EDITAT DE LIGA MAIȘTRILOR MILITARI DE MARINĂ - CONSTANȚANr. 180 • ANUL XXI • NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2016 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm1990@yahoo.com

Oameni buni, bucurați-vă! Vine Crăciunul, vine Anul Nou, e timpul să vă veseliți, privind astfel cu mai mult curaj viitorul vostru și al familiilor voastre!

Sus paharul! La mulți ani!

Haideți, încercați să uitați de neajusurile de-acum bătrânului an 2016, sărbă-torind cu deplină liniște sufletească nașterea Domnului Iisus, pregătindu-vă astfel primul pas pe care toți ni-l dorim a-l face cu dreptul în noul an, 2017! Să ridicăm paharul, adresându-ne reciproc urări de sănătate și de găsirea celor mai bune cărări pe drumul către un viitor mai bun. Sus paharul camarazi de asociație, sus paharul cititori și colaboratori ai gazetei „Timona”! Lăsați veselia să vă acapareze și ciocniți cu toți cei care vă sunt în preajmă sau și-au câștigat un loc în gându-rile și cugetul voastru.

LA MULȚI ANI!

Crăciunul măriiIon Ene

Marea cu cerul la orizont s-adună,Văzduh și ape se-nchină împreună.Nătura tresaltă de bucurie sfântă,Spre Cer, rugăciunea smerită s-avântă.

Marinarii, cătând la cer, au și zăritSteaua care pe magi i-a călăuzit.Silesc peste dune de ape s-apuce,Sufletu-i grăbit spre Domnul să urce.

Ceața nevederii prin credință se sparge;Pe catarg pescărușii vin să se roage.Corabia-i salveză de la trupeasca pieire,Biserică-i luntrea pentru mântuire.

Nimic nou sub soare!Priviți acest imobil care, construit în perioada 1938-1942 de

către maiștri militari marinari membri ai Cercului Maiștrilor din Divizia de Mare, ar fi trebuit de mult restituit L.M.M.M., această asociație socio-profesională, conform statutului său, fiind unicul urmaș al acelui Cerc... Degeaba scris-am noi scrisori/Și ne-am rugat de atâtea ori/Ba pierdut-am chiar și banii ligii-n vânt, golind firava visterie, că iată ce ne comunică recent mult iubita Primărie!

(continuare în pag.3)Dumitru MIHĂILESCU

Un comandant de navă se destăinuie

Numit anul acesta, în luna martie, în funcția de comandant al remorcherului portuar „Vârtosul”, maistrul militar clasa a III-a Daniel Chivu - cel aflat în prim-planul fotografiei alăturate, a acceptat propu-nerea reporterului gazetei „Timona”, M.m.p. Ovidiu Oprea, de a răspunde la câteva întrebări ce au ca subiect formarea sa ca tehnician marinar, precum și evoluția în carieră. Iată cum a decurs discuția dintre cei doi camarazi de armă și profesie:

R: Domnule maistru militar Chivu, încep prin a-ți mulțumi pentru acceptul acordat acestei întrevederi, dorința noastră, a celor care ne străduim să alimentăm fiecare număr al gazetei „Timona” cu informații pe deplin ancorate în real, nefiind alta decât de a te face cunoscut și în rândul cititorilor acestei publicații reprezentative pentru corpul maiștrilor militari mari-nari. Așa că, hai să auzim cine ești dumneata, domnule maistru militar Daniel Chivu?

(continuare în pag.2)

DECERNAREA PREMIULUI „MIRON DOMNARU”

Decernarea premiului „Miron Domnaru”, distincţie ce se acordă unuia sau mai multor membri ai ligii începând din anul 2000 - anul trecerii în nefiinţă a celui care a fost principalul ctitor al asociaţiei noastre, a avut loc, așa cum se procedează an de an, pe data de 16 octombrie. De ce pe 16 octombrie, pentru că la această dată, dar în urmă cu 26 de ani, L.M.M.M. a fost constituită, ocupân-du-și locul alături de multe alte asociaţii neguvernamentale și nelucrative de tip ONG. Decernat în baza hotărârii Adunării Generale a membrilor asociaţi, dar și în conformitate cu cerinţele Regulamentului de acordare, premiatul

anului 2016 a fost M.m.p. Andrei Pap, tehnician marinar aflat în echipajul fregatei „Mărășești”. În fotografie, preșe-dintele ligii, M.m.p (rz.) Emil Olteanu, înmânează presti-giosul premiu merituosului nostru camarad de asociație.

SĂRBĂTORI FERICITE!

dată pentru vedeta „Jupiter”, navă care aparținea unei unități militare de scafandri din portul Constanța. Cum această navă se afla în conservare, urcată pe cavaleți, am activat profesional pe VM „Saturn”. În 2003, am fost numit în funcția de șef mecanic pe SRS 575, navă comandată de către M.m.p. Mitran, camarad cu exeperiență de la care am învățat multe și direct, dar și „furând” cât mai multă meserie.

R: Da, îl cunosc foarte bine pe Mitran. Era meseriaș, nu glumă. Adevărul e că multă vreme SRS 575 – mândria flotei, așa cum îi spuneam noi, avea cel mai bun echipaj…

D.C: Exact și nu erau deloc vorbe-n vânt. În 2005, după ieșirea la pensie a maistrului militar Mitran, comandorul Băluță, acordându-mi încrederea necesară, mi-a propus să iau în primire comanda navei.

R: Și ai acceptat, desigur.D.C: Bineînțeles că am acceptat! Era o propunere care pur și simplu mă onora. Era un fel de

rezultat al bilanțului muncii mele de până atunci… În noua postură am avut, între anii 2005 – 2007, misiuni pe mare și în port, toate acestea ajutându-mă să-mi dezvolt, dar și să aprofundez cunoștințele necesare unui comandant de remorcher, chiar mic fiind, așa mic cum era SRS 575. În 2007, și de această dată tot printr-o conjuctură însă nu prea dorită de mine, am fost numit vitalist la RMS „Gozavul”. Chiar și așa, am participat cam la toate misiunile și manevrele SRS 575. În 2011 am revenit la marea dragoste, aceea de comandant al acelui SRS, devenit între timp SRSS, adică: Șalupă Remorcare, Salvare și Scafandri 575. Am funcționat pe acest post până în martie 2016, când mi s-a încredințat comanda remorcherului „Vârtosul”.

R: Despre care ne poți spune că…D.C: Vă pot spune că începutul nu a fost deloc ușor! Treceam de la o navă a cărei concepție

constructivă aparținea anilor ‘60, la o alta ale cărei planuri proiective erau făcute în 2010! Acest lucru, dacă ar fi să-l compar cu ceva, la îndemână îmi vine să spun că seamănă cu trecerea de la o locomotivă cu abur la un tren de mare vieză, pregătirea pentru așa ceva făcând-o singur. „Vârtosul” este ceea ce mi-am dorit din momentul în care am devenit commandant de remorcher. Este o navă pe care consider că am reușit să o „îmblânzesc”. Este un remorcher portuar adevărat, iar pentru cerințele actuale ale flotei militare române este foarte bun.

R: Spune-mi, Daniel, care este cea mai mare satisfacţie produsă de realizările tale în întreaga carieră de până acum, dar și ce regrete sau dorinţe te-a încercat și…

D.C: Cea mai mare satisfacție rămâne faptul că am făcut parte din echipajul SRS 575, care, „încropit” din bucăți, a devenit o familie unită la bine și la rău. Împreună am executat toate misiu-nile încredințate și nu oricum, ci cu rezultate foarte bune, fără ca marea – uneori foarte rea, ceața sau noaptea să ne sperie sau să ne împiedice… În privința dorințelor neîmplinite sau a regretelor,

au fost și din acestea și nu puține. Cel mai mare regret însă rămâne faptul că nu am reușit să iau toți oamenii din echipajul navei 575 pe „Vârtosul”. MERITAU!!!

R: Îți strâng mâna, domnule coman-dant Daniel Chivu, dorindu-ți deplin succes în greaua misiune încredințată de către conducerea F.N.R. Liga Maiștrilor Militari de Marină, asociație reprezenta-tivă pentru corpul tehnicienilor marinari te salută cu respect, bucurându-se alături de tine atunci când tu trăiești sentimentul datoriei îndeplinite.

PAG. A 3-AT I MO N APAG. A 2-A T I MO N A

DECEMBRIE 1989 - DECEMBRIE 2016Anul 1989 a reprezentat faza finală a

prăbușirii regimurilor socialist-totalitare în Europa, prefaţând astfel reconfigurarea hărţii politice și geopolitice zonale prin gene-rarea unor transformări de o inimaginabilă amploare, încât cu greu i s-ar putea găsi un corespondent în istoria universală a ultimului secol.

Dacă e să ne referim numai la armată, putem spune că aceasta a fost pusă sub presiune de haos informatic extrem, bulversând-o total. Nu mai departe, la Constanța: Trupe aparţi-nând mai multor unităţi au fost dispuse în diverse obiective fără a exista o colaborare între ele, militarii și membrii gărzilor patri-otice au fost solicitaţi de populaţie să verifice zvonuri de cele mai multe ori lipsite de orice temei, Marina Militară a scos navele de luptă în larg ca urmare a multiplelor ţinte neiden-tificate care apăreau pe ecranele radar… Ca o consecinţă a acestor stări de fapt, dar, trebuie să recunoaștem, și a slabei pregătiri a armatei, s-au produs o serie de confuzii în care militarii și membrii gărzilor patriotice s-au împușcat între ei și au tras asupra unor civili nevinovaţi.

