CHEMAREA NYELEPCIUNII - bisericabeteltortona web/Chemarea intelepciunii, studii in cartea... ·...

CHEMAREA "NYELEPCIUNII

1

Chemarea "nyelepciunii

2

Prefayq

PREFAYQ

Motto: Un proverb este un discurs de ‘nyelepciune redus la o singurq frazq, o laturq de adevqr care scknteiazq.>

Rar mi s-a ’ntkmplat sq simt cq o carte <se scrie singurq>! Aw putea asemqna alcqtuirea acestei cqryi cu participarea la un joc de

<puzzle.> Timp de ckteva luni de zile am admirat felul ’n care fragmentele presqrate ’n aceastq extraordinarq carte a <proverbelor> se grupeazq pen-tru a da ’n final peisajul unei desqvkrwite oferte de ’nyelepciune.

Cknd am pornit sq culeg material pentru scrierea acestui comentariu, am cumpqrat ckteva cqryi scrise ’naintea mea de alyii. Mi-am dat seama cq ele se pot ’mpqryi ’n douq categorii: comentariile ’n care autorii fac paradq de propria lor <’nyelepciune>, iar textul proverbelor apare doar ca trimitere ’n subsolul capitolelor, wi comentarii ’n care proverbele sunt gru-pate tematic, fqrq nici un fel de lqmurire.

M-am hotqrkt sq gqsesc o cale de mijloc wi am grupat proverbele pe teme, dar le-am adqugat wi scurte lqmuriri, destinate sq fie un fel de <rame de tablou>, care sq nu fure privirea, ci doar sq scoatq ’n evidenyq conyi-nutul.

M-a ajutat mult faptul cq am colecyionat timp de mulyi ani <maxime wi cugetqri> care m-au ’nckntat wi care mi-au luminat calea. Am avut astfel la ’ndemknq <argintul> necesar pentru ’ncadrarea <aurului venit din partea lui Dumnezeu:

<Un cuvknt spus la vremea potrivitq este ca niwte mere de aur ’ntr-un cowuley de argint> (Prov. 25:11).

De obicei, o carte este scrisq cu scopul de a ’nvqya pe alyii. Cu cartea aceasta a fost altfel. Pot spune cq cel care a ’nvqyat cel mai mult am fost eu ’nsumi. Dacq voi reuwi sq vq transmit mqcar o parte din ’nvqyqturile primite de mine, bucuria wi misiunea mea vor fi ’mplinite.

Proverbele sunt concluzii scurte scoase din experienye ’ndelungate. Maximele sunt pastile de bun simy condensat folosite la tratarea bolilor de caracter. Culorile pqlesc, temple ajung ‘n ruinq, imperiile se prqbuwesc, dar cuvintele ‘nyelepyilor dqinuiesc peste secole.

Mulyumesc pastorilor Aurelian Popescu, Liviu Yiplea wi Ioan Gug pen-tru ’ncurajarea wi ajutorul dat la apariyia acestei lucrqri.

"i sunt recunoscqtor sorei Sabina {urmbrand pentru ’ndemnul adesea repetat: <Sq nu te oprewti din scris! Ai un dar wi o misiune ...>

Daniel Branzai

3

Prefayq

4

Prefayq

Cuprins

1. O privire de ansamblu 4.Proverbele wi Biblia - Proverbele wi Psalmii - Proverbele wi Biserica primarq - Proverbele wi Isus Christos - Proverbele wi specificul rimei ’n poezia ebraicq - Proverbele wi umorul educativ

2. Proverbele lui Solomon ? 15.O analizq a conyinutului - Cheia Proverbelor: frica de Domnul

3. Strigqrile ‘nyelepciunii 25.Proverbele wi destinatarii cqryii - Proverbele ca ofertq de ’nyelepciune - Cele trei strigqri ale ’nyelepciunii - De ce doar trei strigqri ale ’nyelepciunii?

4. "nyelepciunea wi nebunia 35.Nebunia ca o formq de alterare a personalitqyii - Nebunia ’n manifestqrile ei specifice - Dialogul ’nyeleptului cu nebunul

5. "nyeleptul ’n sine ’nsuwi 43."nyeleptul se teme de Dumnezeu - "nyeleptul crede ’n providenya divinq - "nyeleptul se ’ncredinyeazq ’n mkna Domnului - "nyeleptul primewte sfaturile divine - "nyeleptul se ferewte de rqu - "nyeleptul wtie cum sq se poarte cu ceilalyi - "nyeleptul wtie ce sq aleagq - "nyeleptul cautq tovqrqwia ’nyelepyilor - "nyeleptul ckwtigq suflete - "nyeleptul este rqsplqtit

6. "nyeleptul ’n familie 61.Cum sq gqsewti o nevastq potrivitq? - Cum sq gqsewti un soy potrivit? - Cum sq fii o soyie bunq? - Cum sq fii un soy bun? - Cum sq fim pqrinyi ’nyelepyi? - Cum sq fi un copil ’nyelept?

7. Inyeleptul wi prietenii sqi 87."nyelepciunea prieteniilor - Secretul prieteniilor - Valoarea prieteniilor - "nyeleptul ’wi alege cu grijq prietenii - Prieteni de care sq te ferewti - Prieteni pe care trebuie sq-i cauyi - Cum poyi pqstra o prietenie? - Cum se rezolvq problemele ’ntre prieteni?

8. "nyeleptul ‘n domeniul financiar 101.Cum poyi dobkndi bani? - Ce poyi face cu banii? - Ce nu poyi face cu banii?

9. "nyeleptul ‘n poziyii de cinste 115.Proverbele ’mpqrayilor - Prerogativele ’mpqrayilor - Poveye pentru <’mpqrayi>

10. "nyeleptul ’n subordonare 129.Slujewte cu ’nyelepciune - Slujewte cu rkvnq - Slujewte cu teamq - Slujewte cu nevinovqyie - Slujewte cu modestie - Nu cquta sq te autopromovezi - Fii rqbdqtor wi potolit ’n vorbire - Fii priceput la daruri

11. "nyelepciunea ’n suferinye 133.Suferinya este o parte integrantq a vieyii - Suferinya este o unealtq ’n mkna lui Dumnezeu - Suferinya este uneori doar ambalajul unei binecuvkntqri - Suferinya nu trebuie sq curme optimismul credinyei

12. "nyelepciunea moderayiei materiale 145.

5

Prefayq

"nyelepciunea moralq - Moderayia materialq - Nu umbla dupq bogqyie - Nu confunda averea cu siguranya zilei de mkine - Roagq-te Domnului pentru pkinea de fiecare zi - "ncrede-te ’n Domnul pentru viaya de fiecare zi

13. "nyelepciunea smereniei 151.Falsitatea <poziyiilor> sociale - Falsitatea <distracyiilor> care ascund drama unei vieyi lipsite de sens wi valoare - Falsitatea hainelor scumpe - Falsitatea nqdejdii de viitor - Certitudinea judecqyii divine

14. "nyelepciunea castitqyii 157.O problemq de creayie - O viayq curatq - O primejdie <dulce> cu urmqri amare - O povayq ’nyeleaptq - O hoyie de douq ori vinovatq - O hainq religioasq pentru un strqvechi pqcat - O temq mereu actualq

15. "nyelepciunea celor ce nu beau alcool 163.<Realizqrile> alcoolului - Beyia este o formq de nebunie voluntarq - Beyia este pqgubitoare - Beyia este degradantq - Beyia este ’nwelqtoare - Bquturile alcoolice ’n Biblie - "n prescripyiile jertfelor - "n interdicyiile slujbelor preoyewti - "n interdicyia pentru Nazirei - "n practica socialq - "n viciile fiilor neascultqtori pedepsiyi cu moartea - "n <cqderile> celor alewi - "n condamnqrile profeyilor - "n interdicyia datq urmawilor lui Recab - "n minunile Domnului Isus - Beyia aparyine trecutului pqcqtos - Beyia este dovada trqirii ’n firea pqmknteascq - Beyia este un subiect de disciplinq bisericeascq - Beyia trebuie lepqdatq de cei ce-L awteaptq pe Domnul - Un sfat pentru beyivi

16. "nyelepciunea celor care nu cuvkntq 171."mpotriva lqcomiei - "mpotriva dezmqyului - "mpotriva neorknduielilor sociale - Patru principii pentru progres - "mpotriva mkndriei

17. "nyelepciunea caracterului 181.Importanya caracterului - Semnificayia caracterului - Cum poyi cunoawte caracterul cuiva? - Caracterul ne determinq acyiunile

18. "nyeleptul la ’nchinare 189.Importanya pocqinyei - Importanya unei alegeri clare wi categorice - Importanya unei relayii personale proaspete cu Dumnezeu - Importanya credinciowiei

19. "nyelepciunea wi pasivitatea 195."nyelepciunea este activq - "nyelepciunea este perseverentq - "nyelepciunea ’nfqptuiewte - "nyelepciunea ’mbogqyewte

6

1.

O PRIVIRE DE ANSAMBLU

Proverbele wi Biblia“mpreunq cu cartea lui Iov, cartea Psalmilor wi cartea Eclesiastului,

cartea Proverbelor desqvkrwewte grupul cqryilor numite pe scurt <de ‘nyelepciune.>

<Cuvintele gurii unui om sunt ca niwte ape adknci;izvorul ’nyelepciunii este ca un wuvoi care curge ’ntr-una> (Prov. 18:4).

<Sfaturile ’n inima omului sunt ca niwte ape adknci,dar omul priceput wtie sq scoatq din ele> (Prov. 20:5).

Aceastq extraordinarq ofertq de ‘nyelepciune este awezatq chiar ’n inima Bibliei, la o distanyq aproximativ egalq de cele douq coperte ale ei.

Proverbele wi Psalmii“n mod special Proverbele fac pereche cu cartea Psalmilor. Ambele

subliniind cele douq direcyii de comunicare dintre Dumnezeu wi oameni. Psalmii ne vorbesc despre inima omului care se ridicq ‘nspre Dumnezeu din mijlocul tuturor situayiilor imaginabile, iar Proverbele coboarq ‘nyelepciunea cereascq ‘n cotidianul terestru. Psalmii urcq, iar Proverbele coboarq.

Dacq ayi fi numit sq conduceyi un ceas de rugqciune wi n-ayi avea prea mult timp de pregqtire, din ce carte a Bibliei ayi citi? Fqrq nici o ‘ndoialq, din cartea Psalmilor!

Dar dacq ayi avea tot timpul pe care-l doriyi ca sq vq pregqtiyi pentru un ceas de rugqciune din ce carte ayi citi textul inspirativ. Tot din cartea Psalmilor!

7

O privire de ansamblu

Chiar wi fqrq sublinierea mea, fiecare dintre noi wtia intuitiv cq Psalmii ne-au fost lqsayi ca <scqri> pe care ‘nvqyqm sq ne ridicqm ‘nspre tronul slqvilor cerewti.

Proverbele wi Biserica primarq.Puyini dintre noi mai wtiu cq Biserica primarq a hotqrkt sq preia de la

evrei tradiyia conform cqreia Proverbele sunt cartea de ‘nvqyqturq zilnicq. Ayi observat ‘nsq cq aceastq carte (ne’mpqryitq ‘n originalul ebraic) a fost divizatq de crewtini ‘n 31 de capitole! De ce tocmai 31? Pentru cq maximul de zile dintr-o lunq este 31! Fiecare capitol este destinat sq fie o <poryie> de ‘nyelepciune care trebuie luatq zilnic ca tratament pentru crewterea ‘n evla-vie.

Unul din cei mai cunoscuyi evangheliwti ai Americii povestewte ce rol important a jucat cartea Proverbelor ‘n formarea sa interioarq. Cknd era sq plece la oraw pentru studii universitare, tatql squ, care era predicator wi obiw-nuia sq-l skckie cu <predicile> mustrqtoare de acasq, l-a chemat ‘n birou pen-tru o ultimq <stare de vorbq.> Copilul se awtepta sq asculte stoic o ultimq <predicq>, dar, ‘n mod surprinzqtor, tatql i-a propus un tkrg: <Eu mq angajez sq-yi trimit ‘n fiecare lunq bani de buzunar, dacq tu promiyi sq citewti ‘n fiecare zi ckte un capitol din cartea Proverbelor. Pleci acum de acasq wi vei fi departe de pqrinyii tqi. Vreau sq te dau pe mkna celui mai bun pedagog cu putinyq. Ce zici, accepyi?>

Entuziasmat de posibilitatea primirii unor fonduri suplimentare, copi-lul a acceptat wi ... a trecut prin universitate cheltuind bani cu ‘nyelepciunea adunatq din paginile acestei cqryi extraordinare.

Ce extraordinar ar fi dacq fiecare dintre noi am reveni mqcar un an la practica Bisericii primare? Ce sqnqtowi am fi ‘n credinyq dacq am lua zilnic o dozq de <antibiotice wi vitamine spirituale> din ckte un capitol al Proverbe-lor!

Proverbele wi Isus Christos“n primele capitole ale cqryii Proverbelor, ‘nyelepciunea nu este doar o

calitate a intelectului, ci este prezentatq drept o Persoanq! Ea strigq, ceartq, cheamq, ameninyq, oferq wi hotqrqwte (Prov. 1:20-32; 8:1-36; 9:1-12). Trimi-terea awezatq sub versetul 22 din capitolul 8 ne ‘ndeamnq sq comparqm aceastq <‘nyelepciune> cu <Cuvkntul> din Ioan 1:1, termen sub care aposto-lul “l prezintq pe Christos:

<Domnul m-a fqcut cea dintki dintre lucrqrile Lui, ‘naintea celor mai vechi lucrqri ale Lui. Eu am fost awezatq din vewnicie, ‘nainte de orice ‘nceput, ‘nainte de a fi pqmkntul> (Prov. 8:22-23).

<La ‘nceput era Cuvkntul wi Cuvkntul era cu Dumnezeu wi Cuvkntul era Dumnezeu. ... Toate lucrurile au fost fqcute prin El; wi nimic din ce a fost fqcut, n-a fost fqcut fqrq El> (Ioan 1:1,3).

8


O altq trimitere plasatq sub versetul 30 din capitolul 8 al Proverbelor ne ‘ndeamnq sq vedem ‘n <‘nyelepciunea> despre care se vorbewte pe Fiul lui Dumnezeu identificat ‘n Matei 3:17 wi Coloseni 1:13:

< ... wi ‘n toate zilele eram desfqtarea Lui> (Prov. 8:30).

<Wi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: <Acesta este Fiul Meu prea iubit, ‘n care “mi gqsesc plqcerea> (Mat. 3:17).

<El ne-a izbqvit de sub puterea ‘ntunerecului wi ne-a strqmutat ‘n “mpqrqyia Fiului dragostei Lui> (Col. 1:13).

Alte trimiteri awezate sub versetul 1 din capitolul 9 al Proverbelor ne ‘ndeamnq sq recunoawtem ‘n casa <ziditq> de ‘nyelepciune Biserica ziditq de ‘nsuwi Domnul Isus:

<“nyelepciunea wi-a zidit casa ...> (Prov. (9:1).< ... voi zidi Biserica mea ...> (Mat 16:18).

O altq extraordinarq asemqnare cu Christos o gqsim ‘n Proverbe 9:5, sub care gqsim o trimitere la jertfa mkntuitoare descrisq ‘n Isaia 53 wi ‘n Ioan 6:27:

<Veniyi de mkncayi din pkinea mea wi beyi din vinul pe care l-am amestecat!> (Prov. 9:5)<Voi toyi cei ‘nsetayi, veniyi la ape, chiar wi cel ce n-are bani! Veniyi wi cumpqrayi bucate, veniyi wi cumpqrayi vin wi lapte, fqrq bani wi fqrq platq! (Is. 55:1)<Lucrayi nu pentru mkncarea pieritoare, ci pentru mkncarea care rqmkne pentru viaya vewnicq wi pe care v-o va da Fiul omului> (Ioan 6:27).

“n cazul acesta, cartea Proverbelor devine wi mai importantq, ca un fel de <‘ntrupare> a lui Isus Christos ‘nainte de ‘ncarnarea prin pkntecele fecioarei Maria!

Cartea Proverbelor este glasul aceluiawi Fiu al lui Dumnezeu care le-a vorbit <alewilor Sqi> ‘n perioada Vechiului Testament. Ea este o anticipare a 'ntklnirii cu Christos, <care a fost fqcut de Dumnezeu pentru noi 'nyelepciune, neprihqnire, sfinyire wi rqscumpqrare> (1 Cor. 1:30; conform lui 1 Cor. 1:22-24).

Evreii au fost ‘ndemnayi sq-L asculte la fel de mult cum ni s-a spus wi nouq prin Pavel:

< ... dacq vei lua aminte la ‘nyelepciune, ... dacq o vei cquta ca argintul wi vei umbla dupq ea ca dupq o comoarq ...> (Prov. 2:3-4).< ... sq cunoascq taina lui Dumnezeu Tatql, adicq pe Christos, ‘n care sunt ascunse toate comorile ‘nyelepciunii wi ale wtiinyei> (Col. 2:3).

Am regretat de multe ori cq n-am avut privilegiul de a fi ‘n numqrul celor care l-au auzit personal pe Isus din Nazaret, care au mers cu El wi care L-au vqzut rezolvknd ‘nyelept problemele vieyii de fiecare zi. Cknd am ‘nyeles ‘nsq cq “l pot auzi vorbindu-mi din cartea Proverbelor wi cq de acolo mq ‘nvayq cum sq mq port ‘ntr-o sumedenie de situayii posibile, mi-am dat

9


seama ce mult m-am pqgubit neglijknd sq citesc sistematic aceastq carte! Cel ce ne vorbewte prin cartea Proverbelor este Cel prin care au fost fqcute toate lucrqrile desqvkrwite ale dumnezeirii:

<Am fost nqscutq cknd ’ncq nu erau adkncuri,nici izvoare ’ncqrcate cu ape;am fost nqscutq ’nainte de ’ntqrirea munyilor,’nainte de a fi dealurile,cknd nu era ’ncq nici pqmkntul, nici ckmpiile,nici cea dintki fqrkmq din pulberea lumii. (atomul?)Cknd a ’ntocmit Dumnezeu cerurile, eu eram de fayq;cknd a tras o zare pe faya adkncului,cknd a pironit norii sus,wi cknd au ykwnit cu putere izvoarele adkncului,cknd a pus un hotar mqrii, ca apele sq nu treacq peste porunca lui,cknd a pus temeliile pqmkntului,eu eram mewterul Lui, la lucru lkngq El,wi ’n toate zilele eram desfqtarea Lui,jucknd ne’ncetat pe rotocolul pqmkntului Squ,wi gqsindu-mi plqcerea ’n fiii oamenilor.Wi acum, fiilor, ascultayi-mq,cqci ferice de ceice pqzesc cqile mele!Ascultayi ’nvqyqtura, ca sq vq faceyi ’nyelepyi,wi nu lepqdayi sfatul meu.Ferice de omul care m-ascultq,care vegheazq zilnic la poryile mele,wi pqzewte pragul uwii mele> (Prov. 8:24-34).

Proverbele wi specificul rimei din poezia ebraicqCa wi banii cu douq feye, ca wi concluzia necesarq din douq aspecte con-

trare, maximele vin deobicei ‘n perechi. Lucrul este evident mai ales atunci cknd citewti <proverbele> Bibliei.

Rima proverbelor evreiewti este datq de <paralelismul> ideilor. Afirmayia din primul vers este sau ‘ntqritq sau ’n contrast cu cel de al doilea. Se formeazq astfel <cuplete> care gqzduiesc alternative posibile. Existq trei feluri de astfel de paralelisme:

1. Paralelismul repetitivAfirmayia din primul vers este scoasq ’n relief prin repetarea ei cu alte

cuvinte ’n cel de al doilea vers:

<Pedepsele sunt pregqtite pentru batjocoritori,

10


wi loviturile pentru spinqrile nebunilor> (Prov. 19:29).

2. Paralelismul antitetic (contrastant)Afirmayia din primul vers este scoasq ’n relief prin comparayia cu

adevqrul contrar:

<Lumina celor neprihqniyi arde voioasq,dar candela celor rqi se stinge> (Prov. 13:9).

3. Paralelismul sinteticAfirmayia din primul verset este amplificatq ’n cel de al doilea:

<Frica pe care o insuf lq ’mpqratul este ca rqgetul unui leu,cine ’l supqrq, pqcqtuiewte ’mpotriva sa ’nsuwi> (Prov. 20:2).

Este interesant sq observqm cq mai toate cercetqrile moderne consa-crate inteligenyei au ajuns la concluzia cq factorul principal nu-l constituie <coeficientul de inteligenyq> sau abilitatea de a gkndi abstract. Cel mai important factor care determinq inteligenyq este capacitatea de a gkndi ‘n <alternative posibile>. De fapt, toatq tehnologia informaticii, esenya lim-bajelor de calculatoare, este bazatq pe aceastq alternanyq ’ntre <da> wi <nu>. Din punctul acesta de vedere, cartea Proverbelor dovedewte ‘ncq o datq cq <Autorul> ei divin este Cel mai desqvkrwit <‘nvqyqtor>, care wtie cum ne-a fqcut wi cum sq ne stimuleze gkndirea.

Felul ‘n care se balanseazq afirmayiile ‘ntre perechile de versuri este un fel de exerciyiu de deprindere a gkndirii ‘n alternative posibile. Nu este de mirare cq aceastq carte a fost manualul atktor generayii de copii ai lui Dumnezeu.

Proverbele wi umorul educativCartea Proverbelor formuleazq sfaturi comice, paradoxale privind

modalitatea de abordare a nebunilor, sugerknd faptul cq degeaba ar aborda reguli precise, neexistknd doi nebuni identici:

<Nu rqspunde nebunului dupq nebunia lui, ca sq nu semeni wi tu cu el.>

Dar ‘n versetul imediat urmqtor apare urmqtorul sfat:

<Rqspunde ‘nsq nebunului dupq nebunia lui, ca sq nu se creadq ‘nyelept!> (Prov. 26:4-5).

11


Privitq din acest punct de vedere, cartea Proverbelor are ca scop sq corecteze filosofia de viayq a cititorilor ei - ‘ntorckndu-i de la viaya dezordo-natq wi superficialq (vezi Prov. 12:11; 28:19) la vieyuirea ‘n evlavie (<frica de Domnul>). Ideal este ca faptele noastre ‘nyelepte sq izvorascq dintr-un respect plin de admirayie wi de adorare fayq de Dumnezeu.

Cartea Proverbelor este o carte a umorului educativ. Fqrq a fi o carte a rksului, cqci comicul nu datoreazq nimic rksului, dupq cum batjocura se deosebewte de ironie, aceastq culegere de maxime moralizatoare stkrnewte mintea wi ‘ncqlzewte inima. De fapt, comicul apare numai atunci cknd posibilitatea tragicului este inerentq. Nu existq tragic ‘n afara comicului wi nici invers. Cartea Proverbelor este deyinqtoarea unei comori de astfel de situayii ale ridicolului naturii umane, aflate mereu la limita tragicului. <Nebunia> este prezentatq drept <o femeie gqlqgioasq wi proastq>, ‘ntr-o ima-gine ce mustewte de comicul situayional, vizualizabil ‘ntr-o fracyiune de secundq, ca o poveste cu tklc. Ea spune cq:

<Apele de furat sunt dulci wi pkinea luatq pe ascuns este plqcutq>,

dar urmeazq precizarea:

<Acolo sunt moryii wi oaspeyii ei sunt ‘n locuinyele moryilor> (Prov. 9:14-18).Tknqrul care merge spre pqcat este <ca boul care se duce la mqcelqrie,

ca pasqrea care dq buzna ‘n lay, fqrq sq wtie cq o va costa viaya, pknq ce sqgeata ‘i va strqpunge ficatul>. Chiar dacq drumul pqcatului este acoperit cu <smirnq, aloe, wi scoryiwoarq> rqmkne totuwi <drumul care duce spre locuinya moryilor> (Prov. 7:7-27).

Comicul de situayie este de multe ori surprins ‘n momentul ‘n care ajunge la limita tragicului:

<Pentru o femeie curvq, omul ajunge de nu mai rqmkne deckt cu o bucatq de pkine.Poate cineva sq ia foc ‘n skn, fqrq sq i se aprindq hainele? Sau poate sq meargq cineva pe cqrbuni aprinwi, fqrq sq-i ardq picioarele?> (Prov. 6:26-28).

Un tipar al comicului ajuns la limita tragicului transpare din pildele tri-mise pe adresa <lenewului>. Lenewul este tipul omului care se aflq mereu la limitq, pe linia subyire ce desparte bunqstarea comodq de nenorocire (Prov. 6:9-11). Comparayii hilare definesc starea de lenevie, iar ilaritatea se pro-duce tot prin ‘mbinarea acyiunii cu contrariul ei:

<Cum este oyetul pentru dinyi wi focul pentru ochi, awa este lenewul pentru cel care ‘l trimite> (Prov. 10:26).

“n nota de umor este cuprinsq wi <femeia frumoasq wi fqrq minte> care <este ca un inel de aur ‘n rktul unui porc> (Inelul de aur wi rktul porcului au o

12


incompatibilitate de calitate; unul aparyine sferei <‘nalte, apreciate>, iar celqlalt, mai ales pentru vechii evrei care nu mkncau carne de porc, consi-derat <necurat>, aparyine categoriei <dispreyuitului, josnicului>). - (Doru Pop)

<Proverbele> aratq viaya awa cum este, nu awa cum am vrea noi sq fie. Din nefericire, mulyi oameni se ‘nwealq singuri, ‘ncercknd sq trqiascq ‘ntr-o lume pe care wi-o creeazq singuri, ca rezultat al imaginayiei wi preferinyelor personale:

<Multe cqi pot pqrea bune omului, dar la urmq se vqd cq duc la moarte> (Prov. 14:12).

Ateul creeazq o lume ‘n care nu existq Dumnezeu. Credinciosul neas-cultqtor de Dumnezeu creeazq o lume ‘n care Dumnezeu este prea mare wi prea departe ca sq se intereseze de fiecare faptq a noastrq. Omul care chel-tuiewte mai mult deckt ckwtigq, creiazq o lume imaginarq ‘n care nu existq posibilitatea falimentului. Cel ce mqnkncq prea mult wi nu face miwcare preferq sq trqiascq ‘ntr-o existenyq ‘n care atacul de cord nu existq sau i se ‘ntkmplq ‘ntotdeauna <altuia>. Cel lenew ‘wi justificq lipsa de activitate cre’nd o lume a pericolelor imaginare:

<Lenewul zice: <Afarq este un leu, care m-ar putea ucide pe uliyq!> (22:13; 26:13).

“n lumea realq ‘nsq, ‘n lumea <proverbelor>, realitatea este cq toate faptele noastre au consecinye reale - poate nu imediate, dar ‘n orice caz, inevitabile. Astfel, cheltuiala necugetatq duce la probleme financiare, ‘mbuibarea duce la probleme de sqnqtate, imoralitatea duce la probleme personale wi de familie, iar necinstea duce la ruinq. O astfel de lume a con-secinyelor inevitabile nu este prea plqcutq. Totuwi, majoritatea omenilor trqiesc ‘n ea, nu ‘n lumea fanteziei. Cartea Proverbelor a ales sq li se adreseze acestor oameni wi sq descopere cq realitatea ultimq este prezenya lui Dumnezeu ‘n viaya noastrq. Din aceastq cauzq, fondul wi motivayia de bazq a tuturor acyiunilor noastre de viayq trebuie sq fie: evlavia (<frica de Domnul>).

"ntr-una din revistele tipqrite la Cluj, Vis\] Ferenc scria: <Umorul wi sfinyenia nu sunt elemente incompatibile, atkt timp ckt ele sunt ’nyelese din perspectiva adevqrului wi harului dumnezeiesc. Vechiul wi Noul Testa-ment nu rqmkn niwte compendii de texte ‘ncruntate wi ameninyqtoare, iar personajele umane din istoria credinyei (regele David, ‘nyeleptul Solomon, Iov sau, mai tkrziu, apostolul Pavel, Ioan Chrisostomul, Francisc din Assisi, ori Martin Luther) nu sunt ‘ncununate de un nimb de sfinyenie ‘mbufnatq. Adevqrata pietate nu exclude buna dispoziyie, ci chiar o presu-pune.>

Veselia este binevenitq. Dumnezeu nu este awa de plicticos cum “l cred unii. Nu a fqcut oare el ca pisica sq-wi alerge singurq coada?

13


Sfknta Scripturq ’nyelege buna dispoziyie ca un factor fertilizator. Cei ce <strqbat valea plkngerii> o prefac <’ntr-un loc plin de izvoare.> Aceastq bunq dispoziyie vine din contactul nemijlocit cu Dumnezeu, unica sursq cre-atoare a universului: <Toate izvoarele mele sunt ’n Tine> (Psalm 87:7).

"n aceiawi publicayie, Dragomir Bojan, scrie: <De fapt, pietatea psalmilor este veselie care provoacq la dans stelele strqlucitoare, munyii cei moroc-qnowi, ceaya, grindina, animalele, copiii, vkrstnicii; ‘ntreaga creayie devine parte a unei hore cultice, universale. “n multe adunqri crewtine, seriozitatea wi sobrietatea este confundatq cu morocqneala, cu ‘ncruntarea sprkncenelor wi cu bombqneala nemulyumitq, oarecum o cqutare perpetuq dupq bkrnele din ochii celorlalyi.

Cuviowii care yin mofturowi la distanyq umorul, nu pe Dumnezeu “l iau ‘n serios, ci propriile lor realizqri, adicq pe ei ‘nwiwi. <Vopsesc mormkntul>, spune Isus.

Zkmbetul este un <semn> al unei stqri interioare de comfort, de armo-nie. Un zkmbet, ca wi o floare, ‘ntinde o punte ‘ntre oameni, ‘nlesnewte bunele relayii. <Nu fii mai catolic deckt Papa>, spune omul din popor. <Nu fii prea neprihqnit>, spune Eclesiastul. Fii normal, natural, echilibrat. Bucurq-te cu cei ce se bucurq wi ‘ntristeazq-te cu cei ce plkng. Oamenii cu simyul umorului sunt cei mai cqutayi, dar sq nu uitqm cq umorul poate fi grosolan, deocheat, cqznit, involuntar, sqnqtos, sarcastic, negru sau fin, de calitate. Glumele pot fi sqrate wi ... nesqrate. Caracterul este cel care ne con-troleazq zona afectivq. El dq tonul. Fqrq rayiune, din rks nu mai rqmkne deckt maimuyqreala.

Mi-a plqcut foarte mult aceastq analizq ironic pqtrunzqtoare facutq de Andrei Plewu: <Crewtinismul este prea ades identificat de intelectualii <lumi-nayi> cu o religie a cenuwiului lqcrqmos, cu o filosofie mohorktq sufocatq de culpabilitate, sckrbq de lume wi teamq de iad. De asemenea, existq destui crewtini care ‘nyeleg sq-wi exprime evlavia adoptknd glasul stins, cqutqtura pleowtitq wi care, citind mereu pasaje din Scripturq wi din sfinyii pqrinyi, reco-mandq indispoziyia ca virtute cardinalq. Rksul neruwinat, al trivialitqyii, al deriziunii lumewti nu poate compromite wi anula, cu neantul lui, marea temq a bucuriei crewtine. Marii duwmani ai celui care ‘wi cautq mkntuirea sunt acedia wi disperarea. “mpotriva lor, umorul este o unealtq perfectq, dacq este supravegheat de o inimq dreaptq wi cuviincioasq. “n definitiv, adevqratul crewtin se distinge tocmai prin capacitatea de a rkde de lucruri de care ‘ndeobwte, nu rkde nimeni: moartea wi demonul.>

14

2.

15


16

Proverbele lui Solomon ?

PROVERBELE LUI SOLOMON ?

Cartea aceasta nu trebuie judecatq dupq volum, ci dupq imensitatea ‘nyelepciunii pe care o gqzduiewte. Mii de volume din biblio-tecile lumii nu ne pot ajuta, toate la un loc, ckt ne poate ajuta aceastq singurq carte.

Autorul nevqzut al cqryii este Dumnezeu, iar priceperea ei, dewi nqscutq 'n sferele ceru-lui este destinatq sq revoluyioneze viaya tere-strq. "n aceastq carte avem de a face cu mult mai mult deckt cu o culegere de <proverbe>.

Textul cqryii 'l menyioneazq pe Solomon drept autor la ‘nceputul fie-cqreia din cele trei secyiuni ale ei (1:1; 10:1; 25:1). Despre Solomon wtim deja cq a fost autorul a 3.000 de proverbe wi a 1.005 ckntqri (1 "mp. 4:32). Nici un om din Israel nu a fost mai potrivit sq editeze o carte de 'nyelep-ciune ca acest Solomon. El s-a rugat Domnului pentru 'nyelepciune (1 "mp. 3:5-9) wi a primit-o awa cum nu i-a mai fost datq nici unui om din istorie (1 "mp. 4:29-31). Strqlucirea gkndirii lui l-a fqcut celebru 'n lumea de atunci wi a atras admirayia celor veniyi de la mari depqrtqri ca sq-l vadq wi sq-l asculte (1 "mp. 4:34; 10:1-13,24).

Contribuyia lui Solomon la ridicarea Israelului a fost imensq. Capacitatea lui de sintezq, intuiyia wi clarviziunea lui sunt wi astqzi proverbiale. Asta nu 'nseamnq cq tot ceea ce a scris Solomon a fost produsul lui nemijlocit. El 'nsuwi ne spune cq i-a plqcut sq zqboveascq 'ndelung asupra 'nyelepciunii rqspkndite de scrierile altora: <Pe lkngq cq Eclesiastul a fost 'nyelept, el a mai 'nvqyat wi wtiinya pe popor, a cercetat, a adkncit wi a 'ntocmit un mare numqr de zicqtori. Eclesiastul a cqutat sq afle cuvinte plqcute, wi sq scrie 'ntocmai cuvintele adevqrului> (Ecles. 12:9-10). Prin aceasta, el a recunoscut cq 'nyelepciunea nu este monopolul unui sin-gur om, ci este darul fqcut de Dumnezeu oamenilor: <Cuvintele 'nyelepyilor sunt ca niwte bolduri; wi, strknse la un loc, sunt ca niwte cuie bqtute, date de un singur stqpkn> (Ecles. 12:11).

Data: Aproximativ 931 '.Ch. Capitolele 25-29 ale cqryii au fost culese de <oamenii lui Ezechia> wi adqugate cqryii lui Solomon (715 - 686 ‘.Ch.).

Proverbele - O analizq a conyinutuluiCulegerea aceasta de proverbe nu este o carte unitarq, ci o colecyie de

scrieri despre ‘nyelepciune. S-ar prea putea ca pe lkngq Solomon, cartea sq cuprindq wi colecyii din proverbele wi pildele altor oameni folosiyi de

17


Dumnezeu pentru rqspkndirea ‘nyelepciunii. Din aceastq cauzq, anumite secyiuni conyin sfaturi universal valabile, iar altele doar sfaturi pentru anu-mite persoane aflate ‘n circumstanye specifice.

La prima privire, dupq scurta introducere de la ‘nceput, cartea este compusq din patru secyiuni distincte: Proverbele lui Solomon, Cuvintele “nyeleptului, Cuvintele lui Agur wi Cuvintele lui Lemuel.

Privit ‘n ansamblu, tot materialul cqryii intrq ‘n categoria <proverbelor> sau <pildelor> date pentru <cunoawterea ‘nyelepciunii wi ‘nvqyqturii>. “n amqnunt ‘nsq, dupq cum sunt mai mulyi autori, tot awa existq wi deosebiri ‘n motivayia wi destinayia unora dintre pasaje.

De exemplu, <Cuvintele “nyeleptului> sunt o colecyie de sfaturi destinate unui priny mowtenitor wi au ca scop transmi-terea unor lecyii elementare de abilitate wi comportament politic, precum wi un ‘ndemn la <curqyirea comportamentu-lui> pentru cel destinat sq devinq reprezentantul lui Iehova pe tronul Israelului. Unii comentatori analizeazq aceastq secyiune ca pe un comentariu practic la Decalogul mozaic, dar, la o privire mai atentq, ea trateazq pericolele wi ispitele inevitabile care-l pasc pe acela

care este awezat pe tronul yqrii.Putem spune deci, cq ‘n primele 29 de capitole ale cqryii, ‘ntklnim

ckteva serii de proverbe, din care unele sunt scrise pentru Solomon, iar altele sunt scrise de cqtre Solomon. Iatq cum aratq structura cqryii:

- 1:1- 6 - Introducere, - 1:7-9:18 - Cuvintele “nyeleptului, pentru Solomon. Pentru un priny wi

pentru un ‘mpqrat. Este folositq adresarea la persoana a II-a: <fiul meu>, <tu>, <yie>, <al tqu>. Apare <mama>.

- 10:1-19:19 - Proverbele lui Solomon, pentru toyi. Sunt scrise pentru persoana a III-a: <El>, <al lui>, etc.

- 19:20 - 24:34 - Proverbe pentru Solomon, pentru un priny wi un ‘mpqrat. Este folositq adresarea la persoana a II-a: <fiul meu>, <tu>, <yie>, <al tqu>.

- 25:1 - 26:28 - Proverbele lui Solomon, pentru toyi. <Strknse de oamenii lui Ezechia.> Sunt scrise pentru persoana a III-a: <El>, <al lui>, etc.

- 27:1 - 29:27 - Proverbe pentru Solomon, pentru un priny wi un ‘mpqrat. Este folositq adresarea la persoana a II-a: <fiul meu>, <tu>, <yie>, <al tqu>.

- 30:1 - 31:31 - <Cuvintele lui Agur> wi <Cuvintele lui Lemuel>, pentru Solomon. Pentru un priny wi pentru un ‘mpqrat. Este folositq adresarea la persoana a II-a: <fiul meu>, <tu>, <yie>, <al tqu>. Apare <mama>.

18


“ntre cele douq categorii de proverbe existq o deosebire evidentq. Cele scrise pentru Solomon alcqtuiesc un sistem de educayie princiarq, ‘n timp ce proverbele scrise de cqtre Solomon sunt mult mai variate ca preocupare wi scop, extinzkndu-se la viaya wi comportamentul fiecqrui israelit al vremii.

1:1- 6a - IntroducereTitlul cqryii este awezat ‘n cel dintki rknd al ei: <Pildele lui Solomon.>

Scopul cqryii este enunyat foarte limpede: pentru <cunoawterea ‘nyelepciunii wi ‘nvqyqturii>, pentru ‘nyelegerea cuvintelor minyii, pentru cqpqtarea ‘nvqyqturilor de bun simy, de dreptate, de judecatq wi de nepqr-tinire; ca sq dea celor ne’ncercayi agerime de minte, tknqrului cunowtinyq wi chibzuinyq, - sq asculte ‘nsq wi ‘nyeleptul wi ‘wi va mqri wtiinya, wi cel priceput, wi va cqpqta iscusinyq - pentru prinderea ‘nyelesului unei pilde sau al unui cuvknt adknc> (Prov. 1:2-6a).

1:7 - 9:18 - Cuvintele “nyeleptului. Dintr-o grewealq a masoreyilor, ‘nceputul acestei secyiuni a fost grewit

plasatq ‘n versetul 6b: <“nyelesul cuvintelor ‘nyelepyilor (oameni, ‘nvqyq-tori) wi al cuvintelor lor cu tklc>.

“ntreaga secyiune se compune din cincisprqzece mici discursuri adresate de un ‘nvqyqtor sau tatq cqtre discipolul mai tknqr: 1:8; 1:10; 2:1; 3:1; 3:11: 3:21; 4:1; 4:10; 4:20; 5:1; 5:20; 6:1; 6:20; 7:1; 8:1).

Tema generalq a secyiunii este enunyatq ‘n 1:7: <Frica Domnului este ‘nceputul wtiinyei, dar nebunii nesocotesc ‘nyelepciunea wi ‘nvqyqtura.>

Principala avertizare este despre pericolul <femeilor strqine>. Sub aceastq numire putem identifica atkt femeile din afara graniyelor Israelu-lui, ckt wi pe femeile din Israel, care wi-au prostituat castitatea. Iatq caracte-risticile acestei femei imorale:

- ea ‘ntrebuinyeazq vorbe ademenitoare (2:16)- ea este necredincioasq bqrbatului tinereyii ei (2:17)- ea poate pqrea religioasq, dar este apostatq (2:17)- ea oferq iluzia bucuriei vieyii, dar rqspkndewte ‘n fapt moartea

(2:18,19). Acesta este primul din cele cinci pasaje dedicate acestui subiect (2:16-

19; 5:1-23; 6:23-35; 7:4-27; 9:13-18).Majoritatea femeilor <strqine> din Israel proveneau din popoarele

‘nvecinate. Asta nu ‘nsemna ‘nsq cq toate evreicele erau <cinstite>. Imorali-tatea a fost una din decqderile poporului Israel (Osea 4:11-14). “n cartea Proverbelor, avertismentele ‘mpotriva <femeilor> strqine sunt ‘ndreptate ‘mpotriva tuturor femeilor care wi-au stricat umbletul neprihqnit. Este evi-dent cq, ‘n istoria lui Israel, <femeile strqine> din afara graniyelor Israelu-lui, needucate ‘n stricteyea sfinyeniei din Legea mozaicq, au produs o contaminare care a dus la mari catastrofe. Aduceyi-vq aminte de cursa

19


‘ntinsq evreilor de fetele din Moab (la sfatul lui Balaam, ele i-au atras ‘n idolatrie), de necazurile pe care le-a avut Samson cu Dalila wi de decadenya pe care a adus-o ‘n yarq Izabela, nevasta lui Ahab. “n alte pasaje, <fiul> este avertizat despre pericolul <pqcqtowilor> - acei oameni strqini care nu-L cunow-teau pe adevqratul Dumnezeu. Ei se purtau ca duwmani ai neprihqnirii, iubeau rqzboiul wi erau ‘nclinayi cqtre fqrqdelege. <Fiul> este sfqtuit sq nu intre ‘n astfel de alianye periculoase.

Secyiunea se ‘ncheie cu douq capitole (8 wi 9) ’n care ‘nyelepciunea este personificatq wi ‘wi strigq mesajul chemqrii cqtre toyi.

“nyelepciunea cere consacrare din partea celui ce o cautq. El trebuie sq o socoteascq mai presus deckt <aurul, argintul wi mqrgqritarele>, <Nici un lucru de prey nu se poate asemui cu ea>(8:10-11). “nyelepciunea este prezen-tatq drept o condiyie absolut necesarq celui ce guverneazq:

<Prin mine ‘mpqrqyesc ‘mpqrayii wi dau voievozii porunci drepte. Prin mine ckrmuiesc dregqtorii wi mai marii, toyi judecqtorii pqmkntului> (Prov. 8:15-16).

<“nyelepciunea> este prezentatq ‘n antitezq cu <nebunia>. Autorul ne recomandq <frica de Domnul> (sau evlavia, cum ‘i spunem noi astqzi).

Pknq ‘n acest punct, proverbele nu amintesc deloc numele sau expe-rienyele lui Solomon. Este clar cq aceastq secyiune cuprinde <sfaturi> wi <‘nvqyqturi> care i-au fost transmise ‘mpqratului ‘n devenire de cqtre <‘nyelepyii> sqi dascqli.

10:1-19:19 - Proverbele lui Solomon. Chiar wi faptul cq ‘ntklnim acest titlu la ‘nceputul capitolului 10 ne

sugereazq cq ceea ce a fost scris pknq aici nu este produsul lui Solomon. Aceste proverbe sunt adresate oamenilor ‘n general wi acoperq o gamq foarte mare de situayii.

19:20 - 24:34 - Proverbe pentru Solomon. Reintrqm ‘n atmosfera <lecyiilor> primite de Solomon ‘n cadrul

pregqtirii lui pentru urcarea la tronul Israelului. Destinatarului i se spune <fiule> (19:27), wi <‘mpqratul> (20:2,8,26,28; 21:1; 22:11). Acestea sunt <cuvintele ‘nyelepyilor> (‘nvqyqtori) (22:17; 24:23). Adresarea cu numirea <fiule> apare de wase ori (19:27; 23:15,19,26; 24:13,21). Principiile practice sunt aplicate specific unuia chemat sq guverneze printre oameni. “nyelepci-unea este din nou prezentatq ca fiind mai preyioasq deckt bogqyiile (22:1,4). Frica de Domnul este prezentatq ca o garanyie a succesului:

<Rqsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogqyia, slava wi viaya> (Prov. 22:4).

<Frica de Domnul duce la viayq,

20


wi cel ce o are, petrece noaptea sqtul,fqrq sq fie cercetat de nenorocire> (Prov. 19:23).

Prinyul mowtenitor are privilegiul de a <sta la masq cu unul dintre cei mari> (23:1), dar este ‘ncq sub autoritatea ‘mpqratului (24:21).

El trebuie sq ‘nveye de pe acum ‘ndatoririle administrative (20:8,26,28; 21:3; 22:11) wi sq-wi pregqteascq inima pentru o guvernare ireprowabilq:

<Iatq ce mai spun ‘nyelepyii: <Nu este bine sq ai ‘n vedere faya oamenilor la judecqyi.> - Pe cine zice celui rqu: Tu ewti bun!> ‘l blastqmq popoarele wi-l urqsc neamurile. Dar celor ce judecq drept le merge bine wi o mare binecuvkntare vine peste ei.> (Prov. 24:23-25).

Ne ‘ntklnim iarqwi cu avertismente ‘mpotriva <femeii stricate> (22:14; 23:27,33), iar neprihqnirea wi ‘nyelepciunea sunt prezentate ca fiind mult mai de prey deckt bogqyiile (20:15; 21:6; 23:4).

25:1 - 26:28 - Proverbele lui Solomon. Awa cum spune textul, aceastq secyiune conyine alte proverbe ale lui

Solomon, <strknse de oamenii lui Ezechia, ‘mpqratul lui Iuda> (25:1). Proba-bil cq acewtia au cercetat biblioteca de la Ierusalim wi au selectat din docu-mente lucruri pe care Solomon, wi poate wi David, le-au spus pentru binele ‘mpqrqyiei (25:2-7). Nu trebuie sq uitqm cq David wi Solomon au ‘ncurajat foarte mult producyiile literare ‘n Israel. Oamenii lui Ezechia au avut din ce sq selecteze ...

- 27:1 - 29:27 - Proverbe pentru Solomon. Fqrq nici un fel de introducere specialq, revenim la cuprinsul <lecyiilor> pregqtitoare pentru domnie. Ne re’ntklnim cu formula <fiule> (27:11). Este evident cq majoritatea prover-belor au aplicabilitate directq ‘n sfera guvernqrii (28:2, 6-8, 16; 29:4,12,14,26).

30:1-31:31 - Cuvintele lui Agur wi ale lui LemuelCa sq ‘nyelegem perspectiva <cuvintelor ‘nyelepyilor> este necesar sq

yinem minte ckteva lucruri:(1) - Termenul <pqrinte> este adesea folosit ‘n Biblie pentru a identi-

fica un <‘nvqyqtor> (2 Regi 2:12; 6:21; 13:14 (conform lui Jud. 17:10; 18:19) wi a ajuns sq fie aplicat preponderent Rabinilor evrei.

(2) - Termenul <fiu> este aplicat <discipolului, ‘nvqyqcelului> (1 Sam. 3:6,16; 1 Regi 20:35; 2 Regi 2:3,5,7,15). “n ckteva cazuri, profeyii din yarq au ‘nfiinyat <wcoli profetice>, iar elevii au purtat numele de <fii ai prooro-cilor>. Numirea sugereazq ascultarea wi cinstea pe care trebuiau sq le acorde elevii <pqrinyilor> lor spirituali. “n acest context, remarcayi regretul exprimat de <fiul> din cartea Proverbelor, pentru o situayie ‘n care nu a

21


<ascultat>: <Cum am putut sq n-ascult glasul ‘nvqyqtorilor mei wi sq nu iau aminte la cei ce mq ‘nvqyau?> (Prov. 5:13).

(3) - Numirile: <pqcqtowi>, <cei rqi>, <cei nelegiuiyi> sunt termeni folosiyi ‘n Israel pentru identificarea pqgknilor din alte popoare, al cqror exemplu nu trebuia urmat de copiii lui Dumnezeu (Is. 13:11; 14:5; Ps. 9:5; 26:5; Prov. 3:33; 28:4,28; 29:2). “n contextul educayiei unui priny mowtenitor, sfaturile interzic alianyele cu conducqtorii nayiunilor ‘nconjurqtoare, dar ‘n con-textul nayional, termenul se poate aplica tuturor oamenilor care au pqrqsit calea cea <bunq> wi <dreaptq>.

(4) - <Femeia strqinq> identificatq ‘n original prin <zarah> wi <no\riah>(5:20; 6:24), este ‘n majoritatea cazurilor dintre neamurile pqgkne. Alipirea de o astfel de femeie duce inevitabil la o deslipire de Dom-nul. O astfel de femeie poate fi ‘nsq wi o evreicq din yarq care wi-a pqrqsit <vrednicia>.

Aceste <cuvinte ale ‘nyelepyilor> folosite pentru educarea mowtenitorilor la tron urmeazq planul poruncilor pentru ‘mpqrat, date de Dumnezeu ‘n anticiparea din Deuteronom 17:14-20.

Ridicat ’ntre copiii lui Israel, ‘mpqratul trebuia sq respecte anumite reguli:

a. - <Sq n-aibq un mare numqr de cai> dupq moda Egiptenilor.b. - <Sq n-aibq un numqr mare de neveste, ca sq nu i se abatq inima> de la

Dumnezeu.c. - <Sq nu strkngq mari grqmezi de argint wi de aur>.d. - <Sq scrie pentru el o copie a legii wi s-o citeascq ‘n toate zilele vieyii lui, ca

sq ‘nveye sq se teamq de Domnul, Dumnezeul lui>.e. - Sq facq toate acestea <ca sq nu se ‘nalye mai presus de frayii lui wi sq

aibq astfel multe zile ‘n ‘mpqrqyia lui, el wi copiii lui, ‘n mijlocul lui Israel>.Deuteronom 7:2-5 adaugq la acestea porunca lui Dumnezeu ca, odatq

intrayi ‘n yara Canaan, evreii sq nimiceascq cu desqvkrwire locuitorii yqrii wi chipurile lor idolatre, <sq nu ‘ncheie legqmknt cu ele> , <Sq nu se ‘ncuscreascq cu ele>, <cqci ar abate de la Mine pe fiii tqi wi ar sluji astfel altor dumnezei.>

“n secyiunile <cuvintelor ‘nyelepyilor>, prinyul mowtenitor era instruit sq se fereascq de practici care pot duce la apostazie religioasq wi, ‘n final, prqbuwire dinasticq.

Iatq ckteva exemple:- caii erau folosiyi ‘n bqtqlie, dar biruinya era <a Domnului> (Prov.

21:31).- pericolul contaminqrii cu femeile strqine apare mai peste tot (Prov.

2:16; 6:24; 7:5)- aurul, argintul wi pietrele scumpe sunt declarate inferioare <fricii de

Domnul> (Prov. 3:16; 8:18,19; 22:1-4; 23:4,5; 27:24; 28:6-8).- ascultarea wi ‘mplinirea legii este un semn de ‘nyelepciune. Cel care le

pqrqsewte, nu poate aduce jertfe plqcute (Prov. 6:20-23; 28:4-9; 29:18).

22


- supunerea fayq de Dumnzezeu este lqudatq wi rqsplqtitq cu lungirea zilelor (Prov. 3:2,16; 4:10; 9:11).

- prieteniile wi alianyele cu <cei rqi>, dintre Neamuri wi dintre nelegiuiyii yqrii sunt denunyate wi condamnate (Prov. 1:10-15; 6:1; 20:26; 3:30,31; 4:14-17).

