Sfaturi Despre Porumbei

7/22/2019 Sfaturi Despre Porumbei

1/129

Sfaturi despre porumbei

SFATURILE MARELUI DUSARDYN

aprilie 7, 2009

Avand in vedere experienta si varsta , cred ca sunt niste sfaturi ce merita avute in vedere!

1. Sa tii totul simplu. Sa crezi in pasarile bune si sa uiti de restul. In columbofilie nu exista secrete sau metode care safaca porumbeii sa zboare mai repede.2. Nu incerca sa alergi inainte sa poti sa mergi!!! Greseala pe care o fac multi columbofili, in special incepatorii, este ca eivor prea mult si asta intr-un timp prea scurt.

. ita de toate numele oi rasele. Numele se fac de prietenii din presa. "asele nu exista!!! #xista doar doua tipuri deporumbei$ buni sau prosti. %in prima categorie sunt foarte putini, iar din a doua prea multi. #l a &nceput cu sangele %elbar,asta-i adevarul. %elbar a fost un nume si a avut o 'rasa(, dar asta nu inseamna mult, spune %usardu)n. *u alte pasari ar fiavut tot atata succes+spune el.. ii dur. Sa nu tii un porumbel pentru ca bunicul lui a fost bun sau pentru ca a costat multi bani. Nu ezita niciodata samananci o supita scumpa. #ste mortal sa tii prea multi porumbei. #ste o greseala pe care o fac multi dupa ce au catevasuccese ca sa poata si ei sa vanda mai multi porumbei. Sunt numeroase exemplele in care faptul ca unii columbofili auinceput sa tina multi porumbei a fost inceputul sfarsitului unei mari cariere. atranul de /0 de ani rareori a concurat cu maimult de porumbei. sa trebuie facut daca porumbeii sunt destul de buni.3. "egularitatea este foarte importanta. In special vaduvilor nu le plac surprizele. Intotdeauna sa fii acolo la aceeaoi ora,in fiecare zi. 4ulte metode sunt bune. 5 singura metoda nu este cu adevarat buna$ sa o sc6imbi din nou si iar din nou.. *and concurezi pe distante lungi trebuie sa-i dai porumbelului cel putin 2 ani pentru a se maturiza. 4ulte pasari cusange adevarat pentru distante lungi dau randament maxim la o varsta mai inaintata. 7orumbeii de distanta lunga suntdiferiti. 4a8oritatea nu pot sa castige o clasare decenta la concursurile de viteza sau cand sunt tineri. 7e de alta partema8oritatea porumbeilor de viteza sunt in imposibilitatea de a se descurca la concursurile pe distanta lunga.9. Niciodata sa nu anga8ezi un :porumbel de o zi; la un concurs de doua zile. 7orumbeii care au zburat la concursuri dedoua zile n-o sa mai fie niciodata buni la concursurile de o zi. #i devin mult mai inteligenti, ei stiu ca mai este o zi +asa canu se grabesc.


2/129

masa corporala mare a pasarilor si ma refer aici in eneral la rasele rele en+ini, mondaini, voia.ori ornament /

podelele aspre si dure fie ele din ciment sau alte materiale lemn , placa., osb / diversele carente de minerale care lipsesc din alimentatia porumbeilor/

sa spuneti, bine are talpile crapate si cu ce ma afectea1a asta Pai ne3va afectea1apentru ca ranile respective se pot infecta, porumbeii masculi in eneral vor aveaprobleme in a calca porumbitele cum trebuie , miscarea pasarilor va deveni reoaie -$ecomandarea mea este sa evitati pe cat posibil aci1itionarea unor pasari cu picioarelecrapate cu atat mai mult cu cat odata cu inaintarea in viata aceste probleme se vor aravasi nu o sa aveti decat neplaceri din aceasta cau1a cu pasarile aci1itionate-

Totodata aceste crapaturi va pot da informatii pretioase in momentul aci1itionarii deporumbei despre conditiile in care pasarea a crescut precum si despre varsta pasarii inca1ul in care nu are inel- #i acum imi aduc amint de un 4nene5 din parcul plumbuita careincerca sa ma convina de un mascul +in foarte frumos de altfel dar care avea picioarele

praf , ca nu are decat 2 ani , dar dupa ce a va1ut ca stiu ce si cum sta treaba mi6a spus camasculul are ani de fapt si ca i6a taiat inelul pentru a6l vinde mai usor si ca in se1onulde reprtoductie respectiv nu scosese pui din el tocmai din cau1a acestei probleme-

"espre modalitatile de a re1olva aceasta problema nu stiu ce sa va 1ic, nu am astfel deporumbei, incerc pe cat posibil sa elimin factorii care ar putea duce la aparitia unor astfelde probleme si8- cam atat-

sa revin in curand si cu po1e!!!

)as un comentariu :| Uncateori1ed| Taedbataturi porumbei, crapaturi picioare,

deete crapate,pernite porumbei crapate,picioare crapate| Permalin+Publicat de +inibucarest

Aatomia !orumbeilor

martie ;;, 2009
http://kingbucharest.wordpress.com/2009/04/07/bataturile-picioare-crapate-la-porumbei/#respondhttp://kingbucharest.wordpress.com/category/uncategorized/http://ro.wordpress.com/tag/bataturi-porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/crapaturi-picioare/http://ro.wordpress.com/tag/crapaturi-picioare/http://ro.wordpress.com/tag/degete-crapate/http://ro.wordpress.com/tag/pernite-porumbei-crapate/http://ro.wordpress.com/tag/picioare-crapate/http://ro.wordpress.com/tag/picioare-crapate/http://kingbucharest.wordpress.com/2009/04/07/bataturile-picioare-crapate-la-porumbei/http://kingbucharest.wordpress.com/2009/04/07/bataturile-picioare-crapate-la-porumbei/http://kingbucharest.wordpress.com/2009/03/11/anatomia-porumbeilor/http://kingbucharest.wordpress.com/2009/04/07/bataturile-picioare-crapate-la-porumbei/#respondhttp://kingbucharest.wordpress.com/category/uncategorized/http://ro.wordpress.com/tag/bataturi-porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/crapaturi-picioare/http://ro.wordpress.com/tag/degete-crapate/http://ro.wordpress.com/tag/pernite-porumbei-crapate/http://ro.wordpress.com/tag/picioare-crapate/http://kingbucharest.wordpress.com/2009/04/07/bataturile-picioare-crapate-la-porumbei/http://kingbucharest.wordpress.com/2009/03/11/anatomia-porumbeilor/


3/129

$eiunile6umflaturi?ceroma@6frunte6crestetul capului76ceafaB,96obra.ii;06pleoape?ene@;;6iris;26pupila;=6cotul urii;>6fata anterioara a atului;6usa

;6fata posterioara a atului;76urece;B6ba1a aripii;96marinea stana a aripii206piept2;6reiunea cloacei226spinarea2=6crupion


4/129

2>6coada26tectrice minore26remie secundare276tetrice ma.ore2B6tetrice mi.locii

296remie primare=06dunile arpilor=;6cotul anterior al aripii=26alula==6amba=>6calcai=6fluier=6talpa=7,=B,=96eare>06extremitatea inferioara a atului>;6pene supracodale

>26pene subcodale>=6cloaca>>6barbie

#celetul unui porumbel arata astfel


5/129


6/129

Cn ultima sptmDn a lunii iulie, En cresctoriile noastre a fost un 1omot de nedescriscDnd vduvii s6au Entors de la ultima curs a se1onului- )i s6a permis s stea cu femelele

lor- Pentru ei, se1onul se Enceiase- * plcut s te afli printre porumbeii tineri care tocmaiau fost reEmpereceaFi, ve1i numai entu1iasm En .urul tu-

Unii EGi fac cuiburi, alFii EGi onesc femela la cuib- &u Ei acord nici o clip de ra1, nicimcar s bea ap ori s ciuuleasc cDteva runFe- * distractiv s6i priveGti-


7/129

pentru cDFiva cumprtori 1eloGi- Aceast combinaFie a afectat cumplit re1istenFa,potenFialul Gi capacitatea de recuperare a porumbeilor-

Cn luna ianuarie, la dou sptmDni de la Emperecere, am luat din nou la mDn aceGtiporumbei Gi a trebuit s le spun cresctorilor c vor avea un se1on slab- Ultimele = H >

pene de 1bor erau serios avariate, unii aveau pene nescimbate En coad Gi, ciar mai ru,aveau prea mult puf nenpDrlit- Penele cu defecte aprute dup se1onul de 1boruri sunt odovad clar c ceva nu a fost deloc En ordine- Cn acel an, aGa cum am prev1ut, prieteniinoGtri au dat6o En bar ru de tot- Cns a fost numai vina lor- #tarea de sntate a psrilorGi capacitatea lor fi1ic le6au fost compromise- 'orma de concurs, de care era atDta nevoieEntr6un se1on nereulat, a EntDr1iat s apar- (6am sftuit pe aceGti doi cresctori s puncapt se1onului de 1boruri la .umtatea lui iulie Gi s nu mai reproduc- &umai ou Gi puide pDn la opt 1ile- (mediat ce laptele de uG se epui1ea1, s treac puii En ri.a doicilor-"up aceea, Enc o pont de aproximativ ;0 1ile, dup care sunt Endeprtate cuibarele Giboxele Encise- Cntre timp, vor a.une la .umtatea lunii septembrie Gi npDrlirea se poateEnceia astfel fr probleme- Unul dintre cresctori mi6a urmat sfatul Gi a avut un an

competiFional de succes- pene de 1bor-


8/129

auust, astfel EncDt procesul de npDrlire s se Enceie En cele mai bune condiFii-Prioritatea lui e s6Gi preteasc porumbeii pentru urmtorul se1on- "in acest motiv nutrebuie s neli.m nici un aspect la sfDrGitul perioadei de npDrlire-

Cn cresctoriile noastre nu ne lovim de toate aceste probleme- Psrile noastre sunt retrase

devreme, nu cresc pui dup .umtatea lunii septembrie Gi primesc o ran diversificat petoat perioada npDrlirii- Apoi se antrenea1 o sinur dat pe 1i pentru c, imediat ceultimele dou pene de avDnt au crescut la loc, au mai mult poft de 1bor Gi EGi pierd dinre1ervele de care au atDta nevoie- Acesta este sistemul pe care noi El practicm, un sistemcare Entotdeauna ne6a mulFumit- Ki mai sunt mulFi alFi cresctori de succes care Elrecomand-

Cn vreme ce noi Encercm s facem totul pentru a Enceia procesul de npDrlire En cele maibune condiFii, sunt unii cresctori care nu se pot opri s6Gi ana.e1e porumbeii laconcursuri! Probabil nu stric dac se Encearc cDteva femele tinere- AceGtia sunt aGa61iGiiJspecialiGti5 En cursele tDr1ii H concurenFi care ies En evidenF numai En ultimele dou luni

ale se1onului de concursuri-


9/129

medicamente la sticluF, care funcFionea1 cDt ai bate din palme acFionea1 rapid, darsunt prea puternice- Ci vor Entoarce pe dos intestinele porumbelului- * o msur prearadical Gi prea periculoas pentru mine- Preferm un detoxifiant care s acFione1e Encet-* foarte posibil s existe niGte remedii mult mai moderne decDt aceste Jceaiuri bbeGti5-"ar asta Enseamn Gi mai mulFi bani- Ki oare sunt ele eficiente Aici rmDnem En dubiu-

*u nu folosesc nici un fel de ceai- 'elul En care sunt administrate nu are nici un efectasupra porumbelului- "in cDnd En cDnd, pun doar puFin usturoi En apa de but En cursullunii octombrie- (at cum procedm pentru Enceput, puneFi cEFiva cFei de usturoi Entr6osticl cu ap, lsaFi s stea aGa o 1i, dup care turnaFi puFin licid En fiecare adptoare-Acest leac simplu este un bun detoxifiant al sDnelui-