În Gara CFR Constanţa, pe Bulevardul 1 Mai, la releul TV de la Tuzla și în Portul Mangalia s-au produs cele mai tragice situaţii de acest fel. Haosul care a dominat Constanţa din 22 până în 29 decembrie a lăsat în urmă nu mai puţin de 20 de morţi și 79 de răniţi. Restul victimelor (9 morţi și 9 răniţi) s-au produs între 31 decembrie 1989 și 5 ianuarie 1990 și au avut legătură cu Revoluţia doar în măsura în care militarii Armatei Române rămăse-seră în alarmă ca urmare a evenimentelor din decembrie și aveau tot timpul la îndemână armament și muniţie.

Redacția

Tot alegem și… culegem!Au trecut 27 de ani de la revolta populară din acel decem-

brie primăvăratic învăluit în mistica libertății, perioadă în care reușita depărtării de erorile datorate nu neapărat moște-nirii grele, atât de des invocată, ci confuziei de valori existentă sau provocată în mintea noastră nu s-a îndepărtat prea mult de cota zero. Desele schimbări reformiste, interesele politice și economice ale unor potentați ai vremii, toate amețindu-ne cu ștampila libertății, au făcut posibilă apariția sufocantei corupții, cuibărirea unei sărăcii lucii și a multor altor probleme sociale adesea devastatoare. Căderea sub greaua influenţă unui politicianism gudurist, chitit numai pe succes nemeritat și imediat, a făcut din profilul multor oameni – unii dintre ei inițial onești, să intre sub imperiul acelui contur contorsionist, fiind dispuși la „figuri" de balet pe sârmă pentru a-și atinge anumite scopuri… Nu spunem că nu s-au realizat și lucruri bune. S-au realizat și continuă să se realizeze, chiar dacă ritmul este anemic, însă când vezi că jaful național a devenit o certă îndeletnicire, când constați că teama zilei de mâine predomină cea mai mare parte a românilor, când simți că s-a ajuns să ne fie frică să mergem pe stradă chiar și ziua, că de noapte ce să mai vorbim, mai că-ți vine să crezi că odată cu aruncarea comunis-mului la coșul istoriei am renunțat și la acele lucruri bune, care ar fi putut fi făcute și mai bune doar prin schimbări de conținut…

Au trecut 27 de ani de la acel însângerat decembrie 1989, și am ajuns să nu mai fim crezuți atunci când le spunem unor tineri să nu mai consume droguri, să nu fure, să nu… să nu… să nu! Culmea e că o mare parte dintre cei care conduc nația română au ridicat falsul la rang de valoare, spunându-ne tot timpul că ne vor binele… Care-l mai aveți, nu vi-l mai lăsați luat!

Dumitru MIHĂILESCUIN MEMORIAMAtunci, în acel exploziv decembrie, au căzut la datorie:

1989…Căpitan-comandor P.M. ȘERCĂIANU C. ION (1949-1989): La

22 decembrie 1989, a fost împușcat mortal pe timpul îndeplinirii unei misuni de luptă în zona releului de televiziune de la Tuzla.

Locotenent-colonel P.M. CARP L. VASILE (1952-1989): În ziua de 24 decembrie 1989, în timp ce conducea în zona CET o subunitate de elevi ai Școlii Militare de Maiștri Militari implicați în evenimentele revoluției aflată în desfășurare, a fost răpus de gloan-țele ucigașe.

Maistru militar principal STAN I. DUMITRU (1938-1989): La 25 decembrie 1989, ora 14.00, a decedat la Spitalul Județean Constanța, în urma rănirii grave pe timpul îndeplinirii unei misiuni de luptă în portul Mangalia.

Veșnica lor amintire!

Camaradul nostru de profesie, M.m.p. STAN DUMITRU

Jur să-mi apăr țara„Jur credință patriei mele, România,Jur să-mi apăr țara chiar cu prețul vieții,Jur să repect constituția, legile țării șiRegulamentele militare.Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

Acesta este legământul față de țară, rostit, luni, 24 octombrie, și de către purtătorii uniformei de elevi ai Școlii Militare de Maiștri Militari „Am. Ion Murgescu”. Să vă ajute Dumnezeu în viață, tinerii noștri viitori camarazi de profesie, devenind astfel oameni de nădejde ai Forțelor Navale Române.

Oameni, fiți umani! E prima noastră datorie!Tot scuturându-și „petalele”, calendarul acestui an s-a subțiat într-atât, încât abia-abia

își mai motivează existența! Lucru firesc de altfel, deoarece 2016 își consumă ultimele zile ale prezenței pe planeta Pământ, unde, venit cu acreditare de la zeul Cronos, și-a îndeplinit misiunea așa cum a putut, marea sa reușită fiind… trecerea a încă 365 de zile în cartea vieții a fiecăruia dintre noi!

Privind retrospectiv zilele anului 2016, constatăm că prin viața și casele noastre s-au perindat și bucuriile, dar și neîmplinirile. Oricum, nici acest 2016, cât l-au arătat mai marii nației de voinic, nu s-a dovedit a fi capabil să mai potolească „furtuna” care ne agită existența de atâta amar de vreme, adâncindu-ne parcă și mai mult sentimentul naufragiului! Lupta împotriva acestei atât de supărătoare furtuni, având la dispoziție mijloace fragile, se dove-dește a fi foarte grea, ceea ce a făcut ca teama nereușitei să ni se cuibărească în suflet, iar de aici și până la apariția apatiei nu au mai fost prea mulți pași de făcut. Otrava asta spirituală, „injectată” cu perseverență în venele românilor de către o bună parte dintre cei aleși ne-a împărțit în tabere adverse, agresivitatea fiecăreia ating adesea cote maxime. Mai poate ea fi contracarată? Da, dar numai prin înțelegere, bunătate, respect pentru aproapele nostru chiar dacă acesta are opinii diferite. Iată, așadar, doar câteva din mijloacele specifice protecției sociale aflate pe gratis la îndemâna oricui, acestea neputând fi luate prin nicio Ordonanță sau Lege. Să ne amintim tot timpul, oameni buni, că pacea este bucuria vieții.

Un AN NOU cu pace-n suflet și belșug în casă și… fiți umani: E prima noastră datorie! M.m.p.(rz.) Constantin CĂLIN

Un comandant de navă se destăinuie... (urmare din pag.1)

D.C.: Cine să fie? Un fiu de țăran din localitatea Latinu, județul Brăila, care a avenit pe lume în anul 1973, alegând pentru așa ceva chiar orașul Brăila… M-am pregătit pentru viață în acest frumos oraș de la malul Dunării, și asta până în 1990, când mi-am luat inima-n dinți și am plecat la Școala Profesională de Cooperație Sibiu, acolo unde am învățat sa fac pâine până în 1992. In perioada 1993 – 1994, am făcut stagiul militar la București – arma infanterie, specialitatea… bucătărie! În toamna lui 1994, printr-o conjunctură favorabilă, am dat examen și am fost angajat ca S.G.P pe post de bucătar la N.C. SIRETUL, fosta navă a lui Ceaușescu.

R: De ce la marină? Ai crezut cumva că această armă este mai frumoasă, mai interesantă și poate cu mai multe provocări decât celelalte categorii de forțe?

D.C.: Crede-mă, Ovidiu, dar nu mi-am pus niciodată întrebarea asta. Poate doar așa, pentru că am fost născut și crescut pe malul apei…

R: Da, e și acesta un motiv și nu unul oarecare. Bun, ai ajuns la bordul navei de comanda-ment „Siretul”…

D.C.: Exact, iar aici, spre marea mea bucurie, am intrat într-o adevărată familie, dacă pot spune așa. Comandanți am avut numai unul și unul: Comandorul Sandu – față de care, dacă tinerețea te îndemna să faci vreo boacănă, îți venea să intri în pământ de rușine. Comandorii Tița și Hanciuc, toți oameni cu experiență de viață și apropiați de cei alături de care activau profesional…

R: Și uite așa, Chivu Daniel, specialistul în ale bucătăriei, a devenit un apreciat tehnician marinar. Cum au evoluat lucrurile în această direcție?

D.C: În anul 2000, pe fondul lipsei unui statut al militarului angajat pe bază de contract - sergent la vremea aceea, am dat examen la Școala Militară de Maiștri a Forțelor Navale, intrând ca elev pe filiera indirectă în această instituție. Făceam parte din cea de a doua promoție venită pe o asemenea filieră. După doi ani de pregătire am absolvit respectiva școală, repartiția fiindu-mi

Nimic nou sub soare... (urmare din pag.1)

Cam așa stau lucrurile în privința retrocedării imobilului situat în Constanța, str. Mihai Eminescu, cunoscut sub denumirea „Casa Căsătoriilor”, imobil revendicat de către L.M.M.M. încă din anul 1996! Procese mai la toate instanțele, acte peste acte, apel la CEDO și câte și mai câte, rezultatul însă este departe de a ne fi favorabil. Mai nou, iată ce ne comunică compartimentul juridic al Primăriei Constanța (cităm din conținutul actului oficial):

MODUL DE SOLUȚIONARE: Având în vedere notificarea formulată în baza Legii 10/2001 de către Liga Maiștrilor Militari de Marină Constanța, actele depuse în dosarul intern nr.1809, dispozi-țiile legale în materie,

PROPUNEMRespingerea cererii formulată în temeiul Legii nr.10/2001, de către

Liga Maiștrilor Militari de Marină, privind restituirea în natură a imobilului compus din teren în suprafață de 450 mp și construcție, situat în Constanța, str. Mihai Eminescu nr. 20 (actualul sediu al Casei Căsătoriilor), având în vedere că notificatoarea nu a făcut dovada calității de persoană îndreptă- țită conform Legii nr.10/2001, la dosarul a d m i n i s t r a t i v nefiind depuse docu- mentele doveditoare în forma prevăzută de lege (respectiv hotă-rârea judecătorească prin care să se arate că e una și aceeași persoană juridică cu cea desființată sau interzisă – art.3, alin.1, lit.c Legea 10/2001).