Din pqcate, awa cum wtim, tknqrul priny n-a respectat ‘n totul aceste recomandqri ale <‘nyelepyilor.> Cknd a ajuns pe tron, la ‘nceput Solomon a wtiut sq aleagq bine wi a cerut Domnului <‘nyelepciune>, nu aur, faimq sau zile lungi wi ‘mbelwugate. Mai tkrziu ‘nsq, ‘mpqratul s-a lepqdat el ‘nsuwi de <‘nyelepciunea> descrisq ‘n proverbe wi s-a prqbuwit ‘n neascultare. Con-secinya nefastq este descrisq ‘n 1 Regi 11:1-2:

<“mpqratul Solomon a iubit multe femei strqine, afarq de fata lui Faraon; Moabite, Amonite, Edomite, Sidoniene, Hetite, care fqceau parte din Neamurile despre care Dumnezeu zisese copiilor lui Israel: <Sq nu intrayi la ele, wi nici ele sq nu intre la voi, cqci v-ar ‘ntoarce negrewit inimile ‘nspre dumnezeii lor.> De acele neamuri s-a alipit Solomon, tkrkt de iubire.>

Expresia <despre care zisese Dumnezeu copiilor lui Israel ...> este o trimi-tere clarq la textele din Exod 34:16 wi Deut. 7:3-4. Lucrurile interzise au ajuns sq se ‘ntkmple. Iatq ce citim mai departe:

<Cknd a ‘mbqtrknit Solomon, nevestele i-au aplecat inima spre alyi dumnezei; wi inima nu i-a fost ‘n totul a Domnului, Dumnezeului squ, cum fusese inima tatqlui squ David. Solomon s-a dus dupq Astartea, zeiya Sidonie-nilor wi dupq Milcom, urkciunea Amoriyilor. Wi Solomon a fqcut ce este rqu ‘naintea Domnului, wi n-a urmat ‘n totul pe Domnul, ca tatql squ David. Atunci Solomon a zidit pe muntele din faya Ierusalimului un loc ‘nalt pentru Chemow, urkciunea Moabului, pentru Moloc, urkciunea fiilor lui Amon. Awa a fqcut pentru toate nevestele lui strqine, care aduceau tqmkie wi jertfe dumnezeilor lor> (1 Regi 11:4-8).

“ntr-o altq neascultare fayq de ceea ce dorea sq facq Dumnezeu cu Israelul, Solomon a cumpqrat wi adus ‘n yarq o mulyime de cai din Egipt (1 Regi 10:26-29; 9:19). Consecinya neascultqrilor lui a fost o pedeapsq nqpraznicq. Sentinya este notatq ‘n pasajul din 1 Regi 11:11-13. Dumnezeu a rupt ‘mpqrqyia de la fiul lui Solomon, Roboam, wi a dat-o slujitorului lui, Ieroboam. Din pricina lui David ‘nsq, Dumnezeu a lqsat ca douq seminyii sq fie credincioase urmawilor lui David la tron.

Ironia pedepsei este notatq ‘n sublinierea pe care Duhul lui Dumnezeu o face despre acest Roboam: <Mama sa se chema Naama, Amonita> (1 Regi 14:21,31). Nebunia lui Solomon a fost cq s-a ‘ncuscrit cu <femeile strqine> wi Dumnezeu i-a adus pedeapsa tot prin ele. Lecyia usturqtoare pe care i-a dat-o Dumnezeu lui Solomon a avut urmqri ‘n con-wtiinya evreilor. Amintirea tragediei lui Solomon l-a fqcut pe Ezra sq fie fqrq milq ‘n despqryirea iudeilor de <femeile strqine> care se furiwaserq iar-qwi, viclean, ‘n Israel (Ezra 9 wi 10; Neemia 13:23-28).

23


Am arqtat cu prisosinyq faptul cq aceastq carte a Proverbelor a apqrut ‘ntr-un context specific al ‘mpqrqyiei wi planului pe care-l avea Dumnezeu cu Israelul. O parte ‘nsemnatq a ei repetq lecyii pe care <prinyul> Solomon le-a primit de la <‘nyelepyii> sqi dascqli care-l pregqteau pentru domnie. Aceastq realitate nu trebuie ‘nsq sq ne facq sq credem cq ceea ce scrie ‘n cartea Proverbelor nu se mai potrivewte wi la viaya noastrq. Conyinutul aces-tor proverbe este potrivit wi pentru <fii> ‘mpqrqyiei de astqzi: <Voi ‘nsq sunteyi o seminyie aleasq, o preoyie ‘mpqrqteascq, un neam sfknt, un popor pe care Dumnezeu Wi l-a ckwtigat ca sq fie al Lui, ca sq vestiyi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din ‘ntuneric la lumina Sa minunatq> (1 Petru 2:9).

Cheia Proverbelor: frica de DomnulProverbele au fost scrise pentru a-i ajuta pe credinciowi sq-wi adknceascq evlavia (<frica de Domnul>) wi sq-i facq simyite efectele ‘n toate sferele de activitate ale vieyii. Cartea Prover-beleor ne spune cq toate evenimentele cotidiene sunt ocazii ‘n care trebuie sq facem alegeri, ‘nyelepte sau nebunewti, care ne aduc binecuvkntare sau dezastru. Totuwi, aceastq culegere nu este <un ghid practic pentru succes ‘n viayq>. Scopul ultim al cqryii este acela de a-L prezenta pe Dumnezeu drept Cel ce deyine autoritatea wi controlul absolut asupra

noastrq wi de a ne convinge cq trebuie sq ne asumqm responsabilitatea pen-tru atitudinile wi acyiunile noastre.

Conyinutul cqryii analizeazq modul profund ‘n care gkndurile oame-nilor le afecteazq comportamentul exterior. Cartea ‘mparte sfera gkndirii wi a acyiunilor ‘n douq categorii majore, strict dependente una de alta. Cali-tatea concluziilor wi acyiunilor noastre poate fi bunq sau rea, ‘n funcyie de ‘nyelegerea corectq sau grewitq a felului ‘n care se implicq Dumnezeu ‘n lumea de acum. <Nebunul> trqiewte <prostewte>, de parcq Dumnezeu nici n-ar exista. “nyeleptul umblq cu grijq, wtiind bine cq existq un Dumnezeu care va rqsplqti cu bine sau rqu fiecare dintre atitudinile wi acyiunile noastre:

<Cine nesocotewte Cuvkntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncq este rqsplqtit> (Prov. 13:13).

Aceiawi temq este reluatq de Solomon wi ‘n ‘ncheierea cqryii Eclesiastul:<Sq ascultqm dar ‘ncheierea tuturor ‘nvqyqturilor: <Teme-te de

Dumnezeu wi pqzewte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricqrui om. Cqci Dumnezeu va aduce orice faptq la judecatq, wi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rqu> (Ecles. 12:1).

24

3.

STRIGQRILE "NYELEPCIUNII

Destinate sq fie citite fragmentar, capitolele cqryii Proverbelor sunt ca niwte poryii zilnice de <multivitamine>. “n afara primelor capitole, care vorbesc despre <chemqrile ‘nyelepciunii>, restul cqryii nu trebuie studiat <‘n context>, ci parcurs de cititor ‘ntr-o citire continuq, wi, pe ckt posibil, memorat. “n cadrul studiului nostru vom face o abatere de la aceastq <realitate> exegeticq> wi vom cquta sq grupqm pe <teme> conyinutul Prover-belor.

Am fqcut awa ceva pe cknd conduceam orele de tineret ale Bisericii din Bethel, California. N-am sq uit niciodatq entuziasmul cu care fiecare wi-a ales ckte o <temq> din cele sugerate de mine wi au venit peste o sqptqmknq cu ckte un caiet ‘n care selectaserq toate versetele corespunzqtoare. N-am sq uit nici mqrturiile lor despre ckt de mult i-au ajutat proverbele sq-wi reevalueze pqrerile lor despre viayq wi despre importanya lucrurilor.

Proverbele wi destinatarii cqryiiScopul cqryii este enunyat foarte limpede:

<Pentru cunoawterea ‘nyelepciunii wi ‘nvqyqturii>, pentru ‘nyelegerea cuvintelor minyii, pentru cqpqtarea ‘nvqyqturilor de bun simy, de dreptate, de judecatq wi de nepqrtinire> (Prov. 1:2-3)

Cui ‘i este fqcutq aceastq ofertq? Din introducerea cqryii (Prov. 1:2-6a) aflqm cq destinatarii acestei iniyiative divine sunt:

- copiii - <ca sq dea celor ne’ncercayi agerime de minte>- tinerii - <tknqrului cunowtinyq wi chibzuinyq>, - cei cu experienya vieyii - <sq asculte ‘nsq wi ‘nyeleptul wi ‘wi va mqri wti-

inya>,

25

Strigqrile "nyelepciunii

- celor cu educayia facutq - <wi cel priceput, wi va cqpqta iscusinyq>.Cartea este un manual de ‘nyelepciune practicq destinat tuturor cate-

goriilor de vkrstq wi de pregqtire intelectualq. Ea are ca scop sq ne ‘nveye cum sq procedqm corect wi profitabil ‘n mai toate situayiile posibile wi cum trebuie sq ne purtqm cu cei care ne ‘nconjoarq.

Proverbele ca ofertq de ‘nyelepciune<Fiule, mqnkncq mierte, cqci este bunq,wi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.Tot awa wi ’nyelepciunea este bunq pentru suf letul tqu:dacq o vei gqsi, ai un viitor,wi nu yi se va tqia nqdejdea> (Prov. 24:13-14).

“nyelepciunea, definitq ca <abordare realisticq a problemelor vieyii> poate fi dobknditq pe douq cqi distincte:

A. Calea experienyei personale.Aceasta este calea celor ce vor sq ‘nveye <pe propria lor piele>. Ea are

douq dezavantaje majore. Primul, presupune irosirea unei mari pqryi din viayq ‘n cqutqri wi experimentqri nefructuoase. Al doilea, ea ne foryeazq sq simyim gustul amar al <grewelilor>. Experienya nu este cel mai bun ‘nvqyq-tor. Ea ne dq ‘ntki examenul wi numai dupq aceea ne predq lecyiile.

Din pqcate, aceastq cale este preferatq de majoritatea oamenilor. Mulyi nici nu apucq sq-wi termine <lecyiile>, sfkrwindu-wi viaya ‘ncq ‘n febra cqutqrilor fqrq rqspuns. Cknd, ‘n sfkrwit, ‘nvqyqm sq scoatem cel mai mult din viayq, observqm cq cea mai mare parte din viayq ... s-a dus.

Un ‘nyelept a spus: <“nvayq din grewelile altora; nu vei avea timp sq le faci tu pe toate.>

B. Calea ‘nvqyqrii de la alyii.Ea prezintq avantajul gqsirii unor <scurtqturi> spre rezolvqrile cqutate wi

ne ferewte de suferinyele experienyelor personale nereuwite. Bine’nyeles cq aceastq cale este net superioarq celei anterioare. Ea nu este ‘nsq apucatq de mulyi.

Nu poyi ’nvqya prea multe lucruri noi dacq n-asculyi deckt de tine ’nsuyi, iar dacq a ‘nvqya de la alyii este mai bine deckt a ‘nvqya din greweli proprii, atunci a cquta sq ‘nveyi de la cei mai ‘nyelepyi este deja o dovadq de ‘nyelepciune. Cartea Proverbelor ne oferq posibilitatea de a fi ‘nvqyayi de ‘nsuwi Dumnezeu! Iatq de ce ne este atkt de importantq wi necesarq! “n loc sq ne irosim o mare parte a vieyii ‘n cqutqri personale putem merge direct la cartea Proverbelor. Citind Proverbele putem dobkndi cunowtinye inspirate direct de Dumnezeu wi verificate de generayiile de oameni care au trqit ‘naintea noastrq.

26


Un proverb este un discurs de ‘nyelepciune redus la o singurq frazq sau, cum spunea Cervantes ‘n <Don ~uijote>: <Un proverb este o pro-poziyie scurtq bazatq pe o experienyq ‘ndelungatq.>

Bine’nyeles cq aceastq ‘nyelepciune a Proverbelor este asimilatq ca rezultat al unei preocupqri susyinute:

<Fiule, dacq vei primi cuvintele mele, dacq vei pqstra cu tine ‘nvqyqturile mele, dacq vei lua aminte la ‘nyelepciune wi dacq-yi vei pleca inima la pricepere; dacq vei cere ‘nyelepciune, wi dacq te vei ruga pentru pricepere, dacq o vei cquta ca argintul, wi vei umbla dupq ea ca dupq o comoarq, atunci vei ‘nyelege frica de Domnul wi vei gqsi cunowtinya lui Dumnezeu. Cqci Domnul dq ‘nyelepciune; din gura Lui iese cunowtinyq wi pricepere. El dq izbkndq celor fqrq prihanq, dq un scut celor ce umblq ‘n nevinovqyie; ocrotewte cqrqrile neprihqnirii wi pqzewte calea credinciowilor Lui> (Prov. 2:1-6).

Ea este ‘nsq garantatq tuturor celor ce o vor cere cu credinyq: <Dacq vreunuia dintre voi ‘i lipsewte ‘nyelepciunea, s-o cearq de la

Dumnezeu care dq tuturor cu mknq largq wi fqrq mustrare, wi ea ‘i va fi datq> etc. (Iacov 1:5-8).

Cine apucq pe aceastq cale este mai fericit deckt marea majoritate a oamenilor.

Cele trei strigqri ale ‘nyelepciuniiCartea Proverbelor ‘ncepe cu o veste extraordinarq: <Dumnezeu vrea

sq stea de vorbq cu oamenii!! “nyelepciunea Lui este accesibilq tuturor ace-lora care vor sq asculte!!>

Aceiawi realitate este trkmbiyatq wi ‘n cartea lui Iov: <Dumnezeu vor-bewte ‘nsq cknd ‘ntr-un fel, cknd ‘ntr-altul, dar omul nu ia seama> (Iov 33:14).

Primele 9 capitole ale cqryii Proverbelor cuprind trei strigqri ale ‘nyelepciunii, trei chemqri ‘ndreptate spre oameni.

Cine citewte cu atenyie va observa cq, din punctul de vedere al lui Dumnezeu, ‘nyelepciunea se adreseazq unei omeniri ‘mpqryite ‘n trei cate-gorii distincte: cei newtiutori (naivi sau <prowti> datoritq lipsei de expe-rienyq), cei nebuni wi cei batjocoritori.

Un fin analist al psihologiei umane observa aceleawi trei categorii atunci cknd a spus cq <existq unii care nu wtiu wi wtiu cq nu wtiu, alyii care nu

27


wtiu wi nu-wi dau seama cq nu wtiu wi unii care nu wtiu wi cred cq le wtiu pe toate.>

Cei care <wtiu cq nu wtiu> sunt cei ce sunt numiyi ‘n cartea Proverbelor cei <naivi> (tradus ‘n romknewte prin cei <prowti>). Cei care <nu wtiu cq nu wtiu> sunt cei <nebuni> (lipsiyi de contact cu realitatea). Cei care <cred cq le wtiu pe toate> sunt cei <batjocoritori.>

Naivul“n categoria <naivilor> trebuie incluwi toyi aceia care nu wtiu pentru cq n-au avut ‘ncq ocazia sq afle. Lipsa lor de ‘nyelepciune nu se datoreazq <rea voinyei>, ci neinformqrii. Naivi sunt toyi copiii wi, ‘ntr-o oarecare mqsurq, toyi tinerii. Ei trebuie sq intre ‘n wcoala lui Dumnezeu wi sq asculte sfaturile ‘nyelepciunii divine. Tot <naivi> newtiutori trebuie considerayi wi aceia care wi-au trqit viaya ‘n afara influenyei

crewtine, <convertiyii>, nou nqscuyii duhovnicewti, oamenii care s-au ‘ntors la Dumnezeu dupq o viayq trqitq <dupq mersul lumi acesteia.> Apostolul Petru le dq acestora un sfat pqrintesc: <Lepqdayi dar orice rqutate, orice viclewug, orice fel de prefqcqtorie, de pizmq wi de clevetire; wi, ca niwte prunci nqscuyi de curknd, sq doriyi laptele duhovnicesc wi curat, pentu ca prin el sq crewteyi spre mkntuire, dacq ayi gustat ‘n adevqr cq bun este Domnul> (1 Petru 2:1-3).

Nebunul“n categoria <nebunilor> sunt ‘ncadrayi toyi aceia care trqiesc o viayq de

totalq confuzie. Ei <nu wtiu wi nici nu-wi dau seama cq nu wtiu>:

<Nebunia este o femeie gqlqgioasq, proastq wi care nu wtie nimic> (Prov. 9:13).

Nebunia este o afecyiune a sistemului nervos. Ea afecteazq centrul de interpretare al informayiilor primite din exterior. Fqcknd observayii corecte, un nebun ajunge ‘ntotdeauna la concluzii grewite. Organul lui de lucru, <mintea>, nu funcyioneazq cum trebuie.

<Nebunia este o bucurie pentru cel ce n-are minte> (Prov. 15:21). <La ce slujewte argintul ‘n mkna nebunului?

Sq cumpere ‘nyelepciunea? ... Dar n-are minte!> (Prov. 17:16).

<Biciul este pentru cal, frkul pentru mqgar,wi nuiaua pentru spinarea nebunilor> (Prov. 26:3).

<"nyelepciunea este prea ’naltq pentru cel nebun:

28


el nu va deschide gura la judecatq> (Prov. 24:7).Am cunoscut ‘n spitalul de boli ner-

voase din Bucurewti un tknqr care se cre-dea ... Napoleon! Din cknd ‘n cknd mq surprind wi pe mine ispitit de aceastq pqrere, ... dar eu reuwesc sq mq echili-brez repede. El ‘nsq nu putea, sqracul! Mintea lui confuzq ‘l cufundase ‘ntr-o realitate deformatq din care nu mai gqsea drumul de iewire. “n acelawi sens, cartea Psalmilor spune cq <ateii>, ‘n ciuda tuturor evidenyelor din jur despre existenya lui Dumnezeu, trqiesc ‘ntr-o lume <a lor>, alta deckt cea realq, refuzknd sistematic sq interpreteze corect iniyiativele prin care Dumnezeu ‘ncearcq sq se apropie de ei: <Al Domnului este pqmkntul cu tot ce este pe el, lumea wi cei ce o locuiesc!> spune Psalmul 24:1. Cel <nebun> nu vede ‘nsq acest lucru: <Nebunul zice ‘n inima lui: <Nu este Dumnezeu! S-au stricat oamenii, fac fapte urkte; nu este niciunul care sq facq binele> (Psalmul 14:1-2).

Aceastq realitate este deplknsq ‘n Noul Testament wi de apostolul Pavel: <“n adevqr, ‘nsuwirile nevqzute ale Lui, puterea Lui vewnicq wi dumnezeirea Lui, se vqd lqmurit, de la facerea lumii, cknd te uiyi cu bqgare de seamq la ele, ‘n lucrurile fqcute de El. Awa cq nu se pot dezvinovqyi. S-au fqlit cq sunt ‘nyelepyi wi au ‘nnebunit> (Rom. 1:20-21).

BatjocoritorulIatq o definiyie din cartea Proverbelor:

<Cel mkndru wi trufaw se cheamq batjocoritor:el lucreazq cu aprinderea ’ngkmfqrii> (Prov. 21:24).

Un om batjocoritor este un om cu un fals complex de superioritate. Fqrq sq se identifice cu vreuna din grupqrile lumii, el se crede dea-supra a tot wi a toate. El privewte cu disprey con-descent la toyi ceilalyi oameni. Dacq-l ‘ntrebi: <Ewti comunist?> ‘yi va rqspunde categoric: >Nu!> Dacq-l vei ‘ntreba: <Ewti capitalist deci?> ‘yi va rqspunde: <Nu.> Dacq-l vei ‘ntreba: <Ewti asta sau cealaltq?> va continua sq-yi rqspundq arogant wi dispreyuitor: <Bine’nyeles cq nu!>

<Atunci, ce ewti?> Iatq o ‘ntrebare la care nu-yi va putea rqspunde, cqci un batjocoritor nu se poate identifica cu nimic; el este un mare zero, un balon de sqpun, un hohot inconwtient de rks rostit la jumqtatea cqderii ‘n

29


neantul prqpastiei. Neatins, neatawat wi neabordabil, batjocoritorul ‘wi este siewi propriul mormknt; cavou impozant al goliciunii sterile.

<Batjocoritorului nu-i place sq fie mustrat,de aceea nu se duce la cei ’nyelepyi> (Prov. 15:12).

<Un fiu ’nyelept ascultq ’nvqyqtura tatqlui squ,dar batjocoritorul n-ascultq mustrarea> (Prov. 13:1).

Cu o asemenea atitudine, nu este de mirare cq un batjocoritor este inca-pabil de progres:

<Batjocoritorul cautq ’nyelepciunea wi n-o gqsewte,dar pentru omul priceput wtiinya este lucru uwor> (Prov. 14:6).

Cu ckt un om wtie mai puyin, cu atkt este mai uwor de convins cq wtie totul. Iatq ckteva mostre de batjocoritori care au intrat ’n istorie prin pro-funda lor ... ignoranyq:

Alfred Zeltno, un faimos chirurg, scria ’n anul 1839: <"nlqturarea dure-rii din chirurgie este o himerq. Este absurd sq crezi cq vei putea opera fqrq ca pacientul sq simtq. Orice om vede cq o awa preocupare trebuie abando-natq.> "n vremea aceea, un alt chirug crewtin propunea folosirea ... clorofor-mului. El citise ’n cartea Genezei cq prima operayie din istoria lumii a fost fqcutq de Dumnezeu asupra lui Adam, dupq ce pacientul a fost ... adormit.

"n revista Harper^s {ee\l] se putea citi ’n 1902: <"n ciuda zvonurilor, ideia de a construi drumuri pentru folosul exclusiv al trqsurilor cu motor n-are nici un viitor.>

"n 1945, un om de wtiinyq de talia lui Vannevar Bush ’i spunea prewedin-telui Truman: <Bomba atomicq este o utopie. Awa ceva nu va exploda nicio-datq. V-o spun ca expert ’n materie de explozive.>

Cu doar o sqptqmknq ’nainte ca frayii {rite sq reuweascq primul zbor autopropulsat din lume, celebrul ziar american Ne[ }or\ Times publica un articol ’n care profesorul Langle], un alt pasionat al aparatelor de zburat era sfqtuit <sq ’nceteze risipa de bani wi de talent wi sq se apuce de lucruri mai folositoare. Viaya este scurtq wi el poate face pentru omenire lucruri incomparabil mai folositoare deckt sq ’ncerce cu tot dinadinsul sq ... zboare.>

Dumnezeu se pronunyq clar ’mpotriva batjocoritorilor wi le rqspunde pe limba lor:

<Blestemul Domnului este ’n casa celui rqu,dar locuinya celor neprihqniyi o binecuvinteazq.Cknd are a face cu cei batjocoritori,"wi bate joc de ei,dar celor smeriyi le dq har> (Prov. 3:33-34).

“n peisajul contemporan, categoria batjocoritorilor este populatq cu <agnostici>, <nihiliwti> wi oameni de mahala.

30


Cei dintki wi-au luat numele dela douq cuvinte din limba greacq care sugereazq <imposibilitatea> cunoawterii, caracterul iluzoriu al certitudinilor umane (a-gnozq= fqrq cunowtinyq). Un agnostic este un om care nu wtie dacq existq sau nu Dumnezeu, nu wtie dacq existq sau nu sufletul, nu wtie dacq existq sau nu viayq dupq moarte, nu crede cq existq cineva care wtie mai mult deckt el wi este convins cq a ‘ncerca sq afli ceva despre toate aces-tea este pur wi simplu o pierdere de timp. Un crewtin i-a spus odatq unui agnostic: <Dacq tu nu-L poyi gqsi pe Dumnezeu, ghici care dintre cei doi este cel ce s-a pierdut?> Rqspunsul vine de la sine: Nimeni nu este mai orb deckt cel ce nu vrea sq vqdq.

Nihiliwtii, sunt adepyii criticilor destructive. Demolknd toate celelalte sisteme de gkndire, ei nu sunt ‘n stare totuwi sq ofere ceva ‘n schimb. De aici wi numirea lor de <nihiliwti> (de la <nihil>=nimic). Nihiliwtii germani au produs climatul de nemulyumire generalq care a ‘nlesnit apariyia socia-lismului, wi mai tkrziu a comunismului.

Mahalagii sunt wmecherii de douq parale, iluwtri specialiwti ai ironiei distrugqtoare, certqreyii tulburi ai drumurilor care nu duc nicqieri. Iatq ce a scris Cristian Teodorescu despre acest teritoriu subuman care distruge asemenea ruginei marginea orawelor romknewti:

<Mahala> nu este doar un teritoriu, ci o stare de spirit. Mahalagiul modern e un ins care, ’n secret, nu preyuiewte nimic. Nu-i dispreyuiewte pe ceilalyi fiindcq li s-ar simyi superior, ci din pricinq cq, ’n subconstient, se dispreyuiewte pe el ’nsuwi. Nevoia lui de a murdqri tot ceea ce se aflq ’n jur i se trage de la sentimentul murdqriei ’n care se scaldq. Chiar dacq vre-melnic se aflq <la vedere>, mahalagiul e ros de sentimentul ratqrii wi de spaima cq n-are nimic <’n spate.> E slugarnic cu <puterea> chiar wi atunci cknd o criticq wi vede lumea doar ’n alb wi negru. Vocayia lui e aceea de turnqtor sau de lqudqtor cu simbrie.>

<"n afaceri, n-are cuvknt, furq wi, mai ales, ’wi bate joc de bani. Mai ’ntki ’wi cumpqrq mawinq de lux wi de-abia dupq aceea socotewte dacq are bani wi de casq. "wi trimite copiii la studii ’n strqinqtate, dar le aratq <cotul> pqrin-yilor sqi, care de-abia se tkrqsc din banii de pensie. Wi din pricinq cq ’wi simte inconsistenya personalq, scuipq la picioarele celor care sunt desem-nayi cu misii ’nalte, ca sq arate cq nu-i pasq de nimic. El nu analizeazq, ci spurcq, dacq-l ’ntrebi de convingeri, ’yi rkde ’n nas, iar dacq ’wi trqdeazq micile lui preferinye face din asta principiu, chiar dacq, pentru el, principi-ile nu sunt mai importante deckt wtergqtoarele de pantofi, ghete sau bocanci.>

<Cknd vine cel rqu, vine wi dispreyul;wi odatq cu ruwinea, vine wi ocara> (Prov. 18:3).

<Privirile trufawe wi inima ’ngkmfatq,aceastq candelq a celor rqi, nu este deckt pqcat> (Prov. 21:4).

31


De ce doar <trei> strigqri ale ‘nyelepciunii?“n primele 9 capitole ale cqryii Proverbelor ne sunt prezentate cele

<trei> strigqri ale ‘nyelepciunii. Cine le citewte cu atenyie, va observa cq ele nu sunt repetitive, ci restrictive. Cu fiecare <strigare> nouq, aria dialogului se restrknge.

Prin cea dintki strigare, Dumnezeu se adreseazq tuturor din cele trei categorii amintite mai sus:

<“nyelepciunea strigq pe uliye, ‘wi ‘nalyq glasul ‘n pieye; strigq unde e zarva mai mare: la poryi, ‘n cetate, ‘wi spune cuvintele ei: <Pknq cknd veyi iubi prostia, prowtilor? Pknq cknd le va plqcea batjocoritorilor batjocora wi vor ur’ nebunii wtiinya? “ntoarceyi-vq wi ascultayi mustrqrile mele!> etc. (Prov. 1:20-31).

Cea dintki strigare se ‘ncheie cu o promisiune:

<Cqci ‘mpotrivirea prowtilor ‘i ucide wi liniwtea nebunilor ‘i pierde; dar cel ce m-ascultq va locui fqrq grijq, va trqi liniwtit wi fqrq sq se teamq de vreun rqu> (Prov. 1:32-33).

Cu cea de a doua strigare, Dumnezeu se adreseazq numai la douq din categoriile amintite mai sus:

<Nu strigq ‘nyelepciunea wi nu-wi ‘nalyq priceperea glasul? Ea se aweazq sus pe ‘nqlyimi, afarq pe drum, la rqspkntii wi strigq lkngq poryi, la intrarea cetqyii, la intrarea poryilor: <Oamenilor, cqtre voi strig, wi spre fiii oamenilor se ‘ndreaptq glasul meu. “nvqyayi-vq minte prowtilor, wi ‘nyelepyiyi-vq nebunilor! Ascultayi cq am lucruri mari de spus wi buzele mi se deschid ca sq ‘nveye pe alyii ce este drept> (Prov. 8:1-6).

Wi aceastq strigare se ‘ncheie cu o promisiune:

<Cqci cel ce mq gqsewte, gqsewte viaya wi capqtq bunqvoinya Domnului. Dar cel ce pqcqtuiewte ‘mpotriva mea ‘wi vatqmq suf letul squ; toyi cei ce mq urqsc pe mine, iubesc moartea> (Prov. 8:35-36).

Care categorie de ascultqtori lipsewte din cea de a doua strigare? Batjo-coritorii!! Ei sunt cei dintki cu care Dumnezeu a renunyat sq mai vorbeascq. De ce? Pentru cq un dialog cu ei este imposibil. Ei sunt prea plini de ei ‘nwiwi ca sq mai poatq primi sfaturi wi de la alyii.

<Cel rqu ia o ’nfqyiware neruwinatq,dar omul fqrq prihanq ’wi ’mbunqtqyewte calea> (Prov. 21:29).

Pentru cq Biblia are acelawi Autor, ‘n Noul Testament Dumnezeu ne recomandq wi nouq aceiawi atitudine: <Sq nu dayi ckinilor lucrurile sfinte wi sq nu aruncayi mqrgqritarele voastre ‘naintea porcilor, ca nu cumva sq le calce ‘n picioare wi sq se ‘ntoarcq sq vq rupq> (Mat. 7:6).

Cea de a treia strigare este wi mai restrictivq:

32


<“nyelepciunea wi-a zidit casa wi-a tqiat cei wapte stklpi. Wi-a junghiat vitele wi-a amestecat vinul, wi-a pus masa. Wi-a trimis slujnicele wi strigq de pe vkrful ‘nqlyimilor cetqyii :

(este imposibil sq nu remarcqm asemqnarea de limbaj cu rostirile Domnului Isus din Evanghelii):

<Cine este prost, sq vinq ‘ncoace!> Celor lipsiyi de pricepere le zice: <Veniyi de mkncayi din pkinea meawi beyi din vinul pe care l-am amestecat! Lqsayi prostia wi veyi trqi wi umblayi pe calea priceperii!> (Prov. 9:1-6).

Wi cea de a treia strigare se ‘ncheie cu o promisiune:

<Prin mine yi se vor ‘nmulyi zilele wi yi se vor mqri anii vieyii tale. Dacq ewti ‘nyelept, pentru tine ewti ‘nyelept; dacq ewti batjocoritor, tu singur vei suferi> (Prov. 9:11-12).

Dupq ce a renunyat sq vorbeascq cu batjocoritorii, Dumnezeu abando-neazq dialogul wi cu nebunii. Iatq cum ‘wi motiveazq El atitudinea:

<Cel ce mustrq pe un batjocoritor ’wi trage disprey,wi cel ce cautq sq ’ndrepte pe cel rqu se alege cu ocarq.Nu mustra pe cel batjocoritor, ca sq nu te urascq> (Prov. 9:8).

<Dacq ewti batjocoritor, tu singur vei avea de suferit> (Prov. 9:12b).

Prostul, nebunul wi batjocoritorul ... Trei chemqri restrictive ... Rknd pe rknd, batjocoritorul cade la examen, iar nebunul pierde <sesiunea de toamnq>!

<Gkndul celui nebun nu este deckt pqcat,wi batjocoritorul este o sckrbq pentru oameni> (Prov. 24:9).

<Pedepsele sunt pregqtite pentru batjocoritori,wi loviturile pentru spinqrile nebunilor> (Prov. 19:29).

Singur <prostul>, adicq naivul neinstruit mai rqmkne ‘n wcoala lui Dumnezeu. El poate deveni <‘nyelept>, dacq va persevera wi se va supune sfaturilor primite:

<Dq ‘nyeleptului wi se va face wi mai ‘nyelept; ‘nvayq pe cel neprihqnit wi va ‘nvqya wi mai mult! “nceputul ‘nyelepciunii este frica de Domnul wi wtiinya sfinyilor este priceperea> (Prov. 9:9-10).

33


34

4.

"NYELEPCIUNEA WI NEBUNIA

Viaya este o necurmatq succesiune de alegeri ’ntre variante diferite, o serie de rqscruci la care trebuie sq facem decizii de care depind fericirea wi bunqstarea noastrq. Cartea Proverbelor ne avertizeazq asupra celei mai funda-mentale dintre alegerile noastre: alegerea ’ntre ’nyelepciune sau nebu-nie, ’ntre viayq wi moarte, ’ntre Dumnezeu wi Diavol (ca opozant al divinitqyii).

Fiecare om se nawte ’n aceastq cir-cumstanyq terestrq ’n care de alegerea noastrq depinde destinul nostru etern. Trqim toyi sub acelawi soare, dar n-avem toyi acelawi orizont.

Alegerea ’ntre ’nyelepciune (cele trei strigqri ale ei) wi nebunie este tema primelor nouq capitole ale cqryii.

Iatq ckteva considerente de ordin general, desprinse din felul ’n care ne prezintq Proverbele cadrul alegerilor noastre fundamentale.

Wi ’nyelepciunea wi nebunia ne cheamqNe nawtem ’ntr-o lume care este un ckmp de luptq ’ntre Dumnezeu wi

Diavol. "ncepknd cu primul Adam wi terminknd cu ultimul om de pe pla-netq, fiecare dintre noi suntem puwi ’n faya unei alegeri fundamentale: de partea cui vrem sq fim? Dumnezeu ne vrea cu gelozie pentru Sine, dar, ’ncq din Eden, Diavolul ne ispitewte sq trecem de partea lui.

Primele nouq capitole din cartea Proverbelor ilustreazq aceastq situ-ayie.

35

"nyelepciunea wi nebunia

<"nyelepciunea wi-a zidit casa, wi-a tqiat cei wapte stklpi. Wi-a junghiat vitele, wi-a amestecat vinul, wi-a pus masa.Wi-a trimis slujnicele wi strigq, de pe vkrful ’nqlyimilor cetqyii: ...> (Prov. 9:1-3; 1:20, 8:1; )

<Nebunia este o femeie gqlqgioasq,proastq wi care nu wtie nimic.Ea wade totuwi la uwa casei sale,pe un scaun, pe ’nqlyimile cetqyii,ca sq strige la trecqtorii care merg pe calea cea dreaptq: ...> (Prov. 9:13-15).

Wi una wi cealaltq au strigqri publice

<"nyelepciunea strigq pe uliye ...> (Prov. 1:20).

< ... strigq la trecqtorii care merg pe calea cea dreaptq> (Prov. 9:15).

Wi una wi cealaltq oferq ceva similarFiind ’n fond o <imitayie> apelurile nebuniei sunt lipsite de originali-

tate. Diavolul nu are puteri creatoare. El doar <falsificq> realitatea creatq de Dumnezeu.

"n aspectul lor exterior, ’nyelepciunea wi nebunia seamqnq:

<Cine este prost, sq vinq ’ncoace!> (Prov. 9:4).

<Cine este prost, sq vinq aici!> (Prov. 9:16).

Una oferq ’nsq viaya, iar cealaltq duce la moarte

<Veniyi de mkncayi din pkinea mea,wi beyi din vinul pe care l-am amestecat!lqsayi prostia, wi veyi trqi,wi umblayi pe calea priceperii!> (Prov. 9:5-6).

"n versurile de mai sus existq o extraordinarq asemqnare ’n limbaj cu oferta fqcutq de Domnului Isus ’n Noul Testament.

<Apele furate sunt dulci,wi pkinea luatq pe ascuns este plqcutq!>El nu wtie cq acolo sunt moryii,

wi cq oaspeyii ei sunt ’n vqile locuinyei moryilor> (Prov. 9:17-18).Odatq acceptatq, oferta nebuniei duce iremediabil la pedeapsq vewnicq:

<Multe cqi pot pqrea bune omului,dar la urmq se vqd cq duc la moarte> (Prov. 14:12).

<"nyelepciunea omului chibzuit ’l face sq vadq pe ce cale sq meargq,dar nebunia celor nesocotiyi ’i ’nwealq pe ei ’nwiwi> (Prov. 14:8).

<Omul care se abate de la calea ’nyelepciunii,se va odihni ’n adunarea celor moryi> (Prov. 21:16).

36


Nebunia ca o stare de alterare a personalitqyiiExistq natural wi existq imitayii, existq real wi existq caricatural, anor-

mal, deformat wi caraghios. "nyelepciunea este conformarea noastrq cu standardul etern stabilit de natura lui Dumnezeu. Nebunia, pe de altq parte, este o deviayie de la normal, o alternativq tragicq wi distrugqtoare.

<"nyelepciunea omului chibzuit ’l face sq vadq pe ce cale sq meargq,dar nebunia celor nesocotiyi ’i ’nwealq pe ei ’nwiwi> (Prov. 14:8).

"n Biblie, Psalmul 14 este o expunere a acestei teme. Nebunia este prezentatq drept un refuz premeditat wi deliberat al omului de a accepta realitatea awa cum este ea: o creayie a lui Dumnezeu ’mbibatq de prezenya Creatorului wi guvernatq de El:

<Nebunul zice ’n inima lui: <Nu este Dumnezeu!> (Ps. 14:1a)Urmarea acestei atitudini este invariabil o degenerare, o autodis-

trugere spiritualq wi eticq:<S-au stricat oamenii, fac fapte urkte;nu este niciunul care sq facq binele> (Ps. 14:1b).

"n bunqtatea Sa, Dumnezeu vrea sq recupereze persoanele afectate de aceastq maladie maleficq, dar ei refuzq:

<Domnul Se uitq de la ’nqlyimea cerurilor peste fiii oamenilor,sq vadq de este vreunul care sq aibq pricepere,wi sq caute pe Dumnezeu.Dar toyi s-au rqtqcit,toyi s-au dovedit niwte netrebnici;nu este nici unul care sq facq binele, nici unul mqcar.Wi-au pierdut mintea toyi cei ce sqvkrwesc fqrqdelegea,de mqnkncq pe poporul Meu, cum mqnkncq pkinea,wi nu cheamq pe Domnul? (Ps. 14:2-4).

Refuzut acestei <iniyiative de salvare divinq> ’i prqvqlewte pe oameni ’ntr-o veselie inconwtientq, ’ntr-o abandonare ’n trqiri pqcqtoase abuzive, ’ntr-o atitudine agresivq fayq de cei care ’ncq "i sunt credinciowi lui Dumnezeu. Ei se vor trezi din aceastq iluzorie stare de aiurealq, dar atunci va fi prea tkrziu. Soarta lor va fi pedeapsa vewnicq:

<Ei vor tremura de spaimq,cknd se va arqta Dumnezeu ’n mijlocul neamului neprihqnit.Rkdeyi voi de nqdejdea celui nenorocit ...dar scqparea lui este Domnul> (Ps. 14:5-6).

Nebunia ’n manifestqrile ei specificeMedicul se uitq la limbq wi vede dacq suntem sqnqtowi ‘n trup.

Dumnezeu se uitq la ce ne iese de pe limbq wi vede dacq suntem sqnqtowi ‘n suflet.

37


"n originalul ebraic, existq trei termeni folosiyi pentru manifestqrile nebuniei. Din lipsa unor corespondenye lingvistice adecvate, toyi acewti ter-meni au fost traduwi ’n romknewte prin termenul <nebunie.> Iatq care sunt cele trei manifestqri bolnqvicioase ale celor care-l pqrqsesc pe Dumnezeu:

1. Nebunul <|esil>Acesta este cuvkntul ebraic cel mai adesea ’ntklnit dintre cele trei wi

denumewte omul care ar putea fi ’nyelept, dar care a ales cu bunqwtiinyq sq treacq de partea nebuniei prostewti.

Un astfel de om ignorq ’nyelepciunea aflatq la ’ndemknq sub pretext cq vrea sq dobkndeascq o cunoawtere mai superioarq:

<"nyelepciunea este ’n faya omului priceput,dar ochii nebunului o cautq la capqtul pqmkntului> (Prov. 17:24).

El ar fi chiar gata sq cheltuiascq pentru investigayiile sale:

<La ce slujewte argintul ‘n mkna nebunului? Sq cumpere ‘nyelepciunea? ... Dar n-are minte!> (Prov. 17:16).

"n realitate ’nsq, un astfel de <nebun> se complace de minune ’n starea lui de ignoranyq, fiind chiar elocvent wi guraliv ’n faya tuturor celor ce vor sq-l asculte:

<Pknq cknd ...vor ur’ nebunii wtiinya?> (Prov. 1:22b).

<Nebunului nu-i este de ’nvqyqturq,ci vrea sq arate ce wtie el> (Prov. 18:2).

Nebunul se simte bine ’n starea lui de rqtqcire wi nu vrea sq o pqrqseascq:

<Cum se ’ntoarce ckinele la ce a vqrsat, awa se ’ntoarce nebunul la nebunia lui> (Prov. 26:11).

El este mereu pus pe ceartq wi cautq parcq ’nadins pedeapsa:

<Vorbele nebunului aduc ceartq,wi gura lui ’njurq pknq stkrnewte lovituri.Gura nebunului ’i aduce pieirea,wi buzele ’i sunt o cursq pentru suf let> (Prov. 18:6-7).

Dewi wtie cq riscq sq fie pedepsit, un nebun nu se poate opri din cqile sale:

<Pentru un nebun este o plqcere sq facq rqul> (Prov. 10:23).<Nebunul ’wi aratq toatq patima,dar ’nyeleptul o stqpknewte> (Prov. 29:11).

Nici mqcar pedepsele nu-l pot opri din cale:

<Sqrqcia wi ruwinea sunt partea celor ce leapqdq certarea,dar cel ce ia seama la mustrare este pus ’n cinste> (Prov. 13:18).

38


<O mustrare pqtrunde mai mult pe omul priceput deckt o sutq de lovituri pe cel nebun> (Prov. 17:10).

<Un om care se ’mpotrivewte tuturor mustrqrilor,va fi zdrobit deodatq wi fqrq leac> (Prov. 29:1).

Este evident cq un astfel de om nu este recomandat ca prieten. Cel mai adesea, este mai bine sq ne yinem departe de cqile lui:

<Mai bine sq ’ntklnewti o ursoaicq jefuitq de puii ei,deckt un nebun ’n timpul nebuniei lui> (Prov. 17:12).

Pentru cei ce nu-l pot evita, un astfel de om este o constantq sursq de suferinyq:

<Un fiu nebun aduce necaz tatqlui squ,wi amqrqciune celei ce l-a nqscut> (Prov. 17:25).

Destinul final pentru cel nebun este autodistrugerea. Wi atunci ’nsq, el nu se vede pe sine vinovat, ci dq vina pe alyii:

<Nebunia omului ’i sucewte calea,wi apoi ckrtewte ’mpotriva Domnului cu inima lui> (Prov. 19:3).

2. Nebunul <E[il>Termenul desemneazq o treaptq mai adkncq de decqdere deckt

<\esil>. La ’ncqpqyknarea ignorantq, un astfel de om adaugq wi prqbuwirea moralq. Orice om poate cqdea uneori ‘ntr-o grewealq, dar numai un nebun preferq sq rqmknq acolo. Un astfel de om se aruncq cu capul ’nainte ’n sfi-darea legilor lui Dumnezeu:

<Inima celor pricepuyi cautq wtinya,dar gura celor nesocotiyi gqsewte plqcerea ’n nebunie> (Prov. 15:14).

<Este o bucurie pentru cel neprihqnit sq facq binele,dar pentru cei ce fac rqul este o groazq> (Prov. 21:15).

Nebunia unui om este afiwatq de toate acyiunile sale:

<Orice om chibzuit lucreazq cu cunowtinyq,dar nebunul ’wi dq la ivealq nebunia> (Prov. 13:16).

El refuzq orice sfat, susyinknd cq nu existq o moralq <absolutq> wi cq fiecare este ’ndreptqyit sq facq ceea ce-i place:

<Calea nebunului este fqrq prihanq ’n ochii lui,dar ’nyeleptul ascultq sfaturile> (Prov. 12:15).

Chiar wi cknd este avertizat de pericolul unei vieyi trqite ’n neorkn-duialq, nebunul acesta ’wi <riscq> propria bunqstare pentru a-wi ’mplini plqcerile:

<"nyeleptul se teme wi se abate de la rqu,dar nesocotitul este ’ngkmfat wi fqrq fricq> (Prov. 14:16).

39


<"n gura nebunului este o nuia pentru mkndria lui,dar pe ’nyelepyi ’i pqzesc buzele lor> (Prov. 14:3).

<Cei nesocotiyi glumesc cu pqcatul> (Prov. 14:9).

Sqmknya aceasta de nebunie este prezentq ’n inima fiecqrui om. Ea tre-buie zmulsq prin disciplina aplicatq ’ncq din copilqrie:

<Nebunia este lipitq de inima copilului,dar nuiaua certqrii o va dezlipi de el> (Prov. 22:15).

Nebuniile tinereyii devin viciile de la maturitate wi ruwinea de la bqtrk-neye! Dacq nu este ’ndepqrtatq la timp, nebunia aceasta a firii pqmkntewti va rqmkne iremediabil legatq de inima omului:

<Pe nebun, chiar dacq l-ai pisa cu pisqlogul ’n piuq, ’n mijlocul grqunyelor,nebunia tot n-ar iewi din el> (Prov. 27:22).

3. Nebunul <Nabal>Acest termen este folosit numai de trei ori ’n textul Proverbelor. El

adaugq celor doi amintiyi anterior o greutate suplimentarq de nesimyire. Un astfel de om wi-a pierdut definitiv sensibilitatea wi bunacuvinyq. Lipsit de ruwine, el <se dq ’n spectacol> fqrq sq-wi dea seama ckt de caraghios este:

<Cuvintele alese nu se potrivesc ’n gura unui nebun> (Prov. 17:7).Un exemplu perfect de <nebunie extremq> ne este dat ’n cazul unui om

cqruia i se dusese vestea cq este lipsit de simyire: Nabal din cartea ’ntki a lui Samuel. Slugile lui Nabal ’i wtiau de fricq:

< ... wi el este awa de rqu ’nckt nimeni nu ’ndrqznewte sq-i vorbeascq> (1 Sam. 25:17).

Chiar wi nevasta lui Nabal, Abigail wtie ce fel de soy are: <Sq nu-wi punq domnul meu mintea cu omul acela rqu, cu Nabal, cqci,

cum ’i este numele, awa este wi el; Nabal (nebun) ’i este numele, wi el este plin de nebunie> (1 Sam. 25:25).

<Nabal> est tipul nebunului care refuzq orice fel de ’ndrumare. Uneori este un aspect al <revoltei adolescenyilor> la vkrsta periculoasq a intrqrii ’n viayq:

<Nesocotitul dispreyuiewte ’nvqyqtura tatqlui squ,dar cine ia seama la mustrare ajunge ’nyelept> (Prov. 15:5).

Dialogul ’nyeleptului cu nebunulUn autor modern a exclamat: <Cine vrea s-o scoatq la capqt cu nebunii?

Aceluia 'i lipsewte o doagq!>

<Nu vorbi la urechea celui nebun,cqci el nesocotewte cuvintele tale ’nyelepte> (Prov. 23:9).

40


Dupq o lungq wi, se pare, nerodnicq discuyie cu un t'nqr 'ncqpqy'nat care o luase razna, l-am auzit pe fratele Simion Cure spun'nd, cumva cu resemnare wi cu necaz: <De, sfaturi putem da, dar minte, nu!>

<Cknd se ceartq un ’nyelept cu un nebun,sq se tot supere sau sq tot rkdq, cqci pace nu se face> (Prov. 29:9)

Dewi dialogul dintre ’nyelepciune wi nebunie este ireconciliabil com-promis, existq situayii ’n care cei ’nyelepyi trebuie sq depunq mqrturie despre sqnqtatea credinyei ’n Dumnezeu wi despre posibilitatea salvqrii:

<Nu rqspunde nebunului dupq nebunia lui,ca sq nu semeni wi tu cu el. -Dar rqspunde nebunului dupq nebunia lui,ca sq nu se creadq ’nyelept> (Prov. 26:4).

Venit ca "nyelepciune ’ntrupatq la <plinirea vremii>, Domnul Isus a folosit aceastq ambivalenyq de atitudine ’n relayia Lui cu cqrturarii wi fariseii vremii. "n Matei 16:1-4, El stq de vorbq cu ei wi-i ’nfruntq mustrqtor, ’n timp ce ’n Matei 21:24-27 El refuzq sq dialogheze cu ei.

Orice discuyie cu acest soi de oameni dificili trebuie purtatq cu multq ’nyelepciune wi tact. Nu te pierde cu firea wi mai ales nu-yi pierde cumpqtul. Oricine a reuwit sq te enerveze, a reuwit sq te biruiascq.

Cknd te ceryi cu un nebun, asigurq-te cq nu face wi el la fel!Dewi ’ntklnirea cu <nebunii> acestei lumi este inevitabilq, colaborarea

wi asocierea cu ei trebuie evitatq:

<Cum nu se potrivesc zqpada vara,wi ploaia ’n timpul ceseriwului,awa nu se potrivewte slava pentru un nebun> (Prov. 26:1).

<Cel ce trimite o solie printr-un nebun,’wi taie singur picioarele, wi bea nedreptatea.

Cum sunt picioarele ologului,awa este wi o vorbq ’nyeleaptq ’n gura unor nebuni.

Cum ai pune o piatrq ’n prawtie,awa este cknd dai mqrire unui nebun.ca un spin care vine ’n mkna unui om beat,awa este o vorbq ’nyelepatq ’n gura nebunilor.

Ca un arcaw care rqnewte pe toatq lumea,awa este cel ce tocmewte pe nebuni wi pe ’ntkii veniyi> (Prov. 26:6-10).

<Piatra este grea wi nisipul este greu,dar supqrarea pe care o pricinuiewte nebunul este mai grea deckt amkndouq> (Prov. 27:3).

41


Privitq din perspectiva acestui studiu, lumea noastrq devine din ce ‘n ce mai mult un ospiciu de nebuni ‘n care pacienyii ‘ncearcq sq preia con-ducerea. Bolnavii ‘i sfqtuiesc pe doctori ce tratament sq le prescrie, elevii cer sq fie ‘nvqyayi dupq cum le place lor, copiii ‘ncearcq sq conducq familia, iar membrii bisericilor - nu Duhul Sfknt - preiau puterea ‘n Bisericq.

Dacq vrei sq iewi cu bine din toatq aceastq confuzie contemporanq, ascultq de Dumnezeu wi pune ’n practicq ’nyelepciunea sfaturilor Lui:

<"nyelepyii vor mowteni slava, dar partea celor nebuni este ruwinea> (Prov. 3:35).

42

5.

"NYELEPTUL "N SINE "NSUWI

Ca multor alyii, mi-a fost dat wi mie sq fiu luat cu asalt wi surprins de <cuvintele sucite> ale fratelui Richard {urmbrand. Una dintre cele mai folosite glume-’ndemn ale dknsului este aceasta: <Sq te fereascq Dumnezeu sq fi un pqstor bun! ...> La o awa frazq nu gqsewti de obicei rqspuns wi urmeazq un moment de pauzq miratq, dupq care dknsul con-tinuq. <Sq nu fi doar bun. Cautq sq fi excelent! Dumnezeu meritq ceea ce este cel mai bun! Cautq sq fi excelent!>

Pe un perete al casei sale, am gqsit satisfqcut wi originea acestei provo-cqri adresate lucrqtorilor cu Evanghelia. Pe o bucatq de lemn, frumos lqcuitq, se puteau vedea distinct urmqtoarele cuvinte sqpate cu migalq: <Ceea ce suntem, este darul lui Dumnezeu pentru noi. Ceea ce devenim, este darul nostru pentru Dumnezeu!>

Adevqrata mqsurq a unui om nu este datq de circumstanyele ’n care trqiewte, de poziyia lui socialq sau de situayia lui materialq, ci de caracterul din lquntrul squ. Realitqyile din jurul nostru sunt doar ambalajul trecqtor, decorul de o clipq, rama tabloului ’n care caracterul nostru troneazq ca o <capodoperq> sau iritq ca o <caricaturq.>

Fiecare om are trei nume: numele de familie pe care l-a mowtenit, numele propriu pe care i l-au dat pqrinyii wi renumele, pe care wi-l face sin-gur.