Pe la mi.locul lunii septembrie, ne EnFrcm tardivii- Cntre timp, maturilor li s6a permis opont de cDteva 1ile, iar npDrlirea a Enceput- dat ce puii sunt mutaFi En altcompartiment, procesul de npDrlire atine rapid punctul maxim- Lilnic ridicm maldrede pene din cresctorie En aceast perioad- Cndeprtm toate oule Gi cuibarele dup ;01ile de clocit astfel EncDt npDrlirea continu fr Entreruperi- &u se mai forma1 lapte de

uG iar npDrlirea avansea1- #coatem Gi boxele Gi le depo1itm Entr6o maa1ie, dupcare le Enlocuim cu odinitori amplasate pe peretele din spate- "eGi sunt Enc Empreun,porumbeii EGi pierd dorinFa de Emperecere din cau1a scimbrii, plus c a intervenitnpDrlirea- "ac, totuGi, depun ou, EndeprtaFi6le- Acolo unde boxele nu pot fidemontate, EncideFi6le Gi puneFi En faFa lor odinitori- Acest lucru e util pentru a evitaluptele Gi deteriorarea penelor Gi nu influenFea1 neativ npDrlirea- "ac porumbeii nuEnFele c perioada de reproducFie a luat sfDrGit Gi se EncpFDnea1 s intre En boxe,acoperiFi partea din faF cu un carton- Asta Ei va calma Gi le va permite s se odineasc-AtDta vreme cDt nu sunt separaFi pe sexe, vor sta unul lDn altul En faFa boxelor Encise-"ac, totuGi, depun ou En vreun colF al cresctoriei sau cine Gtie pe unde En octombrie, nuv impacientaFi- &u va avea repercusiuni asupra se1onului viitor- "escideFi din nou boxa

Gi lsaFi6i s cloceasc 1ece 1ile- "ac ou Gi a doua oar, atunci separm femela- uatulrepetat ar fi o reGeal- &u va permite o bun npDrlire Gi nu e o manier indicat de apreti viitorul se1on competiFional Gi de reproducFie-


10/129

AlFii EGi Fin porumbeii Empreun cDt mai mult timp- Pentru a determina acest lucru, Ei lass cloceasc pDn EGi prsesc cuibul- &u Emi place acest sistem, e Empotriva naturii-ProcedDnd astfel, porumbeii secret lapte de uG care nu mai poate fi eliminat ulterior,lucru care dunea1 sistemului diestiv- Acum cDFiva ani, unul dintre coleii mei a scrisun articol interesant En J"e elisce "uivensport5- "up ultima serie, i6a lsat s ou

din nou- Unii dintre ei au stat pe ou false o lun Entrea-


11/129

deosebita porumbelul are nevoie de oase puternice, dure, cu oasele pubiene strans unite?bine incise@- )ucrurile insa nu stau tocmai asa- Porumbeii cu oase roase, carora labatranete trebuie sa le taiem inelele, pre1inta trasaturile pasarilor de acum 0 de ani/puternici, dar prea lenti-Porumbeii de asta1i au osatura mult mai fina comparativ cu a pasarilor din trecut- &u as

resi daca as spune ca intre osatura fina si performanta sportiva deosebita ar existacorelatii- Totusi, cu cat osatura este mai roasa, cu atat capacitatea sportiva este maisca1uta/ dintre pasarile cu osatura sub ar exista corelatii- Totusi, cu cat osatura este mairoasa, cu atat capacitatea sportiva este mai sca1uta/ dintre pasarile cu osatura subtire sifina se ale pasarile de clasa-asele puternice, prea roase, se corelea1a de obicei cu o reutate ridicata, fapt careatrae dupa sine cresterea balastului pe care trebuie sa6l poarte porumbelul-satura se doreste a fi de1voltata corespun1ator, mai deraba elastica decat dura, demarime mi.locie- Astfel carena sternala sa aiba o adancime mi.locie si sa nu fie preascurta, oasele pubiene sa nu fie prea departate unul de altul, sa nu aiba varful ascutit Hstructura care arata o de1voltare deficitara H si in acelasi timp nu este necesar sa fie foarte

bine incise H pentru reali1area unor performante deosebite- (n trecut se considera caoasele pubiene au rolul de a mentine, in timpul 1borului, oranele interne si daca acesteanu sunt corespun1atoare, oranele interne aluneca inapoi afectand ecilibrul corpului- "aracest lucru nu este adevarat, oasele pubiene nu au asemenea functii- )a Qac Rolff,columbofil de fond olande1 foarte cunoscut, femela cu seria ;6=0099, de culoarealbastra sol1at ?care la un an a castiat locul > la nationalul ordeaux H B0 +m si maitar1iu a castiat de ori la cursa #t- Iincent H ;;2; +m@ era prototipul porumbelului declasa usoara ca un ful, cu o musculatura de calitate, rar intalnita, elastica si relaxata, cuo fi1ionomie a fetei explicita, cu oci maro cu ranulatie boata, roasa, cioc alb si atatde descisa in spate incat incape Spumnul omuluiS- 'iica acestei porumbite am va1ut6o laMaraton "e )ane din )eiden, cu aceleasi caracteristici si care a reali1at, la randul ei,

performante deosebite la


12/129

serioase s6a constatat ca afirmatiile de mai sus au un anumit rad de susceptibilitatenumarul fibrelor enetice este determinat enetic ?mostenit@ si nu poate fi modificat dacacarena sternala este mai adanca sau mai luna- "e fapt, daca sternul este mai scurt si plat,musculatura pare mai roasa, iar daca este mai adanc si mai lun pare mai subtire si maisaraca, dar in ambele ca1uri cantitatea musculara este determinata enetic- Adancimea

sternului poate fi considerata o insusire neativa doar daca are loc si o crestere a reutatiicorporale-

#electia

%re&terea porumbeilor

Aci1iFia porumbeilor


13/129

)a acest capitol ne propunem s obFinema@- $eproductori cu o structur foarte omo1iot care s concentre1e enele bune/b@- Lburtori cu o structur puternic etero1iot pentru a compensa efectele neativeale consanvini1rii/

*tapele unui proram de creGtere sunt urmtoarelePasul nr- ; H #tabiliFi6v o idee clar asupra calitFilor pe care EncercaFi s le obFineFi laporumbei pentru distanFe scurte, medii, luni sau toate distanFelePasul nr- 2 H #tabiliFi6v metodele efective Gi siure pentru a msura aceste calitFi


14/129

$ase


15/129

'amilia celor roGii Gi a celor albeni se treau En eneral de la Ulens Gi e+emans- (nde1voltarea porumbeilor belieni nu se las desprFite aceste dou familii, totuGi trebuies atribuim Ulens6ilor partea cea mai Ensemnat- Porumbeii Iendome erau cu un piept latGi plat- )inia curat semna cu o bil,fiind Gi puternici, cu un cioc lun, cu picioare luni ,capul puternic, dar forma Gi circumferinFa potrivit-Nenele lipseau (a oci aproape

complet, iar ia cioc aveau caroncule foarte puFin de1voltate, ciar Gi la psrile btrDne-Pupila era mi.locie ca mrime Gi tendinFa de a se mri-

Partea EntDi a irisului era format de un cerc foarte puternic colorat En oran., peste careurma un roGu foarte fin-

Penele erau late, pena.ul foarte boat Gi mtsos- 'amilia aceasta era socotit cea maibun din toat lumea Gi nu va fi niciodat probabil Entrecut de o alta- *a era repre1entatprin porumbelul mare albastru de Aners, care provenea din porumbelul excelent alfarmacistului #ceroO+- *i a rmas pEn la adDnci btrDneFe la Ree, care nu6l lsainima s6l sacrifice- )a o EncruciGare a lui Iendome cu Nrooters, o alt suGe cu rsunet

mondial, de la care a prsit Gi ricoux, a re1ultat o linie de mare succes En concursuri Giera Enrudit de sDne cu porumbelul cu uGa alb- Pupila se extindea foarte frumos spre aocupa cea mai mare parte a ociului Gi lsa la marinea sa exterioar o dun de culoareoran. roGiatic-

Pena.ul era boat, de o fineFe mtsoas-


16/129

&iFescu, cu porumbeii cei mai renumiFi Gi cateorisiFi ca excelenFi, de la "r- ricoux, dinQolimont-

$asa Nrooters

*l a luat un porumbe! din Anvers de la "elderenne, care avea porumbeii Ulens- NrootersGtia c pentru a te msura cu alFi rivali trebuie s ai experienF Gi materia! eneticexcepFional, En plus, luase exemplu de la ansenne Gi Ree, care puneau mare preF pereenerarea sDnelui prin EncruciGri bine cib1uite- Pentru acest motiv a infu1at sDneleporumbeilor celebri ai lui Ulens-


17/129

rand as, )ibourne ?


18/129

Porumbeii #ticelbaut

&iciodat o ras de porumbei nu s6a aflat pronunFat de columbofili mai mult Gi s seseasc pe primul plan, ca rasa #ticelbaut- "up moartea lui Alois #ticelbaut, carepusese piatra de temelie a acestei rase, foarte mulFi campioni belieni Gi strini au avutre1ultate minunate cu aceast ras, En special cDnd se Enapoiau de la 00 6;000 +m-

MenFionm cDteva celebritFi care au a.uns En vDrful piramidei En columbofilia beliancu aceast ras de porumbei Marcel "escamp6Ian asten, Nerard Gi Micel Ianee,

$oer Ieree+e, )eopold ostOn, Marcel "esmet, fraFii )a eeu, Pierre "ordin En'ranFa, Nermain (mbrect ?elia@ etc- )ista de mai sus desiur c este incomplet, va fiEns mai uGor de EnFeles dac vom lua En considerare c porumbeii lui #ticelbaut s6aurspDndit foarte repede pe tot lobul- "esiur c rasa pur Finut En anumite porumbare sepoate numra pe deetele de la o mDn- Practic, este imposibil s menFionm o listcomplet cu porumbarele care au avut mari succese prin infu1area cu #ticelbaut-

Porumbeii lui #ticelbaut s6au vDndut En anul ;9> pe o sum fantastic! 0 Gi deGi avea En concursuri cresctorifaimoGi ca "r- ricoux, 6= 4"e pebla1en5 ?4*xplo1ie5 sau 4Umflatul5 s6a Enapoiat

din cursa de la Tours umflat Gi a trebuit s6l EnFepe cu Empunsturi de ac ca s sedesumfle@ a fost vDndut pentru fantastica sum de >2-00 franci lui Maurice IanTeusce- Acest porumbel a 1burat En concursurile de fond En ;9=B Gi ;9=9, cDGtiDndmai mult de 2-000 franci ca premii, un record excepFional pentru acele vremuri- AcDGtiat ;0 premii En ;0 ana.ri de la Anouleme, En 7 concursuri En primii 1ece-
http://barbosuflorin.files.wordpress.com/2009/12/stichelbaut.jpg


19/129

Acest porumbel din toate cursele se Entorcea umflat, dar cu re1ultate remarcabile- )aAnouleme a luat premiile ;, 2, =, >, , ;0, 20, 2 Gi merita s fie a.utat s se desumfledup aGa re1ultate-

Pol ostOn care avea dup r1boi mulFi porumbei #ticelbaut Gi a.unsese faimoasa vedet

columbofil cu aceGti porumbei, la o licitaFie En iarna ;9> a reali1at 92-000 franci-

#ticelbaut, En 27 ianuarie ;9>7, a vDndut ; masculi Gi ;; femele Gi a oprit dup vDn1arenumai patru porumbei- A reali1at ;>-000 franci, o sum enorm-


20/129

a1aWsusei Ree, "r- ricoux, Ian ruaene,


21/129

Iictor 'abrO este mai bine cunoscut la )ondra pentru vi1itele sale- *l locuia En casaprinteasc cu tatl su Gi Empreun aveau ri. de cresctorie Gi afacerile cu produsefarmaceutice pentru porumbei- Iictor 'abrO a EnvFat foarte multe de la tatl su, dar astudiat Gi sinur, motiv pentru care a fost recunoscut ca o autoritate En acest domeniu,

Neores 'abrO tatl, Gi Iictor 'abrO, fiul, au fost priviFi de6alunul anilor nu numai caadevraFi entlemeni, dar Gi ca unii dintre cei mai importanFi cresctori de porumbeicltori din elia, primind vi1ita a foarte multe persoane interesate de a cumpraporumbei de la ei, fiind En acelaGi timp mult admiraFi Gi respectaFi-

Iictor 'abrO a avut patru campioni foarte buni 4#partacus5 ;0072;767, fiul lui4'anio5, 4Apollo5 ;00>==267= H premiul l la )imoes ?2 +m@, 4Pietineur5 2;=067= H premiul l &at- oures din ;7-0B concurenFi, sosit cu minute avans, cDGtiDnd unautoturism, 4"XArtanan5 ;002020672 H premiul l la #outerraine ?7 +m@ etc-

Ki En $omDnia porumbeii si au fcut minuni En concursuri, ei fiind importaFi de mulFi

cresctori pasionaFi ?


