoarce la Ierusalim de frica iudeilor. Maica Domnului, însoțită de Sfântul Evan-ghelist Ioan şi de alți ucenici, aflându-se la bordul unei corăbii trimisă de Lazăr să o aducă în insulă, a cunoscut grozăviile unei puternice furtuni stâr-nită la o oră de mers pe mare, furtună ce a înspăimântat tare de tot atât pe marinarii corabiei cât şi pe pasagerii săi. Corabia a fost împinsă de vântul puternic spre poalele muntelui Atos. Aici se aduna multă lume, pentru că demonii (duhurile necurate) le prevestea viitorul, înspământându-i şi

făcându-i să li se închine. Sosită în acest loc, Fecioara Maria a fost întâmpinată de mulțimea prezentă, demonii fiind siliți de puterea lui Dumnezeu să nu se opună dorinței oamenilor de a fi lângă

Sfânta Fecioară, care le-a istorisit tuturor despre naşterea lui Iisus şi învățătura Lui.

Auzind cele spuse, oamenii au sfărâmat idolii demo-nici şi s-au botezat. Marea, la ruga Maicii Domnului s-a potolit. Ajunsă în Cipru, Maica

Domnului i-a istorisit lui Lazăr toate cele întâmplate pe mare şi la muntele Atos, unde prin credință i-a salvat pe corăbieri de duhurile necurate şi de furiile mării deslănțuite... Aşadar, Maria cea Sfântă s-a dovedit a fi protec-toarea corăbierilor!

Legenda ne mai spune că faptele relatate s-au petrecut într-o zi de 15 august. Atunci Sfânta Maria a binecu-vântat marea, călătoriile şi pe călătorii ce se avântă în largul întinderilor de ape.

Pe poarta larg deschisă a instituției militare de învățământ pe frontispiciul căreia se află la loc de mare cinstire numele unui brav oştean al apelor, amiral Ion Murgescu, a ieşit, miercuri, 30 iulie, o nouă promoție de tehnicieni marinari, promoție simbolic denumită „Constantin Brâncoveanu -300”. În fotografie, preşedintele L.M.M.M., m.m.p.(rez.) Emil Olteanu, înmânează premiul „M.m.pr. STAN DUMITRU” domnişoarei Mirela Dinu, cea care a fost declarată șeful promoției anului 2014.

15 AUGUST – mult așteptata zi de sărbătoare a marinarilor, ne oferă onoarea de-ai saluta cu profund respect pe cei a căror profesie este strâns legată de ape. Fie ca Neprihănita Fecioară Maria să-i ocrotească în furtuni și primejdii!

PAG. A 2-A realizată de caporal Albu Dănuț T I MO N A

Pe aripile verii...

Sa ne aducem aminte...

În faţa măriiCum seamăn eu cu tine, mare,La fel, mereu neliniştit,Închis din patru părţi de timpul,Din care nu e de ieşit.Mă zbat adânc, fără cruţare,Mă trag în mine, mă-nvrăjbesc,Dar oricât aş lovi de tareDegeaba ţărmii mi-i lovesc.E-o luptă fără-asemănare,Sunt malurile prea de fier.Nici eu nu-s mulţumit, ca tine,Doar cu bucata mea de cer.Izbesc mereu, mereu mai aprigŞi fără să îngenunchez,Dar nu pot, nu, ieşi din vremeaÎn care-ncep să-nnegurez.Mi-e dorul inima şi gândulTot răni, la zbatere proscris,Dar încă lupt să nu stau numaiÎn ţărmurile mele-nchis.Izbesc, izbesc întotdeaunaCa tine, tot mereu la fel.Şi mie timpul mi-a pus maluriŞi nu pot sa mai ies din el...

Virgil Carianopol

Atunci, cândva...Joi, 15 august 1902, s-a serbat pentru întâia

oară ZIUA MARINEI. Serbarea oficială a avut loc dimineața la crucişătorul „Elisabeta”, unde au fost prezenți toți ofițerii Diviziei de Mare. Printre oficialități s-au numărat: Ministrul de Război, domnul Sturza, comandantul Diviziei Active, generalul Vasiliu Năsturel şi alți ofițeri

superiori de la uscat. După amiază şi seara Marina, cu concursul Primăriei Constanța, a organizat regate cu bărci, diferite jocuri nautice, iluminație, focuri de artificii, serată venețiană şi mai multe alegorii istorice navale. A asistat foarte multă lume, venită cu trenuri de plăcere pentru această ocazie, din toată țara.

Din presa vremii...AUGUST 1902 Circulara nr. 6082 din 6 august 1902

adresată de Primăria Constanța primarilor comunelor urbane reşedință de județ din întreaga țară şi administratorilor unor stațiuni balneare.

Domnilor Primari ai comunelor urbane reşedință de județ din toată Țara,

Cu ocazia serbării zilei de 15 august a.c. – Sfânta Maria -, patroana Marinei, vor avea

loc în apele Constanței şi pe uscat nişte serbări demne de văzut precum regate, alergări, serate venețiene, mare bal pe apă, bărci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul Meduzei, corabia Argonauților şi altele.

Avem onoarea a aduce acestea la cunoştința Domniei Voastre. Vă înaintăm un număr de 5 exemplare publicațiuni prin care aducem la cunoştința publică aceste serbări mari şi vă rugăm, Domnule Primar, să binevoiți a dispune afişarea lor prin locurile cele mai expuse vederii din oraşul Domniei Voastre.

Navigația pe râuri, pe apele bătrâ-nului fluviu Dunărea şi pe Mare a fost, dintotdeauna, punte de legătură spre inima Europei, dar şi spre celelate continente, a înlesnit ieşirea în lume a românilor, apropierea de alte popoare, cunoaşterea reciprocă, cu consecințe benefice pe plan material şi spiritual.

Ziua de 15 august a fiecărui an ne readuce în memorie spiritul cutezător al înaintaşilor, care, aici, la țărmul Mării Negre şi de-a lungul Dunării, şi-au făurit propriul destin, înfruntând vitregii ale soartei, şi-au construit o identitate pe care au consolidat-o şi apărat-o adesea, cu sacrificiul suprem. Această zi de sărbătoare pentru marinarii români constituie un minunat prilej de prețuire a celor care, sub faldu-rile Tricolorului, stau de strajă la fruntariile țării, structurile lor de comandă şi de stat major, adaptate standardelor europene, devenind un adevărat „vârf de lance” în ceea ce priveşte deschiderea promovată de Armata Română în relațiile cu flotele statelor Alianței Nord-Atlantice..

Dispărut în Golful BiscayaDispariția cargoului „Topoloveni” în

adâncurile Oceanului Atlantic s-a produs în data de 24 decembrie 1989. Iată cum descrie Constantin Cumpănă şi Corina Apostoleanu

clipele de groază trăite de către membrii echi-pajului, descriere făcută de respectabilii autori în lucrarea „Amintiri despre o flotă pierdută” – volumul II, „Voiaje neterminate”, 2011, Editura „Telegraf Advertising” Constanța:

„1989, 24 decembrie- cargoul „Topoloveni” (pavilion: România, IMO: 7641243, echipaj 29 membri, 4.737 tdw, construit în anul 1976) s-a scufundat în largul Golfului Muros, la circa 5 Mm travers de Capul Finisterre (Spania). Nava

încărcase într-un port din nordul Europei și se afla în marș spre țară, dar, în Golful Biscaya, a fost surprinsă de o furtună de forța 7-8. Din cauza încărcării defectuoase, dar și a unui amaraj al mărfii deasemenea defectuos, la care a contribuit ruliul accentuat, cauzat de furtuna puternică, la ora 11:55 a zilei de 24 decembrie, marfa din magaziile navei a alunecat într-un bord. În numai 20 de minute, cargoul s-a înclinat puternic și s-a răsturnat, în următoa-rele secunde scufundându-se și dispărând rapid în adâncurile Oceanului Atlantic. În cele câteva minute de groază care au precedat tragedia, echipajul a reușit să transmită mesajul S.O.S. Echipele de salvare spaniole au recepționat mesajul, intervenind cu două elicoptere și o navă de salvare, pescuind din apa mării pe cei 14 supraviețuitori. Ceilalți 15 marinari români și-au găsit sfârșitul, dispărând în adâncuri, împreună cu nava...”

Mai multe amănunte despre această tragedie puteți afla accesând site-ul liga mili-tarilor profesioniști, aici aflându-se postat un material mult mai amplu, însoțit de fotografii revelatoare.

Puitorul de mine „Amiral Murgescu” în timpul celui de-al doilea război mondial

Puitorul de mine „Amiral Murgescu” a fost prima navă de luptă de construcție românească şi cea mai modernă navă a Marinei Regale Române. A participat cu succes la toate misiunile de minare şi, dato-rită armamentului său antiaerian, la comba-tera aviației sovietice în decursul numeroa-selor acțiuni de escortare a convoaielor în Marea Neagră.

Prezentate sintetic - şi asta tot cu ajutorul domnului Cumpănă şi a doamnei Corina Apostoleanu, autorii lucrării deja amintite în această pagină, iată câteva din faptele de armă ale acestei nave şi a echipajului său.

*7-16.10.1941: Participă la „Operațiunea Varna” (minarea coastelor Bulgariei, zona Caliacra – Burgas).

*11.11.1941: Participă la lansarea unui baraj de mine între Gura Roman şi Gura Oceakov.

*28.03-02.04.1942: Participă la minarea zonei dintre Constanța – Insula Şerpilor – Bugaz. Lansează efectiv baraje de mine în zona Capul Midia şi spre Sfântul Gheorghe.