Dumnezeu este desqvkrwit wi ’wi cheamq copiii sq urmeze calea desqvkrwirii pe scara <’nyelepciunii divine> revelatq ’n cartea Proverbelor. Termenii <’nyelept>, <’nyelepciune> apar nu mai puyin de 125 de ori.

Cknd ne conformqm Proverbelor, nu numai cq facem lucruri care dau rezultate bune, dar ne wi aliniem cu o eticq ce transcende realitatea noastrq imediatq. "nyelepciune Proverbelor nu este <bunq> pentru cq <dq rezul-

43

"nyeleptul "n sine "nsuwi

tate>, ci pentru cq ea ne descopere ceva din caracterul Creatorului nostru, care este ’n esenya Sa <bun>, adicq adecvat tuturor situayiilor posibile.

<Frica de Domnul este urkrea rqului, trufia wi mkndria, purtarea rea wi gura mincinoasq, iatq ce urqsc eu> (Prov. 8:13).

Repet, cine se aliniazq ’nyelepciunii Proverbelor, chiar dacq nu este ’n sens absolut un copil al lui Dumnezeu, se pune pe sine ’n wuvoiul energiei vitale care susyine universul ’n general wi lumea noastrq ’n particular:

<Prin mine vine sfatul wi izbknda, eu sunt priceperea, a mea este puterea. Prin mine ’mpqrqyesc ’mpqrayii wi dau voievozii porunci drepte. Prin mine ckrmuiesc dregqtorii wi mai marii, toyi judecqtorii pqmkntului> (Prov. 8:14-16).

"n zilele Crqciunului din 1998 mq gqseam ’n casa familiei {urmbrand wi sporovqiam cu <nenea Richard> despre eternele tulburqri din Israel wi despre cearta dintre evrei wi palestinieni pentru ’mpqryirea teritoriilor din yarq. Am rqmas surprins sq-l aud atunci pe acest ’mpqtimit evreu spunknd: <Evreii ar trebui sq se poarte wi ei mai frumos cu palestinienii. Sunt wi ei oameni wi au wi ei dreptul la o viayq decentq. Nu este suficient sq fi numit ’ntr-o carte <poporul ales> al lui Dumnezeu, mai trebuie sq fii popor <ales> wi ’n manierele tale, ’n felul ’n care te poryi cu celelalte popoare. Cine vrea sq-L reprezinte pe Dumnezeu trebuie sq iubeascq toate neamurile lumii.>

Cum ’l definewte cartea Proverbelor pe <omul ’nyelept>? Care ’i sunt caracteristicile?

"nyeleptul se <teme de Dumnezeu>Curajul este un fel de cunowtinyq superioarq prin care ajungem sq

putem face distincyia dintre lucrurile de temut wi lucrurile de care nu tre-buie sq ne mai temem. "n mod asemqnqtor, ca sq ajungem ’nyelepyi, fiecare dintre noi trebuie sq ne facem niwte socoteli fundamentale. Trebuie mai ’ntki sq ne dqm seama cq trqim ’ntr-o realitate ’n care mai toate dimensiu-nile existenyei noastre sunt dictate de un <Altul.> El hotqrqwte cknd sq ne nawtem, unde sq ne nawtem, cum sq ne nawtem, ckt sq trqim wi, mai ales, unde ne vom duce cknd vom trece dincolo de viaya aceasta. Singurul lucru ’n care hotqrkm noi este <cum> sq ne trqim viaya.

Existqm ’ntr-o lume ’n care <wef> este Dumnezeu-Creatorul, stqpkni-torul tuturor vqzutelor wi nevqzutelor. Cu El este bine sq ’ntreyii cele mai bune relayii cu putinyq.

Cartea Proverbelor are o cheie a ’nyelepciunii. Ea este ascunsq ’n expre-sia <frica Domnului> wi este amintitq de nu mai puyin de 18 ori (Prov. 1:7, 29; 2:5; 3:7; 8:13; 9:10; 10:27; 14:2, 26-27; 15:16,33; 16:6; 19:23; 22:4; 23:17; 24:21; 31:30). Ca ’ntr-o tipicq istorioarq orientalq, aceastq <cheie> care ne deschide visteria ’nyelepciunii divine este awezatq chiar ’n debutul cqryii:

<Frica Domnului este ’nceputul wtiinyei;

44


dar nebunii nesocotesc ’nvqyqtura> (Prov. 1:7).

Termenul <fricq> sau <teamq> amintit ’n relayia noastrq cu Dumnezeu este un amalgam complex de uimire admirativq wi ’nchinare evlavioasq, o acceptare voluntarq a suveranitqyii Lui asupra tuturor elementelor exis-tenyei noastre. Nu toate temerile sunt rele. Multe dintre ele sunt naturale wi binefqcqtoare vieyii. Frica de Dumnezeu, frica de foc, frica de curentul electric sunt toate foarte necesare wi duc la perpetuarea unui trai fericit.

"nyelepciunea adevqratq este sq ajungi sq privewti viaya din punctul de vedere al lui Dumnezeu. Orice alt <punct de vedere> este eronat wi ne aruncq ’ntr-o existenyq <deformatq>, diagnosticatq drept <nebunie.>

S-ar cuveni aici sq remarcqm esenya crewtinq a limbajului limbii romkne. Dacq Dumnezeu, awa cum am arqtat, este <bun>, adicq adecvat tuturor situayiilor posibile, atunci cel ce se ’mpotrivewte logicii divine este >ne-bun>, adicq necomform cu standardul divin. Frica de Domnul ne menyine pe teritoriul binefqcqtoarei conformqri cu natura wi cu scopurile divine.

"nyeleptul crede ’n providenya divinq<Frica de Domnul> este awadar o recunoawtere a suveranitqyii lui

Dumnezeu, o awezare smeritq ’ntr-o poziyie de totalq ascultare wi depende-nyq.

"n primii ani de ucenicie l'ngq fratele Pit l-am auzit spun'ndu-mi: <Frate Daniel, sq lawi 'ntotdeauna o margine de lucru pentru Domnul. Sq nu vrei tu sq rezolvi toate lucrurile. S'nt pqstori care se poartq de parcq Dumnezeul lor ar fi neputincios sau 'n concediu. Tu sq nu faci awa. "n viaya mea eu m-am 'nvqyat sq spun ce cred cq trebuie, sq fac ceea ce cred cq este necesar wi apoi sq awtept ca Domnul sq facq restul. Sq n-ai pretenyia sq faci tu totul. Lasq o margine de lucru pentru Domnul. Vei vedea atunci cum El este l'ngq tine wi intervine cu puterea Sa.>

<Ochii Domnului pqzesc pe cel ce are wtiinyq,dar ’nfruntq cuvintele celui stricat> (Prov. 22:12).

Dumnezeu nu este absent din lume. Amprenta Lui se vede desluwit, cknd te uiyi cu bqgare de seamq, ’n lucrurile wi realitqyile ’nconjurqtoare. Chiar wi observayia empiricq a dus la concluzia cq <rqul> este un parazit al binelui, un accident tolerat doar temporar ’n universul <bun> al lui Dumnezeu. Zicale ca acestea: <Ulciorul nu merge de multe ori la apq> wi <Minciuna are picioare scurte> mqrturisesc despre providenya lui Dumnezeu ’n afacerile umane.

<Martorul mincinos nu rqmkne nepedepsit,wi cel ce spune minciuni nu va scqpa> (Prov. 19:5)

<Martorul mincinos nu rqmkne nepedepsit,wi cel ce spune minciuni va pieri> (Prov. 19:9).

45


<Pkinea minciunii este dulce omului,dar mai pe urmq gura ’i este plinq de pietriw> (Prov. 20:17).

<Cel neprihqnit se uitq la casa celui rqu,wi vede ce repede sunt aruncayi cei rqi ’n nenorocire> (Prov. 21:12).

Cine a observat ce se ’ntkmplq cu cei din jur, poate spune cu certitudne cq existq o implicare directq a lui Dumnezeu ’n pedepsirea rqului wi ’n ocrotirea celor buni:

<Nevinovqyia omului fqrq prihanq ’i netezewte calea,dar cel rqu cade prin ’nsqwi rqutatea lui.nevinovqyia oamenilor fqrq prihanq ’i scapq,dar cei rqi sunt prinwi de rqutatea lor.La moartea celui rqu, ’i piere nqdejdea,wi awteptarea oamenilor nelegiuiyi este nimicitq.Cel neprihqnit este scqpat din strkmtoare,wi cel rqu ’i ia locul.Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele squ,dar cei neprihqniyi sunt scqpayi prin wtiinyq> (Prov. 11:5-9).

<Adevqrata neprihqnire duce la viayq, dar cel ce urmqrewte rqul gqsewte moartea.Cei cu inima stricatq sunt o sckrbq ’naintea Domnului,dar cei ce umblq fqrq prihanq "i sunt plqcuyi.Hotqrkt: cel rqu nu va rqmknea nepedepsit,dar sqmknya celor neprihqniyi va fi scqpatq> (Prov. 11:19-21).

<Omul nu se ’ntqrewte prin rqutate,dar rqdqcina celor neprihqniyi nu se va clqtina> (Prov. 12:3).

<Nici ’nyelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajutq ’mpotriva Domnului.Calul este pregqtit pentru ziua bqtqliei,dar biruinya este a Domnului> (Prov. 21:30-31).

Acum ckteva decenii, pe zidurile unei capitale europene, un infatuat a mkzgqlit afirmayia: <Dumnezeu e mort!> wi a semnat cu numele filosofului german care o fqcuse, Nietzche. Scandalizat de obrqznicia de pe zid, un mucalit a adqugat dedesupt: <Nietzche e mort!> wi a semnat: Dumnezeu.

De fapt, ’n contextul apariyiei ei, afirmayia filosofului german nu susyi-nuse cq <Dumnezeu a murit ca un fapt cosmic>, ci doar vroia sq sublinieze cq civilizayia modernq a reuwit sq scoatq din psihicul colectiv european <teama de Dumnezeu> ca reper al gkndirii wi simyirii. Dumnezeu murise ’n conwtiinyele europenilor moderni. Acest eveniment a marcat trecerea la o civilizayie numitq orgolios <post-crewtinq.>

Cartea Proverbelor ne spune cq o astfel de realizare se numewte <nebu-nie.> Opusul ei este sqnqtoasa experimentare a <providenyei> vqzutq ca o

46


prezenyq perpetuq a lui Dumnezeu ’n fiecare milimetru cub al existenyei pe care o experimentqm.

Una din definiyiile <providenyei> este <imanenya lui Dumnezeu ’n creayie.> Cu alte cuvinte, tot ce existq mqrturisewte despre natura wi voinya divinq. Ba mai mult, tot ceea ce existq se miwcq inexorabil ’nspre ’mplin-irea scopurilor lui Dumnezeu ’n istorie.

Omul care ’nyelege aceste lucruri calcq voinicewte dincolo de pragul poryii pe care scrie <’nyelepciune> wi poate sta la masq cu filosofii.

Cel mai extraordinar pasaj despre providenya divinq se gqsewte ’n Proverbe 16:1-9. El ne vorbewte despre providenya divinq ’n ceea ce noi numim:

a. Vorbire.

<Planurile pe care le face inima atkrnq de om, dar rqspunsul pe care-l dq gura vine de la Domnul> (Prov. 16:1).

Obiwnuim sq spunem: <M-a luat gura pe dinainte>, dar nu de puyine ori, inspirayia de moment este ’n esenya ei o <intervenyie divinq> ’n dia-logul pe care-l purtqm cu alyii.

Despre implicarea lui Dumnezeu ’n inspirarea ideilor noastre ni se vorbewte wi ’n Noul Testament: <Dar, cknd vq vor da ’n mkna lor, sq nu vq ’ngrijorayi, gkndindu-vq cum sau ce veyi spune; cqci ce veyi avea de spus vq va fi dat chiar ’n ceasul acela; fiindcq nu voi veyi vorbi, ci Duhul Tatqlui vostru va vorbi ’n voi> (Mat. 10:19-20).

b. Conwtiinyq.

<Toate cqile omului sunt curate ’n ochii lui, dar cel ce cerceteazq duhurile este Domnul> (Prov. 16:2).

<Omul socotewte cq toate cqile lui sunt fqrq prihanq,dar Cel ce cerceteazq inimile este Domnul> (Prov. 21:2).

Despre lucrarea aceasta a conwtiinyei scrie wi apostolul Pavel ’n Romani 2:14-16:

<Cknd Neamurile (popoarele fqrq revelayia Vechiului Testament), mqcar cq n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, ’wi sunt singuri lege; wi ei dovedesc cq lucrarea Legii este scrisq ’n inimile lor; fiindcq despre lucrarea aceasta mqrturisewte cugetul lor wi gkn-durile lor, care sau se ’nvinovqyesc sau se dezvinovqyesc ’ntre ele. Wi faptul acesta se va vedea ’n ziua cknd, dupq Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Christos, lucrurile ascunse ale oamenilor.>

<Locuinya moryilor wi Adkncul sunt cunoscute Domnului,cu ckt mai mult inimile oamenilor!> (Prov. 15:11).

47


Durerea este conwtiinya trupului; ea ne anunyq cq ceva nu este ‘n regulq. Oare putem spune wi cq, ‘ntr-un anumit fel, conwtiinya este un fel de <dur-ere> a sufletului?

<Sigur cq wtiu ce este conwtiinya>, spuse indianul punknd mkna la inimq, <este ceva micuy wi cu trei colyuri care stq liniwtit ckt timp fac ceea ce este bine, dar ‘ncepe sq se rostogoleascq produckndu-mi o mare durere de ‘ndatq ce fac rqul. Dacq stqruiesc ‘n facerea rqului, colyurile ‘ncep sq se toceascq wi nu mq mai doare awa de tare>.

Despre lucrarea lui Dumnezeu ’n subconwtientul nostru vorbewte wi Elihu ’n cartea Iov:

<Oamenii strigq ’mpotriva mulyimii asupritorilor; se plkng de silnicia multora;dar niciunul nu zice:<Unde este Dumnezeu, Fqcqtorul meu,care ne insuflq ckntqri de veselie noaptea,care ne ’nvayq mai mult deckt pe dobitoacele pqmkntului,wi ne dq mai multq pricepere deckt pqsqrilor cerului> (Iov. 35:9-11).

<Dumnezeu vorbewte ’nsq, cknd ’ntr-un fel, cknd ’ntr-altul,dar omul nu ia seama.El vorbewte prin visuri, prin vedenii de noapte,cknd oamenii sunt cufundayi ’ntr-un somn adknc,cknd dorm ’n patul lor.Atunci, El le dq ’nwtiinyqri,wi le ’ntipqrewte ’nvqyqturile Lui,ca sq abatq pe om de la rqu,wi sq-l fereascq de mkndrie, ca sq-i pqzeascq sufletul de groapq,wi viaya de loviturile sqbiei (Iov. 33:14-18).

Pentru cei ce s-au ’ntrebat de ce trebuie sq pierdem aproape o treime de viayq dormind, Elihu rqspunde prin a defini somnul drept o sesiune de <reprogramare> a minyii, o corectare a tendinyelor pqcqtoase din timpul zilei.

Se spune adesea cq <noaptea este un sfetnic bun.> Aceasta este ’nsq doar o observayie a faptului cq unele probleme de nerezolvat seara s-au dovedit foarte limpezi wi uwor de rezolvat ’n dimineaya de a doua zi. Nu noaptea este ’nsq <sfetnicul> cel bun, ci Dumnezeu! Elihu ne spune cq lim-pezirea minyii se datoreazq intervenyiei lui Dumnezeu ’n straturile subcon-wtiente ale psihicului nostru. O fi wi aceasta una din <tainele> despre care vorbea apostolul Pavel ?

Conwtiinya nu este vocea lui Dumnezeu, ci darul lui Dumnezeu. Conwti-inyq ne avertizeazq prietenewte, dar dacq n-o ascultqm, ne pedepsewte ca un judecqtor intransigent. Conwtiinya nu ne poate ’mpiedica sq facem rqul, dar

48


ne poate rqpi bucuria dupq ce l-am fqcut. De aceea, cknd ai o luptq cu pro-pria conwtiinyq wi te lawi bqtut, de fapt ... ckwtigi!

c. Circumstanye.

<"ncredinyeazq-yi lucrqrile ’n mkna Domnului,wi ’yi vor izbuti planurile.> (Proverbe 16:3).

Nu existq coincidenye! Existq doar o extraordinarq potrivire lucratq de o mknq nevqzutq care le rknduiewte pe toate.

"ntr-o casq de menoniyi din Pensilvania am vqzut o plqcuyq de lemn pe care cineva a ’ncrustat urmqtoarea maximq de ’nyelepciune: <Omul poate afla ckte seminye sunt ’ntr-un mqr, dar numai Dumnezeu poate spune ckte mere sunt ’ntr-o sqmknyq.> Doar Creatorul este stqpkn peste recolta din anul viitor. "n aceastq afirmayie este ascunsq o evlavie tipicq de fermier. Dumnezeu este direct implicat ’n vieyile tuturor oamenilor:

<Omul face multe planuri ’n inima lui, dar hotqrkrea Domnului aceea se ’mplinewte> (Prov. 19:21).

<Inima ’mpqratului este ca un rku de apq ’n mkna Domnului, pe care ’l ’ndreaptq ’ncotro vrea> (Prov. 21:1).

"ncercknd sq ilustreze providenya divinq, un profesor de teologie a awezat o furnicq pe o cutie de conserve pe care o yinea ’n mknq. "n zadar se chinuie furnica sq se ascundq de ochii profesorului, acesta ’ntorcea cutia pe toate feyele ’n awa fel ’nckt furnica sq fie ’ntotdeauna ’n faya ochilor lui. Dumnezeu poate face acelawi lucru cu realitatea ’n care trqim noi. El poate modela evenimentele wi ’mprejurqrile ’n awa fel ’nckt sq ne ducq exact ’n punctul ’n care ne dorewte.

<Inima omului se gkndewte pe ce cale sq meargq,dar Domnul ’i ’ndreaptq pawii> (Prov. 16:9).

O poveste orientalq spune despre slujitorul unui vizir pe care-l ’nwtiin-yase ’ngerul moryii cq va muri peste douq zile. "n dimineaya zilei cu pricina, slujitorul vizirului ’l zqri pe ’ngerul moryii privindu-l mirat ’n piaya cetqyii. "nspqimkntat, slujitorul alergq la vizir, ’i ceru cel mai rapid bidiviu din herghelie wi cqlqri cu viteza vkntului pknq ’ntr-o ascunzqtoare aflatq ’ntr-un defileu ’ndepqrtat.

Cknd a descqlecat rupt de obosealq wi s-a ’ntins pe nisipul ’ncq dogori-tor de sub streawina unei stknci, slujitorul a vqzut cu groazq acelawi ’nger al moryii privindu-l liniwtit de la numai ckyiva metri distanyq. Rqmas fqrq grai, slujitorul a mai avut putere sq audq primele vorbe ale nedoritului musafir: <Te-am privit cu mirare azi dimineayq ’n piaya cetqyii, pentru cq Dumnezeu ’mi spusese sq vin spre searq aici wi sq te iau wi nu-mi ’nchipuiam cum vei reuwi sq faci atkta amar de drum doar ’ntr-o singurq jumqtate de zi!>

<Se aruncq soryul ’n poala hainei,

49


dar orice hotqrkre vine de la Domnul> (Prov. 16:33).

<Domnul surpq casa celor mkndri,dar ’ntqrewte hotarele vqduvei> (Prov. 15:25).

d. Duwmani

Eu numesc aceastq categorie <rqii providenyiali>, uneltele nedorite de care se folosewte uneori Dumnezeu:

<Domnul a fqcut toate pentru o yintq, chiar wi pe cel rqu pentru ziua nenorocirii> (Prov. 16:4)

"n cqlquzirea noastrq, Dumnezeu are nevoie de oameni care sq ne atragq wi de oameni care sq ne ’mpingq. Duwmanii nowtrii ne fac de multe ori acelawi bine pe care ni-l fac wi cei pe care-i numim <prieteni.>

Dacq n-ar exista duwmani, n-ar exista lupte; dacq n-ar exista lupte, n-ar exista biruinye; dacq n-ar exista biruinye n-am purta cununq.

Apostolul Pavel ’ntreabq retoric:<Nu este olarul stqpkn pe lutul lui, ca din aceiawi frqmkntqturq de lut sq

facq un vas pentru o ’ntrebuinyare de cinste wi un alt vas pentru o ’ntrebuin-yare de ocarq? Wi ce putem spune, dacq Dumnezeu, fiindcq voia sq-Wi desco-pere puterea, a suferit cu multq rqbdare niwte vase ale mkniei, fqcute pentru pieire; wi sq-Wi arate bogqyia slavei Lui fayq de niwte vase ale ’ndurqrii, pe care le-a pregqtit mai dinainte pentru slavq (despre noi vorbesc)?> (Rom. 9:21-23)

"n planul istoriei, chiar wi Satan, bine’nyeles cq fqrq sq vrea, este ’nhq-mat la carul planurilor divine. Exponenyii lui istorici: Nebucadneyar, Hitler sau Stalin au ’mplinit wi ei, fqrq sq wtie, planurile <providenyei> divine. Asta nu-i scutewte bine’nyeles de responsabilitate wi pedeapsq:

<Orice inimq trufawq este o sckrbq ’naintea Domnului; hotqrkt, ea nu va rqmkne nepedepsitq> (Prov. 16:5).

Awa ceva s-a ’ntkmplat cu Haldeii babilonieni, pe care Dumnezeu i-a folosit la instaurarea unei noii ordini ’n lumea de atunci (Hab. 1:5-10). Folosit de Dumnezeu ca unealtq de distrugere, regatul babilonian a simyit plqcere ’n rqutate wi a depqwit mqsura toleratq de Dumnezeu, atrqgkndu-wi asupra sa pedeapsa divinq:

<Apoi aprinderea i se ’ndoiewte, ’ntrece mqsura wi se face vinovat, cqci puterea o ia ca dumnezeu al lui!> (Hab. 1:11).

Nebunia lui Nebucadneyar wi capqtul de mknq care a scris pe zidul lui Belwayar ne vorbesc wi ele despre un Dumnezeu care poate folosi rqul, dar care nu-l lasq pknq la urmq nepedepsit.

<Cei rqi se pleacq ’naintea celor buni,wi cei nelegiuiyi ’naintea poryilor celui neprihqnit> (Prov. 14:19).

50


Pasajul din Proverbe 16 se ’ncheie cu o promisiune: providenya va fi binevoitoare cu cei care se aliniazq planurilor wi naturii divine:

<Prin dragoste wi credinciowie omul ispqwewte nelegiuirea wi prin frica de Domnul se abate de la rqu. Cknd ’i sunt plqcute Domnului cqile cuiva, ’i face prieteni chiar wi pe vrqjmawii lui> (Prov. 16:6-7).

Nici un duwman al nostru nu ne poate face un rqu dacq awa ceva nu este ’ngqduit mai ’ntki de Dumnezeu:

<Cum sare vrabia ’ncoace wi ’ncolo wi cum zboarq rkndunica,awa nu nimerewte blestemul ne’ntemeiat> (Prov. 26:2).

Duwmanii nu trebuie sq ne facq <duwmqnowi>! Ei au rolul lor ’n proce-sul nostru de crewtere:

<Nu zice: <"i voi ’ntoarce eu rqul!>Nqdqjduiewte ’n Domnul, wi El te va ajuta> (Prov. 20:22).

Cine a apucat pe calea <fricii de Domnul> va trqi sub protecyia divinq:

<Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-wi ’mpietrewte inima cade ’n nenorocire> (Prov. 28:14).

Acelawi sfat ’l ’ntklnim wi ’n Noul Testament:< ... duceyi pknq la capqt mkntuirea voastrq, cu fricq wi cutremur>

(Filip. 2:12).Cel ’nyelept va vedea ’n <duwmanii> sqi instrumente ale dragostei wi

’nyelepciunii divine. Cu ckt "l vom vedea pe Dumnezeu mai implicat ’n viaya noastrq, cu atkt vom reuwi sq nu ne mai temem de oameni:

<Frica de oameni este o cursq,dar cel ce se ’ncrede ’n Domnul n-are de ce sq se teamq.Mulyi umblq dupq bunqvoinya celui ce stqpknewte,dar Domnul este acela care face dreptate fiecqruia> (Prov. 29:25-26).

"nyeleptul se ’ncredinyeazq ’n mkna DomnuluiUnul dintre cele mai populare ckntece crewtine <countr]> din America

are un text care dezvqluie esenya succesului ’n viayq: <Nu conteazq cine ewti, ce ai sau ce ewti, ci AL CUI ewti!>

"n universul acesta, durabil este doar ceea ce are o relayie bunq cu Dumnezeu Creatorul:

<"ncrede-te ’n Domnul din toatq inima ta wi nu te bizui pe ’nyelepciunea ta!recunoawte-L ’n toate cqile tale, wi El ’yi va netezi cqrqrile. Nu te socoti singur ’nyelept; teme-te de Domnul wi abate-te de la rqu!Aceasta va aduce sqnqtate trupului tqu

51


wi rqcorire oaselor tale> (Prov. 3:5-8).

"n vara lui 1989, ’mi dqdusem ’ntklnire cu Daniela, soyia mea, ’n aeroportul din Fran\furt, Germania. Eu veneam dintr-o cqlqtorie misio-narq pe care o fqcusem cu prietenul wi fratele meu pentecostal Petru Lascqu prin Leningrad, Mos\ova, |iev, Cernquyi wi Chiwinqu, iar ea venea din Los Angeles. Doream sq ne petrecem ’mpreunq un concediu ’n Europa sau sq ’ncercqm sq reintrqm ca vizitatori ’n Romknia, de unde fuseserqm expatriayi cu 7 ani ’n urmq.

Ajuns ’n Fran\furt, am petrecut ckteva ore de awteptare. Eram printre strqini. O mulyime multicolorq de oameni din toate yqrile treceau pe lkngq mine ca valurile neostoite ale mqrii. Eram ’ntr-o gqlqgie continuq wi-ntr-o aglomerayie sufocantq. Totuwi, ... eram singur! Feyele oamenilor ’mi erau necunoscute wi indiferente, reci wi distante. Fiecare trecea prizonier propri-ilor preocupqri, ’ndreptkndu-se spre locuri familiare pe care le numeau cu nostalgie: <acasq.> Eram singur wi stingher ...

Dintr-o datq, ’n mulyimea miwcqtoare de capete am zqrit chipul soyiei mele. Am <recunoscut-o> imediat. M-am repezit ’naintea ei, am ’mbrqyiwat-o wi m-am simyit imediat <acasq.> Toate lucrurile din jur au cqpqtat dintr-o datq culorile unui concediu plqcut wi promiyqtor.

Acesta este sensul ’n care ni se spune ’n cartea Provebelor:

<Recunoawte-L ’n toate cqile tale wi El ’yi va netezi cqrqrile> (Prov. 3:6).

"nyeleptul wtie cq Dumnezeu este deja acolo, ’n lumea ’nconjurqtoare. Trebuie doar sq-L <recunoawtem>, sq nu-L tratqm ca pe un strqin.

Cine-L gqsewte pe Dumezeu se gqsewte de fapt pe sine ’nsuwi wi gqsewte fericirea. Un astfel de om se simte <acasq> wi se bucurq sq stea ’n compania Celui care-l iubewte <cu o iubire vewnicq.>

Singurqtatea noastrq cosmicq wi stinghereala noastrq spiritualq se topesc de ’ndatq ce <recunoawtem> chipul lui Dumnezeu ’n toate cqile noastre: <Wi iatq cq Eu sunt cu voi ’n toate zilele pknq la sfkrwitul veacului> (Mat. 28:20).

<Cine cugetq la Cuvkntul Domnului, gqsewte fericirea,wi cine se ’ncrede ’n Domnul este fericit> (Prov 16:20).

"nyeleptul nu se teme nici de viayq wi nici de ziua de mkine. Un astfel de om ’l sfqtuia pe un altul: <Nu te teme de viitor, Dumnezeu este deja acolo.> Trebuie doar sq-L <recunoawtem>!

Credinya adevqratq este o abandonare ’n brayele unui Dumnezeu care ne iubewte. Iatq ce a fost gqsit ’ntr-unul din lagqrele de exterminare din tim-pul celui de al doilea rqzboi mondial:

<Cred ’n soare wi cknd nu strqlucewte, cred ’n dragoste wi cknd n-o simt wi cred ’n Dumnezeu wi atunci cknd nu-mi rqspunde.>

52


"nyeleptul primewte sfaturile divineNe nawtem ignoranyi wi murim prematur, ’ncq lipsiyi de experienyq.

<Domnul ’ndreaptq pawii omului, dar ce ’nyelege omul din calea sa? (Prov. 20:24).

Nu ne-a fost datq wansa sq le ’nvqyqm pe toate <pe propria noastrq piele>, awa cq am face bine sq ascultqm ce ne spune Cel care le wtie pe toate. Prima dovadq de ’nyelepciune din viaya unui om este cq acceptq sq fie sfqtuit de unul mai dewtept deckt el. Iatq ce ne spune Cartea Proverbe-lor:

<Pleacq-yi urechea wi ascultq cuvintele ’nyelepyilor wi ia ’nvqyqtura mea ’n inimq. Cqci este bine sq le pqstrezi ’nlquntrul tqu,wi sq-yi fie toate deodatq pe buze.Pentru ca sq-yi pui ’ncrederea ’n Domnul,vreau sq te ’nvqy eu astqzi, da, pe tine.N-am awternut eu oare ’n scris pentru tine sfaturi wi cugetqri ca sq te ’nvqy lucruri temeinice, cuvinte adevqrate, ca sq rqspunzi cu vorbe adevqrate celui ce te trimite?> (Prov. 22:17-21).

<Deschide-yi inima la ’nvqyqturq,wi urechile la cuvintele wtiinyei> (Prov. 23:12).

<Cumpqrq adevqrul ,wi nu-l vinde,’nyelepciunea, ’nvqyqtura wi priceperea> (Prov. 23:23).

Vai de cel care se ’ncrede ’n sine ’nsuwi wi nu primewte sfaturile divine. Tot ce este ’n firea noastrq pqmknteascq, inteligenya, sentimentele wi rayiu-nea noastrq sunt deformate de contaminarea cu pqcatul. Iatq un proverb pe care ne-am awtepta sq-l ’ntklnim ’n Noul Testament. El apare ’nsq ’n cartea Proverbelor, ca o anticipare a lucrqrii lui Dumnezeu prin Christos :

<Cine se ’ncrede ’n inima lui este un nebun, dar cine umblq ’n ’nyelepciune va fi mkntuit> (Prov. 28:26).

Existq wi alte pasaje care ne ’ndeamnq sq cqutqm ’nyelepciunea, nu ’n noi ’nwine, ci ’n oferta pe care ne-o face Dumnezeu:

<Fiule, dacq vei primi cuvintele mele, dacq vei pqstra cu tine ’nvqyqturile mele, dacq vei lua aminte la pricepere; dacq vei cere ’nyelepciune wi dacq te vei ruga pentru pricepere, dacq o vei cquta ca argintul wi vei umbla dupq ea ca dupq o comoarq, atunci vei ’nyelege frica de Domnul wi vei gqsi cunowtinya lui Dumnezeu> (Prov. 2:1-6).

53


Un copil a stat ‘ntr-o dupq-amiazq ‘nsoritq ‘n interiorul unei catedrale. Lumina pqtrundea multicolor prin vitraliile care ‘nfqyiwau chipuri de sluji-tori ai lui Dumnezeu de pe paginile Scripturilor wi din filele de istorie. Dupq ani wi ani de zile, cineva l-a ‘ntrebat: <Ce este un sfknt?> Cu reminiscenya unei amintiri ‘ncq vie ‘n suflet, copilul de altq datq a rqspuns: <Un sfknt este un om care lasq lumina sq strqluceascq prin el!>

"nyeleptul se ferewte de rquOrice lucru care distruge sau slqbewte fiinya wi personalitatea umanq

este un pqcat. Simon Ben Gamaliel, un ’nvqyat evreu a spus: <Cugetq la trei lucruri wi vei scqpa de pqcat: sq wti cq deassupra ta este un ochi care vede tot, o ureche care aude tot wi cq toate faptele tale sunt scrise 'ntr-o carte.>

Un bqtrkn dintr-o adunare de la yarq i-a spus unui tknqr care pleca la Seminarul de la oraw: <"nvayq sq spui <Nu!>, asta te va ajuta mai mult deckt limba latinq.> Pqcatul nu este dqunqtor pentru cq este interzis, ci este interzis pentru cq este dqunqtor!

Awa cum am arqtat, <bun este unul singur: Dumnezeu!> Tot ceea ce nu se conformeazq cu natura wi cu scopurile sale sunt lucruri <rele.>

"n textul din Proverbe 6:12-19 gqsim enumerate wase abateri de la voia divinq de care este bine sq ne ferim:

<Omul de nimic, omul nelegiuit, umblq cu neadevqrul ’n gurq,clipewte din ochi, dq din piciorwi face semne cu degetele.Rqutatea este ’n inima lui,urmqrewte lucruri rele ’ntr-una, wi stkrnewte certuri.De aceea, nimicirea ’i va veni pe neawteptate; va fi zdrobit deodatq wi fqrq leac.Wase lucruri urqwte Domnul,wi chiar wapte ’i sunt urkte:ochii trufawi, limba mincinoasq,mkinile care varsq sknge nevinovat, inima care urzewte planuri nelegiuite,picioarele care aleargq repede la rqu,martorul mincinos, care spune minciuni,wi cel ce stkrnewte certuri ’ntre frayi> (Prov. 6:12-19).

Nicolae Steinhardt, filosoful evreu convertit la crewtinism a scris: <Poyi sq nu pqcqtuiewti de fricq. E o treaptq inferioarq, bunq wi ea. Ori din dra-goste: cum o fac sfinyii wi caracterele superioare. Dar wi de ruwine. O teribilq ruwine, asemqnqtoare cu a fi fqcut un lucru necuviincios ‘n faya unei per-soane delicate. a fi trkntit o vorbq urktq ‘n faya unei femei bqtrkne, a fi ‘nwelat un om care se ‘ncrede ‘n tine. Dupq ce L-ai cunoscut pe Christos ‘yi vine greu sq pqcqtuiewti, yi-e teribil de ruwine.>

54


<Pentru cel ’nyelept, cqrarea vieyii duce ’n sus,ca sq-l abatq de la locuinya moryilor, care este jos> (Prov. 15:24).

Sfkntul Dionisus, un gknditor crewtin din Biserica timpurie a scris: <Nici un om care se gkndewte serios la ce ‘nseamnq pqcatul, mai vrea apoi, de bunq voie, sq-l wi comitq. Gkndewte pentru un minut ‘nainte de a sqvkrwi un pqcat wi spune-yi: <Lucrul acesta mq va duce ‘n iad.> Imagineazq-yi apoi toatq grozqvia unei suferinye fqrq sfkrwit, despqryit de Dumnezeul care poate oferi iertare. “yi garantez cq nu vei mai pqcqtui. Gkndewte-te apoi la frumuseyea cerului wi la privilegiul posibil ca tu sq ajungi acolo wi, iarqwi ‘yi garantez, nu vei pqcqtui> Pqcatul este o clipq de plqcere wi o vewnicq dur-ere! Cel mai scump lucru din lume este <pqcatul>; preyurile tuturor lucru-rilor din lume pot scade sau crewte, dar plata pentru pqcat va rqmkne ’ntotdeauna aceiawi: moartea!

Fuga este ruwinoasq, dar este sqnqtoasq, iar iubirea binelui se traduce prin ’ndepqrtarea de rqu. "nyeleptul wtie cq existq niwte <pofte ale tinereyii care se rqzboiesc cu sufletul> (2 Tim. 2:22 ) wi cq singura scqpare de ele este <fuga>!

<"nyeleptul se teme wi se abate de la rqu, dar nesocotitul este ’ngkmfat wi fqrq fricq> (Prov. 14:16).

Un om bogat a vrut sq-wi angajeze un vizitiu wi ’n faya lui s-au ’nfqyiwat trei candidayi. Le-a pus fiecqruia aceiawi ’ntrebare: <Dacq v-a trebui sq tre-cem pe un drum aflat la marginea unei prqpqstii, ckt de aproape de prq-pastie poyi conduce trqsura?>

Cel dintki a rqspuns: <Cam la un pas de prqpastie.>Al doilea a rqspuns: <Eu pot merge chiar pe buza prqpastiei!>Cel de al treilea a zis: <Domnule, viaya ta wi a mea ’mi sunt foarte dragi.

Eu am sq merg, dacq este posibil, ckt mai departe de prqpastie.>Cred cq wtiyi wi singuri pe care dintre cei trei l-a ales bogqtawul ca

vizitiu. "nyeleptul wtie sq stea la distanyq de ceea ce este rqu:

<Frica de Domnul este urkrea rqului; trufia wi mkndria, purtarea rea wi gura mincinoasq, iatq ce urqsc eu> (Prov. 8:13).

Duwmanii lui Dumnezeu sunt ’ntotdeauna falwi prieteni ai omului!

<Omul chibzuit vede nenorocirea wi se ascunde, dar cei prowti merg ’nainte wi sunt pedepsiyi> (Prov. 22:3).

Cel prea ’ncrezqtor ’n sine nu dq dovadq de prea multq ’nyelepciune! Iosua s-a ’ncrezut ’n sine wi a pierdut o bqtqlie (Iosua 7). Samson s-a

’ncrezut ’n sine wi a ajuns robul duwmanilor (Jud. 16:20-etc.). Petru a fost ’ncrezqtor ’n sine wi s-a lepqdat de Domnul de trei ori (Luca 22:33-34).

<Astfel dar, cine crede cq stq ’n picioare, sq ia seama sq nu cadq> (1 Cor. 10:12).

55


"nyeleptul wtie CE, CUM, CKND wi CKT sq vorbeascq

<Omul are bucurie sq dea un rqspuns cu gura lui,wi ce bunq este o vorbq spusq la vreme potrivitq! (Prov. 15:23).

<Prin rodul gurii ai parte de bine,dar cei stricayi au parte de silnicie.Cine-wi pqzewte gura, ’wi pqzewte suf letul;cine-wi deschide buzele mari aleargq spre pieirea lui.Cel neprihqnit urqwte cuvintele mincinoase,dar cel rqu se face urkt wi se acoperq de ruwine> (Prov. 13:2, 3, 5).

Maxima crewtinq: <Orice om sq fie grabnic la ascultare, ’ncet la vorbire, zqbavnic la mknie; cqci mknia omului nu lucreazq neprihqnirea lui Dumnezeu> (Iacov 1:19) ’wi are rqdqcinile ’n cartea Proverbelor.

Un om 'nyelept este unul care wtie sq asculte, cautq sq 'nyeleagq wi numai 'n urmq wtie sq dea un sfat bun. "nvqyqyi sq ascultayi cu atenyie ce vq spun ceilalyi. Veyi afla astfel nu numai ce au de spus, dar wi ce-i frqmkntq, ce-i intereseazq, ce credinye wi convingeri au wi cu ce unitqyi de mqsurq socotesc viaya.

<Martorul mincinos va pieri,dar omul care ascultq bine va vorbi totdeauna cu izbkndq> (Prov. 21:28).

Mai ’ntki, omul ’nyelept nu trebuie sq se pripeascq sq vorbeascq, ci wtie cq este mai bine ’ntki sq asculte. Fiecare om care a reuwit ‘n viayq a ‘nvqyat mai ‘ntki cum sq asculte, de cine sq asculte wi cknd sq asculte:

<Urechea care ia aminte la ’nvqyqturile care duc la viayq,locuiewte ’n mijlocul ’nyelepyilor> (Prov. 15:31).

<Cine rqspunde fqrq sq fi ascultat,face o prostie wi ’wi trage ruwinea> (Prov. 18:13).

Dacq vrei sq scapi de sforqit wi de probleme, respirq pe nas wi ... yine gura ’nchisq! Cei ne’nyelepyi vorbesc fqrq sq gkndeascq; oamenii mediocrii se gkndesc la ceea ce au spus; cei ’nyelepyi la ceea ce vor spune. Unii folos-esc limbajul pentru a-wi exprima gkndurile, alyii pentru a wi le ascunde, iar alyii ’l folosesc ... ’n locul gkndurilor.

<O inimq priceputq dobkndewte wtiinya,wi urechea celor ’nyelepyi cautq wtiinya> (Prov. 18:15).

"n principiu, orice lucru care este <urlat> la noi sau ne este <woptit> la ureche nu meritq sq fie luat ’n seamq.

<Cine are o inimq ’nyeleaptq primewte ’nvqyqturile,dar cine are o gurq nesocotitq se prqpqdewte singur> (Prov. 10:8).

Wi pewtele este prins tot cknd ... deschide gura!

<Deschide-yi inima la ’nvqyqturq,wi urechile la cuvintele wtiinyei> (Prov. 23:12).

56


Cele mai mari idei, cele mai profunde cugetqri wi cea mai bunq poezie se nasc toate din pkntecele tqcerii. "mi plac oamenii care refuzq sq vor-beascq pknq ce wtiu cu siguranyq ceea ce au de spus.

"nyeleptul wtie cq <nu tot ce zboarq se mqnkncq>, awa cq el wi-a dezvoltat un fel de auz <selectiv.> Fii atent la ce ewti atent! Memoria trebuie sq fie un depozit, nu un cow de gunoi! Existq cazuri cknd refuzul de a asculta este o dovadq de ’nyelepciune:

<"nceteazq, fiule, sq mai asculyi ’nvqyqtura, dacq ea te depqrteazq de ’nvqyqturile ’nyelepte> (Prov. 19:27).

"nyeleptul alege CKND sq vorbeascq. El wtie cq sunt vremuri cknd este mai bine sq tacq:

<Dacq vezi un om care vorbewte nechibzuit,poyi sq nqdqjduiewti mai mult de la un nebun deckt de la el> (Prov. 29:20).

Ia un sfat de la naturq: urechile n-au fost fqcute sq se poatq ’nchidq, dar gura, da!

<Chiar wi un prost ar trece de ’nyelept dacq ar tqcea,wi de priceput dacq wi-ar yinea gura> (Prov. 17:28).

Cine wtie sq tacq, este un bun vorbitor! Tqcerea, ’mpreunq cu modes-tia, fac farmecul oricqrei conversayii! Am ajuns sq cred cq jumqtate din problemele noastre sunt <imaginare> wi, dacq am pqstra tqcere asupra lor, ar trece de la sine.

<Cine clipewte din ochi este o pricinq de ’ntristare,wi cine are o gurq nesocotitq se prqpqdewte singur> (Prov. 10:10).

"nyeleptul nu se grqbewte sq rqspundq, este <’ncet la vorbire>:

<Inima celui neprihqnit se gkndewte ce sq rqspundq, dar gura celor rqi ’mproawcq rqutqyi> (Prov. 18:28).

C’nd vorbewte, ’nyeleptul alege sq spunq doar ceea ce face bine celor din jurul lor:

<Gura celui neprihqnit este un izvor de viayq,dar gura celor rqi ascunde silnicie.> (Prov. 10:11).

Existq trei ’mprejurqri cknd cineva nu are chef sq te audq spunknd un lucru important: cknd este obosit, cknd este flqmknd wi ... imediat dupq ce a fqcut o grewealq.

<Pe buzele omului priceput se af lq ’nyelepciunea,dar nuiaua este pentru spatele celui fqrq minte."nyelepyii pqstreazq wtiinya,dar gura nebunului este o pieire apropiatq> > (Prov. 10:13-14).

57


O altq caracteristicq a ’nyeleptului este aceea cq el <are stil.> Nu doar CEspune el, ci wi CUM spune el este o sursq de mkngkiere wi bucurie. Cel ’nye-lept wtie sq vorbeascq frumos, cu cuvinte alese wi bine cumpqnite:

<Limba celui neprihqnit este argint ales;inima celor rqi este puyin lucru.Buzele celui neprihqnit ’nvioreazq pe mulyi oameni,dar nebunii mor fiindcq n-au judecatq> (Prov. 10:20-21).

<Gura celui neprihqnit scoate ’nyelepciune,dar limba stricatq va fi nimicitq.Buzele celui neprihqnit wtiu sq vorbeascq lucruri plqcute,dar gura celor rqi spune rqutqyi> (Prov. 10:31-32).

Ca wi awternutul, limbajul aratq frumos numai cktq vreme este curat!

<Limba ’nyelepyilor dq wtiinyq plqcutq,dar gura nesocotiyilor ’mproawcq nebunie> (Prov. 15:2).

<Cine are o inimq ’nyeleaptq este numit priceput,dar dulceaya buzelor mqrewte wtiinya> (Prov. 16:21).

Nu vom putea supraestima niciodatq valoarea wi importanya felului nos-tru de vorbire. Epistola lui Iacov, care este supranumitq wi <cartea Proverbe-lor din Noul Testament, se ocupq ’n amqnunt de aceastq problemq (Iacov 3:1-18). Pentru studiul nostru este suficient sq mai citqm ckteva proverbe care subliniazq extraordinara putere a cuvintelor:

<Este aur wi sunt multe mqrgqritare;dar buzele ’nyelepte sunt un lucru scump> (Prov. 20:15).

<Din rodul gurii lui ’wi saturq omul trupul,din venitul buzelor lui se saturq.Moartea wi viaya sunt ’n puterea limbii;cine o iubewte, ’i va mknca roadele> (Prov. 18:20-21).

"nyeleptul wtie ce sq aleagqSqnqtatea noastrq depinde de ce mkncqm wi de ce ... nu mkncqm. Tot

awa este wi la nivelul sufletului:

<Pqzewte-yi inima mai mult deckt orice, cqci din ea ies izvoarele vieyii> (Prov. 4:23).

Un om ’nyelept wtie sq caute binele wi sq de depqrteze de nelegiuire. El va face o selecyie a literaturii pe care o citewte, a imaginilor la care se uitq, a distracyiilor la care participq:

<Izgonewte neadevqrul din gura ta wi depqrteazq viclenia de pe buzele tale! Ochii tqi sq priveascq drept wi pleoapele tale sq caute drept ’naintea ta.

58


Cqrarea pe care mergi sq fie netedq wi toate cqile tale sq fie hotqrkte; nu te abate nici la dreapta, nici la stknga wi ferewte-te de rqu> (Prov. 4:24-27).

"nyeleptul cautq tovqrqwia ’nyelepyilor<Spune-mi cu cine te ’mprietenewti, ca sq-yi spun cine ewti> spune

proverbul. O mare parte a caracterului nostru este modelatq de lumea pri-eteniilor noastre. Cine vrea sq urce pe scara valorilor trebuie sq caute sq stea ’n preajma celor ce se aflq mereu cu o treaptq mai sus deckt el:

<Cine umblq cu ’nyelepyii se face ’nyelept, dar cui ’i place sq se ’nsoyeascq cu nebunii o duce rqu> (Prov. 13:20).

<Sfinyii din yarq sunt toatq plqcerea mea> spunea psalmistul. Eu n-am avut privilegiul sq-i cunosc personal pe toyi sfinyii lui Dumnezeu. Despre mulyi ’nsq pot citi ’n paginile Scripturii, iar despre alyii pot citi ’n biografi-ile scrise despre ei. Clipele petrecute ’n pqrtqwia acestor <titani> zidewte wi ’n mine o inimq ca a lor.

Cel mai bine este sq ne ’ntovqrqwim cu Isus Christos wi sq <umblqm cu Dumnezeu> ’n toate cqile noastre. Despre ucenici este scris: <Cknd au vqzut ei ’ndrqzneala lui Petru wi a lui Ioan, s-au mirat, ’ntruckt wtiau cq erau oameni necqrturari wi de rknd; wi au priceput cq fuseserq cu Isus> (Fapte 4:13).

"nyeleptul ckwtigq suflete

<Rodul celui neprihqnit este un pom de viayq, wi cel ’nyelept ckwtigq suf lete> (Prov. 11:30).

L-am cunoscut pe Iosif Morcan ’n timpul studiilor de la Seminarul Teologic Baptist din Bucurewti. L-am admirat apoi lucrknd wi ostenindu-se peste puteri ’n bisericile baptiste din judeyul Iawi. De la el mi-a rqmas o vorbq plinq de ’nyelepciune: <Din tot pqmkntul acesta care va arde cu toate lucrurile de pe el, doar douq lucruri ajung ’n vewnicie: Cuvkntul lui Dumnezeu wi oamenii. Cine se concentreazq asupra lor wi le ckwtigq, este un om ’nyelept, care agonisewte pentru eternitate.> "nyelepciunea e <a ta> doar cknd o dai wi altora; altfel ea este numai <'n tine>.

Dacq ’nyelepciune ’nseamnq a privi lumea din punctul lui Dumnezeu de vedere, atunci nu suntem ’nyelepyi deckt ’n mqsura ’n care ne angajqm ’n lucrarea care este cea mai importantq wi mai imperios necesarq pentru Dumnezeu: ckwtigarea de suflete.

Dumnezeu are pqstratq o mare rqsplatq pentru cei care ’nyeleg wi fac aceasta: <Cei ’nyelepyi vor strqluci ca strqlucirea cerului, wi cei ce vor ’nvqya pe mulyi sq umble ’n neprihqnire vor strqluci ca stelele, ’n veac wi ’n veci de veci> (Daniel 12:3).

59


<Wi Eu vq zic: <Faceyi-vq prieteni cu ajutorul bogqyiilor nedrepte, pentru ca atunci cknd veyi muri, sq vq primeascq ’n corturile vewnice> (Luca 16:9).

"nyeleptul este rqsplqtitElifaz din cartea Iov se ’ntreabq retoric:<Poate un om sq aducq vreun folos lui Dumnezeu? Nu; ci ’nyeleptul nu-

wi folosewte deckt lui> (Iov. 22:2). Ce rqsplatq are cel ’nyelept? Cea mai mare rqsplatq este ’nyelepciunea ’nsqwi:

<"nyelepciunea este un izvor de viayq pentru cine o are;dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor> (Prov. 16:22).

<Dacq ewti ’nyelept, pentru tine ewti ’nyelept,dacq ewti batjocoritor, tu singur vei suferi> (Prov. 9:12).

<Cel cu inima rqtqcitq se saturq de cqile lui,wi omul de bine se saturq wi el de ce este ’n el> (Prov. 14:14).

Cel dintki are <lehamite> de viaya lui, dar cel de pe urmq este <satis-fqcut> de el ’nsuwi. O altq rqsplatq este protecyia divinq wi stabilitatea ’n viayq:

<Calea Domnului este un zid de apqrare pentru cel nevinovat,dar este o topenie pentru cei ce fac rqul.Cel neprihqnit nu se va clqtina niciodatq,dar cei rqi nu vor locui ’n yarq> (Prov. 10:29-30).

<Celui rqu, de ce se teme, aceea i se ’ntkmplq,dar celor neprihqniyi li se ’mplinewte dorinya.Cum trece vkrtejul, awa piere cel rqu;dar cel neprihqnit are temelii vewnice.> (Prov. 10:24).

<Frica Domnului lungewte zilele,dar anii celui rqu sunt scurtayi> (Prov. 10:25,27).

Noul Testament cladewte deasupra acestor texte wi ne spune cq rqsplata celui ce ascultq ’ndrumqrile divine este desqvkrwirea ’n caracter wi ’n abili-tatea de a rezolva toate problemele vieyii:

<Tu sq rqmki ’n lucrurile pe care le-ai ’nvqyat wi de care ewti deplin ’ncredinyat, cqci wti de la cine le-ai ’nvqyat: din pruncie cunowti Sfintele Scripturi, care pot sq-yi dea ’nyelepciunea care duce la mkntuire, prin cre-dinya ’n Isus Christos. Toatq Scriptura este insuflatq de Dumnezeu wi de folos ca sq ’nveye, sq mustre, sq ’ndrepte, sq dea ’nyelepciune ’n nepri-hqnire, pentru ca omul lui Dumnezeu sq fie desqvkrwit wi cu totul destoinic pentru orice lucrare bunq> (2 Tim. 3:14-17).