22/129

Pectoralii ma.ori Musculatura pe care eu o prefer, foarte flexibila si de1voltata in parteadin fata a pieptului ?inspre usa@- &u pot concepe ca un porumbel cu asemenea calitate,nu poate strabate distante de ;0006 ;200, ;00 +m etc8se mai numesc si 4muscii dere1istenta5-


23/129

Asa cum am mai spus, antrenamentul influentea1a proportia dintre fibrele lente si rapide,dar unii porumbei au unul din aceste tipuri de fibre predominant din ,,nastere5- Tocmai,anumite familii ?sau linii@ de porumbei, sint mai bune la un anumit tip ?cateorie@ deconcursuri decat altele- inenteles, sint si exemple de porumbei de [Xsprint5 care sint bunisi la concursuri pe distante luni, si invers, daca conditiile sint bune,8dar in eneral tipul

de musci predominant va determina pe ce distanta un porumbel va avea performantemaxime-

Musculatura 5plafonata5, crampe, blocari, dureri de musculatura, etc Acidul lactic H esteeliminat foarte reu din musci si se crede ca acest fenomen cau1ea1a crampelemusculare- Pentru asta, crescatorii elimina acidul lactic din porumbei imediat dupa unconcurs, folosind o dieta cu o valoare calorica sca1uta care il face pe porumbel safolosesca acidul lactic intai pentru a se rani, eliminindu6l astfel din musci-

Musculatura plafonata, in special apare la pui cand antrenamentele nu sint facute corect?sau brusc@, aceasta musculatura o sa se de1volte mai putin in volum si la efort o sa

devina tare, nu elastica sau flexibila- )a acesti porumbei o sa apara mai des blocari demusculatura, dureri, ?sau crampe@ etc, lucru care nu a.uta la performanta porumbelului-Aceastea mai pot aparea cand pasarea are vointa foarte mare sa revina in crescatorie ?dinconcurs@ si ea a avut preatirea proasta dintre concursuri- preatire usoara de tanar ?darsa stii din ce provine, luind6o cu valori este normal sa ai rabdare@, fortifica mult mai bineoranismul si poti descoperi mai multi sportivi-

#anvini1area musculaturii / ,, apasare cu varful deetelor pe musciul pieptului ?linastern@ timp de cateva secunde8apoi, se [cautaX daca musciul a revenit intr6un timpfoarte scurt la po1itia normala de dinainte6a apasarii lor, in acel loc-5 ?&u este o definitie5maica5, este doar un exemplu din 5tenica5 crescatorilor de varf, inseamna experienta

in domeniu pentru a putea diferentia niste calitati 5fine5 atunci cand anali1e1i unporumbel@-

,,Iibratii musculare5 *ste comparativ cu un 5pacet de nervi5 care ar fi ata oricand sa5explode1e58 si se manifesta printr6un 5tremur5 usor- (ti poate indica si o vitalitate bunaa porumbelului, dar crescatorul trebuie sa diferentie1e aceste calitati de un porumbelsperiat, nervos sau stresat,etc-- Porumbeii cu multa vitalitate, in anali1a 5la mina5 pre1intaintotdeauna un comportament care se manifesta prin ,, miscari sacadate5!!, etc-

An+er ,, A te uita si 5a vedea5 sint doua lucruri diferite-5 Tot un exemplu bun, deprofesorul Alfons An+er Antrenamente H > drumuri sint de a.uns 20, >0, B0, ;0 +m in

sistem duminica H miercuri H duminica H duminica in 2 saptamani se poate face- "e aiciputem baa porumbeii direct si la >0 +m- "aca se poate, sa nu incepem antrenamenteleinainte de ;0 Aprilie- Puii H trebuie 1burati treptat pina la =00 H >00 +m, nu este daunatornici antrenamentul de la 00 +m- 02 +m!@-


24/129

Amestec aparlire

'(-()-*((+Z Articole\Nalerie fotoZ B,==B vi1uali1ari

;
http://www.porumbei.ro/amestec-naparlire/http://www.porumbei.ro/category/articole/http://www.porumbei.ro/category/galerie-foto/http://www.porumbei.ro/amestec-naparlire/http://www.porumbei.ro/category/articole/http://www.porumbei.ro/category/galerie-foto/


25/129

;;6096200

diu,

nu stiu care ar fi amestecul ideal pt ca eu le6am dat=0Y,rau,=0Yporumb,20Yma1are,si 20Y fl- soarelui dar am ceva probleme cu eila naparlire,poate imi dati un sfat am unii porumbei pe o pana care naparleste la 26= cm apare ca o stranulare a penei si nu stiu de la ce ar fi avend in vedere ca nule lipseste rana minerale ,inclusiv vitaminele si verdeata-

2

;;6096200

oprea adre,

eu leam dat din toate amestecate 20Yrau ;0Yma1are >0Yporumb20Yfloarea soarelui

=

;;6096200

Filipac"e Adria,

)*& P*T(T6= L()* "*


26/129

;;6096200

Fratu .ab,


27/129

;;6096200

carpieau fla0io,

ati scris toti de porumb , rau , ma1are si floarea soarelui!!!dar de canepa , rapita ,tatarca , mei alb , alben , ma1arice - ova1 deco.it 88-si multe altele 8 nu ascris nimeni-eu nu sunt expert in amestecuri si nu pot da o reteta dar daca valimitati la > feluri de boabe pt naparlit si poate tot asa pt 1bor8 slabe sanse laperformanta

B

;26096200

1i1i,

pt naparlire la amestecul de ba1a pe care il oferiti cresteti cu cateva procentefloarea soarelui si adauati rapita cei care nu o servesc porumbeiilor,iar arul nuse da in procente mai mari de ;0Y decat in perioada de naparlire dar nu mai nultde ;Y

9

;26096200

diu,

da dar unde asim canep,tatarca,ma1arioca si altele pt ca cel putin in sibiu nu amasit asa ceva- Pt Alex cred ca doar rau nu este bun deorece inrasa si nuasiura si necesarul de vitamine si alte substante, tu daca ai manca numai fasolecum ar fi


28/129

;0

;26096200

Filipac"e Adria,

"aca v6ati fi documentat? iarasi o sa 1ica cineva ca o fac pe desteptul@ ati fi aflatca daca dati leuminoase porumbeilor in perioada naparlirii nu le fac deloc bine-Ia ro nu ma intrebati care sunt leuminoasele!!!!

;;

;=6096200

1eor1e,

eu cred ca amestecul ideal este =0Yrau,=0Yporumb,20Yma1are,;Yfloare siYrapita ]mei-Pasarile mele astfel de amestec maninca in aceasta perioada-

;2

;6096200

flori maea,

#alut si numai bene!sunt atatea de scris aici-amestecul este de mai multe feluri sidepinde de se1on5obliatoriu5 si binenteles dupa posibilitati,dar,crescatorul cu unvenit mediu le poate asiura ceva curat8astai tot ce cred eu,binenteles f multetipuri de cereale,dar mentione18fff-curat-successsssss
http://www.porumbei.ro/http://www.porumbei.ro/


29/129

;=

;6096200

flori maea,

offfffffff am uitat sa mai scriu si asta8ma scu1ati domnilor dar trebuie sa maimentione1 ceva in afara de o masa buna pt pasarile noastre ar trebuii sa fie si 4sane5,a pai daca nu este macar putin acolo8ceilalti crescatori le pot oferii sicuie pisate , 1ar1are si tot nu avem ce sa le facem8

;>

;6096200

Ale/ei,

Amestecul dat de mine in perioada naparlirii consta in >0 Y Porumb/20 YNrau/)euminoase ff putin sau ciar deloc deci Y Ma1are/ Y rapita care esteff buna in perioada naparlirii deoarece contine sulf asimilabil f necesar incresterea penelor dar a nu se exaera cu rapita deoarece produce conestiaficatului,trebuie introdusa in amestec cu ri.a/ Y (n/20 Y 'loarea #oarelui/ Yre1- rana bine proportionata face cat toate vitaminele si solutiile belienepentru porumbei,va spun din proprie experienta8

;

;76096200

ardelea,
http://nuamdarasvrea/http://nuamdarasvrea/


30/129

eu le dau amestecurile spuse de voi dar nu toate rasele reactionea1a la fel si inacelasi timp-citeva rase le tin incise mult timp si napirlesc mai tir1iu decit celecare stau 1ilnic afara, Iitaminele nu strica nici in perioada napirlirii-am peste 20de porumbei si inainte de napirlire la o parte din ei le6am luat eu penele si mi6amfacut o perna- sa vedeti acum ce frumos le cresc penele-

;

;B6096200

Fumu 2asile,

&APA$)($*=0 Y porumb, ; Y rau, Y triticale, 20 Y ma1are, ;0Y floarea soarelui , 2Yfloarea soarelui alba, 2 Y ore1, ; Y canepa, =Y mei , =Y rapita, 2Y sor ?2feluri@, =Y or1oaica, 2Y ma1arice, 2Y in

sac >0 + 0-00sac 2 + =>-000Produsele sunt verificate de catre "irectia #anitara Ieterinara #atu Mare dinpunct de vedere bacterioloic, micoloic, toxicoloic -

;7

2;6096200

MARIUS SIRBU,

despre or1oaica nu am va1ut scris nimic si eu le dau cam 0Y]rapita,canepa,floarea soarelui?alba si neara@,ore1,rau,porumb si foarte putinama1are despre care cred ca nu trebuie scoasa de tot-


31/129

;B

226096200

3o"a basc",

stimati columbofili,cer a.utorul dumneavoastr pentru a afla un livrator de mncarepentru nprlirea porumbeilor-A fost dat numele "omnului nosO Iasile din #atu6Mare -

I ro a comunica si Adresa "omnului nosO si telefonul dnsului-

I multumesc-

basc

;9

=06096200

dai,

eu le dau la naparlire foarte multe seminte care sunt uleioase ?f soarelui ma1aremei f soarelui alba@ si porumbeii mei au niste pene frumoase si re1istente eu crescporumbei de arement si de 1bor ?inaltime si .oc@dani petrosani

20

2=6;;6200

14b,

dinu da cu ;0Y mai mult porumb si cu ;0Y mai putin fl
http://jbaschweb.de/http://jbaschweb.de/


32/129

2;

;6;26200

romeo,

pt dinu8-daca ai prb de enul la naparlire cu siuranta e vorba deparamixoviro1a-mai ales daca se intampla sa le cada cate 2 pene in acelasi timp,dupa naparlire unele sa fie mai scurte si altele mai luni,sau strambe sicrampotite-porumbeii tai sunt vaccinati

22

>60;62007

Ad5$,

cea mai buna reteta e asta lasa6ti porumbeii liberi tot timpul ?daca aveti voia.ori@sa plece pe cimpuri-Ie6ti fi surprinsi ce varietate de seminte au in usa-"eprimavara pina toamna aproape ca nu trebuie ranite-

2=

;760=62007

DANIEL !ET%U,

vorba multa8--stiti voieu le dau numa rau ]porumb, foarte f rar floarea soarelui si sincer sunt in formaexcelenta!