*07-08.1942: Este prezent în escorta navelor „Suceava” şi Le’ Progres între Bugaz – Constanța.

*29.10.1942: Lansează, alături de nava „Dacia”, barajul de mine S-44 la sud de Insula Şerpilor.

*01-02.11.1942: Asigură escorta navelor „Danubius” şi „Durostor” între Cap Tendra – Sfântul Gheorghe.

*19-20.01.1943: Se află în escorta crucişătorului „România” între Constanța – Sevastopol.

*30.01-01.04.1943: Lansează baraje de mine în diferite puncte de pe litoralul româ-nesc.

*18.07.1943-14.04.1944: Participă la escortarea unui număr însemnat de nave, ruta fiind mai tot timpul Constanța – Sevas-topol.

*14.04.1944: Se află în acțiune în cadrul „Operațiunii 60000” (evacuarea Crimeei), escortând, pe traseul Constanța – Sevas-topol, convoiul de aprovizionare format din cargoul „Oituz”, navele fluviale „Laudea”, „Theben” şi „Erzherzog Karl”. În data de 15.04 „Murgescu” doboară două avioane inamice.

*05.09.1944: sovieticii dezarmează toate navele din Constanța, printre care se află şi nava „Murgescu” care, ulterior, a fost luată şi dusă în porturile sovietice, fără a mai fi vreodată returnată României. Sub numele de „Don”, puitorul a fost folosit pe rând ca navă-şcoală, navă bază, navă de comanda-ment, cazarmă şi atelier plutitor, sfârşind în 1989 în Golful Inkerman (Sevastopol).

FLOTA NOASTRĂ UNDE E ?...Retorică, evident, dar devenită celebră, întrebarea aceasta aşteaptă de foarte mulți ani un

răspuns oficial de la mai marii nației noastre. Aveam, la finele lui 1989, o flotă cu care ne mândream în Europa, ne mândream în lume. Erau în serviciu 320 de nave şi 99 de pescadoare! Acum, după o statistică apărută pe internet la finalul lui ianuarie 2014, mai avem doar 20 de nave şi nici o şansă ca să se „jeneze” careva de o asemenea „performanță”!. Flota comercială şi de pescuit a României a fost dată pe te miri ce, dispărând în triunghiul tranziției. Privind în siajul dispariției, aşa cum ne propune statistica postată pe internet, am ales la întâmplare doar 25 din cele 142 de nave prezentate acolo, nave despre care aflăm pe unde navigă şi sub a cărui stăpânire se află. Fosta denumire Denumirea actuală Armator PavilionBaia de Criș Bao Yue Da HTM Shipping ChinaBechet Brave JL Nasco ChinaBaraolt Frank Zhejiang Zosco Zhejiang ChinaSarmizegetusa Xe Xin Sinotrans Dalian ChinaTurnu Măgurele Al Esraa Federal Arab EgiptTutova Fast Independence Demilene EgiptBaziaș 1 East press Press Shipping DanemarcaBaziaș 5 Hoburgen Lillgaard FinlandaBaziaș 6 Al Ruwais Adnatco Em. Arabe UniteBaziaș 8 Al Dhafrah Adnatco Em. Arabe UniteDâmbovița Lara Tassos Shipping GreciaBuhuși Pagane Bulcom Ltd. GreciaPolar V Ozark Eastwind Hellas GreciaAlba Nadia Blue Sparrow Insulele MarshallGorgova Hummer Consolidated Bulk LibanVâlcea Angora Consolidated Bulk LibanZimnicea Dylan Baikal Shipping RusiaTelega Igor Belianski Nova Shipping RusiaArgeș Nautica Muar Epic Ship Management SingaporeCaransebeș Maximos Tabalo R.A. SiriaBaziaș 2 Elena B. Boluda Grupo SpaniaMedgidia Nazmi C. Canbaz Denizcilik TurciaSadova Yasar Kaptan III Arzu Denizcilik TurciaCâmpia Turzii Daniela Pic Shipping LTD UcrainaFilioara Hakima K IMMS London Ucraina

Dumitru MIHĂILESCU

Plaja Mamaia, anul 1922: În urma măsurării tivului (6 inch mai sus de genunchi) superin-tendentul clădirilor şi locurilor publice a promulgat o ordonanță de reglementare a costumelor de baie... Aşa a fost atunci. Acum... asta ne-ar trebui!

PAG. A 3-AT I MO N A

Ce este SMURD și ce scop are?Înlesnit şi organizat în România de

către Raed Arafat - despre care se poate afirma, fără nicio exagerare, că este un om cu intenții clare de a-şi salva semenii, ceea ce-l face util în condițiile dificile, dramatice ale unui accident, SMURD este un serviciu mobil de urgență, reususcitare şi descarcerare,

creat după modelul SMUR – Paris. Acesta este scopul SMURD: unificarea lanțului de salvare, către victima aflată în stare dificilă, ajutorul rapid şi cali-ficat dovedindu-se a fi o datorie profe-sională şi chiar o virtute umană.

Complexitatea salvării şi recu-perării fizice şi psihice a victimei, în

fapt un lanț de ajutorare medicală compus din salvator – ambulanță tip C – transport asistat, implică o pregătire profesională pe măsură. Numai aşa, oamenii a căror chemare şi pricepere către salvare vor fi lângă cei aflați în dificultate la timp şi întotdeauna.

Dr. Aliu Florin Octavian

Ei au fost... Acum e rândul vostru...DUPĂ 50 DE ANI!

Nu ştiu care dintre colegii mei, absolvenți ai promoției 1964, Şcoala Militară de Maiştri „Amiral Ion Murgescu”, şi-a făcut planuri pe timpul anilor de studiu, planuri care să vizeze perspectiva întâlnirii promoției noastre după 50 de ani de la finalizarea perioadei de formare ca tehnicieni militari marinari! Dacă a făcut-o careva, e foarte bine. Mie mi s-a părut atât de îndepărtat acest an, 2014, încât n-am îndrăznit în niciun fel la acea vreme să mă gândesc la el… Iată însă că drumul vieții, cu toate hârtoapele sale, unele dintre acestea lăsându-ne adânci urme pe chip, dar şi în suflet, ne conduce înspre minunata zi de 8 septembrie a anului 2014, când dorința celor care mai avem „aviz de navigație” pe agitatul drum al vieții este de a ne întâlnii acolo de unde, în urmă cu 50 de ani, am plecat pentru a intra în marea familie a maiştrilor militari marinari. Ne dorim această întâlnire de suflet, pentru că, trebuie să fim realişti, oricând clipa ne poate face figura şi tocmai de aceea trebuie să ne creăm posibilitatea de a o trăi din plin.

Fiecare dintre noi, absolvenții promoției 1964, şi-a trasat drumul preliminar pe anevoiosul itinerar al vieții aşa cum a ştiut el mai bine, aşa cum a fost dotat de ursi-toare la născare, aşa cum i-a impus uneori întâmplarea, fie ea fericită sau nu. Toți am făcut acest lucru, gândind la posibilitatea de a beneficia cât mai repede şi cât mai

mult cu putință de acel dram de noroc exis-tent în ranița fiecăruia, mai ales că în ranița noastră loc era sufi-cient, fiind concepută în aşa fel încât să nu transporte şi… bastonul de mareşal! Ce am reuşit? Ei bine, cu toate că nu mi-a plăcut mai niciodată să folosesc superlativul, vă asigur că nu greşesc în niciun fel dacă afirm

astăzi, după 50 de ani de la termi-narea şcolii, că absolvenții acestei promoții şi-au făcut datoria la locul de muncă, lăsând în urma lor nu numai acel atât de omenesc loc de „bună ziua”, ci şi posibilitatea justă şi corectă de a fi gratulați cu recunoştință pentru devotamentul şi profesionalismul demonstrate practic, nu în vorbe.

Vom trăi clipa revederii, sâmbătă, 6 septembrie, chiar dacă aceasta este umbrită de dorul ce ni se strecoară în suflet, atunci când ne amintim sau rostim numele celor plecați la ceruri pentru a forma acele echipaje aflate dincolo de linia orizontului…

Vă aşteptăm, dragi colegi, sâmbătă, 6 septembrie, începând cu ora 09.00, la întâlnirea promoției noastre, întâlnire ce va avea loc la Clubul Ligii Maiştrilor Militari de Marină, spațiu existent în incinta Şcolii Militare de Maiştri „Amiral Ion Murgescu.

Pentru informații suplimentare, contactați persoanele din comi-tetul organizatoric: Lt.cdor. (rez.) ing. Crăciun Constantin (tel.mob. 0730348230); M.m.p.(rez.) Radu Marcel (tel.mob. 0748452650) şi M.m.p.(rez.) Negrea Ion (tel.mob. 0730348230).

M.m.p.(rez.) Ion Negrea

Formată din 31 de tineri absolvenți, printre care se regăsesc şi patru domnişoare, promoția 2014 a făcut, miercuri, 30 iulie, primii paşi către flota militară, urmând a intra cât mai repede în marea familie a maiştrilor militari marinari.

Fiți bineveniți, camarazi! Clipa de față merită trăită în bucurie şi opti-mism. Acolo, la bordul fortărețelor plutitoare sau în cadrul unităților terestre ale acestei arme de elită aflată în structura Armatei Române, calitatea de maistru militar impune din start abordarea vieții dintr-un unghi diferit, mult mai pragmatic. Important e să dați acestei noi etape din viața voastră atenția cuvenită, operând cu seriozitate şi profesionalism.