<Cei prowti au parte de nebunie,dar oamenii chibzuiyi sunt ’ncununayi cu wtiinyq> (Prov. 14:18).

<Ascultq sfaturile wi primewte ’nvqyqtura,ca sq fii ’nyelept pe viitor> (Prov. 19:20).

60

6.

"NYELEPTUL "N FAMILIE

Toate familiile fericite sunt la fel; cele nefericite sunt de toate felurile.Goethe a spus: <"mpqrat sau om de rknd, cel mai fericit este cel ce-wi

gqsewte fericirea acasq.> Pentru acest capitol vom cquta ’mpreunq sq vedem cum trebuie sq se poarte un om ’nyelept ’n propria lui familie.

"mpreunq cu Statul wi Biserica, familia este una din cele trei instituyii divine aflate azi ’n funcyiune. Spre deosebire de celelalte douq, familia a fost instituitq ’ncq din Eden, ’nainte de cqderea omului ’n pqcat. Trqitq la nivelul ascultqrii de Dumnezeu, viaya de familie are wanse sq ne ofere ceva din atmosfera raiului. Nu ’ntkmplqtor, unul din cei mai buni pqstori ai Romkniei, Petru Popovici, wi-a intitulat o carte dedicatq analizqrii vieyii de familie chiar awa: <Familia, un coly de rai.>

Privitq ’n realitqyile ei contemporane, familia este ’nsq departe de a fi ceea ce a fost ’n planul divin. Majoritatea cqsniciilor sunt doar niwte carica-turi ale modelului iniyial. Un analist cu simyul umorului a remarcat cq nu trebuie schimbatq deckt o literq wi viaya de <cqsnicie> devine o viayq de <cqznicie>, o sumq dureroasq de conflicte wi ’ndatoriri chinuitoare.

Parcq nicqieri nu se cere mai multq ’nyelepciune deckt ’n arena vieyii de familie. Venitq din partea Creatorului, Biblia rqmkne singurul <mod de ’ntrebuinyare> pe care trebuie sq-l consultqm pentru o bunq funcyionare wi ’ntreyinere a familiei. Vom enumera ckteva din sfaturile pe care Prover-bele le pun la dispoziyia celor ce vor sq aibq o experienyq fericitq ’n viaya de cqsnicie.

61

"nyeleptul "n familie

"nyeleptul se cqsqtorewte <’n Domnul>Alegerea unui partener de viayq este, dupq mkntuire, cea mai impor-

tantq decizie din viayq. Fericirea sau nefericirea cuiva depinde de aceastq alegere:

<O femeie cinstitq este cununa bqrbatului ei, dar cea care-i face ruwine este ca putregaiul ’n oasele lui> (Prov. 12:4).

O alegere bunq ’l face pe un bqrbat sq poatq trqi ca un rege, o alegere rea ’l poate mknca pe dinquntru.

Era prin vara anului 1974. wi la Biserica Baptistq pqstoritq de fratele Chiu Mihai ‘n Pkrneava, Arad, se organiza ‘n fiecare luni seara un studiu pentru pregqtirea celor ce yineau Wcoala Duminicalq. Se studia ‘ntotdeauna lecyia de Duminica urmqtoare. Veneau frayi din multe Biserici wi fiecare par-ticipa cu ceea ce se pregqtise sau cu ceea ce ‘i descoperea Domnul. Discuyi-ile erau uneori aprinse, dar arareori ieweau din limita politeyii wi a rkvnei ‘ngqduite.

Cknd am ajuns eu acolo, se discuta tocmai despre relayiile din familie, awa cum sunt ele descrise de apostolul Pavel ‘n Efeseni 5. Se opriserq mai ales la afirmayia: <Bqrbatul este capul nevestei> (Efes. 5:23) wi doreau sq afle care este limita ‘n care o femeie trebuie sq-wi urmeze soyul ‘n toate lucrurile. Cineva a trecut la domeniul foarte practic wi a cerut o lqmurire pentru situ-ayia cqsqtoriilor mixte, cknd un membru al Bisericii Baptiste se cqsqtorewte cu cineva din Biserica Pentecostalq. Cine hotqrqwte ‘n ce Bisericq se vor ‘nchina de acum ‘nainte. Unul din frayi a sugerat cq, bqrbatul fiind <capul>, o soyie trebuie sq wtie cq ‘wi va urma soyul wi cq este normal ca toate aceste cqsqtorii <mixte> sq se integreze acolo unde este membru soyul. Altcineva a spus cq lucrurile nu stau chiar awa de simplu; ‘n aceste situayii intervine de obicei wi restul familiei, socrii, cumnayii, etc. De multe ori, astfel de cqsqtorii produc tensiuni care duc la crize dureroase. Uneori se pune chiar prob-lema divoryului. <Merg oare doi oameni pe un drum fqrq sq fie ‘nvoiyi?> (Amos 3:3). S-a cerut pqrerea fiecqruia wi fiecare a cam spus cum se face ‘n Biserica din care face parte. Discuyiile nu progresau de loc wi <consensul> era foarte departe.

Spre surprinderea tuturor, fratele Emil Jiva, care tqcuse mklc pknq atunci, a rupt tqcerea cu afirmayia: <Eu , frayilor, rqmkn lkngq formula orto-doxq!>

S-a fqcut liniwte wi feye uimite awteptau o lqmurire pentru <abaterea doc-trinarq> ...

Fratele Emil Jiva a continuat: <“n liturghia ortodoxq se spune awa: <Se cununq robul Domnului cutare cu roaba Domnului cutare ...> Cknd aceasta este adevqrat, nu vor apare probleme. Dacq wi el wi ea sunt <robi ai Domnu-lui>, cei doi vor asculta ‘n smerenie de Domnul wi nu vor avea ambiyii perso-nale. Dacq ‘nsq sunt altfel, se vor certa nu numai pentru Biserica la care sq meargq, dar wi pentru multe, multe alte lucruri.>

62


A trecut de atunci multq apq pe sub moara vremii. Am participat la cununii wi am fost martori la ‘nyelegeri wi la ne’nyelegeri ... De multe ori ‘nsq, ‘n situayii de crizq, mi-au rqsunat ‘n urechi ecoul cuvintelor fratelui Emil Jiva: <Robul Domnului ... wi cu roaba Domnului ...> “ntr-adevqr, aceasta este rezolvarea tuturor problemelor!

<Cine gqsewte o nevastq bunq, gqsewte fericirea; este un har pe care-l capqtq de la Domnul> (Prov. 18:22).

Adam nu a avut de ales o nevastq. I-a dat-o Dumnezeu wi aceasta a fost ’ndeajuns. Am putea spune cq Eva i-a fost dqruitq <ca prin somn.> Dumnezeu l-a adormit, i-a scos o coastq wi a modelat-o din ea pe cea care avea sq-i devinq <un ajutor potrivit.> Astqzi, orice bqiat trebuie sq aleagq dintr-o mulyime de fete. Care sunt criteriile prin care o poate afla pe cea care i-a fost <rknduitq>?

Cum sq gqsewti o nevastq potrivitq?

1. Cere ajutor de la Domnul. <Casa wi averea le mowtenim de la pqrinyi, dar o nevastq priceputq este un dar de la Domnul> (Prov. 19:14).

Succesul ’n aceastq <aventurq> atkrnq de Dumnezeu mult mai mult deckt putem noi pricepe. Vai de cel ce pornewte ’n aceastq cqutare singur!

Cknd eram ’n anul patru de Seminar, m-am ’ndrqgostit de o fatq care era studentq la Galayi: Daniela Ban. Mq ’ntrebam ’nsq dacq ea este cu adevqrat cea aleasq de Dumnezeu pentru mine. Mq temeam sq nu grewesc. Awteptam un semn, o confirmare de la Domnul. Tocmai fuseserq niwte inundayii catastrofale ’n Transilvania, urmate apoi de un mare cutremur de pqmknt wi cei din strqinqtate trimiteau pachete cu ajutor umanitar. "mi aduc aminte cq mai toyi seminariwtii au primit pachete cu haine. Am primit wi eu unul wi era de la cineva pe care nu-l cunowteam. Probabil pentru cq se cunowtea cu tatql meu, ’mi trimisese un pachet cu haine fratele Ieremia Hodoroabq. Awadar, primisem un colet cu haine ... de la Paris! Nu cred cq vq puteyi da seama ce ’nsemna aceasta pentru un tknqr care crescuse cu haine ’ntoarse pe toate pqryile wi care colindase cu mama lui mai toate magazinele de <solduri> din Bucurewti. Mq wi vedeam ’mbrqcat cu cele mai selecte haine din capitala mondialq a modei. Plin de anticipayie, am dus pachetul acasq wi l-am deschis repede. Stupoare! ... Dezamqgire! ... Toate hainele din pachet erau de ... damq! Wi totuwi, pe pachet era trecut foarte clar numele meu: Daniel Brknzei. Ce fel de glumq proastq era aceasta? Dupq primele momente de perplexitate, Duhul lui Dumnezeu m-a ’ndem-

63


nat sq privesc cu atenyie la haine. Erau toate de aceiawi mqsurq wi ... toate erau pe mqsura fetei de la Galayi, cea care avea sq devinq nu peste multq vreme: Daniela Brknzei! Printr-o <coincidenyq> imposibilq din punct de ved-ere omenesc, Dumnezeu ’mi certifica valabilitatea alegerii mele wi con-simyqmkntul Lui pentru cqsqtoria noastrq! Wtiu din experienya mea cq Dumnezeu este personal implicat ’n cqsqtoriile copiilor sqi. O coincidenyq este o minune mai micq ’n care Dumnezeu preferq sq rqmknq anonim.

2. Nu te opri la ’nfqyiware.Dumnezeu se uitq la inimq wi tu trebuie sq faci la fel. Frumuseyea este la

fel de subyire ca pielea. Ea nu este o temelie pe care sq poyi clqdi un cqmin. Spurgeon spunea: <Cine se cqsqtorewte cu o fatq pentru frumuseyea ei se aseamqnq cu acela care a mkncat papagalul pentru frumuseyea penelor lui!>

Ce pqcat cq multe alegeri se fac pe criteriul atracyiei fizice! "n loc sq faci awa, dacq ewti ’nyelept te vei uita dupq alte lucruri:

3. Cautq aceste caracteristici:

a. Spiritualitate<Dezmierdqrile sunt ’nwelqtoare wi frumuseyea este dewartq, dar femeia care se teme de Domnul va fi lqudatq> (Prov. 31:30).

Cea mai reuwitq ‘nfrumuseyare este o inimq mulyumitq wi un duh smerit. Existq o singurq frumuseye care nu se ofilewte odatq cu trecerea anilor: fru-museyea interioarq a spiritului. Aceastq calitate a personalitqyii fac sq scli-peascq ochii unei femei reuwind s-o transforme dintr-o persoanq mediocrq ‘ntr-una deosebitq. Farmecul, cqldura wi atenyia altruistq sunt cele mai dura-bile frumuseyi din lumea noastrq - wi cele mai fericite.

b. Seriozitate<Femeia frumoasq wi fqrq minte este ca un inel de aur pus ’n rktul unui porc> (Prov. 11:22).

"n climatul libertin de azi, seriozitatea poate pqrea o povarq wi un handicap. Iatq ce scrisoare a primit la un moment dat evanghelistul american Bill] Graham: <Sunt o tknqrq crewtinq, frumoasq <awa wi awa>. Sunt dezamqgitq cq bqieyii nu mq bagq ’n seamq. Sunt wi eu ca wi celelalte fete wi mi-ar plq-cea sq am un prieten. Este oare posibil ca o fatq sq fie prea serioasq? Chiar wi pentru tinerii credin-ciowi?> Marele om al lui Dumnezeu i-a trimis urmqtorul rqspuns: <Nu, nu ewti prea serioasq pentru genul de tineri pe care ’i meriyi. "n problema comporta-

64


mentului, prin comportament, noi facem un fel de selecyie naturalq a celor pe care-i atragem. O fatq <neserioasq> va atrage mereu tinerii <neseri-owi.> Adu-yi aminte cq cele mai multe idile se nasc dintr-o atracyie fizicq wi numai puyine sunt acelea bazate pe aprecierea adevqratq a calitqyilor celor doi parteneri. Cu siguranyq cq tu, care-i aparyii luiChristos, ’yi dorewti mai mult deckt un prieten atras de trupul tqu.>

<Ewti crewtinq wi trebuie sq crezi cq Dumnezeu a pregqtit un plan spe-cial pentru viaya ta: <Te-am chemat pe nume ... ’nainte ca tu sq Mq cunowti> (Is. 45:4).>

c. "nyelepciune

<Femeia ’nyeleaptq ’wi zidewte casa, iar femeia nebunq o dqrkmq cu ’nsewi mkinile ei> (Prov. 14:1).

O femeie poate dqrkma mai mult deckt zidewte soyul ei. Cu un ajutor potrivit ’nsq, cqminul va fi ’ntotdeauna ca un palat.

4. Ferewte-te de femeia certqreayq.Cu ckt este mai gol vasul, cu atkt dq mai repede ’n clocot!

<O nevastq gklcevitoare este ca o streawinq de pe care picurq ’ntr-una> (Prov. 19:13).

<Mai bine sq locuiewti ’ntr-un coly pe acoperiw, deckt cu o nevastq gklcevitoare ’ntr-o casq mare> (Prov. 21:9; 25:24)

Multe din necazurile lumii au fost cauzate de o combinayie nefericitq ’ntre o inteligenyq micq wi o gurq mare.

<Mai bine sq locuiewti ’ntr-un pqmknt pustiu, deckt cu o nevastq gklcevitoare wi supqrqcioasq> (Prov. 21:19).

O nevastq i-a spus proaspqtului soy: <Fqgqduiesc sq nu te contrazic niciodatq, dacq wi tu promiyi sq fi ’ntotdeauna de acord cu mine.>

<O streawinq care picurq necurmat ’ntr-o zi de ploaie wi o nevastq gklcevitoare sunt tot una. Cine o oprewte, parcq oprewte vkntul, parcq yine untdelemnul ’n mkna dreaptq> (Prov. 27:15-16).

O nevastq foarte skckitoare a fost odatq ‘n toane bune wi i-a cumpqrat soyului ei douq cravate. Surprins sq le gqseascq pe noptierq, soyul s-a gkndit sq-i facq o plqcere wi wi-a pus la gkt una dintre ele. <Hm!> pufni soyia rein-tratq ‘n <normal>. <Vrei sq spui cq cealaltq nu-yi place!?>

Gura este megafonul inimii. De curknd a iewit pe piayq o carte pentru cei certqreyi. Se numewte: Contradicyionar!

Este mai bine sq rqmki necqsqtorit deckt sq-yi legi viaya de un partener nepotrivit. Cine gqsewte ’nsq o nevastq potrivitq gqsewte fericirea.

65


Cum sq gqsewti un soy potrivit?Cele spuse despre cqutarea unei soyii bune se potrivesc wi pentru cqu-

tarea unui soy bun. Mai sunt ’nsq wi alte sfaturi pe care ni le dq Dumnezeu ’n cartea Proverbelor. Dacq vrei sq cunowti un potenyial soy urmqrewte ...

1. Cum se poartq cu animalele?Dewi pare nesemnificativ, acest aspect al comportamentului squ spune

foarte multe despre ’nclinayiile unui bqrbat:

<Cel neprihqnit se ’ndurq de vite, dar inima celui rqu este fqrq milq> (Prov. 12:10).

Lacrimile vqrsate pentru tine dovedesc slqbiciune, cele vqrsate pentru alyii sunt un semn de putere.

2. Cum primewte sfaturi de la alyii?Du-te wi vezi cum se poartq cu tatql wi cu mama lui. Dacq este atent wi

respectos fayq de ei, va avea rqbdare sq te asculte wi pe tine ’n anii de cqs-nicie.

<Calea nebunului este fqrq prihanq ’n ochii lui, dar ’nyeleptul ascultq sfaturile> (Prov. 12:15).

<Cel ursuz cautq ce-i place lui,se supqrq de orice lucru bun> (Prov. 18:1).

3. "n ce fel de anturaj se simte bine?Prietenii lui de astqzi, vor fi musafirii tqi de mkine.


4. Cum stq cu rqbdarea wi cu nervii?

<Cine este ’ncet la mknie are multq pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii> (Prov. 14:29).

5. Cum ’wi ckwtigq banii?

<Cel lacom de ckwtig ’wi tulburq casa, dar cel ce urqwte mita va trqi> (Prov. 15:27).

6. Cum se raporteazq la problemele altora?

<Omul stricat pregqtewte nenorocirea

66


wi pe buzele lui este ca un foc aprins. Omul neastkmpqrat stkrnewte certuri wi pkrktorul dezbinq pe cei mai buni prieteni> (Prov. 16:27-28).

<Cine ’wi ’nfrkneazq vorbele, cunoawte wtiinya, wi cine are duhul potolit este un om priceput. Chiar wi un prost ar trece drept ’nyelept dacq ar tqcea, wi de priceput dacq wi-ar yinea gura> (Prov. 17:27-28).

7. Care-i este atitudinea fayq de cei sqraci?

<Cine ’wi astupq urechea la strigqtul sqracului, nici el nu va cqpqta rqspuns, cknd va striga> (Prov. 21:13).

8. Bqrbayi pe care trebuie sq-i eviyi:

a. Cel ce se joacq cu fetele.Ferewte-te de <don Juan>! Orice bqiat care se <joacq> cu o fatq pe care

nu are de gknd s-o ia de soyie, pqcqtuiewte cu nevasta altuia!

<Poate cineva sq ia foc ’n skn fqrq sq i se aprindq hainele? Sau poate merge cineva pe cqrbuni aprinwi, fqrq sq-i ardq picioarele?Tot awa este wi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui squ: oricine se atinge de ea nu va rqmkne nepedepsit> (Prov. 6:27-30).

b. Cel iute la mknie.

<Nu te ’mprieteni cu omul mknios wi nu te ’nsoyi cu omul iute la mknie, ca nu cumva sq te deprinzi cu cqrqrile lui wi sq-yi ajungq o cursq pentru suf let> (Prov. 22:24-25).

c. Cel dedat la beyie.

<Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftqrile? Ale cui ne’nyelegerile? Ale cui sunt plkngerile? Ale cui sunt rqnirile fqrq pricinq? Ale cui sunt ochii rowi? Ale celor ce ’ntkrzie la vin, wi se duc sq goleascq paharul cu vin amestecat> (Prov. 23:29-30).

Prin cqsqtorie hotqrkm unele dintre cele mai mari probleme ale vieyii noastre:

- <Care va fi persoana cu care ’mi voi petrece tot restul vieyii ?> (Divoryul nu este o opyiune valabilq pentru cel credincios - Mat. 19:9).

- <Cine va fi tatql sau mama copiilor mei ?> (Realitate definitivq din momentul nawterii copiilor).

67


Iatq de ce nu trebuie sq ne grqbim wi sq ne cqsqtorim <’n pripq.> "n con-tractarea unei cqsqtorii nu existq <ocazii> pe care le poyi pierde. <Ce-i al tqu e pus deoparte.> Numai tu ’nsuyi poyi ’mpiedica planul lui Dumnezeu cu privire la partenerul tqu de viayq.

Cum poyi fi o soyie bunq?Cqsqtoria va fi fericitq nu numai dacq vei gqsi persoana potrivitq, ci wi

dacq tu ‘nsuyi vei fi persoana potrivitq. Una din cele mai grewite pregqtiri pentru cqsnicie este calea <pretenyiilor.> Cine cautq un partener bun tre-buie sq se sileascq cel puyin ’n aceiawi mqsurq sq wtie el ’nsuwi cum sq fie un partener ideal.

Cartea Proverbelor ne aweazq ’nainte portretul unei soyii ideale. Ea este ...

1. Vrednicq de ’ncredere. Aceasta ’nseamnq cq bqrbatui ei ’i poate ’ncredinya ckwtigul muncii lui

fqrq teamq cq acesta va fi risipit fqrq noimq:

<Inima bqrbatului se ’ncrede ’n ea wi nu duce lipsq de venituri> (Prov. 31:11).

Nimic nu este mai ’ncurajator pentru un soy deckt sq wtie cq are ’n soyia lui un partener wi un asociat cu care-wi clqdewte ’mpreunq bunqstarea wi fericirea. "ntr-unul din sonetele sale, Sha\espeare descrie dependenya soyu-lui de loialitatea soyiei sale:

>Pqrtaw sq nu fiu, inima sq-ndure,Cu cea ce poate mie-mi sq mq fure?>

2. Cu o dragoste statornicq wi de duratq.<La bine wi la rqu, ’n sqnqtate sau boalq, ...> cum s-a angajat prin

jurqmkntul rostit la cqsqtorie.

<Ea ’i face bine wi nu rqu, ’n toate zilele vieyii sale> (Prov. 31:12).

68


3. Harnicq wi priceputq.

<Ea face rost de lknq wi de in wi lucreazq cu mkini harnice. Ea este ca o corabie de negoy; de departe ’wi aduce pkinea. Ea se scoalq cknd este ’ncq noapte wi dq hrana casei sale, wi ’mparte lucrul de peste zi slujnicelor sale. ... Ea ’wi ’ncinge mijlocul cu putere wi ’wi oyelewte brayele. Vede cq munca ’i merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.Ea pune mkna pe furcq wi degetele ei yin fusul> (Prov. 31:13-19).

Dumnezeu dq de mkncare fiecqrei pqsqri, dar nu i-o aruncq ‘n cuib ...

4. "ntreprinzqtoare, cu spirit de iniyiativq.Femeia idealq din Proverbe nu este ’ncarceratq ’ntre pereyii casei, ci

liberq sq activeze wi sq propqweascq ’n <viaya comercialq a cetqyii.>

<Se gkndewte la un ogor wi-l cumpqrq; din rodul muncii ei sqdewte o vie> (Prov. 31:16).

5. Miloasq.“n inima fiecqrei femei existq o scknteie din focul ceresc, nevqzutq ‘n

zilele de prosperitate, dar care se aprinde wi arde ca o vklvqtaie ‘n ceasurile ‘ntunecate ale tragediilor.

<Ea ’wi ’ntinde mkna cqtre cel nenorocit, ’wi ’ntinde brayul cqtre cel lipsit> (Prov. 31:20).

Iatq o posibilq definiyie a milei: <Durerea ta ‘n inima mea>. Acest senti-ment presupune o mare capacitate de simpatie wi de solidaritate. O expresie care mi s-a ’nfipt ’n inimq pe cknd mq aflam ’n drum spre Rusia: <Privit printr-o lacrimq, orice om care plknge este fratele tqu.>

6. Prevqzqtoare.

<Nu se teme de zqpadq pentru casa ei, cqci toatq casa ei este ’mbrqcatq cu cqrqmiziu. ... Ea este ’mbrqcatq cu tqrie wi slavq wi rkde de ziua de mkine>(Prov. 31:21,25).

69


7. Dichisitq.

<Ea ’wi face ’nvelitori, are haine de in subyire wi purpurq> (Prov. 31:22).Una din dimensiunile <specificului feminin> este frumuseyea wi eleganya. Nu este suficient ca femeia ide-alq sq aibe haine de in obiw-nuit wi din cknepq. Cea descrisq ’n cartea Proverbe-lor este ’nvqluitq ’n haine de in subyire wi purpurq. Un tknqr baschetbalist ameri-can, devenit peste noapte o

celebritate, a vrut sq-wi bucure wi sq-wi impresioneze mama wi a invitat-o sq-l viziteze de ’ndatq ce wi-a cumpqrat o vilq impozantq wi a terminat cu deco-rqrile interioare. La cinci minute dupq sosire, mama a cerut voie sq meargq ’n oraw, a cumpqrat ckte ceva wi dupq o altq jumqtate de orq casa arqta ca un buchet de flori frumos mirositoare. Vqzknd schimbqrile pe care le-a fqcut mama sa, tknqrul sportiv a zkmbit wi a spus: <Am ’nyeles mamq, trebuie sq mq ’nsor. Nici o casq nu este destul de frumoasq dacq nu o aranjeazq o mknq de femeie!>

8. O cinste pentru bqrbatul ei.

<Bqrbatul ei este bine vqzut la poryi, cknd wade cu bqtrknii yqrii> (Prov. 31:23).

9. Priceputq sq facq bani.

<Ea face cqmqwi wi le vinde, wi dq cingqtori negustorului> (Prov. 31:24).

10. "nyeleaptq wi veghetoare.

<Ea deschide gura cu ’nyelepciune wi ’nvqyqturi plqcute ’i sunt pe limbq. Ea vegheazq asupra celor ce se petrec ’n casa ei wi nu mqnkncq pkinea lenevirii> (Prov. 31:26-27).

11. Wtie sq primeascq laude wi cautq sq fie o bunq mqrtu-rie.

<Fii ei se scoalq wi o numesc fericitq; bqrbatul ei se scoalq wi-i aduce laudq: Multe fete au o purtare cinstitq,dar tu le ’ntreci pe toate> (Prov. 31:28).

70


Fiecare om are trei nume: numele de familie pe care l-a mowtenit, numele propriu pe care i l-au dat pqrinyii wi renumele, pe care wi-l face sin-gur.

12. Cultivq spiritualitatea.

<Desmierdqrile sunt ’nwelqtoare wi frumuseyea este dewartq, dar femeia care se teme de Domnul va fi lqudatq> (Prov. 31:30).

13. Cu picioarele pe pqmknt.Femeile tknjesc dupq complimente, dar cele mai bune rqsplqyi vin din

realizqrile reale ale muncii wi comportamentului ei:

<Rqsplqtiyi-o cu rodul muncii ei, wi faptele ei s-o laude la poryile cetqyii> (Prov. 31:31).

Viaya are un fel de a yine lucrurile ‘n echilibru: pentru fiecare femeie care nenorocewte un bqrbat este o alta care face bqrbat dintr-un nenorocit.

Rqsplata unei femei vine la fel de sigur ca wi ckwtigul celor care deyin puterea:

<O femeie plqcutq capqtq cinste,wi cei asupritori capqtq bogqyie> (Prov. 11:16).

Proverbul contrasteazq douq realitqyi din sfere diferite de existenyq pentru a sublinia o singurq trqsqturq comunq wi anume: succesul. Ca wi un om care deyine puterea, o femeie <plqcutq> este ... irezistibilq!

Cum poyi fii un soy bun?Nimeni n-a inventat ‘ncq un test de inteligenyq mai bun deckt ... viaya de cqs-nicie.Dewi nu existq un pasaj unitar care sq adreseze aceastq problemq, nu trebuie sq uitqm cq bqrbatului i se adreseazq ... ’ntreaga carte a Proverbelor! Awa cq avem de a face cu un singur capitol adresat femeilor wi cu restul de 30 adresate bqrbatului! Chiar wi la o privire fugarq, este evident cq Proverbele au fost scrise sub forma unor sfaturi pe care un

<tatq> le dq <fiului> squ. Este un fel de dialog <de la bqrbat la bqrbat.> Expresia <fiul meu> apare nu mai puyin de douq zeci wi douq de ori ’n text. Cum trebuie sq fie un <bqrbat vrednic de cinste> ?

71


1. "ngqduie-i soyiei tale sq-yi fie un <partener> ’n toate, nu doar o simplq anexq restrknsq la preocupqri <cas-nice.>

Citewte ’ncq o datq capitolul 31 din cartea Proverbelor. I-ai creat soyiei tale un cadru propice pentru a se dezvolta pe coordonatele acestor reco-mandqri?

"n iarna anului 1996, mq aflam la o ’ntrunire a <bordului> de condu-cere a societqyii Christian Aid Ministries din Ohio, Statele Unite. Awa cum probabil wtiyi, aceasta este o organizayie menonitq, iar menoniyii au anumite restricyii ’n privinya implicqrii femeilor ’n lucrqrile din afara familiei. Unul dintre cei prezenyi a sugerat pasajul din Proverbe 31 ca material de studiu wi a pus ’ntrebarea: <Dacq femeia aceasta vrednicq de cinste le cam face pe toate, mq ’ntreb unde-i este bqrbatul wi ce-i mai rqmkne lui de fqcut?> Spre veselia tuturor, unul din cei prezenyi, pus pe glume, i-a rqspuns: <Bine’nye-les cq este la <wedinya Bordului>! N-ai citit cq <stq cu bqtrknii la poryile cetqyii>?

Dacq ai ajuns sq crezi cq-yi iubewti soyia prea mult, n-ai ajuns ‘ncq s-o iubewti ckt trebuie!

2. Spune-i soyiei tale ckt de mult apreciezi eforturile wi munca ei.

O floare dupq zece ani de cqsnicie face mai mult deckt un ’ntreg buchet din timpul logodnei!

<Bqrbatul ei se scoalq wi-i aduce laudq: Multe fete au o purtare cinstitq, dar tu le ’ntreci pe toate> (Prov. 31:28).

O floare datq ’n timpul vieyii face mai mult deckt o coroanq awezatq pe mormknt. Mai ales cknd este ’n casq, munca soyiei trece adesea nevqzutq wi neapreciatq. Fq-yi un obicei din a nu lqsa sq treacq o zi fqrq sq scoyi ’n evi-denyq eforturile soyiei tale. Spune <Mulyumesc pentru masq> wi spune-o din toatq inima.

Nu te grqbi sq te enervezi pe ea. Cineva a remarcat cq <acelawi bqrbat care-i ‘n stare sq piardq o zi ‘ntreagq la pkndq ‘n baltq, vknknd raye, sau pe mal la pescuit, sare ca ars dacq acasq soyia lui ‘ntkrzie zece minute cu masa.>

Dacq cineva yi-ar da ckte 10 bani pentru fiecare cuvknt frumos spus cuiva wi yi-ar cere ‘napoi ckte 5 bani pentru fiecare cuvknt urkt spus, ce ai fi: om bogat sau sqrqntoc?

3. Aratq cq ai ’ncredere ’n soyia ta.

<Inima bqrbatului se ’ncrede ’n ea wi nu duce lipsq de venituri> (Prov. 31:11).

72


Unii soyi se poartq de parcq ar avea soyii reduse mental sau aproape incapabile sq ia cea mai micq hotqrkre. Nu fi unul din acewtia. Consultq-te mereu cu soyia ta.

Nu te obiwnui sq te consulyi mai mult cu prietenii deckt cu ea. Preyuiewte sfaturile ei wi acordq un credit deosebit <intuiyiei feminine.> Nu uita cq Dumnezeu pe ea yi-a dqruit-o ca ... ajutor potrivit! Pe peretele unui magazin de vopsele wi tapet, cineva a pus un afiw: <Soyii care aleg culorile trebuie sq aibq aprobare scrisq din partea soyiilor lor.> Amuzant la prima vedere, afiwul exprima <experienya> ’ndelungatq a vknzqtorului.

Wi ’ncq ceva, nu fii gelos din cale afarq. Orice dragoste intensq se man-ifestq wi prin gelozie. Nu lqsa ’nsq ca acest element al iubirii sq fie exagerat, sq se mqreascq asemenea unei tumori desfigurante wi sq-yi <’ntemniyeze> soyia.

4. Asigurq-yi soyia cq este singura <reginq> din viaya ta.Dacq vrei sq fi tratat acasq ca un rege, trateazq-yi soyia ca pe o reginq!Una din cele mai mari temeri ale unei femei este aceea cq va fi ’nlo-

cuitq de o alta ’n inima soyului ei. Cautq sq risipewti acewti nori negrii care pot tulbura atmosfera familiei. Ascultq sfaturile ’nyelepciunii din Prov. 5:15-21:

<Bea apq din fkntkna ta wi din izvoarele puyului tqu.Ce, vrei sq yi se verse izvoarele ’nafarq? Wi sq-yi curgq rkurile ’n pieyele de obwte?Lasq-le sq fie numai pentru tine, wi nu pentru strqinii de lkngq tine.Izvorul tqu sq fie binecuvkntat,wi bucurq-te de nevasta tinereyii tale.Cerboaicq iubitq, cqprioarq plqcutq:fii ’mbqtat tot timpul de drqgqlqwiile ei,fii ’ndrqgostit necurmat de dragostea ei!> (Prov. 5:15-20).

O cqsnicie reuwitq este una ‘n care te ‘ndrqgostewti de mai multe ori, dar de aceiawi persoanq. Ar fi cu mult mai puyine divoryuri dacq soyii ar ‘ncerca sq-wi pqstreze soyiile cu acelawi zel cu care s-au strqduit sq le cuce-reascq.

<Furia este fqrq milq wi mknia nqvalnicq,dar cine poate sta ’mpotriva geloziei? (Prov. 27:4).

Opusul iubirii nu este ura, awa cum se crede de obicei. Ura, cu toate efectele ei negative este un sentiment care yine seama cq celqlalt existq. Gelozia, cu toate furiile ei, este sora geamqnq a iubirii. Cknd ewti gelos dai dovadq cq <’yi pasq>, cq ’ncq mai iubewti. Opusul iubirii este ceva mult mai rece wi mai distrugqtor, mult mai plin de cruzime: opusul iubirii este indiferenya! Cele mai multe familii sunt dezintegrate de aceastq maladie modernq.

73


Iatq o filq din jurnalul amintirilor mele cu familia {urmbrand:Toamna aduce fiorii reci ai unei moryi inevitabile. Aflat ‘n vacanyq la

Portland am aflat cq sora Binyea a fost internatq ‘n spital, pentru o operayie. La vkrsta dknsei, orice intervenyie chirurgicalq era <majorq> , cu consecinye greu de ‘ntrevqzut.

M-am ‘ntors la Los Angeles wi pe 3 Iulie 1996 am plecat la spital cu pqri-nyii nowtri. L-a poarta spitalului ne-am ‘ntklnit cu fratele {urmbrand. Era ‘ntr-un cqrucior cu rotile care-l ajuta sq-wi depqweascq neputinyele trupului, dar nu wi pe ale inimii: <Sunt ‘ntr-o mare ‘ncercare! O opereazq pe Binyea ...>

Ne-am dus ‘mpreunq ‘n salonul spitalului wi am fqcut roatq ‘n jurul pat-ului ‘n care stqtea sora {urmbrand. Deloc tristq sau ‘ngrijoratq, doar cu faya brqzdatq de spasmele involuntare produse de durerile acute, dknsa ne-a vorbit duios despre <Cel ce numqrq firele de pqr de pe capul celor credinci-owi>:

<Am cunoscut odatq un tknqr matematician. Era doctor ‘n matematici wi se specializase ‘n computere. L-am admirat wi l-am lqudat pentru priceperea lui, dar i-am spus cq Dumnezeu wtie sq numere mai bine deckt el. Sqracul de el, nu-L cunowtea pe Dumnezeu wi era pierdut. I-am explicat cq eu nu wtiu nimic ‘n comparayie cu el, dar cq wi el are ‘ncq de ‘nvqyat de la Dumnezeu. Dumnezeu este cel mai mare matematician cu putinyq. El numqrq stelele de pe cer, firele de pqr de pe capul oamenilor wi ne socotewte chiar wi numqrul zilelor vieyii noastre. Ce minunat este sq wtii cq El se preocupq de toate aces-tea wi cq face awa pentru cq ne iubewte.>

A intrat asistenta medicalq sq o pregqteascq pentru operayie, awa cq ne-am retras ‘n liniwte. Am mai apucat totuwi sq-l mai vqd wi sq-l mai aud pe fratele Richard, care s-a apropiat cu cqruciorul de patul soyiei sale, a apucat-o de mknq wi i-a spus plin de cqldurq: <Te iubesc mai mult deckt ‘n ziua nun-yii!>

Fiorii ‘ngheyayi ai toamnei au fost izgoniyi pentru ckteva clipe de flacqra din cuvintele drqgqstoase. “n ochii celor doi strqlucea acum o luminq hotqrktq sq biruiascq dincolo de limitele obiwnuite ale firii.

5. Fq din familia ta prioritatea numqrul unu a vieyii tale.

Dupq relayia cu Dumnezeu, cea mai mare responsabilitate a unui bqrbat este asigurarea unei vieyi de familie fericite. Nicqieri nu se cere mai multq ’nyelepciune ca ’n viaya de familie. Nici o realizare nu este mai importantq deckt reuwita ’n propriul cqmin. Cine reuwewte aici, are o platformq solidq pentru toate celelalte realizqri ale vieyii. Cine falimenteazq aici, clqdewte pe nisip wi va fi lipsit de adevqrata ’mplinire ’n viayq:

<Cine ’wi tulburq casa va mowteni vknt,wi nebunul va fi robul omului ’nyelept> (Prov. 11:29).

74


Nu uita cq cel care dq tonul ’n viaya de familie este bqrbatul. Ce faci tu este factorul principal care va hotqr’ fericirea sau nefericirea familiei tale:

<Unde nu sunt boi, ieslea rqmkne goalq,dar puterea boilor aduce belwug de roduri> (Prov. 14:4).

Cum sq fim pqrinyi ’nyelepyi?

Una dintre cele mai rqspkndite greweli printre femei: credinya cq este suficient sq ai un copil pentru a deveni mamq; este ca wi cum ai crede cq poyi deveni mare muzician de ‘ndatq ce yi-ai procurat un pian. A fi mamq cere multq ’nyelepciune, multq dragoste, mult sacrificiu wi multq perseverenyq.

Cea mai mare responsabilitate pe care ne-o poate ’ncredinya Dumnezeu este educayia celor care se nasc ’n familia noastrq. Orickt am anticipa nawterea copiilor, orickt am dorit-o, venirea lor ne va gqsi ’ntotdeuna lipsiyi de experienyq. Cineva a spus: <Cei mai mulyi dintre noi ajungem pqrinyi ‘nainte de a ‘nceta sq mai fim copii.>

Daniel {ebster, unul din cei mai mari oameni din istoria Americii a spus: <Ce sqpqm ‘n marmurq, piere cu timpul, ce turnqm ‘n bronz se macinq, temple pe care le zidim vor ajunge odatq ruinq, dar ce scriem pe coala nepieritoare a sufletului, principiile vewnice ale temerii de Dumnezeu wi ale iubirii fayq de aproapele, va strqluci wi ‘n viaya de acum wi ‘n cea viitoare.>

Ce ne spune Biblia despre crewterea copiilor. "n cartea Psalmilor existq doi psalmi dedicayi vieyii de familie: Psalmul 127 wi Psalmul 128. "n amkndoi, iatq ckteva considerente preliminarii :

1. Copiii sunt un dar de la Domnul.Iatq un paradox contemporan: Familiile fqrq

copii wi familiile cu copii mulyi se compqtimesc reciproc. Cine are dreptate?

<Iatq, fiii sunt o mowtenire de la Domnul, rodul pkntecului este o rqsplatq datq de El> (Ps. 127:4)Copiii sunt averea celui sqrac, wi cea mai preyioasq comoarq a boga-

yilor.

2. Copiii sunt podoaba wi farmecul familiei<Nevasta ta este ca o viyq roditoare ’nlquntrul casei tale;

75


copiii tqi stau ca niwte lqstari de mqslin ’mprejurul mesei tale> (Ps. 128:3).

"n faya reyinerii unora de a avea copii, cineva a remarcat: <Se pare cq ‘n ziua de azi copiii au ajuns atkt de scumpi ‘nckt doar familiile sqrace wi-i mai pot permite.>

3. Copiii ’wi primesc direcyia ’n viayq prin educayia datq de pqrinyiUn copil este un baton de dinamitq, o sursq incalculabilq de energie

potenyialq, de aceea vegheazq asupra lui cu atenyie, ferindu-l de scknteile care l-ar putea face sq explodeze, punknd ‘n pericol temeliile societqyii. “ndreaptq-l cu cea mai mare grijq spre locul ‘n care vigoarea wi capacitqyile lui vor putea fi folosite pentru construirea unei lumi mai bune.

<Ca niwte sqgeyi ’n mkna unui rqzboinic, awa sunt fiii fqcuyi la tinereye. Ferice de omul care-wi umple tolba de sqgeyi cu ei!> Cqci ei nu vor rqmknea de ruwine,cknd vor vorbi cu vrqjmawii lor la poartq> (Ps. 127:4,5).Dupq cum arcawul este priceput sq trimeatq sqgeyile la yintq, pqrinyii

sunt responsabili de direcyia pe care o iau copiii lor ’n viayq.Socrate a zis: <Mq voi sui pe cel mai ‘nalt loc din Atena wi voi striga:

<Concetqyeni, cum de sunteyi gata sq munciyi pe brknci, sq spargeyi chiar wi pietre ca sq ajungeyi bogayi, dar nu vq preocupayi deloc de copiii cqrora le veyi lqsa toate acestea drept mowtenire?>

Cartea Proverbelor clqdewte pe aceste adevqruri generale:

4. Copiii trebuie educayi prin exemplu personalDe obicei un tatq vrea ca fiul squ sq fie awa cum ...n-a reuwit el sq ajungq.

Copiii au mai multq nevoie de un model de urmat deckt de critici. Dife-renya dintre criticq wi educayie este atitudinea ‘n care sunt fqcute. “nvayq-l pe copil calea pe care trebuie sq meargq wi apoi ... mergi, mergi tu ‘nsuyi pe ea. Nimic nu este mai dqunqtor deckt un dascql care dq ‘n acelawi timp un sfat bun wi un exemplu personal prost.

<Cel neprihqnit umblq ’n neprihqnirea lui;ferice de copiii lui dupq el!> (Prov. 20:7).

Credinya pqrinyilor, dewi nu se mowtenewte, poate fi un factor de mare influenyq ’n caracterul copiilor:

<Cine se teme de Domnul are un sprijin tare ’n El,wi copiii lui au un loc de adqpost ’n El.Frica de Domnul este un izvor de viayq,ea ne ferewte de cursele moryii> (Prov. 14:26-27).

76


Adeseori, cea mai bunq metodq de ‘ndreptare a copiilor nowtri este sq ne corectqm exemplul personal pe care li-l dqm. Trqiewte ‘n awa fel ‘nckt atunci cknd oamenii ‘i vor spune copilului tqu cq seamqnq cu tine, el sq simtq nevoia sq scoatq ‘n afarq pieptul, nu limba.

Am auzit odatq pe cineva spunknd cq nu poyi spune dacq un pqrinte wi-a fqcut datoria sau nu, deckt dupq ce vei vedea ce fel de oameni vor fi nep-oyii lor.

5. Copiii trebuie educayi prin sfqtuireUn tatq face mai mult deckt o sutq de profesori. Experienya mea este

cq toyi profesorii din wcolile ateiste ale Romkniei nu mi-au putut clinti convingerile pe care mi le-a awezat ’n suflet tatql meu. Nici lipsa de carte wi nici lipsa de bogqyie nu scade cu ceva puterea de influenyq a unui pqrinte.

Wtiind cele de mai sus, pqrinyii trebuie sq se ’ngrijeascq sq stea de vorbq cu copiii lor. Educayia lor are nevoie de o investiyie de timp wi de preocu-pare:

<"nvayq pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,wi cknd va ’mbqtrkni, nu se va abate de la ea> (Prov. 22:6).

Copiii sunt singura bogqyie terestrq pe care o putem lua cu noi ‘n cer, de aceea ei trebuie sq fie mereu ’n atenyia noastrq. Educayia nu ’ncepe cu primele sfaturi pe care le dqm copiilor, ci mult mai devreme. Cam pe la vkrsta de cinci ani un copil a primit deja jumqtate din toatq influenya pe care pqrinyii vor reuwi s-o aibe asupra lui:

<Copilul lasq sq se vadq ’ncq din faptele lui dacq purtarea lui va fi curatq wi fqrq prihanq> (Prov. 20:11).

Existq pe alocuri pqrerea cq nu trebuie sq influenyqm prea mult crew-terea copiilor ca sq nu le stknjenim formarea unei personalitqyi proprii. Aceasta este ’nsq numai o vicleanq metodq de a-i scoate pe copii de sub autoritatea pqrinyilor sau de a-i scqpa pe pqrinyi de apqsarea responsabi-litqyii personale. Existq pqrinyi care spun: <Noi nu vrem sq ne influenyqm copiii ‘n probleme de religie!>

De ce nu?Presa ‘i va influenya!Radioul ‘i va influenya!Filmele ‘i vor influenya!Televizorul ‘i va influenya!Vecinii ‘i vor influenya!Colegii de servici ‘i vor influenya!Politicienii ‘i vor influenya!Nici wcoala wi nici Biserica nu pot ‘nlocui

familia ‘n educayia copiilor.

77


Suntem gata sq ne exersqm influenya asupra crewterii florilor din grqdinq wi a animalelor din grajd. Oare se cade sq ne oprim influenya toc-mai cknd este vorba de copiii nowtrii?

Ce sq ‘nyeleagq copiii de la pqrinyii care socotesc cq ei nu pot sta sq asculte 2 ore ‘n bisericq, dar ‘i lasq ore ‘ntregi ‘n faya televizorului? Sau ce pot ei ‘nvqya de la cei ce le dau 4 dolari sq se ducq la film, wi numai 50 de cenyi sq punq la colectq?

6. Copiii trebuie educayi prin mustrareCineva spunea cu ironie: <Nu existq deckt un singur copil perfect ‘n

lumea aceasta wi fiecare mamq ‘l are.> De fapt, nu existq copil perfect. Nici un om nu poate ajunge pe pqmknt perfecyiunea. Singura noastrq wansq este <perfecyionarea> prin corectare.

Dewi negativq ’n natura ei, mustrarea este constructivq. "nsuwi Dumnezeu, Tatql nostru desqvkrwit o aplicq atunci cknd este cazul. Vai de pqrinyii <mai ’nyelepyi ca Dumnezeu> care dispreyuiesc mustrarea, prefe-rknd sq-wi lase copiii sq trqiascq dupq capul lor:

<Fiule, nu dispreyui mustrarea Domnului,wi nu te mkhni de pedepsele Lui.Cqci Domnul mustrq pe cine iubewte,ca un pqrinte pe copilul pe care-l iubewte!> (Prov. 3:11-12)

<Nuiaua wi certarea dau ’nyelepciunea,dar copilul lqsat de capul lui face ruwine mamei sale> (Prov. 29:15).

Cuvkntul evreiesc pentru pqrinte este <horim> care derivq de la <moreh>, ‘nvqyqtor. Primul wi cel mai mare ‘nvqyqtor al copilului trebuie sq se afle ‘n familia lui.

<O mustrare pqtrunde mai mult pe omul priceput,deckt o sutq de lovituri pe cel nebun> (Prov. 17:10).

Sq nu crezi cq ai pierdut timpul degeaba dacq copiii tqi yi-au auzit sfa-turile, dar nu le-au pus ‘n practicq. Peste ani de zile ei wi le vor reaminti wi le vor spune la rkndul lor copiilor pe care-i vor crewte.

<Cum am putut eu sq urqsc certarea,wi cum a dispreyuit inima mea mustrarea?Cum am putut sq n-ascult glasul ’nvqyqtorilor mei,wi sq nu iau aminte la cei ce mq ’nvqyau?> (Prov. 5:12-13).

Mustrqrile din copilqrie sunt ca seminyele care ’ncolyesc uneori numai la vkrsta adultq.

7. Copiii trebuie educayi prin greutqyiCea mai sigurq metodq de a le pregqti copiilor o viayq grea este aceea de

a le ‘ngqdui o copilqrie prea uwoarq wi lipsitq de griji. De prea multe ori,

78


pqrinyii care n-au wtiut de plqceri din cauza trudei 'wi dau banii pe mkna unor copii care wtiu doar de plqceri, dar nu vor sq wtie de muncq. Una din cele mai vesele definiyii ale tayilor este aceasta: <Tatql este acea persoanq care a ajuns sq poarte poze acolo unde obiwnuia sq yinq banii.>

<Mai bine un prknz de verdeyuri wi dragoste,deckt un bou ’ngrqwat wi urq> (Prov. 15:17).

<Mai bine o bucatq de pkine uscatq, cu pace,deckt o casq plinq de cqrnuri, cu ceartq!> (Prov. 17:1).

Profetul Ieremia a recomandat greutqyile drept o pregqtire pentru viaya de adult cknd a zis: <Este bine pentru un tknqr sq poarte un jug ’n tinereyea lui> (Plkngerile lui Ieremia 3:27). Cine vrea sq le facq o viayq grea copiilor sqi, sq le ofere o copilqrie prea uwoarq! Un proverb arab spune: <Doar zile senine wi cer ‘nsorit / Fac din grqdinq un loc pustiit.>

8. Copiii trebuie educayi prin pedeapsqInima educayiei este educayia inimii!Nu existq dragoste fqrq disciplinq, wi nu trebuie sq

existe nici disciplinq fqrq dragoste. Pedeapsa nu trebuie deckt ’n ultimq instanyq sq fie corporalq. existq o gamq ’ntreagq de interdicyii la care ’i putem supune pe copiii nowtrii. Unele dintre ele ’i vor ustura mai rqu deckt cea mai asprq bqtaie.

Cknd ’nsq trebuie, pedeapsa corporalq nu trebuie evitatq. Un tatq texan remarcq cq Dumnezeu a prevqzut o anumitq regiune a corpului ’n care bqtaia este mai uwor de primit. El a adqugat: <Am primit educayia pe genunchii mamei, dar wi pe genunchii tatqlui meu am ’nvqyat multe (aluzie la faptul cq era culcat pe genunchii tatqlui wi bqtut la fund).

<Cine cruyq nuiaua, urqwte pe fiul squ,dar cine-l iubewte, ’l pedepsewte ’ndatq> (Prov. 13:24).

<Pedepsewte-yi fiul, wi el ’yi va da odihnq,wi ’yi va aduce desfqtare suf letului tqu> (Prov. 29:17).

Pornirile pqcqtoase ale inimii firewti trebuiesc curmate ’ncq din cea mai fragedq pruncie. O palmq datq la timp face mai mult deckt ani grei de ’nchisoare.

<Nebunia este lipitq de inima copilului,dar nuiaua certqrii o va dezlipi de el> (Prov. 22:15).

Nu cruya copilul de mustrare, cqci dacq-l lovewti cu nuiaua, nu va muri.Lovindu-l cu nuiaua,’i scoyi suf letul din locuinya moryilor> (Prov. 23:13-14).

79


Existq pedagogi <de wcoalq nouq> care spun cq <bqtaia> este o metodq barbarq care aparyine trecutului. <A-i ’nvqya pe copii>, spun ei, <cq violenya este calea de rezolvare a problemelor ’nseamnq a crewte o generayie care va recurge la violenyq ori de ckte ori va avea probleme.> Awa sq fie oare? Oare se pricep acewti pedagogi mai bine deckt Dumnezeu la crewterea copiilor?

<Fiule, nu dispreyui mustrarea Domnului,wi nu te mkhni de pedepsele Lui.Cqci Domnul mustrq pe cine iubewte, ca un pqrinte pe copilul pe care-l iubewte!> (Prov. 3:11-12).

9. Copiii nu trebuie sq fie yinta nervilor nowtriCea mai rea educayie este acea fqcutq sub imperiul nervilor. Mulyi pqri-

nyi se nqpustesc asupra copiilor doar ca sq-wi descarce nervii.

<Pedepsewte-yi fiul, cqci tot mai este nqdejde,dar nu dori sq-l omori> (Prov. 19:18).

Existq cuvinte pe care nici un copil n-ar trebui sq le audq. Cele mai grave dintre ele sunt: <Te omor ’n bqtaie! Eu te-am fqcut, eu te omor!> O astfel de exprimare este ’n fapt o declarayie de capitulare wi de totalq ’nfrkn-gere. Un astfel de pqrinte a ewuat ’n obligayiile familiale wi va da socotealq cu siguranyq ’naintea Domnului.

Noul Testament va reformula aceastq interdicyie astfel: <Wi voi, pqrin-yilor, nu ’ntqrktayi la mknie pe copiii vowtri, ci crewteyi-i ’n mustrarea wi ’nvqyqtura Domnului> (Efes. 6:4).

Copiii n-ar trebui sq se teamq de pqrinyi deckt ’n mqsura ’n care se simt vinovayi fayq de Domnul.

10. Copiii trebuie educayi prin ’ncurajarePrea puyini pqrinyi wtiu sq facq <galerie> copiilor lor. Vorbele au ’n ele o

extraordinarq putere. Cu ele putem zidi wi tot cu ele putem dqrkma. <Limba ’nyelepyilor dq wtiinyq plqcutq> (Prov. 15:2).