33/129

naparlesc normal si bine?cand trebuie@daca le6as mai da si ma1are,de altele nici nu mai 1ic i6as face pepeni!vara si toamna ai mei se duc la camp si asesc restul8asta edepinde si de 1ona in care locuiesti

o+

2>

;06062007

iout,

Oo la ai mei l dau porumb rau, sare, or1 si atat si mi au mers binemereu88888--

2

6062007

stefa,

bine, bine, da cu starea lor fi1ica dupa concursuri indelunate, nimic

2

;060762007

maria#c"e6,
http://onu/http://onu/


34/129

Pentru "inu/stranularea penei la 2,=cm a penei ,te anunta ca ai inceput deparamixoviro1a-fa1a intai-

27

60B62007

raul,

in primul rand sa stiti ca samanta de floarea soarelui este forte importanta inperioada de naparlire inproportie de 2062Y iar canela 26=Y in rest vedeti voi-

2B

26;062007

mariusstefa'7(',

Totul depinde de 1ona, de locatia volierei, de timpul si tipul antrenamentelor,derasa porumbelului, etc-(deal ar fi ca porumbeii sa6si poata procura sinuri dinmediul natural o parte din rana-Atentie mare primavara si toamna-

29

;B6;062007

I8draila 1abriel,

salut ! am si eu o intrebare ! $apit1a este buna la porumbei dar sarea multumesc si astept raspuns +iar de la un cititor !i1rWabriel^Oaoo-com
http://deleted/mailto:[email protected]:[email protected]://deleted/mailto:[email protected]


35/129

=0

;060>620;0

ale/adru,

rana ideala a porumbeilor pentru 1bor este =Yporumb 2Yma1ate2Yrau;Yfloare doar din > feluri de boabe eu pe acesta il folosesc si ciar suntmultumit dar nu uitati dim cand in cand sa le mi dati si putin ore1 mai ales candvin de la 1bor ,si curatenia in cotet ,si mai ales antrenamentu poumbellui siproramul acestuia este foarte important ,eu va ure1 tuturor columbofililor vant i

pene

=;

>60620;0

Dra1os,

Am sa va pun si eu o intrebare,daca ma poate a.uta cineva Am cumparat un porumbel si are o pana de la aripa dreapta pe .umatate taiata cenu ii da voie sa 1buare-60620;0

porumbei6ro,


36/129

Poti sa o smuli sau ii cade sinura la toamna cand naparleste natural-

Sc9datul !orumbeilorfebruarie ;, 20;0

Porumbei au nevoie de baie cu reularitate, dar s nu6i lsaFi niciodat s se scalde seara-

Ior intra En noapte u1i din moment ce nu vor face miGcare Gi acest lucru le va periclitaforma- "intr6un motiv anume, porumbeii nu au cef s se scalde En 1ilele Ensorite Giclduroase aGa cum fac oamenii, ci prefer s fac o baie pe vreme ploioas- Uniicresctori EGi masea1 psrile Entr6o baie clduF la Entoarcerea dintr6o curs dur- &ustric, Ens e pierdere de timp- Acestea nu EGi vor 1burli penele, deci apa nu va a.uneacolo unde trebuie, pe suprafaFa pielii- Ki sarea de baie special conceput pentru aGa cevae inutil- PuFin sare obiGnuit Gi oFet au aceeaGi eficienF Gi sunt Gi mai ieftine-

Ad #caerlaec+ens

)as un comentariu :| Porumbei,#faturi| TaedAd #caerlaec+ens,aie,

Porumbei, #faturi,#faturi columbofile| Permalin+Publicat de Andrei

!ropolisul si porumbeii

februarie ;, 20;0
http://columbofil.wordpress.com/2010/02/16/scadatul-porumbeilor/http://columbofil.wordpress.com/2010/02/16/scadatul-porumbeilor/#respondhttp://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/ad-schaerlaeckens/http://ro.wordpress.com/tag/ad-schaerlaeckens/http://ro.wordpress.com/tag/ad-schaerlaeckens/http://ro.wordpress.com/tag/baie/http://ro.wordpress.com/tag/baie/http://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi-columbofile/http://columbofil.wordpress.com/2010/02/16/scadatul-porumbeilor/http://columbofil.wordpress.com/2010/02/01/propolisul-si-porumbeii/http://columbofil.files.wordpress.com/2010/02/baia.jpghttp://columbofil.wordpress.com/2010/02/16/scadatul-porumbeilor/http://columbofil.wordpress.com/2010/02/16/scadatul-porumbeilor/#respondhttp://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/ad-schaerlaeckens/http://ro.wordpress.com/tag/baie/http://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi-columbofile/http://columbofil.wordpress.com/2010/02/16/scadatul-porumbeilor/http://columbofil.wordpress.com/2010/02/01/propolisul-si-porumbeii/


37/129

A1i am descoperit un articol interesant despre propolis si actiunile lui benefice pentruoranism, in special pentru oranismul uman, dar sunt siur ca acest 4medicament5obtinut de la albine ar putea fi folositor si pentru pasarile noastre- Articolul l6am asit pebloul )aurentiu *nace, mai .os este doar o frantura din articol, intrati A(


38/129

(n ultimul timp am au1it tot mai multe pareri cum ca ar fi bine sa reducem si ciar saevitam sa administram medicamente porumbeilor- Acest lucru are, binenteles, urmari-

"aca noi ne6am obisnuit porumbeii cu medicamente, si acum vrem sa le scoatem de totacest lucru nu cred ca poate fi reali1at-

*u cred ca acest lucru trebuie facut treptat, medicamentele trebuie inlaturate treptat,adauand alte lucruri care a.uta la cresterea imunitatii-

Pentru mine e foarte important sa le asiur porumbeilor mieralelenecesare, mai ales canu 1boara afara, inca ceva ce s6ar putea face ar fi sa le dam ulei de usturoisau ciarusturoiul il putem 1drobi il putem pune in apa de baut sau il putem imprastia pestemancare-

*u anul acesta am optat doar pentru tratamentul pentru infectii respiratorii, sinuraproblema din anul acesta, dar sper ca sa o fi terminat-

* bine de stiut ca tratamentul pentru paramixoviro1a este indicat sa se faca in continuarepentru a da porumbeilor tineri si mai batrani imunitatea necesara impotriva acestei boli-

#i inca ceva, rana pentru porumbei sa fie pastrata in locuri curate si ferite de soareci sisobolani, pentru a evita boli ca salomonelo1a-


39/129

"upa acest rastimp, permitem intrarea femelei la cuib, unde am pus doua ouaincal1ite-"aca femela le primeste si se asea1a pe cuib, atunci permitem si intrareamasculului-(n ca1 ca nu reusim cu aceasta metoda, incercam sa punem in cuib, ppui mici,care de reula sunt primiti, dupa care vom inlocui pui cu oua incal1ite-

Acest lucru este bine sa6l facem pentru a evita, ca femela sa oua din nou, deoarece nu esterecomandabil, ouatul de doua ori intr6o luna-

*vrard avenit H afirma ca 4femelele 1burate de pe oua ciocanite sau pui de ;2 1ile, potsa intreaca pe foarte multi masculi, bine preatiti si valorosi, aducand niste performantedeosebite5

#ursa

Mici trucuri cu porumbei

)as un comentariu :| Porumbei,#faturi| Taedporumbeii voia.ori,#faturi, #faturicolumbofile| Permalin+

Publicat de Andrei

Numai porumbelul saatos poate da re8ultate bueiulie 2>, 2009

Pentru a obtine re1ultate bune si foarte bune este nevoie ca porumbeii tai sa fie sanatosi-(ar pentru a avea porumbei sanatosi este foarte importanta sa ai urmatoarele

porumbar curat, uscat si bine aerisit
http://cotoy.sunphoto.ro/Mici_trucuri_cu_porumbeiihttp://columbofil.wordpress.com/2009/09/08/sfaturi/#respondhttp://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/porumbeii-voiajori/http://ro.wordpress.com/tag/porumbeii-voiajori/http://ro.wordpress.com/tag/porumbeii-voiajori/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi-columbofile/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi-columbofile/http://columbofil.wordpress.com/2009/09/08/sfaturi/http://columbofil.wordpress.com/2009/07/24/numai-porumbelul-sanatos-poate-da-rezultate-bune/http://cotoy.sunphoto.ro/Mici_trucuri_cu_porumbeiihttp://columbofil.wordpress.com/2009/09/08/sfaturi/#respondhttp://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/porumbeii-voiajori/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi-columbofile/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi-columbofile/http://columbofil.wordpress.com/2009/09/08/sfaturi/http://columbofil.wordpress.com/2009/07/24/numai-porumbelul-sanatos-poate-da-rezultate-bune/


40/129

fura. de calitate sa fii un crescator rabdator

* nevoie sa mentii curatie in adapostul porumbeilor, e recomandat sa se faca 1ilnic sau lacateva 1ile, dar din experienta se poate si daca se face curat la o saptamana-

Ai ri.a ca adapostul sa fie bine aerisit, dar nici prea tare, ai ri.a sa nu fie curent, eindicat ca doar pe o parte sa se faca aerisirea-

rana sa fie de calitate, nu doar din punct de vedere al puterii calorice ci si din punct devedere al modului de depo1itare, ai ri.a sa nu a.una sobolani si ciar soarecii la rana,pentru a nu o contamina cu salmonela-

)eat de rabdare, este relativa pentru fiecare rasa in parte, in ca1ul meu mi6au trebuitaproape = ani sa obtin pui de calitate ?ai ma refer la rasa , 2009

*xperienta a aratat ca este cel mai bine sa vaccinam puii la cuib contra #almonelo1ei inprima si a treia saptamana de viata si fata de paramixoviro1a cu > 1ile inainte deintarcare-

;- "e la intarcare putem incepe cu stimularea imunitatii si meabolismului folosind'orm oil si #elevit, sau alte vitamine

2- (& timpul perioadei de crestere, prevenirea bolilor la scelet se face administrandporumbeilor mineralele necesare prin 'ortalOt, Nrit]$edstone, Aminovital sialtele

=- "upa primul 1bor liber se va face un tratament preventiv cu Tricoplus sau

Tricocure>- (& .urul varstei de 7 saptamani se va efectua un examen coproloic si tratament

dupa ca1 cu elmix- #e preateste tineretul pentru 1bor- #e va face un examen individual de catre medicul veterinar daca este posibil7- *xamen coproloic prin colectarea de de.ectii, dimineata si seara, timp de trei 1ileB- #e va efectua tratamentul necesar daca se descopera o anumita boala9- "upa sfarsitul se1onului de antrenamente se vor vaccina contra variolei-
http://columbofil.wordpress.com/2009/07/24/numai-porumbelul-sanatos-poate-da-rezultate-bune/#respondhttp://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi-columbofile/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi-columbofile/http://columbofil.wordpress.com/2009/07/24/numai-porumbelul-sanatos-poate-da-rezultate-bune/http://columbofil.wordpress.com/2009/06/24/porumbeii-tineri/http://columbofil.wordpress.com/2009/07/24/numai-porumbelul-sanatos-poate-da-rezultate-bune/#respondhttp://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi-columbofile/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi-columbofile/http://columbofil.wordpress.com/2009/07/24/numai-porumbelul-sanatos-poate-da-rezultate-bune/http://columbofil.wordpress.com/2009/06/24/porumbeii-tineri/


41/129

Un comentariu| Porumbei,#faturi| Taedpieons, Porumbei tineri, #faturi,#faturicolumbofile| Permalin+

Publicat de Andrei

!orumbei Rotatimai 2, 2009

odan are o problema cu o perece de porumbei rotati ?voltati@, si nu stie ce sa faca- *la scris un comentariu la articolul Porumbei rotati ?voltati@

4Ia ro sa ma a.utati si pe mine cu o problema-Am o perece de porumbei rotati si au 2oua,porumbita in loc sa stea pe ele sta pe lana ele-


42/129

#unt cateva momente si perioade in care porumbeii au nevoie de o atentie sporita, fiecand sunt transportati pentru concursuri sau pentru taruri si expo1itii, fie in perioada denaparlire, sau ininte de imperecere si in perioada de depunere a oualelor-