Dacă din punct de vedere tehnico-militar, integrarea profesională pare a fi mai uşor de realizat, integrarea socială cu siguranță se va arata ca fiind mult mai greoaie. Nu vă lăsați subjugați de pesimism, întrucât această stare nu duce la nimic bun. Aveți datoria ca prin verticalitate, cunoştințe profesionale şi un real simț al responsabilității să deveniți, şi asta în scurt timp, o piesă importantă al cărei rol în îndeplinirea misiunilor primite să devină evident. Faceți-o! Noi avem încrede în voi.

Consiliul Director al L.M.M.M.

CATALOGUL PROMOȚIEI

19641. Abdula Enver2. Andreev Vasile3. Banias Emil4. Bălușescu Ion5. Brașoveanu Sava 6. Constantin Ion7. Crăciun Costache8. Cufoianu Constantin9. Dănăilă Vasile10. Dănilă Gheorghe11. Drăghici Gheorghe12. Farcaș Dumitru13. Florian Romulus14. Frujină Gheorghe15. Hîrțescu Iulian16. Huminic Teodor17. Iancu Marin18. Ioța Constantin19. Ioțovici Ion20. Leo Alexandru21. Leonte Gheorghe22. Manole Neculai23. Mateescu Sabin24. Măruntu Constantin25. Micu Oprea26. Mihalache Dumitru27. Miron Aurel28. Mocanu Radu29. Negrea Ion30. Negrea Gheorghe31. Nelega Filimon32. Oprea Florin33. Pavel Ion34. Pop Constantin35. Radu Marcel36. Roșca Ion37. Rotaru Petre38. Sfrija Vasile39. Sfichi Ion40. Stoica Gheorghe41. Tămârjan Nicolae42. Vicoleanu Paul43. Zainea VasileDumnezeu să-i odihnească pe cei care nu mai sunt printre noi...

Ei sunt absolvenții anului 2014. Să le spunem cu respect: Bine ați venit în marea famile a maiștrilor militari de marină!... După un concediu binemeritat (gata cu vacanța!), pe la începutul lui septembrie încep integrarea în echipajele navelor sau în cadrul colectivelor de muncă de la unitățile terestre ale Forțelor Navale. O nouă etapă a vieții fiecăruia dintre ei. Să le dea Cel de Sus sănătate, răbdare, înțelepciune şi putere de muncă.

Reactivarea procesului privind Casa căsătoriilor

Mulți dintre membri ligii, dar nu numai, se întreabă (şi ne întreabă) dacă acest imobil, situat în Constanța, str. Mihai Eminescu, nr.20, poate fi retro-cedat ligii, cunoscut fiind faptul că a aparținut maiştrilor mili-tari constituiți cândva în Cercul Maiştrilor Militari din Divizia de Mare. L.M.M.M., fiind consi-derată, conform propriului

statut, urmaşa acestei grupări asociative, a revendicat imobilul în discuție încă din 1996, dar nu s-a ales decât cu... speranțe! Se încearcă acum reactivarea soli-citării, aşa că din nou apelăm la instanță cu... speranță! Prima şedință de judecată va avea loc la Tribunalul Constanța pe la mijlocul lui septembrie. Să vedem ce va fi...

În urmă cu 20 de ani, curtea școlii militare „Amiral Ion Murgescu” fremăta de glasurile celor prezenți la întâlnirea a mai multor promoții de absolvenți, printre care se regăseau și cei ai anului 1964. Imaginea fotografică – deja document cu mare valoare sentimentală, a surprins grupul acestei promoții, în centru-dreapta aflându-se chiar comandorul (rez.) Ștefan Ilinescu, comandantul de atunci al școlii, dar și trei dintre cei mulți care au contribuit efectiv la formarea lor ca tehnicieni. Era în urmă cu 20 de ani! Acum sunt mult mai în vârstă, iar unii dintre ei au plecat de ceva vreme la ceruri…

Abrevierea corectă a gradelor militare

Gradul militar AbreviereaSoldat Sdt.Fruntaș Frt.Caporal clasa a III-a, a II-a, I Cap.III, II, ISergent Sg.Sergent major Sg.maj.Plutonier Plt.Plutonier major Plt.maj.Plutonier adjutant Plt.adj.Plutonier adjutant principal Plt.adj.pr.Maistru militar clasa a M.m.V, IV, III,V-a, a IV-a, a III-a, a II-a, I II, IMaistru militar principal M.m.p.Sublocotenent Slt.Aspirant Asp.Locotenent Lt.Căpitan Cpt.Maior Mr.

Gradul militar AbreviereaLocotenent-comandor Lt.cdorLocotenent-colonel Lt.col.Căpitan-comandor Cpt.cdorColonel Col.Comandor Cdor.General de brigadă Gl.bg.General de flotilă aeriană Gl.fl.aer.Contraamiral de flotilă Cam.fl.General-maior Gl.mr.Contraamiral Cam.General-locotenent Gl.lt.Viceamiral Vam.General Gl.Amiral Am.Rezervă Rz.Retragere Rtr.

T I MO N A

Din activitatea ligii, dar și a membrilor săi...După faptă și răsplată

Instituirea Zilei Rezervistului Militar prin H.G. nr. 467/2010, exprimă aprecierea autorităţilor şi societăţii române faţă de cadrele militare în rezervă şi în retra-gere care şi-au servit cu devotament şi onoare ţara. Cu ocazia marcării acestui important eveniment, la data de 29 iunie, în sala de conferințe a Prefecturii Constanța, a fost prezent un număr apreciabil de foşti purtători ai uniformei militare. Spre bucuria noastră, maistrului militar principal (rez.) Ghiocel Moraru i s-a atribuit Diploma de Excelență, apreciindu-i-se activitatea de şef tură electricieni desfăşurată timp de patru ani în cadrul Grupului Dragaj Canal Dunăre - Marea Neagră (vezi foto dr.), perioada de lucru fiind tocmai cea a construirii magistralei albastre. Felicitări, domnule Moraru! Păcat că nu a fost prezent şi domnul prefect să audă despre ce este vorba cu această zi, pentru că înlocuitorul său, subprefectul, nu era bietul om mai deloc în temă! Ei, dar asta e o altă poveste...

Acolo unde pe veci se odihnește amiralul Horia Măcellariu...Sunt oameni despre care se vorbeşte la

prezent, la acel prezent istoric, deoarece ei aparțin timpurilor, chiar dacă au trecut pragul neființei. Îi purtăm în sufletele noastre pentru că, aşa cum preciza Jean Cocteau, „adevăratul mormânt al

morților este în inima viilor”. Un asemenea om este şi contraamiralul Horia Măcellariu, un brav ofițer de marină care, plecat în marea călătorie de dincolo de orizontul marin, se odihneşte cimi-tirul eroilor aflat în zona Mânăstirii Cozia.

Din nefericire, faptul că acest patriot român, aflat în înalta funcție de comandant al Forțelor Navale Maritime a rezolvat pe cale amiabilă o problemă incendiară care ar fi costat vieți omeneşti şi imense pagube materiale – cea a

retragerii paşnice a germanilor din oraşul şi portul Constanța, avea să se transforme, după venirea trupelor sovietice, în princi-palul cap de acuzare ce-l declara criminal de război.

Horia Măcellariu a plătit cam pentru toate reuşitele marinei noastre pe durata războiului, trecând prin temnițele de la Jilva, Gherla şi Aiud. După 16 ani de suferințe, devenit un biet bătrân cu inima zdrobită, a început să revină la viață alături de cei dragi lui. În iulie 1989, contraami-ralul Horia Măcellariu, olteanul născut la Craiova în ziua de 10 mai 1894, s-a stins un lup de mare greu de înfrânt, ale cărui idealuri au avut la bază sfintele cuvinte: Onoare și Patrie.Acolo, la locul de odihnă veşnică, amiralul

Horia Măcellariu a fost comemorat de către conducerea S.M.F.N. la data de 29 mai, alături de organizator aflându-se şi reprezentantul Ligii Maiştrilor Militari de Marină.

O carte numai bună pentru zâmbet și voie bună.Mi-a trebuit ceva timp, credeți-mă, ca să-l

conving pe dragul de Mitică Mihăilescu să accepte dorința mea expresă de a-l prezenta, recomanda (nu ca la partid) în pagi-nile Timonei. Cel cu care am colaborat ani şi ani, în devălmăşia vieţii noastre – fie ea viaţa militară sau viaţa literară, se ferea de acest lucru, motivând că în postura de redactor-şef al acestei publicații pot apare nedorite interpretări... Nu e cazul, vă spun eu, Ananie Gagniuc, care, în cunos-cuta-mi calitate de autor a 12 cărţi, cuprinzând lite-ratură de gen, cred că am căderea de a-l considera pe Dumitru Mihăilescu drept un senior al marinei, un lord al armatei şi-un mus al literaturii.

Autorul recentei apariții editoriale „Codul lui Dăbrânci”, navigă, cu ochii unui lup de mare, surprinzând lumea din jur, aşa cum am şi scris în scurta prefaţă a cărții sale, dove-dindu-se fi un fin observator şi un excelent narator, cu real talent şi înclinaţie spre litera-tura satirico-umoristică. Hâtru, mucalit, auto-ironic, şăgalnic, chiar împăciuitor, în această carte relatează, „de la faţa locului”, ceea ce să

întâmplă în faţa blocului...Şi nu numai. Faptul că a fost, este şi va fi om de cultură

(a cochetat cu actoria timp de 16 ani!), o dovedeşte şi calitatea de redactor-şef în cadrul redacției publicaţiei „Timona”, apariţie de înaltă ţinută în peisajul Marinei Militare, ziar în care, cu onoare, am publicat şi eu…

Îl preţuiesc pe acest minunat om, mult mai mult decât preţul cărţii, 15 lei, nici cât un tuns, care durează 15 minute, iar scrierea unei cărţi poate dura luni, ani de zile! Şi nopţi!