Așa că degeaba ni se recunoaște dreptul de urmași ai celor care au făcut parte din Cercul Maiștrilor Militari din Divizia de Mare – proprietarul imobilului, aspect evidențiat prin conținutul art. 2 din Statutul L.M.M.M. – document discutat și aprobat de către Judecătoria Constanța, pentru că pe altă parte cei îndreptățiți să aplice legea nu au nicicum de gând să facă așa ceva... Iată de ce suntem îndreptățiți a crede că, în această speță cel puțin, unde-i lege... e tocmeală?

ADUNAREA GENERALĂ ORDINARĂ A MEMBRILOR ASOCIAȚI AI L.M.M.M.

În ziua de sâmbătă, 25 februarie, anul 2017, începând cu orele 10.00, Clubul ligii va găzdui desfășurarea lucrările adunării generale a membrilor asociați, prilej de amplă analiză a modului în care membrii Consiliului Director și-au făcut datoria pe parcursul a patru ani, acest organ de condu-cere, precum și președintele ligii, aflându-se la finalul mandatului încre-dințat prin vot în luna februarie a anului 2012. Pe lângă misunea de a-și alege președintele, precum și componența Cosiliului Director, adunării generale îi va reveni misiunea de a discuta prezentul, dar mai ales de a hotărî asupra activităților de viitor ale asociației, fapt ce presupune nu numai o prezență cât mai numeroasă, dar și o implicare pe măsură în problematica ordinei de zi. În privința desfășurătorului întrunirii membrilor asociați, materialele și documentele ce se vor supune discuțiilor și aprobării se vor prezenta pentru prima analiză actualei conduceri a ligii, acțiunea având loc în ziua de sâmbătă, 21 ianuarie 2017.

Se mai află prioritățile armatei în atenția liderilor politici?După 1990, armata a fost prima care a înțeles

că trebuie să se reformeze conform noului context strategic, printr-un proces care cere nu numai foarte mulți bani, dar și asumarea, de către cadrele militare, a consecințelor dureroase, uneori frustrante, gene-rate de restructurare. Astăzi, ca de altfel de mulți ani încoace, impostura, incompetența, lentoarea și indi-ferența politicienilor de la putere sau din opoziție față de problemele armatei – probleme specifice siguranței naționale de altfel – sunt atât de vizibile, încât s-a ajuns, iată numai un singur exemplu, la jenanta situație de a se menține un nivel salarial mic – mai ales în privința celor aflați de la mijloc către în jos pe treptele piramidei militare, ca să nu mai vorbim despre sprijinul logistic solicitat de atât de necesarele dotări cu tehnică specifică. Nu avem bani! Suntem o țară săracă! Acestea sunt motivele invocate, motive care, auzite atât de des, ne deter-mină să ne întrebăm: Se mai află oare prioritățile armatei în atenția liderilor politici?

Observator

E bine de știut...

Precizările Statutului Ligii privind alegerile?

Articolul 40:A: Președinte: Persoana aleasă trebuie să

dovedească calități manageriale, precum și cali-tățile necesare unui lider de grup; să provină din rândul membrilor asociați care au statut de pensionar, dar care de formație să fie maistru militar de marină.

B: Prim-vicepreședinte:În această funcție se recomandă a fi ales un membru asociat pensi-onar, persoană cu reale calități manageriale care îi pot servi la preluarea unui eventual inte-rimat sau la accederea în funcția de președinte, dacă îndeplinește două condiții: să provină din rândul maiștrilor militari de marină și să dore-ască a candida.

C: Vicepreședinte: Pentru această funcție se recomandă ca persoana respectivă să aibă statutul social de cadru militar activ.

D: Secretar: Poate fi ales oricare dintre membrii asociați, selecția având în vedere cunoștințele candidatului în lucrul cu docu-mente și, dacă acest lucru este posibil, deprin-deri practice în privința folosirii computerului.

E: Consilier juridic:Pentru această funcție criteriul determinant este licența deținută în domeniul juridic.

Articolul 41: La expirarea mandatului de 4 ani, persoanele care ocupă funcții de conducere la nivelul ligii își pot depune candidatura ori de câte ori doresc acest lucru, excepție făcând ocupantul funcției de președinte, aceasta putând face acest lucru doar o singură dată după expi-rarea primului mandat de 4 ani.

Ei sunt aceia care hotărăsc an de an care vor fi activitățile ligii, cum vor fi acestea susținute material, cum și la ce nivel vor fi organizate, care vor fi participanții sau invitații acestora. Ei sunt aceia care își găsesc timpul necesar pentru a fi prezenți la discuțiile ce se poartă pe marginea realizărilor, dar și a neîndeplinirilor noastre, urmând a hotărî prin vot atât cerințele prezentului cât și strategia viitorului. Ei sunt aceia care nu pregetă să vină lună de lună la ședințele de lucru ale Consiliului Director, acolo unde se caută cele mai bune soluții pentru a se pune în operă hotărârile Adunării Generale. Ei sunt aceia cărora trebuie să le mulțumim pentru ceea ce fac, măcar așa să le apreciem munca și interesul arătat față de nobila idee a asocierii socio-profesionale. La mulți ani, domnilor!

În pași de dans pe puntea dintre ani…

Petrecerea gârbovitului an gata de plecare și întâmpinarea celui ce sosește voinic, tânăr și aducător de noi speranțe au fost, din totdeauna, momente de bucurie, mulțumire sau de reactivare a dorinței de a avea sănătate, un trai mai

bun și de a fi feriți de necazuri. Intrat de ani și ani în tradiția organizatorică a Ligii Maiștrilor Militari de Marină, revelionul ne poate cuprinde și în acest final de an cu vraja sa - dacă dorim acest lucru, locul ales din mai multe oferte fiind restaurantul constănțean DIPOLMATIC, situat în zona farului de ateri-zare. Prețul unui tacâm este de 300 lei/persoană. La fel ca și în anii precedenți, familiile membrilor ligii au posibilitatea să achite contravaloarea participării în 4 rate (lunile decembrie, ianuarie, februarie, martie). Așa ceva nu va fi posibil în cazul acelor persoane care vin din afara sistemului nostru asociativ, domniile lor achitând suma totală în luna decembrie, data de 15 a acestei luni fiind consi-derată ultima zi de plată). Înscrierile se fac la sediul ligii în zilele de marți (orele 13.00-19.00) și sâmbătă (09.30-13.00), termenul limită fiind 15 decembrie.

Vă așteptăm, pentru ca împreună să trecem în pas de dans puntea dintre ani!

M.m.p.(rz.) Emil Olteanu – președinte L.M.M.M.

T I MO N AT I MO N A

M.m.p. Gabriel Eremia ne informează: Două dintre cele 31 de zile ale lunii octombrie, mai exact, sâmbătă, 15, și duminică, 16, au însemnat, pentru condu-cerea ligii, participarea la Muzeul Marinei Române, acolo unde s-a desfășurat competiția de șah denumită „Trofeul Ligii Maeștrilor: U14”. Competiția, omolo-gată de Federația Română de Șah, a fost organizată de către L.M.M.M., A.C.S. FIANCHETTO și Muzeul Marinei Române, la aceasta participând peste 90 de copii din județul Constanța, dar și din alte județe ale țării, precum și din țara vecină, Bulgaria, toți participanții având drept de joc în anul 2016.

Structurată pe trei tipuri de turnee și anume:Turneul A Open < 8 ani, Elvețian, 6 runde, 60 minute K.O. + 30 secunde/

mutare (F.R.Sah);Turneul B Open <10 ani, Elvețian, 6 runde, 60 minute K.O. + 30 secunde/

mutare (F.I.D.E.);Turneul C Open <14 ani, Elvețian, 6 runde, 60 minute K.O. + 30 secunde/

mutare (F.I.D.E.), această întrecere sportivă, care l-a avut ca principal „regizor” pe cunoscutul șahist, M.m.cls.I Iulian Mihailov, s-a bucurat de un impact deosebit atât în privința participanților cât și a privitorilor, în mare parte părinții acelor tineri.