"upa transport- Porumbeii supusi transportului ar trebui sa fie supusi unui control

de catre medicul veterinar daca este posibil, pentru a se impiedica aparitiaaentilor infectiosi si para1itari care eventual au putut infecta sau infestaporumbeii pe parcursul transportului si care ulterior pot cau1a aparitia unor bolicand pasarile sunt supuse unor eforturi ?imperecere, stresul pe perioadaexpo1itiei@-


43/129

(nainte de imperecere ?9 saptamani@ pasarile sunt vaccinate impotrivasalmonelo1ei, inanite cu 7 saptmani treuie sa se efectue1e depara1itarea intreuluiefectiv-


44/129

Un comentariu| Porumbei,#faturi, Tratamente| Taed inri.irea porumbeilor,Porumbei, #faturi| Permalin+

Publicat de Andrei

%ate0a sfaturi petru perioada de 8burarimai , 2009

&umai porumbelul sanatos poate da re1ultate bune- Pentru a obtine re1ultate este nevoiesa mentii un adapost curat pentru porumbei, fura.area porumbeilor trebuie sa fie decalitate si binenteles sa fie alese cu ri.a si pastrate in locuri uscate si ferite de accesulsoarecilor si sobolanilor, rabdarea este necesara daca vrei sa ai re1ultate-

;- Perioada de odina poate fi modificata de crescator2- Tratamentele trebuie terminate cu minim 2 saptamani inainte de perioada de

concursuri=- (nainte de perioada de 1burari nu trebuie amestecate produse, despre care nu avem

informatii leate de efectele adverese si suprapuse pe care le6ar putea avea asupra

pasarii>- *ste foarte important ca porumbeii inainte de concurs sa primeasca cat mai multa

apa de baut, pentru ca aceasta are un efect benefic pentru circulatia sanvina
http://columbofil.wordpress.com/2009/05/12/sfaturi-in-ingrijirea-porumbeilor-adulti/#commentshttp://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/tratamente/http://ro.wordpress.com/tag/ingrijirea-porumbeilor/http://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://columbofil.wordpress.com/2009/05/12/sfaturi-in-ingrijirea-porumbeilor-adulti/http://columbofil.wordpress.com/2009/05/12/sfaturi-in-ingrijirea-porumbeilor-adulti/http://columbofil.wordpress.com/2009/05/06/cateva-sfaturi-pentru-perioada-de-zburari/http://www.photochart.com/data/media/7/Pigeon.jpghttp://columbofil.wordpress.com/2009/05/12/sfaturi-in-ingrijirea-porumbeilor-adulti/#commentshttp://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://ro.wordpress.com/tag/tratamente/http://ro.wordpress.com/tag/ingrijirea-porumbeilor/http://ro.wordpress.com/tag/porumbei/http://ro.wordpress.com/tag/sfaturi/http://columbofil.wordpress.com/2009/05/12/sfaturi-in-ingrijirea-porumbeilor-adulti/http://columbofil.wordpress.com/2009/05/06/cateva-sfaturi-pentru-perioada-de-zburari/


45/129

Iuie : p9s9rile tiere se de80olt9

februarie 2B, 200B

Cn iunie avem efectivul cel mai numeros deoarece la sfDrsitul acestei luni este cel de6aldoilea se1on de clocit- $ata Enmultirii porumbeilor este atDt de mare, EncDt numai printr6oselecFie foarte atent se poate evita suprapopularea- #e vor compara exemplarele Entre eleca Gi psrile tinere cu cele btrDne- Acestea din urm, daca nu mai indeplinesc criteriilede calitate, trebuie s dispar- #e poate renunFa Gi la porumbeii adulFi cu calitFi deosebiteai cror pui nu sunt pe msura aGteptrilor-)a prima Emperecere, porumbeii foarte tineri

arunc cea de6a doua Gi cea de6a treia pan remi-


46/129

)a o lun dup EnFarcare, porumbeii EGi scimb vocea- Piuitul se transform, cptDndsonoritate mai rav- Alear En cerc Gi Encearc s se ciuuleasca Entre ei-

)as un comentariu :|


47/129

Aprilie este luna apariFiei primilor pui ?daca se face Emperecerea En luna martie@- "e .urEmpre.ur, En adpost, sunt EmprGtiate co.i de ou- ule clocite din care eclo1ea1 puiisunt Enlturate-

"ac dou pereci au cDte un pui, asemntor, se aGteapt s fie marcaFi Gi apoi ambii pui

sunt puGi la o sinur perece ?depinde de fiecare, dac perecea respectiv creGte binepuii@-


48/129

Pentru tinerele porumbiFe, noile cuGti precum Gi noii lor parteneri sunt elemente strine GineobiGnuite- Uneori, En primele ore, ele refu1- "ac devin receptive, aceast stare nudurea1 mult-

'iecare perece este aprovi1ionat En cuGca sa cu ran Gi ap- "up o 1i, perecea s6a

obiGnuit cu cuGca sa- Perece dupa perece vor ieGii din cuGtile lor- "ac porumbeii alecuGti strine sau dac EGi ale alt partener, acele psri trebuie iarGi Encise Empreuna cupartenerii lor- Astfel se crea1 perecile-

"e6abia dup o sptmDn se pune material pentru construirea cuibului En adpost-Porumbeii se reped de mai multe ori Gi, neobositi, poar pai cu pai pentru a construifemelei cuibul-

Cn =0 de 1ile dup Emperecere, eclo1ea1 primii pui- "intr6a 1ecea pDn Entr6acincispre1ecea 1i de la Emperecere, porumbFta depune oule- 'iindc este Enc destul defri, femelele stau emuite En cuiburile lor- Cn primele 1ile, ele nu se las cu plcere

Enlocuite de partenerii lor- Porumbeii clocesc En locul femelelor > pDn la ore pe 1i-"up clocit, porumbeii EGi prote.ea1 cuiburile de intruGi-

)as un comentariu :|


49/129

fa1a tratamentului prin apa de baut- anali1a ulterioara va arata daca tratamentul a fostsau nu eficient-

Pentru a nu pierde pasari valoroase, se va face un tratament prin apa de baut impotrivatricomonadelor-

Pentru a stimula apetitul sexual al porumbeilor, adapostul va primi lumina ;> ore pe 1i-#e va reali1a planul de reproducere, apoi fiecarei pereci i se va atribui o celula decuibarit, de preferinta cea pe care a ocupat6o si in anii trecuti-

Porumbeii foarte aresivi nu vor primi celule de cuibarit la nivelul podelei, pentru ca vorincerca sa6i alune pe toti ceilalti de pe podea- Porumbeii prefera oricum celulelesuperioare-


50/129

de1voltat simtul teritoarial si vor sti unde sa se intoarca- Perecile care inca nu s6auobisnuit cu celula vor mai fi incise un timp- "upa aceea, ciar si cand celula estedescisa, multe pereci vor ramane inautru-

Uneori se intampla ca porumbei sa nu se inteleaa cu partenerii lor- Atunci se poate

a.une ciar la conflicte si pasarile pot fi ranite- (ntotdeauna trebuie sa observam atentcomportamentul fiecarei pereci- "aca pasarile nu se imperecea1a, dar nu existaconflicte evidente, perecea va fi mutata intr6un compartiment mai spatios, unde exista sio celula de cuibarit- Apoi le vom oferi pasarilor ;> ore de lumina pe 1i si vom asteptapana ce ele se vor imperecea- "upa ceea vor fi aduse in celula lor initiala-

)a patru sau cinci 1ile dupa imperecere vom oferi porumbeilor materiale pentru cuib, deexemplu fan sau paie- Putem adaua tulpini de tutun, care mentin la distanta insecteledaunatoare- Porumbeii aduna sinuri, din .urul adapostului, ramuri, paie, pene sau fire deiarba- Masculii vor aduce materialul, iar femelele il vor aran.a in cuib- Pasarile tinere suntmai arnice- "eseori, cuiburile a.un la ;0 cm inaltime, cand materialul este din belsu,

insa uneori sunt suficiente cateva paie-Actul propriu61is al imperecerii are loc de obicei pe podeaua urubariei, insa deseorieste deran.at de alte pasari si se intampla ca ouale din prima serie sa nu fie fertili1ate-Aceasta pierdere poate fi foarte neplacuta, deoarece tocmai puii din prima serie repre1inta4lotul5 cu care ne vom pre1enta la expo1itii- (n proria celula de cuibarit, perecile nu suntderan.ate-

"aca porumbeilor le este permis 1borul liber, imperecerea are loc deseori pe acoperis-"upa acceea, perecile vor 1bura ceva timp prin impre.urimi- "e obicei au loc mai multeacte de imperecere decat sunt necesare pentru fecundarea oualor-

'ecundareaa de catre alt mascul decat partenerul nu este deloc rara, asadar nu putem aveaarantia ca imperecerea va decure in modul dorit, decat daca i1olam perecea decelelalte pasari-

)as un comentariu :| (mperecere| Permalin+Publicat de Andrei

%e putem face impotri0a obtierii de oua efecudate=

februarie 2, 200B

;- sa le asiuram pasarilor mai multa lumina inaite de imperecere

2- sa crestem mai putine animale intr6un spatiu mai mare

=- sa nu despartim perecile formate in anii anteriori
http://columbofil.wordpress.com/2008/02/25/imperecherea-si-separarea/#respondhttp://ro.wordpress.com/tag/imperechere/http://columbofil.wordpress.com/2008/02/25/imperecherea-si-separarea/http://columbofil.wordpress.com/2008/02/25/ce-putem-face-impotriva-obtinerii-de-oua-nefecundate/http://columbofil.wordpress.com/2008/02/25/imperecherea-si-separarea/#respondhttp://ro.wordpress.com/tag/imperechere/http://columbofil.wordpress.com/2008/02/25/imperecherea-si-separarea/http://columbofil.wordpress.com/2008/02/25/ce-putem-face-impotriva-obtinerii-de-oua-nefecundate/


51/129

>- sa imperecem masculi tineri cu femele mai invarsta

- sa le permitem pasarilor accesul la voliera in perioda de imperecere

- sa imperecem pasarile mai tar1iu

7- sa le permitem porumbeilor 1borul liber in perioada de imperecere

B- sa studiem ouale in 1iua a 1ecea si sa le eliminam pe cele nefecundate, pentru a stimulao a doua imperecere-


52/129

[&u exista intrebari stupide, exista doar raspunsuri stupideX- [


53/129

1buratorul care era un prost reproducator si l6am tinut pe fratele sau care era unreproducator bunX

%uplu de aur

#tiu cativa [oameni cu porumbeiX .apone1i care stiu doar doua cuvinte in enle1a-&u poti sa6( invinuiesti pentru asta, ei poate au alte mari caliati decat sa vorbeascaenle1a-


54/129

si nu se pot indoi Atunci ele pre1inta un andicap, 1borul va fi mult mai dificil din cau1aacestor pene riide iar porumbelul respectiv va obosi mult mai repede decat porumbeiicare pre1inta pene suple si flexibile in aripa-


55/129

intrebare cu o intrebare- "aca imperece1i un import cu un porumbel de6al tau care s6adovedit a fi de.a un bun reproducator, atunci doar importul este o intrebare-

Aparete


56/129

este leata de conditia parintilor- Un studiu arata ca multi porumbei buni sunt reprodusidin Oearlini- Asta nu inseamna ca porumbeii mai batrani nu reproduc pui buni-

Problema cu porumbeii batrani este calitatea slaba a laptelui de usa- Anul astaam facut resala sa las un mascul din ;992 sa isi raneasca proprii pui-Unii din ei nu au

crescut prea bine si de vina 8am fost eu-


57/129

beau foarte putin ap, de aceea este indicat s administre1e medicamentul pesteruntele ume1ite En prealabil-

D$U> RE.ULI DE AUR

rame ?sau linurite@ la ; +iloram de runte- Aditional, multi cresctorile dau psrilor vitamine sau aditivi de tot felul care, En realitate, sunt destinateconsumului uman- #e confrunt cu aceeasi problem 4ce cantitate s le administre15Aici, am putea spune c do1a recomandat pentru o sinur persoan este aproximativeal cu do1a pentru >0 de porumbei- (ar En ce priveste do1a corect, multi veterinarineexperimentati calculea1 En functie de reutate, dar se Enseal-

SISTEMUL $BS%URI?>RIICn tara mea, avDnd En vedere clima de care dispunem, psrile tinere ar trebui obscuri1ateEncepDnd cu luna martie- Psrile nu trebuie expuse la lumina 1ilei mai mult de ;0 ore,deci adposturile trebuie obscuri1ate cel putin ;> ore- Unii cred c aceast metodcau1ea1 asa6numita 4boal a psrilor tinere5- &u este adevrat- 'oarte multi pui care nuau fost supusi obscuri1rii s6au contaminat cu Adeno3coli- "up cum bine stiti, Empotrivavirusului ?adeno@ nu se poate lupta, dar eliminDnd bacteria

acteriile


58/129

Secretul Campionilor

Cnd porumbeii nu obtin rezultate bune nu este nevoie s cauti preadeparte s gsesti motivul pentru aceasta. Sunt dou

posibilitti: ori psrile nu sunt bune, ori ele nu sunt n form

bun. Foarte rar sunt ambele, deoarece n aceste zilecalitatea psrilor este att de cunoscut nct cu greu pots cred c sunt nc columbofili care au numai psri decalitate srac (slab). n !elgia si "landa noi cel mai multconcurm n sistemul unu din patru. #ceasta nseamn $%&

premii la o mie psri din curs. Cnd un columbofilanga'eaz psri, el are medie cnd cstig * premii. +ueste bine, nu este ru. Cnd el cstig premii (%& -),aceasta este considerat a fi destul de bine . Campionii(adevraii campioni) totusi nu sunt multumiti cu aceasta.