Iar dacă vă relatez că a scris cartea, trecând peste gravele sale probleme de sănătăte, mi-e să nu ziceţi că-s patetic şi încerc sensi-

bilizarea dvs. Singuri hotărâţi dacă autorul merită să vă intre în casă, să stea pe un raft, în bibliotecă sau chiar pe un ulcior cu chişleag... Drag mi-e să intru în casa unde este o carte deschisă şi întoarsă cu faţa în jos, sau cu un semn în ea... semn că în casa aceea se citeşte!

Aşadar, așa dar vă face Dumitru Mihăi-lescu, colegul nostru de armă, breaslă şi sufe-rinţă.

Ananie GAGNIUC

Flori şi pioase clipe de reculegere la mormântul bravului amiral Horia Măcellariu, iar la aceste sentimente de mare frumusețe morală, spre marea noastră bucurie, dar şi a organizatorilor pelerinajului la locul de veci al amiralului, Cimitirul eroilor din zona Mânăstirii Cozia, au fost prezenți şi reprezentanții tinerelor generații, elevi ai şcolilor din Călimăneşti-Căciulata, precum şi ai Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” Constanța. O dovadă certă că spiritul românesc nu piere!

Iată cum arată clasamentul final:Proba I: CANOE 10+1:

Locul I: Divizionul 175 Nave ScafandriLocul II: Academia Navală „Mircea cel

Bătrân”,Locul III: Şcoala Militară de Maiştri

„Amiral Ion Murgescu”Proba II: TRASUL LA PARÂMĂ:

Locul I: Şcoala Militară de Maiştri „Amiral Ion Murgescu”

Locul II: Divizionul 175 Nave ScafandriLocul III: Academia Navală „Mircea cel

Bătrân”,Proba III: ȘTAFETĂ MARINĂREASCĂ

Locul I: Şcoala Militară de Maiştri „Amiral Ion Murgescu“

Locul II: Academia Navală „Mircea cel Bătrân”,

Locul III: Divizionul 175 Nave ScafandriProba IV: TRAS LA RAME BARCĂ 10+1:

Locul I: Şcoala Militară de Maiştri „Amiral Ion Murgescu”

Locul II: Divizionul 175 Nave ScafandriLocul III: Fregata „Regele Ferdinand”

Proba V: NODURI MARINĂREȘTI: Locul I: Şcoala Militară de Maiştri „Amiral

Ion Murgescu“Locul II:Divizionul 175 Nave ScafandriLocul III: Fregata „Mărăşeşti”Premierea merituoşilor cîştigători va fi

făcută cu câteva zile înaintea zilei marinei, L.M.M.M. oferind locurilor I, II şi III de la fiecare probă, Diplome de Merit şi alte elemente reprezentative pentru această asociație socio-profesională.

PAG. A 4-A realizată de m.m.p. (rez.) Nicolae Radu

Concurs marinăresc la Palazu MarePrintre multiplele şi diversificatele activități cuprinse în calendarul acțiunilor

dedicate sărbătoririi zilei marinei s-a aflat şi acest atractiv concurs, organizat de către Comandamentul Naval, împreună cu alte asociații neguvernamentale de sorginte marinărească, printre acestea regăsindu-se şi L.M.M.M. Participanții, echipaje reprezentative a unor unități militare de nave aparținând Forțelor Navale, studenți ai Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, precum şi elevi ai Şcolii Militare de Maiştri „Amiral Ion Murgescu”, au înțeles de la bun început că un concurs, indiferent de tematica sa, înseamnă să te simți bine, să faci mişcare, aflându-te pentru o anume perioadă de timp sub imperiul spiritului competițional.

De Ziua Marinei, ba chiar şi în zilele ce preced respectiva sărbătoare, aşa cum s-au petrecut lucrurile la Palazu Mare în zilele de 17 şi 26 iulie, atât concurenții, cât şi privitorii, au demonstrat că asemenea jocuri cu tematică marinărească sunt la mare căutare.

Cele cinci probe, stabilite a se derula pe durata întrecerilor, au adunat la start mai multe echipaje, în final opt dintre acestea cunoscând succesul, departajarea făcându-se în funcție de efortul şi îndemânarea fiecăruia.

Felicitări tuturor participanților, dar şi organizatorilor, aici distin-gându-se prin prezență şi activitate reperezentantul Comnadamentului Naval, domnul cpt.lt. Sorin Şeitan, precum şi maiştri militari: Cristian Olaru - şeful Stațiunii de Pregătire Palazu Mare; Relu Teodor, consi-lier al comandantului flotilei de Fregate pentru problemele specifice maiştrilor militari şi subofițerilor; Nicolae Radu, prim-vicepreşedinte L.M.M.M.

T I MO N A

Balul maiştrilor militari de marină, o seară neuitat!

Și dacă sunt pensionari, care-i problema?Da, aşa este, o parte însemnată din

numărul de membri ai ligii au acest statut, de pensionari. Asta nu înseamnă că au devenit ocupanți de seamă ai băncilor de prin parcuri. Nu, nici pe departe aşa ceva! Realizați că aceşti oameni, în mare parte cu experiență îndelungată în profesia practicată, îşi exercită meseria pe la diverse firme şi, spre lauda lor, nu o fac deloc rău, chiar dacă nu totdeauna se ocupă de lucruri strict legate de meseria pe care o au. Acestor oameni încă le zornăie tinerețea prin buzunare, iar un ban câştigat prin

muncă cinstită nu strică nicicum la casa omului. Alții, poate mai în vârstă, dar şi cu ceva înclinații spre cuvântul scris, s-au apucat să-şi aştearnă gândurile pe albul hârtiei, aşa cum au făcut-o colegii noştrii de asociație: Mihai Tilici – cărți cu tematică religioasă; Gheorghe Vlad de la Mangalia – poezie pe deplin anco-rată în viața noastră cea de toate zilele, Aurel Lăzăroiu – proză memoralistică, precum şi Dumitru Mihăilescu – proză umoristică. Să le admirăm efortul şi să le apreciem dorința de a rămâne activi şi după pensionare.

Veniți, porțile vă sunt deschise...Ziua Marinei Române este precedată de mai

multe activități, care mai de care mai atractivă, însă cea numită ziua porților deschise, organizată pe dana militară a portului Constanța, nu are egal. Aici, alături de marinarii Forțelor Navale, oricine poate afla o sumedenie de lucruri despre meseria acestor

oameni ai mării. Standurile existente pe dană – printre care şi cel al L.M.M.M., sunt nu numai reale puncte informative, dar şi locurile de unde se poate pleca către casă cu un obiect purtător de frumoase amintiri. Veniți, sâmbătă, 9 august 2014. Porțile vă sunt deschise...

TENIS DE MASĂ – „CUPA LIGII” EDITIA A XIV-A

Devenită tradițională, această competiție sportivă s-a bucurat, sâmbătă, 28 iunie, de o acceptabilă prezență a iubitorilor sportului cu palete, locul desfăşurării fiind cel la care s-a apelat în toate edițiile anterioare: Sala de antrenament a Şcolii Sportive nr. 2 Constanța.

Zi frumoasă, sportivi – amatori ce-i drept, dar mari iubitori ai acestui gen de sport, aşa că din start s-a plecat la drum cu dorința fiecăruiu dintre competitori de a se întrebuința la maximum, desfăşurătorul competiției cunoscând atât întreceri individuale, cât şi pe echipe.

În final, după aproape 5 ore de efort intens, pe podium au urcat:

La individual: Locul I – P.c. Aurel Frătea

Locul II - M.m.p. Barbu Mircea

Locul III - M.m.p. Panaite Ionel

Pe echipe: Locul I – „Mangalia”, componenți maiştri militari Barbu Mircea şi Panaite Ionel

Locul II - „Marinarii”, componenți maiştri militari Solcan Florin şi Belgun Victor

Locul III – „S.M.F.N.”, compusă din comandor (rez.) Pîntea Nicolae şi elev Mateşică Alexandru

O activitate sportivă atractivă, frumoasă şi de fiecare dată cu interes aşteptată, la finalul căreia merituoşii câştigători au fost premiați de către organizator cu medalii şi diplome. Felicitării tuturor participanților!

Mangalia, 26 iunie 2014: Preşedintele de onoare al L.M.M.M., domnul m.m.p.(ret.) Dumitru Mihă-ilescu şi-a lansat cartea „Codul lui Dăbrânci”, un tom de celuloză şi cerneală tipografică de 300 pagini, scris într-un registru total umoristic. Însoțit de amiralul umorului românesc, scriitorul Ananie Gagniuc, autorul cărții lansate (al treilea de la stg. la dr.) a fost foarte bine primit de către cei prezenți în sala Cercului Militar.

Ei sunt campionii pe echipe a celei de a XIV-a ediție a Cupei Ligii la tenis de masă (de la st. la dr.): Victor Belgun, Florin Solcan, Ionel Panaite, Mircea Barbu, Alexandru Mateşică şi Nicolae Pintea. Felicitări, domnilor!

