AI doilea rtlzboi mondial a

zguduit marile imperii

europene pdntl la temelii.

Duptl 1945, in mod intentionat

sau nu, puterile coloniale s-au

retras, ltlsdnd in urmtl multe

state independente.

An 1914, imperiile europene din Asia ~iI Africa erau putemice.. iar administratorii

imperiali erau siguri c~ fac o treab~ bun~aducand civilizatia in randul popoarelor pecare le s~paneau. in Imperiul Britanic, con-trolul exercitat de "tara mam~" a fost inlocuitcu autoguvemarea proprie -o implicare maimare sau mai mic~ in dirijarea propriilor afac-eri -in comunit~tile in care coloni~tii albi seaflau in majoritate. Dintre acestea, Canada,Africa de Sud, Australia ~i Noua Zeeland~deveniser~ deja cunoscute sub numele dedominioane, ceea ce insernna c~ acestea suntparteneri independenti in cadrul imperiului.

Dup~ Primul R~zboi Mondial, coloniileGermaniei ~i Turciei, care fuseser~ infrante,au fost imp~rtite intre aliati, ins~ nu audevenit posesiuni absolute. in schimb, acesteaau devenit tutele (mandate) ale LigiiNatiut1ilor. Dup~ ce le-a f~cut unele promisi-uni arabilor in timpul r~zboiului, MareaBritanie a infiintat regatele Irak-ului ~iTransiordanului (ast~zi Iordan), iar in 1932,lrak-ul a ignorat suveranitatea britanic~ ~i adevenit independent. De asemenea, MareaBritanie a promis c~ va crea o "Cas~

O Lordul Curzon.

viceregele britanic.viziteaza Delhi in

1903. El a divizatBengalul in 1905.

provocand nemul,u-miri. ~i swadesh;.o campanie de boi- ff

cot public impotriva ~

produselor §engleze~ti. ~

O Rebeli indieni Moplah captura,i de britaniciin 1925. Revolta musulmanilor Moplah din1921 a deschis un deceniu de ciocniri violenteintre hindu~i ~i musulmani, in sud-vestul Indiei.

O A doua conferin,a la masa rotundadespre independen,a Indiei fa,a de MareaBritanie, la Londra in 1941. Discu'iile s-auintrerupt cand s-a pus problema acordarii de

drepturi minorita,ilor.

Nationala" pentru evrei, dar in curand aintampinat dificultati in indeplinirea obliga-tiilor fata de arabi ~i evrei.

O ~i mai grava consecinta asupra imperiu-lui s-a produs dupa al doilea razboi mondial,in special in Orientul Mijlociu ~i Asia. Suve-ranitatea coloniala fusese sfidata in multe zo-ne, iar imperiilor coloniale, epuizate in urmarazboiului, li se parea imposibil sa a ia de la

275

SFAR~ITUL COLONIALISMULUI EUROPEAN

O jawaharlal Nehru (centru), ce! dintai prim-minstru a! !ndiei, !anga Lordul Mountbatten ~iso1ia sa, in 1947. Mountbatten a fost guver-natoru! general a! dominionului !ndiei, inaugu-rat in august 1947.

O Liga Musu!mana ~i-a manifestat pentruprima data dorin1a cu privire la un statmusu!man independent in 1940, dupa caremi~carea a devenit irezistibila. Concesii!e !uiGandhi fa1a de musulmani au dus laasasinarea acestuia in 1948.

Armat~ National~ Indian~ (format~ in cea maimare parte din indieni, fo~ti prizonieri ai ja-ponezilor) care a luptat impotriva britanicilor.

Dup~ rnzboi, Marii Britanii i-ar fi fost greus~ refuze independenta Indiei; ins~ alegerilegenerale din 1945 au rezolvat aceas~ prob-lem~, deoarece noul guvern laburist britanic apromis retragerea. De fapt, britanicii, preocu-pati de propria lor tarn devasta~ de r~zboi,erau nernb~tori s~ pIece. in 1946, majoritateamusulmanilor au votat in favoarea ligii, prinurmare, violenta intercomunal~ a izbucnit, iarCongresul, confruntat cu dou~ alternative:r~zboi civil sau imp~rtire teritorial~, a adop-tat-o in sil~ pe a doua. Aceasta a avut con-secinte violente, cu multe victime, iar aproapedou~ milioane de oameni din rindurileminorit~tilor au emigrat pentru a fi al~turi decei de aceea~i religi.

in noaptea dintre 14-15 august 1947, India~i Pakistan au devenit independente. Ambeleau ales s~ r~man~ in cadrul Commonwealth-ului britanic, cum era numit acum vechiulimperiu, iar in Marea Britanie se vorbeadespre viitorul rol al acestuia ca asociatie intrenatiuni libere ~i independente.