%&- premii nu este de a'uns pentru ei. /eci avem urmtoareasituatie: dac un campion anga'eaz psri si cstig premii, aceasta este e0celent, a clasat cel putin $% -, dardac un e0pert anga'eaz psri si nu cstig nici un

premiu, nici mcar o pasre n primii $%- din totalul psriloranga'ate11. #ceasta este de fapt imposibil. +imeni nu areasa porumbei ri, lipsa calitii nu poate fi motivul. #stfel detip are o problem si trebuie s viziteze veterinarul. 2srilesale sunt bolnave si nimic mai mult.

3area greseal

Calitate slab sau sntate slab1 #ceasta este marea dilem pentruma'oritatea celor care nu au succes n acest sport. n privintacalittii am scris n repetate rnduri c nimeni n lume nu

poate vedea sigur dac o pasre este bun. 4l nu poatevedea aceasta n oc5i si c5iar cele mai bune linii imaginabilenu neaprat fac o pasre, o pasre bun. /ar invers nu estela fel: dac cineva nu poate spune sigur dac o pasre estebun, aceasta nu nseamn c cineva nu poate vedea dac o

pasre este rea. 6nele psri au un pena' att de ru sau au

un corp att de slab nct ei nu pot fi n nici un caz buni./ac esti suficient de destept nct s vezi dac un porumbeleste ru, aceasta este de'a ceva. +u doar ceva. Cred caceasta este c5eia ctre succes pentru ma'oritateacolumbofililor. 4i stiu pe care psri s le ndeprteze.

7" selectie bun8 9 ma'oritatea campionilor spun 9 7acesta estesecretul meu8. oti fac greseli cnd selecteaz psrile, dar


59/129

campionii fac mai putine greseli dect ceilalti. /ac ii contde acest lucru nu vei mai face greseli. #ceasta se ntmplcnd sntatea natural este criteriul de baz n selectia ta.Cel care se debaraseaz de psrile care nu sunt n form;% de zile pe an, rareori fac greseli. Cnd ai s spunem *&

de porumbei si ; dintre sunt foarte sntosi, ceilalti doi nuau nici o scuz s fie bolnavi. /ebaraseazeferitor la selectie se fac urmtoarele greseli: unii oameni cred preadevreme c un porumbel este un porumbel bun. " pasrecare este medie pentru un campion, deci nu suficient de


60/129

bun, poate fi pus n voliera de reproductie de ctre non26paina 23=6'ara explicatie(nsa nu este o diferenta doar in ceea ce priveste re1ultatele-&imeni nu stie de ce, insa atatin landa cat si in elia masculii se pierd mai repede decat femelele-*ste un lucru nuprea placut pentru aceia care ana.ea1a, la concursurile cu maturii, masculii vaduvi,deoarece pierderea tinerilor masculi ar putea sa periclite1e urmatorul se1on-"aca tot amadus vorba despre vaduvie, cu femelele exista doua posibilitati ele pot fi [.ucateX ori lanatural ori la vaduvie-(n ca1ul [naturaluluiX am putea sa ne intrebam care este cea maibuna po1itie de ana.are pe oua de doar cateva 1ile, pe oua care au peste ;0 1ile, pe ouadin care se apropie sa iasa puii, sau pe pui mici sau pe unii mai marisori&u exista un raspuns direct la aceste intrebari, pentru ca este un aspect care difera de laun porumbel la altul-Unii concurea1a mai bine cand au oua de cateva 1ile, la altii po1itiafavorita este pe un pui mare, insa ma.oritatea sunt in forma atunci cand au pui in varsta de pana la ;2 1ile-"in aceasta cau1a specialistii cu tineretul fac tot ce le sta in putinta


71/129

pentru a [prindeX femelele in aceasta po1itie [idealaX atunci cand se apropie un concursfoarte important-


72/129

[receX si nu care de6abia asteapta sa se imperece1e intre ele sau in momentul candintalnesc un mascul-

Art->26paina =3=6#umar

"upa ce ati citit toate astea, s6ar putea sa va anditi ca este mai bine sa aveti femele bunedecat masculi buni-Ar fi adevarat in privinta concursurilor daca acestea s6ar re1uma doaraici, insa ele implica mult mai multe lucruri-"in cei mai buni masculi poti sa reproducinumerosi pui, in timp ce femelele pot sa dea in .ur de ;0 oua pe an maxim si dupa cumbine stim, concursurile sunt arintul insa reproductia este aurul-#a inceiem prin a face un sumar al celor mai interesante cestiuni-

a- (n ca1ul concursurilor cu tineretul, femelele sunt, fara indoiala, mai bune decatmasculii ciar daca tinerii porumbei sunt .ucati fie la natural fie la vaduvie-b- &u orice femela este potrivita pentru orice metoda-"aca 1burati femelele la vaduvieeste mai bine sa aveti femele [calme si reciX-'emelele care se imperecea1a intre ele nu

reali1ea1a o buna performanta atunci cand sunt concurate prin metoda vaduviei-c- "e1avanta.ul femelelor care participa de pe cuib ?natural@ este acela ca ele nu seantrenea1a in mod spontan in .urul crescatorilei, mai mult de atat, ele vor fi in superforma timp de doar maxim doua saptamani-d- 'emelele mai batrane pot la fel de bine sa invina, insa in marea lor ma.oritateconcurea1a cel mai bine doar atunci cand sunt Oearlini si cand sunt .ucate la vaduvie-

"upa cele citite va puteti imaina ca [specialistii cu tineretulX prefera femelele, in timp cecrescatorii care practica vaduvia cu porumbeii maturi prefera masculii-[


73/129

Raspus,Daca u porumbel u a termiat aparlirea asa cum trebuie este petru ca a a0ut osaatate precara i acea perioada isa poate a0ea o saatate bua mai tar8iu atucicad creste pui6Deci asta u are o mare importataI mod ormal u pui isireioieste trei pee di plutire6!eele di coada sut reioite umai daca paa

di e/terior doar ua este oua petru ca este destul de ciudat petru ca asta estepaa care este arucata ultima ditre toate6

6Unii crescatori prefera pentru concursurile pe distante luni porumbeii care au osulsternului lun- Are acest lucru vreun sens$aspuns"a, are-Am studiat multi porumbei buni de luna distanta/ pe departe marea ma.oritate austernul lun-Pentru concursurile de fond si maraton porumbeii au nevoie de re1istenta simusci-


74/129

Arila este un antiseptic si ca si toate celelalte antiseptice naturale?in special esentelearomatice@, distru microbii, fara a distrue si celulele corpului, aceasta ciar prote.andu6le-Proprietatile bacteriene ale arilei sunt deosebit de bine puse in evidenta,in nenumaratelestari infectioase afectiuni respiratorii si para1ito1e intestinale-

Arila este radioactiva*ste si un absorbant remarcabil, absorbind mirosurile neplacute din crescatorii, bucatariietc-"in aceeasi putere absorbanta isi trae seva si o alta calitate a arilei, aceea deA&T(T(9,;0Yalumina6;>,;Yoxid de fier6,Ymane1iu6>,2>Yo1ixi alcalini6=,0BYumiditate?apa@67->0Y

pierdere de calcinare6;0,BY"atorita acestor compusi, arila se recomanda in

#tari deenerative multipleimbatraniredeminerali1areanemiiArila ramane o parte a naturii ce inca nu si6a spus ultimul cuvant-

&TA

#e spune in toate scrierile veci ca, ar fi fost bote1ata de (isus ristos, sub numele de(&N*$U) PAMA&TU)U(


75/129

AntiscorbuticAntiseptic Gi antiinfecFios ?antistafilococic ceapa se comport En privinFa acestui microbca un antibiotic )- inat@-#ecretor, expectorant"iestiv ?a.ut En diestia finoaselor@-

*cilibrant landularAntisclerotic Gi antitrombo1icAfrodisiac?lucrri veci, ull Ralton@ipolicemiantAntiscrofulosIermifuipnotic uGor


76/129

acoperit,unde se lasa la erminat 2>6= de ore->@#e 4servesc5 porumbeii-!

#a nu se serveasca prea des-#a nu se inlocuiasca ratiile obisnuite de boabe!Nraul incoltiteste un stimulator foarte important al activitatii vitale a oranismului datorita continutului

boat in complexul de vitamina si in multe alte vitamine,dar si datorita diferitilorfermenti?en1ime@-

Minerale usor asimilate de catre oranism,continute de ;00 rame ermeni de rau fosfor?;00 mY@,mane1iu?=>2 mY@,calciu?7; mY@-Iitamine A,,",*,V-

Usturoiul este o planta cu multiple calitati terapeutice cunoscute de multa vreme,avand oserie de efecte benefice pentru oranism-Proprietatile sale nutritive sunt marcate inspecial de pre1enta unor importante cantitati de vitamine,mai ales A,;,2,< , si a unorsubstante minerale utile printre care fosfor,sulf,potasiu,iod,calciu,siliciu-

Usturoiul il puteti folosi in crescatoria dumneavoastra tot timpul anului!Usturoiul este un vermifid,fortifiant,laxativ,diuretic,antiseptic,bactericid,tonicmuscular,detoxifiant,are efect antielmintic si afrodi1iac-"aca un porumbel sta trist si nu prea mananca,dati6i timp de =6> 1ile pe cioc catevabucatele de usturoi-Pentru efective mari de porumbei,unde nu se poate administra individiual,pe cioc,catevabucatele de usturoi,se pun la macerat intr6un litru de apa,pentru 76;0 1ile,cativa catei deusturoi,pisati bine-#e obtine o solutie concentrata-"in aceasta solutie se pune o linura laun litru de apa-(n functie de cantitatea de apa pe care preconi1am ca o vor consumaporumbeii,a.ustam portia-


77/129

potasiul H este un mineral esential pentru mentinerea sanatatii aparatului cardiovascular-*l relea1a activitatea inimii-vitamina < H a.uta la asimilarea fierului necesar oranismului, are efect preventiv inbolile infectioase-vitaminele ;, 2 si H au efect intineritor si intar1ie aparitia semnelor batranetii- Au

efect po1itiv asupra tonusului sistemului nervos central-i1oflavonoidele H sunt o cateorie de substante oranice care au un puternic efectantioxidant-mane1iul si fosforul H rol foarte important in mentinerea sanatatii si ecilibruluisistemului nervos- Au, de asemenea, efecte favorabile asupra sistemului imunitar sifavori1ea1a consolidarea oaselor-(n toate cartile de speciatiate este recomandat, ca otetul de mere sa fie administrat 6;0ml la litru de apa, minim o data pe saptamana-

Atentie!