Câștigătorii pe categorii, pe care i-am felicitat și la festivitatea de premiere, dar o facem cu mare plăcere și acum, sunt:

ȘAH - TROFEUL LIGII MAEȘTRILOR: U 14

Turneul A Open < 8 ani I Dincă Alexandru - MangaliaII Carac Radu – GalațiIII Savin Mihai – GalațiF08 Hristova Evelina - BulgariaB07 Popescu Ștefan - BuzăuB06 Satmarii Ștefan – Constanța

Turneul B Open <10 aniI. Voicu Teodor - BuzăuII Cotoros Eduard – ConstanțaIII Abseleam Berkan - MangaliaF10 Bonciu Sabina – ConstanțaB09 Ciulic Raducu - Buzău

Turneul C Open <14 ani I. Crăciun Alexandru – GalațiII. Ghimpu Samuel – GalațiIII Bonciu David – ConstanțaF14 Vulpe Raisa – GalațiB12 Stefănencu Cosmin - Tulcea

LANSARE DE CARTEÎn numărul anterior al „Timonei”, a fost prezen-

tată atât coperta cât și succinte referiri la conținutul lucrării-document intitulată „Contraamiralul Horia Macellariu (1894-1989) Autobiografii din temniță”, autor reputatul istoric constănțean prof.univ. dr.Va-lentin Ciorbea. Această lucrare, care a văzut lumina tiparului cu sprijinul nemijlocit al L.M.M.M, a fost lansată oficial publicului larg, marți, 11 octombrie, gazda evenimentului fiind Biblioteca Județeană „IOAN N. ROMAN”. Prezența în sală a domnului Adrian Nicolaescu, prefectul județului Constanța, precum și a numeroaselor personalități ale culturii din orașul nostru, printre Domniile lor aflân-du-se: prof.dr.univ. Mariana Păvăloiu, prof.univ. Gheorghe Dumitrașcu, prof.univ. dr. Victor Ciupină – membru marcant al Academiei Oamenilor de Știință din România, a dat o notă de excepție la tot ce s-a petrecut acolo, coordonatorul întregii activi-tăți fiind respectabila doamnă dr. Corina Apostoleanu - directorul instituției.

Lansarea acestei cărți, în care este prezentată viața frântă, dar nu înfrântă a patriotului român contraamiral Horia Macellariu, a solicitat prezența și a reprezentanților ligii, maiștrii militari Emil Olteanu – președintele respec-tivei asociații, însoțit de către Nicolae Radu, în calitatea sa de prim-vicepreședinte, bucurându-se de onorurile întregii asistențe, liga fiind elogiată pentru atașamentul dovedit față de lăudabila stăruință a profesorului dr. Valentin Ciorbea, autorul remarcabilei lucrări - o certă radiografie a vieții unui brav ofițer de marină plecat de ani buni în marea călătorie de dincolo de orizontul marin.

M.m.p. Ovidiu OPREA

Sărbătorirea celor 120 ani de la înființarea Școlii de Aplicație a Forțelor Navale a însemnat, pentru respectiva unitate militară, o zi plină de bucurii. Și cum de la un asemenea eveniment nu pot lipsi oaspeții, aceștia au fost mulți și importanți, printre Domniile lor aflându-se și reprezentanții Filialei Mangalia a Ligii Maiștrilor Militari de Marină, un segment important al asociației noastre a cărui prezență în viața de zi cu zi a orașului Mangalia este demnă de apreciat. Momentul aniversar a însemnat, pentru conducerea camarazilor noștri de la Filiala Mangalia, și posibilitatea de a-și arăta recunoștința față de rezultatele muncii unora dintre cei care activează profesional în structura unității sărbătorite.

În fotografie, M.m.p.(rz.) Alexandru Baciu – președintele Filialei Mangalia a L.M.M.M., acordă premiul de recunoștință M.m.cls.a II-a Vasilica Gâzea.

Au trăit clipa revederii...Sâmbătă, 5 septembrie, un grup format din absolvenții promoției

1981, oameni dornici să trăiască clipa revederii după 35 de ani de la ieșirea de pe porțile Școlii militare „Amiral Ion Murgescu”, fiecare dintre ei - și nu au fost puțini, cifra 178 susținând aspectul numeric, purtând pe umeri gradul de maistru militar de marină. Cu bucuria și convin-gerea că în urma lor au lăsat nu numai acel atât de omenesc loc de „bună ziua”, ci și posibilitatea justă și corectă de a fi gratulați cu recunoștință pentru devotamentul și profesionalismul demonstrate în anii activității, cei prezenți la clipa revederii au petrecut momente minunate, respectul față de acțiunea lor fiind arătat pe deplin chiar și de către venerabilul domn contraamiral (rtr.) ing. Marcel Dragu, cel care a fost multă vreme comandantul Școlii Militare de Maiștri a Forțelor Navale.

Respect și admirație le-a arătat și le arată acestor camarazi și Consi-liul Director al Ligii Maiștrilor Militari de Marină, asociație reprezen-tativă pentru toți cei care sunt sau au fost la post în calitate de tehni-cieni ai Marinei Militare, o apreciată categorie de forțe aflată în structura Armatei Române.

Devenită tradițională, activitatea Filialei Constanța a Ligii Navale Române, materializată prin deplasarea într-o anume parte a anului în orașul Sulina, acolo unde organizează diverse acțiuni omagiale sau comemorative, a avut loc anul acesta în perioada 26-29 septembrie, la ea participând ca invitați și doi reprezen-tanți ai Ligii Maiștrilor Militari de Marină, și anume: M.m.p.(rz.) Emil Olteanu – președintele asociației și M.m.p.(rz.) Nicolae Radu, prim-vicepreședinte.

Simpozionul organizat și desfășurat în această localitate aflată acolo unde Dunărea își varsă apele în Marea Neagră, depunerea de coroane la monumen-tele ridicate întru cinstirea memoriei unor eroi ai neamului românesc, precum și contactul direct cu această zonă a țării, unde încărcătura istorică cunoaște o cotă înaltă de interes, au însemnat enorm pentru constănțenii prezenți pe acele melea-guri, dar și direct implicați în construcția și susținerea clipelor omagial-comemo-rative.

Nicolae RADU

SĂRBĂTORILE DE IARNĂSintagma Sărbătorile de Iarnă, a fost folosită începând cu anul 1938, ctitorul ei fiind

George Breazul, un cunoscut muzicolog care s-a servit de ea în prima ediție a culegerii sale de Colinde. Momentele spirituale specifice Sărbătorilor de Iarnă încep a se derula de pe 30 noiembrie (Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei), finalizându-se pe data de 7 ianuarie (Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul). Așadar, Crăciunul și Revelionul nu sunt Sărbătorile de Iarnă, așa cum eronat sunt considerate de către marea majoritate a românilor, ci fac parte din Sărbătorile de Iarnă.

Sulina, 27 septembrie 2016: Aspect de la simpozionul organizat în cadrul bibliotecii orașului, tema fiind „100 de ani de la războiul de reîntregire a neamului românesc”

Iar tu, Moșule, vei fi prezent, sâmbătă, 17 decembrie, începând cu orele 10.00, la Muzeul Marinei Române, acolo unde din sacul tău împovărat vei oferi copiilor membrilor ligii darurile mult așteptate de ei. Liga organizează această întâlnire a copiilor cu simpaticul și darnicul bătrân încă din anul 1995, așa că în mod sigur Moșul nu are cum să rătăcească drumul, ajungând la locul de întâlnire exact așa cum a promis. Numai dumneavoastră, dragi părinți, să vă țineți de cuvânt!

Moș Crăciun,Copiii noștri te-au visat,Moșneag cu părul de zăpadă,Blajinu-ți chip îmbujoratDorindu-l să-l revadăMoș Crăciun,Tu pari desprins dintr-o baladă,Din lumi de basm descătușat,Copiii membrilor ligii te-au visat,Drag moșneag cu părul de zăpadă...

Aflată la cea de a 15-a organizare anuală, întrunirea celor care au ca preocupare presa de marină, s-a dsfășurat anul acesta, vineri, 18 noiembrie, organizatorii: Liga Navală Română și Muzeul Marinei Române, asigurând execelente condiții de participare. Printre cei aflați la această întâlnire s-a aflat și redactorul responsabil al gazetei „Timona”, o publicație apreciată de toți participanții. În fotografie, reprezentanții revistelor „Poseidon”, editată de elevii Școlii Militare de Maiștri „Amiral Ion Murgescu” și „Orizonturi marine”, editată de studenții Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”.

PAG. A 5-APAG. A 4-A

Plăcinta cu răvașe...Delicioasa plăcintă cu răvașe provoacă apetitul nu

numai datorită gustului, ci și prin faptul ca în inte-riorul ei se găsește acel bilețel care conține diverse mesaje, citate motivaționale, aforisme și, uneori, chiar și profeții, precum: O zi norocoasă. Azi sau mâine?... Fără a specifica destinatarul, ci doar anumite „apucă-turi” ale sale, iată câteva dintre răvașele pregătite pentru

a fi introduse în plăcinta oferită în seara Revelionului de către redacția „Timonei” unor colegi de asociație:

* Celui mereu tentat de a bârfi liga: Fugi de tentație, adevărat, dar încet, să te poată

ajunge!* Celor care de câte ori sunt solicitați să depună o

oarecare muncă în folosul ligii, găsesc motive să n-o facă: Munca nu omoară niciodată, dar vorba voastră: De ce să riști?

* Unuia care, șofer fiind, mai bea câte ceva pe timpul cursei: Nu bea la volan, prietene! Te lovești de ceva și se varsă băutura!

