An nou, speran˜e vechi…media.lmmm.ro/uploads/timona/Nr. 176 ian-feb 2016.pdf · Sărbătorile...

EDITAT DE LIGA MAIȘTRILOR MILITARI DE MARINĂ - CONSTANȚANr. 176 • ANUL XX • IANUARIE - FEBRUARIE 2016 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: [email protected]

An nou, speranțe vechi…Sărbătorile au trecut, magia Crăciunului și petre-

cerea prin care ne-am despărțit de 2015 și l-am întâmpinat pe 2016 transmițându-ne veselia pe care, dacă ar � posibil, ar trebui să o purtăm cu noi pe toată durata noului an și nu numai! Speranțe și planuri ne-am făcut și de această dată - așa cum procedăm mereu, operând cu intima convingere precum că nu trăim doar ziua de astăzi, ci trebuie să ne proiectăm serios viitorul, să gândim la ce am vrea să facem cu viața noastră, dar și la lumea pe care o vom lăsa moștenire copiilor noștri.

E bine ca la �ecare început de an să ne reevaluăm prioritățile, să vedem ce contează într-adevăr cel mai mult pentru noi și, un lucru extrem de important, pe ce loc situăm sănătatea și câtă importanță îi acordăm. Nu doresc nicicum să mă erijez în profesor de opti-mism, dar nici să cad pradă pesimismului ce parcă e stimulat de cineva anume să amenințe mai tot timpul cu cuibărirea în gândirea noastră, a românilor, culti-vând astfel ideea precum că: Drumul spre mai bine trece prin foarte prost și se înfundă acolo! Vreau cu toată convingerea să transmit cititorilor acestui ziar speranța în ziua de mâine, speranța în săptămânile, lunile și anii ce vor urma, timp care, îndeplinindu-și misiunea, va reuși poate să îndrepte lucrurile ce încă scârție serios în societatea noastră. Voi � oare în stare să fac acest lucru?! Poate da, poate nu, dilema �ind serios alimentată mai ales de frământările camara-zilor bugetari, atât de serios afectați de nefastul prin-cipiu al salarizării: Cui are, nu i se va lua, cui n-are nu i se va da! Acest mod de a privi lucrurile, având ca antet Secera și ciolanul, emblema vremurilor noi, face ca pașii demarați în direcția îndreptării cât de cât a lucrurilor - și aici am în vedere segmentele profe-sionale maiștri militari, subo�țeri și soldați gradați profesioniști, să �e tremurători, mărunți și anemici, determinându-i adesea pe cei necăjiți să creadă că: Înainte era bine, iar înapoi era și mai bine! Pot eu, oare, să le spun că nu este așa?! Aș vrea să o fac din toată inima, însă realizez că-mi este din ce în ce mai greu... Iată, așadar, dilema!

În privința optimismului, păgubaș nu mă las! Îl voi propaga chiar dacă reușita nu va � pe măsura speranței!

M.m.p. (rtr.) Dumitru MIHĂILESCU

Începutul �ecărui an, mai precis a doua jumătate a lunii februarie, înseamnă, pentru membrii asociați ai Ligii Maiștrilor Militari de Marină, și momentul întrunirii generale, prilej pentru analiza activităților desfășurate în anul precedent, dar și pentru a de�nitiva proi-ecțiile anului în curs. În fotogra�e, aspect de la Adunarea Generală a L.M.M.M. din februarie 2015.

Aspect de la distracția numită Revelion 2016, acolo unde participanții – membri ai ligii dar nu numai, s-au simțit minunat mai mult datorită dorinței și științei lor de a se distra, că în rest, organizatorii mult lăudatului „Club Eden” (rai, paradis, loc unde te simți minunat) abia-abia au reușit să obțină notă de trecere!

Respectuoase mulțumiri adresate tuturor celor care în anul �nanciar 2015 au fost de acord să sprijine liga cu acel procent de 2% din impozitul datorat Statului.

Dacă ne veți face această onoare și în acest an, acționați în confor-mitate cu Hotărârea de Guvern ce reglementează respectivul mod de sponsorizare a organizațiilor și asociațiilor nelucrative, comple-tând, în perioada 15 martie – 15 mai, punctul „B” din cuprinsul cererii – formular „230”. Se completează subpunctele „b” și „c” astfel: b) cod identi�care �scală a entității nonpro�t: 4859 09 c) cod bancar: R010RNCB0114016530610 1– B.C.R. S.A. Constanța.

Mulțumim pentru înțelegere și bunăvoință!

Sărbătorile iernii au devenit deja amintiri, așa că �ecare dintre noi, �e că suntem activi profesional, �e că ne-am stabilit în cate-goria pensionarilor, am intrat în sarabanda cotidiană, căutând să ne rezolvăm problemele cât mai repede și mai bine. Că e posibil sau nu, asta este o cu totul altă problemă. Să sperăm că va trona binele, așa cum dorim ca acest bine să se regăsească și în cadrul asociației noastre. Să �e într-un ceas bun. Ba�ă tuturor!

8 Martie! Firav început de primăvară ce ne amintește nouă, bărba-ților, că în su�etul femeilor de pretutindeni au în�orit magnoliile! Finită în dimensiunea ei temporară, femeia pare să împrumute subtil energii proprii succesiunilor ciclice din natură. Repetând an de an acest ritual biologic, dorința ei, �e bunică, mamă, soție sau �ică, este de a se înnoi �zic și spiritual, de a � proaspătă și plină de energii nebă-nuite, ca tot ce e tânăr și fraged în jurul nostru. Pentru toate acestea nu trebuie decât să �e naturală, să se regăsească în oglinda �ecărei dimi-

neți și în ochii celor care o cunosc gândind în mod pozitiv. Să ne minunăm de frumu-sețea zarzărilor și cireșilor înzăpeziți de petale albe, dar să nu uităm nici o clipă să arătăm iubire și tandrețe femeii - bunică, femeii - mamă, femeii - logod-nică sau prietenă, femeii - soră, femeii – membră a ligii, și bine ar � să facem acest lucru nu numai de ziua lor…

La mulți ani, doamnelor și domni-șoarelor!

ÎN ATENŢIA MEMBRILOR LIGIISâmbătă, 27 februarie, începând cu orele 10.00,

clubul L.M.M.M. va găzdui Adunarea Generală a membrilor asociați. Vă sugerăm, domnilor și doam-nelor – așa cum facem acest lucru la �ecare început de an, să onorați invitația printr-o prezență numeroasă și activă, arătând astfel că sunteți interesați de modul în care aleșii dumneavoastră înțeleg să-și orânduiască timpul, îndeplinind misiunea primită. Analiza respon-sabilă a activității membrilor Consiliului Director, transparența cu care va � prezentată evoluția efec-tivului, a bugetului �nanciar pe durata anului 2015, precum și celelalte probleme a�ate pe ordinea de zi, vor face în mod sigur ca această întrunire să dove-dească seriozitatea cu care membrii ligii își trăiesc prezentul asociativ, gândind, în același timp, la viitorul acestei comuniuni camaraderești…Vă așteptăm!

M.m.p. (rz.) Gheorghe CALEN – secretar L.M.M.M.

PAG. A 2-A T I MO N A

LEGEA NR. 223/2015 PRIVIND PENSIILE MILITARE DE STAT• În situația în care se constată diferențe între cuan-

tumul pensiilor recalculate și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos bene-ficiarului, acest cuantum fiind supus indexărilor anuale ulterioare. Nicio pensie aflată în plată nu va scădea în urma procesului de recalculare.

• În conformitate cu dispozițiile art. 122 din Legea 223/2015 militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, precum și urmașii acestora, care vor ieși la pensie după 1 ianuarie 2016, și care îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea 223/2015, cât și cele prevăzute, la data de 1 ianuarie 2016, de Legea 263/2010 privind sistemul

unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, pentru modul de calcul prevăzut de Legea 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la 1 ianuarie 2016.

• Începând cu 1 ianuarie 2016, toate pensiile militare se majorează cu 5%, în conformitate cu art. 14 alin. (2) din OUG nr. 57/2015. De asemenea, prin aplicarea noului Cod Fiscal, vor rezulta corecții ale cuantumului pensiei nete puse în plată, determinate de deducerea din venitul de pensie a contribuției individuale de asigurări de sănă-tate și a sumei neimpozabile de 1.050 lei.

VÂRSTA STANDARDde pensionare pentru militari, polițiști și funcționari publici cu

statut special din sistemul administrației, penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale

Octombrie 1959 Ianuarie 2016 56/3

Noiembrie 1959 Februarie 2016 56/3

Decembrie 1959 Martie 2016 56/3

Ianuarie 1960 Mai 2016 56/4

Februarie 1960 Iunie 2016 56/4

Martie 1960 Iulie 2016 56/4

Aprilie 1960 Septembrie 2016 56/5

Mai 1960 Octombrie 2016 56/5

Iunie 1960 Noiembrie 2016 56/5

Iulie 1960 Ianuarie 2017 56/6

August 1960 Februarie 2017 56/6

Septembrie 1960 Martie 2017 56/6

Octombrie 1960 Mai 2017 56/7

Noiembrie 1960 Iunie 2017 56/7

Decembrie 1960 Iulie 2017 56/7

Ianuarie 1961 Septembrie 2017 56/8

Februarie 1961 Octombrie 2017 56/8

Martie 1961 Noiembrie 2017 56/8

Aprilie 1961 Ianuarie 2018 56/9

Mai 1961 Februarie 2018 56/9

Iunie 1961 Martie 2018 56/9

Iulie 1961 Mai 2018 56/10

August 1961 Iunie 2018 56/10

Septembrie 1961 Iulie 2018 56/10

Octombrie 1961 Septembrie 2018 56/11

Noiembrie 1961 Octombrie 2018 56/11

Decembrie 1961 Noiembrie 2018 56/11

Ianuarie 1962 Ianuarie 2019 57/0

Februarie 1962 Februarie 2019 57/0

Martie 1962 Martie 2019 57/0

Aprilie 1962 Mai 2019 57/1

Mai 1962 Iunie 2019 57/1

Iunie 1962 Iulie 2019 57/1

Iulie 1962 Septembrie 2019 57/2

August 1962 Octombrie 2019 57/2

Septembrie 1962 Noiembrie 2019 57/2






















Iulie 1964 Mai 2022 57/10

August 1964 Iunie 2022 57/10







Martie 1965 Martie 2023 58/0

Aprilie 1965 Mai 2023 58/1

Mai 1965 Iunie 2023 58/1

Iunie 1965 Iulie 2023 58/1

Iulie 1965 Septembrie 2023 58/2

August 1965 Octombrie 2023 58/2

Septembrie 1965 Noiembrie 2023 58/2






















Iulie 1967 Mai 2026 58/10

August 1967 Iunie 2026 58/10







Martie 1968 Aprilie 2027 59/1

Aprilie 1968 Mai 2027 59/1

Mai 1968 Iulie 2027 59/2

Iunie 1968 August 2027 59/2

Iulie 1968 Octombrie 2027 59/3

August 1968 Noiembrie 2027 59/3

Septembrie 1968 Ianuarie 2028 59/4

Octombrie 1968 Februarie 2028 59/4

Noiembrie 1968 Aprilie 2028 59/5

Decembrie 1968 Mai 2028 59/5

Ianuarie 1969 Iulie 2028 59/6

Februarie 1969 August 2028 59/6

Martie 1969 Octombrie 2028 59/7

Aprilie 1969 Noiembrie 2028 59/7

Mai 1969 Ianuarie 2029 59/8

Iunie 1969 Februarie 2029 59/8

Iulie 1969 Aprilie 2029 59/9

August 1969 Mai 2029 59/9


Octombrie 1969 August 2029 59/10




Data nașterii și anul pensionării / Vârsta standard de pensionare (ani/luni)