<Limba dulce este un pom de viayq> (Prov. 15:4).Oamenii au caracteristica sq devinq ceea ce-i ‘ncurajezi sq fie, nu ceea

ce-i bayi la cap.

<Buzele ’nyelepyilor seamqnq wtiinya> (Prov. 15:7).

80


Mulyi ’wi judecq prea aspru copiii, apreciindu-i doar dupq rezultatele de la wcoalq. N-ar trebui sq fie awa. Este foarte grewit sq apreciem inteligenya copiilor numai dupq rezultatele wcolare. Thomas Edison a fost socotit un elev mediocru, iar Einstein unul foarte redus. Adevqrata inteligenyq este mult mai mult deckt o acumulare de cunowtinye. Ea este mqsuratq ‘n felul creator ‘n care poate folosi cunowtinyele acumulate. Unul care gkndewte ‘ncet, dar care wtie sq ajungq la niwte concluzii proprii folositoare este cu mult mai inteligent deckt acele <enciclopedii ambu-lante> care plutesc ‘n derivq pe marea vieyii. Existq laturi ale inteligenyei care nu se pot mqsura prin abilitatea cu care manevrqm simbolurile gra-fice sau verbale care alcqtuiesc testele wcolare. Un pqrinte ’nyelept trebuie sq wtie sq descifreze ’nclinayiile copiilor sqi wi sq-i ’ncurajeze sq progreseze. "ntr-un cuvknt, pqrinyii trebuie sq creadq ’n posibilitqyile copiilor lor.

<Cine are o inimq ’nyeleaptq ’wi aratq ’nyelepciunea cknd vorbewte,wi mereu se vqd ’nvqyqturi noi pe buzele lui.Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suf let wi sqnqtoase pentru oase> (Prov. 16:23,24).

Cel mai mare dar pe care-l pot face pqrinyii copiilor este propria lor prietenie. Dacq ai un adolescent, nu-l dispreyui; este singurul lucru din care Dumnezeu poate face un adult!

11. Copiii trebuie crescuyi ’n dragostea pqrinyilor lorCei adulyi wtiu sq dea sfaturi wi sq porunceascq, dar cknd este vorba de

dialogul cu adolescenyii, cei mai ‘n vkrstq ar face bine sq ‘nveye sq asculte cu amkndouq urechile wi ... cu inima.

Cel mai mare bine pe care-l poyi face copiilor tqi este s-o iubewti pe mama lor. Cea mai mare pacoste a zilelor noastre sunt divoryurile. Am putea spune cq, judecknd dupq numqrul divoryurilor, mai mult fug de acasq pqrinyii deckt copiii.

Educayia copiilor este o artq ’n care dragostea wi disciplina trebuie sq se ’mpleteascq armonios. Suzana {esle], mamq a nouqsprezece copii, n-a fqcut wcoalq de pedagogie, dar a educat pe unii din cei mai de seamq oamenii ai Americii. Dewi vechi de douq sute de ani, regulile ei sunt la fel de valabile pentru crewterea copiilor din ziua de azi wi pentru a-i face sq <plkngq fqrq gqlqgie>:

1. Nu ‘ngqdui sq se mqnknce ‘ntre mese.2. Pune copiii la culcare la ora opt seara.3. Cere-le sq ia medicamentele fqrq mofturi.4. Frknge ‘ncqpqyknarea capriciilor wi vei lucra ‘mpreunq cu

Dumnezeu la mkntuirea sufletului.

<Tobq de carte>

81


5. “nvayq-i sq se roage de ‘ndatq ce ‘nvayq sq vorbeascq.6. Cere-le tuturor sq stea cuminyi la ‘nchinqciune.7. Nu le da nimic cknd plkng isteric, dq-le doar atunci cknd vorbesc fru-

mos wi politicos.8. Ca sq nu ‘ncurajezi minciuna, nu pedepsi o grewealq recunoscutq

‘nsoyitq de pqrere de rqu.9. Nu lqsa niciodatq nepedepsit un pqcat.10. Nu pedepsi niciodatq un copil de douq ori pentru aceiawi grewealq.11. Laudq, ‘ncurajeazq wi rqsplqtewte buna purtare.12. Orice ‘ncercare de a face ceva bun, orickt de nereuwitq ar fi, trebuie

lqudatq.13. Respectq dreptul la proprietate, chiar wi ‘n cele mai mici amqnunte.14. Yine-te ‘ntotdeauna de cuvknt.15. Nu cere nici unei fete sq munceascq, ‘nainte ca ea sq wtie sq citeascq

bine.16. “nvayq-i pe copii sq se teamq de nuia.

Ckt timp rqmkn copiii ... copii? Probabil cq toatq viaya. Totuwi, ati-tudinea noastrq fayq de ei trebuie sq yinq seama de transformqrile din viaya lor. Chiar wi cknd nu mai sunt atkt de drqgqlawi ca atunci cknd erau ’n scutece, copiii au drept la dragostea noastrq. Un mucalit a observat cq: <Un copil este un ‘nger ale cqrui aripi se micworeazq pe mqsurq ce ‘i cresc picioarele.> Pe mqsura crewterii lui, trebuie sq creascq wi capacitatea noastrq de dragoste.

Unele mame ‘wi iubesc copiii ‘n mod egoist, de parcq copiii ar exista pentru propria lor ‘mplinire. Altele mame ‘wi iubesc copiii ca niwte sclave, de parcq ele ‘nsele n-ar exista deckt ca sq le fie de folos copiilor. Existq ‘nsq wi mame care au gqsit calea cea bunq wi-wi iubesc copiii cu spirit de sacrificiu, considerknd cq wi ele wi copiii lor existq doar ca sq facq voia Domnului.

Cum sq fi un copil ’nyelept?Existq douq greweli ‘n conflictul dintre generayii. Prima este cq cei tineri

cred cq inteligenya este un substitut pentru experienyq, iar cea de a doua este a celor ‘n vkrstq care cred cq experienya poate ‘nlocui cu succes intelig-enya.

Slava tinerilor este tqria,dar podoaba bqtrknilor sunt perii albi> (Prov. 20:29).

Ca unul care a trecut prin ambele faze, un prieten al meu a exclamat plin de ironie: <M-am nqscut ‘ntr-o generayie grewitq. Cknd eram tknqr, nimeni nu-i preyuia pe cei tineri. Acum, cknd am ajuns la bqtrkneye, nimeni nu-i respectq pe cei ‘n vkrstq!>

82


Din punctul de vedere al unui pqrinte, necazul cu crewterea copiilor este cq pe cknd crezi cq ai ajuns sq ai experienyq, copiii te scot la pensie.

1. Peyuiewte-yi tatqlNu uita cq ewti doar un schimb de wtafetq ’n scurgerea generayiilor.

"nyelepciunea nu s-a nqscut odatq cu tine wi nici nu va muri cknd ’yi vei da obwtescul sfkrwit. Ai datoria sq preiei de la tatql tqu tot ce este bun wi sq transmiyi mai departe copiilor tqi sfaturile ’nyelepciunii:

<Ascultayi, fiilor, ’nvqyqtura unui tatq,wi luayi aminte, ca sq pricepeyi;cqci eu vq dau sfaturi bune;nu lepqdayi ’nvqyqtura mea.Cqci cknd eram ’ncq fiu la tatql meu,wi fiu gingaw wi singur la mama mea,el mq ’nvqya atunci wi-mi zicea:<Pqstreazq bine ’n inima ta cuvintele mele,pqzewte ’nvqyqturile mele, wi vei trqi!N-o pqrqsi wi ea te va pqzi;iubewte-o wi te va ocroti!> (Prov. 4:1-6).

Observayi <wtafeta> nevqzutq transmisq de la o generayie la cealaltq: < Ascultayi ’nvqyqtura unui tatq ... cknd eram eu ’ncq fiu la tatql meu ... el mq ’nvqya wi-mi zicea ...>

Dumnezeu a rknduit ca valorile sfinyeniei wi experienya umblqrii de viayq sq fie transmise de la o generayie la alta.

Citiyi textul din Deuteronom 6:6-9 wi vq veyi convinge de aceasta. Wi nu uitayi cq una din cele zece porunci, cea de a cincea wi singura ’nsoyitq de o fqgqduinyq, este cea care prescrie respectul wi ascultarea fayq de pqrinyi: <Cinstewte pe tatql tqu wi pe mama ta, pentru ca sq yi se lungeascq zilele ’n yara pe care yi-o dq Domnul, Dumnezeul tqu> (Exod 20:12).

"n procesele formqrii propriei personalitqyi din vremea adolescenyei, copilul are tendinya sq nege toate valorile din familia lui. Cel care duce aceastq tendinyq pknq dincolo de limita ’mpotrivirii fqyiwe wi a neascultqrii se pedepsewte singur. Nu suntem chemayi sq ne clqdim viaya pe dqrkmq-turile educayiei primite de la pqrinyi.

<Nu muta hotarul cel vechi,pe care l-au awezat pqrinyii tqi> (Prov. 22:28).

Dumnezeu ne ’ndeamnq sq zidim <deasupra> ei. Alegerea este ’ntre <demolare> wi <acumulare>! Ca wi la ridicarea unui edificiu cu mai multe etaje, ’nyelepciunea ne cere sq respectqm wi sq pqstrqm ce au zidit cei dinaintea noastrq wi sq le ducem mai departe realizqrile.

Un tatq este mai temut, dar wi mai neglijat atunci cknd este vorba de apreciere. Definiyia datq de un copil pentru <ziua tatqlui>: Este la fel ca wi ziua mamei, numai cq costq mult mai puyin.

83


2. Preyuiewte-yi mamaPentru o mamq, fiul ei nu ‘nceteazq niciodatq sq fie un copil; iar fiul nu

a ajuns cu adevqrat adult deckt atunci cknd ‘nyelege wi acceptq acest adevqr despre propria lui mamq. Nu uita cq tu ewti rodul viselor ei, rqspunsul la cele mai duioase rugqciuni:

<Ce sq-yi spun, fiule? Ce sq-yi spun fiul trupului meu?Ce sq-yi spun, fiule, rodul juruinyelor mele?> (Prov. 31:1b-2)

Nu uita cq nimeni nu te cunoawte wi nu te ’nyelege mai bine ca mama ta.Primul <detector de minciuni> a fost fqcut din coasta unui bqrbat wi de atunci nu a trebuit sq i se facq nici un fel de ‘mbunqtqyire!

Mamele noastre sunt cele mai importante persoane din lume. Cineva a remarcat cq Dumnezeu a ’ncredinyat lumea ’n conducerea bqrbayilor, dar a ’ncredinyat formarea viitorilor lideri ’n mkinile mamelor. Privit retrospectiv, de multe ori tayii nowtri ne-au ‘nvqyat cum ar fi trebuit sq fim; mamele noastre ne-au ‘nvqyat ceea ce suntem.

3. Ascultq-yi pqrinyii

<Ascultq, fiule, ’nvqyqtura tatqlui tqu,wi nu lepqda ’ndrumqrile mamei tale!Cqci ele sunt o cununq plqcutq pe capul tqu,wi un lany de aur la gktul tqu> (Prov. 1:8-9).

<Un fiu ’nyelept ascultq ’nvqyqtura tatqlui squ,dar batjocoritorul n-ascultq mustrarea> (Prov. 13:1; 15:5).

Nu uita cq nimeni nu-yi dorewte mai mult binele ca ei. S-ar putea uneori sq yi se parq cq alyi oameni sunt mai ’nyelepyi sau cq prietenii tqi yin mai mult la tine, dar nu uita cq Dumnezeu a ales sq-yi vorbeascq prin pqrinyi. Ei sunt singurii care seamqnq cu Dumnezeu ’n iubirea lor pentru tine. Doar pqrinyii au o dragoste dezinteresatq, doar ei te iubesc gata de sacrificii. De aceea, numai ei ’yi pot transmite mesajul lui Dumnezeu ’n forma lui cea mai clarq.

"n capitolul <seriilor de patru>, capitolul 30 din cartea Proverbelor, neascultarea de pqrinyi este awezatq ca sursq din care se dezvoltq peste ani o viayq de pqcat wi nenorocire:

<ESTE UN NEAM DE OAMENI care bleastqmq pe tatql squ,wi nu binecuvinteazq pe mamq-sa.ESTE UN NEAM DE OAMENI care se crede curat,wi totuwi, nu este spqlat de ’ntinqciunea lui.ESTE UN NEAM DE OAMENI ai cqror ochi sunt trufawi,wi care ’wi yin pleoapele sus.ESTE UN NEAM DE OAMENI, ai cqror dinyi sunt niwte sqbii,wi ale cqror mqsele sunt niwte cuyite,ca sq mqnknce pe cel nenorocit de pe pqmknt,

84


wi pe cel lipsit dintre oameni> (Prov. 30:11-14).

Prin expresia <neam de oameni> se ’nyelege o generayie, o vkrstq de oameni. Nedisciplinatq ’n copilqrie, o astfel de generayie ajunge o tragedie pentru societate.

Lipsit de <umbrela> poveyelor pqrintewti, un copil este pradq uwoarq ’n plasa uneltirilor celui rqu.

"ntr-o tipicq descriere orientalq, cartea Proverbelor ne descrie astfel soarta generayiei care se rqzvrqtewte ’mpotriva propriilor pqri-nyi:

<Pe ochiul care ’wi bate joc de tatql squ,wi nesocotewte ascultarea de mamq,’l vor scobi corbii de la pkrku,wi ’l vor mknca puii de vultur> (Prov. 30:17).

"n loc de propqwirea doritq, neascultqtorii de pqrinyi sfkrwesc undeva ’n pustie, ewuayi ’n singurqtatea celor ’nstrqinayi wi nenorociyi de propriile lor alegeri.

<Cine pqrqsewte cqrarea este aspru pedepsit,wi cine urqwte mustrarea va muri> (Prov. 15:10).

Aruncarea <tradiyiilor> wi <moralei> pqrinyilor a dus ’n Europa la apariyia comunismului, iar ’n America a produs generayia <hipp]> cu toatq decadenya ei cu wi tragediile provocate de ea. Sloganul zilei era atunci: <Sq n-aveyi ’ncredere ’n niciunul din cei cu vkrsta peste treizeci de ani!>

4. Nu trqi pe seama pqrinyilorDacq ai ajuns la vkrsta la care poyi sq te ’ntreyii singur, nu mai recurge

la ajutorul pqrinyilor. Nu fii printre cei care pretind cq obligayiile pqriny-ilor nu se sfkrwesc niciodatq wi cq tu ai drept la tot ceea ce le aparyine lor. Pqrinyii tqi au muncit din greu pentru ceea ce au acumulat. Acum este rkn-dul tqu sq faci acelawi lucru.

<Cine furq pe tatql squ wi pe mama sa, wi zice cq nu este un pqcat, este frate cu nimicitorul> (Prov. 28:24).

<Cine jefuiewte pe tatql squ wi izgonewte pe mamq-sa,este un fiu care aduce ruwine> (Prov. 19:26).

5. "ngrijewte-yi pqrinyiiDumnezeu a awezat un echilibru ’n familie: pknq la o vkrstq, pqrinyii

sunt datori sq ’ngrijeascq de copii, dupq aceea, este de datoria copiilor sq se ’ngrijeascq de bunqstarea pqrinyilor. Vai de cel ce-wi uitq pqrinyii la bqtrkneye!

85


<Dacq cineva blastqmq pe tatql squ wi pe mamq-sa, i se va stinge lumina ’n mijlocul ’ntunerecului> (Prov. 20:20).

<Ascultq pe tatql tqu, care te-a nqscut,wi nu nesocoti pe mamq-ta, cknd a ’mbqtrknit> (Prov. 23:22).

6. Rqsplqtewte-yi pqrinyiiAdu-yi aminte cq au fost timpuri cknd tatql tqu era ’n ochii tqi cel mai

important wi mai puternic om din univers. Amintewte-yi ocaziile ’n care te lqudai cu el ’naintea prieteniilor de joacq:

<Copiii copiilor sunt cununa bqtrknilor,wi pqrinyii sunt slava copiilor lor> (Prov. 17:6).

7. Fq bucurie pqrinyilorAwa cum copiii se laudq cu pqrinyii lor, wi pqrinyii se laudq cu copiii lor.

<Un fiu ’nyelept este bucuria tatqlui, dar un fiu nebun este mkhnirea mamei sale> (Prov. 10:1).

<Un fiu ’nyelept este bucuria tatqlui squ,dar un fiu nesocotit dispreyuiewte pe mamq-sa> (Prov. 15:20).

<Cine dq nawtere unui nebun va avea ’ntristare,wi tatql unui nebun nu poate sq se bucure> (Prov. 17:21).

Reuwitele copiilor sunt pentru pqrinyi dovada cq nu au trqit degeaba.

<Tatql celui neprihqnit se veselewte,wi cel ce dq nawtere unui copil ’nyelept se bucurq.Sq se bucure tatql tqu wi mama ta,sq se veseleascq cea care te-a nqscut> (Prov. 23:24-25).

<Fiule, fii ’nyelept, wi ’nveselewte-mi inima,wi atunci voi putea rqspunde celui ce mq batjocorewte> (Prov. 27:11).

<Cine iubewte ’nyelepciunea ’nveselewte pe tatql squ,dar cine umblq cu curvele risipewte averea> (Prov. 29:3).

Cea mai mare rqsplatq a pqrinyilor este fericirea copiilor lor.

86

7.

"NYELEPTUL WI PRIETENII SQI

S-ar putea ca cineva sq obiecteze cq Proverbele Bibliei sunt ’nvechite wi cq nu mai au greutate ’n zilele noastre. <La urma urmelor>, vor zice ei, <problemele contemporane cer rqspunsuri contemporane!> Awa sq fie?

"ntr-un ziar din Manila, capitala Filipinelor, a apqrut trista poveste a unui sqrac colector de fier vechi. El ’wi ckwtiga existenya din banii pe care-i ckwtiga din vknzarea bucqyilor de metal, din gloanyele wi din rqmqwiyele ruginite pe care le scotea din pqmkntul rqvqwit de luptele din cel de al doi-lea rqzboi mondial. "n acea, zi, omul nostru sqpase wi dqduse peste un obuz rqmas neexplodat. Tentat de preyul pe care l-ar fi putut obyine din greutatea acelui metal, l-a pus ’n cqrucior wi, cu mare greutate, l-a dus acasq. "n mintea lui, sqrqntocul vedea deja hainele wi mkncarea pe care le-ar fi putut cumpqra cu banii obyinuyi. Ajuns acasq, cu scule rudimentare, omul s-a apucat sq demonteze obuzul care zqcuse mai bine de douqzeci de ani ’n pqmknt. La una din lovituri, Buum, ...obuzul a explodat, aruncknd ’n aer casa wi ucigkndu-i pe toyi membri familiei. Vedeyi, vkrsta obuzului nu-i micworase cu nimic puterea ...

"n mod similar, proverbele Bibliei conyin wi acum ’n ele o extraordi-narq energie. Ele ne vor pqrea uneori puyin cam ruginite wi demodate, cu unele cuvinte sunknd arhaic ’n urechile noastre moderne. Cu toate aces-tea, ca wi bombele ’nvechite, proverbele ’wi vor manifesta puterea ori de ckte ori le vom pune la lucru. "n loc de distrugere ’nsq, ele ne vor da lumina necesarq ca sq ne orientqm pe cqrqrile noastre de fiecare zi.

Trqim ’n cercuri concentrice; ’n noi ’nwine, ’n familiile noastre, ’n lumea prieteniilor noastre, ’n societate. Pentru studiul din acest capitol ne vom opri asupra lumii prieteniilor noastre.

87

"nyeleptul wi prietenii sqi

"nyelepciunea prieteniilorUnii oameni vin wi pleacq repede din viaya noastrq. Alyii stau o vreme,

punkndu-wi amprenta pe inima noastrq. Dupq plecarea lor, viaya noastrq nu va mai fi niciodatq aceiawi. Acewtia sunt <prietenii> nowtri. Relayia noastrq cu ei este una <specialq>. Am putea spune cq <un prieten ne ’mbogqyewte viaya fqrq sq sqrqceascq el ’nsuwi prin aceasta, cqci iubind pe cineva, ’l ai ’n sufle-tul tqu, fqrq ca el sq pqgubeascq.>

Iatq o declarayie de dragoste, posibilq ’ntr-o prietenie adevqratq sau ’ntr-o cqsnicie reuwitq unde cei doi parteneri sunt wi ... prieteni:

<Te iubesc nu doar pentru ceea ce ewti, ci wi pentru ceea ce sunt, atunci cknd sunt cu tine.

Te iubesc nu doar pentru ceea ce ai fqcut din tine ‘nsuyi, ci wi pentru ceea ce faci acum din mine.

Te iubesc pentru cq mi-ai fqcut mai mult bine deckt orice convingere wi m-ai fericit mai mult deckt oricare soartq. Ai fqcut asta chiar fqrq sq mq atingi, fqrq sq-mi vorbewti, fqrq sq-mi faci mqcar un semn. Ai fqcut-o doar prin simplul fapt cq exiwti lkngq mine wi, la urma urmei, s-ar putea ca tocmai asta sq fie ceea ce se ‘nyelege de obicei prin cuvkntul <prieten>!>

Secretul prieteniilorZkmbetul este cel mai scurt drum ‘ntre douq inimi. Oamenii din toate

popoarele zkmbesc toyi ‘n aceiawi limbq! Dacq vrei sq ai prieteni, fi prietenos! Aratq atenyie wi preocupare pentru

problemele oamenilor din jur. Nu fi prea pretenyios, ci cautq sq cobori ’n lumea lor ca sq le dai o mknq de ajutor. Unii sunt singurateci pentru cq clq-desc ziduri, ‘n loc sq construiascq poduri. Un om bun este, mai ’ntki, un om care wtie sq asculte, apoi, unul care wtie sq ’nyeleagq, wi numai dupq aceea, unul care este ’n stare sq ajute. "yi poyi face mult mai mulyi prieteni cu ure-chile deckt cu ... glasul!

Nu te grqbi sq dai buzna ’n viaya nimqnui wi, mai ales, nu te arqta prea priceput la <sfaturi.> Iatq cum s-a rugat un om ’nyelept: <Doamne, Tu wtii mai bine ca mine cq am ’nceput sq ’mbqtrknesc. Te rog, ferewte-mq sq devin plicticos ’n vorbire, crezknd cq eu am ’ntotdeauna soluyia cea mai bunq ’n toate problemele wi ’n toate discuyiile. "nvayq-mq sfknta lecyie cq s-ar putea sq mq ’nwel wi eu. Fq-mq ’nyelept, dar nu acru, cunoscqtor, dar nu arogant, sqritor, dar nu dominant, cqci Tu wtii, Doamne, cq aw vrea sq pot pqstra mqcar ckyiva prieteni pknq la capqt!>

Henr] David Trudeau a spus: <Prietenii adevqrayi nu trqiesc ’ntot-deauna ’n armonie, cum cred unii, ci ’n ... melodie.> Asta ’nseamnq cq ’n prietenie nu trebuie sq existe o uniformitate depersonalizantq, ci o acomo-dare reciprocq, o completare binevoitoare.

88


Valoarea prieteniilor

Un prieten poate fi un izvor de mkngkiere.Prietenia este opusul duwmqniei. Un prieten este o persoanq cu care

poyi tqcea confortabil. Adevqrata prietenie wtie sq treacq dincolo de vorbe, putknd sq-yi citeascq tqcerile. O prietenie este o inimq care bate ’n douq piepturi. Ea se bazeazq pe dragoste reciprocq wi loialitate.

<Prietenul adevqrat iubewte oricknd,wi ’n nenorocire ajunge ca un frate> (Prov. 17:17).

< ... este un prieten care yine mai mult la tine deckt un frate> (Prov. 18:24).

<Nu pqrqsi pe prietenul tqu wi pe prietenul tatqlui tqu,dar nu intra ’n casa fratelui tqu ’n ziua necazului tqu:mai bine un vecin aproape deckt un frate departe> (Prov. 27:10).

Un prieten poate fi un izvor de sfqtuire

<Cum ’nveselewte untdelemnul wi tqmkia inima,awa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten> (Prov. 27:9).

<Cknd nu este chibzuinyq, poporul cade;dar biruinya vine prin marele numqr de sfetnici> (Prov. 11:14).

<Cel neprihanit aratq prietenului squ calea cea bunq,dar calea celor rqi duce ’n rqtqcire>(Prov. 12:26)

<Cine umblq cu ’nyelepyii se face ’nyelept,dar cui ’i place sq se ’nsoyeascq cu nebunii o duce rqu.> (Prov. 13:20)

"nyeleptul ’wi alege cu grijq prietenii.

"nyeleptul wtie cq nu poate fi prieten cu toatq lumea.Atkta vreme ckt lumea se ’mparte ’n oameni buni wi oameni rqi, va tre-

bui sq acceptqm ostilitatea din partea unei anumite categorii din cei ce ne ’nconjoarq. Caracterul unei persoane se poate mqsura wi din <calitatea> celor care-l dispreyuiesc!

<Omul neleguit este o sckrba ’naintea celor neprihqniyi,dar cel ce umblq fqrq prihanq este o sckrbq ’naintea celor rqi> (Prov. 29:27).

Nu wtiu care este cheia succesului, dar wtiu precis care este cheia ewe-curilor: ‘ncercarea de a face pe placul tuturor. Adu-yi aminte de acel soldat <nehotqrkt> din timpul rqzboiului de secesiune care, hotqrkt sq se punq bine cu ambele tabere, s-a ‘mbrqcat cu tunicq albastrq, dar cu pantaloni gri wi a coborkt pe ckmpul de luptq. Ce-a ckwtigat? Au tras ‘n el din ambele direcyii!

Duwmanii lui Dumnezeu sunt ’ntotdeauna prietenii falwi ai omului.

89


Prieteni de care trebuie sq te ferewtiEste ’n general wtiut cq adevqratul caracter al cuiva se vede wi din priete-

nii pe care...nu wi-i face. Cel ce umblq prea mult cu lupii, ‘nvayq sq urle ca ei. Noul Testament ne avertizeazq sq ne alegem prietenii cu grijq: <Prieteniile rele stricq obiceiurile bune>(1 Cor. 15:33). Este wi acesta un ecou al mesaju-lui din cartea Proverbelor:

Bkrfitorii

<Cine umblq cu bkrfeli dq pe fayq lucruri ascunse;wi cu cel ne nu-wi poate yine gura sq nu te amesteci> (Prov. 20:19).

Limba bkrfitorului ucide trei dintr-o loviturq: pe cel ce bkrfewte, pe cel ce ascultq wi pe cel despre care se vorbewte. O limbq de zece centimetri poate ucide un om de doi metri.

<Cuvintele bkrfitorului sunt ca prqjiturile:alunecq pknq ’n fundul mqruntaielor> (Prov. 18:8).

MkniowiiDin aceastq categorie a prietenilor periculowi trebuie sq ne ferim mai

ales de aceia care au un temperament nesupus wi necontrolat, predispuwi mereu sq vadq violenya drept o metodq preferatq pentru rezolvarea proble-melor:

<Cine este iute la mknie face prostii,wi omul plin de rqutate se face urkt> (Prov. 14:17).

<Nu te ’mprieteni cu omul mknios,wi nu te ’nsoyi cu omul iute la mknie,ca nu cumva sq te deprinzi cu cqrqrile lui,wi sq-yi ajungq o cursq pentru suf let> (Prov. 22:24-25)

<Un om mknios stkrnewte certuri,wi un ’nfuriat face multe pqcate> (Prov. 29:22).

Mknia <aprinsq> a <stins> multe prietenii! Mknia, ca wi focul, pknq la urmq se stinge; dar ce facem cu cenuwa? ...

<Cel pe care-l apucq mknia trebuie sq-wi ia pedeapsa;cqci dacq-l scoyi din ea, va trebui sq mai faci odatq lucrul acesta> (Prov. 19:19).

Beyivii

<Nu fi printre cei ce beau vin,nici printre cei ce se ’mbuibq cu carne.

90


Cqci beyivul wi cel ce se dedq la ’mbuibare sqrqcesc,wi ayipirea te face sq poryi zdrenye> (Prov. 23:20-21).

Neastkmpqrayii

<Fiule, teme-te de Domnul wi de ’mpqratul;wi sq nu te amesteci cu cei neastkmpqrayi!Cqci deodatq le va veni pierirea,wi cine poate wti sfkrwitul amkndorura?> (Prov. 24:21-22)

Mincinowii, schimbqciowii wi superficialii

<Ca un buzdugan, ca o sabie wi ca o sqgeatq ascuyitq,awa este un om care face o mqrturisire mincinoasq ’mpotriva aproapelui squ.Ca un dinte stricat wi ca un picior care wchiopqteazq,awa este ’ncrederea ’ntr-un stricat la ziua necazului.ca unul care ’wi scoate haina iarna pe o zi rece,sau varsq oyet pe silitrq,awa este cine ckntq ckntece unei inimi ’n nenorocire> (Prov. 25:18-20).

Prietenii <de vreme bunq>, doar pentru avantajul lor.Linguwirea aratq uneori cq prietenia, dupq cum wi ckinele seamqnq din

anumite puncte de vedere cu..... lupul.

<Sqracul este urkt chiar wi de prietenul squ,dar bogatul are foarte mulyi prieteni> (Prov. 14:20).

<Bogqyia aduce un mare numqr de prieteni,dar sqracul este pqrqsit de prietenii lui> (Prov. 19:4).

<Omul darnic are mulyi linguwitori,wi toyi sunt prieteni cu cel ce dq daruri.Toyi frayii sqracului ’l urqsc;cu ckt mai mult se depqrteazq prietenii lui de el!> (Prov. 19:6-7).

Clevetitorii wi linguwitoriiLinguwirea trebuie tratatq ca parfumul: miroase-o wi bucurq-te, dar n-o

<‘nghiyi.>

<Cine linguwewte pe aproapele squ,’i ’ntinde un lay sub pawii lui> (Prov. 29:5).

<Cknd nu mai sunt lemne, focul se stinge;wi cknd nu mai este nici un clevetitor, cearta se potolewte.Dupq cum cqrbunele face jqratec wi lemnul foc,tot awa wi omul gklcevitor aprinde cearta.Cuvintele clevetitorului sunt ca niwte prqjituri, alunecq pknq ’n fuhdul mqruntaielor> (Prov. 26:20-22).

<Cel ce urqwte se preface cu buzele lui,

91


wi ’nlquntrul lui pregqtewte ’nwelqciunea.Cknd ’yi vorbewte cu glas dulce, nu-l crede,cqci wapte urkciuni sunt ’n inima lui.Chiar dacq-wi ascunde ura ’n prefqcqtorie,totuwi rqutatea lui se va descoperi ’n adunare.Cine sapq groapa altuia cade el ’n ea,wi piatra se ’ntoarce peste cel ce o prqvqlewte.Limba mincinoasq urqwte pe cei pe care-i doboarq ea,wi gura linguwitoare pregqtewte pieirea> (Prov. 26:24-28).

<Vkntul de miazqnoapte aduce ploaia,wi limba clevetitoare aduce o fayq mkhnitq> (Prov. 25:23).

Ceasul ’ncercqrii ’yi dq posibilitatea sq faci deosebirea dintre prieteni wi ... cunoscuyi. Privite din acest punct de vedere, necazurile ne fac bine, ne ajutq sq ne cunoawtem prietenii adevqrayi!

Aventurierii pqcqtowiPromiykndu-ne <aventuri> wi o viayq uwoarq, acewtia ar putea sq ne

’mpingq ’nspre un sfkrwit tragic:

<Fiule, dacq niwte pqcqtowi vor sq te amqgeascq,nu te lqsa ckwtigat de ei!Dacq-yi vor zice: <Vino cu noi!Haidem sq ’ntindem curse ca sq vqrsqm sknge,sq ’ntindem fqrq temei layuri celui nevinovat;haidem sq-i ’nghiyim de vii, ca locuinya moryilor,wi ’ntregi, ca pe cei ce se pogoarq ’n groapq; vom gqsi tot felul de lucruri scumpe,wi ne vom umplea casele cu pradq;vei avea wi tu partea ta la fel cu noi,o pungq vom avea cu toyii!>-fiule sq nu pornewti la drum cu ei,abate-yi piciorul de pe cqrarea lor!Cqci picioarele lor aleargq la rqu,wi se grqbesc sq verse sknge.Dar degeaba se aruncq layul ’naintea ochilor tuturor pqsqrilor;cqci ei ’ntind curse tocmai ’mpotriva skngelui lor,suf letului lor ’wi ’ntind ei layuri.Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de ckwtig:lqcomia aduce pieirea celor ce se dedau la ea>. (Prov. 1:10-19).

La ’nceputul anului 1999, am fost chemat sq traduc la tribunal pentru pqrinyii unui tknqr romkn care se afla ’n arestul poliyiei din localitate. Dewi crescut ’ntr-o familie bunq, crewtinq, tknqrul se lqsase atras ’ntr-una din ban-dele de derbedei din oraw wi fusese implicat ’ntr-o serie de furturi wi tklhqrii.

92


Cknd l-am vqzut la tribunal, tknqrul era speriat wi trist. Ce rqmqsese din promisiunile prietenilor lui de <viayq uwoarq>? Spuma halbei de bere tre-cuse wi ajunsese sq bea acum gustul amar al drojdiei de la fund!

<Cine ’mparte cu un hoy ’wi urqwte viaya,aude blestemul, wi nu spune nimic> (Prov. 29:24).

<Cel ce pqzewte legea, este un fiu priceput,dar cel ce umblq cu cei desfrknayi face ruwine tatqlui squ> (Prov. 28:7).

<Depqrteazq-te de nebun,cqci nu pe buzele lui vei gqsi wtiinya> (Prov. 14:7).

Prieteni pe care trebuie sq-i cauyi

Prieteni ’nyelepyi


Prieteni care sq te sfqtuiascq

<Cum ’nveselewte untdelemnul wi tqmkia inima,awa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten> (Prov. 27:9).

Prieteni care sq te ajute

<Mai bine o mustrare pe fayqdeckt o prietenie ascunsq.Rqnile fqcute de un prieten dovedesc credinciowia lui,dar sqrutqrile unui vrqjmaw sunt mincinoase> (Prov. 27:5-6).

Prieteni buni la suflet

<Ceea ce face farmecul unui om este bunqtatea lui; wi mai mult preyuiewte un sqrac deckt un mincinos> (Prov.19:22).

Bunqtatea este o limbq pe care o ‘nyeleg wi surzii wi cei lipsiyi de minte. Bunqtatea poate fi definitq wi drept sincronizarea emoyiilor noastre cu emoyiile celor din jur. Bunqtatea se bucurq, cknd aproapele se bucurq wi sufere cknd aproapele suferq. Rqutatea funcyioneazq <pe invers>: se bucurq de rqul altuia wi se ‘ntristeazq cknd aproapelui ‘i merge bine. Bun-qtatea este naturalq, normalq; rqutatea este anormalq wi dezechilibrantq. Bunqtatea este abilitatea de a-i iubi pe oameni mai mult deckt meritq. Cuvintele frumoase pot fi scurte wi uwor de spus, dar ecoul lor yine vreme ‘ndelungatq. O vorbq bunq poate yine de cald trei luni de iarnq. Un pri-eten bun este ca o plapumq caldq pe o vreme de iarnq.

93


"nyeleptul wtie cq orice prietenie are limiteOrickt de buni ne-ar fi prietenii, existq lucruri pe care nu le vom putea

’mpqrtqwi cu nimeni. Nu este corect sq ne awteptqm ca prietenii nowtri sq ne poatq ’mpqrtqwi toate simyqmintele:

<Inima ’wi cunoawte necazurile,wi nici un strqin nu se poate amesteca ’n bucuria ei.> (Prov. 14:10).

Nicolae Iorga ne-a lqsat urmqtorul sfat: <Pentru durerea ta, stai singur; la bucurie cheamq wi pe alyii; numai awa vei avea tovarqwi nefqyarnici.>

Un mucalit a spus odatq: <Dacq tot trebuie neapqrat sq spui cuiva despre necazurile tale, nu-yi plictisi prietenii cu ele - spune-le duwmanilor tqi, ei se vor bucura din inimq sq audq despre ele!

Cum poyi pqstra o prietenie?Dacq ewti ’nyelept, ascultq aceste sfaturi:

Evitq cearta

Horayiu a scris: Mknia este o nebunie de moment.

<"nceputul unei certe este ca slobozirea unor ape;de aceea, curmq cearta ’nainte de a se ’nteyi> (Prov. 17:14).

M-am mirat sq gqsesc acest proverb care ilustreazq awa de bine <crizele> din multe adunqri crewtine de azi:

<Frayii nedreptqyiyi sunt mai greu de ckwtigat deckt o cetate ’ntqritq,wi certurile lor sunt tot atkt de greu de ’nlqturat ca zqvoarele unei case ’mpqrqtewti> (Prov. 18:19).

Nu judeca niciodatq acyiunile cuiva pknq nu-i cunowti adevqratele motive.

Nu mustra un prieten ’n public

Ceartq-yi prietenul ‘n ascuns wi laudq-l ‘n public.

<Nu te grqbi sq te ieie la ceartq,ca nu cumva la urmq sq nu wti ce sq faci,cknd te va lua la ocqri aproapele tqu> (Prov. 25:8).

Nu te amesteca ’n ce nu te privewte

<Un trecqtor care se amestecq ’ntr-o ceartq care nu-l privewte,este ca unul care apucq un ckine de urechi> (Prov. 26:17).

94


Dacq vrei sq-yi pqstrezi o danturq intactq pentru ckt mai multq vreme, spalq-te zilnic pe dinyi, du-te la dentist cel puyin de douq ori pe an wi ... nu te ame-steca ‘n treburile altora.

Nu sta mai mult deckt ewti dorit<Calcq rar ’n casa aproapelui tqu,ca sq nu se sature de tine wi sq te urascq> (Prov. 25:17).

Nu glumi pe seama prietenilor tqi<Ca nebunul care aruncq sqgeyi aprinse wi ucigqtoare,awa este omul care ’nwealq pe aproapele squ,wi apoi zice: <Am vrut doar sq glumesc!> (Prov. 26:18-19).

<Cine vorbewte ’n chip uwuratic rqnewte ca strqpungerea unei sqbii,dar limba ’nyelepyilor aduce vindecare> (Prov. 12:18).

Nu-yi bkrfi prietenii.Tentayia de a purta vorbe wi de a destqinui confidenye este foarte

periculoasq:

<Apqrq-yi pricina ’mpotriva aproapelui tqudar nu da pe fayq taina altuia,ca nu cumva, af lknd-o cineva, sq te umple de ruwine,wi sq-yi iasq nume rqu care sq nu se mai wteargq> (Prov. 25:9-10).

<Cine umblq cu bkrfeli dq pe fayq lucruri ascunse,dar suf letul credincios yine ce i s-a ’ncredinyat> (Prov. 11:13).

Un prieten este un confident la care mergem ca la spovedanie wi nimic nu ne rqnewte mai mult deckt sq ajungem sq auzim de la duwman vorbele pe care i le-am spus unui prieten:

<Omul neastkmpqrat stkrnewte certuri,wi pkrktorul dezbinq pe cei mai buni prieteni> (Prov. 16:28).

<Cine acopere o grewealq, cautq dragostea,dar cine o pomenewte mereu ’n vorbirile lui, dezbinq pe prieteni> (Prov. 17:9)

Cea mai bunq metodq pentru a afla ce fel de om este cineva este de obicei sq-i ceri pqrerea despre un altul.

Iatq ckteva maxime despre <bkrfq> adunate de mine ’n decursul anilor: <O spun doar ca pe un fapt pe care nu-l comentez: dacq toyi oamenii ar wti ce spun ceilalyi despre ei, n-ar mai exista ’n lume nici mqcar patru pri-eteni>. - Blaise Pascal

95


<Minyile ilustre discutq idei, inteligenyele medii discutq evenimente, iar minyile reduse ’i discutq pe oameni>.

<Prietenul tqu are un prieten, iar acel pri-eten al prietenului tqu are wi el un prieten, awa cq fii discret>. - Talmud<Unii nu vor sq spunq nimic rqu despre cei moryi, dar nici nimic bun despre cei vii>.<Tot ceea ce intrq pe o ureche wi iese peste gard este .... bkrfq>.<Conversayia este un exerciyiu al minyii; bkrfa este doar un exerciyiu al limbii.><O limbq de zece centimetri poate ucide un om de doi metri.><Cel ce seamqnq buruieni sq nu se awtepte sq culeagq trandafiri!>< Nu toate femeile repetq zvonuri, unele ... le inventeazq>.

<Tuturor ne place sq auzim adevqrul, mai ales ... despre alyii>.

Cum se rezolvq problemele ’ntre prieteni?

Fii sigur cq ewti pe placul Domnului<Cknd ’i sunt plqcute Domnului cqile cuiva,’i face prieteni chiar wi pe vrqjmawii lui> (Prov. 16:7).

Fii ’ncet la mknie<Un om iute la mknie stkrnewte certuri, dar cine este ’ncet la mknie potolewte ne’nyelegerile> (Prov. 15:18).

<Dupq cum fierul ascute fierul,tot awa wi omul aykyq mknia altui om> (Prov. 27:17).

<Cum rqspunde ’n apq faya la fayq,awa rqspunde inima omului inimii omului> (Prov. 27:19).

<Cel ’ncet la mknie preyuiewte mai mult deckt un viteaz,wi cine este stqpkn pe sine preyuiewte mai mult deckt cine cucerewte cetqyi> (Prov. 16:32).

Nu te grqbi sq-yi spui pqrerea

<Cine rqspunde fqrq sq fi ascultat,face o prostie wi ’wi trage ruwinea> (Prov. 18:13).

96


Evitq cearta

<Este o cinste pentru om sq se fereascq de certuri;dar orice nebun se lasq stqpknit de aprindere> (Prov. 20:3).

<Prin mkndrie se aykyq numai certuri,dar ’nyelepciunea este cu cel ce ascultq sfaturile> (Prov. 13:10).

Dacq apare o ceartq, yine minte cq ai mai multq dreptate deckt vrea celqlalt sq recunoascq wi mai puyinq ... deckt vrei tu sq recunowti.

<Cine iubewte certurile iubewte pqcatul,wi cine-wi zidewte poarta prea ’naltq, ’wi cautq pieirea> (Prov. 17:19).

Fii blknd

<Un rqspuns blknd potolewte mknia,dar o vorbq asprq aykyq mknia> (Prov. 15:1).

Cknd cineva yipq la tine ai tendinya sq yipi wi tu la el. ... Poyi folosi aceastq constatare a psihologiei pentru a-yi potoli adversarii. Stqpknewte-yi glasul ‘n awa fel ‘nckt sq-l potolewti wi pe cel ce te atacq. Studiile fqcute de oamenii de wtiinyq au demonstrat cq cei ce wtiu sq-wi stqpkneascq vocea pqstrknd-o domoalq ‘wi liniwtesc cel mai repede nervii. Este o altq instanyq ‘n care cercetqrile omenewti au ajuns sq dea dreptate Bibliei: <Un rqspuns blknd potolewte mknia>.

<Un rqspuns bun este ca un sqrut pe buze> (Prov. 24:26).Inteligenya este ca wi rkurile, cu ckt este mai adkncq cu atkta face mai

puyin zgomot.

Fii scurt wi concis ’n ceea ce spui

<Cine vorbewte mult nu se poate sq nu pqcqtuiascq,dar cel ce-wi yine buzele, este un om chibzuit> (Prov. 10:19).

"nyeleptul gkndewte ’n tqcere, prostul vorbewte fqrq sq gkndeascq.

<Cine-wi pqzewte gura wi limba,’wi scutewte suf letul de multe necazuri> (Prov. 21:23).

Fii principial

<Cine mustrq pe alyii gqsewte mai multq bunqvoinyq pe urmq deckt cel cu limba linguwitoare> (Prov. 28:23).

Fii iertqtorCine vrea sq-wi pqstreze prietenii, sq fie sigur cq are o curte suficient de

mare ’n care sq le ’ngroape grewelile.

<"nyelepciunea face pe om rqbdqtor,

97


wi este o cinste pentru el sq uite grewelile> (Prov. 19:11).

Cine nu iartq distruge puntea pe care trebuie sq treacq el ’nsuwi. Suntem animalici cknd ucidem, umani cknd judecqm wi dumnezeiewti cknd acordqm iertare.

Iatq ’ncq una din situayiile ’n care am primit ’nyelepciune din sfaturile familiei {urmbrand:

M-a chemat la dknsul pentru cq nu se simyea bine wi auzise cq nici eu nu mq simyeam excelent. Pe dknsul ‘l apqsa boala wi bqtrkneyea, pe mine mq apqsau niwte vorbe wi niwte atitudini ale unora din Bisericq. Skngeram ‘nqun-tru wi mi-a simyit inima grea. Probabil cq s-a gkndit din timp la ceea ce vroia sq-mi zicq, pentru cq a ‘nceput repede, fqrq tatonqrile de rigoare. Eram un grup destul de mare, dar dknsul a vorbit uitkndu-se la mine:

<Multq vreme m-am frqmkntat cu un text din Evanghelie. Isus ‘mi spune cq trebuie sq fiu desqvkrwit, <cum Tatql meu din ceruri este desqvkrwit>. Am citit wi i-am spus: <Doamne awa ceva nu se poate. Nu este cu putinyq wi nu este drept sq-mi ceri awa ceva. Nu poyi cere rkmei care se tkrqwte pe pqmknt sq zboare ca woimul. Eu sunt om pqcqtos wi Dumnezeu este Dumnezeu! “mi ceri sq fiu desqvkrwit, wi nu oricum de desqvkrwit, ci ca Dumnezeu ‘nsuwi!>

Dumnezeu m-a vqzut supqrat wi mi-a zis: <Lasq cq mai vorbim noi despre asta.>

Dupq un timp, Domnul mi-a arqtat un text ‘n Vechiul Testament care spune cq <Robul Domnului este surd>. Auzi, Dumnezeu nu are auz perfect! Sunt lucruri pe care El nu le aude sau <se face cq nu le aude>. I-am spus: <Doamne awa pot sq fiu wi eu!

Altqdqtq mi-a arqtat alt text ‘n care scrie cq <Dumnezeu nu vede nicio nelegiuire ‘n Iacov>. Nu cq n-ar fi nelegiuire ‘n Iacov, dar Dumnezeu nu vede. Asta ‘nseamnq cq El nu vede prea bine ... M-a ‘ntrebat: Awa poyi fi ca Mine?> I-am rqspuns cq <da>.

“ntr-o altq ocazie mi-a dat sq citesc un text care spune cq Dumnezeu aruncq pqcatele noastre ‘n <marea uitqrii>. Auzi, Dumnezeu nu yine minte. El <uitq> anumite lucruri despre noi. Cu memoria nici eu nu stau prea bine! Deci pot sq fiu ca El!

Dumnezeu nu aude, Dumnezeu nu vede, Dumnezeu nu yine minte! Ca un awa Dumnezeu pot sq fiu wi eu ... desqvkrwit!>

A intervenit de alqturi wi sora Binyea: <Scrie undeva despre ‘mpqratul Saul cq <s-a fqcut cq nu aude>, anumite vorbe rele spuse despre el. E bine sq wti ce sq pqstrezi wi ce sq dai la o parte ca sq poyi conduce poporul Domnu-lui>.

"mi aduc aminte de o vorbq spusq de prietenul meu wi fratele meu mai mare ’n Domnul, Aurelian Popescu: <O iertare fqrq uitare nu face prea multe parale! Cknd ieryi, fq awa cum face Dumnezeu: aruncq ’n <marea uitqrii.>

98


Urmqrewte binele prietenilor tqi

Un anuny la gazeta de perete dintr-o universitate americanq spunea: <Un prieten nu-wi lasq prietenul sq conducq beat>. La ce bun prietenia, dacq prietenii nowtri nu ne-ar feri de rqul pe care nu-l vedem noi singuri?

<Rqnile fqcute de un prieten dovedesc credinciowia lui,dar sqrutqrile unui vrqjmaw sunt mincinoase> (Prov. 27:6).

Mustrqrile noastre nu trebuie sq izvorascq din dorinya de a avea dreptate, ci dorinya de a face bine prietenilor nowtri.

Cknd o facem noi, mustrarea trebuie sq fie fqcutq cu multq ’nyelep-ciune, ca nu cumva sq ajungem ca ursul din fabula lui La Fontaine. Cele-brul om de litere francez spune ca un cqlugqr sihastru se ’mprietenise cu un urs la fel de singuratic ca wi el. Amkndoi ’wi petreceau dupq-amiezele dormitknd ’n cqldura soarelui din poianq. "ntr-o bunq zi, ursul a vqzut cum o muscq tot bkzkia pe lkngq urechile cqlugqrului adormit. Nevoind sq-wi lase prietenul deranjat, ursul a pus mkna pe un ditamai pietroi wi, buf, strivi musca ce tocmai se awezase pe nasul calugqrului. Din pqcate ’nsq, cqlugqrul ... muri wi el cu aceastq ocazie. Grija pe care o purtqm prietenilor nowtri trebuie sq fie <’nyeleaptq>!

Fii gata sq suferi

<Cine defaimq pe aproapele squ este fqrq minte,dar omul cu pricepere primewte wi tace> (Prov. 11:12).

Fii gata sq arqyi dragoste

<Ura stkrnewte certuri,dar dragostea acopere toate grewelile> (Prov. 10:12)

Fii gata sq ieryi

Fiecare om este supus grewelii! Chiar wi cei mai buni prieteni ai nowtri! Ce vom face atunci? Cineva a spus cq cel ce vrea sq-wi pqstreze prietenii tre-buie sq aibe ’n spatele casei un cimitir destul de mare ca sq le poatq ’ngropa toate ... grewelile. Florile prieteniei cresc lkngq izvorul iertqrii.

Cine vrea un prieten perfect, va rqmkne fqrq prieteni. Un ’nyelept a zis: <Mai bine un diamant cu defect, deckt o piatrq perfectq!> Fii gata sq vezi valoarea din prietenii tqi. Wtii, defectele sunt multe cknd dragostea este puyinq. Cu ckt ckwtigi mai multe certuri, cu atkt vei avea mai puyini pri-eteni.

<Cine acopere o grewealq, cautq dragostea,dar cine o pomenewte mereu ’n vorbirile lui, dezbinq pe prieteni> (Prov. 17:9).

99


Prietenul care yine mereu moryiw sq-yi ’ndrepte grewelile, nu-yi este de fapt prieten, ci critic. Un prieten adevqrat este unul care-yi wtie toate defec-tele wi totuwi mai are ochi sq-yi vadq wi calitqyile.

"ntr-o prietenie adevqratq existq o ’mbogqyire reciprocq, o crewtere con-comitentq. Marele om de stat Beniamin Disraeli a spus: <Cel mai mare lucru pe care-l poyi face pentru un prieten nu este sq-i dai din bogqyiile tale, ci sq i le scoyi la ivealq pe cele care sunt ascunse ’n el ’nsuwi>.

Prietenia este o floare cu o crewtere lentq. Cine vrea sq o cultive trebuie sq fie foarte atent cu el ’nsuwi. Dacq ai putea fi <altcineva>, tu te-ai ’mpri-eteni cu tine?

Iatq o ’ntrebare pe care trebuie sq ne-o punem fiecare.

100

8.

"NYELEPTUL "N DOMENIUL FINANCIAR

Ce ai cere tu, dacq Dumnezeu S-ar oferi sq-yi dea tot ce-yi dorewte inima?

Acum aproape 3.000 de ani, Dumnezeu a fqcut acest lucru cu tknqrul ‘mpqrat Solomon. Dintre toate cererile posibile, Solomon a ales sq cearq <‘nyelepciune>. De atunci wi pknq astqzi, acest ‘mpqrat al lui Israel continuq sq ‘mpartq cu noi darul ‘nyelepciunii prin extraordi-nara carte a Proverbelor.

"n lumea noastrq, banii sunt o necesitate. Totuwi, lipsa de echilibru ’n domeniul financiar poate ruina un caracter wi-l poate ’nlqnyui ’ntr-o robie istovitoare. Dacq Mamona este zeiya averii, atunci ea este cel mai mare stqpkn de sclavi din lume. Cine este ’nyelept, trebuie sq se fereascq din cap-cana <iubirii de bani> wi sq ajungq sq-i foloseascq doar pentru propqwirea wi bunqstarea lui spiritualq.