Sfaturi pentru

gospodineMAIONEZA

- Dacă vreți să folo-siți maioneza rămasă la

frigider, înainte de a o pune în salate, adăugați în ea o lingură de apă fierbinte, va fi ca proaspătă;

- Maioneza va reuși fără niciun cusur dacă toate ingredientele vor avea aceeași temperatură;

- Cum se repară maioneza tăiată: scoateți o lingură de maioneză tăiată într-un castron separat, picurați încet în ea, frecând tot timpul, o lingură de apă caldă, până când începe să se lege, se adaugă apoi, puțin câte puțin, restul de maio-neză tăiată;

- O lingură de apă fierbinte pusă în maioneză la sfârșit, când e gata, o face să fie mai uleioasă și să se încorporeze mai bine în salate, în plus, ea ține mai multe zile, fără să-și schimbe compoziția.

MĂSLINE- După ce scoateți măslinele din ulei, țineți-le

un sfert de oră în apă clocotită, se vor frăgezi și gustul lor se va accentua;

- Măslinele din borcan rezistă mai mult dacă în lichidul care le acoperă se pune o felie subțire de lămâie.

MIEREA DE ALBINE- Nu se mai lipește de lingură dacă înainte de

folosire o înmuiați repede în ulei;- Dacă vreți să faceți prăjituri cu miere de

albine și ea s-a cristalizat în borcan, puneți-l într-un vas cu apă, pe sobă, la circa 40 de grade, mierea se înmoaie în borcan. La fel se procedează și cu dulceața zaharisită;

- Calitatea mierii de albine se verifică cu ajutorul unui vârf de creion chimic. Dacă acesta se dizolvă și colorează mierea, înseamnă că este falsificată.

Mioara TOMESCU

Factorii de risc ai Sindromului metabolicCe este, de fapt, colesterolul? Este o substanță înrudită cu grăsimile și care

are un rol important în buna funcționare a organismului. În mod normal, concentrația colesterolului în sânge este de până la 200-250 mg/dl. Sursele de colesterol pentru organism sunt: alimentele grase (grăsimi animale, gălbenușul de ou, viscere) sau fabricarea lui de către ficat la persoanele cu predispoziție ereditară, obeze, diabetice, alcoolice sau care folosesc anticoncepționale.

Ce trebuie înțeles prin colesterolul rău (LDH)? Termenul de „rău” se referă la faptul că acest colesterol (o parte a colesterolului total care se compune din colesterolul rău + colesterolul bun) se depune în peretele arterelor, producând ateroscleroza, adică acea rigidizare a pereților și îngustarea lumenului arterelor ce poate duce la boli coronariene ischemice, angină pectorală, accidente coro-nariene, moarte subită, accidente vasculare cerebrale, accidente ischemice tran-zitorii sau infarcte cerebrale minore. Valorile normale ale col-LDL sunt de 130 mg/dl. De reținut e că în condiții normale în sânge se găsește de aproximativ 4 ori mai mult colesterol rău decât colesterol bun.

Ce este și ce rol are colesterolul bun (HDL)? Se numește „bun” pentru că

„Cea mai” și „cel mai”, atunci când vorbim despre

geografia României:• Cea mai nordică localitate este

Horodiștea (jud.Botoșani): 48°15’ lat.N;• Cea mai sudică localitate este

Zimnicea (jud.Teleorman): 43°37’ lat.N;• Cea mai vestică localitate este Beba

Veche (jud. Timiș): 20°15’long.E;• Cea mai estică localitate este Sulina (jud. Tulcea): 29°41’ long.E;• Cea mai lungă peșteră este Peștera Vântului situată în Munții Pădurea Crai-

ului, din Munții Apuseni: 47 km (la finele anului 2000);• Cea mai veche cale ferată este sectorul Oravița – Baziaș, construit în anul

1856;• Cel mai adânc lac glaciar din Carpați este Lacul Zănoaga: 29 metri;• Cel mai adânc lac de acumulare este Lacul Vidraru: 156 metri;• Cel mai lung râu este Mureșul: 768 km;• Cel mai înalt pas din Carpații Românești este Pasul Urdele, din Munții

Parâng: 2.141 m;• Cele mai calde ape termale (+56°C) se găsesc în împrejurimile orașului Băile

Herculane;• Temperatura considerată maxim record absolut a fost înregistrată la ferma

Ion Sion, comuna Râmnicelu (Câmpia Brăilei) în 10 august 1951: +44,5°C:• Temperatura considerată minim record absolut a fost înregistrată în 24

ianuarie 1942 la Bod, lângă Brașov: -38,5°C;• Siretul este râul cu bazinul hidrografic cel mai extins: 42.830 km2.

Comunicate de Ing.nav. Ilarion BARBU, București

Să fie mai dihai ca pe vremea lui Noe?!Noe a fost un amiral biblic, care, fiind și patriarh, a construit o

corabie la îndemnul lui Dumnezeu și sponsorizarea (probabil corectă!) a unor semeni cu disponibilități financiare. Corabia asta, numită ARCĂ, a primit la bord toată familia amiralului Noe, precum și multe perechi ale viețuitoarelor de pe Pământ. Făcând acest lucru, amiralul Noe dorea salvarea, pentru că amenințarea cu „cod roșu de potop” îl băgase-n sperieți. Se zicea că va porni o ploaie ceva mai mare ca alea ce apar acum și pe aici, pe la noi prin Constanța, de-i inundă mai ales pe cei din zona Farului, aducându-i la disperare!

Mai puțin priceput în ale navigației – era amiral așa, făcut pe cunoș-tințe, Noe s-a trezit, după o lungă navigație pe timp de furtună, că ARCA pe care o comanda a eșuat pe un… munte! Ce-o fi căutat muntele acela pe acolo, numai Dumnezeu știe! Oricum, rău nu a fost! Cocoțarea cora-biei în vârf de munte a făcut ca amiralul Noe să fie perceput, chiar și de cei din opoziție, ca reîntemeitorul neamului omenesc după trecerea Potopului, neam din care facem parte și noi, așa cum face și Traianus, un cetățean european descurcăreț în ale vieții, care a făcut el ce-a făcut și s-a cuibărit în cartea de istorie alter-nativă a unei țări scăpată de mai multe ori de potopuri (sau potoape, așa cum le zice dom’ politician Vanghelie), încât e tare greu să-l mai scoată careva de acolo…Venit pe lume hăt încoace după naufra- giul biblicului patriarh-amiral, dar dispunând prin născare de un noroc chior, omul acesta a reușit să profite mai tot timpul de vreme și vremuri, cocoțându-se în final tocmai în gabia unei națiuni de prin Europa… De aici, după ce a debarcat la malul unui partid, și-a reformulat promisiunea „Să trăiți… bine!”, aceasta sunând acum cu totul altfel, și anume: Compatrioți, am dat de dracu’: Vine Potopul!... Acum nu prea e clar cine a dat de domnu’ Dracu: noi sau dumnealui?!? Ceva-ceva am cam priceput, și asta datorită faptului că îl cam preocupă întocmirea listei cu cei din prejama sa, care și-au declarat intenția de a viețui bine și în caz că vor fi deranjați de vreo furtună! O fi construit poate chiar și corabia, un fel de ARCA LUI TRAIANUS la bordul căreia se urca la bord cu întregul său „echipaj” și… pe drum înainte! Fanii? Ce-s cu ei? Lasă-i cu gura căscată, că prea au salivat după el …

Crinuț Pontas, de meserie ghicitor în… bob zăbavă!

NEVASTĂ, MOR!(Eu, între Crăciun și Revelion

mai pup păhărelul, după ce-am tăiat purcelul, dar anul trecut pe toate le-am cam... întrecut! Vă relatez și jur că nu mai reiterez...)

Anul trecut, după Crăciun, când se crăpa de ziuă, cine crăpa de durere și de

rău, în pat? Eu! Strig către nimeni: „Nevastă, mor!” Din baie, aud: „Mai repede!” Întreb „Mai repede, ce? Să mor?” Soaţa răspunde „Nu, vorbește mai repede că am treabă!” „Mor...” „Cum să mori, omule? Eu de unde să scot acum haine negre, cernite? Nici nu se mai poartă. Acum la modă e turcuoaz și siclam” „Nevastă, mă simt sfârșit...” „Și banii puși deoparte s-au sfârșit! Acum ţi-ai găsit? Așteaptă, să-ţi intre pensia...” „Oricum, fii pregătită, dragă... O lumânare?” În momentul acela intră soaţa, se așează pe spate, ridicând, ca-n gimnas-tică, picioarele vertical. „Așa e bine?” „Îţi arde de glume, faci lumânarea, iar eu dau ortul popii” „Nu-i adevărat, replică soaţa. Eu o să-l dau, că tu nu mai miști în front. Vorbesc de ort, nu de mort” „Spune-mi drept, îţi pare rău, dacă eu mor, acum?” „Dacă era de mai demult... Lasă, omule, că nu mori tu așa, cu una, cu două. Și-apoi, mai sunt atâtea de plătit. Rata la bancă se termină peste trei ani. Mă lași să mă chinui singură? Hai, mai ia un hap și... hop, îţi mai revii!” „Adu-mi un pahar de apă. Sau, mai bine, fă-mi un ceai! Și zi-mi, dragă nevastă, ce-ai să faci, dacă mor?” „Păi, azi am programare la coafor... Mâine sunt invitată la o vișinată, la Sănduleasca. Am și Spa, la salon. Da’ ce te mai interesează, că doar n-ai să mă

urmărești... Tu vezi-ţi de treaba ta...” Insist: „Dar, spune-mi, sincer, ai să te recăsătorești?” „Un an n-am voie. Lumea mă vorbește și clevetește. Tre’ să mă abţin. Dar... un an trece repede. Au trecut, hăt, 25! Un sfert de secol... Tinereţea mea!” „Auzi, eu nu vreau să fiu înmormântat. Vreau incinerat!” „Da’ tu ce crezi că fac dracii de draci în iad? Te ţin la răcoare? Focul veșnic, neică...” „Mă duci la crematoriu. Costă mai puţin. Apoi arunci cenușa în mare. Că, știi, mi-a plăcut marea, dintotdeauna. După care, pe plajă, înalţi, în amintirea mea, un obelisc...” „O...beli...ce? Nu, dragă, un soclu, cu capul tău sculptat pe el, dar neterminat. Că necioplit ai fost toată viaţa! Și dedesusubt, scrisă cugetarea mea „O nevastă scăpată de năpastă!”