LEGEA 223/2015: ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI1. Ce precizează Legea 223/2015 în privința deter-

minării cuantumului pensiei de serviciu?Cuantumul pensiei de serviciu se determină în

procent de 65% din baza de calcul pentru vechime cumulată de cel puțin 25 de ani. Pentru �ecare an care depășește cei 25 de ani, se aduagă câte 1% din baza de calcul. Totodată se acordă un spor de 3%, 6% sau 9%, în funcție de contribuția la Fondul pentru pensia supli-mentară și/sau contribuția individuală la buget. Pensia astfel stabilită, recalculată și reactualizată în condițiile Legii 223/2015, nu poate � mai mare de 85% din baza de calcul. La cuantumul astfel obținut se adaugă un spor de 10%, 15% sau 20%, în funcție de clasa Ordinului Meritul militar.

2. Cum va � stabilit plafonul bazei de calcul a pensiei militare:

Conform art. 28, care după intervenția OUG nr. 57/2015 are acum următorul conținut: (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c.). La pensia stabilită în condiţiile art. 28, 29, 30 și 108 din Legea nr. 223/2015 cu modi�cările și completările ulterioare se aplică sporul de 10%, 15% sau 20% corespunzător semnului onori�c În Serviciul Patriei/Ordinul Meritul Militar conferit în condiţiile legii. Creșterea bazei de calcul de la 65% la 85% se reali-zează cu ajutorul vechimii cumulate, unde o in�uenţă deosebită o au condiţiile de muncă în care s-a desfășurat activitatea și contribuţia la pensia suplimentară.

3. Ce nu se va lua în calcul la stabilirea pensiei militare de stat?

Prezentând, doar din lipsă de spațiu tipogra�c, nu din alte motive, numai acele puncte în coincidența cărora pot intra și maiștrii militari, dar și subo�țerii, art. 28 din Legea 223/2015 prevede că la stabilirea pensiei militare de stat nu se vor lua în calcul următoarele:

a) diurnele de deplasare și de delegare, indemni-zaţiile de delegare, detașare sau transfer;

b) compensaţiile lunare pentru chirie;c) valoarea �nanciară a normelor de hrană și

alocaţiile valorice de hrană;d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipa-

mentului individual de protecţie și de lucru, a alimen-taţiei de protecţie, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;

e) primele și premiile, cu excepţia primelor de clasi�-care, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se a�ă în baza permanentă;

f) indemnizaţiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltui-elilor de mutare în interesul serviciului;

g) contravaloarea transportului ocazionat de efec-tuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;

h) plăţile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;

j) restituiri și plăţi de drepturi aferente altei peri-oade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul ș.a.m.d.

4. Ce efect va avea pensia suplimentară asupra calcului pensiei?

Contribuţia pentru pensia suplimentară s-a plătit de

către cadrele militare, de la data de 1 ianuarie 1967, până la data de 1 aprilie 2001. Începând cu data de 10 aprilie 2001, contribuţia pentru pensia suplimentară a devenit contribuţie individuală la bugetul de stat și s-a plătit de către cadrele militare până la data de 31 decembrie 2010. De la data de 1 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, până la data de 31.12.2015, perso-nalul militar plătește contribuţia individuală de asigu-rări sociale. Pentru perioadele sus-menţionate, conform dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat cu modi�cările și completă-rile ulterioare, la stabilirea, actualizarea și recalcularea pensiei se acordă un spor de:

a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 - 15 ani;

b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 - 25 ani;

c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.

Prin instituirea plafonului de 85%, prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015, cu modi�cările și completă-rile ulterioare, având în vedere condiţiile de muncă în care și-a desfășurat activitatea personalul militar, pentru o parte din acesta efectele nu mai pot � observate.

Exemplu de folosire a pensiei suplimentare: Unui cadru militar care și-a desfășurat activitatea 30 de ani în condiţii deosebite (spor de 3 luni la 1 an) și a cărui vechime cumulată este de 37 de ani și 6 luni, întregită la 38 de ani, i se majorează baza de calcul de la 65% la 78%. În această situaţie, folosește pensia suplimentară până se ajunge la plafonul de 85%, respectiv 7% din cei 9% de care bene�ciază.

5. Care vor � sporurile și indemnizațiile luate în calcul la stabilirea pensiei militare?

La calculul pensiei se au în vedere toate elementele care fac parte din solda lunară brută, cu excepţia celor prevăzute la art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modi�-cările și completările ulterioare. Iată câteva exemple de sporuri, indemnizații etc. ce se iau în calcul: indemni-zaţia de dispozitiv, solda de merit, spor pentru păstrarea con�denţialităţii, majorare pentru titlul de clasi�care (toate introduse în solda funcţiei de bază), indemni-zaţia de cifru, spor pentru complexitatea muncii (CFPP, audit) și altele.

6. Se vor lua în calcul la stabilirea pensiei perioa-dele încadrate în locuri de muncă și activități desfă-șurate în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții? Dacă da, cum?

În conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, cu modi�cările și completările ulte-rioare, prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă și activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale și alte condiţii, speci-�ce pentru cadrele militare în activitate, cu modi�cările și completările ulterioare, se aplică tuturor cadrelor mili-tare, pentru întreaga carieră militară, indiferent de data trecerii în rezervă. Potrivit dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 223/2015, cu modi�cările și completările ulterioare, la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru �ecare an lucrat efectiv, în condiţiile stabilite de Hotărârea Guver-nului nr. 1.294/2001, cu modi�cările și completările ulterioare, și de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modi�cările ulterioare, astfel:

a) 1 an și 3 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiţii deosebite;

b) 1 an și 6 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiţii speciale;

c) 2 ani, în cazul celor care și-au desfășurat activi-tatea în alte condiţii.

PAG. A 3-AT I MO N A

O remarcă privind Legea 223/2015(extras din Comunicatul de presă al M.Ap.N.)

Prin modi� cările survenite în cursul procesului legislativ al adop-tării Legii nr. 223 din 2015 privind pensiile militare de stat, se crea-seră contradicţii de reglementare. Astfel, legea prevedea, la art. 2 lit. b) principiul egalităţii în stabilirea drepturilor, potrivit căruia se asigura un tratament nediscriminatoriu persoanelor a� ate în aceeași situaţie juridică, însă lăsa posibilitatea luării în considerare, la stabilirea bazei de calcul, a unor venituri conjuncturale, de natură nesalarială, neacce-sibile tuturor cadrelor militare, conducea la stabilirea unor pensii foarte diferite în cuantum pentru militari care au avut cariere cvasiidentice. În ceea ce privește modi� cările aduse nivelului de pornire a calculului pensiei, principiul avut în vedere este acela al evaluării juste a impor-tanţei carierei militare, cadrele � ind astfel motivate și cointeresate să dezvolte evoluţia profesională pe durate cât mai mari, în consonanţă și cu interesele instituţiilor angajatoare. Concret, pornind de la pragul de 65% stabilit pentru o vechime cumulată de 25 de ani, militarii primesc procente pentru � ecare an lucrat peste această limită, până la maximum 85%. Mai mult, la cuantumul pensiei stabilite astfel se adaugă, potrivit Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, un spor de până la 20% pentru militarii care au îndeplinit serviciul militar cel puţin 25 de ani. Totodată, precizăm că, prin modi� carea legii nu au fost afec-tate dispoziţii care protejează drepturile deja câștigate de bene� ciari, respectiv menţinerea în plată a cuantumului mai avantajos, precum și posibilitatea de a opta pentru modul de calcul mai favorabil pentru o perioadă de cinci ani de la aplicarea legii. Au fost, de asemenea, menţi-nute prevederile referitoare la restituirea sumelor de care au fost privaţi unii pensionari în momentul trecerii la sistemul public de pensii. Aceste abordări vin să garanteze faptul că niciunui pensionar militar nu îi vor � , în niciun caz, diminuate veniturile a� ate în plată.

Capabilitatea și dorința celor a� ați în echipa de conducere a ligii, dar nu numai a acestora, ci și a altor membri asociați care înțeleg să acționeze demo-cratic pentru eliminarea unor neajunsuri ce provoacă necazuri evidente unora dintre entitățile profesionale purtătoare de uniformă militară au făcut, printre altele, ca la data de 14 decembrie 2015, președin-tele ligii – M.m.p. (rz.) Emil Olteanu, împreună cu M.m.p. (rz.) Nicolae Radu – prim-vicepreședintele acestei asociații, să răspundă prezent la dezbaterea publică pe tema „Dimensiunea participativă a demo-crației. Politica Statului față de structurile asocia-tive ale militarilor”, organizată la București de către Federația Militarilor din România. Respectiva întru-nire a reunit reprezentanții a peste 50 de structuri asociative din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și un apreciat număr de invitați din partea unor federații sindi-cale și asociații pentru apărarea drepturilor omului. De asemenea, au răspuns invitației oganizatorilor: Elena Cobuz – Administrația Prezidențială; depu-tatul Marian Neacșu; primarul sectorului 2 București, domnul Neculae Onțanu; magistratul militar, colonel Sorin Chipăr – reprezentantul S.M.G.; Anca Zam� r – Departamentul pentru relații cu Parlamentul și infor-marea publică; colonel Alexandru Dumitra – Direcția pentru calitatea vieții personalului; colonel dr. Ion Busuioc – prorector Academia de Poliție, colonel Valentin Ubal – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Pe durata discuțiilor purtate, reprezentanții Ligii Maiștrilor Militari de Marină au avut ocazia de a prezenta în scris amplele probleme cu care se confruntă maiștrii militari, subo� țerii și soldații gradați profesioniști activi profesional, camarazi care dețin calitatea de membri asociați ai acestei comuniuni socio-profesionale. Documentul, întocmit sub

forma unui Memoriu, a fost prezentat și înmânat reprezentanților factorilor decizio-nali la nivelul Statului Român, precum: Președinția României, Senat, Camera Depu-taților și Ministerul Apărării Naționale. Acesta, conținând 14 pagini de text dactilo-gra� at în format A4, face imposibilă publicarea sa integrală în paginile „Timonei”. Pentru a a� a care au fost subiectele tratate, îi invităm pe cei interesați să-l studieze la sediul ligii, în paginile „Timonei” � ind inserată doar expunerea de motive.