Cum poyi dobkndi bani ?Apostolul Pavel rezumq filosofia financiarq crewtinq ’ntr-un text din

epistola scrisq crewtinilor din Efes: <Cine fura sq nu mai fure; ci mai

101

"nyeleptul "n domeniul financiar

degrabq sq lucreze cu mkinile lui la ceva bun, ca sq aibq ce sq dea celui lip-sit> (Efes. 4:28).

Din acest text deducem cq existq trei posibilitqyi sq intri ’n posesia banilor: sq-i furi, sq-i ckwtigi sau sq-i primewti ’n dar. Furtul este condamnabil (Exod 20:15), munca este lqudabilq (Exod 20:9), wi <este mai ferice sq dai, deckt sq primewti> (Fapte 20:35).

Cartea Proverbelor are multe de spus ’n privinya acestor trei feluri de oameni: hoyii, harnicii wi cei sqraci care au nevoie de ajutor. Printre hoyi, l-am putea include wi pe <lenewul> care refuzq sq lucreze wi pretinde cq are drept la o ’ngrijire specialq din resursele altora.

HOYIIAwa cum am vqzut ’n capitolul dedicat prieteniilor, Cartea Proverbelor

debuteazq cu un avertisment energic adresat celor ce sunt ademeniyi sq intre ’n asocieri cu <hoyii de profesie> (Prov. 1:10-19). Trebuie sq ne ferim ’ntotdeauna de banii ckwtigayi prea uwor, de ofertele prea frumoase ca sq fie corecte:

<Bogqyia ckwtigatq fqrq trudq scade,dar ce se strknge ’ncetul cu ’ncetul, crewte> (Prov. 13:11).

<Un om pizmaw se grqbewte sq se ’mbogqyeascq,wi nu wtie cq lipsa va veni peste el> (Prov. 28:22).

<Comorile ckwtigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihqnirea izbqvewte de la moarte> (Prov. 10:2).

Proverbe 21:5-7 ne indicq trei cqi ilicite spre bogqyie: ’nwelqciune (21:5), promisiuni mincinoase (21:6) wi hoyie (21:7).

Cinstea ’n negoy este o consecinyq a implicqrii lui Dumnezeu ’n regle-mentarea lui:

<Ckntarul wi cumpqna dreaptq vin de la Domnul; toate greutqyile de ckntqrit sunt lucrarea Lui> (Prov. 16:11).

A fi necinstit ’n afaceri este sinonim cu hoyia. Pentru unii negustori, a <face o afacere> ‘nseamnq a scoate banii din buzunarul cuiva fqrq a face apel la forya fizicq.

<Cumpqna ’nwelqtoare este urktq Domnului, dar ckntqreala dreaptq "i este plqcutq> (Prov. 11:1).

<Douq feluri de greutqyi wi douq feluri de mqsuri,sunt o sckrbq ’naintea Domnului> (Prov. 20:10,23).

LENEWIIUna dintre cele mai perfide forme de hoyie este lenevia. Lenewul wi

lenevia sunt pomenite de waptesprezece ori ’n Cartea Proverbelor. Este clar

102


cq Dumnezeu a wtiut cq toyi copiii Sqi au nevoie sq se fereascq de aceastq maladie.

Lenea ar putea concura pe drept cel mai subestimat pqcat. Pe tqcute ea ’wi paralizeazq victima. Lipsind-o de vlaga vieyii wi ’mpingknd-o spre lip-suri, robie wi moarte. Care-i sunt semnele apariyiei? Indiferenya, un aer dis-trat, fantezii nerealiste, scuze nefondate, mkndrie orgolioasq. Un astfel de om ar trebui sq se aweze ’n coate wi ’n genunchi wi sq ’nveye ’nyelepciunea de la o furnicq.

<Du-te la furnicq, lenewule;uitq-te cu bqgare de seamq la cqile ei wi ’nyelepyewte-te!Ea n-are nici cqpetenie,nici priveghetor, nici stqpkn;totuwi ’wi pregqtewte hrana vara,wi strknge de ale mkncqrii ’n timpul seceriwului> (Prov. 6:6-8).

Munca nu este un blestem. Dumnezeu i-a dat de lucru lui Adam chiar wi ’nainte de alungarea din rai (Gen. 2:15), Domnul Isus a fost tkmplar (Marcu 6:3), iar apostolul Pavel a fqcut corturi (Fapte 18:1-3). Lenea este o denaturare a fqpturii umane:

Lenewului ’i place sq doarmq:

<Pknq cknd vei sta culcat, lenewule?Cknd te vei scula din somnul tqu?Sq mai dormi puyin, sq mai ayipewti puyin, sq mai ’ncruciwezi puyin mkinile ca sq dormi! ...Wi sqrqcia vine peste tine ca un hoy wi lipsa ca un om ’narmat> (Prov. 6:9-11).

Cuvkntul <uwor> nu apare deckt o singurq datq ‘n Noul Testament wi atunci este awezat ‘n contextul slujirii: <Cqci jugul Meu este bun wi sarcina Mea este uwoarq> (Mat. 11:30).

<Am trecut pe lkngq ogorul unui lenew,wi pe lkngq via unui om fqrq minte.Wi era numai spini, acoperit cu mqrqcini,wi zidul de piatrq era prqbuwit.M-am uitat bine wi cu luare aminte,wi am tras ’nvqyqturq din ce am vqzut:<Sq mai dorm puyin, sq mai ayipesc puyin,sq mai ’ncruciwez mkinile puyin ca sq mq odihnesc!> ...Wi sqrqcia vine peste tine pe neawteptate,ca un hoy, wi lipsa, ca un om ’narmat> (Prov. 24:30-34).

103


Lenewul se pricepe sq fabrice scuze:

<Lenewul zice: <Afarq este un leu, care m-ar putea ucide pe uliyq!> (Prov. 22:13).

Unii oameni sunt ca bqtqturile, nu se aratq deckt dupq ce s-a terminat treaba. Cu ckt este mai lenew cineva, cu atkt face mai multe planuri ... pen-tru mkine!

<Lenewul zice: <Afarq este un leu, pe uliye este un leu!Cum se ’nvkrtewte uwa ’n ykyknile ei,awa se ’nvkrtewte lenewul ’n patul lui.Lenewul vkrq mkna ’n blid,wi-i vine greu s-o ducq iarqwi la gurq.Lenewul se crede mai ’nyelept deckt wapte oameni care rqspund cu judecatq> (Prov. 26:13-16; 19:24).

<Toamna, lenewul nu arq;la secerat, ar vrea sq strkngq roade, dar nu este nimic!> (Prov. 20:4).

Doctorul: <Ca sq fiu foarte deschis cu dumneata, problema dumneatale este lenea.>

Pacientul: <Wtiu, doctore, dar cum se spune asta ‘n limba latinq, ca sq-i spun wi neveste-mi.>

Lenewul nu wtie sq foloseascq oportunitqyile:

<Cine strknge vara, este un om chibzuit,cine doarme ’n timpul seceratului este un om de ruwine> (Prov. 10:5).

<Cum este oyetul pentru dinyi wi fumul pentru ochi,awa este lenewul pentru cel ce-l trimete> (Prov. 10:26).

<Lenewul nu-wi frige vknatul,dar comoara de prey a unui om este munca> (Prov. 12:27).

Lenewul risipewte wi ce are:

<Lenewul ’wi vkrq mkna ’n blid,wi-i vine greu s-o ducq iarqwi la gurq> (Prov. 26:15).

<Cine se lenevewte ’n lucrul luieste frate cu cel ce nimicewte> (Prov. 18:9).

Lenewul trqiewte ’ntr-o lume a propriilor lui fantezii:

<Lenewul dorewte mult wi totuwi n-are nimic,dar cei harnici se saturq> (Prov. 13:4).

<Poftele lenewului ’l omoarq,pentru cq nu vrea sq munceascq cu mkinile.Toatq ziua o duce numai ’n pofte:

104


dar cel neprihqnit dq fqrq zgkrcenie> (Prov. 21:25-26).

<Drumul lenewului este ca un hqyiw de spini, dar cqrarea celor fqrq prihanq este netezitq> (Prov. 15:19).

<Lenewul se crede mai ’nyelept deckt wapte oameni care rqspund cu judecatq> (Prov. 26:16).

Lenewul o va sfkrwi ’n sqrqcie:

<Lenea te cufundq ’ntr-un somn adknc,wi suf letul molatec sufere de foame> (Prov. 19:15).

Pentru cq lenea merge awa de ‘ncet, ea este prima pe care o ajunge din urmq sqrqcia.

<Cine lucreazq cu o mknq lenewq sqrqcewte,dar mkna celor harnici ’mbogqyewte> (Prov. 10:4).

Foarte mulyi cautq de lucru, dar puyini vor sq munceascq. Un lenew indolent este un mort care nu poate fi ‘ncq ‘ngropat legal.

Lenewul ’wi va pierde libertatea:

<Mkna celor harnici va stqpkni, dar mkna lenewq va plqti bir> (Prov. 12:24).

Lenea crewte pe oameni ca iedera. Ea se aweazq pe oameni ca o pknzq de pqianjen wi se transformq apoi ‘ntr-un lany de oyel.

CEI SQRACI Sqrqcia nu este dezonorantq ‘n sine, atkta vreme ckt nu este produsul

lenii, ignoranyei sau risipei. Una din cele mai rqscolitoare constatqri ale Domnului Isus este wi cq <pe sqraci ’i aveyi totdeana cu voi> (Ioan 12:8). Existenya sqracilor este o realitate. Cqile prin care au ajuns ei sqraci sunt multe. Unii au ajuns acolo din cauza lenei:

<Cine lucreazq cu o mknq lenewq sqrqcewte> (Prov. 10:4).Alyii au ajuns sqraci pentru cq s-au yinut dupq lucruri de nimic:

<Cine ’wi lucreazq ckmpul are belwug de pkine,dar cine aleargq dupq lucruri de nimic are belwug de sqrqcie> (Prov. 28:19).

Existq ’nsq wi destui sqraci care au ajuns ’n aceastq stare din cauzq cq alyii i-au ’nwelat sau din cauza bolii. Acewtia au drept la mila wi ajutorul nos-tru:

<Cine dispreyuiewte pe aproapele squ face un pqcat,dar ferice de cine are milq de cei nenorociyi> (Prov. 14:21).

Sqracul nenorocit este sub protecyia divinq:

105


<Cine asuprewte pe sqrac, batjocorewte pe Ziditorul squ,dar cine are milq de cel lipsit, cinstewte pe Ziditorul squ> (Prov. 14:31).

Nu despuia pe sqrac, pentru cq este sqrac, wi nu asupri pe nenorocitul care stq la poartq!Cqci Domnul le va apqra pricina lor,wi va despuia viaya celor ce-i despoaie> (Prov. 22:22-23).

"nyeleptul wtie sq arate compasiune cui meritq:

<Cel bun pricepe pricina sqracilor, dar cel rqu nu poate s-o priceapq> (Prov. 29:7).

<Un ’mpqrat care judecq pe sqraci dupq adevqr,’wi va avea scaunul de domnie ’ntqrit pe vecie> (Prov. 29:14).

Cel milostiv va fi rqsplqtit de Dumnezeu:

<Cine are milq de sqrac, ’mprumutq pe Domnul,wi El ’i va rqsplqti binefacerea> (Prov. 19:17).

<Omul milostiv va fi binecuvkntat,pentru cq dq sqracului din pkinea lui> (Prov. 22:9).

Cel fqrq milq nu va avea parte de rqsplatq:

<Cine ’wi astupq urechea la strigqtul sqracului,nici el nu va cqpqta rqspuns, cknd va striga> (Prov. 21:13).

<Cine dq sqracului, nu duce lipsq,dar cine ’nchide ochii, este ’ncqrcat cu blesteme> (Prov. 28:27).

Nu poyi lua banii cu tine ‘n cer, dar ‘i poyi trimite acolo ‘naintea ta. Dqr-nicia nu ’ncepe cu milioanele pe care nu le ai, ci cu mqrunyiwul pe care-l yii ’n buzunar. "nvayq sq ai ’ncredere ’n Domnul: copilul care i-a dat lui Isus cele cinci pkini wi cei doi pewti n-a rqmas nici el flqmknd!

Este uimitor cum cinci dolari pot pqrea awa de mult cknd ’i dai la Bise-ricq wi awa de puyini cknd te duci la cumpqrqturi!

CEI HARNICICele trei trepte ale drumului spre succes sunt, de obicei, aspirayie,

inspirayie wi ... transpirayie.Un om harnic este unul care-wi dq seama cq munca nu se terminq nicio-

datq. De fapt, pentru un astfel de om munca nu este niciodatq o <caznq.> Dimpotrivq, munca este un exerciyiu al minyii, o ’naripare a voinyei, o extraordinarq ’mplinire emoyionalq wi un salt ’nainte al imaginayiei. Dumnezeu i-a hqrqzit omului munca ’ncq ’n Eden, ’nainte de apariyia cqderii ’n pqcat. Munca nu este un blestem. Doar condiyiile ’n care o facem acum wi rezultatele ei insuficiente sunt parte a blestemului. Domnul Isus i-a wocat pe mulyi cknd a spus: <Tatql Meu lucreazq wi de asemenea wi Eu lucrez.> Munca este parte integrantq a existenyei. Din acest punct de vedere,

106


munca nu trebuie sq se sfkrweascq niciodatq. Niciunul dintre noi nu poate spune cq este cu adevqrat un <om de succes.>

Succesul nu se mqsoarq prin ceea ce suntem, ci prin ceea ce suntem comparat cu ceea ce am fi putut fi.

Succesul nu se mqsoarq prin ceea ce facem, ci prin ceea ce facem comparat cu ceea ce am fi putut face!

Cei harnici wi pricepuyi sunt comoara unei nayiuni

<Dacq vezi un om iscusit ’n lucrul lui,acela poate sta lkngq ’mpqrayi, nu lkngq oamenii de rknd> (Prov. 22:29).

Cea mai mare rqsplatq pentru strqdaniile unui om nu este ceea ce ckwtigq prin munca sa, ci ceea ce devine el prin ea.

Una din cele mai mari satisfacyii ale vieyii este sq fi ’n stare sq faci ceva bine! Dumnezeu nu ne vrea ’ntotdeauna sq facem lucruri extraordinare; de cele mai multe ori El ne vrea sq facem lucruri ordinare, dar extraordi-nar de bine.

Cartea Proverbelor este un manifest pentru excelenyq. Secretul ascen-denyei evreilor ’n lume este ascuns ’n aceastq goanq dupq excelenyq. Dacq vrei sq fii pronovat, cautq sq fii cel mai bun ’n ceea ce faci. Un om priceput aleargq ’ntotdeuna dupq perfecyiune.

Reversul newcesar este cq aceastq carte a Proverbelor este un protest ’mpotriva mediocritqyii, a lenei, a wmecheriei wi a mulyumirii de sine.

A fi mediocru ’nseamnq a fi un ewec. Este ceva straniu cu poziyia de mijloc. A fi la nivel mediu ‘nseamnq a fi ‘n acelawi timp cel mai rqu dintre buni wi cel mai bun dintre cei rqi. Faptul cq cei mai mulyi nu se strqduiesc sq facq ceva deosebit este principalul motiv pentru care nivelul mediu este atkt de jalnic.

Nivelul mediu ascunde de multe ori deficienye jenante. Cel ce stq cu un picior 'ntr-un cazan cu apq fiartq wi cu celqlalt 'ntr-unul cu gheayq, o duce, 'n medie, bine.

Cei harnici aduc belwugul ’n yarq

<Oriunde se muncewte este wi ckwtig,dar oriunde numai se vorbewte, este lipsq.<Bogqyia este o cununq pentru cei ’nyelepyi, dar cei nesocotiyi n-au altceva deckt nebunie> (Prov. 14:23-24).

Dumnezeu dq de mkncare fiecqrei pqsqri, dar nu le-o wi aruncq ’n cuib ... Cineva spunea unui prieten: <Este bine cq ewti un om cu picioarele pe pqmknt, dar nu uita cq trebuie sq le mai wi miwti ...

<Cine-wi lucreazq ogorul va avea belwug de pkine,dar cine umblq dupq lucruri de nimic este fqrq minte> (Prov. 12:11).

<Cine muncewte, pentru el muncewte,

107


cqci foamea lui ’l ’ndeamnq la lucru> (Prov. 16:26).

Cei harnici wi pricepuyi fac planuri ’nyelepte

<Vezi-yi ’ntki de treburile de afarq,’ngrijewte de lucrul ckmpului,wi apoi apucq-te sq-yi zidewti casa> (Prov. 24:27).

Una din cele mai bune cqi de economisire a timpului este planifi-carea. Cinci minute de gkndire pot uneori economisi o orq de lucru.

<Planurile omului harnic nu duc deckt la belwug, dar cel ce lucreazq cu grabq n-ajunge deckt la lipsq> (Prov. 21:5).

Cine nu wtie cum sq-wi cheltuiascq timpul, va ajunge ‘n curknd sq se chel-tuiascq pe sine.

<Nu iubi somnul, cqci vei ajunge sqrac;deschide ochii wi te vei sqtura de pkine> (Prov. 20:13).

Cei harnici se chivernisesc ’n toate

<"ngrijewte bine de oile tale, wi ia seama la turmele tale.Cqci nici o bogqyie nu yine vewnic,wi nici cununa nu rqmkne pe vecie.Dupq ce se ridicq fknul,se aratq verdeaya nouq,wi ierburile de pe munyi sunt strknse.Mieii sunt pentru ’mbrqcqminte, wi yapii pentru plata ogorului;laptele caprelor yi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, wi pentru ’ntreyinerea slujnicelor tale> (Prov. 27:23-27).

Cei harnici stqpknesc ’n yarq:

<Bogatul stqpknewte peste cei sqraci,wi cel ce ia cu ’mprumut este robul celui ce-i dq cu ’mprumut> (Prov. 22:7).

<Averea este o cetate ’ntqritq pentru cel bogat;dar prqpqdirea celor nenorociyi, este sqrqcia lor> (Prov. 10:15).

CE POYI FACE CU BANII?O istorioarq care circulq prin lumea evreiascq spune cq Wloim, unul din

cei mai sqraci oameni ai obwtii a venit la rabin wi i-a cerut ’mprumut o sutq de dolari. Rabinului i s-a facut milq de el wi i-a dat. Peste o lunq, Wloim a adus rabinului suta de dolari ’napoi, dar peste numai alte ckteva zile i-a cerut ’mprumut o altq sutq de dolari. rabinul, vqzkndu-l om de cuvknt, i-a dat iarqwi. Peste o altq lunq, Wloim a adus banii ’napoi, dar peste alte ckteva

108


zile i-a cerut iarqwi o sutq. Bqnuind ceva, rabinul a fqcut un semn pe suta de dolari. Cknd, peste o lunq, Wloim i-a adus suta ’napoi, rabinul s-a con-vins, era exact aceiawi sutq pe care i-o dqduse cu o lunq ’n urmq. Cknd, ca de obicei, peste ckteva zile Wloim a venit iarqwi sq-i cearq o sutq ’mprumut, rabinul i-a spus toatq tqrqwenia wi l-a ’ntrebat de ce-i trebuie bani dacq nu-i cheltuiewte. Zkmbind poznaw, Wloim i-a rqspuns: <Deh, altfel vorbewte omul cknd are o sutq de dolari ’n buzunar!>

Poate cq zkmbiyi, dar este uimitor ce mult din imaginea noastrq despre noi ’nwine este determinatq de situayia noastrq financiarq. Crewtem ’n ochii nowtri cknd avem bani wi scqdem ’n ochii nowtri cknd ducem lipsq. Acelawi efect ’l au banii wi ’n pqrerea pe care wi-o fac cei din jur despre noi.

<Sqracul vorbewte rugkndu-se,dar bogatul rqspunde cu asprime> (Prov. 18:23).

Felul ’n care folosim banii spune despre noi o sumedenie de lucruri. El dq pe fayq relayia noastrq cu Dumnezeu, realyia noastrq cu noi ’nwine wi relayia noastrq cu cei din jurul nostru. Nu existq deckt trei lucruri posibile pe care le poyi face cu banii: sq-i cheltuiewti, sq-i pui de-o parte wi sq-i dqruiewti.

"nyeleptul dq partea Domnului

<Cinstewte pe Domnul cu averile tale,wi cu cele dintki roade din tot venitul tqu:cqci atunci grknarele ’yi vor fi pline de belwug,wi teascurile tale vor geme de must> (Prov. 3:9-10).

"nyeleptul cheltuiewte cu cumpqtare.

Un psiholog remarca cu amqrqciune: <Oamenii sunt pur wi simplu caraghiowi: ei cheltuiesc banii pe care nu-i au, ca sq cumpere lucruri care nu le trebuie, pentru a-i impresiona pe alyii pe care nu pot sq-i sufere! >

Lucrurile nu au valoare ’n ele ’nsele, ci o primesc ’n funcyie de senti-mentele noastre fayq de ele. Indienii de pe coastele Americii schimbau cu naivitate podoabele lor de aur pentru cioburile de sticlq pe care li le ofer-eau conchistadorii spanioli. Cine wtie sq-wi stqpkneascq sentimentele prin chibzuinyq este un om ’nyelept:

<Rqu! Rqu!> zice cumpqrqtorul,wi, plecknd, se fericewte> (Prov. 20:14).

Risipa este sora mai mare a sqrqciei. De cele mai multe ori, ea apare alqturi de bani ckwtigayi fqrq prea multq muncq:

<O mowtenire repede ckwtigatq de la ’nceput,nu va fi binecuvkntatq la sfkrwit> (Prov. 20:21).

109


Dewi pare paradoxal, se cere mai multq ‘nyelepciune sq wtii cum sq chel-tuiewti banii, deckt sq wtii cum sq-i ckwtigi.

<Comori de prey wi untdelemn sunt ’n locuinya celui ’nyelept,dar omul fqrq minte le risipewte> (Prov. 21:20).

Cea mai bunq cheltuialq este investirea banilor ’n awa fel ’nckt sq aducq maximum de bine pentru maximum de oameni. Banii sunt exact atkt de buni sau de rqi dupq cum ’i folosewti. Cel mai bun lucru pe care poyi sq-l faci cu ei este sq-i yii 'n circulayie ca sq producq bunuri ckt mai multe, pen-tru ckt mai mulyi oameni wi la preyuri ckt mai accesibile.

"nyeleptul dqruiewte cu inimq largq.Proverbele sunt seminyele din care avea sq rqsarq ’nvqyqtura Nou Testa-

mentalq: <Dayi wi vi se va da; ba ’ncq, vi se va turna ’n skn o mqsurq bunq, ’ndesatq, clqtinatq, care se va vqrsa pe deasupra. Cqci cu ce mqsurq veyi mqsura, cu aceea vi se va mqsura> (Luca 6:38).

<Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cknd poyi s-o faci.Nu zice aproapelui tqu: <Du-te wi vino iarqwi;’yi voi da mkine!> cknd ai de unde sq dai> (Prov. 3:27-28).

Cineva poate dqrui fqrq sq iubeascq, dar nimeni nu poate iubi fqrq sq dqruiascq. Privitq dintr-un anumit punct de vedere, dqrnicia este un semn de sqnqtate mentalq. Nu existq boli care sq se manifeste prin dqrnicie, dar ... invers ...

<Unul care dq cu mknq largq, ajunge mai bogat;wi altul, care economisewte prea mult, nu face deckt sq sqrqceascq.Suf letul binefqcqtorului va fi sqturat,wi cel ce udq pe alyii va fi udat wi el.Cine oprewte grkul este blestemat de popor,dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvkntarea> (Prov. 11:24-26).

Cei ce aduc soarele ‘n viaya altora vor trqi wi ei ‘n luminq."n timp de secetq, unii pot forya ridicarea preyurilor prin refuzul de a

vinde. Awa ceva s-a ’ntkmplat pe vremea lui Neemia (Neem. 5). Cknd ne punem contribuyia ’n talerul colectei, noi nu <dqm> Domnu-

lui, ci doar ne luqm mkna de pe ceea ce-I aparyine. Cine strknge bani ’wi umple buzunarele, cine-i dqruiewte, ’wi umple inima.

Mulyi oameni ’wi regleazq dqrnicia dupq mqrimea ckwtigului. Dacq wi Dumnezeu ar face la fel wi ne-ar da dupq mqrimea dqrniciei noastre, mulyi am sqrqci foarte repede ...

Este voie sq dqm bani ’mprumut cu dobkndq? Cu alte cuvinte, este voie sq facem camqtq? Trebuie sq spunem cq afacerile sunt afaceri, iar ajutorarea sqracilor este o facere de bine. Dobknda ’ncasatq este diferenya dintre facerea de bine wi facerea unei afaceri. Copiii lui Dumnezeu sunt chemayi la faceri de bine:

110


<Cine ’wi ’nmulyewte avuyiile prin dobkndq wi camqtq,le strknge pentru cel ce are milq de sqraci> (Prov. 28:8).

"nyeleptul wtie sq economiseascq.Orice risipq este o sorq mai micq a sqrqciei. La succes financiar nu se

ajunge dacq economisewti dupq ce ai fqcut cheltuielile, ci dacq faci chel-tuielile dupq ce ai pus ceva deoparte.

<Du-te la furnicq, lenewule, uitq-te cu bqgare de seamq la cqile ei wi ’nyelepyewte-te! Ea n-are nici cqpetenie, nici priveghetor, nici stqpkn;totuwi ’wi pregqtewte hrana vara,wi strknge de ale mkncqrii ’n timpul seceriwului> (Prov. 6:6-8).

S-ar putea ca un om sq aibe mai mulyi bani deckt minte, dar asta nu va dura prea mult. "nyelepciunea ne sfqtuiewte sq ’ncepem sq economisim <acum>, oricare ar fi situayia noastrq financiarq. Nu amkna pe mai tkrziu. Ascultq sfatul unuia care a vqzut multe ’n viayq: <Ar trebui sq pui ckte ceva deoparte ckt timp ai un salariu mic. Cknd vei ckwtiga mai mult ‘yi va fi cu neputinyq!> "n problema economiilor nu conteazq ce teorie wti, ci cktq practicq faci. Un om de Stat a remarcat odatq ironic: <Ne-am descurca cu mult mai bine dacq am avea mai puyini economiwti wi mai mulyi economi.> Existq douq cqi sigure de ‘mbogqyire: cheltuiewte mai puyin deckt ckwtigi sau ckwtigq mai mult deckt cheltuiewti.

Problema nu este: <Ckt ckwtigi?>, ci: <Ckt ‘yi mai rqmk’ne?> Nu te ‘ntreba ce-ai face cu milionul pe care nu-l ai, ci ce faci cu dolarul sau mqrunyiwul pe care-l ai acum ‘n buzunar.

Te-ai g’ndit vreodatq cq:$83 economisiyi pe lunq fac $1.000 ‘ntr-un an?La o dobkndq de 12.5%, peste 40 de ani, aceasta ’nseamnq

$1.000.000,00?La o dobkndq de 6.5%, peste 40 de ani, aceasta ’nseamnq $500.000,00.Asta ’nseamnq cq de mkine ar trebui sq pui ckte ceva deoparte.Pentru cq tot am ajuns la socoteli aritmetice, iatq cum a exprimat cineva

<matematica vieyii>:Scade din tristeyea altora.“nmulyewte-le fericirea,Adunq amintiri frumoase,“mparte din averea ta cu alyii.

Ce nu poyi face cu banii?

Nu se poate dobkndi spiritualitate<Unii oameni falsificq bani; unii bani falsificq oameni.>

111


Banii sunt un bun slujitor, dar un rqu stqpkn. Dumnezeu ne-a dat oameni pe care sq-i iubim wi bunuri materiale pe care sq le folosim. Pervertirile interioare produse de ’ndepqrtarea de Dumnezeu ne-au fqcut sq iubim bunurile materiale wi sq vrem sq-i folo-sim pe oameni pentru a le obyine. Se cere o revenire la normalitate wi o reawezare a prio-ritqyilor ’n ordinea stabilitq de Dumnezeu.

<Ferice de omul care gqsewte ’nyelepciunea,wi de omul care capqtq pricepere!Cqci ckwtigul pe care-l aduce ea este mai de prey deckt al argintului,wi venitul adus de ea este mai de prey deckt aurul;ea este mai de prey deckt mqrgqritarele,wi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea."n dreapta ei este o viayq lungq; ’n stknga ei, bogqyie wi slavq> (Prov. 3:13-16).

Trebuie sq 'nvqyqm sq ne ridicqm deasupra averilor noastre materiale. Albina are mare nevoie de aripi chiar wi dupq ce a adunat mierea ‘n stup, altfel s-ar ‘neca singurq ‘n miere. Cu banii este la fel ca wi cu sentimentele: totul depinde dacq ewti Posesorul sau ... Posedatul.

Nu se poate cumpqra mulyumireMulyumirea este o stare a sufletului wi ea nu depinde de mqrimea avuyi-

ilor. Apostolul Pavel mqrturisewte: <Cqci m-am deprins sq fiu mulyumit cu starea ’n care mq gqsesc ...> (Fil 4:11).

Cartea Proverbelor ne spune prin rugqciunea lui Agur, fiul lui Iache care trebuie sq fie atitudinea noastrq fayq de lucrurile materiale:

<Douq lucruri ’yi cer;nu mi le opri ’nainte de moarte!Depqrteazq de la mine neadevqrul wi cuvkntul mincinos; nu-mi da nici sqrqcie, nici bogqyie, dq-mi pkinea care-mi trebuie.Ca nu cumva, ’n belwug, sq mq lepqd de Tine, wi sq zic: <Cine este Domnul?>Sau nu cumva ’n sqrqcie, sq fur,wi sq iau ’n dewert Numele Dumnezeului meu> (Prov. 30:7-9).

Un om ’nyelept nu dorewte niciodatq mai mult deckt poate dobkndi pe drept, mai mult deckt poate folosi cu demnitate, mai mult deckt poate dqrui cu bucurie wi mai mult deckt poate lqsa ‘n urmq mulyumit.

112


Nu se dq chezqwie pentru nimeni Dewi pare la ’nceput o lipsq de dragoste, a nu te pune <garant> pentru cel ce ’mprumutq bani este o dovadq de ’nyelep-ciune wi de bunqvoinyq fayq de aproapele nostru. Cine se pune garant pentru cineva ’l ’ndeamnq sq iasq din limitele financiare stabilite de Dumnezeu wi-l ’ncurajeazq sq apuce pe un drum pe care va sfkrwi rqu.

Cartea Proverbelor este categoricq ’n aceastq privinyq. Niciodatq, dar nicio-datq sq nu te pui chezaw pentru altcineva:

<Fiule, dacq te-ai pus chezaw pentru aproapele tqu, dacq te-ai pus chezaw pentru altul, dacq ewti legat prin fqgqduinya gurii tale, dacq ewti prins de cuvintele gurii tale, fq totuwi lucrul acesta, fiule: dezleagq-te, cqci ai cqzut ’n mkna aproapelui tqu!De aceea, du-te, aruncq-te cu faya la pqmknt, wi stqruiewte de el.Nu da odihnq ochilor tqi,nici ayipire pleoapelor tale!Scapq din mkna lui cum scapq cqprioara din mkna vknqtorului,wi ca pasqrea din mkna pqsqrarului ... > (Prov. 6:1-5).

<Cui se pune chezaw pentru altul ’i merge rqu,dar cine se teme sq se punq chezaw este liniwtit> (Prov. 11:15).

<Omul fqrq minte dq chezqwie, se pune chezaw pentru aproapele squ> (Prov. 17:18).

O astfel de imprudenyq se plqtewte din greu. Mai acum ckyiva ani, am primit din Romknia scrisoarea unui frate disperat care a <garantat> cu casa sa la bancq pentru un altul care a ’mprumutat ca sq ’nceapq o afacere. Aveau de gknd sq ’mpartq ckwtigul pe jumqtate. Acum ajunseserq amkndoi sq ’mpartq paguba. Fratele cerea zadarnic bani din America. Un astfel de om meritq sq fie lqsat sq ’nveye din grewelile lui:

<Ia-i haina, cqci s-a pus chezaw pentru un altul;wi yine-l zqlog pentru alyii> (Prov. 20:16).

<Nu fi printre cei ce pun chezqwii, printre cei ce dau zqlog pentru datorii.Cqci dacq n-ai cu ce sq plqtewti,pentru ce ai voi sq yi se ia patul de sub tine?> (Prov. 22:26-27).

<Ia-i haina, cqci s-a pus chezaw pentru altul, ia-l zqlog ’n locul unei strqine> (Prov. 27:13).

113


O, ce bine ar fi dacq oamenii ar citi mai atent Cartea Proverbelor wi dacq ar pune-o serios ’n practicq!

Nu se poate cumpqra fericire"nyeleptul wtie cq bunqstarea nu ’nseamnq ’ntotdeauna fericire.Andre[ Carnegie, unul din marii oameni ai Americii, a spus: <Cunosc o

mulyime de milionari wi pot sq vq spun cq foarte puyini trqiesc cu zkmbetul pe buze.>

<Mai bine puyin, cu fricq de Domnul,deckt o mare bogqyie, cu turburare!Mai bine un prknz de verdeyuri wi dragoste,deckt un bou ’ngrqwat wi urq> (Prov. 15:16-17).

<Domnul nu lasq pe cel neprihqnit sq sufere de foame,dar ’ndepqrteazq pofta celor rqi> (Prov.10:3).

<Mai bine o bucatq de pkine uscatq, cu pace,deckt o casq plinq de cqrnuri, cu ceartq!> (Prov. 17:1).

Bogqyia nu ’nseamnq ’ntotdeauna cq cineva este binecuvkntat de Dumnezeu. Uneori crewtinilor li se pare cq se ‘mbogqyesc pentru cq Satan ‘i lasq ‘n pace, iar Dumnezeu ‘i binecuvinteazq. Mq tem ‘nsq cq s-ar putea sq fie wi ... invers!

Un om bqtrkn wi foarte bogat ‘l vizitq ‘ntr-o zi pe rabin ca sq-i cearq un leac pentru nefericire wi singurqtate.

Rabinul l-a luat de mknq wi la dus la fereastrq.<Ce vezi?> l-a ‘ntrebat el.<Vqd bqrbayi, femei wi copii umblknd pe stradq.>Rabinul ‘l luq iarqwi de mknq wi-l conduse ‘n faya oglinzii.<Acum ce vezi?> zise el.<Vqd mutra mea acrq>, rqspunse bqtrknul.<“nyelegi?>, cqutq sq-i explice rabinul, <wi fereastra wi oglinda sunt fqcute

din sticlq. Oglinda are ‘nsq un strat foarte subyire de argint pe ea wi, de ‘ndatq ce apare argintul, nu-i mai poyi vedea pe ceilalyi, ci te vezi doar pe tine ‘nsuyi.>

Poate cq tu vei spune cq nu ewti awa de bogat ca <nefericitul> de mai sus, totuwi, wi un simplu bqnuy te poate ‘mpiedica sq vezi chiar wi cea mai lumi-noasq stea, dacq ‘l yii prea aproape de ochi.

Nu se poate cumpqra intrarea ’n cer"nyeleptul wtie cq adevqratul ckwtig ‘n viayq este viaya ’nsqwi, nu banii.

<Toate zilele celui nenorocit sunt rele,dar cel cu inima mulyumitq are un ospqy necurmat> (Prov. 15:15).

Banii ne pot duce oriunde, cu excepyia cerului, wi ne pot da orice, cu excepyia fericirii. Mai scumpe deckt toate bogqyiile lumii acesteia sunt trqi-

114


rile cu care ne clqdim caracterul pe care-l vom duce cu noi ’n vewnicie. Iatq ckteva versuri de o uimitoare valoare wi frumuseye:

<Trqim 'n fapte, nu 'n ani; "n bucurii wi nu ‘n bani;"n sentimente ce-au rqmas,Nu-n limbile ce merg pe ceas.

Ne mqsurqm cu ce-am fqcut,Nu doar cu ceasul ce-a bqtut.Wi vom primi, doar ce am dat, Sqraci sau sfinyi la secerat>.

Comentknd afirmayia <cei blknzi vor mowteni pqmkntul> din Matei 5:5, Beniamin Fqrqgqu scrie: <Cel care se folosewte de pqmknt pentru a sluji "mpqrqyia cerurilor va mowteni pqmkntul; cel de care se folosewte Pqmkntul va fi mowtenit de pqmknt. Fiecare alergqm de dimineaya pknq seara. Vq ‘ntreb: <Pentru ce?> Cel care se folosewte de pqmknt ca sq promoveze sistemul de valori al "mpqrqyiei lui Dumnezeu va mowteni Pqmkntul, dar cel care ar aduce wi "mpqrqyia cerurilor ca sq ckwtige astqzi Pqmkntul, dknd din coate wi cqlcknd ‘n picioare, va fi mkncat de viermi wi va fi mowtenit de pqmknt.>

Acest capitol este prea important ca sq nu facem o scurtq recapitulare. Yineyi deci minte:

Cu bani:- poyi cumpqra medicamente, dar nu sqnqtate- poyi cumpqra un pat, dar nu somn- poyi cumpqra o casq, dar nu un cqmin- poyi cumpqra cqryi, dar nu ’nyelepciune- poyi cumpqra un rob, dar nu un prieten- poyi cumpqra distracyii, dar nu fericire- poyi cumpqra importanyq, dar nu iubire- poyi cumpqra lux, dar nu wi culturq- poyi cumpqra pqmkntul, dar nu poyi cumpqra cerul.

<Un nume bun este mai de dorit deckt o bogqyie mare,wi a fi iubit preyuiewte mai mult deckt argintul wi aurul> (Prov. 22:1).

Banii pot rezolva problema <ambalajului> vieyii, dar nu pot determina conyinutul ei.

<Mai mult preyuiewte sqracul care umblq ’n neprihqnirea lui,deckt bogatul care umblq pe cqi sucite> (Prov. 28:6).

Omul bogat se crede ’nyelept,dar sqracul care este priceput ’l cerceteazq> (Prov. 28:11).

115


Pentru fericirea wi ’mplinirea lquntricq, doar ’nyelepciunea care vine de sus este eficientq:

<Eu, ’nyelepciunea, am ca locuinyq mintea,wi pot nqscoci cele mai chibzuite planuri.Eu iubesc pe cei ce mq iubesc, wi cei ce mq cautq cu tot dinadinsul mq gqsesc.Cu mine este bogqyia wi slava,avuyiile trainice wi dreptatea.Rodul meu este mai bun deckt aurul cel mai curat,wi venitul meu ’ntrece argintul cel mai ales.Eu umblu pe calea nevinovqyiei,pe mijlocul cqrqrilor neprihqnirii,ca sq dau o adevqratq mowtenire celor ce mq iubesc,wi sq le umplu visteriile> (Prov. 8:12, 17-21).

116

9.

"NYELEPTUL "N POZIYII DE CINSTE

Filosoful Shopenhauer a scris: <“n fiecare generayie, majoritatea indiferentq este condusq de o minoritate de activiwti. Cei mulyi, dar apatici, sunt stqpkniyi de cei puyini, dar ‘ntreprinzqtori. Cei ce dau ‘nsq cu adevqrat tonul vieyii sociale, ‘n economie, filosofie, religie wi ‘n toate celelalte domenii sunt cei ... pasionayi. O mknq de oameni care <ard> pentru un ideal dau culoarea wi direcyia specificq a unei generayii. Apropo, care este ... pasiunea ta?>

Vremea cknd au domnit ’n Israel David wi Solomon este cunoscutq drept <epoca de aur a regatului unit. Este interesant sq gqsim ’n aceastq carte a Proverbelor wi un ’ndreptar pentru poziyiile de <autoritate> din sistemele sociale. Numit ’n context <’mpqratul>, aceastq persoanq poate fi astqzi oricare din cei situayi pe un anumit palier al ierarhiei sociale.

Existq trei structuri de autoritate stabilite de Dumnezeu ’n lume: Familia, Statul, Biserica. Pe lkngq acestea, relayiile de muncq au dat nawtere companiilor, corporayiilor, etc. "n toate aceste structuri existq poziyii domi-nante (cei care ocupq poziyiile de autoritate) wi poziyii dominate (cei aflayi ’n subordine). Acest capitol wi capitolul urmqtor cuprind sfaturi pentru aceste douq feluri de poziyii. Fericirea wi armonia noastrq depind de modul ’n care ne vom conforma ’nyelepciunii Proverbelor.

Proverbele ’mpqrayilorCu ckt sunt mai mulyi cei ce depind de tine, cu atkt responsabilitqyile

tale sunt mai mari. Cu ckt popularitatea ta este mai mare, cu atkt crewte wi mulyumirea pentru o slujbq bine ’mplinitq:

<Mulyimea poporului este slava ’mpqratului,

117

"nyeleptul "n poziyii de cinste

lipsa poporului este pieirea voievodului> (Prov. 14:28).

Pasiunea pentru proverbele ’nyelepciunii nu s-a stins cu ’mpqratul Solomon! Ezechia, un alt ’mpqrat din wirul celor <buni> din regatul lui Iuda, a fost wi el un ’ndrqgostit de ’nyelepciune:

<Iatq ’ncq vreo ckteva din Pildele lui Solomon, strknse de oamenii lui Ezechia, ’mpqratul lui Iuda> (Prov. 25:1).

Tu te-ai gkndit vreodatq sq faci o culegere de proverbe wi maxime? Nu uita cq <cine umblq cu ’nyelepyii se face el ’nsuwi ’nyelept.> Eu am ’nceput o astfel de colecyie pe cknd eram ’n liceu wi am numit-o atunci, ’nfluenyat de specificul de metrologie al liceului, <Caiet de mase wi capacitqyi> (<Masa> fiind cantitatea de materie <cenuwie>, iar <capacitqyile> fiind eroii mei cu nume wi fqrq nume).

Vai de <’mpqratul> care nu preyuiewte ’nyelepciunea! Domnia unui ast-fel de om nu va fi o binecuvkntare wi nici nu va fi ... de duratq!

<De la mine vine sfatul wi izbknda,eu sunt priceperea, a mea este puterea.Prin mine ’mpqrqyesc ’mpqrayii wi dau voievozii porunci drepte.Prin mine ckrmuiesc dregqtorii, wi mai marii, toyi judecqtorii pqmkntului> (Prov. 8:14-16).

Un lider bun ‘i face pe alyii sq aibq ‘ncredere ‘n el; un lider wi mai bun ‘i face pe oameni sq aibq ‘ncredere ‘n ei ‘nwiwi. Cel mai bun lider ‘i face pe oameni sq aibq ‘ncredere ‘n Dumnezeu.

Poziyia ’mpqrayior"n univers, singura autoritate absolutq este Dumnezeu Atotputernicul,

Creatorul tuturor vqzutelor wi nevqzutelor, Domnul domnilor wi "mpqratul ’mpqrayilor. Toate celelalte forme de autoritate sunt <delegate> temporar de Dumnezeu unor creaturi ale Sale. Apostolul Pavel scrie:

< ... cqci nu este stqpknire care sq nu vinq de la Dumnezeu. Wi stqpknirile care sunt, au fost rknduite de Dumnezeu. De aceea, cine se ’mpotrivewte stqpknirii, se ’mpotrivewte rknduielii puse de Dumnezeu, wi cei ce se ’mpo-trivesc, ’wi vor lua osknda> (Rom. 13:1-2).

Existq douq posibilitqyi de a rqspkndi lumina: sq fi tu lumknarea sau sq fi oglinda care o reflectq. Singura sursq de luminq spiritualq din univers este Dumnezeu, noi suntem doar oglinzile prin care se rqspkndewte slava Lui. Biserica primarq a exprimat aceastq realitate atunci cknd a spus cq <Christos este soarele, iar Biserica este luna care-i reflectq lumina pe pqmknt ’n perioada de timp ’n care soarele nu este vizibil.> Trqim noaptea absenyei lui Christos dintre noi wi awteptqm sq rqsarq <Luceafqrul de dimineayq> care sq vesteascq venirea zorilor. Pknq atunci, suntem chemayi sq reflectqm ’n lume, lumina autoritqyii lui Christos.

118


<Cqci gura Domnului dq ’nyelepciune,din gura Lui iese cunowtinyq wi pricepere.El dq izbkndq celor fqrq prihanq,da un scut celor ce umblq ’n nevinovqyie.Ocrotewte cqrqrile neprihqnirii,wi pqzewte calea credinciowilor Lui.Atunci vei ’nyelege dreptatea, judecata, nepqrtinirea,toate cqile care duc la bine> (Prov. 2:6-9).

Orice om care se aflq ’n poziyii de autoritate trebuie sq wtie cq el ’nsuwi se aflq sub o autoritate mai mare wi cq deasupra tuturor existq un Dumnezeu absolut wi perfect care va judeca purtarea fiecqruia.

“nainte de a invada Rusia, Napoleon Bonaparte i-a spus ambasadorului rus cq wi-a pus ‘n gknd sq distrugq imperiul rus. Ambasadorul i-a replicat cu un citat cele-bru: <Omul propune, dar Dumnezeu dis-pune!>

<Spune-i stqpknului tqu>, s-a rqstit arogantul wi prea plin de sine corsican, <cq de-acum eu propun wi tot eu sunt cel care dispune!>

Cuvintele acestea au fost o provo-care obraznicq la adresa lui Dumnezeu wi Cel Atotputernic nu a ezitat sq o ia ‘n considerayie. Dumnezeu nu s-a ostenit sq se ridice de pe tronul Squ din slavq, ci wi-a trimis unul dintre plqpknzii wi firavii supuwi sq dea piept cu aryqgosul Napoleon: fulgul de zqpadq. Corsicanul a nqvqlit cuceritor pe strqzile pustii ale Moscovei, dar dupq retragerea sa tragicq, grosul trupelor sale au rqmas ‘ngheyate ‘n tun-dra troienitq. Autoritqyile rusewti aveau sq contabilizeze preyul plqtit de Napoleon: 213. 516 trupuri de francezi moryi de frig wi mizerie wi 95.816 cadavre de cai moryi.

Orickt de mare ai fi ’n ierarhia socialq, nu uita cq nu poyi fi deckt <numarul doi.> Numqrul Unu l-a pqstrat Dumnezeu pentru Sine ’nsuwi.

"mpqratul David a fost <un om dupq inima lui Dumnezeu, pentru cq a recunoscut suveranitatea lui Dumnezeu wi toatq viaya s-a comportant ca un <numqrul doi> awteptkndu-L pe Dumnezeu sq aibq ultimul cuvknt. Fiul squ, Solomon, a primit aceastq educayie de la tatql squ wi, cel puyin teoretic, cq este ’nyelept doar cel care ascultq:

<Sq ascultqm dar ‘ncheierea tuturor ‘nvqyqturilor: Teme-te de Dumnezeu wi pqzewte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricqrui om. cqci Dumnezeu va aduce orice faptq la judecatq, wi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rqu> (Eclesiastul 12:13-14).

119


Prerogativele ’mpqrayilorPrivilegiul ocupqrii unei poziyii ’nalte ’n societate aduce cu sine o

responsabilitate suplimentarq. A fi la ’nqlyimea unei chemqri cere o preocu-pare constantq pentru autoperfecyionare. Dumnezeu a pqstrat sfaturi speci-fice pentru cei destinayi sq fie reprezentanyii Sqi ’n structurile de autoritate ale lumii.

<Slava lui Dumnezeu stq ’n ascunderea lucrurilor, dar slava ’mpqrayilor stq ’n cercetarea lucrurilor> (Prov. 25:2).

Adevqrata ’nyelepciune a <’mpqrayilor> ar trebui sq vinq dintr-un senti-ment de <cqlquzire> providenyialq. Mai toyi marii conducqtori ai lumii au avut acest sentiment extraordinar. Alexandru Macedon wi-a condus armata din linia ’ntki. Trupele ’l adorau pentru cq-l vedeau acolo unde era mai periculos. Tknqrul Alexandru se credea ’mpins de la spate de chemarea unui destin unic wi implacabil. Napoleon Bonaparte a fost un geniu cu un destin aparte. Conwtienya acestui fapt l-a fqcut sq riwte moartea, refuzknd sq se ascundq pe ckmpul de luptq: <Nu s-a turnat ’ncq plumbul care sq mq rqpunq, sunt un om providenyial!> El Sadat, prewedinte al Egiptului, obiwnuia sq asculte sfaturile consilierilor lui, apoi se retrqgea ’ntotdeauna ’n liniwtea solitudinii wi awtepta ’ndemnuri din tainicul fiinyei. Iatq ce spun Proverbele despre aceastq realitate:

<"nqlyimea cerurilor, adkncimea pqmkntului,wi inima ’mpqrayilor sunt nepqtrunse> (Prov. 25:3).

Inima ’mpqratului este ca un rku de apq ’n mkna Domnului,pe care ’l ’ndreaptq ’ncotro vrea> (Prov. 21:1).

Poveye pentru <’mpqrayi>Parcurgerea acestor sfaturi este ca citirea unui manual prin care

<"mpqratul ’mpqrayilor> ’wi instruewte reprezentanyii vremelnici de pe pqmknt (<Oricine sq fie supus stqpknirilor celor mai ’nalte; cqci nu este stqpknire care sq nu vinq de la Dumnezeu. Wi stqpknirile care sunt, au fost rknduite de Dumnezeu. De aceea, cine se ’mpotrivewte stqpknirii, se ’mpo-trivewte rknduielii puse de Dumnezeu; wi cei ce se ’mpotrivesc, ’wi vor lua osknda. ... El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tqu> - Rom. 13:1-4).

Vezi sq n-ai <rqu de ’nqlyime>!Unii oameni pot fi echilibrayi ’n anonimat, dar se dezechilibreazq

’ndatq ce sunt promovayi ’n poziyii de cinste. Celui care este ridicat ’naintea oamenilor i se vqd toate defectele de caracter:

<Ce este tigaia pentru lqmurirea argintului wi cuptorul pentru lqmurirea aurului;aceea este wi bunul nume pentru un om> (Prov. 27:21).

120


Cea dintki dovadq a unei personalitqyi mqreye este un sentiment pro-fund de nevrednicie. Cei cu adevqrat mari ‘wi dau seama cq ceea ce li se ‘ntkmplq nu este <‘n ei>, ci doar se manifestq <prin ei>, pqstrknd ‘ntot-deauna un sentiment de umilinyq. Ei reuwesc sq vadq ceva bun ‘n fiecare om din jur, dovedind mereu o capacitate imensq, nelimitatq de simpatie.

Ferewte-te de sfqtuitori rqi.Una din cele mai mari dovezi de ’nyelepciune este selecyia <sfetni-

cilor.> Funcyionqm ’n mare mqsurq asemqnqtor unui computer. Cine-l pro-grameazq prin introducerea de informayii ’i predeterminq wi direcyia de funcyionare. De aceea ...

<Scoate zgura din argint,wi argintarul va face din el un vas ales.Scoate wi pe cel rqu dinaintea ’mpqratului,wi scaunul lui de domnie se va ’ntqri prin neprihqnire> (Prov. 25:4-5).

<Gkndurile celor neprihqniyi nu sunt deckt dreptate,dar sfaturile celor rqi nu sunt deckt ’nwelqciune> (Prov. 12:5).

<Martorul care spune adevqrul scapq suf lete,dar cel ’nwelqtor spune minciuni> (Prov. 14:25).

<Cel rqu ascultq cu luare aminte la buza nelegiuitq,wi mincinosul pleacq urechea la limba nimicitoare> (Prov. 17:4).

<Cknd cel ce stqpknewte dq ascultare cuvintelor mincinoase,toyi slujitorii lui sunt rqi> (Prov. 29:12).

Primewte sfaturile celor buni

<Planurile nu izbutesc cknd lipsewte o adunare care sq chibzuiascq,dar izbutesc cknd sunt mulyi sfetnici> (Prov. 15:22).

<Planurile se pun la cale prin sfat!fq rqzboiul cu chibzuinyq> (Prov. 20:18).