Mahmur, cu capul baniţă, cu stare de vomă, aproape de comă, rostesc „Au, au, au, toate mă dor! Nevastă, mor! Mor!... Adu-mi ligheanul!” „Cine te-au pus să bei atâta? “ „Mor...” „Să mori tu?”, mă întreabă nevasta, într-un final fatal. Halal!

Așa că, anul acesta, de sărbători, niciun fel de licori, că mă ia cu fiori. Apă… am zis!Ananie GAGNIUC

T I MO N A T I MO N A

Seară de iarnă…ORIZONTAL: 1) Împodobitul Crăciunului (dim.) – Bradul, de exemplu! 2) Bilețele în plăcintă – Agățat

în Pomul de Crăciun. 3) Veniți cu Plugușorul – Învelișul unei felicitări. 4) Personaj mitic ce apare în colinde – Schimbat în noaptea de Revelion – A scris multe romane în Portugalia. 5) A pictat tabloul „Țărani tran-sportând buți iarna” – Scriitor elvețian. 6) Onomastică (pl.) 7) Laura Steluța Stoica – „Mulți ani!” (pl.) – Sat lângă Caransebeș. 8) Locul cel mai intim de petrecere a Revelionului – La final de sărbătoare! – 2, 3 brazi! 9) Un intim „la revedere”, la plecarea de la Revelion – Frunze de brad – Caracteristic regiunilor muntoase înalte.

10) Lopățică de curățat Plugușorul – Urare de Anul Nou. 11) Mantie albă de Crăciun – Altă urare de Anul Nou.

VERTICAL: 1) Beteala unei nopți senine și reci – Omul zăpezilor. 2) Din an în an – Persoane prezente la carnaval. 3) Zăpadă ce cade masiv – 1 și 2 ianuarie! 4) Obiceiuri de Anul Nou - Obiect de tran-sport pentru Moș Crăciun. 5) Ca un fulg de nea – „Mulți ani !” (pl.). 6) Refren… de iarnă ! – Frig zdravăn – Specie de moluște gasteropode. 7) Așa cum începe ianuarie! – Haină – Revelionul … pe sfârșite! 8) Tudor Gheorghe – Înroșit de ger – „La mulți ani!” (fem.). 9) Lup nemilos, fărâ inimă! – Petrece revelionul pe mare. 10) Acoperirea Pomului de Crăciun cu beteală – Paula Corina Andrei. 11) Mersul cu Plugușorul (pl.). 12) Cu zurgălăi la ham – Vehicul de sezon.

Dicționar: ECA, AMIEL, TEUS. Redacția

Prin sacul meu glume-s multe pentru voi, așa că… fie veselia-n toi!

Dialog în jurul Pomului de Crăciun

Adunați la o țuică fiartă în jurul bradului împodobit, câțiva cetățeni și cetățence din

comuna Ghimpații din Coastă stau de vorbă cu înțeleptul satului, unu’ Costică Spaimă, om încă în putere la cei 90 de ani pe care îi are. Mai toți cei aflați în preajma lui nea Costică – ceva mai la tinerețe fost poștaș, iar acum parcă pe post de Moș Crăciun, păreau a fi chinuiți de găsirea răspunsurilor la oarece întrebări ce le tot dădeau târcoale:

- Măi, nea Costică – întreabă unul dintre ei, fiica mea a fost invitată să meargă după Revelion într-o excursie cu trei băieți prin pădure. Matale ce crezi: I se poate întâmpla ceva rușinos?

- Nu, mă, Nicule, stai fără grijă! Atât timp cât merge, sigur nu…- Auzi nene Costică, matale cam ce crezi că eun alcoolic, că m-a înnebunit

nevastă-mea zicându-mi așa?- Sandule – moș Costică îi cunoaștea foarte bine pe toți, un alcoolic mă, este

acea persoană care bea mai mult decât medicul de familie…- Nea Costică – intervine Lina lui Ciupală, femeia de serviciu de la școala din

sat, zi-mi bre și mie ce e ăla un corp transparent, că aud mereu vorba asta pe la școală?

- Păi ce să fie Lino. Uite, așa cum te știu eu, pentru tine cel mai bun exemplu în privința corpului transparent ar fi gaura cheii!

- Da’ anatomia ce e nea Costică? întreabă Prică Beldie, și el tot salariatul școlii, dar în calitate de portar.

- Băi, Prică, anatomia asta e ceea ce avem cu toții, dar se vede cel mai bine bine la femei...

- Nene Costică, îmi puseră nepotă-meu mai zilele trecute o întrebare.- Ce te-a întrebat, Vasile?- Bre, m-a întrebat de ce se dau bărbații jos din pat noaptea?- Și tu ce i-ai răspuns?- Păi, nu prea am știut ce să-i spun...- Câți ani are nepotul ăsta al tău, Vasile?- Nu prea mulți, doar 11.- Aha. Bine mă, hai să-ți spun: 10% dintre bărbați se dau jos noaptea din pat

pentru a merge la budă, 30% să mânânce ceva, iar 60%... ca să plece acasă!- Măi, Costică, tu ca fost poștaș ai auzit multe, așa că zi-mi și mie cum se numește

bățul ăla care-i face pe bărbați să dispară? întrebă baba Niculina, o bătrână cam de 80 de ani, a cărei strănepoată fusese părăsită curând de logodnic.

- Niculino, bățul ăla e o baghetă și se numește test de sarcină...- Bre, nea Costică, dar cred că p-asta n-o știi, zise ironic Ilie Bleandă, adjunctul

șefului de post, întrebarea pregătită de el fiind retorică.- Ia zi, Ilie, ce crezi tu că nu știu?- Ce s-a născut bre în Anglia, a crescut în Brazilia și a murit în România? Zi,

nea Costică, ce-ar putea fi?- Păi ce să fie, Ilie, fotbalul mă, ăsta e...Poate dialogul ar mai fi continuat, dar sosiseră colindătorii, așa că i-au lăsat pe

ei să spună ce-au de spus...Un om de pe acolo

Test de istețime… în aer liber exprimat!

1. Cine este omul în fața căruia toți bărbații își scot pălăria?

2. Cum și-a scos Mihai Viteazul sabia din fântână?

3. Ce rol are broasca în bibliotecă? 4. Care este cel mai periculos loc din

lume? 5. Care an durează doar o zi? 6. Ce fac peștii când sunt mulți? 7. Ce zic ciobanii când se descalță? 8. Există un „14 iulie” în Belgia?9. Pe la ora 18 fixați ceasul să sune la ora

21, apoi pe la ora 20 vă duceți la culcare. Câte ore ați dormit?

10. Câte animale din fiecare specie a luat Moise pe arca sa?

Premiul constă în 50 litri must, ba chiar vin că a cam stat din fiert, 10 kg. pastramă de capră și un număr nelimitat de bonuri de masă. Câștigătorul va fi desemnat abia după ce va prezenta adeverință de la ANAF că are adeverință din care să reiasă că nu s-a uitat la răspunsurile date mai în josul acestei pagini și că le-a știut dumnealui. Dacă vor fi mai mulți, premiul nu se acordă…

Nelu Condiment – candidat la Parlament

A MĂSURAVerb simplu, dar complex când este pus în prac-

tică. Omul a avut tot timpul o atitudine ambivalentă în privinţa măsurătorii, operațiunea în sine fiind indispensabilă omenirii. Trăim într-o eră a vitezei, iar timpul este foarte preţios. Zilnic dăm peste măsurători în jurul nostru, începând de la prima oră: ceasuri, calendare, frecvenţe, trasee, numere, scale, termometre, barometre, calculatoare, indicatoare, volume, rulete, formulare, date sau distanţe, conturi, cipuri, reţete, sondaje, teste, ches-tionare, formulare, cântare, recensăminte, vitezometre, scoruri, procente, rigle, e-mai-l-uri. Invenţiile au mers la pas cu măsură-torile: 1890 – amprentele digitale, grupele sanguine; 1901, IQ; 1912, scala cu decibeli; 1923, expansiunea Universului; 1929, scara Richter; 1935, ADN-ul; 1953, codul cărţilor ASBN, și câte și mai câte altele.

Persanii măsurau raţiile muncitorilor și ierarhia forţei de muncă, cântarul fiind unul din primele obiecte inventate – devenit indispen-sabil mii de ani. Fiecare, cu unităţile lor de măsură, au construit Piramidele, Panteonul, Coloseumul, Taj Mahal, Angkor Wat sau catedrala Chartres; să nu uităm de geometria avansată din Babilon, Grecia sau Egipt, măsurarea spaţiului depindea de măsu-rarea timpului.