PLANUL ACTIVITĂŢILOR L.M.M.M. PREVĂZUTE A SE DESFĂSURA ÎN ANUL 2016 (Proiect)Nr. crt. ACTIVITATEA Coordonator

principal Perioada Locul desfășurării

1 Adunarea generală a membrilor asociați. Prim-vicepreședinte 27 februarie Clubul ligii

2 Acordarea bursei semestriale „M.m. CĂTALIN RĂDOI” Președinte ligă 17 februarie Aula SMMM

3 Balul mărțișorului Vicepreședinte III 7 martie

4 Întâlniri ale maiștrilor militari de marină, aflați în activitate sau pensionari, cu elevii Școlii Militare ,,Am. Ion Murgescu”.

Vicepreședinte I Mai Aula SMMM

5 Cupa L.M.M.M., ediția a IX-a, ramura sportivă tenis de masă. Vicepreședinte II Mai Școala sportivă nr.2

Constanța

Aprilie

6 Concursuri sportive de club: - Concurs de table - Cupa L.M.M.M, ediția a VII-a, ramura sportivă șah

Vicepreședinte III Octombrie

Clubul ligii

7 Ziua Corpului Maiștrilor Militari de Marină Președinte ligă 6 mai

8 Sărbătorirea celor 20 de ani de apariție a ziarului ”Timona”, organul de presă al L.M.M.M. Prim-vicepreședinte 6 mai Clubul ligii

9 Acțiuni specifice Zilei copilului: Plimbare cu vaporașul și jocuri marinărești Vicepreședinte I 1 iunie Portul Tomis

10 Concurs pe teme de specialitate, concurenți fiind cititorii ziarului „Timona”

Redactor- responsabil gazeta ,,Timona” Iunie și Octombrie Prin intermediul ziarului

„Timona”

11

Depuneri de coroane de flori: - Ziua independenței; - Ziua eroilor; - Ziua marinei; - Ziua armatei române; - Ziua națională a României

Președinte ligă Conform calendarului omagial

Locația se stabilește la nivelul comenduirii garnizoanei Constanța

12 Actiuni specifice Zilei Apelor Române Prim-vicepreședinte Iunie 13 Ziua Veteranilor Marinari. Președinte ligă Iulie În colaborare cu L.N.R.

14 Participare la acțiunea S.M.F.N. intitulată „ Ziua porților deschise”, acțiune premergătoare Zilei Marinei.

Vicepreședinte I 7 august Portul Constanța

15 Concurs național de modelism CUPA TOMIS ediția a II-a Președinte ligă 8-16 august Muzeul Marinei

16 Decernarea premiului „M.m.p STAN DUMITRU” șefului promoției 2016 a Școlii Militare de Maiștri de Marină

Președinte ligă și Președintele filialei Mangalia a L.M.M.M.

Iulie .

17 Organizarea unei excursii în țară sau în străinătate Președinte ligă Iunie sau August

18 Acordarea unui premiu în cadrul concursului literar „Fascinația Mării”, organizat de Cercul Militar Constanța

Președinte ligă Octombrie Acolo unde se va stabili festivitatea de premiere

18 Marcarea celor 26 de ani de existență a L.M.M.M. și decernarea premiului „Miron Domnaru”

Prim-vicepreședinte 16 octombrie Clubul ligii

19 Acordarea bursei anuale „Amiral Murgescu” Președinte ligă Decembrie Clubul ligii

20 Sărbătoarea Pomului de Crăciun pentru copiii membrilor ligii Prim-vicepreședinte Decembrie Muzeul Marinei

22 Oferirea de daruri veteranilor de război aflați în evidența ligii, dar și membrilor asociați care au depășit vârsta de 75 de ani.

Președinte ligă Decembrie La domiciliul acestora.

23 Organizarea Revelionului 2017 Prim-vicepreședinte Decembrie

EXPUNERE DE MOTIVEDomnule ministru,Liga Maiștrilor Militari de Marină este o asociaţie socio-profesională apolitică,

neguvernamentală și nonpro� t care s-a constituit la data de 16 octombrie 1990, devenind persoană juridică prin Sentinţa Civilă nr. 10, pronunţată de Judecătoria Constanţa la data de 23 ianuarie 1991. Liga Maiștrilor Militari de Marină este conti-nuatoarea de drept a tradiţionalei forme de asociere socio-profesională a maiștrilor militari marinari, al cărei începuturi datează din anul 1928. Asociația, având sediul central în Constanța și o � lială în localitatea Mangalia are un număr de 825 membri. Scopul Ligii Maiștrilor Militari de Marină este de a desfășura activităţi menite să contribuie la stimularea motivaţiei profesionale, dezvoltarea dorinţei de performanţă și competitivitate, ajutorare interumană, precum și activităţi ce pot contribui la deco-nectarea de la stresul vieţii. Prin aceste activităţi, desfășurate în deplin respect faţă de lege, se va urmări permanent cultivarea și dezvoltarea nobilului sentiment al camara-deriei profesionale și de armă.

În contextul geopolitic actual se poate observa în mod evident creșterea rolului militarului de carieră - indiferent de gradul militar pe care-l poartă - în acțiunile de menținere a păcii, a integrității naționale și teritoriale. În acest context este și mai evident faptul că sarcinile unui maistru militar nu sunt deloc ușoare, iar pentru a menţine factorul motivant, chiar în condiţiile economice prin care trece România, viziunea viitorului maistrului militar furnizează îndrumări, dorinţă și inspiraţie în a alege ce e adaptabil și bun în această cale. Maistrul militar de marină se formează într-un proces îndelungat de învățământ și practică la bordul navelor militare unde are loc formarea deprinderilor și abilităților de luptător, formarea deprinderilor necesare executării competențelor de specialist militar, formarea deprinderilor de a exploata, întreține și menține în stare de operativitate armamentul și tehnica de luptă, dezvol-tarea capacității de a conduce atât acțiunile grupului (postului de luptă, serviciului de luptă, navelor mici) cât și instrucția de specialitate a luptătorului din structuri militare mici. După cum se poate observa, maistrul militar de marină este cel care exploatează, operează și depanează armamentul și tehnica complexă de la bordul navelor militare, instruiește soldații și gradații profesioniști și răspunde de întreg patrimoniul Forțelor Navale (tehnică de luptă, armament, echipamente, carburanți etc.). Putem a� rma faptul că dacă un singur aparat/ dispozitiv/ agregat de la bordul unei nave militare nu funcționează, misiunea acelei nave poate � compromisă. Cumulul acesta de responsa-bilități și obligații atrage asupra maiștrilor militari de marină o presiune psihică foarte mare.

Pentru a veni în sprijinul celor care doresc într-adevăr creșterea motivaţiei și mora-lului maiștrilor militari de marină, apelând la pârghia legală speci� că unei asociaţii socio-profesionale de tip ONG, așa cum este recunoscută Liga Maiștrilor Militari de Marină de către justiţia română, pârghie ce ia în calcul numai propunerea și sugestia, încercăm, domnule ministru, să vă prezentăm spre studiu câteva din ideile noastre, acestea conturându-se mai ales în urma discuţiilor purtate cu cei care au cunoscut modul de pregătire, de evoluţie în carieră și de viaţă a aliaţilor NATO, în special a celor din marina SUA, dar și cu consilierii comandanţilor pentru probleme ale maiștrilor militari și subo� ţerilor.

Pentru o mai clară prezentare a sugestiilor, acestea sunt eșalonate și dezvoltate în acest material, astfel:

1. Creșterea imaginii, motivației și moralului chiar și în condițiile când indicatorii economici ai țării nu încurajează aceste aspecte importante;

2. Crearea unui spirit competitiv pe durata anilor de pregătire a viitorului tehnician marinar în cadrul Școlii Militare de Maiștri Militari a Forţelor Navale, precum și revi-zuirea programei analitice folosită pe timpul a� ării la studiu – accentul punându-se cu precădere pe pregătirea de specialitate;

3. Îmbunătățirea procesului de admitere și pregătire a maiștrilor militari de marină la cursurile de carieră și nivel;

4. Promovarea istoriei și tradițiilor navale românești;5. Sprijinirea tinerilor pentru creșterea încrederii acestora în sistemul militar.

Început de an, pași noi pe drumul existenţei asociative...Fiecare început de an presupune, în ceea ce ne privește, pregătirea documentelor-bilanț ce se vor

prezenta Adunării generale a membrilor asociaţi, dar și stabilirea viitoarelor proiecte și acțiuni, toate acestea conducând la buna funcționalitate a ligii. Printre documentele supuse discuţiilor în vederea aprobării sau, acolo unde este cazul, găsirea de soluţii viabile în privința proiectelor și acțiunilor viitoare, se a� ă și proiectul planului prin care Consiliul Director își explică modul de organizare a muncii pe durata anului în curs. Pentru a vă exprima opiniile cu privire la cele consemnate în acest plan, discutat și aprobat în prima etapă în cadrul ședinţei lunare de lucru a Consiliului Director din 31 ianuarie a.c., vă prezentăm sub formă tabelară conţinutul acestuia.

T I MO N APAG. A 4-A

(interviu acordat redacției de către președintele L.M.M.M.)