<Prin ’nyelepciune se ’nalyq o casq,wi prin pricepere se ’ntqrewte;prin wtinyq se umplu cqmqrile eide toate bunqtqyile de prey wi plqcute.Un om ’nyelept este plin de putere,wi cel priceput ’wi oyelewte vlaga.cqci prin mqsuri chibzuite ckwtigi bqtqlia,wi prin marele numqr al sfetnicilor ai biruinya> (Prov. 24:3-6).

Fii imparyial

<Hotqrkri dumnezeiewti sunt pe buzele ’mpqratului,gura lui nu trebuie sq facq greweli cknd judecq> (Prov. 16:10).

121


<Iatq ce mai spun ’nyelepyii:<Nu este bine sq ai ’n vedere faya oamenilor ’n judecqyi> (Prov. 24:23; 18:5)

<Douq feluri de greutqyi wi douq feluri de mqsuri,sunt o sckrbq ’naintea Domnului> (Prov. 20:10).

<Un ’mpqrat care judecq pe sqraci dupq adevqr,’wi va avea scaunul de domnie ’ntqrit pe vecie> (Prov. 29:14).

Fii principial

<Nu este bine sq oskndewti pe cel neprihqnit la o gloabq,nici sq lovewti pe cei de neam ales din pricina neprihqnirii lor> (Prov. 17:26).

Uneori este posibil sq faci ceva corect, dar dintr-o motivayie grewitq! Principiile sunt stklpii de rezistenyq din universul convieyuirii sociale. I.L Cqragiale, satirizknd realitayile din jur wi preyiozitatea din limbajul gqunos al vremii, scria ’ntr-una din piesele sale: <O societate fqrq prinyip, va sq zicq ... cq nu le are!>

Fii drept

<Cel ce iartq pe cel vinovat wi oskndewte pe cel nevinovat,sunt amkndoi o sckrbq ’naintea Domnului> (Prov. 17:15).

Este bine cq <dreptatea este oarbq>, altfel ar rowi de ruwine dacq ar vedea unele lucruri care se fac ‘n numele ei. "ntr-o lume pornitq spre nedreptate, fii un om care sq asculte toate variantele wi, mai ales, un om care sq wtie sq cearq ’nyelepciune de la Domnul:

<Cel care vorbewte ’ntki ’n pricina lui, pare cq are dreptate,dar vine celqlalt, wi-l ia la cercetare. -Soryul pune capqt ne’nyelegerilor wi hotqrqwte ’ntre cei puternici> (Prov. 18:17-18).

Cartea Proverbelor are multe de spus celor ce activeazq ’n domeniul juridic wi fac parte din justiyie. Ei yin ’n mknq pkrghiile sqnqtqyii sociale wi, ’n terminologia Noului Testament, sunt <slujitorii lui Dumnezeu> (Rom. 13:3-6). Cknd justiyia este coruptq, societatea se prqbuweste. Decadenya justiyiei deschide uwa tuturor viciilor umane. Pqzitorii dreptqyii sunt la fel de import-anyi ’n ochii lui Dumnezeu ca wi cei ce oficiazq ’n faya altarelor religioase:

<A face dreptate wi judecqtq,este mai plqcut Domnului deckt jertfele> (Prov. 21:3)

<Pe cel ce zice celui rqu: <Tu ewti bun!> ’l bleastqmq popoarele, wi-l urqsc neamurile.Dar celor ce judecq drept le merge binewi o mare binecuvkntare vine peste ei> (Prov. 24:24-25).

122


<Un ’mpqrat ’ntqrewte yara prin dreptate,dar cine ia mitq, o nimicewte> (Prov. 29:4).

Fii conwtient de consecinyele hotqrkrilor tale

<Mknia ’mpqratului este ca rqgnetul unui leu,wi bunqvoinya lui este ca roua pe iarbq> (Prov. 19:12).

<"mpqratul, care wade pe scaunul de domnie al dreptqyii,risipewte orice rqu cu privirea lui> (Prov. 20:8).

Fii bunDumnezeu este mai interesat ’n desqvkrwirea caracterului tqu deckt ’n

dimensiunile comfortului ’n care trqiewti. Unele probleme sunt trimise de Dumnezeu pentru <cioplirea> noastrq wi nu ne vor pqrqsi deckt atunci cknd wi-au fqcut pe deplin lucrarea:

<Nu te bucura de cqderea vrqjmawului tqu,wi sq nu yi se veseleascq inima cknd se poticnewte el,ca nu cumva Domnul sq vadq, wi sq nu-i placq, wi sq-wi ’ntoarcq mknia de la el> (Prov. 24:17).

Dacq ewti patron, fq-te uneori cq nu vezi; dacq ewti angajat, fq-te uneori cq nu auzi.

<Nu zice: Cum mi-a fqcut el awa am sq-i fac wi eu,’i voi rqsplqti dupq faptele lui!> (Prov. 24:29).

Cine se rqzbunq, dovedewte cq este egalul celui ce l-a nedreptqyit. Cel ce poate trece cu vederea, dovedewte cq ‘i este superior.

<Celui ce ’ntoarce rqu pentru bine,nu-i va pqrqsi rqul casa> (Prov. 17:13).

Pentru Dumnezeu, ce se ’ntkmplq cu tine este mult mai important deckt ceea ce se ’ntkmplq cu duwmanul tqu. Fi preocupat de progresul wi desqvkrwirea ta interioarq. Dacq vei face awa, Domnul te va ajuta:

<Dacq este f lqmknd vrqjmawul tqu,dq-i pkine sq mqnknce,dacq-i este sete, dq-i apq sq bea.cqci fqcknd awa, aduni cqrbuni aprinwi pe capul lui,wi Domnul ’yi va rqsplqti> (Prov. 25:21-22).

Aceste versete sunt citate de apostolul Pavel ’n Romani 12:20.Nu uita cq <Dumnezeu nu se uitq la ce izbewte privirea, ci se uitq la

inimq>:

<Ceea ce face farmecul unui om este bunqtatea lui; wi mai mult preyuiewte un sqrac deckt un mincinos> (Prov.19:22).

<Fiule, nu uita ’nvqyqturile mele,wi pqstreazq ’n inima ta sfaturile mele!

123


Cqci ele ’yi vor lungi zilele wi anii vieyii tale,wi-yi vor aduce multq pace.Sq nu te pqrqseascq bunqtatea wi credinciowia:leagq-le la gkt, scrie-le pe tqbliya inimii tale.Wi astfel vei cqpqta trecere wi minte sqnqtoasq,’naintea lui Dumnezeu wi ’naintea oamenilor> (Prov. 3:1-4).

Nu uita cq oamenii tknjesc dupq cineva care sq le doreascq binele. Fq binele wi vei fi iubit:

Bunqtatea wi credinciowia pqzesc pe ’mpqrat,wi el ’wi ’ntqrewte scaunul de domnie prin bunqtate> (Prov. 20:28).

<Cknd se ’nalyq cei rqi, fiecare se ascunde,dar cknd pier ei, cei buni se ’nmulyesc> (Prov. 28:28).

<Cknd se ’nmulyesc cei buni, poporul se bucurq,dar cknd stqpknewte cel rqu, poporul geme> (Prov. 29:2).

Nu uita cq bunqtatea este o rqsplatq ’n ea ’nsqwi. Fq binele de dragul binelui:

<Omul milostiv ’wi face bine suf letului squ;dar omul fqrq milq ’wi tulburq ’nsqwi carnea lui> (Prov. 11:17).

Cei ce aduc soarele ’n viaya altora vor trqi wi ei ’n luminq.

Fii un standard de neprihqnire pentru ceilalyiWi dacq ne place wi dacq nu ne place, cknd suntem awezayi ’n poziyii de

mare vizibilitate, viaya noastrq devine un model pentru ceilalyi. Din aceastq cauzq, este bine sq wtim sq ne purtqm <’ntr-un chip vrednic de chemarea noastrq.> Existq comportamente nedemne care sunt <sub poziyia noastrq> wi de care trebuie sq ne ferim:

<"mpqrayilor le este sckrbq sq facq rqu,cqci prin neprihqnire se ’ntqrewte un scaun de domnie> (Prov. 16:12).

<Neprihqnirea ’nalyq pe un popor,dar pqcatul este ruwinea popoarelor> (Prov. 14:34).

Fii categoric cu cei rqiNu uita cq iubirea binelui se aratq wi prin urkrea rqului.

<Cel rqu nu cautq deckt rqscoalq,dar un sol fqrq milq va fi trimes ’mpotriva lui> (Prov. 17:11).

<Lovewte pe batjocoritor wi prostul se va face ’nyelept;mustrq pe omul priceput, wi va ’nyelege wtiinya> (Prov. 19:25; 21:11).

<Un ’mpqrat ’nyelept vknturq pe cei rqi,wi trece cu roata peste ei> (Prov. 20:26).

124


<Cei ce pqrqsesc legea, laudq pe cel rqu,dar cei ce pqzesc legea se mknie pe cel rqu> (Prov. 28:4).

<Mijloacele de vindecare pentru cel rqu sunt bqtqilewi vknqtqile pknq la ranq> (Prov. 20:30).

<Izgonewte pe batjocoritor, wi cearta se va sfkrwi,ne’nyelegerile wi ocqrile vor ’nceta> (Prov. 22:10).

<Nu prin vorbe se pedepsewte un rob,cqci chiar dacq pricepe, n-ascultq> (Prov. 29:19).

Fii apqrqtorul celor mici wi neputinciowi

<Izbqvewte pe cei tkrkyi la moarte wi scapq pe cei ce sunt aproape sq fie junghiayi.Dacq zici: <Ah! N-am wtiut!> ...Crezi cq nu vede cel ce ckntqrewte inimilewi cel ce vegheazq asupra suf letului tqu?Wi nu va rqsplqti El fiecqruia dupq faptele lui?> (Prov. 24:11-12).

Foarte puyini mai wtiu astqzi cq pe acest text se bazeazq <dreptul de grayiere> pe care ’l acordq societatea americanq prewedinyilor wi guvernato-rilor! "n societqyile cu mare influenyq crewtinq, nici un om nu este executat ’nainte de a avea dreptul sq cearq clemenyq de la <scaunul suprem> de dreptate sau de autoritate.

Nu fii lacom

<Cel lacom stkrnewte certuri,dar cel ce se ’ncrede ’n Domnul este sqturat din belwug> (Prov. 28:25).

<Un voievod fqrq pricepere ’wi ’nmulyewte faptele de asuprire,dar cel ce urqwte lqcomia ’wi lungewte zilele> (Prov. 28:16).

Nu primi mitqDiferenya dintre mitq, interzisq, wi daruri, recomandate, este cq mita

urmqrewte strkmbarea dreptqyii, ’n timp ce darurile sunt <lubrificantul> care face mawinqria sq meargq mai bine.

<Cel rqu primewte daruri pe ascuns,ca sq suceascq wi cqile dreptqyii> (Prov. 17:23).

<Nu este bine sq cquyi la faya oamenilor;chiar wi pentru o coajq de pkine poate un om sq se dedea la pqcat> (Prov. 28:21).

Pqstreazq disciplina

<Slujitorul pe care-l rqsfeyi din copilqrie,la urmq ajunge de se crede fiu> (Prov. 29:21).

125


Americanii spun: <Familiarit] bre[s contempt!> Pqstreazq clare deli-mitqrile wi ’ndatoririle specifice poziyiei.

Fugi de imoralitatePuterea, banii wi femeile corup inimile oamenilor. Uneori, puterea

absolutq corupe ’n mod absolut.

<Nu-yi da femeilor vlaga,wi dezmierdqrile tale celor ce pierd pe ’mpqrayi> (Prov. 31:3).

<Omul care nu este stqpkn pe sine,este ca o cetate surpatq wi fqrq ziduri> (Prov. 25:28).

Imoralitatea a provocat mai multe moryii timpurii deckt orice alt defect de caracter. Cel care-wi folosewte poziyia de autoritate pentru a pqcqtui wi pentru a-i face wi pe alyii sq pqcqtuiascq nu vor ajunge <vkrsta perilor albi>:

<Omul asupritor amqgewte pe aproapele squ,wi-l duce pe o cale care nu este bunq.Cine ’nchide ochii, ca sq se dedea la gknduri stricate,cine-wi muwcq buzele, a wi sqvkrwit nelegiuirea.Perii albi sunt o cununq de cinste,ea se gqsewte pe calea neprihqnirii.Cel ’ncet la mknie preyuiewte mai mult deckt un viteaz,wi cine este stqpkn pe sine, preyuiewte mai mult deckt cine cucerewte cetqyi> (Prov. 16:29-31).

Fugi de beyie

<Nu se cade ’mpqrayilor, Lemuele,nu se cade ’mpqrayilor sq bea vin,nici voievozilor sq umble dupq bquturi tari,ca nu cumva sq uite legea,wi sq calce drepturile tuturor celor nenorociyi> (Prov. 31:4-5).

Fii apqrqtorul celor neputinciowiMqrimea influenyei pe care o avem asupra altora depinde de grija pe

care le-o purtqm. Statul trebuie sq se ’ngrijeascq de cei neputinciowi. O zicalq spune cq <la barza cioarq Dumnezeu ’i face cuib!> Cel ce deyine privi-legiul de a manevra pkrghiile puterii trebuie sq aibq grijq ca ele sq nu-i zdro-beascq pe cei lipsiyi de abilitatea de a se descurca singuri.

<Nu despuia pe sqrac, pentru cq este sqrac,wi nu asupri pe nenorocitul care stq la poartq!cqci Domnul le va apqra pricina lor,wi va despuia viaya celor ce-i despoaie> (Prov. 22:22-23).

<Cine ’wi bate joc de cel sqrac, ’wi bate joc de Cel ce l-a fqcut;cine se bucurq de o nenorocire, nu va rqmkne nepedepsit> (Prov. 17:5).

126


<Deschide-yi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor pqrqsiyi!Deschide-yi gura, judecq cu dreptate,wi apqrq pe cel nenorocit wi pe cel lipsit> (Prov. 31:8-9).

<Nu muta hotarul vqduvei, wi nu intra ’n ogorul orfanilor,cqci rqzbunqtorul lor este puternic:El le va apqra pricina ’mpotriva ta> (Prov. 23:10-11).

Fii neprihqnitFiecare om alege cum vrea sq <intre ’n istorie>:

<Pomenirea celui neprihqnit este binecuvkntatq,dar numele celor rqi putrezewte> (Prov. 10:7).

Faptul cq Iuda a fost un vknzqtor nemernic a atawat de sonoritatea acestui nume o conotayie negativq. Puyini mai wtiu astqzi cq <Iuda> ’nseamnq de fapt <laudq> wi cq a fost preferatul lui Dumnezeu ’n linia mesianicq!

127


128

10.

"NYELEPTUL "N SUBORDONARE

Uneori ’n raport cu poziyiile de cinste nu suntem cei ce le ocupq, ci cei ne ’nfqyi-wqm ’naintea celor ce le ocupq. Wi atunci, ni se cere o mare mqsurq de ’nyelepciune ’n comportament. Cineva remarca difer-enyele dintre poziyia de wef wi acea de sub-altern astfel: <Dacq ewti patron, fq-te uneori cq nu vezi; dacq ewti angajat, fq-te uneori cq nu auzi.>

Spurgeon, marele predicator englez, a spus: <Se cere mult mai multq ’nyelepciune sq poyi fi <al doilea> deckt sq fi <weful>! Orice nerod poate face pe weful, dar pen-tru a fi <al doilea> se cere o inteligenyq de ordin superior!> Cel ce nu wtie sq se supunq, nu are dreptul nici sq conducq.

Cel care slujewte cu ’nyelepciune poate ajunge sq ’mpartq bunqstarea celor pe care-i slujewte:

<Un argat cu minte stqpknewte peste fiul care face ruwine,wi va ’mpqryi mowtenirea cu frayii lui> (Prov. 17:2).

Slujewte cu ’nyelepciuneNu conteazq numai ckt de ocupat ewti, ci wi care este lucrul cu care ewti

ocupat. Albina este lqudatq. Yknyarul, orickt de harnic ar fi, numai de palme are parte.

129

"nyeleptul "n subordonare

<Un ’mpqrat are plqcere de un slujitor chibzuit,dar pe cel de ocarq, ’l atinge mknia lui> (Prov. 14:35).

Dewi pare paradoxal, ’n practicq, poziyia de subordonare poate avea ... ultimul cuvknt! Dumnezeu a rknduit ’n mecanismele sociale o poziyie dom-inantq wi una <dominatq.> Cea dominantq este poziyia de decizie, dar cea dominatq este poziyia de ... influenyq! Soyiile noastre wtiu cum nu se poate mai bine acest lucru.

De fapt, existq un punct de vedere din care <slujirea> este universalq. Ea face parte din caracteristicile vieyii noi, de calitatea vewniciei. Domnul isus a venit printre noi sq o ilustreze:

<Wtiyi cq cei priviyi drept ckrmuitori ai neamurilor, domnesc peste ele, wi mai marii lor le poruncesc cu stqpknire. Dar ’ntre voi sq nu fie awa. Ci ori-care va vrea sq fie mare ’ntre voi, sq fie slujitorul vostru; wi oricine va vrea sq fie cel dintki ’ntre voi, sq fie robul tuturor. Cqci Fiul omului n-a venit sq I se slujeascq. ci El sq slujeascq, wi sq-wi dea viaya rqscumpqrare pentru mulyi!> (Marcu 10:42-45).

Apostolul Pavel ne-a recomandat viaya de slujire ’n capitolul 4 din epis-tola cqtre Efeseni. Acolo, el vorbewte despre transformqrile petrecute ’n viaya celui credincio, despre <dezbrqcarea de omul cel vechi> wi despre <’mbrqcarea cu omul cel nou, fqcut dupq chipul lui Dumnezeu> (Efes. 4:20-24).

Caracteristicile vieyii noi ’n care a intrat cel credincios sunt:1. <umblarea ’n adevqr> (4:24b-32)2. <umblarea ’n dragoste> (5:1-7)3. <umblarea ’n luminq> (5:8-14)4. <umblarea ’n ’nyelepciune> (5:15-20)5. <umblarea ’n supunere> (5:21-6:9)6. <umblarea ’n biruinyq> (6:10-20)Este bine sq subliniem cq atunci c’nd ajunge la <umblarea ’n supunere>,

apostolul Pavel ne spune cq toyi trebuie sq trqim ’n supunere. Aici nu este vorba de supunerea pe care o datorqm Domnului (Iacov 4:7), ci de supu-nerea reciprocq pe care ne-o datorqm unul altuia, <Supuneyi-vq unii altora> (Efes. 6:21).

Sq zqbovim puyin asupra acestei realitqyi ’n care vrea sq ne ducq Dom-nul. <Stqpknirea> ne dq iluzia trqiri ’ntr-o lume unde totul este mai puyin valoros deckt <preyioasa> noastrq persoanq. Viaya de <supunere> ’nnobileazq caracterul wi-i dqltuiewte devenirea. Supunerea ne ’nfrqyewte cu toyi wi scoate la suprafayq diamantele inimii. Ea ne transformq pe toyi ’n <samariteni milostivi>, care, wi atunci cknd trec prin <valea plkngerii, o prefac ’ntr-un loc plin de izvoare> (Ps. 84:6).

130


Definiyia supunerii A te supune ’nseamnq a considera pe altul mai presus dec’t tine ’nsuyi

wi a te subordona lui. "n limbajul folosit de Pavel, aceastq deiniyie sunq awa: <Fiecare din voi sq se uite nu la foloasele lui, ci wi la foloasele altora> (Fil.2:4). "n pasajul din care a fost luatq aceastq definiyie, Pavel merge mai departe d’ndu-ne exemplul suprem de supunere ’n persoana Domnului Isus: <El, mqcar cq avea chipul lui Dumnezeu, totuwi n-a crezut ca un lucru de apucat sq fie deopotrivq cu Dumnezeu, ci s-a dezbrqcat de Sine ’nsuwi wi a luat un chip de rob, ...> (Fil. 2:6-7)

Supunerea ’n structurile tradiyionaleDumnezeu este un Dumnezeu al <r’nduielii> (1 Cor. 14:33) wi El a

r’nduit ’n lume structuri care sq garanteze pacea wi stabilitatea. "n cadrul acestor structuri r’nduite de Dumnezeu, ni se cere tuturor o viayq de supu-nere: <Oricine sq fie supus stqp’nirilor celor mai ’nalte, cqci nu este stqp’nire care sq nu vinq de la Dumnezeu> (Rom. 13:1).

Ca structuri tradiyionale r’nduite de Dumnezeu putem enumera: Statul, dregqtoriile, familia wi Biserica.

Caracterul general al supuneriiSpre deosebire de pqrerea celor ce cred cq supunerea este o fayetq

negativq a vieyii de exploatare din acest veac pqcqtos, Biblia ne spune cq supunerea este o constantq a vieyii divine wi cq cine intrq ’n pqrtqwia lui Dumnezeu intrq ’ntr-o viayq de supunere. Dumnezeu vrea ca toyi oamenii sq trqiascq o viayq de supunere. <Supuneyi-vq unii altora> este norma ceru-lui. Dacq pe pqm’nt, visul firii pqm’ntewti este sq stqp’neascq, ’n cer dorinya celori ajunwi acolo este sq se supunq. "ntr-un sens pe care-l vom vedea ime-diat, acolo nu se mai poate vorbi despre cine stqp’newte wi cine se supune, cqci toyi copii lui Dumnezeu se supun <unii altora.>

"n Bisericq, trebuie sq ne familiarizqm ’ncq de pe acum cu o astfel de viayq. Fiecare din noi trebuie sq ’nvqyqm sq ne supunem.

Dublul caracter al supunerii: Biblia vorbewte despre o supunere <’n ascultare> wi o supunere <’n

slujire.> "n toate structurile r’nduite de Dumnezeu existq douq poziyii caracteristice: poziyia dominantq care se supune celorlalyi printr-o viayq de slujire, wi poziyia dominatq chematq sq se supunq celei dint’i printr-o viayq de ascultare.

Exemplul StatuluiPrin vot, cetqyenii Statului aleg un prewedinte pe care fqgqduiesc sq-l

asculte. Cu prilejul instalqrii ’n funcyie, prima declarayie pe care o face cel

131


ales este cq <se va consacra slujirii poporului wi cq nu va da odihnq ochilor lui p’nq ce ... etc., etc.>

Poporul ’l considerq pe prewedinte <important> wi-l ascultq, wi reciproc, prewedintele considerq poporul <important> wi se jertfewte pe altarul slujirii. Nimeni nu a auzit despre un prewedinte care sq slujeascq doar 8 ore pe zi. El nici nu este plqtit cu ora. "n mod paradoxal, cu c’t cineva este ’nqlyat mai mult ’n autoritate, cu at’t i se pretinde o mqsurq mai mare de renunyare de sine wi de consacrare.

Dublul caracter al supunerii nu altereazq cu nimic egalitatea dintre cel ales wi ceilalyi ’n faya Legii. Din acest punct de vedere, wi prewedintele wi cetqyenii sunt egali. Nimeni nu are statut de excepyie. Valoarea lor este ace-iawi chiar dacq poziyia wi responsabilitqyile lor sunt deosebite.

Exemplul familiei

Pasajul din Efeseni 5:21 p’nq la 6:9 ne vorbewte despre supunerea din cadrul vieyii de familie. El ’ncepe cu declarayia: <Supuneyi-vq unii altora ’n frica lui Christos> (5:21) wi continuq cu lqmurirea vieyii de supunere dintre soy wi soyie wi dintre pqrinyi wi copii.

"n cqsnicie, soyul are poziyia dominantq wi este chemat la o viayq de slujire, ’n timp ce soyia are poziyia dominatq wi este chematq la o viayq de ascultare. Pentru a transmite mai bine aceste realitqyi, Pavel folosewte exem-plul lucrqrii lui Christos cu Biserica. Ca wi cap al Bisericii wi Domn al ei, Christos, din poziyia dominantq, S-a aplecat sq slujeascq wi <S-a dat pe Sine pentru ea> (5:25).

Din poziyia ei, ca parte dominatq, Biserica este chematq sq-L asculte pe Christos ’n totul.

La fel este in viaya de familie: Dewi ’ntre cei doi soyi nu existq deosebiri valorice, Dumnezeu i-a awezat ’n poziyii diferite ’n cadrul tiparului vieyii de familie. "ntrebarea clasicq: <Cine se supune wi cui?> trebuie eliminatq. "n sesnsul biblic, wi soyul wi soyia sunt chemayi la <umblarea ’n supunere.> Soyia trebuie sq se supunq ’n ascultare, iar soyul trebuie sq se supunq ’n slujire. Aceastq exprimare sunq mult mai corect dec’t ceea ce se predicq deobicei la nunyi, wi anume cq <soyia trebuie sq se supunq, iar soyul trebuie sq iubeascq>. Lucrurile nu stau chiar awa. Am’ndoi sunt chemayi la iubire wi tot am’ndoi sunt chemayi la supunere. Iubirea trebuie arqtatq ’nsq prin fapte. Christos a iubit awa de mult Biserica ’nc’t <S-a dat pe Sine pentru ea>.

Un soy crewtin este chemat sq se dedice 24 de ore pe zi slujirii soyiei sale, iar ea este chematq sq-l asculte <’n toate lucrurile> (5:24). Necazul este cq Diavolul ne-a ’nvqyat sq schimbqm tiparul awezat de Dumnezeu wi am ajuns astqzi ca soyia sq pretindq sq fie ascultatq, iar soyul sq pretindq sq i se slujeascq (!!!).

Teoretic ’nsq, niciodatq n-a fost vorba despre awa ceva! Legqm’ntul so-lemn depus cu ocazia cununiei i-a spus soyiei sq se supunq wi soyului sq

132


slujeascq. Chiar wi declarayiile de dragoste, atunci c’nd sunt izvor’te dintr-o inimq curatq, ’i aweazq pe oameni ’n ordinea stabilitq de Dumnezeu. C’nd iubewte, fata este gata sq asculte wi sq meargq oriunde cu iubitul ei, ’n timp ce bqiatul este gata, ’ntr-o atitudine de slujire, sq-i aducq pknq wi ... luna de pe cer (!).

Cine wi-ar putea ’nchipui un schimb de cuvinte ’n care bqiatul sq se angajeze cq va fi ascultqtor toatq viaya, iat fata cq ’i va purta de grijq ’n toate lucrurile ?

Femeia nu-wi pierde din valoare atunci c’nd ascultq. Ea se ’mplinewte pe sine, urm’ndu-wi destinul fixat de Dumnezeu. Nici bqrbatul nu se dezonoreazq atunci c’nd ’wi slujewte nevasta. Dumnezeu i-a arqtat ’n Chris-tos ckt de frumoasq wi ’nqlyqtoare este o astfel de misiune.

Tot ’n familie se manifestq wi cealaltq formq de supunere reciprocq: aceea dintre pqrinyi wi copii. Pavel spune: <Copii ascultayi ’n Domnul de pqri-nyii vowtrii, cqci este drept> (6:1). De data aceasta poziyia dominantq este ocupatq de pqrinyi, ’n timp cea dominatq de copii.

"n acest tipar, copiii sunt chemayi la o viayq de supunere prin ascul-tare, iar pqrinyii la una de supunere prin slujire wi sacrificii. Probabil cq cele mai mari exemple de sacrificiu personal sunt prezente ’n viaya de crewtere a copiilor. Nopyile nedormite, oboseala, renunyqrile nenumqrate wi adesea nemqsurate sunt faptele eroice sqvkrwite din dragoste.

<Meseria> de pqrinte se ’ntinde pe ’ntreaga duratq a zilei. Este adevqrat cq mai existq wi <tatq de duminicq>, dar awa ceva este o ’ncqlcare a tiparului lui Dumnezeu pentru viaya de familie. De multe ori, rebeliunea copiilor nu este altceva dec’t deghizarea un strigqt disperat dupq un drept acordat de Dumnezeu prin creayie: dreptul de a fi yinta preocupqrilor majore ale pqrinyilor. Printr-o foarte naturalq reacyie, c’nd preocuparea pqrinyilor pentru copii scade, se micworeazq wi uwurinya cu care copiii acceptq sq li se supunq.

<Wi voi, pqrinyilor, nu ’ntqr’tayi la m’nie pe copiii vowtri> (6:4) spune Pavel. Supunerea copiilor fayq de pqrinyi rqm’ne ’nsq o ’mplinire a dato-riei lor fayq de Domnul. <Copii ascultayi ’n Domnul de pqrinyii vowtri.>

Exemplul BisericiiAcelawi tipar al dublei supuneri existq wi ’n viaya Bisericii. Dewi toyi

suntem egali ’n valoare wi dewi toyi suntem chemayi ’n aceiawi lucrare de slujire a lui Christos, existq poziyii diferite pe care suntem chemayi sq le ocupqm ’n Bisericq. Pavel spune cq: <Sunt felurite daruri, dar este acelawi Duh; sunt felurite slujbe,> ...wi <sunt felurite lucrqri> (1 Cor. 12:4,5).

Unora li s-a ’ncredinyat slujba <privegherii> peste turma lui Christos. Acewtia sunt cei ce <se ostenesc ’ntre voi>, <care vq c’rmuiesc ’n Domnul wi care vq sfqtuiesc> (1 Tes. 5:12). Petru se considerq un astfel de slujitor (1 Petru 5:1-4). Credinciowii din categoria celor chemayi la astfel de slujiri devin pentru Bisericq ,<mai marii vowtri care v-au vestit Cuv’ntul lui

133


Dumnezeu> wi cei ,,care privegheazq peste sufletele voastre> (Evrei 13:7,17). Putem numi poziyia lor: dominantq. Fayq de ei, cei din adunare sunt ’ndem-nayi sq accepte poziyia dominatq, adicq sq asculte, <sq le fie supuwi> wi <sq-i preyuiascq nespus de mult, ’n dragoste, din pricina lucrqrii lor> (Evrei 13:17, 1 Tes. 5:13).

Bineinteles cq wi ’n Bisericq, ca wi ’n familie sau societate, tiparul stabilit de Dumnezeu poate fi pervertit wi transformat ’n pricinq de ceartq. Deose-birile poziyionale pot fi interpretate fals ca deosebiri valorice. Christos nu a hotqr’t ’nsq awa. C’nd ucenicii se certau pentru ’nt’ietate, Domnul Isus le-a spus: <Stiyi cq cei priviyi drept c’rmuitori ai neamurilor, domnesc peste ele, wi mai marii lor le poruncesc cu stqp’nire. Dar ’ntre voi sq nu fie awa. Ci ori-care va vrea sq fie mare ’ntre voi, sq fie slujitorul vostru; wi oricine va vrea sq fie cel dint’i ’ntre voi, sq fie robul tuturor. Cqci Fiul omului n-a venit ca sq I se slujeascq, ci El sq slujeascq wi sq-wi dea viaya rqscumpqrare pentru mulyi>(Marcu10:43-45) .

Ordinea awezatq de Christos ’n Bisericq este diferitq de dezordinea exis-tentq ’n lume. Pqcatul a fqcut ca <domnitorii> neamurilor sq-wi uite menirea wi sq trqiascq mai mult pentru ei ’nwiwi. "n Bisericq nu trebuie sq se ’nt’mple awa ceva. Cei din poziyia dominantq n-au voie sq uite cq ei sunt chemayi sq se supunq celorlalyi printr-o viayq de slijire. Apostolul Pavel a fost o ilustrare a slujirii ’n Bisericq. El <s-a fqcut robul tuturor> ca sq-i poatq conduce la Chris-tos (1 Cor. 9:19-23). Osteneala wi necazurile slujirii lui ’l ’ndreptqyesc sq fie considerat un <slujitor cu autoritate> (2 Cor. 11:23-31).

Caracterul dublu al supunerii ’i face pe <presbiteri> sq nu <stqp’neascq peste frayi>, ci mai degrabq sq ’i slujeascq cu tot devotamentul. Slujitorii Bisericii sunt chemayi sq-wi subordoneze interesele lor intereselor Bisericii. Pqstorul adevqrat este acela care-wi pawte turma, nu acela care se pawte pe sine ’nsuwi. Grqsimea oilor, nu grqsimea lui ’i va aduce laudq ’naintea Dom-nului!

La r’ndul lor, credinciowii sunt ’ndemnayi sq-wi arate supunerea ’ntr-o viayq de ascultare fayq de <presbiteri>. Nimeni n-are voie sq trqiascq ’n Biser-icq <cum vrea el.> Supunerea fayq de Dumnezeu nu trebuie sq fie folositq ca scuzq pentru o viayq scoasq de sub controlul celor din Bisericq. <Presbiterii> trebuie sq se consacre slujirii, iar credinciowii trebuie sq accepte autoritatea <presbiterilor>. "mpreunq, ei trebuie <sq vegheze unii asupra altora> (Evrei 10:24) wi sq <se supunq unii altora.>

Necesitatea supunerii

Viaya trqitq ’n supunere este superioarq tuturor celorlalte feluri de vieyuire. Ar fi suficient sq spunem cq Dumnezeu ’nsuwi a ales-o ca formq de convieyuire ’n "mpqrqyia lui cereascq. Totuwi chiar wi pentru pqm’ntul acesta pqcqtos viaya trqitq ’n supunere este singura formq de viayq care se meritq

134


trqitq. Supunerea este o formq a dqruirii de sine motivatq de dragoste. Stqp’nirea este pornitq din urq wi disprey.

Supunerea ne aweazq ’ntr-o lume ’n care tot ceea ce ne ’nconjoarq are valoare. <"n cinste, fiecare sq dea ’nt’ietate celuilalt> (Rom. 12:10).

Slujewte cu rkvnqMunca nu ‘njosewte pe om; din pqcate ‘nsq, unii oameni ‘njosesc

munca. Cele mai mqreye ‘nfqptuiri nu s-au realizat prin putere, ci prin per-severenyq.

<Ca rqcoreala zqpezii pe vremea seceriwului,awa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite;el ’nvioreazq suf letul stqpknului squ> (Prov. 25:13).

N-ai deckt douq cqi sq ajungi ‘n vkrful unui stejar: sq muncewti cqyqrkndu-te sau sq te awezi deasupra unei ghinde wi ... sq awtepyi sq creascq.

Indira Ghandi a povestit ceva din copilqria ei: <Bunicul meu mi-a spus odatq cq existq douq categorii de oameni: cei ce muncesc wi cei ce se laudq. Sfatul lui a fost sq caut sq fiu mereu ‘n prima categorie, cqci este mult mai puyinq concurenyq.>

<Cine ’ngrijewte de un smochin va mknca din rodul lui,wi cine-wi pqzewte stqpknul va fi preyuit> (Prov. 27:18).

Unul din frayii din Biserica noastrq m-a rugat sq-l ajut ’ntr-o situayie dificilq wi delicatq. Ca proprietar de companie, avea ckyiva angajayi care erau wi ei crewtini, membrii la noi. Observase la acewtia un fel de lipsq de respect wi duh de nemulyumire pe fondul unei pretenyii de a fi tratayi alt-fel deckt restul angajayilor. Ei ar fi vrut sq munceascq mai puyin wi sq fie preyuiyi mai mult deckt ceilalyi angajayi ai companiei. Mi-a venit imediat ’n minte textul din 1 Timotei 6:1-2 wi mi-am dat seama cq rezolvarea propusq de Pavel este universal valabilq situayiilor ’n care subordonarea este cerutq fayq de <frayi ’n credinyq>:

<Toyi cei ce sunt sub jugul robiei, sq socoteascq pe stqpknii lor vrednici de toatq cinstea, ca Numele lui Dumnezeu wi ’nvqyqtura sq nu fie vorbite de rqu. Iar cei ce au stqpkni credinciowi, sq nu-i dispreyuiascq, sub cuvknt cq sunt <frayi>, ci sq le slujeascq wi mai bine, tocmai pentru cq cei ce se bucurq de binefacerile slujbei lor sunt credinciowi wi prea iubiyi. "nvayq pe oameni aceste lucruri, wi spune-le apqsat> (1 Tim. 6:1-2).

Slujewte cu teamq

<Frica pe care o insuf lq ’mpqratul este ca rqgnetul unui leu,cine ’l supqrq, pqcqtuiewte ’mpotriva sa ’nsuwi> (Prov. 20:2).

Slujewte cu nevinovqyie

<Cine iubewte curqyia inimii,

135


wi are bunqvoinya pe buze, este prieten cu ’mpqratul> (Prov. 22:11).

Slujewte cu modestie

<Dacq stai la masq la unul din cei mari,ia seama ce ai dinainte:pune-yi un cuyit ’n gkt, dacq ewti prea lacom.Nu pofti bucatele lui alese,cqci sunt o hranq ’nwelqtoare> (Prov. 23:1-3).

Existq douq feluri de oameni: cei care atunci cknd intrq ‘ntr-o camerq spun: <Iatq-mq! Am venit!> wi cei care cknd intrq spun: <Hei! Aici erayi!>

Nu cquta sq te autopromovezi!

<Nu te fqli ’naintea ’mpqratului,wi nu lua locul celor mari;cqci este mai bine sq yi se zicq: <Suie-te mai sus!>deckt sq fii pogorkt ’naintea voievodului pe care yi-l vqd ochii>(Prov. 25:6-7)

<Nu este bine sq mqnknci multq miere:tot awa, nu este o cinste sq alergi dupq slava ta ’nsuyi> (Prov. 25:27).

Cknd unul dintre viceprewedinyii bqncii a murit, unul dintre asis-tenyii mai tineri s-a grqbit sq se 'nfqyiweze 'naintea wefului wi l-a ‘ntrebat: <Credeyi c-ar fi posibil ca sq-i iau eu locul?> <Eu sunt de acord>, a rqspuns weful, <dar trebuie sq aranjezi cu cei de la morgq>.

<Sq te laude altul, nu gura ta,un strqin, nu buzele tale> (Prov. 27:2).

Fii rqbdqtor wi potolit ’n vorbire<Buzele neprihqnite sunt plqcute ’mpqrayilor,wi ei iubesc pe cei ce vorbewte cu neprihqnire.Mknia ’mpqratului este un vestitor al moryii,dar un om ’nyelept trebuie s-o potoleascq.Seninqtatea feyei ’mpqratului este viayq,wi bunqvoinya lui este ca o ploaie de primqvarq> (Prov. 16:13-15).

Noul angajat se tkr’ istovit lkngq weful squ la terminarea primei zile de muncq wi-l ‘ntrebq:

<Wefule, ewti sigur cq ai reyinut cum mq cheamq?> <Bine’nyeles, te cheamq Simson>. <Da, awa este, m-am temut cq mq confuzi cu ... Samson!>

<Prin rqbdare se ’nduplecq un voievod,wi o limbq dulce poate zdrobi oase> (Prov. 25:15).

<Limba dulce este un pom de viayq,

136


dar limba stricatq zdrobewte suf letul> (Prov. 15:4).

Fii priceput la daruriDarurile nu sunt tot una cu <mita>. Darurile atrag bunqvoinya dregq-

torului pentru o cauzq dreaptq. A wti cknd wi cui sq dai daruri este o mare dovadq de ’nyelepciune:

<Darurile par o piatrq scumpq ’n ochii celor ce le primesc:ori ’ncotro se ’ntorc, izbkndesc> (Prov. 17:8).

<Darurile unui om ’i fac loc,wi-i deschid intrarea ’naintea celor mari> (Prov. 18:16).

<Omul darnic are mulyi linguwitori,wi toyi sunt prieteni cu cel ce dq daruri> (Prov. 19:6).

137


138

11.

"NYELEPTUL "N SUFERINYE

Pe uwa unei capele scria: <Dacq aveyi necazuri, intrayi! Intrayi wi dacq nu aveyi necazuri, ca sq ne spuneyi cum reuwiyi!>

Un prieten l-a sfqtuit pe un altul: <Nu umbla cu lumknarea dupq necaz. Stai liniwtit wi awteaptq cq te gqsewte el wi singur.>

Pentru cq trqim ’ntr-o lume cqzutq ’n pqcat, fiecare dintre noi trece prin vremuri de suferinye. Uneori, ele sunt meritate, alteori, nemeritate.

Cel ’ncqpqyknat, cel rqu, cel bkrfitor, cel lenew, cel mincinos wi cel dedat la imoralitate ’wi atrag singuri asupra lor suferinya. Cartea Proverbe-lor ne spune rqspicat cq dupq orice faptq rea urmeazq wi o rqsplatq corespunzqtoare.

Cknd ne-o facem <cu mkna noastrq>, suferinya este mai uwor de ’ndu-rat. Mult mai greu este cknd asupra noastrq wi asupra celor ce ne sunt dragi vin suferinye nemeritate, ’n faya cqrora suntem complet nevinovayi.

"n aceste cazuri, este revolta noastrq fayq de Dumnezeu justificatq? Pqyaniile lui Iov ne aratq cq putem fi sinceri ’n nedumerirea wi protestele noastre wi cq, ’n final, vom ’nvqya fiecare cq suferinya are uneori ca scop sq ne apropie wi mai mult de Dumnezeu wi sq modeleze ’n noi trqsqturi unice pe care numai suferinya poate sq le dqltuiascq. Sub loviturile ei, avem oca-zia sq crewtem ’n asemqnarea cu <omul durerii>, Isus Christos. "nyeleptul wtie cq:

Suferinya este o parte integrantq a vieyiiDacq vrei sq ocupi un loc sub soare, trebuie sq te awtepyi din cknd ‘n

cknd sq yi se ardq pielea.

<Nu ’ntinde curse, nelegiuitule,la locuinya celui neprihqnit,

139

"nyeleptul "n suferinye

wi nu-i tulbura odihna.Cqci cel neprihqnit de wapte ori cade wi se ridicq,dar cei rqi se prqbuwesc 'n nenorocire> (Prov. 24:16).

Se vede clar din acest text cq wi neprihqnitul wi cel rqu au parte sq fie <trkntiyi> de circumstanyele vieyii. Din cauza cqderii, Dumnezeu i-a blestemat pe primii oameni wi a fqcut din suferinyq o parte integrantq a exis-tenyei lor (Gen. 3:16-19). Existq unii care spun: <Dacq existq Dumnezeu, de ce existq suferinya?> Sqrmani ignoranyi, citiyi Geneza wi veyi afla. Suferinya nu este dovada cq Dumnezeu nu existq, ci tocmai proba cq cine cautq sq scape de sub autoritatea Lui o sfkrwewte prost! Suferinya nu este pedeapsa unui Dumnezeu rqu, ci justiyia unui Dumnezeu drept. Ea nu evidenyiazq lipsa lui de dragoste, ci lipsa noastrq de ascultare.

Mulyi oameni au o fobie nejustificatq ‘mpotriva suferinyei. "ntr-o lume ’n care toyi sunt chemayi sq sufere, ei ar vrea sq fie singurii care sq poarte un fel de pawaport cu dispensq specialq. Ei nu tebuie sq sufere!

Sigur, tragediile inutile trebuie evitate cu orice prey, dar ... existq o dozq de bine care nu se poate obyine deckt din distilarea suferinyelor.

Milton wi-a scris cele mai frumoase poezii doar dupq ce a orbit. Bethoven wi-a scris unele din cele mai mari capodopere dupq ce a surzit.Filosoful german |ant, care a suferit de o boalq incurabilq, ne-a lqsat

scris urmqtorul comentariu: <Am ajuns sq-mi stqpknesc suferinya wi reuwesc sq n-o mai las sq-mi influenyeze gkndurile wi sentimentele. Am reuwit sq o ignor, de parcq ar fi o problemq care-l privewte pe un altul.>

{illiam {ilberforce, eroul luptei ‘mpotriva sclaviei din imperiul bri-tanic, n-ar fi putut rezista nici o singurq zi fqrq calmante ‘mpotriva durerii, dar s-a strqduit ‘ntotdeauna sq ia cea mai micq dozq cu putinyq.

Henr] Stanle], crescut ‘ntr-un orfelinat sqrqcqcios, a deprins acolo tqria wi rezistenya necesare pentru a-l cquta wi gqsi pe Livingstone ‘n jungla Africii.

|ernan, nqscut fqrq mkini wi picioare dezvoltate deplin, a perseverat wi a ajuns membru ‘n Parlamentul Angliei.

Solzhenits]n a scris: <Fii binecuvkntatq tu, ‘nchisoare.> Anii petrecuyi acolo i-au dat tqria de caracter necesarq pentru a lupta ‘mpotriva comu-nismului.

Suferinya nu este ’ntotdeauna de naturq fizicq. Existq wi o suferinyq a sufletului, uneori cu mult mai greu de ’ndurat deckt suferinyele trupului. Aceste dureri ale inimii pot fi provocate de dorinye wi nqzuinye ne’mplinite:

<O nqdejde amknatq ’mbolnqvewte inima,dar o dorinyq ’mplinitq este un pom de viayq> (Prov. 13:12).

Alteori, durerile sufletului sunt produse de niwte copii neascultqtori:

<Un fiu ’nyelept este bucuria tatqlui,dar un fiu nebun este mkhnirea mamei sale> (Prov. 10:1).

Exsitq wi suferinye ale dezrqdqcinqrii:

140


<Ca pasqrea plecatq din cuibul ei,awa este omul plecat din locul squ> (Prov. 27:8).

Acestea sunt alinate de vewti <de acasq>:

<Ca apa proaspqtq pentru un om obosit,awa este o veste bunq venitq dintr-o yarq ’ndepqrtatq> (Prov. 25:25).

Am stat odatq sq reflectez asupra valorii inestimabile care se gqsewte ‘n <lucrurile sfqrkmate>. Ulcioarele sfqrkmate au dat la ivealq lumina nece-sarq biruinyei (Jud. 7:19-21); pkinea frkntq a sqturat mulyimile flqmknde (Matei 14:19-21); vasul de alabastru spart a rqspkndit parfumul care a umplut casa (Marcu 14:3,9); iar trupul frknt a adus salvarea tuturor ce cred wi-L primesc ca Mkntuitor (Isaia 53:5-6, 12; 1 Cor. 11:24) Wi ckte alte lucruri ar putea face Cel ce s-a frknt dacq I-am da Lui nqdejdile noastre spulberate, visele noastre sparte wi inimile noastre zdrobite?

Geniul se poate forma 'n liniwtea bibliotecilor, dar tqria de caracter este de multe ori rezultatul unei vieyi trqite <pe nicovala suferinyei.>

Sq nu uitqm cq Fiul lui Dumnezeu a fost numit <om al durerii wi obiw-nuit cu suferinya>! A devenii crewtin ‘nseamnq, cel puyin ‘n parte, a accepta sq suferi ‘mpreunq cu Christos. Suferinya este o unealtq ’n mkna lui Dumnezeu. Ea poate fi:

1. O pedeapsq ’n care este ascunsq o corectareMulte din bolile noastre sunt un fel de <taxe> pe care le plqtim pentru

poftele noastre nesqbuite.

<Biciul este pentru cal, frkul pentru mqgar,wi nuiaua pentru spinarea nebunilor> (Prov. 26:3).

Apostolul Pavel ne spune cq cei ce n-au liniwte pknq se 'mbuibeazq ’n bogqyii <se strqpung singuri cu o mulyime de chinuri> (1 Tim. 6:10). Acest lucru fusese deja spus ’n cartea Proverbelor:

<O inimq liniwtitq este viaya trupului,dar pizma este putrezirea oaselor> (Prov. 14:30).

Orice neascultare se plqtewte! Orice deviayie de la calea pe care merge Pqstorul cel Bun, va atrage asupra noastrq <mkngkierea> toiagului wi a nuielei! Dacq nu vrei sq ai parte de <nuia> rqmki pe calea ascultqrii depline:

<Nu te socoti singur ’nyelept;teme-te de Domnul, wi abate-te de la rqu!Asta va aduce sqnqtate trupului tqu,wi rqcorire oaselor tale> (Prov. 3:7-8).

Adu-yi aminte ce scrie ’n cartea lui Iov, acest veritabil manual al celor ce trec prin suferinye:

<Wi prin durere este mustrat omul ’n culcuwul lui,

141


cknd o luptq necurmatq ’i frqmkntq oasele.Atunci ’i este greayq de pkine,chiar wi de bucatele cele mai alese.carnea i se prqpqdewte wi piere,oasele care nu i se vedeau rqmkn goale;sufletul i se apropie de groapq,wi viaya de vestitorii moryii.Dar dacq se gqsewte un ’nger mijlocitor pentru el,unul din miile acelea care vestesc omului calea pe care trebuie s-o urmeze,Dumnezeu Se ’ndurq de el wi zice ’ngerului:<Izbqvewte-l, ca sq nu se pogoare ’n groapq;am gqsit un prey de rqscumpqrare pentru el!>Wi atunci carnea lui se face mai fragedq ca ’n copilqrie,se ’ntoarce la zilele tinereyei lui.Se roagq lui Dumnezeu,wi Dumnezeu ’i este binevoitor,’l lasq sq-I vadq Faya cu bucurie,wi-i dq ’napoi nevinovqyia.Atunci, el ckntq ’naintea oamenilor, wi zice:<Am pqcqtuit, am cqlcat dreptatea,wi n-am fost pedepsit dupq faptele mele;Dumnezeu mi-a izbqvit sufletul ca sq nu intre ’n groapq,wi viaya mea vede lumina!>Iatq, acestea le face Dumnezeu, de douq ori, de trei ori, omului, ca sq-l ridice din groapq,ca sq-l lumineze cu lumina celor vii> (Iov 33:19-30).

2. O experienyq prin care Dumnezeu ne ’ncearcq puterea“ncercarea este wansa de a ne cunoawte puterile sau ... lipsa lor.

<Dacq slqbewti ’n ziua necazului, micq yi-e puterea> (Prov. 24:10).Fata fratelui Tonoiu, devenitq prin cqsqtorie Cernucan n-a fost nici ea

scutitq de grele ‘ncercqri, dewi venise ‘n America iluziilor cu ckyiva ani buni mai ‘nainte. Cknd simyea cq nu mai poate, se awternea pe scris <acasq>, lui tata. Rqspunsurile cqlqtoreau ‘napoi, pline de dragoste wi ‘ngreuiate de ‘nyelepciune: <Nu mq mir cq yi-este mai greu wi ai wi mai multe necazuri. Asta ‘nseamnq cq Dumnezeu te promoveazq ‘ntr-o clasq superioarq. La grqdiniyq mai mult ne jucqm. Cknd ajungem la wcoalq ‘ncep materiile mai grele, dar de abia la liceu wi la facultate dqm cu adevqrat de <greu>. Dacq-mi scrii cq ai necazuri, eu mq bucur. “nseamnq cq Dumnezeu te-a gqsit vrednicq. Ewti mai mare ‘n ochii Lui wi te pune la teste mai complicate. Nu uita sq privewti viaya ca pe o wcoalq a uceniciei. Dumnezeu ne desqvkrwewte prin suferinye. Ca wi pe Fiul Squ de altfel.>

142


Cknd este provocatq de confruntarea cu cel rqu, suferinya trebuie ’nduratq wi folositq pentru binele altora. Cine a predicat biruinyq ’n vre-muri de pace, trebuie sq fie gata de luptq ’n vremuri de ’nclewtare. Altfel, mqrturia noastrq este echivocq wi ineficientq:

<Ca o fkntknq tulbure wi ca un izvor stricat,awa este cel neprihqnit care se clatinq ’naintea celui rqu> (Prov. 25:26).

Am observat ‘ncq din copilqrie cq zmeul se ‘nalyq ‘ntotdeauna ‘mpot-riva vkntului wi cq ajunge cu atkt mai repede sus cu ckt vkntul este mai tare.

3. O ’ncercare a gradului de ’ncredere ’n DumnezeuDomnul ne duce la apq adkncq nu ca sq ne ‘nece, ci ca sq ne ‘nveye sq

‘notqm.

<"ncrede-te ’n Domnul din toatq inima ta wi nu te bizui pe ’nyelepciunea ta!recunoawte-L ’n toate cqile tale, wi El ’yi va netezi cqrqrile> (Prov. 3:5).