Aspectul standului L.M.M.M. – ziua porților deschise, august 2013

La Dunăre sau la Mare, în acele oraşe în care sunt bazate navele Forțelor Navale şi cea mai rămas din cele ale marinei civile, în dimineața zilei de 15 august începe sărbătoarea. Este Ziua celor înfrățiți cu meseria apelor, dar şi a celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul porturilor maritime sau fluviale. Fotografia din dreapta prezintă aspectul sărbătoresc îmbrăcat de navele aflate în portul Mangalia.

Cupele și Diplomele de Merit pe care, la finalul competiției, organizatorul le-a oferit celor care au

urcat pe podiumul de premiere

PAG. A 5-A realizată de m.m.p. Adrian Cristocea

PAG. A 6-A T I MO N A

Călătorie prin raftul cu cărţi, ghid maistrul militar principal (rez.) Nicolae OaşeUN CEAS PENTRU NAVIGATORI

Vreme de secole, marinarii au calculat latitudinea folosindu-se de sextant, cvadrant sau astrolab pentru a măsura înălțimea soarelui deasupra orizontului la prânz. Longitudinea, în schimb, nu putea fi calculată decât măsurând distanțele parcurse, după relevmente la compas şi viteza estimată. Viteza era calculată cu un loch prins la pupa, cu noduri la intervale regu-late: un marinar număra „nodurile” care îi alunecau printre degete într-un minut. Esti- mări mai exacte puteau fi obținute în teorie folosind două ceasuri, unul potrivit după ora Greenwich, celă- lalt după cea locală, difernța dintre ele indicând gradele de longitudine. Dar până în secolul XVIII nu a existat un ceas care să rămână exact pe durata unei întregi călătorii. În 1714, Parlamentul britanic a oferit 20.000 de lire sterline pentru rezolvarea problemei. Suma a fost revendicată în 1759 de John Harrison, care a inventat un ceas ce folosea arcuri şi o plăcuță bimetalică pentru a elimina modificările de mişcare şi temperatură. Într-o călătorie în Jamaica şi înapoi, „cronometrul” său a luat-o înainte cu 54 de secunde în 156 de zile.

Cine a inventat televiziunea?Modalitatea de transmitere a imaginilor vizuale prin unde radio

a depins în mare măsură de tubul catodic inventat în 1897 de fizici-anul german Karl Braun. Dar abia rusul Boris Rosing şi-a dat seama, în 1907, că lumina proiectată de tub pe un ecran poate forma o imagine. În anul următor, Campbell Swinton, un inginer electrician scoțian, a propus folosirea tubului catodic atât ca receptor, cât şi ca transmițător.

Însă meritul pentru cea dintâi demonstrație publică de transmisie televizată îi revine unui alt scoțian, John Logie Baird. Timp de câțiva ani acesta lucrase la un sistem complet diferit, de scanare mecanică, iar în 1926 face o demonstrație reuşită în fața membrilor Instituției Regale. Cu câteva luni înainte, reuşise să obțină imaginea unuia dintre băieții care lucrau în birou, Bill Taynton, care devenea astfel prima „vedetă” de televiziune a lumii. Baird lansează primele imagini televizate de la stațiile de transmisie BBC, în 1929, iar un an mai târziu comerciali-zează receptoare TV.

În ciuda succesului lui Baird, mulți inventatori credeau că viitorul televiziunii aparținea metodei electronice şi nu celei mecanice. În America, în anii ’20, Vladimir Zworzkin, un elev al lui Boris Rosing, pune la punct prima versiune practică a uni tub de cameră, pe care l-a numit iconoscop, demonstrând astfel valabilitatea teoriilor lui Swinton apărute cu 15 ani în urmă. În Anglia, un alt emigrant rus, Isaac Shoenberg, care lucra pentru EMI, construieşte un tub asemă-nător: Emitronul. Ulterior EMI fuzionează cu firma Marconi pentru a produce un sistem complet, de înaltă definiție.

ACCIDENTE ȘTIINŢIFICE CARE AU DUS LA MARI DESCOPERIRI

Dacă e să vorbim despre inovaţii care au schimbat lumea, cu certitudine ne va fi foarte greu să ne imaginăm cum au fost inventate, mai ales că unele dintre cele mai cunoscute invenţii au fost create pur şi simplu din greşeală, „accidentul” petrecându-se în timp ce oamenii de ştiinţă încercau să descopere alte lucruri. Iată, de exemplu, câteva dintre invențile apărute din greşeală:

* În secolul al IX-lea, călugării taoişti încearcă să sintetizeze „elixirul vieţii” din azotat de potasiu, sulf, realgar şi miere uscată. În mod ironic, ei reuşesc să producă ceea ce ar putea fi exact inversul unui elixir al vieţii, şi anume… praful de puşcă! 

* În jurul anului 1675, omul de ştiinţă Hennig Brand, din Germania, păstrează 50 de găleţi de urină în pivniţă, în speranţa că va găsi o metodă prin care să facă aur. De fapt, ceea ce căuta el era „piatra filosofală” despre care se spune că ar avea puterea de a transforma metalele obişnuite în unele preţioase.

În cele din urmă, într-o zi, alchimistul din Hamburg a încălzit reziduurile rezultate din fierberea urinei până când retorta (un obiect de sticlă folosit în laboratorul de chimie pentru distilarea sau distilarea uscată a substanţelor) a devenit roşie, iar un lichid curgea din ea şi se aprindea. Reuşind să pună o parte din acest lichid rezultat într-un borcan acoperit, Brand a observat că substanţa continua să aibă o strălucire verde-pal. În cele din urmă, descoperirea lui a primit numele de fosfor, de la termenul grec „phos-phorus”, ce înseamnă „purtător de lumină”. 

* În 1938, Roy Plunkett, chimist la DuPont, a combinat tetrafluoretilena (TFE) cu acid clorhidric în speranţa că va realiza un agent frigorific mai bun. Atunci, el a stocat aproximativ 45 de kilograme de TFE în recipiente cilin-drice. După un timp, când a deschis recipientele presurizate şi răcite, nimic nu a mai ieşit din ele, deşi după greutate, ele păreau să fie pline. Analizând mai bine cilindrele, Plunkett a constatat că gazul s-a polimerizat în forma unei pulberi albe numită răşină de politetrafluoretilenă (PTFE) care avea patru proprietăţi esenţiale: era foarte alunecoasă,

n e c o r o z i v ă , stabilă chimic şi aveau un punct de topire extrem de ridicat. Ulterior, substanţa descoperită de Plunkett a primit denumirea de teflon, iar în 1954, inginerul francez Marc Grégoire crează prima tigaie căptuşită cu acest material.

* Inginerul Percy Spencer a fost cel care a descoperit că mâncarea poate fi încălzită la microunde. Însă, în realitate, el studia cu totul şi cu totul altceva. Angajat la Raytheon (o companie americană din industria aerospaţială a apărării), Spencer realiza o cercetare asupra radarelor când a observat că în prezenţa unui astfel de dispozitiv i s-a topit un baton cu ciocolată pe care îl ţinea în buzunar. Când a realizat că este posibil ca microundele să fie vinovate pentru fenomen, Spencer a repetat experimentul cu porumb de floricele şi ulterior cu un ou care i-a explodat în mâini. Graţie acestei descoperii, în 1945 a luat naştere cuptorul cu microunde. 

* Probabil cea mai cunoscută eroare ştiinţifică „fericită” este cea care a dus la crearea pastilei Viagra. Pastila albastră a fost descoperită din greşeală de oamenii de ştiinţă din cadrul laboratoarelor Pfizer. Iniţial ei testau sildenafilul (substanţa activă din Viagra) pentru că are capacitatea de a scădea tensiune arterială, ceea ce îl făcea ideal pentru crearea unui medicament împotriva problemelor cardio-vasculare. După testele clinice, oamenii de ştiinţă au constatat că indivizii implicaţi în studiu nu mai voiau să renunţe la pastile, tocmai pentru că acestea aveau un efect secundar dorit. 

* Poate părea amuzant, însă  sticla securizată  a fost inspirată de neîndemânarea unui cercetător care a dărâmat un pahar Berzelius de pe un raft. Când a observat că recip-ientul deşi spart nu s-a împrăştiat în zeci de cioburi pe podea, cercetătorul a analizat mai atent paharul. Astfel el şi-a a dat seama că recipientul nu fusese spălat bine şi prin urmare plasticul pe care îl conţinuse cândva a căptuşit paharul pe interior şi l-a împiedicat să se împrăştie când a fost spart. 

Când BBC-ul lansează transmisia TV cu o definție stan-dard de 240 de linii în noiembrie 1936, sistemul Baird şi cel produs de Marconi – EMI sunt pe rând testate. Camera fixă a lui Baird nu era demnă de încredere, iar calitatea imaginii era foarte slabă. În schimb, calitatea imaginii produse de sistemul Marconii-EMI era mai bună, iar camera sa electro-nică era mobilă. În lipsa unei concurențe serioase, sitemul Marconi-EMI este adoptat în 1937

CÂND AU APĂRUT PRIMELE FILME?Ochiul omenesc reține imaginea unui

obiect, după ce acesta a dispărut, preț de circa o zecime de secundă – fenomen optic cunoscut sub numele de „inerția percepției optice”. Asrfel, o succesiune de imagini fixe ce descriu o acțiune, proiectate la o viteză de 16 pe secundă, poate fi folosită pentru a crea iluzia unei mişcări continue. Acest principiu a fost

întrebuințat în construcția unei jucării numite „Taumatrop”, inventată de un doctor englez în 1826. Pe o margine a unui disc de carton a fost pictat un canar, iar pe cealaltă o cuşcă: când discul se învârteşte, imaginile se combină, iar pasărea pare că se află în colivie. Ideea a fost dezvoltată de fotograful englez Eadweard Muybridge în anii 1870 şi

1880, acesta inventând zoopraxiscopul – o lanternă care producea o serie de imagini pe un ecran dând impresia mişcării. Invenția lui Muybridge a fost un act de pionerat în istoria filmului, deşi adevăratul cinematograf a mai avut de aşteptat până la descoperirea came-relor de luat vederi şi a proiectoarelor de către Thomas Edison şi alții.