Ca de �ecare dată, pentru Consiliul Director al Ligii Maiștrilor Militari de Marină începutul de an înseamnă și începutul unei noi etape a mandatului de patru ani, mandat primit la investitură prin votul membrilor asociați. Anul acesta, ultimul din cei patru pentru actuala echipă a�ată la conducerea L.M.M.M., se anunță la fel de încărcat ca și cei anteriori, numărul proiectelor, acțiunilor și activităților propuse a se derula pe parcursul lui 2016 solicitând atât efort �zic, cât și mult timp destinat organizării și desfășu-rării. Pentru a privi lucrurile cât mai aproape de reala lor dimensiune, i-am solicitat câteva minute domnului Emil Olteanu - președintele ligii, rugându-l să răspundă la câteva întrebări. Iată ce am dorit să a�ăm și care au fost răspunsu-rile Domniei sale:

Reporter: Domnule președinte, anul 2016 este cel care anunță apropierea �nalizării mandatului de investitură februarie 2013 - februarie 2017. Dacă ar � să acordați o notă pe scara de la 1 la 10 activității dumneavoastră pe durata celor trei ani de prezență la timona ligii, care ar � aceasta și cum ați motiva-o?

Președinte ligă: Adesea, autoevaluarea poate � subiec-tivă. În ceea ce mă privește, caut să evit acest aspect, așa că nota pe care mi-aș acorda-o pentru activitatea depusă până în prezent în calitate de președinte al acestei asociații soci-o-profesionale ar � 8! De ce această notă? Pentru că, deși nu am excelat în anumite zone ale activității speci�ce unei asemenea forme de comuniune camaraderească, treburile la nivelul ligii nu au stat pe loc, ba dimpotrivă unele chiar s-au situat la cote înalte de accepție din partea membrilor asociați, dar nu numai a acestora.

Reporter: Referindu-vă la ceilalți camarazi care compun actuala echipă a�ată la conducerea ligii, acestora ce notă le-ați acorda?

Președinte ligă: În ansamblu nu mai mult de 7, cu toate că luați individual unii dintre ei merită mult mai mult, și când a�rm acest lucru îi am în vedere pe Nicolae Radu – prim-vicepreședinte; Dan Cojocaru – vicepreședinte III, George Calen – secretar, ba chiar și pe Adrian Cristocea, vicepreședintele I, cu toate absențele determinate de obliga-țiile profesionale.

Reporter: Organigrama ligii, așa cum este stabilită de statut, prevede și funcțiile de vicepreședinte II, dar și de consilier juridic. Acestea au fost încadrate?

Președinte ligă: Au fost și nu prea, pentru că ocupanții lor: Claudiu Ilea și Petre Gemănaru, s-au dovedit prea puțin activi, mult invocata activitate profesională, motivată, în mare parte, nepermițându-le să dea randamentul așteptat.

Reporter: Considerați cumva, domnule președinte, că alegerea în partea executivă a Consiliului Director a unor membri activi profesional îngreunează întru-câtva activi-tatea ligii?

Președinte ligă: Înainte de a ocupa poziția de președinte, eram convins că funcțiile prevăzute în organigrama ligii ar trebui ocupate, în cea mai mare parte, de către membrii asociați a�ați în activitate profesională. Acum, după acești trei ani de prezență și experiență în actul conducerii, impresia aceasta s-a cam diminuat! Nu este deloc ușor să pui în operă cerințele planului de activități, dar să și reprezinți liga în diverse situații, când nu te poți baza decât pe doi sau maximum trei membri din echipa ta. Acesta este adevărul și nu trebuie să se supere nimeni. Din contră, ar trebui să ne

dea tuturor de gândit ca atunci, când se fac pregătirile nece-sare alegerii unei noi echipe de coordonare a activităților, să luăm în calcul faptul că liga, în cvasipreocupările sale, are mare nevoie de o apreciabilă forță umană în teren, nu doar prezențe sporadice la sediu și cam atât!

Reporter: Nu doresc să mă refer la realizările sau la micile sincope cunoscute în primii ani de mandat. Vă întreb doar despre activitatea ligii din anul 2015. Ce ne puteți spune despre aceasta?

Președinte ligă: Vă pot spune că a fost bună, cele proi-ectate la începutul anului în discuție �ind în cea mai mare parte realizate, dar nu oricum, ci la un nivel de accepție din partea consumatorilor de activitate mai mult decât mulțu-mitor. Că au fost și unele considerate mai puțin reușite, cum ar �: competiția de tenis de masă, Ziua copilului, concursuri profesionale, este adevărat. Nereușitele echipei, de fapt ale ligii, mi le asum, deși acestea nu se datorează numai unei slabe implicări în faza organizatorică a celor care au avut misiunea de a face acest lucru, ci și din cauză că de la un timp răspunsul membrilor asociați se dovedește a � din ce în ce mai anemic și mai tot timpul bazat pe argumente puerile! Nereușind să pătrundem în miezul acestei evidente comodități, ne-am ales cu o oarecare încetineală în a căuta modalitățile de estompare a lipsei de interes dovedită de unii membrii asociați, în mare parte aceștia aparținând grupurilor celor a�ați în activitate profesională.

Reporter: Puteți desprinde câteva din buchetul activită-ților considerate cele mai reușite în anul 2015?

Președinte ligă: Bineînțeles! Organizarea primei ediții a concursului național „Cupa Tomis” la modelism; aniver-sarea celor 25 de ani de existență a ligii; excursia pe itinerare europene ce a avut ca punct terminus Viena, dar și altele, poate de mai mică complexitate și mai tradiționale, dar la fel de solicitatoare de efort și, de ce să nu o spunem, de susți-nere �nanciară.

Reporter: După opinia mea, un segment foarte sensibil al activității ligii este cel social, aici marea majoritate a membrilor asociați dovedindu-se vulnerabili în fața greută-ților vieții. Cum s-a acționat în această direcție?

Președinte ligă: Lăsând la o parte acel sistem �nanciar de întrajutorare care funcționează din luna mai a anului 1996 – sistem care și-a dovedit pe deplin viabilitatea și pe care actuala echipă îl recomandă tuturor cu explicațiile de rigoare, în această direcție, a socialului, nu s-a stat pe loc nicicum. Cel mai recent exemplu este Memoriul cu refe-rire la unele probleme reieșite din hotărârea Consiliului Director al L.M.M.M. pentru a � aduse la cunoștința minis-trului apărării naționale, document înmânat președinției țării, ministrului apărării, dar și mai multor personalități politice cu ocazia participării mele și a prim-vicepreșe-dintelui Nicolae Radu la întrunirea de lucru a Federației cadrelor militare din România, desfășurată la București, în �nele lui 2015.

Reporter: Este foarte bine că faceți asemenea precizare, deoarece sunt din ce în ce mai multe voci care critică lipsa unor asemenea demersuri, voci care condamnă și faptul că dumneavoastră, domnule președinte, singur sau însoțit de membrii Comitetului Executiv, nu mergeți prin unități pentru a sta de vorbă cu oamenii...

Președinte ligă: Am auzit, știu despre ce este vorba, dar am precizat adesea că suntem o asociație socio –profesinală apolitică și neguvernamentală, iar legislația speci�că unei

6 Mai 2015 - Ziua C.M.M.: Președintele L.M.M.M., M.m.p.(rz.) Emil Olteanu, o�ciază decernarea Plachetei-omagiu, obiect cu semni�cație spirituală menită a aprecia calitatea și activitatea primitorului.

GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE AN

asemenea forme de asociere elimină orice tip de acțiune care poate � ușor considerată ca ingerință în activitatea unei instituții sau care să se contureze ca metodă de acțiune sindicală. De ce neapărat trebuie mers în unitățile militare ca să stai de vorbă cu membrii ligii, când oricare dintre aceștia pot veni la sediul asociației să-și susțină argumentat bucuriile sau necazurile?!? Pe lângă acest aspect, �ecare grup de membri asociați din respectivele unități au reprezentanți în Consiliul Director, oameni care oricând le pot � purtători de cuvânt! Că acești reprezentanți nu fac acest lucru sau că sunt îngrijorător de puțini cei care o fac, asta e cu totul altceva! Nu mai vorbesc de consilierii pe care îi au pe lângă comandanții de unități. Aceștia sunt nu numai în temă cu ceea ce se petrece în realitate, dar și cei mai îndreptățiți să comu-nice conducerii ligii aspectele semnalate de către membrii asociați! Categoric că �ind în temă liga va acționa, dar numai în conformitate cu legislația speci�că, și numai atunci când argumentele au acoperire faptică și legală, modul de acțiune constând în înlocuirea imperati-vului cu propunerea și sugestia, ambele formulate corect, pertinent și diplomatic.

Reporter: Corect, domnule președinte. Bine ar � ca mesajul dumneavoastră să �e receptat ca atare de către toți cei care dețin cali-tatea de membri asociați.

Președinte ligă: Măcar de ei, pentru că la ceilalți camarazi de profesie nu prea mă aștept, dorința multora dintre aceștia ne�ind alta decât a găsi liga vinovată de necazurile pe care le au - și le au, de asta suntem siguri.

Reporter: O ultimă întrebare. Considerați că în acești trei ani de mandat ați crescut cota de percepție pozitivă a ligii în spațiul public, dar și în cel militar?

Președinte ligă: La primirea votului de investitură am fost conștient că misiunea de a ridica cota de percepție pozitivă în cele două spații era mai mult decât di�cilă, președinții ligii de până atunci și echipele lor reușind să situeze asociația la o cotă de accepție foarte înaltă. Așa că, de la bun început, eu și echipa mea ne-am propus să ridicăm această cotă sau, dacă nu va � posibil, măcar să o menținem acolo de unde am preluat-o. Până acum, după unele aprecieri cu care sincer, nu sunt de acord, se pare că acea cotă de percepție ar � coborât puțin! Oricum, din mandatul de patru ani mai avem la dispoziție și anul acesta, așa că sporindu-ne efortul este foarte posibil să-i convingem pe toți membrii asociați că prezența noastră la timona ligii a însemnat ceva.

Reporter: Așa să �e! Mulțumesc, domnule președinte, și doresc ca dumneavoastră, împreună cu întreaga echipă a�ată pe puntea de comandă a ligii să vă bucurați numai de aprecieri pozitive.

A consemnat Gabriel EREMIA

Ieșiri cu important impact mediatic în spaţiul publicDorința prezentării publicului larg și cât mai diversi�cat ca preocupări profe-

sionale a unor obiecte a�ate în patrimoniul câtorva colecționari – membri ai ligii sau nu, face ca în luna martie asociația noastră să organizeze două expoziții, ambele �ind instalate, dar în perioade de timp diferite, la intrarea numărul II a mall-ului Maritimo.