Asia de sud~estBritanicii s-au retras ~i din Ceylon (acum SriLanka) ~i Birmania. Evenimentele din Malayas-au complicat din cauza unei minorit~ti co-muniste inarmate, care a condus o campanieterorist~ din adincurile junglei intre 1948-1960. Ei au fost infrinti la inceputul anilor1950, iar independenta din 1957 a fost urma~de l~rgirea Federatiei Malaeziei in 1963.

in Malaya, comunismul se identifica cuminoritatea chinez~, dar in Vietnam grupareacomunis~ a ajuns s~ reprezinte rezistentanational~ impotriva imperialismului. incerca-rea francezilor de a redobindi controlul inIndochina s-a sfir~it printr-un dezastru, inlupta de la Dien Bien Phu (1954). Dup~retragerea francezilor, Vietnamul a fost

cap~t. Franta a abandonat Libia ~i Siria, colo-nia libian~ a Italiei, care fusese Infrant~, adevenit regat independent, la fel ca ~iIordanul, iar In Palestina, Marea Britanie arenuntat pur ~i simplu la mandat, retr:lgandu-se In 1948, l~sand Natiunile Unite s~ se con-frunte cu problema arabilor ~i evreilor .

jn Asia, victoriile japonezilor au umbritimaginea superiorit~tii europene. Un episoddramatic a fost predarea celor 60.000 de mili-tari britanici ~i imperiali, care ap~rau inexpug-nabilul Singapore. Cand In sfa~it japonezii auplecat, nationali~tii au preluat Indiile de Estolandeze, iar In Indochina francez~, un grupde comuni~ti ~i nationali~ti au proclamat inde-pendenta Vietnamului cu capitala la Hanoi.Olandezii au luptat pentru a redobandi con-trolul fostei lor colonii pan~ In 1949, candaceasta a devenit independen~ sub numelede Indonezia. Francezii au avut mai mult suc-ces In Indochina; ei au recapturat Hanoi, dars-au confruntat cu o rezistent~ formidabil~.

IndiaEvenimentele din India britanic~ au urmat uncurs stabilit cu mult Inainte de r:lzboi. jndem-nat de principala mi~care politic~ national~,Congresul National Indian (denumit adeseasimplu "Congres"), guvemul britanic a decla-rat 1n 1917 c~ India ar trebui s~ se Indreptespre autoguvemare, dar nu s-a f~cut referirela statutul de dominion. Asemenea "progrese"lente Ins~ nu-i satisf~ceau pe nationali~ti.

jn urmatorii ani s-au Inregistrat progreseimportante -ii1dienii au preluat conducereaguvemului local ~i o mare parte a serviciuluicivil -Ins~ relatiile dintre conduc~tori ~isupu~i erau tensionate. Cel mai grav incident

276

a fost masacrul de la Amritsar din 1919, candgloantele trupelor britanice au f1cut aproape400 de victime. .5i indienii erau violenti, darcele mai eficiente campanii, sustinute deCongres ~i conduse de Mahatma Gandhi(1869-1848), avocatul devenit lider religios,aveau la baza: principiul actiunii pasive (non-violenta). Principala tactica: era nesupunereafata: de autorita:ti, lnsa: fa:ra: opunere fizica:; deexemplu, demonstrantii refuzau sa: se depla-seze, dar nu luptau atunci cand erau lmpra:~ti-ati cu forta. Aceasta: tactica: era atat de efi-cienta:, lncat este folosita: adesea de manifes-tantii din lntreaga lume.

Tulburari interneSituatia se complica datorita: deselor suspiciunidintre hindu~i ~i musulmani, care s-au dedat laacte grave de violenta: In anii 1920. Acestedoua: comunita:ti au convietuit In multe zoneale Indiei britanice, lns:I hindu~ii erau peste totIn majoritate, cu exceptia nord-vestului ~inord-estului; ~i In 1930 unii musulmani au ce-rut ca, dupa: dobandirea independentei, aces-te zone sa: formeze un stat musulman separat.Acest antagonism a fost partial promovat depolitica britanica:~i a fost intensificat de aran-jamentele politice In cadrul ca:rora hindu~ii ~imusulmanii erau lntotdeauna reprezentati se-parat. Acesta a fost continuat In Guvemul din1935 al Actului Indian, care acorda multedrepturi de autoguvemare indienilor. Congre-sui National Indian a refuzat orice concesie Infata Ligii Musulmane. principalul reprezentantal comunita:tii islamice, pra:pastia dintre celedoua: comunita:ti adancindu-se treptat.