„Enigma”: În 1926, ministrul de război german a perfecționat o maşină de codat comercială denumită „Enigma”, cu 22 de mili-oane de combinații diferite, care a blocat orice acces al serviciilor de informații la mesajele ei secrete. În 1929, printr-o inexplicabilă eroare a poştei, un colet cu destinația Germania, conținând o maşină „Enigma” (vechiul model

comercial) a ajuns providențial în vama polo-neză şi, de aici, la serviciile secrete poloneze tocmai când Rejewski, un tânăr genial, a fost angajat. După trei ani plini de aventură, Rejewschi a reuşit să descopere primele „chei”, dar nu pe toate. Văzându-se depăşit, în iunie 1939, polenezii au predat datele experților britanici, exact cu două luni înaintea cotropirii

Poloniei. La Londra, în ciuda succeselor repur-tate, echipa de cripto-analişti n-ar fi străpuns niciodată codul marinei germane, dacă n-ar fi survenit câteva incidente providențiale: În mai 1941, în primul război al Atlanticului, un submarin german avariat a fost obligat să se predea. Deşi dinamitat, conform regulamen-tului, pentru a se scufunda înainte de captu-

rare, explozibilul nu a detonat. Englezi au scos din submarin o maşină „Enigma” şi cartea cu noile coduri. Din acel moment, germanii au început să piardă bătălia pentru Atlantic. Şi acest lucru s-a mai întâmplat de două ori (1942 şi 1944), de fiecare dată exact după ce nemții schimbau radical codurile. Războiul se juca acum cu cărțile pe față, în avantajul aliaților.

De unde și-a luat numele tancul?

Anglia îşi datorează poziția de lider în producția de tancuri spiritului vizionar şi perseverenței lui Winston Churchill, un fost ofițer, care, ca ministru al Forțelor Navale, a finanțat experimente printr-un „Comitet al

Amiralității”. Maşinile experimentate erau transpor-tate ambalate, cu eticheta „rezervoare de apă” - şi denumite mai scurt tancuri. Francezii au dezvoltat şi ei un program, dar n-a existat o colaborare între

cei doi aliați.Tancurile britanice au intrat în acțiune prima dată în

septembrie 1916, dar majoritatea celor 24 de maşini s-au împotmolit sau au fost distruse. Îmbunătățiri rapide au dus însă la folosirea lor decisivă la Cambrat, în noiembrie 1917, când o unitate de şoc de 376 de tancuri a făcut o breşă spec-taculoasă.

În 1918, viteza şi bătaia tancurilor crescuseră, iar fran-cezii dețineau un tanc uşor, mult mai eficient decât monştrii de 25 de tone care îl precedaseră. La sfârşitul războiului, francezii produseseră deja 3870 de tancuri, britanicii 2636 şi germanii doar vreo 20. Tancurile îşi dovediseră utili-tatea în a deschide calea infanteriei prin sârma ghimpată, dar abia în Al Doilea Război Mondial au fost prețuite ca arme strategice de sine stătătoare. De data asta germanii au dominat.

Cine și cum a inventat Morse alfabetul care-i poartă numele?În timpul călătoriilor de câteva luni de la Le Havre la New

York din 1832, Samuel Morse – pictor de portrete profesionist, cercetător amator şi profesor de desen la Universitatea din New York – a stat mai mult în cabină. De când îi auzise pe pasa-geri discutând despre recent descoperitul electromagnet, era obsedat de ideea creării unui telegraf electric care să fie folosit mai ales pentru sporirea siguranței pe mare. Întors la New York, s-a împărțit între cursurile la universitate şi eforturile de a-şi perfecționa telegraful electric. În 1835, realizase primul primul model funcțional. Era o improvizație care „scria” mesaje literă cu literă, folosind un electromagnet, o baterie, o sârmă şi un ciot de creion. Urmele oblice lăsate de creion puteau fi transmise doar la câteva zeci de centimetri, aspect considerat de Morse

ca „nesatisfăcător” şi „extrem de primitiv”. Căutând o metodă mai simplă de a transmite alfabetul, Morse a găsit răspunsul într-o seară din 1838, când citea ziarul. Observând punctele şi liniile pentru a sublinia anumite ştiri, el a decis să le folosească în locul urmelor de creion. Astfel a creat ingeniosul său „cod Morse”, în care punctul reprezintă litera „e”, o linie este „a” şi diverse combinații de puncte şi linii – restul alfabetului. După cum intenționase, inovațiile lui au devenit ulterior deosebit de importante pe mare, unde operatorii radio ai navelor aflate în mari dificultăți băteau trei puncte, trei linii, trei puncte – care au fost interpretate diferit: Send Out Succour” (Trimiteți ajutoare); Save Our Ship (Salvați-ne nava) sau Save Our Souls (Salvați-ne sufletele).

Spunea un gânditor că mintea omului nu este o facultate pasivă, care doar procesează informațiile primite, ci, dimpotrivă, o forță activă, mânată de curiozitate...

PAG. A 7-AT I MO N A

A venit vara! E timpul vacanțelor, așa că distrați-vă, nu mai luați viața prea mult în serios. La urma urmei, oricum nu

scăpăm vii din ea!!Mare om, mare caracter!Patapievici despre

români*Un popor cu substanța tarata.

Oriunde te uiți, vezi fețe patibulare, ochi mohorâți, maxilare încrâncenate, fețe urâte, guri vulgare, trasături rudimen-tare (din “Politice”, ediția 1996, pag. 34);

*Puturoşenia abisală a statutului suflet românesc... spirocheta românească îşi urmează cursul până la erupția terțiară, subreptice, tropăind vesel într-un trup inconştient, până ce mintea va fi în sfârşit scobită: inima devine piftie iar creierul un amestec apos (din “Politice”, editia 1996, pag 49);

*Românii nu pot alcătui un popor pentru că valorează cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roşu (din “Politice”, editia 1996, pag. 64)…

Bravos, domn’ scriitor, eşti mare, domnule, aşa că nu degeaba şeful statului te făcu Cavaler, acordându-ți „ pă bune” – a zis dumnealui, Ordinul Național „Serviciul credincios” cu săbii… Păi, cu un asemenea respect față de conaționalii matale meritai, tălică… chiar mai mult!

Colea Merluciu

În atenția DNA-ului

Contabilul surdo-mut și interlopulINFORMEZ: Într-un oraş din țara noastră

(nu-l numesc pentru că asta-i treaba altora), un paracunoscut interlop, adică un cetățean

al patriei noastre rău famat, dubios, suspect, deochiat, cu o reputație foarte rea, a constatat că al său contabil l-a tras pe sfoară cu o mare sumă de bani. Pentru a afla ce făcuse ăla cu banii sau dacă i-a ascuns pe undeva, unde i-a ascuns, a angajat un avocat de la Bucureşti, mare specialist în a discuta cu surdo-muții, contabilul interlo-pului suferind de asemenea handicap. Era exact ce îi trebuia interlopului pe funcția de contabil. Ăsta nu auzea, nu vorbea, dar uite că, spre surprinderea

rău famatului, făcea!Chemat în somptuosul birou al interlo-

pului, contabilul a fost luat la întrebări de „capo dell tutti”, întrebările fiind preluate şi adresate contabilului prin interemdiul avocatului speci-alist.

- Zi bă, nemernicule, unde a-i ascuns banii, întreabă interlopul, avocatul traducând cele auzite prin semnele numai de el şi hoțul acela de contabil ştiute.

- Habar nu am despre ce vorbeşte jupânul, înțelege avocatul răspunsul prin semne dat de surdo-mută, răspuns pe care s-a grăbit să-l comunice interlopului.

Enervat din cale afară, căpetenia scoate pistolul şi il pune contabilului la tâmplă:

- Bă, dacă nu-mi spui imediat unde a-i ascuns banii, te-a luat domnul dracu. Te împuşc mă, a-i auzit?

După ce avocatul a transmis ultimativul mesaj, contabilul, speriat din cale afară, începe să-i spună avocatului, prin semne, bineînțeles, că: Banii sunt într-o geantă verde, ascunsă în grădină într-o gropă făcută sub cuşca câinelui.

Interlopul, gata să apese pe trăgaci, îl întreabă pe avocat:

- Ce ți-a spus domne, nemernicul ăsta?- Şefu, mi-a spus că... poți să-l împuşti, dar

el habar nu are unde sunt banii...V-a informat: Jean de la Medgidia

Câteva din legile vieții!* Când ai mâinile pline de unsoare începe

să te mănânce nasul!* Problemele nu se crează, nici nu se

rezolvă, ele doar se transformă.* Vei ajunge fugind la telefon exact cât să

mai auzi cum cineva închide receptorul!* Mereu sunt două filme bune pe două

programe diferite la televizor…dar mereu la aceeaşi oră!

a cânta odată cu difuzorul.- Încheieturile îți prezic vremea mai

corect decât Institutul Național de Mete-orologie.