Prima, intitulată Printre colecționari, va putea � vizitată în perioada 14 – 19 martie, colecțiile aparținând domnilor: M.m.cls.I Ștefan Labunț - �latelie; M.m.p (rz.) Gheorghe Silea - cutii de chibrite; Plt. Samir Șeicamed - embleme aviatice; M.m.p Gabriel Eremia - pliante prezentare �latelice, precum și doamnei Anca Dumitrescu, hobyul Domniei sale �ind colecționarea de șervețele.

Cea de a doua expoziție, intitulată Promovarea modelismului ca artă, va � supusă privirilor publicului în perioada 20-26 martie, aceasta urmărind a propaga acțiunea educativă strict legată de cunoașterea trecutului și promovarea activităților modelistice dedicate tinerilor și adulților. Pentru așa ceva, în atenția publicului vor � expuse lucrări speci�ce tehnicii militare din domenii diferite,

realizatori �ind: Paul Necula, Gabriel Eremia, Ovidiu Simonescu, dar și domnii Andrei Romeo și Costiniuc Corneliu, doi dintre marii maeștri ai navomodelismului constănțean.

Vă așteptăm să le admirați.Ovidiu SIMIONESCU

IN MEMORIAM: La apelul echipajului, Mădălina nu va mai răspunde prezent...

Un necruțător accident vascular a făcut ca maistrul militar Mădălina Oana Mogan să părăsească această lume, su�etul său bun și curat luând calea cerului! O tânără a cărei vârstă era doar de 27 de ani! O tânără

care își privea viitorul cu limpezime și speranță – abia terminase Facultatea de construcții la Universitatea Ovidiu din Constanța... O soție iubitoare și o mamă a cărei fetiță abia împlinise trei luni de viață! Iată pe cine a chemat Dumnezeu la el, miercuri, 14 decembrie 2015, în prima noapte de după botezul iubitei sale copile! Doamne, că nedrept ești uneori... Odihnește-te în pace, Mădă-lina! Tu nu ai nicio vină că ai lăsat atâta jale în urma ta…

Bursa de merit „Amiral Ion Murgescu” - instituită de către L.M.M.M. în urmă cu patru ani, se acordă semes-

trial unuia sau doi elevi ai Școlii Militare de Maiștri a Forțelor Navale, criteriul principal �ind rezultatele obținute în procesul de formare ca viitor tehnician al Marinei Militare.

La începutul lui ianuarie 2016, bursa „Am. Ion Murgescu” s-a acordat elevilor: Claudiu Pănătău – anul I, și Iulian Câmpeanu – anul II de studiu, �ecare primid suma de 600 lei. În fotogra�e, aspect din aula școlii, acolo unde comandantul respectivei instituții, comandor Gheorghe Balagiu, avându-l alături pe M.m.p.

(rz.) Emil Olteanu – președintele ligii, a o�ciat ceremonialul înmânării respectivei burse, asistența �ind asigurată de întreg efectivul de elevi al școlii.Artă marinărească... Mini-panoplie cu lucrări

de matelotaj, realizator M.m.cls.I Costel Crăciun

T I MO N A PAG. A 5-A

Gândul la câștigul material - dorință �rească a patronilor de cluburi destinate distrac-ției, face ca uneori să cam dispară respectul față de clienți pe durata organizării anumitor evenimente. Exact așa s-au petrecut lucrurile și în cazul celor care au în dotare clubul constănțean „EDEN”, acolo unde reclama, acest su�et al comerțului, m-a determinat să petrec Revelionul 2016!... Participanții la petrecere – peste 250, pentru că organizatorul nu învățase la ce poate duce aglomerația, cazul de la clubul bucureștean „Colectiv” �ind mai mult decât relevant - au reușit să mai atenueze disconfortul generat de organizator doar datorită dorinței și priceperii lor de a se distra! În rest, în afara unei formații muzi-cale foarte bune, această petrecere a �nalului de an s-a dovedit a avea prea puține lucruri în comun cu talentul și îndemânarea de a pregăti și a asigura desfășurarea unui asemenea eveniment!

Tentația sumei solicitată/tacâm, e drept, ceva mai avantajoasă față de alte oferte, a făcut ca această sală de sport, pentru că așa arată „Club Eden”, adică exact pentru ce a fost construit, să vizeze prea-plinul! Bucurie mare pentru patron, însă zâmbete „colțu-roase” pentru mesenii care au suportat greu înghesuiala, ieșitul la dans însemnând pentru aceștia cascadorie printre mese, deranjând și... iar deranjând! Ce să mai vorbim de faptul că mai nimic din ornamentarea sălii nu sugera motivul petrecerii, așa că putea � privită și ca nuntă, ca botez! Servirea (mai precis, deservirea!), lăsată pe mâna unor tinerei a�ați la începutul meseriei, a lăsat și ea de dorit... În rest, toate bune: mâncarea – so�sticată ca denumiri, a fost puțină și cam rece, garderobă improvizată, căldură de trebuia să stai la masă ceva mai îmbrăcat... Uite așa am întâmpinat eu Anul Nou, care veni cu câștig pentru patron și cu supărare pentru mine, cel care, la fel ca mulți alți meseni, m-am distrat în limita „celor puse la indispoziție”, pe lângă așa ceva suportând și cicăleala nevesti-mi, care, la fel de bine „dispusă”, mi-a amintit mai tot timpul: Vezi?!? Ți-am spus eu să stăm acasă...

Stan Pățitu

Filiala Mangalia a L.M.M.M. – 20 de ani de existenţăLa Mangalia, cu douăzeci de ani în urmă, un grup numeros de camarazi de profesie,

oameni atrași de scopul asociativ, au constituit cel de-al doilea segment al Ligii Maiș-trilor Militari de Marină, segment care, împreună cu cel din Constanţa, a dat și mai multă forță acestei comuniuni ce și-a dorit de la bun început o implicare serioasă și constantă în reprezentarea corectă și susținută a segmentelor profesionale aderente.

Dornici să sărbătorească momentul aniversar 6 Martie 1996 așa cum știu ei mai bine, Consiliul Director al Filialei Mangalia și-a invitat membrii asociați, sâmbătă, 5 martie, la restaurantul „Crama Neptun” din localitatea cu același nume, acolo urmând să petreacă împreună o seară minunată.

Am deosebita plăcere de a-i felicita pe colegii din Mangalia cu prilejul sărbătoririi celor douăzeci de ani de bună funcționalitate a asociației din care fac parte, transmițân-du-le, totodată, sentimentul de recunoștință și considerație al Consiliului Director al L.M.M.M. pentru eforturile susținute în atingerea scopului statutar.

La mulți ani!M.m.p (rz.) Emil OLTEANU – președinte L.M.M.M.

O îndelungă și apreciată armonie conjugală…

Un La mulți ani! înmiresmat cu parfum de lăcrămioare și zambile, acesta ne este încă de pe acum Mărțișorul ce-l dăruim doamnei Ionela Radu, ambalându-l cu grijă în ceea ce noi numim respect și conside-rație.

La mulți ani, doamna Ionela, La mulți ani și lui Nicolae Radu, soțul dumneavoastră, dar și atât de apreciatul nostru coleg de asociație… Urarea noastră este adresată respectabilei familii Radu, cu ocazia împlinirii, la 26 ianuarie, a 40 de ani de căsătorie, timp în care iubirea, înțelegerea și respectul reciproc au fost permanent prezente în casa lor, permițând ca sub imperiul acestora să �e crescuți cu drag și înțelepciune doi copii: Mariana și Mircea, apreciabila dimensiune a afecțiunii revărsându-se acum din abundență asupra nepoților Alesia, So�a, Mihai și Alexandru, mândrețe de copii ce le înseninează zilele și le bucură nopțile…

Mulți ani cu sănătate acestei numeroase familii, unde domnește armonia conjugală, bucuriile sunt trăite la cote �rești, iar nereușitele nu sunt transformate în drame, ci sunt rezolvate cu calm și îndelungă experiență de viață.

Consiliul Director al L.M.M.M.

Chemarea adresată copiilor membrilor ligii de a veni la întâlnirea cu Moș Crăciun a devenit, de ani și ani, una dintre plăcutele acțiuni ale ligii. Frumusețea Sărbătorilor de Iarnă, bucuria Pomului încărcat cu daruri, iată dorința ce-i animă pe organizatorii acestei mult așteptate întâlniri, făcând astfel ca una dintre cele mai frumoase clipe ale copilăriei să �e simțită și trăită de acești pui de oameni! Colindele ascultate înaintea sosirii Moșului – aici greul revenind formației „Mandolinata”, condusă de profesorul Ilie Belcin (vezi fotogra�a), care mai tot timpul a fost aproape ligii - întregesc plăcerea de a participa la o asemenea revedere cu darnicul Moș Crăciun. Păcat că unii părinți dau prea puțină importanță acestor lucruri, constatând că tocmai în acea zi au atâtea și atâtea de făcut!

Aspect din sediul Filialei Mangalia a L.M.M.M., la masa de lucru a�ându-se preșe-dintele acestei asociații, M.m.p(rz.) Alexandru Baciu

Chiar dacă s-a întâmpinat oarece greutate pe durata deplasării către ringul de dans al sălii unde liga și-a dirijat doritorii pentru a petrece Revelionul 2016, odată ajunși acolo aceștia nu au stat degeaba…

Una e să crezi și alta e să vezi!

T I MO N APAG. A 6-A

Mai am un singur dor: În liniștea serii Să mă lăsați să mor La marginea mării; Să-mi � e somnul lin Și codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin. Nu-mi trebuie � amuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri.Și nime-n urma mea Nu-mi plângă la creștet, Doar toamna glas să dea Frunzișului veșted. Pe când cu zgomot cad Izvoarele-ntr-una, Alunece luna Prin vârfuri lungi de brad. Patrunză talanga Al serii rece vânt, Deasupra-mi teiul sfânt Să-și scuture creanga.Cum n-oi mai � pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte. Luceferi, ce răsar Din umbra de cetini, Fiindu-mi prieteni, O să-mi zâmbească iar. Va geme de patemi Al mării aspru cânt... Ci eu voi � pământ În singurătate-mi.