Primele măsurători se fac cu noduri pe o frân-ghie sau șnururi, apoi cu abacul și cifrele arabe, indienii au exprimat orice număr cu ajutorul a doar zece simboluri, în Valea Indusului se foloseau greutăţi cubice din cremene, ce creșteau geometric ( 1, 2, 4, 8, 16 etc. ), Egiptul folosea măsura pentru lungime de un cot regal (7 palme), toate măsurile de un cot, erau în jurul celor 50 cm... La 1600 î.Hr., în zona Germaniei de azi, se folosea „discul cerului” – ceas astronomic, care măsura calendarul solar și lunar... Grecii și egiptenii aveau sistemul cifrei 10, maiașii sau babilonienii – sistemul hexazecimal, la

care cifra 60 era divizibilă cu alte zece cifre... După clepsidra chineză, grecească sau nisiparniţa tracilor, Ctesibios din Alexandria perfecţionează în 135 î.Hr., clepsidra cu apă, cu un mecanism complex, ce funcţiona continuu și măsura orele... Pe la anul 10 î.Hr. astronomul Facundus Novius, construi-ește un orologiu, ce avea ca tijă un obelisc egiptean, pavajul desenând liniile cadranului. Astfel se citește ora, precizia urmând să mai aștepte... Descartes introduce sistemul de coordonate în matematică, iar Magna Carta engleză stabilea la 1216 „sfertul

londonez” – pentru lichide și grâne, cotul pentru greutăţi și materiale (45 uncii și 114 cm)... Punctul zecimal și logaritmii sunt inventaţi de J. Napier în 1594, rigla glisantă de calcul în 1622, cu posibilitatea măsurării pH, decibelilor sau magnitudinii cutremu-relor... Cărturarul Fibonacci aduce cifrele hinduse – arabe, lucrarea Liber Abaci, era aplicată prima dată în Veneţia.... După inch (2,54 cm), picior (25 – 34 cm în Anglia, din 1959 și în SUA cu 30,48 cm), cot sau braţ, în 1793 se discuta despre stabilirea sistemului

metric – legiferat în anul 1875...Uniformizarea sistemului de măsuri a devenit o

necesitate în lumea modernă numai datorită inter-naţionalizării știinţei și a comerţului. România legiferează sistemul metric în 1866 (cu 9 ani mai devreme), iar printre ultimele ţări ce au adoptat sistemul metric, a fost și SUA. Sistemul Internaţi-onal al Unităţilor – S.I., adoptă în 1960, acceptat pentru știinţă, devenind exemplu de cooperare internaţională. S.I. constă în șapte unităţi de bază: metrul (pentru lungime), kilogramul (greutate), litrul (pentru lichide) amperul (curent electric), kelvinul (pentru temperatura termodinamică), molul (pentru cantitatea de substanţă), candela (pentru intensitatea luminii), apoi unităţi secun-dare: hertz (frecvenţă), watt (putere), gradul Celsius (temperatură).

(va urma)Petre MARAVELA

Măsurarea timpului

Primele ceasuri mecanice au apărut la sfârșitul sec. XIII, apariția fiind posibilă datorită inventării eșapamentului, un mecanism care permitea eliberarea forței motrice a greutăților cu viteză constantă. Ceasu-rile portative, acționate de arcuri, au apărut la sfârșitul sec. XV. Acuratețea ceasurilor s-a impus odată cu apariția pendulului în sec. XVII, inspirat, se pare, de observarea de către Galileo Galilei a balansului lanternelor în Catedrala din Milano.

Cuvintele clock și watch din limba engleză derivă de la serviciul de cart (watches) de la bordul navelor. Schim-barea carturilor era anunțată, la inter-vale precis stabilite, de către clopote, care, în limba franceză, se numeau cloches. Pe mare, pendulele nu erau bune, la bordul navei măsurarea timpului solicitând precizie în deter-minarea longitudinii prin compa-rarea orei locale, măsurată cu ajutorul soarelui sau al astrelor, cu cea de la Greenwich – timpul de referință pe meridianul zero. Primul cronometru suficient de precis pentru misiunea de la navă, a fost construit de John Harrison în 1762.

Mai important decât ora zilei, pentru societățile primitive, era Calendarul. Prin împărțirea anului în anotimpuri, se putea determina momentul prielnic pentru semănat și recoltat și putea fi prezisă migrația animalelor. Egiptenii antici aveau trei anotimpuri: revărsarea Nilului, anotimpul semănatului și anotimpul recoltei. Au apărut însă probleme,

cauzate de faptul că lunile, d e m a r c a t e în funcție de fazele Lunii, nu aveau o relație precisă cu lungimea anului – timpul cât durează o revoluție a Pământului în jurul Soarelui. S-au găsit numeroase soluții, dar cea care a avut o viață mai lungă a fost dată de Iulius Caesar. Ținând cont că anul are 365,25 de zile, Caesar a adăugat o zi în plus la fiecare patru ani – anii bisecți. Dar nici această soluție nu era precisă, eroarea anuală fiind de 11 minute. În 1582, această eroare ajunsese să însu-meze zece zile, fapt ce a făcut ca papa Grigore al XIII-lea, să ordone o revi-zuire. Zece zile au fost „pierdute” – 5 octombrie 1582 devenind 15 octom-brie 1582 – iar pentru a evita erorile viitorului, papa Grigore a decretat ca anii bisecți să aibă loc doar de 97 de ori în 400 de ani, astfel ca anii cente-nari să poată fi bisecți doar dacă sunt divizibili cu 400. Numeroase țări ezitau să accepte o schimbare dictată de Roma, astfel Calendarul Gregorian nu a fost introdus în Marea Britanie, de exemplu, decât din anul 1752. În România, acest calendar a fost oficial adoptat, în anul 1919.

N.R: Acest material a fost publicat în „Timona” nr. 135 (decembrie 2009, sub semnătura regretatului nostru camarad de asociație, M.m.pr.(rtr) NECULAI MANOLE. Republicarea în acest număr se face nu numai că prezintă interes datorită unei docu-mentări intense, dar și pentru a cinsti într-un fel memoria celui care a fost atât de atașat acestei publicații… Dumnezeu să-l odihnească-n pace!

Durerile de cap - leacuri din bătrâni- Beți un pahar de apă fierbinte.- Mâncați 2 căței de usturoi.- Aplicați pe frunte o frunză de varză.Dacă pricina durerii de cap este stresul, așeza-

ți-vă în jurul gâtului o pisică, ca un guler. Blana ei posedă o încărcătură electrică slabă, care stimu-lează zonele active din regiunea umerilor. Căldura pe care o emană corpul pisicii relaxează și liniștește, iar durerea trece.

Dacă durerea persistă un timp mai îndelungat, beți suc proaspăt de cartofi, cu o jumătate de oră înainte de masă, câte 2 linguri, timp de 3-4 săptă-mâni.

- Câte o felie proaspătă de lămâie se așează cu partea interioară pe tâmple, timp de 1/4 oră.

- Puneți în urechi tampoane din vată înmuiate în suc de sfeclă.

- Aplicați pe tâmple felii de ceapă.- În timpul durerii acute, ajută și presarea frunții

de sticla geamului (pentru înlăturarea electricității statice). Același efect se obține și prin presarea corpului de tulpina unui stejar sau mesteacăn.

- Frunzele de liliac aplicate pe zonele dureroase duc la dispariția rapidă a durerilor.

Comunicate de Mihai CIOBOTARIU

ajută la eliminarea depozitelor de grăsimi de pe pere-tele vaselor de sânge și împiedică blocarea lor. Când concentrația de HDL-colesterol în sânge este mică, riscul de infarct miocardic sau accident vascular cere-bral este foarte mare. Factor de risc este valoarea HDL < 40 mg/dl. la bărbați și < 50 mg/dl. la femei (IDF; 2005).

Cum realizăm care este raportul dintre coleste-rolul total și colesterolul bun? Pentru a ne da seama care este situația reală, după ce am primit buletinul de analiză medicală din care printre altele și valoarea colesterolului total, dar și a HDL și LDL, împărțim valoarea colesterolului total la valoarea colestero-lului bun (HDL). Dacă raportul este > 5, există riscul producerii aterosclerozei.

Ce reprezintă trigliceridele? Sunt substanțe grase care reprezintă o importantă sursă de energie pentru organism. Ele se găsesc în sânge, în concen-trație normală de până la 200 mg/dl., fiind de natură exogenă (din alimente bogate în grăsimi animale) sau endogenă (prin producție hepatică). Creșterea trigli-ceridelor peste valorile normale se datorează fie unei alimentații excesive în grăsimi sau dulciuri, fie prin fabricarea lor într-o cantitate crescută în ficat, dato-

rită unei eredități anormale. Creșterea trigliceridelor în sânge până la 500 mg/dl, mai ales cu colesterolul rău favorizează producerea aterosclerozei. Creș-terea peste 500-1000 mg/dl. favorizează producerea pancreatitei acute.

Dr. Constantin MĂRCULESCU

PAG. A 7-APAG. A 6-A

Test de istețime – răspunsuri corecte în ordinea întrebărilor:(1) Frizerul; (2) Udă; (3) Stă în ușă; (4) Patul. Acolo mor cam 80% dintre oameni; (5) Anul Nou; (6)

Bancuri; (7) A mai trecut un an; (8) Există, așa cum există în toate țările; (9) O oră; (10) Niciunul! Arca a fost a lui Noe, nu a lui Moise.