- Plățile făcute către asiguratorii de sănatate îşi arată cu adevărat roadele.

- Secretele tale sunt în siguranță la prieteni, deoarece nici ei nu-şi mai aduc aminte de ele.

Ce avantaje poți avea dacă ai trecut de 65-70 de ani? 

- Cei care răpesc oameni nu mai sunt interesați de tine.

- În caz de luare de ostateci tu vei fi între primii eliberați. 

- Lucrurile pe care le cumperi acum nu se mai uzează.

- Poți trăi fără sex, dar nu şi fără ochelari.- În lift ai momente când simți nevoia de

Întâmplări de pe litoral...La piață: - Aveți ouă de casă? întreabă un turist pe

vânzătoare.- Nu domnule, numai de găină!Tot la piață:- Găinile astea sunt de la noi sau din străi-

nătate?- Dar de ce vă interesează, doamnă? Vreți să

le mâncați sau să le țineți de vorbă?!Pe faleză, la Mamaia:Cunoştințe proaspete, ea şi el discutau:-Voi bărbații nici nu ştiți ce complicată e

viața femeilor! Azi pot fi în brațele soțului, iar mâine pot ajunge în brațele Domnului!

- Dar poimâne sunteți liberă?Un turist în căutare de gazdă:Văzând o curte arătoasă bate la poartă, dar

cu o oarecare reținere, pentru că lătra câinele: - Intră, domnule, poarta e deschisă, îi

răspunde proprietarul.

- Dar câinele nu muşcă?- Păi, asta vrem să ştim şi noi, pentru că abia

ieri l-am cumpărat...La un club de noapte:Un tânăr invită o domnişoară la dans:- Domnişoară, se poate?- Desigur, domnule, dar mai întâi dansăm…Să ne dăm importanți:Un tip, aflat la una dintre mesele restauran-

tului „Crocodilul” de pe malul mării, se dădea important vorbind la un telefon fițos:

-Alo? Institutul Internațional de Astrofizică, Spectroscopie Nucleară, Prospecțiuni Inter-galactice, Studiul Quasarilor şi Determinarea Universurilor Ciclice cu Structură Toroidală?

- Da, noi suntem! - Cu Gogu de la cazane, vă rog... La Eforie, într-o frizerie: După ce l-a tăiat de câteva ori pe turistul ce-a

dorit să-şi radă barba, frizerul îl întreabă:- Ați mai fost pe la noi până acum?- Nu, mâna mi-am pierdut-o în război…

O LANSARE DE CARTELansările de carte sunt acţiuni pur lite-

rare, care nu se aseamănă cu lansările de rachete, spre exemplu, sau cu ale navelor la apă, dar dau, uneori, posibilitatea unora de a se lansa... în tot felul de afirmaţii, păreri, opinii, supoziţii şi, mai ales, neghiobii, de... să te ţii!

Sunt invitat la o asemenea lansare. O carte de poezii. Autorul... nu contează, să-i zicem Poetescu. Iar titul cărţii: „Rouă boreală şi pulbere de stele”. Iniţial am citit „boreală” legat, dar e vorba de bo-re-a-lă. Public eterogen. Rude, prieteni, poeţi, critici, gură cască şi... boschetari literari. Aşa le zic eu celor care aşteaptă, tăcuţi, cuminţi, răbdători, desfăşurarea manifes-tării, fără să-i intereseze absolut deloc, ştiind că, după, se vor servi de-ale gurii... Ei, şi începe prezentarea! Cu morgă şi severă privire pe deasupra ochelarilor, cu pauză de efect, începe editorul: „Bună seara! Epocal! Magistral! Genial! Onorat public! Adică... public onorat de prezenţa acestui unic, irepetabil şi irefutabil poet! Ne aflăm în faţa unei magistrale cărţi, într-adevăr plină de rouă şi pulbere de stele!” De undeva, din sală, ca un bâzâit de muscă beţivă: „Du-te, bă!” Imperturbabil, editorul continuă, în delir: „Poetescu este expresia histerezică a cosomogonicului, cu picături de rouă în aurul stelar. Parataxa...” O băbuţă, probabil

pusă pe arţag, strigă: „Ce para, ce taxă, domnule, vorbiţi româneşte!”

Editorul rătăceşte apoteotic printre stele, neologisme şi poetice exprimări. Se aplaudă fad. Începe recitalul. „Alifia colţului de stâncă / Peste magnolii / Un fluture pliant”; „Băi! / Băi şi odăi / Sudori şi sudalme / Sictir!”; „Stai! / Timpul e apatic / Chipul e astenic / Auroră” ... Se aplaudă firav, ici colo. Sare un critic, probabil prieten cu autorul: „Indubitabil, Poetescu e simbolul sinergiei mirobolante, a cuvântului dospit în cruzetul ancestral al ideaticului!”... Iese din sală un bărbos, probabil nemulţumit, că se aude-n ecou: „Mai daţi-vă dracului!” Un burtos (sponsorul, am dedus a fi): „L-am ajutat, pentru că i-am simţit poezia, fiorul...” „Cu fuiorul!”, şopteşte unul, din spate. Spre final, un critic... chiar critic, conchide: „Vax!”

Am fost unul din cei trei, care au cumpărat cartea, mai mult să mă justific soţiei pe unde am umblat. Când am ajuns acasă, m-a şi luat la rost: „Unde-ai stat atâta? Este ora 23!” „La o lansare!”, îi zic. „Şi, dacă nu mergeam acolo, nu tot 23 ar fi fost acum?” Apoi am trântit cartea pe masă. „Iote!”

A luat-o, a citit pe sărite din ea şi, final, a rostit: „Te iert! Ai suferit destul...”

Ananie GAGNIUC

Teoria lui Darwin, confirmată și de ... Eurovizion 2014!

Fantezii maritimeORIZONTAL: 1) Punctul navei determinat cu drepte

de înălțime. 2) Zece sute – Constructori de atoli. 3) Întă-resc velele ambarcațiunilor sportive – Pitic. 4) Lacuri... colorate! – Loc de muncă tematic. 5) Se aşează pe baba la acostare – Suferă (pl.). 6) Măsură de suprafață – La compas ne arată nordul (pl.) 7) Echipament (pop.) – Îl găsim iarna pe punte. 8) A la grec... – A dărui. 9) Usturoi – Macara la bord. 10) Simbol profesional – Ceai englezesc.

VERTICAL: 1) Navă ținută într-o anumită poziție cu ajutorul ancorei şi ancorotului. 2) Urma navei pe întinsul apei – Un şir de perle. 3) Semnal pe calea undelor. 4) Sală romană. 5) Era folosit ca vâslaş la galeră – Crai. 6) Primul comandant de lungă cursă – Abis! – Ceas. 7) Mijloc de corp! – Vas. 8) Conducerea unei activități comerciale. 9) Glumeață – Suprafață. 10) Studiul mişcării navei.

Cpt. Ioan CHIȘ (Timona nr.18 – 1997)

La o ceașcă de cafea cu președintele Filialei Mangalia a L.M.M.M.

R: Domnule Alexandru Baciu, înainte de a discuta concret despre prezența şi funcționalitatea filialei L.M.M.M. a cărei activitate o coordonați în calitate de preşedinte, face-ți, vă rog, o succintă referire la câteva aspecte din viața şi activitatea dumneavoastră profesională.A.B: De „pământ” sunt din Mangalia. Aici am venit pe lume la data de 21 iunie 1959. Dacă îmi „amintesc” bine, era într-o zi de… duminică Sunt căsătorit, am doi copii. Profesional vorbind, sunt absolvent al Şcolii Militare de Maiştri „Amiral Ion Murgescu”, promoția 1981, specialitatea timonier-hidrograf. Din 1981, anul absolvirii, şi până în luna

august 2009, momentul pensionării, am activat ca şef de echipaj al navei 61, o vedetă torpiloare cu aripi portante, apoi am fost şef de echipaj pe nava prezidențială „Luceafărul”, ca din 1990 să fac parte din echipajul navei purtătoare de rachete „Zborul”, unde am îndeplinit funcția de comandant grup timonieri.R: De la bordul acestei nave ați „ancorat” la pensie?A.B: Nu. Pensionarea, într-adevăr, m-a găsit în această unitate, dar pe funcția de consilier al coman-dantului pe probleme specifice maiştrilor militari şi subofiţerilor.R: De când dețineți calitatea de membru al L.M.M.M?A.B: Din luna aprilie, anul 1997.R: Iar pe puntea de comandă a acestei asociații socio-profesionale, de când? R: În februarie 2007 am fost ales prin vot în funcția de prim-vicepreşedinte, iar din 2010 şi până în prezent, activez , prin voința majoritară a maselor, pe funcția de preşedinte. R: Categoric că pe puntea de comandă sunteți însoțit de către o echipă de colaboratori. Cine sunt cama-razii alături de care vă aflați la timona asociației?A.B: Alături de mine se află, şi la bine şi la greu, cei trei membri componenți ai Consiliului Director: M.m.p Duțu Viorel, m.m. p. Stan Cornel şi m.m.p (rez.) Panțîru Gavril.R. Domnule preşedinte Baciu, din câte cunosc, filiala L.M.M.M a cărei activitate o coordonați în prezent s-a constituit la data de 6 martie 1996, funcția de preşedinte fiind ocupată succesiv de către: M.m.p. Doicaru Ion, perioada martie 1996 – martie 1999; M.m.p. Banu Gabriel, martie 1999 – ianuarie 2001, şi m.m.p. Irimia Cornel, perioada ianuarie 2001 – martie 2010, după care ați urmat dumneavoastră. Este corect?A.B: Da, aşa este.