Mihai Eminescu

DINTRE CELE MAI CUNOSCUTE SABORDAJE DIN ISTORIE

Sabordajul este actul de scufundare a unei nave în mod deliberat de către proprietar. Acest lucru poate � realizat în mai multe moduri, precum: deschiderea valvelor, executarea de găuri în opera vie folosind diverse dispozitive sau explozibil, torpilarea navei. Motivele? Evitarea creării de pericole de navigaţie, prevenirea capturării navei de către inamic, blocarea voită a unui canal sau intrarea într-un port, scufundări în vederea creării

unui recif arti� cial pentru turism subacvatic ș.a.m.d. Simplu și clar conform dicţionarului, dar activitatea în sine înseamnă disperare, pierderea unor bunuri construite cu multă trudă, curmarea unor pasiuni, locuri de muncă, înseamnă strategie, prestigiu sau orgolii:

• Conchistadorul spaniol Hernán Cortés, conducătorul primei expediţii din anul 1519, ce duce la căderea imperiului aztec, a ordonat oamenilor săi să scufunde corăbiile la Veracruz, pentru a preveni întoarcerea și renunţarea la viitoarele cuceriri.

• HMS Sapphire – fregată a Marinei Regale britanice din Newfoundland, comandată de � omas Cleasby, proteja pescu-itul de cod în apele engleze. Este prinsă în Bay Bulls - Canada, de 4 nave militare franceze, conduse de Jacques François de Brouillant, și pentru a evita capturarea echipajul abando-nează fregata pe 11 septembrie 1696, încendiind-o, apoi fugind în pădurile din împrejurimi. Fiind una din primele epave din zonă, în anul 1970 este investigată, recuperân-du-se diverse obiecte ce au condus la în� inţarea un mic muzeu.

• În timpul războiului Crimeei, în așteptarea asediului Sevastopolului, rușii abandonează navele din Flota Mării Negre pentru a proteja portul, folosind tunu-rile de la bordul acestora. Navele scufundate au fost: Marele Duce Constantin, Orașul de la Paris (ambele cu 120 tunuri ), Viteazul, Împărăteasa Maria, Chesme, Yagondeid (84 tunuri), Kavarna (60 tunuri), Konlephy (54 tunuri), fregata cu abur Vladimir, vapoarele cu aburi: � underer, Basarabia, Dunăre, Odesa, Elbrose și Krein. După război, recuperarea acestor nave a devenit o provocare.

• Pe 20 aprilie 1861, în timpul războiului civil din America de Nord, fregata cu aburi USS Merrimack a fost scufundată pentru a nu cădea în mâinile Confe-deraţiei. Inamicul a reușit salvarea navei, renovând-o cu numele CSS Virginia.

• La începutul Primului război mondial, pasagerul de lux construit în 1896 este transformat în crucișător auxiliar SS Kaiser Wilhelm der Grosse (L = 200 m, 6 tunuri de 105 mm, 2 x 37 mm). Prins la realimentare în portul Rio de Oro – Africa de Vest, de către crucișătorul britanic HMS High� yer, după o scurtă confruntare nava germană este abandonată și sabordată pe 26 august 1914.

Epava a fost descoperită în anul 1952 și dezmembrată.

• Raidul Zeebrugge, a avut loc în 23 aprilie 1918 în portul belgian Bruges, unde germanii aveau o bază de submarine. După un atac de diversiune și distrugerea unui viaduct de către vechiul submarin HMS C3, crucișă-toarele britanice Tethis, Intrepid și Iphigenia, pline cu beton, au fost scufundate la gura canalului, primul cu incendiu prematur la bord și abandonat. Germanii au reușit în câteva zile spargerea canalului în zona vestică, pe unde submarinele au părăsit canalul. Operaţiunea a fost executată de 1700 militari, din care 200 uciși și 300 răniţi, o impresionantă comemorare având loc pe 23 aprilie 1964.

• După Armistiţiul din 11 noiembrie 1918 – Compiegne, Puterile Aliate au convenit până la decizia � nală, arestarea Flotei de suprafaţă germană într-un port neutru. Una din cele mai cunoscute și tragice sabordări a avut loc la Scapa Flow – Orkney, Scoţia, unde 52 de nave germane (din cele 74) au fost abandonate și scufundate pe 21 iunie 1919 (ora 11.30), din ordinul amiralului Ludwig von Reuter (5 crucișătoare, 5 cuirasate, 32 distrugătoare, 10 nave de luptă, ultima navă – Hindenburg la ora 17.00), nerespectând clauzele armistiţiului. Restul navelor au rămas pe linia de plutire, altele au fost remorcate. În acţiune – 9 morţi, 16 răniţi.

În 1923 o companie de salvare ridică 4 distrugătoare. Mai târziu majoritatea navelor (26 distru-gătoare, 5 nave de luptă și 2 cuirasate) au fost cumpărate și ran� uate de către ing. Ernest Cox, dar multe rămân la fund, zona devenind de-a lungul anilor o atracţie pentru scufundări subac-vatice.

Începând cu aprilie 1942, unele nave sunt ran� uate și reparate.• După puternicele lupte din Oceanul Pacifi c, zonele Coral Sea și Midway –

1942, port-avioanele grav avariate: Lexington (S.U.A.), Akagi, Soryu, dar și Kaga (Japonia) au fost abandonate pentru a se preveni recuperarea și utilizarea lor de către inamic. După numeroase incendii la bordul navei Lexington, s-a ordonat evacuarea celor 2.735 de membri ai echipajului, distrugătorul Phelps torpilând port-avionul american. Au fost uciși 216 militari.

• Anticiparea invaziei Danemarcei de către Germania a făcut ca Amiralitatea daneză să instruiască comandanţii navelor de luptă pentru scufundarea acestora. Pregătirile au fost executate în cadrul programului „Safari”, din cele 52 de nave,

Crucișător auxiliar „SS Kaiser Wilhelm der Grosse”

Data celebrării Paștelui are la bază două fenomene astronomice

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creștinătăţii. Paștele come-morează evenimentul fundamental al creștinismului, învierea lui Iisus Hristos, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Paștele a fost sărbătorit încă din perioada apostolică. Este cea mai veche sărbătoare creștină, � ind considerată și începutul anului ecleziastic creștin. De data Paștilor este legată succesiunea și denumirea duminicilor și a săptămânilor de peste an, echinocţiul de primăvară și mișcarea de rotaţie a Lunii. La început, Paștele nu a fost sărbătorit în toată lumea creștină. Cercetătorii care au studiat îndelung acest aspect susţin că în Biserica primară au existat mari diferenţe în ceea ce privește data și modul sărbătoririi. Creștinii din părţile Asiei și Siriei sărbătoreau mai întâi moartea Domnului (Paștile Crucii) la 14 Nisan, apoi învierea (Paștile învierii) la 16 Nisan indiferent de ziua în care cădea această dată. Ei erau numiţi și „guartodecimani", deoarece sărbătoreau Paștile la 14 Nisan, respectiv în aceeași zi cu iudeii. În schimb iudai-zanţii mai moderaţi („protopashiţii") sărbătoreau Paștile duminica, însă întotde-auna legau această duminică de Paștile iudaic. Cea mai mare parte a creștinătăţii sărbătorea însă moartea Domnului întotdeauna în Vinerea cea mai aproapiată de 14 Nisan, iar învierea - în duminica următoare, care cădea totdeauna după 14 Nisan sau după prima lună plină, după echinocţiul de primăvară. Data cele-brării Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară și mișcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocţiul de primăvară. La Sinodul I Ecumenic de la Niceea din 325 s-a stabilit că „ziua de Paște va � în prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocţiul de primăvară". Dacă această duminică cade odată cu Paștile iudeilor, atunci Paștele va � sărbătorit în duminica următoare. Diferenţele de dată în anumiţi ani dintre Paștele bisericii de rit bizantin și cele de rit latin se datorează calendarului utilizat.

În Bisericile Ortodoxe, echinocţiul de primăvară este � xat pe 21 martie în calendarul Justinian (sau 3 aprilie în calendarul Gregorian), în timp ce în Bise-rica Catolică și cele Protestante echinocţiul este � xat pe 21 martie în calendarul Gregorian. Din această cauză data Paștelui în Biserica Ortodoxă nu poate � mai devreme de 4 aprilie, iar în Bisericile Catolice și Protestante e mai devreme de 22 martie. Paștele creștin durează 40 de zile cuprinse între sărbătoarea învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea înălţării Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la înviere, într-o zi de joi. Primele trei din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare, iar primele două zile de Paști sunt recu-noscute ca zile libere în majoritatea ţărilor de tradiţie creștină, inclusiv România. Singura excepţie este cea a Statelor Unite, unde este sărbătorită doar duminica Paștelui, nu și lunea Paștelui. În toată această perioadă creștinii se adresează cu salutul „Hristos a înviat!" și răspund „Adevărat a înviat!", iar după înălţare cu "Hristos s-a înălţat!".

Preot Vasile DinescuN.R. Vă amintim că anul acesta Învierea Domnului (S� ntele Paști) va � sărbă-

torită în ziua de 1 Mai.

Cuirasatul „Admiral Graf Spee”

Știați că?• Lacul Baikal este cel

mai vechi și cel mai adânc lac din lume. Este al doilea lac ca mărime din lume și conține una dintre cele mai limpezi ape de pe Pământ. Are o vechime de peste 25 de milioane de ani și în prezent conține 20% din apa dulce de pe Pământ.

• Cele mai mari ghei-zere sunt pe Platoul Tibetan la peste 3000 de metri altitudine. Unul dintre aceste izvoare este numit „Coadă de iac”, deoarece acesta aruncă apa într-un jet care se desfășoară în zeci de � ri-cele asemănătoare unei cozi de iac.

• Capitala cu cei mai puțini locuitori este cea a Andorei – Andora la Vella, situată pe versantul sudic al Pirineilor, între Spania și Franța. Capitala are numai 2000 de locui-tori, dar vara este vizitată de peste 1.000.000 de turiști, deoarece mărfu-rile se vând la un preț mult mai redus decât în țările vecine ei.

• Cea mai plată câmpie este siberia Occidentală. Între extremitatea sudică și cea nordică, a� ate la o distanță de 2.000 de kilo-metri, diferența de nivel este doar de 100 metri.

Comunicate de ing. nav. Ilarion BARBU – București

DE LA STRĂBUNI LĂSATE...Metode de tratament pentru:Sciatică:Atât sciatica, cât și lumbago se vindecau de țăranii români astfel: făceau

un foc mare în sobă, trăgeau jarul la ușa sobei și împingeau lemnele cât mai în fundul acesteia. Duă această pregătire, se așezau cu partea bolnavă spre dogoare, alături având un lighean cu apă foarte rece. Când zona expusă căldurii se simțea în� erbântată, se ștergeau cu o cârpă îmbibată cu apă rece, apoi se expuneau încă 20 de minute la căldură. Lucrul acesta îl făceau de două ori pe zi, repetându-l timp de zece zile.