&u administrati otetul de mere 1ilnic pe o durata luna de timp, pentru ca slabeste imima-Aloe vera este o planta cunoscuta si apreciata inca din leaanul copilariei omenirii-*fectele benefice ale acesteia erau cunoscute de civili1atiile antice, precum persi,eipteni, reci si romani- Popoarele de pe continentul african, dar si indienii, .apone1ii,filipine1ii au primit6o in folclorul lor, incoronand6o reina plantelor medicinale-Anticitatea a considerat6o cea mai importanta planta, darul 1eilor catre oameni-Aloe vera intra in tratatele de medicina si apar sute de articole si referinte medicale intoata lumea- "escrieri privind varietatea aplicatiilor aloei in sanatatea oamenilor abundasi aloe vera intra definitiv in medicina-

*xista peste 20 de specii de aloe, iar in continuare va vom pre1enta cateva dintre celemai cunoscute ca avand efecte terapeutice

;- Aloe Africana H a fost cultivata de catre fermierii olande1i si a fost cea mai cautatspecie din lume pana la aparitia aloei vera- *ra comerciali1ata in special sub forma depraf sau el-2- Aloe Iera H este o planta salbatica ce creste in insula arbados- *ste cunoscuta submai multe denumiri, precum Aloe arbadensis Miller, Aloe Iera )inn, Aloe Iera)amar+- 6 ani,pe cand cea albastra dupa numai = ani-=- Aloe 'erox H este cea mai areata specie de aloe din estul indepartat- Qapone1ii,cine1ii si taiane1ii o consuma cu imensa placere- *a se mananca cruda sau fiarta-Mie1ul este strecurat si condimentat, apoi se bea sau se foloseste in scopuri terapeutice->- Aloe #ocotrina H cea mai raspandita specie de aloe, aceasta planta este oriinara dininsula #ocotra- A stat la ba1a comertului din marea Mediterana, neustorii arabi ducand6opana in


78/129

Asadar nu uitati ca inainte de a folosi Aloe, sa verificati oriinea acesteia!

neesentiali de care oranismul nostru are nevoie-"intre aminoaci1ii esentiali enumeram i1oleucina, valina, li1ina etc- Aminoaci1iineesentiali, precum serina, prolina, alanina, se asesc in cantitati mari in planta de Aloe

Iera-- *n1ime celula1a, catala1a, protea1a, lipa1a etc-- Mono si poli1aaride/ celulo1a, luco1a, mano1a, acemannan7- Acid salicilic H cu efect anale1icB- #teroi1i H cu efect antiinflamattor, antiseptic si anale1ic lupeol, calerina, compestrina9- ormoni H cu efect antiinflamator si reenerator auxina, ibberelina-

(ata in continuare cateva dintre bolile pentru care Aloe Iera este un adevarat panaceu

Afectiuni cutanate H este un fapt cunoscut din vecime ca Aloe Iera este extrem de utilain ca1ul psoria1isului, mico1elor, ec1emelor, seboreei si a eruptiilor cutanate-

Afectiuni intestinaleH stimulea1a functionarea normala a intestinului-(ntareste sistemul imunitarAfectiuni respiratorii H sucul de aloe vera administrat in apa porumbeilor, a.uta pe acestiasa lupte mai usor cu toate afectiunile respiratorii-antiinflamator H antiinflamator puternic care distrue un spectru lar de microoranismece produc diferite afectiuni bucale in special T$(


79/129

Iar1aIirtutile terapeutice ale ver1ei H acest aliment atit de comun pentru noi H sint cunoscuteinca din anticitate, ea fiind considerata la un moment dat un adevarat panaceu-


80/129

&u uitati

Acum este cea mai buna perioada a anului in care sa se administre1e )eumele cat si'ructele-

"e ce !!!!!

Pentru ca mai marea ma.oritate a columbofililor, tin porumbeii incisi aceasta perioada aanului, ciar si porumbeii ce sunt liberi duc lipsa se verdeata, cu toate ca in unele locurimai este ceva verde-


81/129

afectiunile enumerate mai sus-*neri1antul cu rean se obtine din oua, lamaie si radacini de rean rase- ;2 oua se tin totatatea ore in suc de lamaie- "upa o .umatate de 1i se scot, se bat eneric si se toarna dinnou in sucul de lamaie, in care ati adauat un + de rean ras, putin alcool si miere-?Aceasta portiune este foarte recomandata noua oamenilor@Amestecul se lasa la macerat

noua 1ile si astfel ati obtinut tonicul perfect pentru fiecare 1i in care sunteti lipsiti deenerie-

AT*&T(*!

*vitati consumul in exces- reanul poate provoca tulburari diestive, prin actiunea saputernica-

Propolisul este farmacia albinelor si in acelasi timp marea speranta a apiterapiei- "esieste cunoscut si folosit de peste -000 de ani pentru proprietatile sale conservante,cicatri1ante, antiinfectioase, antitumorale, etc-, natura lui este si asta1i invaluita in mister-

*xista peste 20 de actiuni farmacoloice si peste 200 de substante de.a semnalate in acestmare necunoscut, propolisul-

"ar ce este propolisul, pana la urma

*ste o substanta cleioasa, puternic aromata, de diferite culori, foarte complexa, sare sepre1inta sub diferite forme fi1ice, cimice si bioloice- Propolisul are diferite functii indiferite locuri in stup H el este facut de albine pentru a apara viata coloniei sub raportfi1ic, cimic si bioloic- Pentru ca barierele formate din aceasta substanta stra.uiescintrarile in stup, i s6a spus propolis, ceea ce in limba reaca inseamna inaintea sau in fatacetatii-

"in punct de vedere bioloic, propolisul este un produs de cules si de secretie alalbinelor, din aceeasi cateorie cu mierea si polenul- (n conditii obisnuite, activitateaacestuia scade rapid odata scos din stup si mai lent dupa primele 26= ore, pentru ca infunctie de conditiile de pastrare, activitatea uila a propolisului sa dispara dupa ;6= ani- )arece, propolisul este o substanta solida, dura, friabila in ascii/ la cald devine moale,maleabila, aderenta si lipicioasa-

Actiuni terapeutice ale propolisului

"atorita consistentei sale complexe, deosebit de boate in substante active, produsele sau

preparatele pot avea o pluralitate de actiuni-Astfel, propolisul este recunoscut pentruactiunile sale antiinflamatoare, antibiotice, antibacteriene, bacteriostatice, de1infectante,antivirotice, antifunice ?contra ciupercilor@, toate cu spectru lar de actiune partialcunoscut/ el mai are actiuni antialerice, antiistamice, antierminative, actiunestimulatoare a reactiilor imunitare, actiune antiiradianta, cicatri1anta, conservanta,antitoxica, combate mancarimea de piele si tumorile, actiune eutrofica, reeneratoare, etc-Actiuni toxice, adverse ale propolisului


82/129

"atorita compo1itiei sale plurale, necunoscuta in mare parte, exista posibilitatea ca unelesortimente de propolis sa contina substante toxice, re1ultate din culesuri toxice de lasucurile anumitor muuri de arbori sau de la poleina anumitor polenuri florale toxice-*ste o situatie care trebuie avuta in vedere si care impune prudenta si o testate prealabilaa sortimentului care urmea1a sa fie folosit in aplicarea in scop medical- Uneori,

sortimentul sau mostra de propolis poate fi contaminata cu microoranisme re1istente lapropolis, cu pesticide si cu alte impuritati fi1ice sau cimice care il pot face nociv, sauciar sa enere1e actiuni adverse-Pentru noi columbofilii, propolisul este o mana cereasca- #pun asta, pentru ca asa cumeste descris mai sus, a.uta foarte mult la combaterea A


83/129

0e1etale6TIN%TURA DIN A%INA%EA %U AL%$$LS-a pus problema daca u cum0a alcoolul di tictura are efecte e1ati0e asupraporumbeilor6Sucul 0e1etal se obtie i * moduri6Uul di ele este pastrarea platelor marutite

i alcool deoarece alcoolul e/tra1e substate curati0e di ele6Dupa u timpsubstata este cetrifu1a si re8ulta tictura6%ealalta metoda este presarea platelor marutite cu o presiue e/trem demaredupa care se adau1a alcoolul6Bieiteles caalcoolul pastrea8a medicametul timp de mai multi ai6Ar putea oare duce la depedeta admiistrati0a ormala a e/tractului=I ici u ca8deoarece '( picaturi de Ec"iacea coti doar (@ 1rame de alcool6Sa 8icem ca u pa"ar de lic"ior cotie *@ de 1rame de alcool6!etru a a3u1e la acelasi cosum de *@ de 1rame de alcool ar trebui sa se ia *( depicaturi de Ec"iacea iar itr-u pa"ar icap doar * de picaturi6%u alte cu0ite este 0orba de o catitate e1li3ibila de alcool6

!I%ATURI DE $%IIAm dori sa amitim obiceiul uui columbofil care foloseste petru porumbei iaitesi dupa fiecare cursa o solutie de picaturi i oc"i di laptelueOarm siE%INA%EA6Este esetial sa e dam seama ca Ec"iacea u creea8a re8isteta bacteriilorceea cedeseori se itampla i ca8ul atibioticelor6Este cea mai si1ura plata deoarece u are efecte secudare e1ati0e6E%INA%EA !ENTRU BA%TERII SI 2IRUSIEc"iacea este u produs atural care i primul rad creste imuitateadecidaca efolosit i mod re1ulatracelile sut de domeiul trecutului6Beefic omuluiprodusul este u remediu si petru porumbei i ca8ul multor

boliiflamatii si ifectii6!etru ca Ec"iacea creste imuitateaea are de asemeea si o importata fuctiepre0eti0a6!o0estiar spue uiiisa e/ista cercetari stiitifice i domeiufacute i pricipalde catre !rof6Pa1er si Dr6!rosc"de la Istitutul de Biolo1ieFarmaceuticaUi0ersitatea di Muc"e si !rof6Dr6SiepersUi0ersitatea diLubec6Acestea au aratat do0e8i stiitifice ale calitatilor platei6Ec"iacea care spri3ia mecaismul de auto-aparare al or1aismului si sistemuluiimuitar si de asemeea despre calitatile ei pre0eti0e si curati0e asupra 0irusilor sibacteriilor6Ni se pare destul de ciudat ca alte medicamete sau atibiotice di mediciatraditioala u sut pri0ite cu atat de mare suspiciue6Sutem deseori itrebati daca tratametul "omeopat sau c"imic poate fi combiatcu Ec"iacea6%u si1urataueorii ca8 de ifectii se0erecombiatia cu medicameteletraditioale este c"iar ecesara6Ec"iacea 0a spri3ii itre1ul procesul de refacere iar oameii si porumbeii pot lua


84/129

do8e elimitatepe o lu1a perioada de timp6E de preferat ca Ec"iacea sa fie luata iaite de aparitia uei boli6

!ro1ram "raa

'6 ?iua sosirii : mQcare sport ; ap9 A0ip"arm Mumm A0idress !lus :ambele mese

*6 ?iua * : dimiea


85/129

-porumbeii bola0i au stare de somoleta#-slabesc si u maaca cu pofta#

: dupa efectuarea tratametului adec0at porumbeii de0i mai 0ioi#

Recomadari petru tratamet,

aH Sto88o GprafH : se admiistrea8a i apa apro/imati0 o data la @ lui timp de o 8i6!ropuereamea este ca i 8iua i care il admiistrati porumbeii sa primeasca mai putia macare decat deobicei deoarece este u medicamet puteric si poate produce stari de 0oma pasarilor6 Gse 1aseste ifarmaciile 0eteriareH

bH Uleiul de usturoi Gpoate fi folosit i combiatie cu dro3dia de bereH : se ume8esc 1rautele cu uleide usturoi si apoi se adau1a e0etual dro3dia iaite ca acestea sa fie puse i "raitoare6 Este folositca modalitatea de a pre0ei aparitia si de80oltarea aumitor bacterii i or1aism isa u poate ficosiderat tratamet6