In timpul celui de-al doilea ra:zboi mondialMarea Britanie era prega:tita: sa: recunoasca:independenta Indiei, cu conditia ca indienii sa:coopereze cu englezii lmpotriva japonezilor,dar indienii ~i doreau libertatea imediata:.Congresul a lansat o mi~care de eliberare aIndiei care a fost lna:bu~ita:, lnsa: un lider mairadical, Subhas Chandra Bose, a organizat o

ISTORIE UNIVERSALA 89

~~~

§~:f

!

L

O Algerieniifrancezi scandeaza..Traiasca Algeriafranceza... Dorin,alui de Gaulle de a

recunoa~te indepen-den,a Algeriei aprovocat o reac,ieviolenta din parteaminorita,ii franceze.

Cu toate acestea.Algeria ~i-a dobandit

independen,a fa,ade Fran,a in 1962.

DATEIMPORTANTE

O Britaniciarestand africanisuspecta~i de acti-vita~i Mau-Mau inHola, Kenya. in 1 2

decembrie 1964,

Kenya ~i-a ca~tigatindependen~a subpre~edin~ia fostului

prizonier, jomo

Kenyatta.

aticIf iint~

list

de

Ire

Im

lti'

d~

Africa

l~ p~rea ~

cel[n

:rti::ar

)ulatia;eogra

lite coloniisau etnic~erau ni~te

ociatori in

1935Guvernul rezultat din Legea 'ndiei

1947.49India. Pakistan, Ceylon (Sri Lanka),Birmania ~i 'ndiile de Est olandeze

(Indonezia) f~i dobandesc independenfa.

1952 -56Mau Mau face ravagii fn Kenya.

1954Franfa se retrage din Indochina; fncepe

revolta algeriana

1956E~ecul englezilor ~i francezilor la Canalulde Suez. Marocul si Tunisia nu mai sunt

protectorate.1957

Mala;ezia ~i Coasta de Aur (Ghana) devin

independente1958

De Gau"e devine pre~edinte al Franfei

1960Discursul'ui Macmi"an despre '.vantul

schimbarii..; Congo (Zair) af/at subdom;nafie belgiana devine independent

1960.65Majoritatea coloniilor africane ~i d;n

Caraibe devin independente

1963Formarea Federatiei Malaeziei

1965Rhodesia '.alba" ~i proclama

independenfa; aceasta este consideratailegala de catre Marea Britanie

1975.76Coloniile africane ale Portugaliei devin

independente1980

Rhodesia devine Zimbabwe

1982Razboiul pentru insulele Falkland

1990Africa de sud-vest (Namibia) devine

independentadetern

indep(tim

sudul pro-olilele comunera sprijinit~i implic~ri c

SFAR~ITUL COLONIALISMULOI EUROPEAN

:f

O Rhodesia a scapat de domina1ia britanicade 60 de ani ~i a devenit Zimbabwe in 1980.Prin1ul Charles saluta in timp ce steagul bri-tanic este cobor3t pentru ultima data. int3iulprim-ministru al1arii a fost Robert Mugabe.

Macmillan, In care acesta vorbea despre"vantul schimbarii" care batea prin Africa, aanuntat intentia Marii Britanii de a se retragede pe continentul african. Prin 1964 Nigeria,Tanganyka ~i Zanzibar, Uganda, Kenya,Rhodesia de Nord (Zambia) ~i Nyasaland(Malawi) au fost declarate independente.Acela~i vant al schimbarii, era prezent ~i Injamaica,. precum ~i Inmulte alte insule colo-nizate din Caraibe.

despart~, de Franta, respingand totodat:! ide~ade a deveni o minoritate Intr-un stat dominatde arabii musulmani, Revolta nationalist:!arab:! cea izbucnit In 1954 s-a transformat Incurand Intr-o lupt:! s:!lbatic:! care a fost ata~revolt:! colonial:! 'cat ~i rnzboi civil,

De Gaulle cedeaziMulti lideri ai armatei franceze simpatizau cucoloni~tii, iar In 1958, cand imaginea politicie-nilor francezi a fost zguduit:! de rnzboi -pl:!titIn sange, bani ~i prestigiu -ace~tia au Insce-nat o revolt:! care l-a adus pe generalulCharles de Gaulle la putere In Franta: Ins:!, eis-~u m~elat crezand c:! fostul lider, {>atri9ticInfl:lc:!rat, din timpul rnzboiului, va continuas:! lupte, Cu un realism nea~teptat, de Gauliea recunoscut In cele din urm:! independentaAlgeriei ~i, odat:! cu "vantul schimb:!rii" alMarii Britanii, a pus cap:!t st:!panirii coloni.alea Frantei In Intinsele teritorii din sudul Saharei.