Sinuzita:Boala poate � prevenită, dacă de la primele simptome frecăm fruntea

cu ambele palme, începând de la centru spre exterior, apăsând puternic. Se repetă masajul de 30 de ori. Dacă totuși am ajuns la sinuzită, o vindecăm în 24 ore, astfel: din oră în oră luăm câte o gură de faguri de miere, mestecând încet un sfert de oră. Ceara rămasă poate � înghițită și ea, neprezentând pericol pentru stomac. Dupa 12 ore, se produce desfundarea sinusurilor. Dar pentru desăvârșirea tratamentului, mai luăm 6 dimineți la rând câte o gură de faguri de miere.

Gastrita:* Un kilogram de rădăcini de pătrunjel se � erb în doi litri de apă,

până scade la jumă- tate. Împărțim ceaiul in 7 porții. Se beau dimi-neața, la distanță de 10 minute, lichidul respectiv având temperatura camerei.

* Două linguri de caimac de lapte se bat bine cu două gălbenușuri și două lingurițe de miere, până se face un fel de unt-cremă. Întreaga cantitate se ia de trei ori pe zi, cu o jumătate de oră înaintea meselor. Prima porție trebuie luată imediat după trezire, pe stomacul gol, la distanță cât mai mare de micul dejun.

(va urma)Preot Nicolae GREBENEA - Piatra Neamț

Refl ecții la... gura sobei!• Când iubești cu adevărat, nici măcar bigudiurile nu te mai sperie.• Principala problemă a omului e că el singur își creează probleme.• Dacă nu ai griji și dușmani, e posibil să nu te fi născut.• Prietenii pot fi și falși, dușmanii sunt întotdeauna autentici.• Pe oaspete, oricât de bine l-ai hrăni, tot se îmbată.• Votca băută cu măsură e bună în orice cantităţi.

Comunicate de Constantin Călin

două erau în Groenlanda, 4 au ajuns în Suedia, 14 au fost arestate de germani, iar 32 de nave au fost evacuate și scufundate pe 29 august 1943. Acţiunea s-a soldat cu 9 morţi și 10 răniţi.

(va urma)Petre MARAVELA – Brăila

PAG. A 7-AT I MO N A

REBUSFemei, femei, femei…

ORIZONTAL:1) Din 2006 până în 2009 ea a fost numită de revista Forbes Magazine drept cea mai puternică femeie din lume (Angela) - Prințesă de România. 2) Om în halat! - Artista din „Pistruiatul”, �lm din 1973 (Nagy). 3) Nu sunt scăzuți în intensitate - Olivia Enache - Angela Georgescu. 4) Ton ridicat! – Așa cum e Angela Gheorghiu (pl.). 5) Joanne Katheleen Rowling, autoarea lumii lui Harry Potter (pl., masc.). 6) Malurile eleșteului! - Diminutiv pentru Adriana. 7) Interpretează un rol feminin în serialul de succes „Pariu cu viața” (Rizea) - Fina luată la mijloc! 8) Emanuelle, mai pe scurt - Actriță care a debutat în �lmul „Valurile Dunării” (Petrescu). 9) Soția meșterului Manole – Cântăreață și compozitoare, membră a formației Merrick (George). 10) Fruct exotic – A iubi (arh.).

VERTICAL: 1) Louise Veronica Ciccone (n. 16 august 1958), supranumită regina muzicii pop - Andreea Barbu. 2) Fiica lui Zeus și a Ledei, cea mai frumoasă dintre muritoare din mitologia greacă - Alt nume al actriței și interpretei Gabriele Susanne Kerner. 3) Te scoate cu fața curată - Rapper care a lansat melodia Dirty cu interpreta americană Christina Aguilera. 4) Numele unei sclave celebre din telenovela cu același nume. 5) Elena Radu - Olga Tanase – Mijlo-celul Tinei! 6) Regretată actriță de teatru și �lm (Bălănuță). 7) Actriță nominalizată în 1950 la premiul Oscar, pentru rolul jucat în �lmul „Edward, My Son” (Deborah) - Răspândit în natură. 8) Nota șase - Maia și-a pierdut capul! - Firav la trup! 9) Ana Niculescu - Generează un curent continuu. 10) Actrița care a obținut în 1999 un OSCAR pentru cea mai bună interpretă într-un rol secundar din �lmul „Girl, inter-rupted” (Jolie).

Florin Lucian MANOLESCU, Focșani

Fiți veseli! De no � să �e, vom reveni…Din registrul „Ordine de zi pe unitate”

al unei formațiuni militare:• F r u n t a ș u l

Făgădău se va pedepsi cu 5 zile de arest pe motiv că a fost găsit cu o persoană de sex feminin la gardul

unității în loc să �e în pat.• Sergentul Vasile Nicu este pedepsit cu 3

zile de arest pe motiv că imitând vocea loco-tenentului Ionescu și comportându-se la fel ca

acesta, a urlat ca un bou.

• Instrucția domnului medic militar Pestrițu, cu tema „Cum rămân sănătos", se amână pe motiv de îmbolnăvire a medicului.

• Pe timpul inspecției de la eșalonul supe-rior s-a constatat că soldații din plutonul locote-

nentului Marinică Nelu n-au băgat la tărtăcuță că regulamentul nu poate � încălcat absolut niciodată, cu excepția situațiilor prevăzute de regulament!

• Se atenționează plutonierul Petre Călă-reanu, pentru vorbele și sfaturile proaste adre-

sate soldaților din plutonul III, precum acestea:- Măi rahat, nu mai mișca în formație că te

mănânc!- Soldați, o mână criminală a dat cu piciorul

și a spart chiuveta! Să-l căutăm…- Băi, netrebnicilor, am auzit zâmbete în

formație!- Pluton, bateți trei pași și începeți să cântați

cu stângul!- Băi, �ți atenți la mine, să nu mai prind

televizorul mergând noaptea prin cameră!- Dacă sunteți proști și nu țineți minte ce

vă spun eu, cumpărați-vă un carnețel și un pix, pe care să le ține-ți în buzunarul de la piept și notați. Uite așa, cum fac eu!

- Băi, dacă nu v-am spus vă repet: aveți grijă de pragul ăla de sus! Dacă nu dați cu capul de el rămâneți proști toată viața. Eu l-am evitat de trei ori, de aia știu...

• Unui soldat din plutonul doi i s-a făcut morală în fața plutonului, plutonierul de companie spunând: Aveți în față un măgar și un porc, iar după ce l-a muștruluit a zis: Treci în formație măgarule!

• Sergentul Alecu Cotarbă, un tip mai mult decât exigent, s-a adresat soldatului Ilie Cretineanu: Băi, Cretine sau Cretinene cum te cheamă, trebuie să ții dușmanul tot timpul în ochi, mă... Acum, ce te holbezi așa la mine!?....

• Băi, sâmbătă după duș v-ați parfumat ca niște femei ușoare! Numai nevastă-mea și �ică-mea se mai parfumează așa, le-a precizat

soldaților din plutonul I aspi-rantul Costică Pleteanu.

Nimic nou sub soare!Constantin Tănase, un talentat artist român, s-a născut

la 5 iulie 1880, și a murit la Bucuresti, în anul 1945, moartea trăgându-i-se din încăpățânarea de a spune lucrurilor pe nume. Apelând la memorabilele sale cuplete interpretate pe scena teatrului bucureștean „Cărăbuș”, amintim de unul scris și prezentat publicului cam cu vreo 80 de ani în urmă, cuplet intitulându-se:

Pleac-ai noștri, vin ai noștri, noi rămânem tot ca proștii!

Ne-am trezit din hibernareȘi-am strigat cât am putut:Sus Cutare! Jos Cutare!Și cu asta ce-am făcut?Am dorit, cu mic, cu mare,Și-am luptat, cum am știut,S-avem nouă guvernare,Și cu asta ce-am făcut?Ca mai bine să ne �e,Ne-a crescut salariul brut,Dar trăim în sărăcie,Și cu asta ce-am făcut?Ia corupția amploare,Cum nicicând nu s-a văzut,Scoatem totul la vânzare,Și cu asta ce-am făcut?Pentru-a câștiga o pâine,Mulți o iau de la-nceput,Rătăcesc prin țări străine,Și cu asta ce-am făcut?Traversăm ani grei cu crize,Leul iar a decăzut,Cresc întruna taxe-accize,Și cu asta ce-am făcut?Totul este ca-nainte,De belele n-am trecut,Se trag sforile, se minte,Și cu asta ce-am făcut?Se urzesc pe-ascuns vendete,Cum nicicând nu s-a văzut,Țara-i plină de vedete,Și cu asta ce-am făcut?Pleacă-ai noștri, vin ai noștri!E sloganul cunoscut;Iarăși am votat ca proștii,Și cu asta ce-am făcut?

N.R.: Orice asemănare între actu-ala stare națională și cele de mai sus este… pur întâmplătoare!

Din lucrările „științifice” ale unui privat… de libertate!* După câte îmi aduc aminte de la școală, Parisul este capitala

Germaniei. Cu toate acestea, străzile Parisului sunt pline de japonezi! Numărul frumoaselor și renumitelor franțuzoaice s-a redus foarte mult. Ele nu mai pot � văzute decât sub forma unui tablou expus la Muzeul Luvru și care reprezintă o italiancă urâțică ce zâmbește tâmp.

* Când eram mai tânăr, uram să mă duc la nunți. Mătuși d-ale mele mă pișcau de obraz și ziceau râzând: Tu urmezi! Au terminat cu porcăria asta când am început la înmormântări să fac și eu același lucru cu ele!

Scrisoarea a doua, găsită undeva prin fața redacției!