*6Tricomonoza - uii spu ca 0irusul care duce la aparitia acestei boli este pre8et i or1aismuloricarui porumbel isa el trebuie metiut la u i0el la care pre8eta lui sa u afecte8e or1aismul6Aceasta boala apare i 1eeral la efort pe ba8a slabirii or1aismului dar si i situatiile i care

umiditatea isi face pre8eta i crescatoriee0etual cau8ata de starea 0remii de afara6

Modalitati de combatere si pre0eire,

aH Metroida8ol-ul uma GpastileH6 Este tratametul cosacrat petru acest tip de boala si cure8ultatele cele mai bue6 Se admiistrea8a @- 8ile cate 'VC pastila i prima 8i 'V* pastila6 Este bieca i timpul acestui tratamet porumbeilor sa le fie admiistrate si aumite 0itamie6 Gse 1aseste ifarmaciile umaeH6

bH Roida8ole '( GprafH6 Durata recomadata a tratametului este de C-'( 8ile de asemeea icombiatie cu 0itamie 8ilic sau la doua 8ile i fuctie de situatia di crescatorie6 Este probabil celmai folosit medicamet petru solutioarea acestei probleme6

@6Infectiile respiratorii: probabil boala care e c"iuie cel mai multW Se maifesta cu e/cremetepredomiat lic"ide siVsau de culoare desc"isa isotite i uele ca8uri si de u miros itepator6 Deasemeea poate cau8a ume8irea e/cesi0a a oc"ilor precum si murdarirea arilor6 Se obser0a deseorisi pierderea luciului pea3ului la porumbei6 Durata tratametului este de C-7 8ile si se recomadafolosirea 0itamielor i paralel6 Tratametul se repeta la '-* lui i e/tra se8o iar i timpulse8oului se recomada tratarea porumbeilor la cel mult doua-trei saptamai6

2ariate de tratareVpre0eire,

aH Eroflo/acia GsolutieVpastileH V Eroflo/arom GsolutieVpastileH6 Se 1asesc i farmaciile 0eteriare sisut preferate de multi deoarece sut mai usor de procurat si admiistrat6 Multi le cosidera isaslabe si asta este si parerea mea GdepasiteH6

bH Do/i0it GprafH combiat cu Tlosia GprafH6 Se 1asesc i farmaciile 0eteriare6

cH $ri Special Gpliculete speciali8ateH6

dH Licospecti Gsolutie i3ectabilaH6 Se admiistrea8a (6*mlVbuc la '*V*C ore i fuctie de stadiul icare se afla boala6 GEste u atibiotic cu spectru lar1H


86/129

C6 Salmoneloza: este ua di bolile foarte eplacute si u totdeaua tratabila6 I fa8ele a0asate semaifesta cu parali8area articulatiilor siVsau umflarea ic"eieturilor6

%u toate acestea u este isa o boala frec0eta6 Este mai de1raba o boala care se ia decat care aparede aceea e0itati sa aduceti i crescatorie pasari care pro0i di medii cu probleme6

Modalitati de combatere si pre0eire,

aH Licospecti Gsolutie i3ectabilaH6 Se admiistrea8a (6*mlVbuc la '*V*C ore i fuctie de stadiul icare se afla boala6

bH !arastop Gpliculete speciali8ateH6

6 Paramixoviroza: cu si1urata ua ditre cele mai dure boli care pot aparea la porumbei dat fiidca deseori duce la mortalitati6 Se maifesta i prima fa8a pri e/cremete apoase si lipsa poftei de0iata6 I fa8ele fiale se maifesta cu pierderea ec"ilibrului si rasucirea 1atului6

Modalitatea de pre0eire a acestei boli este 0acciarea cu 0acci special6 %rescatorii care participa la

cocursurile cu porumbei sut obli1ati ca la iceputul fiecarui a respecti0 la iceputul se8oului cupuii Gpetru cei aflati i cau8aH sa-si 0accie8e porumbeii impotri0a acestei boli6

E/ista doua tipuri de 0acci ati-parami/o0iro8a,

aH 2acciuri care asi1ura imuitatea la boala petru + lui G%olumbo0ac !arami/o0acol etcH

bH 2acciuri care asi1ura imuitatea la boala petru '* lui GNeOca0ac Nobilis etc6cuoscute dreptcele laptoaseH

Importat, De remarcat isa ca iaitea 0acciarii pasarilor cu 0acci ati-parami/o0iro8a acesteatrebuie sa aiba o stare de saatate perfectaW Altfel e/ista riscul ca 0acciul sa u-si faca efectul dorit6

Tratametele obli1atorii premer1atoare 0acciarii ati-parami/o0iro8a sut,

'6 Viermi

*6 Tricomonoza

@6Infectii respiratorii

C-. Coccidioza si Salmoneloza Gi ca8 ca u au mai fost tratate iciodata sau au mai e/istat problemede la ultima tratare impotri0a acestor boliH

%u propuerea de a se tie cot de umarul ma/im de 8ile recomadat mai sus petru fiecare di

aceste tratamete6

+6Coccidioza- apare i 1eeral i crescatoriile umede6Multi crescatori u tratea8a medicametoscoccidio8a deoarece este bie stiut ca aceasta poate fi tiuta i frau pri pastrarea uei crescatoriiuscate6 Este 1eeral 0alabil faptul ca u mare iamic al porumbeilor este ume8eala6

TRATAMENT, Medicametatie, %occistop BS Amprol-plus6

Sper ca aceste articol este bu petru icepatori si u umai6


87/129

2a doresc saatate6

!ropolisul

"atorita consistentei sale complexe, deosebit de boate in substante active, produsele saupreparatele pot avea o pluralitate de actiuni-Astfel, propolisul este recunoscut pentruactiunile sale antiinflamatoare, antibiotice, antibacteriene, bacteriostatice, de1infectante,antivirotice, antifunice ?contra ciupercilor@, toate cu spectru lar de actiune partialcunoscut/ el mai are actiuni antialerice, antiistamice, antierminative, actiunestimulatoare a reactiilor imunitare, actiune antiiradianta, cicatri1anta, conservanta,antitoxica, combate mancarimea de piele si tumorile, actiune eutrofica, reeneratoare, etc-


88/129

+u mai stiu care din 33 Sion, !ricou0 sau /upont a spus ca7saptele porumbelului este probabil totulH8 =roia sa spuna

probabil ca, porumbelul trebuie sa fie in primul rand solid inpartea din spate si sa se 7inc5ida8 foarte bine. Sis a vedemcateva aspecte legate de furca posterioara."asele furcii

trebuie sa fie sudate1 +ici vorba, si din acest punct devedere opinia mea a evoluat in urma numeroaselore0perimente facute. /e altfel, totul tine de raport. 6n

porumbel greu trebuie sa aiba oasele pubisului foarte tari,aproape sudate si foarte aproape de partea din spate a osului

pieptului. /in contra, la un e0ponanr usor, ele pot fidistantate cu conditia ca:. ele sa fie posibil aproape de osul pieptuluiI

$. ele sa fie tari si sa nu cedeze la o usoara presiuneI;. sa nu atarne in 'os.

6n porumbel cu o constructie slaba, si prea putin capabil sase apere,c5iar sip e traseele medii. /intr


89/129

Pentru a de#volta o vite#a ma$ima pe trasee reduse sau medii! un porumbeltrebuie sa aiba o anumita greutate in raport cu gabaritul sau Un porumbelmare nu este un voia%or de cale lunga & este o chestiune de vite#a

In schimb, un porumbel mare si usor poate fi un exemplar bun pentru fond. Unporumbel mai degraba mic dar greu, este un bolid la viteze si la semi-

fond, in vreme ce un porumbel mic si usor este cel mai portivit pentrufond. In acest fel gasim cei mai buni alergatori de la 100 la 00 de !mdin randul porumbeilor cu o musculature foarte dezvoltata si din randulcelor grei, tinind cont, bineinteles, de raportul dintre greutate sitalie"marime.#e exemplu, o aripa tare este semnul unei oarecare lipse de valoare laun porumbel greu, in timp ce la un porumbel usor acest lucru nu efoarte avantajos.$u cat aripa este mai supla, cu atat zborul e mai usor,porumbelul se mentine mai bine in aer si zborul este mai putinobositor.%uteti remarca astfel ca aripa joaca un rol de prim plan & un rolcapital.'are putem depuncta un porumbel doar din cauza aripii sale( #a) In

realitate, un porumbel greu cu aripi tari nu are nici o valoare. Unporumbel greu cu aripi scurte, mai ales partea din spate, nu are are niciel o valoare. $u toate acestea, daca aripa aceasta scurta este extremede supla, foarte bine construita si cu musculature dezvoltata, pasareapoate fi buna. %e de alta parte, un porumbel greu avand aripi suple nu ebun pe vreme rea daca antebratul este prea lung.*ste insusi principiulparghiei. $u cat punctual de sprijin e situate mai departe, cu atatmuschii au mai putina forta. +stfel oboseala se instaleaza mai repede.*ste adevarat ca supletea penelor remige alare poate ajuta intr-o maremasura muschii, ceea ce reduce si intarzie instalarea oboselii. +celasilucru se intampla, intr-o mai mica masura, cu umerii. $u cat acestiasunt mai tari, cu atat mai multa forta musculara solicita. Umerii supli si

energici obosesc mult mai putin. +veti astfel doua indicii de primaimportanta in ceea ce priveste rolul fortei aripilor in diverse situatii.' aripa perfecta se prezinta dupa cum urmeaza&oarte puternic construita si musculoasa, foarte supla, nu foartedeparte de corp cu antebrat scurt, remige primare si secundare situateastfel incat sa se acopere reciproc si sa nu lase nici un interstitiu.i, principiul este ca o aripa buna are legatura cu greutateaporumbelului.Insa, cel mai bun porumbel la viteza poate fi slab pe distantemari.Uneori si contrariu este adevarat, desi intr-o masura mai mica si incazuri mai rare.Un porumbel poate fi constituit intr-un mod ideal, poate avea cele mai

bune aripi si cei mai buni muschisis a nu valorize nimic, dacamotorul nu valoreaza nimic./om mai vorbi desre asta. otorul este, de departe, cea mai sensibilaparte a masinilor noastre de zbor. a prima vedere, aceste aspecte para ne scapa de sub control. 2ici vorba. /a vom arata ca deja incepem sastim cate ceva in acest domeniu. 3va urma4


90/129

Sanatatea oc5iului"c5iul porumbelului detine un loc important in sportulnostru prin preocuparile pe care observarea sa le dama'oritatii amatorilor. 3ulti vad in acest organ, sau cel putincred ca vad, vitalitatea, 7bogatia8 originii, inteligenta,

valoarea sportiva, valoarea reproductiva si aptitudinea de a ficuplat cu o anume perec5e pentru a crea cei mai buni pui

posibili. Cu alte cuvinte, vreau sa spun ca este un organimportantB cu atat mai mult cu cat, pentru mine care suntmedic de porumbei, acesta serveste la vedere si este unorgan fragil pentru ca, pe deoparte e in contact cu aerul silumina, iar pe de alta parte e foarte aproape de sinusuri,cavitati comple0e si adesea infectate.+e vom opri la valoareaoc5iului ca si organ cu o functie importanta .

#spectul e0terior al oc5iului care se reduce la cel al corneei (peretelee0tern transparent) si la cel al irisului (care da culoareoc5iului),8gaura8neagra centrala fiind pupila care e doar omica parte a organului si a ane0elor sale. /e fapt, oc5iul esteun glob aproape sferic de apro0imativ cm diametru,glob

pus in miscare de musc5ii din orbite,receptionand nervi( celmai important e desigur nervul optic), care se spri'ina pe 7untesut con'unctiv8 cu rol de perna protectoare in orbita. 2arteaalba a oc5iului, strabatuta de vase mici se numestecon'unctiva.

4 prote'at de pleoape, doua8clasice8 plus

Sfaturi Despre Porumbei

Documents

Transcript of Sfaturi Despre Porumbei