Colindatul de Crăciun este cel mai important ciclu sărbă-toresc popular tradiţional, cel mai bogat şi colorat prilej de manifestări folclorice. Deprinderea de a colinda, de a saluta cu mare bucurie Naşterea Domnului, de a-L întâmpina cu urări, daruri, petreceri, cântece şi jocuri este străveche. Colindatul deschide amplul ciclu al sărbătorilor de iarnă. Cele mai bogate, mai variate şi mai strălucitoare din punct de vedere artistic sunt, alături de pluguşoare, colindele de ceată. Caracterul esenţial al sărbătorii este bucuria şi încrederea cu care omul întâmpină trecerea de la anul vechi la anul nou, începutul unei noi perioade de vegetaţie, al unei noi etape în viaţa lui şi a sătenilor săi, a colectivului.

SEDIUL REDACȚIEI: CONSTANȚA, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 0241 697 741

REDACTOR RESPONSABIL : M. m. p.(rz.) Dumitru MIHĂILESCU (tel. 0241 689 373, 0723 010 033)

FOTOGRAFII : M. m. p. Ovidiu OPREA

CORECTOR : M. m. p. Ovidiu BADIU

TEHNOREDACTOR: Raluca Buzoianu TIPARUL: SC INFCON SA Constanța - www.infconsa.ro I S S N : 1 4 5 3 - 0 8 5 6

T I MO N A

180

Nașterea lui IisusLa nouă luni după vestea bună primită

de la arhanghelul Gavril, Fecioara Maria a născut cu trup pe Domnul nostru Iisus Hristos, noaptea într-o peșteră din Bethleem, unde venise cu bătrânul Iosif să se înscrie la recensământul poruncit de împă-ratul Augustus. Se împlinise astfel cuvântul arhanghelului Gavril și al prorocilor că o fecioară va lua în pântece și va naște cu puterea Duhului Sfânt pe Mântuitorul lumii, cel promis de Dumnezeu primilor oameni după căderea lor în păcatul neas-cultării. În noaptea nașterii pruncului Iisus printre faptele minunate care s-au petrecut a fost și acela că au venit la Bethleem trei magi din partea răsăritului, care au adus ca daruri pruncului aur, ca unui înger, tămâie

și smirnă, ca unui arhiereu. Într-adevăr, Mântuitorul a fost și este fiul lui Dumnezeu, iar ca arhiereu, sau mare preot, s-a jertfit pentru noi. De aceea, nașterea Domnului înseamnă o creație a lumii, pentru că prin nașterea Sa, Domnul Iisus Hristos se va da pe sine în locul omenirii, salvând-o de la moarte și împlinind un act al dreptății dumnezeiești. Prin nașterea Fiului Său, Dumnezeu ne arată dragostea Sa de Părinte, de Tată ceresc, ne arată că noi, oamenii, suntem frați între noi și trebuie să ne iubim ca frații. Acesta a fost și imnul pe care l-a cântat corul îngerilor la naștera Pruncului Dumnezeiesc „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire” De aceea, ziua Crăciunului, ziua nașterii Domnului, este așteptată cu bucurie și de cei bogați și de cei săraci, toți sperând spre mai bine.

Preot Marian IONIȚĂ

Crăciunul românesc este o adevă-rată sărbătoare a sufletului. Începând cu 20 decembrie, de Ignat, când se taie porcul, în casele românești începe să se simtă mirosul de afumătură, mirosul sarmalelor și al cozonacilor, bucate ce se vor servi la masa de Crăciun. Una dintre cele mai răspândite datini la români este colindatul, un ritual păstrat din moși-strămoși, compus din texte ceremoniale, dansuri și gesturi. Încă de Ignat, tobele răsună tare și copiii repetă colindele. Astfel, în ajunul Crăciunului, cete de colindători, costumate tradiţi-

onal trec pe la casele gospodarilor și le urează acestora sănătate, fericire și prosperitate, în anul ce va urma. Pe lângă colindele religioase există vechi colinde laice cum sunt: Capra, Ursul, Cocostârcul sau Căiuţii.

În dimineaţa de 25 decembrie, românii participă la Sfânta Liturghie și apoi la masa de Crăciun. Treptat încep să-și facă apariţia și colindătorii cu „Steaua”, care vestesc nașterea lui Iisus și povestesc despre închinarea Magilor.

Aho, ahoDe Anul Nou!Haideți, nu vă mai mirațiȘi cuvântul ne-ascultați,Pentru că nu venit-am noi degeabaDupă cum se vede treaba.Am sosit să colindăm,Celor ce citesc „Timona” să urămSănătate, pace, soare(vorba unui poet de la mare)Bani în cont și-n buzunare!Sunați măi din zurgălăiȘi struniți-l pe buhai!Aho, aho,Greu ni-i a vă face azi urareDe belșug și bunăstareGreu e a-ncerca măcar o prognozarePentru vremea viitoare!Se aud prea mulți de „ah” și „ah”Deci o vorba fără „o”Cum e pe la Plugușor „aho”!Multe taxe, dări ce n-ai habarAre românașul de plătit lunar.„Bucurii” ce îi provoacă greațăÎnjurând dis-de-dimineață!Dar ce să vă mai spunem asta,Pentru că știți și voi care-i năpasta!Asta e și orcine poate să observe:Vara e sezon la mare,Iarna e sezon la… greve!Aho, Aho, mai stați o țârăPrin a casei bătătură,Nimeni dintre gazde să nu plece,Chiar de-i frig și-i vântu-i rece.Am venit să colindăm,Ligii noastre mulți ani să-i urămMulțumindu-i că existăȘi corect ea treaba-și faceDe 26 de ani încoace.Pocniți biciul urători,Să se audă-n depărtări!Aho, Aho,În 2017 curând vom face pasul,Așa că ne dregem glasulȘi vă spunem că la anul,Așa cum glăsuiește planul,Activități fi-va multeAtractive și plăcute,La care, vă rugăm să fiți atenți:Liga așteaptă să fiți prezenți!Până atunci, cu respect și cu mult drag,Vă spunem din al casei prag:La mulți ani cu sănătate,Cât mai multe bucurii!Iar în acel miez de noapte,Când pe cer luci-va lunaȘi-orologiul, mișcându-și pendula,Va vesti lumii de îndat’Că Anul Nou a intrat în cart,Să ridicăm paharul plinCu speranțe, dar și vinȘi să ne urăm în corSănătate și mult spor!Spor la toate, viață lungăFericirea la toți ajungă.Sănătate și mulți bani,La anul și la mulți ani!

Povestea lui Moș Nicolae Ideea de moș care aduce daruri copiilor

a apărut în Scandinavia, cu multe mii de ani înainte de Hristos. Vikingii aveau un zeu, Odin, care călătorea prin toată lumea, în timpul iernii, călare pe un cal cu opt picioare, oferind daruri celor buni și pedepsindu-i pe cei răi. Deși în creștinism s-au pierdut aceste povești, în conștiința oamenilor ele au rămas prin exis-tența unor personaje cum ar fi Sfântul Nicolae și Moș Crăciun. În ceea ce-l privește pe Moș Nicolae, iată care ar fi povestea sa: În noaptea de 5/6 decembrie se spune că Moș Nicolae vine la geamuri și vede copiii cuminți care dorm, lăsându-le în ghete dulciuri și alte daruri, însă tot el este acela care-i pedepsește pe cei leneși și neascultători. Găsitul darurilor în ghetuțe este un obicei vechi, nu numai la români, de a face cadouri în această zi. Spre deosebire de

Moș Crăciun, Moș Nicolae nu se arată niciodată. De altfel, povestea daru-rilor împărțite pe furiș în acea noapte începe din vechime. Se spune că însuși Sfântul Nicolae a ajutat trei sărmane fete din orașul său, aducându-le dar de zestre, noaptea, fără a fi văzut. Casa în care trăiau cele trei surori era mai mult decât săracă. Tatăl lor plănuia să-și vândă fetele, crezând că astfel se va chivernisi. Plânsetele și rugămințile fiicelor sale nu l-au înduplecat pe bătrânul cu suflet negru. Sfântul Nicolae a aflat despre nenorocirea ce se petrecea nu departe de locuința sa. Noaptea, pe furiș, el a aruncat o pungă plină cu galbeni în camera fetei celei mai mari. Astfel ea a reușit să se mărite curând. La fel a făcut Moșul și în următorii doi ani, iar sora cea mijlocie și apoi cea mică au reușit să se așeze la casele lor.

Nicolae OAȘE

CRĂCIUN FERICIT! AN NOU CU SĂNĂTATE ȘI MULTE

ÎMPLINIRI!

Steaua sus răsareCa o taină mareSteaua străluceșteȘi lumii vorbeșteCă astăzi curata,Pre nevinovata,Fecioara MariaNaște pe Mesia,În țara vestită,Bethleem numită.Magii cum zărirăSteaua și porniră,Mergând după razăPe Christos să-l vazăȘi dacă-l aflarăLa dânsul intrarăȘi se închinarăCu daruri vestiteLui Christos meniteDucând fiecareBucurie mareCare bucurieȘi la voi să fieDe la tinerețePân’ la bătrânețe

În așteptarea lui Moș Nicolae…

PAG. A 8-A