R: Ei bine, în toți aceşti ani ai existenței sale filiala a avut anumite preocupări de bază. D u m n e av o a s t r ă , odată sosit pe puntea de comandă, le-ați preluat sau nu ați considerat aşa ceva necesar?A.B: Nu numai că am preluat tot ce a fost gândit şi materializat în interesul imediat sau pe teremen lung al membrilor aderenți, dar am căutat să contribui la dezvoltarea lor, atât ca frecvență, cât şi ca amplitudine.

Evident că pe lângă acestea au apărut şi idei noi, dar şi acestea, la fel ca şi primele, pe deplin subor-donate scopului asociativ, precizat de către Statutul L.M.M.M.şi anume: „... de a desfășura activități menite să contribuie la stimularea motivației profesionale, dezvoltarea dorinței de performanță și competitivitate, ajutorarea interumană, precum și la deconectarea de la stresul vieții”.R: Ce efectiv are filiala Mangalia la momentul acesta, domnule preşedinte?A.B: 367 de membrii, acesta este efectivul, persoane ce provin din entități profesionale diferite. Îmbu-curător este faptul că, deşi vin din diverse categorii profesionale, aşa cum am afirmat deja, o parte însemnată din rândul acestora dovedesc nu numai că au înțeles scopul şi rolul unei asemenea asocieri, dar şi o prezență activă la mai toate acțiunile şi activitățile inițiate şi organizate de către Consiliul Director.R: Precizați, vă rog, cam ce activități organizați anual?A.B: Prezentate ca o simplă enumerare, acestea ar fi: Organizarea de seri distractive: baluri, aniversări, revelioane, precum și activități pe deplin recreative: excursii, picnicuri... Toate acestea, unite sub același generic, ar putea fi denumite: activități de sociali-zare.R: Anul acesta, de exemplu, ce activități a desfăşurat filiala Mangalia?A.B: Da, le voi enumera cu plăcere, ba chiar de la unele dintre ele am să vă ofer și câteva instantanee fotografice, pe care, dacă este posibil, bine ar fi să le postați în pagina ziarului.R: Cu siguranță așa va fi. Spuneți, vă rog!A.B: Balul Mărțișorului de pildă, o activitate deve-nită de mult tradițională. Lume multă, distracție pe măsură, mesajul socializării ajungând la inima participanților, mulțumirea lor fiind și mulțumirea noastră, a organizatorilor.R: Așa că totul e bine, când se termină cu bine!A.B: Exact așa, aveți perfectă dreptate. O altă acti-vitate, la fel de bine primită de participanți, a fost picnicul organizat cu ocazia sărbătoririi celor 105 ani de existență a Corpului Maiștrilor Militari de Marină. Iată doar două dintre activitățile mai de seamă a asociației noastre, dar avem și altele, tot cu grad mare de interes, care se află deja în pregătire, cum ar fi: Concursul internațional de șah, o excursie pe itinerare dobrogene, participarea la excursia organizată la Veneția de către L.M.M.M. Filiala Constanța, activități specifice zilei marinei, serbarea Pomului de Crăciun ș.a.m.d.R: Categoric că asemenea activități solicită și o susținere financiară pe măsură. Cum reușiți să rezolvați problema, pentru că nu pare chiar atât de simplu.A.B: Așa este, nu este deloc simplu, pentru că nimic nu poți face fără bani. Bugetul nostru financiar, format numai din cotizația membrilor aderenți, are forța de a susține asemenea activități, dar e nevoie și de o investiție din afara sistemului asociativ. Atunci,

apelăm la sponsori...R: Se mai găsesec oameni dispuși să sprijine un asemenea gen de activități?A.B: Da, în Mangalia se mai găsesc asemenea oameni de o mare frumusețe sufletească, iar aceștia, în ceea ce ne privește, sunt: Asociația PROACTIV pentru COMUNITATE - președinte Nicoleta Griguță; ing. Griguță Ioan, președintele Fundației CALLATIS; ing. Zanfir Iorguș, șeful Complexului INSULA din Neptun; domnul Marin Dumitru, S.C. CALLASPRINT S.R.L; domnul Bibu Viorel și, nu în ultimul rând, domnul cdor.(r) Cornel Tohăneanu.R: Iată, așadar, oameni în fața cărora trebuie să-ți scoți pălăria și să le spui...A.B: Așa cum le spunem și noi: Mulțumim, pentru dărnicia și cumsecădenia dumneavoastră!R: Perfect, așa este! Domnule președinte, cum evaluați relația de colaborare cu alte asociații din localitate, cu instituțiile statului, ale armatei?A.B: Cu deplină sinceritate vă spun că aceste relații sunt foarte bune. Suntem prezenți la diversele acțiuni inițiate de către Comenduirea Garnizoanei Mangalia, filialele Ligii Navale Române, Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și Retra-gere, Asociația Națională a Veteranilor de Război, așa cum și reprezentanții acestora sunt prezenți la acțiunile noastre. Relativ recent, am participat la o minunată excursie organizată de către filiala L.N.R. pe itinerariul Mangalia – Cozia, acțiune la care rolul organizatoric revenit contraamiralului (rez.) Petrică Stoica, președintele respectivei filiale, a fost hotă-râtor. A fost o superbă ieșire în decor, una din rarele ocazii ieșite în calea dorinței de ați vizita țara.R: Iată, deci, că nobilul sentiment al camaraderiei este prezent în gândirea celor care coordonează activitatea acestor asociații existente în orașul Mangalia, un apreciabil aspect ce poate servi ca exemplu și altora, care dau valoare mai mult declarativă sentimentului de camaraderie asocia-tivă. O ultimă întrebare, domnule președinte: Cum considerați relația cu conducerea L.M.M.M.? Este aceasta cumva o relație de subordonare, așa cum se mai trezesc unii vorbind? A.B: Nici vorbă de așa ceva! Cine vehiculează o asemenea inepție este ori rupt total de realitate, ori rău intenționat. Relația cu conducerea ligii este perfect statutară. Nu există nicio ingerință în problemele filialei, aceasta având totala libertate în a-și administra bugetul, a-și organiza acțiunile și activitățile. Juridic vorbind, noi, cei din conducerea filialei, avem obligația de a respecta întru-totul Statutul L.M.M.M. și... doar atât. În privința relației umane, de asemenea nicio problemă. Suntem cu toți uniți sub același crez, așa că nu avem de împărțit decât respect, gratitudine, înțelegere și tot ceea ce aparține de caracterul oamenilor care știu să-și apre-cieze aproapele și să-i fie alături ori de câte ori este nevoie.R: Mulțumesc, domnule Baciu. Succes deplin în tot ceea ce veți înteprinde la nivelul filialei L.M.M.M. din orașul Mangalia.

SEDIUL REDACȚIEI: CONSTANȚA, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 0241 697 741

REDACTOR RESPONSABIL : M. m. p. (ret.) Dumitru MIHĂILESCU (tel. 0241 689 373, 0723 010 033)

FOTOGRAFII : M. m. p. Ovidiu Oprea

CORECTOR : Maria Grosu

TEHNOREDACTOR: Leonard Vizireanu TIPARUL: SC INFCON SA Constanța - www.infconsa.ro I S S N : 1 4 5 3 - 0 8 5 6

T I MO N A

167

Filiala Mangalia a L.M.M.M.- o prezență activă și bine ancorată în cotidian

Președintele Filialei Mangalia a L.M.M.M., m.m.p.(rez.) Alexandru Baciu, la masa de

lucru din sediul asociaței.

Chiar dacă la „bursa pariurilor” nu era prea bine cotat, şi asta datorită vârstei înaintate a trăgătorilor la rame, echipajul ligii a fost declarat anul trecut câştigător al concursul de bărci desfăşurat de Ziua Marinei la Mangalia. Aflați pe podium, „bătrânii” lupi de mare aşteaptă ca sponsorii să le acorde atenția cuvenită... Să sperăm că şi anul acesta se vor afla la înălțime.

Ziua Marinei va fi onorată de către Filiala Mangalia a L.M.M.M. şi cu organizarea celei de a V-a ediție a Concursului Internațional de ŞAH sugestiv intitulat: “Cupa Ziua Marinei Române”. Pentru ca această competiție să se bucure de o cât mai bună orga-nizare, aşa cum s-au derulat lucrurile şi la edițiile precedente, organizatorul va beneficia şi anul acesta de sprijinul sponsorului principal, Asociația PROACTIV pentru COMUNI-TATE – Mangalia, preşedinte doamna Nicoleta Griguță, precum şi de cel venit cu mare bunăvoință din partea domnului ing. Ioan Griguță, preşedintele Fundației Callatis (foto - al doilea de la stânga la dreapta, ultimul din dreapta fiind Alexandru Baciu, preşedintele Filialei L.M.M.M. Mangalia)

Participanți la excursia organizată de fiilalele Mangalia ale L.N.R şi ANCMR, membrii ligii au trăit din plin frumusețea acestei călătorii pe meleagurile județului Vâlcea. S-au vizitat: Mânăstirea Frăsinet, Mînăstirea Dintr-un Lemn, Mânăstirea Cozia, precum şi alte zone la fel de frumoase şi interesante. În fotografie, o poză de grup la cabana Valea Ursului.

PAG. A 8-A realizată de m.m.p. Dan Cojocaru