Măi, domnilor (asta ne era adresată nouă, celor de la „Timona”!), chiar dacă de mine, în afara familiei și a vecinilor, nu prea a auzit nimeni – cu toate că sunt de ceva vreme ditamai deputatul orașului vostru – vreau să-mi exprimez părerea de rău, pentru că observ că nu vă convin succesurile guvernanților și scriți prin ziarul ăsta de parcă doriți să faceți rava-giuri în procesurile existenței acelor poli-ticieni care muncesc din zori și până-n seară spre fericirea poporului muncitoresc român! Nu pricep de ce așa, mai ales acum când ei, săracii, doresc implementarea cât mai adâncă a bunei-simțiri, indiferent de locația națională… Păi ce, vreți să faceți ca în anii ăia, mai de demult, când l-ați făcut pe piticul acela de era prim-ministru să se jeneze să mai apară la televizor, tocmai el, care apărea pe ecran și când nu era curent?!… Pe mai marele țării de atunci de asemenea l-ați supărat așa de rău, încât, atunci când boteza copilul lui Paul și al Liei, cu o mână-l legăna și cu alta îi tăia alocația! Așa vreți voi să aveți succesuri la cititori?!… Nesimțiților, că vă dau și pe facebook dacă mă mai enervați, așa cum face domn’ președinte când mai discută și Domnia sa cu țara!

Anonimus PRIPOANĂ

Scrisori pierdute și de noi găsite!Scrisoarea întâi, găsită

într-o tuie din fața cârciumei „La Teleagă”„Vai ție, păcătoasă �ință, care

umbli în fuste atât de scurte, încât ți se văd toate cele de taină! Nu ne mai duce pe noi în ispită, așa că mai trage dra… iartă-mă Doamne, jaluzelele când faci baie, că nu mai pot să-l dau jos pe paracliser din clopotniță! Ai băgat focurile iadului în toți enoriașii, aceștia venind de la o vreme la biserică nu să mă vadă pe mine și să asculte precum slujbesc, ci să te vadă pe tine, precum te apleci să bați mătănii. Până și eu, om al bisericii, pre când citeam oamenilor mei despre facerea lumii, cu ochii la aia cea născătoare pe care ne-o arăta-i tuturor, am sărit trei pagini, ajungând acolo unde se scriea despre arca lui Noe, de a ieșit cam așa: „După ce Dumnezeu l-a făcut pe Adam, apoi a făcut-o și pe Eva, smolind-o pe dinăuntru și pe dinafară și dându-i drumu’ pe ape“. De necaz și de rușine, m-am ascuns în altar și-am băut aproape tot vinul de împărtășanie… E drept, fata tati, că moda cere să ți se vadă �zionomia, dar la tine enoriașii mei îți văd toată anatomia, și e păcat, zău așa! Amin… Preot Ilarie Paralescu.

Scrisoarea a treia, găsită de un localnic, pe numele său Stelică Vorbete, și adusă nouă ca să aflăm și noi despre pățania unui tânăr soldat

„Stimate Domnule Ministru,Situația mea familială și familiară, mă determină să solicit sprijinul Domniei voastre

în vederea lăsării la vatră. Ca să �u înțeles, vă rog să analizați cu atenție, ce mi s-a întâm-plat: Cu puțin timp înaintea încorporării, m-am căsătorit cu o văduvă în vârstă de 44 de ani. După scurt timp, �ica soţiei mele, deși avea doar 25 de ani, s-a căsătorit cu tatăl meu, pe care, numai ea știe de ce, l-a îndrăgit la prima vedere, cunoscându-l cu prilejul

căsătoriei mele. În urma acestei duble căsătorii, tatăl meu mi-a devenit ginere �indcă s-a căsătorit cu �ica mea, iar fata mea vitregă mi-a devenit soacră, ea �ind soţia tatălui meu. De Crăciun, soţia mea a născut un băiat. Băiatul a devenit astfel fratele soţiei tatălui meu, deci cumnat cu tatăl meu. Prin urmare băiatul meu, �ind frate cu soacra mea, mi-a devenit unchi. Culmea face, domnule ministru, că în ianuarie, anul acesta, și soţia tatălui meu a născut un băiat, care este pe de-o parte fratele meu (�ind �ul tatălui meu) și pe de altă parte nepotul meu (�indcă este �ul �icei soţiei mele). Am devenit astfel fratele nepotului meu, și cum soțul unei mame devine tatăl copiilor ei, și eu am devenit tatăl soţiei mele și fratele �ului meu. Cu alte cuvinte eu sunt propriul meu bunic?!! Având în vedere că legea interzice ca tatăl, �ul și nepotul să �e încorporați în același timp, vă rog respectuos, stimate domnule ministru, sa mă lasați la vatră. Contând pe amabilul dumneavoastră sprijin și pe o binevoitoare înțelegere de adult și tată, vă rog să agreați, stimate domnule ministru, salutările mele de înaltă considerație”

Semnătura indescifrabilă

Ăștia da, oameni de afaceri!

E august, un mic orășel la malul unei ape… Ploua torențial de câteva zile, orașul arătând de parcă era părăsit. Mult dorita economie de piață i-a adus pe mulți dintre investitori aproape de „sapa de lemn“. Toți au datorii și trăiesc din credite. Din fericire, vine un rus bogat la un mic hotel cochet. Vrea o cameră. Pune o bancnotă de 100€ pe masa recep-ționerului și se duce să vadă camerele. Șeful hotelului ia repede bancnota și se duce să plătească datoriile la măcelar. Acesta ia bancnota și se duce rapid să-și plătească datoria pe care o avea la cres-cătorul de porci. La rândul său, acesta se grăbește să-și plătească datoriile la cel

ce-i livra furaje pentru porci. Cel cu furajele înșfacă bancnota și aleargă la prostituata pe care nu o mai plătise demult. În timpurile astea de criză până și ea oferea servicii pe datorie! Prostituata ia bancnota și se grăbește spre hotel, unde fusese cu clienții ulti-mele dăți și unde rămăsese datoare. În acel moment coboară rusul, după ce a inspectat camerele, spunând că niciuna nu-i place, își ia bancnota și părăsește orașul. Nimeni nu a câștigat ceva, însă întreaga urbe trăiește acum fără datorii, investitorii privind cu optimism în viitor!

Șeful de post

SEDIUL REDACȚIEI: CONSTANŢA, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 0241 697 741

REDACTOR RESPONSABIL : M. m. p.(rz.) Dumitru MIHĂILESCU (tel. 0241 689 373, 0723 010 033)

FOTOGRAFII : M. m. p. Ovidiu OPREA

CORECTOR : M. m. p. Ovidiu BADIU

TEHNOREDACTOR: Raluca Buzoianu TIPARUL: SC INFCON SA Constanţa - www.infconsa.ro I S S N : 1 4 5 3 - 0 8 5 6

PAG. A 8-A T I MO N A

176

Anul acesta, la 26 februarie, Comandamentul Flotei împlinește 120 ani! 120 de ani de când se poate vorbi

despre această structură că funcționează la parametrii solicitați de cerințele realităților

existente în fl ota militară a României.

Acești 120 ani de existență au inserat multe fapte demne de urmat în Registrul istoric al structurii sărbătorite, � ecare dintre ei însemnând zbucium su� etesc pentru reușita misiunilor, însemnând zile și nopți de frământări și de acțiuni pe întinderile de ape, acolo unde mari-narii militari și-au făcut și își fac cu onoare datoria.

Comandamentul Flotei se prezintă la sărbătoarea celor 120 ani cu toate componentele sale materiale și umane - poate insu� cient acceptate și respectate – a� șând un toni� ant amestec al trecu-tului cu prezentul, dar și cu viitorul acestui segment de mare importanță a� at în structura Forțelor Navale Române.

E m b l e m a t i c ă pentru Constanța, atât prin mărime și arhitec-tură, cât și prin poziția ocupată pe faleza dinspre mare a orașului, această impunătoare construcție a fost ridi-cată în anul 1882 de către compania engleză Danube and Black Sea, condusă la acea dată de John Trevor Barkley, companie ce se a� a în țară încă din 1860, pentru a construi calea ferată Cernavodă - Constanța. De fapt, această companie a mai construit în Constanța și alte obiective, precum cheul portului, un far, dar și un cartier ce cuprindea 400 de clădiri din piatră, acestea, în mare parte, asigurând birouri și locuințe pentru funcționarii companiei. Construcția la care ne referim și care poate � privită în fotogra� a de mai sus a fost proiectată de către arhitectul român Alexandru Orăscu, destinația sa inițială � ind aceea de hotel. Amplasată la capătul liniei ferate ce ducea la plaja orașului – numită pe atunci „La vii”- clădirea s-a numit la început Hotel Terminus, dar, la scurt timp,

și-a schimbat-o în Hotel Carol. Acest imobil reușea, la acea vreme, câteva performanțe notabile: avea o fundație săpată în stâncă la 14 metri adâncime și era construită din piatră și cărămidă zidită cu mortar de var hidraulic. De remarcat e că între anii 1924-1927, clădirea a fost supraetajată, adăugându-i-se și cele două aripi. De-a lungul timpului în această clădire au

funcționat: sediul Ligii Navale Române, Yacht Club, Cercul Militar, diverse întreprinderi locale, hotel, o parte din efectivele Centrului de Scafandri și ale Direcției Hidrogra� ce Maritime (perioada anilor 1980-1982, când era cunoscută sub denumirea de Mogador, sintag-mă-rod al fanteziei populare, preluată dintr-un serial de televiziune unde acțiunea se petrecea

la un castel englezesc ce purta acest nume), apoi, după refa-cerea ei între anii 1982-1983, în stilul de început – neoclasic cu frontoane și capiteluri - Comandamentul Marinei Mili-tare. Acum, clădirea în care și-a desfășurat activitatea Coman-damentul Flotei, se a� ă elibe-rată de orice sarcini, intrând în

reparații pentru o perioadă de câțiva ani, după care, readusă și mai mult la viață, va găzdui din nou structura militară în responsabilitatea căreia se a� ă pregătirea și desfășurarea misi-unilor la mare a unităților de nave ce aparțin categoriei de forțe cunoscută sub denumirea de Forțele Navale Române.

La multi ani!,

Dintre sute de catargeCare lasă malurile,

Câte oare le vor spargeVânturile, valurile?

Dintre păsări călătoareCe străbat pământurile,

Cât-o să le-nece oareVânturile, valurile?

De-i goni � e norocul,Fie idealurile,

Te urmează în tot loculVânturile, valurile.

Neînțeles rămâne gândulCe-ți străbate cânturile,

Zboară vecinic, îngânându-l,Valurile, vânturile.

Mihai Eminescu

Clădirea Comandamentului Flotei

An nou, speran˜e vechi…media.lmmm.ro/uploads/timona/Nr. 176 ian-feb 2016.pdf · Sărbătorile...

Documents

Transcript of An nou, speran˜e vechi…media.lmmm.ro/uploads/timona/Nr. 176 ian-feb 2016.pdf · Sărbătorile...