Adaptandu-se la evenimentele In curs,Belgia s.:a retras ~i ea din Congo (Zair) In1960, f:!rn o preg:!tire prealabil:!, fapt pentru

) care tara a intrat imediat Intr-un rnzboi civil

dur ~i de lung:! durat:l.O singurn putere colonial:! a refuzat s:!

{;edeze: Portugalia, condus:! Indelung de unr~gim de tip fascist, s-a unit cu coloniile eiafricane (Guineea, Angola, Mozambic) Im-potriva fortei gherilelor. Abia dup:! succesulrevolutiei din 1974 din Portugalia, indepen-denta coloniilor sale a fost rapid obtinut~.

Africa de SudCa ~i In Algeria, existenta unor minorit:lti largiIn Africa de Sud a complicat decolonizareaacesteia. In Rhodesia de Sud (denumit:l sim-plu Rhodesia din 1964, cand Rhodesia de

.Nord a devenit Zambia), independenta a fostdeclarata de albii aflati la conducere, in pofi-da guvernului britanic.. In ciuda asprelor em-bargouri comerciale internationale, Rhodesiaa supravietuit pam cand economia sa zdrun-cinat:l a generat noi negocieri ~i transformare.aRhodesiei "albe" In multirasiala Zimbabwe(1980).

Africa de Sud nu a fost o colonie, dar so-cietatea dominat:l de albi era o mo~tenirecolonial:!. De asemenea, ea avea propria sacolonie: aflat In trecut sub dominatie ger-ma:m, sud-vestul Africii a fost IncredintatAfricii de Sud de c:!tre Liga Natiunilor. Acestaa devenit independent abia In 1990, subnu me le de Namibia, cand au avut locschimb:!ri majore In Africa de Sud.

Ultimele avanposturiImpactul colonialismuJui -din punct devedere politic, economic, lingvistic ~i cultural-a fost ~i este imens. Fostele imperiieuropene au disp:!rut, Ins:! cateva zonerestranse p:!streaz:! Inc:! leg:!tura cu o "tarnmama:" indep:!rtat:l. Si acestea sunt Inc:! ade-sea disputate.

Revendic:!rile asupra Insulelor Falkland,zom a Americii de Sud din punct de vederegeografic, dar locuit:l de oameni cu descen-dent:! britanic:!, au dus la izbucnirea unuirnzboi teribil Intre Marea Britanie ~i ArgentinaIn 1982. Iar soarta unei alte c;olonii britanice,Hong Kong -revendicat:l de guvernul chinezIn 1997 -a generat de asemenea controverseintense, demonstrand c:! istoria dureroas:! adecoloniz:!rii nu s-a terminat definitiv.

Fran1a face concesiiPentru Franta, decolonizarea a fost un procesmai dureros. Ea a renuntat la protectorateleasupra Marocului ~i Tunisiei fara prea multedificultati, in 1956, dar Algeria ~i alte colonii,conduse direct, faceau practic parte dinFranta. ~i mai important era ca in Algeriaexis-tau peste un milion de oameni cu stramo~ifrancezi -coloni~tii -care nu doreau sa se

cunoscut~ sub numele de Ghana. Orice iluziea Marii Britanii de a fi o putere mondial~ afost spulberat~ de criza Canalului de Suez din1956, .cand Marea Britanie ~i Franta s-aufolosit de un r~zboi israeliano-egiptean pen-tru a reocupa Canalul de Suez, fiind apoi for-tate s~ se retrag~ umilitor sub presiunea SUA.Cuvintele "imperialism" ~i "colonialism" auajuns s~ desemneze abuzul unui sistem dedominatie Invechit.

De asemenea, devenea clar c~ decoloni-zarea nu afecta interesele economice ale MariiBritanii In Africa. Prin urmare, discursul din1960 al primului ministru britanic Harold

278 AX n X

Istorie universal~ 74- IMPERlI EUROPENE INDEPARTATE Istorie universal~ 94- MAREA BRlTANIE DUPi\. !\i\.ZBOI