O altq amintire despre fratele {urmbrand o am dintr-o altq situayie grea, c'nd moara suferinyelor wi tqvqlugul 'ngercqrilor au venit peste familia noastrq. Medicii descoperiserq cq soyia mea, Daniela, are un nodul tare 'n s'nul drept wi planificaserq o biopsie. M-am 'nt'lnit cu fratele Richard pe firul telefonic, nemaiav'nd nici rqbdarea wi nici timpul necesar sq mai alerg p'nq la d'nsul. M-a surprins foarte repede, awa cum fqcea de obicei, cu pornirile dumnealui greu de prevqzut. "n loc sq mq m'ng'ie awa cum nqdqjduiam, mi-a spus brusc: <Haide sq ne rugqm!> L-am auzit atunci, prin firul telefonic, rostind una dintre cele mai interesante rugqciuni pe care mi-a fost dat sq le aud vreodatq. Cuvintele ei mi s-au 'nfipt ca fierul aprins peste pielea marcatq, lqs'nd 'n urma lor o urmq de newters. Iatq-le: <Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac wi Iacov. Iartq-ne cq te deranjqm cu un fleac ca acest boy mic de carne. Tu conduci universul wi galaxiile de milioane de stele wi sori, wi noi te deranjqm cu o problemq micq ca a noas-trq. Te rog 'nsq sq o rezolvi Tu pentru cq noi nu o putem rezolva nici pe asta. Te rog sq-i dai sqnqtate soyiei lui Daniel wi 'yi mulyumim cq Tu ne iubewti wi ne vrei binele. Amin!>

Apropo de rugqciune pentru cei bolnavi, eram 'n primii mei ani de America wi Domnul 'mi deschisese o uwq de har ca sq pot studia wi 'nvqya din experienyele Bisericii <Grace Communit] Church> din Panorama Cit]. Pentru doi ani am fost cooptat alqturi de cei 43 de pqstori ai Bisericii wi 'n fiecare maryi dimineaya ne adunam pentru studiu, rugqciune, informare wi pqrtqwie. "n vremea aceea a venit mama din Romknia ca sq fie operatq de cancer. Tristeyea de pe faya mea a fost repede observatq de ceilalyi wi a tre-buit sq le spun necazul care mq lovise. Wtiind cq am nevoie de 'ntqrire wi d'ndu-wi seama cq am un respect deosebit fayq de John MacArthur, pqs-

143


torul 'nvqyqtor al adunqrii, moderatorul grupului a spus: <John, nu vrei sq te rogi tu pentru Daniel wi mama lui>. "n sala aceea 44 de capete s-au plecat umile wi am auzit una dintre acele rugqciuni scurte wi pline de miez, din care nu poyi scoate nimic wi la care nu mai ai nimic de adqugat: <Doamne, Tatql nostru prin Domnul Isus M'ntuitorul nostru 'yi mulyumim cq soarta noastrq este 'n m'na Ta. Te rog sq-l convingi pe Daniel 'n tulburarea 'n care se aflq cq Tu ewti prea puternic ca sq se poatq 'nt'mpla ceva fqrq aprobarea Ta wi cq Tu ewti prea bun ca sq lawi sq se 'nt'mple ceva care sq fie spre rqul copiilor Tqi. Mulyumim pentru slava pe care o vei manifesta wi 'n aceastq 'mprejurare. "n numele lui Isus. Amin.> N-a fost de loc o rugqciune senti-mentalq. Cel puyin aparent. Mama mea a mai trqit ’ncq cincisprezece ani dupq aceastq rugqciune wi pot mqrturisi cq am experimentat din plin wi atot-puternicia Domnului wi bunqtatea Lui.

4. O ocazie de crewtere spiritualq:Unii oameni fac probleme, dar wi unele probleme fac ... oameni. Adver-

sitqyile au capacitatea de a trezi calitqyi latente surprinzqtoare ale sufletu-lui, care altfel ar dormita 'n amoryealq.

“n timpul ‘ncercqrilor unora le cresc aripi; alyii cumpqrq ckrje ... Acelawi soare care topewte ghiaya ‘ntqrewte nqmolul.

Dumnezeu este mult mai interesat ‘n caracterul nostru deckt ‘n con-fortul nostru. El are ca scop nu sq ne ‘ntqreascq ‘n trup, ci sq ne desqvkrweascq ‘n spirit. Loviturile vieyii nu sunt numai distructive, ci wi con-structive; ca loviturile ciocanului 'n dalta unui sculptor priceput. Dupq mulyi ani petrecuyi pe nedrept ’n ’nchisoare, N. Steinhardt scrie: <Contactul cu suferinya nu ‘nobileazq dacq ea devine motiv de auto-compqtimire, auto-cocolowire, egocentrism, cult al eului pqtimitor.>

<Fiule, nu dispreyui mustrarea Domnului,wi nu te mkhni de pedepsele Lui.cqci Domnul mustrq pe cine iubewte,ca un pqrinte pe copilul pe care-l iubewte!> (Prov. 3:11-12)

Cele mai durabile impresii le fac cuvintele ascultate 'n vreme de ad'ncq sensibilizare provocatq de o suferinyq sau de un necaz. "n Februarie 1992, dupq o cqlqtorie 'n Pensilvania, m-am 'ntors acasq cu o tulburare a vederii la ochiul st'ng. M-am grqbit sq-mi vqrs necazul cqtre familia {urmbrand wi d'nsul mi-a 'nlesnit o vizitq la un specialist din Pachistan, convertit de cur'nd la crewtinism wi botezat. "nainte 'nsq de a ajunge la doctor, fratele Richard mi-a spus: <Bagq de seamq Br'nzei, cq uneori o vedere prea bunq ne 'mpiedicq sq vedem adevqratele frumuseyi din viayq. Eu am cqlqtorit 'n peste 50 de yqri, dar cele mai frumoase lucruri nu le-am vqzut 'n yqrile pe care le-am vizitat, ci 'nlquntrul meu. Cautq sq vezi "mpqrqyia lui Dumnezeu 'nlqun-trul tqu wi sq te bucuri de frumuseyea ei wi a "mpqratului ei>. "n spaima care mq stqpknea, la gkndul cq sunt pe cale sq-mi pierd vederea, 'mi vedea sq-i

144


rqspund scurt wi nepoliticos: <"n veci amin! Dar sq wtiyi cq tot mq duc la doc-tor>. Nu de predici aveam eu nevoie 'n ceasul acela!

Abea dupq ce am rqmas singur am 'nyeles tklcul ascuns al cuvintelor lui. Fratele Richard observase repede cq problema mea cea mare nu era la ochi, ci la inimq. Panica mea dqdea pe fayq o lipsq de 'ncredere 'n Domnul wi o pierdere prea uwoarq a liniwtii pe care ar trebui sq ne-o dea credinya. Am 'nyeles cq trebuie sq mq uit mai atent 'n mine 'nsumi wi sq-L las pe "mpqratul meu sq facq ce vrea El 'n "mpqrqyie. "ntr-adevqr, uneori o vedere prea bunq 'n afarq ne furq de capacitatea de a vedea 'n lquntrul nostru lucrurile minunate ale Domnului. <Doamne, dq-mi ochi sq vqd frumuseyea lucrqrii Tale 'n mine!>.

Botaniwtii ne spun cq arborii au neapqratq nevoie de vknturile puter-nice din Februarie wi Martie care le rqsucesc trunchiurile wi le fac loc rqdq-cinilor sq pqtrundq wi mai adknc ‘n pqmkn. Fqrq rafalele nemiloase, frunzele n-ar avea de unde sq primeascq hrana necesarq. Tot awa avem wi noi nevoie de adversitqyile vieyii pentru a ne dezvolta resursele interioare de caracter. O perioadq furtunoasq de necazuri wi de ‘ncercqri poate fi doar preludiul unei primqveri 'n care viaya ‘wi va redobkndi frumuseyea wi rodnicia. Se cade sq ‘nvqyqm sq privim prin credinyq dincolo de aspectul superficial al lucrurilor wi sq acceptqm rqul ca pe o necesarq pregqtire a binecuvkntqrilor viitoare.

5. O ocazie de a-yi cunoawte adevqrayii prieteni:

<Neliniwtea din inima omului ’l doboarq,dar o vorbq bunq ’l ’nveselewte> (Prov. 12:25).

<Prietenul adevqrat iubewte oricknd,wi ’n nenorocire ajunge ca un frate> (Prov. 17:17).

Ceasul ‘ncercqrii ‘yi dq posibilitatea sq faci deosebirea ‘ntre cunoscuyi wi ...prieteni.

23 August 1997. O zi <caracteristicq> ‘n viaya de lucrqtor cu Evanghelia printre emigranyii romkni din Los Angeles. Dimineaya, am participat la o ‘nmormkntare a unei surori din biserica pentecostalq <Bethel> din Fuller-ton. Am predicat Evanghelia ‘mpreunq cu fratele Nelu Pruneanu wi cu un seminarist venit ‘n vizitq de la Seminarul Pentecostal din Bucurewti. Dupq amiazq, cam pe la ora 4, am primit un telefon de la sora Eugenia Avra-mescu, soyia preotului ortodox din Anaheim. Era agitatq. Mq suna din casa unei familii care venise doar de ckteva zile. Copilul ei ‘n vkrstq de opt ani-wori era bolnav: febrq mare wi dureri abdominale. <Dacq-l ducem la <Urgenyq>, n-au asigurare medicalq wi costq foarte mult>, mi-a spus dknsa. <Nu wtiyi pe cineva, un cadru medical care ne-ar putea ajuta?>

M-am gkndit repede la toyi pe care-i wtiam. Ca un fqcut, majoritatea se aflau plecayi din localitate. Mi-am adus aminte ‘nsq de fratele Ioan Sima, predicator la Biserica Crewtinilor dupq Evanghelie din Riverside. Am rugat-

145


o sq-mi dea zece minute sq-l caut wi dacq nu voi reveni, sq alerge cu copilul la un spital. Fratele Sima mi-a rqspuns repede wi amabil: <Am sq le dau un tele-fon numaideckt. Vqd eu ce este de fqcut. Dacq nu este grav ‘i invit sq vinq mkine la dumneavoastrq la Bisericq. Este duminicq wi vin iarqwi sq-i consult pe cei care n-au asigurare medicalq.>

Un baptist <strkngknd aproape> la durerea unor frayi pentecostali. O preoteasq ortodoxq ‘n vizitq la o familie necqjitq, nou venitq. Un pastor bap-tist care mijlocewte intervenyia unui medic-predicator crewtin dupq evanghe-lie ... Minuni din viaya celor care sunt ... prieteni cu Isus Christos!

<O privire prietenoasq ’nveselewte inima,o veste bunq ’ntqrewte oasele> (Prov. 15:30).

6. Doar ambalajul unei binecuvkntqriPkrkiawul wi-ar pierde susurul dacq i-ai lua pietrele din cale.Un pastor a vizitat o familie al cqrei fiu tocmai fusese omorkt ‘ntr-un

accident de mawinq. Mama s-a nqpustit asupra vizitatorului, spunknd: <Unde a fost Dumnezeu cknd a murit fiul meu?> Pqstorul i-a rqspuns calm: <“n acelawi loc ‘n care era wi cknd a fost ucis Fiul Squ.>

Dupq cum suferinyele Domnului Isus ne-au deschis calea cqtre tezaurul binecuvkntqrilor divine, tot awa wi suferinyele noastre pot fi doar ambalajul ’n care este ascunsq o binecuvkntare.

<Cqci Domnul mustrq pe cine iubewte,ca un pqrinte pe copilul pe care-l iubewte! (Prov. 3:12).

Iatq cum este descris acest paradox ’n cartea lui Iov:

<Dar Dumnezeu scapq pe cel nenorocit prin nenorocirea lui,wi prin suferinyq ’l ’nwtiinyeazq> (Iov 36:15).

Dupq o noapte de nesomn wi de lupte, patriarhul Iacov a trecut vadul Iabocului wi s-a apropiat wchiopqtknd dureros de familia lui. Obrajii ’i erau sgkriayi de mqrqcini, hainele ’i erau prqfuite wi rupte, pqrul ’i era rqvqwit, mkinile ’i atkrnau bqlqbqnindu-se pe lkngq corp. I-au iewit repede ’n ’ntkm-pinare wi l-au ’ntrebat cu jale wi ’ngrijorare ’n glas: <Ce-ai pqyit?>

Din conturul obosit al feyei, ochii-i strqluceau ca douq lumini din altq lume, glasul ’i era scurt wi exaltat. Le rqspunse: <Am fost binecuvkntat!>

Scena din Geneza 32:24-31 este o ilustrayie a unei taine: uneori binecu-vkntarea vine ’n urma suferinyei. Dumnezeu se mai luptq wi astqzi cu noi wi uneori ne mai lovewte ’ncq ’n coapsq wi ne lasq wchiopi pe viayq. Acesta nu este ’nsq un semn de ’nfrkngere, ci o pecete a binecuvkntqrii!

Fratele Dorca din Biserica frayilor penticostali fusese pe vremuri un jan-darm aspru wi fqrq milq. “mpreunq cu un alt sergent arestaserq ‘ntr-o zi pe un <predicator> de-al pocqiyilor wi s-au apucat sq-l batq ca sq afle de la el locul de adunare. Dorca ‘l yinea de cap, iar celqlalt ‘l lovea cu patul armei.

146


Curknd, mkinile jandarmului au simyit skngele cald curgknd. Atingerea aceea i-a produs un woc dureros ‘n inimq: <Ajunge!> s-a rqstit el, <Destul!> A trebuit sq se repeadq la celqlalt wi sq-l prindq de mkini. Intrase ‘n nebunia unei violenye sqlbatice.

Scqpat din mkini, <pocqitul> s-a scurs la podea, rqmknknd ‘ntins ca o zdreanyq. Gemea doar ‘ncetiwor. Jandarmul Dorca a fugit ‘n cealaltq cam-erq wi a ‘nceput sq plkngq amarnic. Un fel de greutate se lqsase pe inima lui wi o cqldurq nemaisimyitq ‘i topise ‘ndkrjirea. L-a apucat dintr-o datq mila de cel bqtut, l-a apucat disperarea ‘n faya violenyei cu care se obi-wnuise.

Dupq un timp, Dorca s-a dus iar ‘n prima camerq. Pocqitul se ridicase acum wi ‘ncerca sq se wteargq de sknge. Era ameyit de tot. <Unde stai? Vrei sq te duc acasq?> Buimqcit wi temqtor ‘ncq, omul s-a ferit: <Nu, sq trqiyi, nu-i nevoie. Mq descurc singur. Dumnezeu sq vq rqsplqteascq bunqtatea>.

A doua zi, Dorca s-a dus la om acasq cu ceva mkncare wi medicamente. Speriatq, nevasta celui bqtut i-a dat drumul ‘n camerq.

<Iartq-mq omule! Iartq-mq! Spune-mi unde vq adunayi disearq. Nu te teme cq nu vq mai bat. Vreau sq vin wi eu s-ascult. Mi-e silq de ce-am fqcut asearq>, a mormqit jandarmul.

Rugqmintea i-a fost ascultatq wi jandarmul Dorca s-a dus sq asculte. Oamenii din adunare l-au primit la ‘nceput cu teamq, dar apoi cu bucurie. Dupq ce s-a convertit, autoritqyile l-au mutat mai ‘ntki la un depozit, iar apoi l-au dat afarq de tot.

“n ckyiva ani, a ajuns sq fie el ‘nsuwi arestat wi interogat. Sergentul l-a avertizat: <Tu wti ce urmeazq. Mai bine spune tot, mq! Te fac eu sq spui tot>. A sunat ‘nsq telefonul wi sergentul a alergat de urgenyq la locul unui incendiu care izbucnise ‘ntr-o casq.

Dorca a rqmas singur ‘n ‘ncqperea rece wi s-a rugat fierbinte ca Dom-nul sq nu-l lase wi sq-i dea putere sq ‘ndure. “naintea ochilor ‘i apqrea mereu scena cu <predicatorul> bqtut de el odinioarq. Pe mkini, parcq sim-yea curgknd ‘ncq s’ngele acela cald wi lipicios. <Doamne, iartq-mq wi izbqvewte-mq>

A doua zi au venit ‘n arestul poliyiei <wefii de la centru>. L-au gqsit pe Dorca acolo, awteptknd liniwtit.

<Tu ce cauyi mq aici?><Awtept pe dom^sergent sq scoatq totul din mine. M-a lqsat asearq aici wi

mi-a promis cq vine repede>.<Du-te omule acasq, sergentul nu mai vine. S-a bqgat asearq ‘ntr-o casq

care luase foc wi a cqzut tavanul pe el. A murit acolo. Du-te acasq>.Dumnezeu ’l iertase wi-i ascultase rugqciunea.Nu te teme niciodatq de umbre; ele aratq cq undeva strqlucewte o

luminq! Unii oameni sunt nemulyumiyi cq trandafirii au spini. Eu sunt fericit cq o plqntq cu awa de mulyi spini are flori atkt de frumoase!

147


Suferinya nu trebuie sq curme optimismul credinyeiNu existq nici un medicament mai puternic, nici o motivayie mai mare

wi nici un tonic mai bun ca o anticipayie plqcutq a viitorului.

<O inimq veselq este un bun leac,dar un duh mkhnit usucq oasele> (Prov. 17:22).

Cam prin 1988, pe cknd mq bucuram de privilegiul de a crewte 'n Los Angeles la umbra unor stejari duhovnicewti ca Simion Cure, Pit Popovici, Liviu Olah wi Richard {urmbrand, l-am vizitat la spital pe fratele Richard, care ne speriase pe toyi cu o serie de lewinuri. L-am gqsit pe fratele Richard 'mpreunq cu <'ngerul lui pqzitor>, tanti Binyea.

<Br'nzei>, mi-a zis dknsul de cum m-a vqzut, <sq-mi aduci hainele ime-diat cq vreau sq plec acasq. Nevasta asta a mea m-a bqgat 'n spital degeaba wi nu vrea sq mq ia acasq. Imediat sq-mi aduci tu niwte haine wi sq mq scoyi de aici.>

Obiwnuit cu felul dknsului de a fi, nerqbdqtor wi greu de desluwit 'ntre glumq wi vorbq serioasq, mi-am plimbat un timp privirea prudent cknd la tanti Binyea, cknd la d'nsul, wi am 'ngkimat un tqrqgqnat: <Sq vedem, sq vedem ...>.

Mai 'nainte ca sq se audq ceva de sub zkmbetul care 'nflorise pe faya soyiei, nenea Richard a continuat torenyial: <Nu wtiu ce este cu Binyea. Nu mq mai 'nyelege! Sq-yi spun yie ce mi s-a 'ntkmplat: Am eu un prieten, care tot awa a lewinat wi el puyin wi Dumnezeu l-a dus pknq 'n al treilea cer wi i-a arqtat frumuseyile paradisului. Cknd s-a trezit din lewin era bine mersi wi nimeni nu s-a grqbit sq-l interneze! Wi tot awa s-a 'ntkmplat wi cu un alt pri-eten al meu, wi el a cqzut 'ntr-un fel de lewin, wi Dumnezeu i-a dat sq ne scrie cartea Apocalipsei. Nu wtiu cum pe mine nu mq 'nyelege Binyea! Ea, cum am lewinat niyel, gata m-a bqgat la spita.l Cknd m-am trezit, eram aici wi-mi luaserq hainele. Ce wtie ea ce descoperiri mi-a dat Domnul wi ce revelayii am primit eu! Te rog imediat sq-mi aduci hainele ca sq pot pleca acasq!>.

Bine'nyeles cq n-am 'ndrqznit sq contrazic un <'nger pqzitor> de talia sorei Binyea. De altfel, Domnul ne-a ascultat rugqciunile wi dupq c'teva zile nenea Richard a fost iarqwi acasq. Mi-a rqmas 'nsq 'n minte spiritul squ evre-iesc de autoironie wi de necapitulare 'n faya necazurilor. Toate acestea 'mbrqcate 'ntr-un profund romknesc: <Hai sq facem haz de necaz!>.

Orickt de trist wi greu ar fi prezentul, ’nyeleptul care wi-a ’ncredinyat soarta ’n mkna Domnului wtie cq <viitorul ’i va aduce ’ntotdeauna ceva bun.> Privind ’nainte, ’nyeleptul "l awteaptq cu credinyq pe Dumnezeu ca sq-i <netezeascq cqrqrile.>

<Recunoawte-L ’n toate cqile tale,wi El ’yi va netezi cqrqrile> (Prov. 3:6).

Viitorul este ca un vas cu douq toarte: 'ncrederea wi 'ngrijorarea. Depinde de noi de care toartq apucqm. Solicitqrile ’i fac pe unii abqtuyi, iar

148


pe alyii sq batq recordurile. Afiweazq bucuria pe care spui cq n-o ai wi vei avea ‘n curknd bucuria pe care yi-o doreai. S-ar putea sq nu wtim ce ascunde viitorul, dar wtim Cine ‘l pregqtewte. Afiewazq ’ntotdeauna un zkm-bet optimist pe buze.

<Duhul omului ’l sprijinewte la boalq;dar duhul doborkt de ’ntristare, cine-l va ridica? (Prov. 18:14).

Cea mai sigurq cale spre bucurie este sq cauyi sq faci o bucurie altuia.Am vizitat-o pe sora Sabina {urmbrand ’n zile de grea ’ncercare, dar

n-am auzit-o niciodatq sq se plkngq de ceva. I-am admirat ’ntotdeauna zkm-betul duios wi ochii plini de ’ncredere wi i-am invidiat calmul wi seninqtatea lquntricq. Odatq chiar am ’ntrebat-o: <Cum de reuwiyi?> Mi-a rqspuns: <Am ’nvqyat de mult o lecyie. De ckte ori mi-e greu, mq gkndesc la greutqyile altora wi caut sq-i ajut. Mq rog Domnului sq mq foloseascq.>

Uneori Domnul liniwtewte furtuna, alteori El preferq sq ne liniwteascq pe noi. Chiar wi cknd se sfkrwesc cu moartea, suferinyele noastre nu sunt tragice. "n povestea vieyii noastre, viaya nu este un punct, ci doar o virgulq. Urmeazq apoi vewnicia fqrq sfkrwit wi ’ntklnirea cu Dumnezeu wi cu cei dragi. "naintea moryii, oamenii se ’mpart ’n douq categorii: unii vqd ’n ea un sfkrwit fqrq nqdejde, alyii vqd o nqdejde fqrq de sfkrwit.

Cei care wi-au trqit viaya cu ’nyelepciune, fac parte din cei care au nqdejde chiar wi ’n clipa moryii:

<Cel rqu este doborkt de rqutatea lui, dar cel neprihqnit chiar wi la moarte trage nqdejde> (Prov. 14:32).

Acest verset din Proverbe wi-a gqsit ’mplinirea plenarq ’n strigqtul apos-tolului Pavel:

<Cine ne va despqryi pe noi de dragostea lui Christos? Necazul, sau strkmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de ’mbrqcqminte, sau primejdia, sau sabia? ...

Cqci sunt bine ’ncredinyat cq nici moartea, nici viaya, ... nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, ... nu vor fi ’n stare sq ne despartq de dragostea lui Dumnezeu, care este ’n Isus Christos, Domnul nostru> (Rom. 8:35-39).

Gunnel este numele oncologului care a tratat-o pe mama timp de peste 14 ani. Am stat de vorbq asearq cu el pe culoarul din faya salonului unde se odihnea dupq operayie mama.

<O admir ‘n mod deosebit pe mama ta. Are liniwtea maturitqyii spiritu-ale wi este o femeie foarte tare. Am privit-o toyi acewti ani wi ‘mi place foarte mult de ea. Vin uneori la mine oameni pe care i-a pocnit cancerul la 86 de ani wi-mi spun revoltayi: <De ce mie wi de ce acum? Nu vreau sq mor!>

“n loc sq se uite ‘napoi la darul unei vieyi awa de ‘ndelungate wi de sqnq-toase. Alteori vin <frayi> exasperayi wi-mi spun: <Trebuie sq ne rugqm mai mult! Sau poate cq n-avem destulq credinyq!>

149


Acestora, intuind cq se zbucuimq cu concepte teologice grewite ‘ncerc sq le spun ceva care sq-i lqmureascq. Iatq ce le spun:

<“n toatq istoria omenirii a existat doar o singurq persoanq cu puterea de a se vindeca de orice boalq wi de a nu muri niciodatq wi El a ales sq moarq de cea mai cruntq wi mai chinuitoare dintre moryi. Noi, toyi ceilalyi, nu avem aceastq posibilitate. Primim doar ceea ce ni se dqruiewte wi ne supunem. Cel ce a ales sq-wi demonstreze dragostea fayq de noi prin alegerea Sa dumneze-iascq are drept la toatq ‘ncrederea noastrq.>

<O inimq veselq ’nsenineazq faya,dar cknd inima este tristq, duhul este mkhnit (Prov. 15:13).

Bucurq-te de lucrurile mici; sunt cele mai multe. Multq bucurie este tre-cutq cu vederea pentru simplul motiv cq este gratuitq wi la ‘ndemkna oricui.

Cei mai fericiyi oameni din lume nu sunt de obicei cei mai bogayi oameni, cei mai frumowi sau cei mai talentayi. Oamenii care trqiesc bucuria nu se lasq ‘n voia artificiilor exterioare. Ei se bucurq de obicei de lucrurile fundamentale, neschimbqtoare wi adesea simple din viayq. Fqrq sq piardq prea mult timp cu invidia fayq de ceea ce au ceilalyi, fqrq regrete tardive pentru ziua de ieri wi fqrq ‘ngrijorqri nebunewti pentru ziua de mkine, astfel de oameni wtiu sq preyuiascq ziua de astqzi, bucurowi cq sunt ‘ncq ‘n viayq, fericiyi cu lucrul pe care-l au de ‘ndeplinit, mulyumiyi pentru familiile lor wi pentru lucrurile frumoase din jur. Ei sunt uwor adaptabili, se apleacq sub bqtaia vkntului, se schimbq odatq cu schimbqrile vremii, acceptq ‘ncercqrile ca pe niwte examene necesare wi ‘nfruntq cu anticipayie viaya. Ochii lor nu zqbovesc prea mult asupra lor ‘nwiwi, ci stqruiesc asupra celor ce au nevoie de ajutor wi de iubire.

"yi recomand wi yie sq ’nveyi sq zkmbewti mai mult. Este aproape imposibil sq zkmbewti ‘n exterior fqrq sq te simyi mai bine lquntric.

Nu te teme de viitor, Dumnezeu este deja acolo.

150

12.

"NYELEPCIUNEA MODERAYIEI MATERIALE

"nyelepciunea moralqMoralitatea este stadiul nostru de <normalitate.> Ceea ce este moral

este, din punctul lui Dumnezeu de vedere, normal. Orice deviere de la normalul moral rupe echilibrul, sparge simetriile creayiei wi ne prqbuwewte ’n caricatural, ’n abuzul dezechilibrant wi ’n aberantul autodestructiv.

Immnuel |ant a spus: <Dacq existenya nu are o rayiune esteticq, atunci ea nu mai are nici o rayiune.>

Mircea Djuvara, ilustru om de litere romkn, a spus: <Dacq, ’n adevqr nu ar exista valori ideale, atunci totul se pierde ’n materialismul comun wi fqrq nici o nqdejde. Atunci nu mai avem nici un rost ’n viayq, nici un scop rayional wi, prin urmare, nici un fel de consolare ’n aceastq lume. Dacq dimpotrivq, rayiunea ’nsqwi, printr-o analizq rece, obiectivq, wtiinyificq, restabilewte aceste valori ideale wi le aweazq acolo unde trebuie sq stea: ’n centrul activitqyii umane, atunci, ’ntr-uckt convingerea astfel obyinutq umple ’ntr-adevqr sufletul, ’ntreaga viayq apare dintr-o datq ’ntr-o nouq perspectivq. Fecunditatea vieyii omenewti, seriozitatea ei, rostul ei, numai cu preyul acesta se pot obyine>.

Credinya noastrq are de a face cu ceea ce a spus Dumnezeu, nu cu ceea ce spun <experyii>.

Unul din oamenii ’ndrqgostiyi de studiul Scripturii a spus: <Dayi-mi ‘n mknq o Biblie wi o lumknare; ‘nchideyi-mq apoi chiar wi ‘ntr-o pewterq ‘ntunecoasq wi tot am sq vq pot spune ce se petrece ‘n lume.> "ntr-adevqr, aceastq carte este un fel de <mod de ’ntrebuinyare> pentru fqptura omene-ascq. Cine vrea sq ’nyeleagq societatea din jur trebuie sq asculte ce spune Biblia despre om.

151


"ntr-adevqr, moralitatea fqrq religie n-are rqdqcini. Ea devine o tradiyie schimbqtoare, modelatq de etica vremii wi, ceea ce este cel mai grav, consi-deratq de cei puternici doar opyionalq.

Trei lucruri corup morala unui om: banii, puterea wi femeile! La aces-tea trei trebuie sq adqugqm beyia ca o poartq deschisq spre dezastru.

Venitq din partea lui Dumnezeu ca un ’ndrumar de viayq, cartea Prover-belor se adreseazq ’n mod preponderent acestor patru tendinye pericu-loase. Capitolele care urmazq se ocupq, pe rknd, de fiecare dintre ele.

MODERAYIA MATERIALQ

Nu umbla dupq bogqyieDumnezeu a fqcut lucrurile materiale ca sq le folosim wi pe oameni ca

sq-i iubim, dar, din cauza pqcatului, am ajuns sq facem invers, folosind oamenii wi iubind lucrurile materiale!

<Nu te chinui ca sq te ’mbogqyewti, nu-yi pune priceperea ’n aceasta.Abia yi-ai aruncat ochii spre ea wi nu mai este;cqci bogqyia ’wi face aripi,wi, ca vulturul, ’wi ia zborul spre ceruri> (Prov. 23:4-5).

Ckt este <destul> cknd este vorba de bani? Cineva a spus cq <destul> este ’ntotdeauna un pic mai mult deckt are vecinul. Cine intrq ’n aceastq cursq a ’mbogqyirii, uitq sq se bucure de viayq wi, nu de puyine ori, sfkrwewte nefericit.

<Dacq dai de miere, nu mknca deckt atkt ckt ’yi ajunge,ca sq nu yi se sckrbeascq wi s-o verwi din gurq> (Prov. 25:16).

“n anul 1923 s-au ‘ntklnit la Chicago cei mai mari oameni de afaceri din America. Au fost prezenyi:

Prewedintele celei mai mari oyelqrii independente.Prewedintele celei mai mari intreprinderi de prestqri de servicii.Prewedintele bursei.Cel mai mare comerciant de grkne.Unul din membrii cabinetului prezidenyial.Prewedintele bqncii de comery internayional.Patronul celui mai mare concern industrial din lume.“mpreunq, acewti oameni controlau mai mult capital deckt era ‘n Tre-

zoreria de Stat a Americii.Ani de zile, numele lor a fost nelipsit de pe primele pagini ale ziarelor

de mare tiraj, iar educatorii nu mai pridideau sq-i dea ca exemple demne de urmat pentru generayia mai tknqrq. Ce s-a ‘ntkmplat ‘nsq cu fiecare din acewtia ‘n doar douq zeci wi cinci de ani?

152


Prewedintele celei mai mari oyelqrii independente, Charles Sch[ab, a trqit cu bani de ‘mprumut ‘n ultimii cinci ani din viayq wi a murit calic.

Cel mai mare comerciant de grkne, Arthur Cutten, a murit ‘n strqi-nqtate, sqrac lipit.

Prewedintele bursei, Richard {hitne], a fost de curknd eliberat din ‘nchisoarea Sing Sing.

Cel care era membru ‘n cabinetul prezidenyial, Albert Fall, a fost eli-berat din ‘nchisoare, din motive umanitare, ca sq poatq sq moarq acasq.

Prewedintele bqncii de comery internayional, Leon Fraser, s-a sinucis.Patronul celui mai mare concern industrial din lume, Ivar |reuger, s-a

sinucis wi el.Fiecare dintre acewti oameni a wtiut cum sq facq bani, dar niciunul din-

tre ei n-a wtiut cum sq trqiascq! Sic transit gloria mundi! (Awa trece slava lumii!)

<"n casa celui neprihqnit este mare belwug,dar ’n ckwtigurile celui rqu este turburare> (Prov. 15:6).

Nu confunda averea cu siguranya zilei de mkine:<Averea este o cetate ’ntqritq pentru cel bogat;’n ’nchipuirea lui, ea este un zid ’nalt> (Prov. 18:11).

<Comorile ckwtigate cu o limbq mincinoasq sunt o dewertqciune care fuge,wi ele duc la moarte> (Prov. 21:6).

<Cine se ’ncrede ’n bogqyii va cqdea,dar cei neprihqniyi vor ’nverzi ca frunziwul> (Prov. 11:28).

<Mai mult preyuiewte sqracul care umblq ’n neprihqnirea lui,deckt un bogat cu buze stricate> (Prov. 19:1).

<Nu te fqli cu ziua de mkine,cqci nu wti ce poate aduce o zi> (Prov. 27:1).

Roagq-te Domnului pentru pkinea de fiecare zi:

<Douq lucruri "yi cer;nu mi le opri ’nainte de moarte!Depqrteazq de la mine neadevqrul wi cuvkntul mincinos;nu-mi da nici sqrqcie, nici bogqyie,dq-mi pkinea care-mi trebuie.Ca nu cumva, ’n belwug, sq mq lepqd de Tine,wi sq zic: <Cine este Domnul?>Sau ca nu cumva ’n sqrqcie sq furwi sq iau ’n dewert Numele Dumnezeului meu> (Prov. 30:7-9).

Cei din vechime aveau o linie de mijloc, <aurea mediocritas>, pe care cqutau sq se yinq. Noul Testament recomandq wi el <moderayia>: <Blknde-

153


yea (’n original <moderayia>) voastrq sq fie cunoscutq de toyi oamenii. Dom-nul este aproape!> (Filipeni 4:5).

<Toate zilele celui nenorocit sunt rele,dar cel cu inima mulyumitq are un ospqy necurmat> (Prov. 15:15).

Mulyumirea ‘l face pe sqrac bogat; nemulyumirea ‘l face pe bogat sqrac. La drept vorbind, mulyumitor nu te face ceea ce ai ‘n pungq, ci ceea ce ai ‘n inimq, iar pentru un copil al lui Dumnezeu, ’nainte de a fi un sentiment, mulyumirea este o datorie.

"ncrede-te ’n Domnul pentru viaya de fiecare zi:Nu cultiva nemulyumirea, ci fii mulyumit cu ceea ce ai. Taina suficienyei nu este ’n a avea mai mult, ci ’n a fi mulyumit cu ceea

ce deja ai:

<O inimq liniwtitq este viaya trupului,dar pizma este putrezirea oaselor> (Prov. 14:30).

Gkndewte-te la cruzimea lumii afacerilor. Un pewte ’nghite pe alt pewte, pentru a fi ’nghiyit la rkndul lui de unul mai mare:

<Cine asuprewte pe sqrac ca sq-wi mqreascq avuyia,va trebui sq dea wi el altuia mai bogat wi va duce lipsq> (Prov. 22:16).

Calitatea vieyii nu depinde ’ntotdeauna de cantitatea avuyiei. La mul-yumire nu se ajunge printr-o mai mare bogqyie, ci prin mai puyine pofte. Mulyumirea sufleteascq vine de la Domnul. El ne-o poate da sau ne-o poate refuza indiferent de ceea ce avem ’n pungq:

<Domnul nu lasq pe cel neprihqnit sq sufere de foame,dar ’ndepqrteazq pofta celor rqi> (Prov. 10:3).

<Binecuvkntarea Domnului ’mbogqyewte,wi El nu lasq sq fie urmatq de niciun necaz> (Prov. 10:22).

Ceea ce numewte lumea progres wi culturq nu este ckteodatq deckt un ambalaj modern pentru strqvechea imoralitate. Ai grijq pe ce ’yi cheltuiewti banii:

<Cel neprihqnit ’wi ’ntrebuinyeazq ckwtigul pentru viayq,iar cel rqu ’wi ’ntrebuinyeazq venitul pentru pqcat> (Prov. 10:16).

Nu te pqgubi sufletewte ’ncercknd sq te ’mbogqyewti ’n cele materiale:

<Un om credincios este nqpqdit de binecuvkntqri,dar cel ce vrea sq se ’mbogqyeascq repede nu rqmkne nepedepsit> (Prov. 28:20).

<Un om pizmaw se grqbewte sq se ’mbogqyeascq,wi nu wtie cq lipsa va veni peste el> (Prov. 28:22).

154


Un caracter integru wi o viayq demnq sunt cea mai mare avere pe care-o putem agonisi ’n aceastq viayq. Iar pentru ele nu se cere nici un fel de cheltuialq financiarq!

<"n ziua mkniei, bogqyia nu slujewte la nimic;dar neprihqnirea izbqvewte de la moarte> (Prov. 11:4).

Cel rqu dobkndewte un ckwtig ’nwelqtor,dar cel ce seamqnq neprihqnirea are o adevqratq platq> (Prov. 11:18).

<Mai bine puyin, cu dreptate, deckt venituri mari, cu strkmbqtate> (Prov. 16:8).

Toate aceste versete sunt repetate ’n rezumat de apostolul Pavel:<Negrewit evlavia ’nsoyitq de mulyumire este un mare ckwtig. Cqci noi n-

am adus nimic ’n lume, wi nici nu putem sq luqm cu noi nimic din ea. Dacq avem, dar, cu ce sq ne hrqnim wi cu ce sq ne ’mbrqcqm, ne va fi deajuns. Cei ce vor sq se ’mbogqyeascq, dimpotrivq, cad ’n ispitq, ’n lay wi ’n multe pofte nesqbuite wi vqtqmqtoare, care cufundq pe oameni ’n prqpqd wi pierzare. cqci iubirea de bani este rqdqcina tuturor relelor; wi, unii, care au umblat dupq ea, au rqtqcit de la credinyq wi s-au strqpuns singuri cu o muly-ime de chinuri> (1 Tim. 6:6-10).

<Cu ckt mai mult face ckwtigarea ’nyelepciunii deckt a aurului!Cu ckt este mai de dorit ckwtigarea priceperii deckt a argintului!Calea oamenilor fqrq prihanq este sq se fereascq de rqu;acela ’wi pqzewte suf letul, care vegheazq asupra cqii sale> (Prov. 16:16-17).

<Bogatul wi sqracul se ’ntklnesc:Domnul i-a fqcut wi pe unul wi pe altul> (Prov. 22:2).

<Sqracul wi asupritorul se ’ntklnesc,dar Domnul le lumineazq ochii la amkndoi> (Prov. 29:13).

La cimitir, deosebirile dintre oameni se opresc la suprafayq; dewi mon-umentele funerare sunt deosebite, sub pqmknt toyi sunt deopotrivq! Wi awa vor fi wi la judecata lui Dumnezeu.

<Fiule, dacq-yi va fi inima ’nyeleaptq,inima mea se va bucura;wi lquntrul meu se va veseli,cknd buzele tale vor spune ce este bine.sq nu-yi pizmuiascq inima pe cei pqcqtowi, ci sq aibq ’ntotdeauna fricq de Domnul;cqci este o rqsplatq,wi nu yi se va tqia nqdejdea.Ascultq, fiule, wi fii ’nyelept;’ndreaptq-yi inima pe calea cea dreaptq> (Prov. 23:15-19).

155


156

13.

"NYELEPCIUNEA SMERENIEI

<Frica de Domnul este wcoala ’nyelepciunii,wi smerenia merge ’naintea slavei> (Prov. 15:33).

Cred cq adevqratul test al oricqrui om de seamq este umilinya. Nu ‘nye-leg prin aceasta o continuq ‘ndoialq asupra capacitqyilor proprii, ci aceea ce am vqzut mereu la cei cu adevqrat mari wi importanyi: o convingere imensq cq acea <mqreyie> care-i caracterizeazq nu este <a lor>, ci doar se manifestq cumva <prin intermediul lor>. Aceastq convingere ’i yinea smeriyi wi 'i ajuta sq vadq ceva dumnezeiesc ‘n toyi ceilalyi, nqscknd astfel o atitudine de nemqsuratq ‘ngqduinyq fayq de alyii. Mqreyia este tolerantq. Micimea, ca wi proverbialul pat al lui Procust, este mereu intolerantq.

Ca opus al smereniei, mkndria este o alterare a percepyiei wi o denaturare lquntricq. Cine are o pqrere prea bunq despre sine nu este un bun judecqtor al naturii umane.

<"nainte de pieire, inima omului se ’ngkmfq,dar smerenia merge ’naintea slavei> (Prov. 18:12).

<Sq te laude altul, nu gura ta,un strqin, nu buzele tale> (Prov. 27:2).

Mareyia este o problemq de comparayie. Transatlanticul pare mare ‘n port, dar foarte mic ‘n imensitatea oceanului! Egali ’ntre noi, suntem toyi <praf wi pulbere> atunci cknd ne ckntqrim ’n cumpqra vewniciei divine. <Ce lucru avem pe care sq nu-l fi primit? Wi dacq l-ai primit, de ce te lauzi ca wi cum nu l-ai fi primit?> (1 Cor. 4:7). "naintea lui Dumnezeu, smerenia wi tqcerea sunt dovezi de ’nyelepciune:

<Omul ’nyelept ascunde wtiinya,

157


dar inima nebunilor vestewte nebunia> (Prov. 12:23).

<Dacq vezi un om care se crede ’nyelept,poyi sq ai mai multq nqdejde pentru un nebundeckt pentru el> (Prov. 26:12).

Mulyi curcani nu s-ar mai ‘nfoia awa de tare ‘n faya gospodarului dacq ar putea vedea puyin ‘n viitorul care-i awteaptq. Un om mkndru este asemqnq-tor cocowului care ‘wi ‘nchipuie cq, ‘n fiecare dimineayq, soarele se trezewte devreme wi rqsare doar ca sq-l audq pe el cum ckntq.

Mkndria este surdq la sfaturile ’nyelepciunii, dar smerenia le ascultq. Cel mkndru este ’ntr-o continuq campanie personalq de publicitate, cqu-tkndu-wi propria glorie. Cel smerit nu ascultq glasul mulyimii, ci cautq mai degrabq sq ajute pe cei din jur. Cel mkndru este asemqnqtor unui balon de sqpun: umflat, dar gol pe dinquntru, cqci nimeni nu este mai gol ca cel plin de el ‘nsuwi.

<Cknd vine mkndria, vine wi ruwinea;dar ’nyelepciunea este cu cei smeriyi> (Prov. 11:2).

Una din manifestqrile mkndriei este goana dupq articolele de <lux.> Pofta dupq lux intrq timid ‘n casq mai ‘ntki ca un musafir, apoi devine gazdq primitoare wi sfkrwewte prin a ne deveni tuturor un nemilos stqpkn.

<Mkndria merge ’naintea pieirii,wi trufia merge ’naintea cqderii> (Prov. 16:18).

Mkndria este o formq de ignoranyq. Cine sufere de ea n-a vqzut ’ncq slava lui Dumnezeu wi nu s-a vqzut ’ncq pe sine ’n comparayie cu mqreyia divinq (Isaia 6). Smerenia este capacitatea noastrq de a ne vedea awa cum ne vede Dumnezeu. Dsacq am reuwi sq ne privim cu ochii lui Dumnezeu, am vedea cq foarte puyini oameni au despre ei ’nwiwi o pqrere mai proastq deckt se cuvine.

Suntem toyi <ignoranyi> wi <handicapayi>, numai cq fiecare ’n alt dome-niu. Orice om pe care-l ’ntklnewti este, ’ntr-un anumit sector, mai bun deckt tine. De aceea, ambiyia aceasta de a fi mereu <Cel dintki>, <Cel mai mare>wi <Cel mai tare> din lumea pqcqtoasq nu este de lqudat. Ea ne ’mpinge sq intrqm ’n rkndurile oamenilor pe care n-avem pentru ce-i invidia:

<Nu pizmui pe oamenii rqi, wi nu dori sq fi ca ei;cqci inima lor se gkndewte la prqpqd,wi buzele lor vorbesc nelegiuiri> (Prov. 24:1-2).

<Lqudqrowenia vieyii> este una din cele trei ispite irezistibile la care ne supune Diavolul. "mpreunq cu <pofta firii pqmkntewti> wi cu <pofta ochilor>, ea este amintitq de Ioan (1 Ioan 2:16) ca o trimitere la circumstanya catas-trofalei cqderi ’n pqcat a primilor oameni: <Femeia a vqzut cq fructul era (1) bun la mkncat wi (2) cq era plqcut la privit, wi (3) cq era de dorit ca sq deschidq cuiva mintea> (Gen. 3:6).

Iatq un proverb despre dewertqciunea poftei ochilor:

158


<Dupq cum locuinya moryilor wi adkncul nu se pot sqtura,tot awa nici ochii omului nu se pot sqtura> (Prov. 27:20).

Falsitatea <poziyiilor> sociale:O lume a aparenyelor ’nwelqtoare, o lume a mqwtilor preferenyiale, a

unor roluri jucate pentru popularitate sau progres personal.

<Unul face pe bogatul wi n-are nimic,altul pe sqracul wi are totuwi mari avuyii> (Prov. 13:7).

<Mai bine sq fii ’ntr-o stare smeritq wi sq ai o slugq,deckt sq faci pe fudulul wi sq n-ai ce mknca> (Prov. 12:9).

Am citit undeva o ’ntkmplare care mi-a dat mult de gkndit, arqtkndu-mi dewertqciunea <faimei> pe care credem cq ne-am dobkndit-o. Iat-o:

<Un copil dintr-un orqwel adormit de provincie, ajuns ’ntre timp om celebru ‘n marea metropolq, s-a decis sq revinq ‘n locurile natale ca sq mai vadq cine mai trqiewte wi ce au ajuns prietenii sqi de altqdatq.

Pe jumqtate awteptknd un fel de primire triumfalq, cu famfarq wi cu un discurs yinut de primar, omul nostru ajunse la yintq ‘ntr-o amiazq ador-mitq. De la fereastra vagonului vqzu strqzile goale, piaya centralq pustie wi casele cu uwile date la perete. Cu diplomatul ‘n mknq, sqri jos din tren wi porni agale spre bqtrknul hamal, ‘ncovoiat acum de spate wi troienit sub pletele albe. Cknd ajunse lkngq el, cqlqtorul ‘l privi ‘n ochi, awteptknd un semn de recunoawtere wi de mirare. Mirarea veni repede, dar nu awa cum se awteptase el. Privind cumva pe lkngq el, spre soare, wi wtergkndu-wi fruntea ‘mbrobonatq, hamalul ‘i zise: <Bunq, Iacove. Pleci undeva?>

Concluzia ’ntkmplqrii de mai sus este cq <la douqzeci de ani nu ne pasq ce crede lumea de noi, la treizeci suntem terorizayi de ceea ce gkn-desc alyii despre noi, la cincizeci de ani ne dqm seama cq, de fapt, lumea nu se prea gkndewte la noi.>

Poleiala de <lux> ’n care se ascunde lumea <civilizatq> nu poate ascunde putreziciunea pqcqtoasq din awa zisa viayq <privatq>:

<Ca zgura de argint pusq pe un ciob de pqmknt,awa sunt buzele aprinse wi o inimq rea> (Prov. 26:23).

Falsitatea <distracyiilor> care ascund drama unei vieyi lipsite de sens wi valoare:

<De multe ori chiar ’n mijlocul rksului inima poate fi mkhnitq,wi bucuria poate sfkrwi prin necaz> (Prov. 14:13).

Un trup prea bine hrqnit, poate ascunde uneori un suflet care moare de foame.

Falsitatea hainelor scumpe:Nu se judecq un cal dupq calitatea hamurilor.

159


<Mai bine sq fii smerit cu cei smeriyi,deckt sq ’mparyi prada cu cei mkndri> (Prov. 16:19).

Am citit ’ntr-un ziar o glumq plinq de tristeye: "ntre iepuri:- <Ce mai face fratele tqu, Jeanot?>- <Bine, e vizon la Paris!> Cartea Proverbelor ne spune cq <aparenyele> lumii <bune> n-au de ce sq

ne atragq. "n spatele lor sunt ’ntotdeauna curse pentru sufletele oamenilor. Una din cele mai dezastroase presupuneri pe care le putem face este sq cre-dem cq cei care sunt foarte <frumowi wi eleganyi> pe afarq sunt la fel de fru-mowi wi pe dinquntru! Realitatea este cq mulyi astfel de <iluwtrii> ai zilei se aseamqnq cu plantele carnivore: atrqgqtoare de la distanyq, dar ucigqtoare ’n momentul contactului personal:

<Nu mknca pkinea celui pizmaw,wi nu pofti mkncqrile lui alese,cqci el este ca unul care ’wi face socotelile ’n suf let.<Mqnkncq wi bea>, ’yi va zice el;dar inima lui nu este cu tine.Bucata pe care ai mkncat-o, o vei vqrsa,wi cuvintele plqcute pe care le vei spune, sunt pierdute>

(Prov. 23:6-8).

Falsitatea nqdejdii de viitor:Mai bine sq-yi cerwewti acum pkinea cu Lazqr, deckt ’n vewnicie sq cerwewti

o picqturq de apq ’mpreunq cu bogatul!

<Cine iubewte petrecerile va duce lipsq wi cine iubewte vinul wi untdelemnul nu se ’mbogqyewte> (Prov. 21:17).

Majoritatea femeilor care aplicq pentru ajutor social ’n America sunt ’n jurul vkrstei de 35-40 de ani. Ele n-au nici pregqtire wi nici o familie stabilq. Wi-au petrecut tinereyea ’ntr-o goanq inconwtientq dupq distracyii. Le vezi acum, stafidite wi obosite de viayq, gata sq ’ngroawe zgura unei societqyi cu adevqrat <de consum.>

Certitudinea judecqyii divineRqsplata smereniei este ’n mkna lui Dumnezeu. Uneori ea ne este datq

’n viaya aceasta, alteori ne va fi datq ’n viaya viitoare:

<Ochii Domnului sunt ’n orice loc,ei vqd pe cei rqi wi pe cei buni> (Prov. 15:3).

<Iatq, cel neprihqnit este rqsplqtit pe pqmknt;cu ckt mai mult cel rqu wi pqcqtos? > (Prov. 11:31).

Mkndria este awa de vicleanq cq, dacq nu veghem, ajungem sq fim mkn-dri de ... smerenia noastrq! Awa s-a ‘nktmplat cu ‘nvqyqtoarea de Wcoalq

160


Duminicalq care, la terminarea lecyiei despre vamewul smerit wi fariseul cel mkndru, i-a ‘ndemnat pe copii: <Haideyi acum sq-i mulyumim Domnului cq noi nu suntem awa de mkndri ca fariseul din Biblie>.

Probabil cq cel mai frumos exemplu de smerenie pe care l-am vqzut a fost viaya pictorului, sculptorului, artistului wi poetului crewtin Costache Ioanid. L-am ’ntklnit de multe ori wi mi-a fqcut cinstea sq mq numeascq printre prietenii lui din mai tknqra generayie. Multe din sfaturile lui m-au ajutat sq-mi ’mbunqtqyesc felul de vorbire wi de predicare. Cine l-a auzit mqcar o datq recitknd wtie despre ce extraordinar talent vorbesc. Iatq una din ’ntkmplqrile pe care nu le voi uita niciodatq. Cineva din occident mi-a trimis pe numele dumnealui un pachet cu ajutoare materiale de dupq inundayii. Ne-am dus ’mpreunq la powtq wi am scos o cutie nu prea grea, dar voluminoasq. La toate insitenyele mele de a mq lqsa s-o duc singur dkn-sul a stqruit s-o ducem ’mpreunq. Diferenya mare de vkrstq wi de putere fizicq m-a fqcut sq mq simt stknjenit sq fiu vqzut cqrknd ’mpreunq cu dkn-sul o povarq pe care aw fi putut s-o duc de unul singur. Se uitau oamenii la noi pe stradq. N-am putut ’nsq cu nici un chip sq-i iau plqcerea de a mq ajuta. Avea o deosebitq bucurie sq se aweze la nivelul celor cu care avea deaface. Ajuns ’napoi la Seminarul teologic unde locuiam, m-am awezat pe genunchi wi m-am rugat pentru dknsul. I-am cerut Domnului sq-mi facq wi mie harul sq fiu asemenea acestui om smerit. Din impresia acelor clipe s-a nqscut o poezie pe care i-am dedicat-o. N-a apqrut ’ncq niciodatq ’ntr-o publicayie, dar v-o dqruiesc tuturor acum:

Pentru fratele Ionid

Mi-e mersul umil wi pasul uworWi-ades eu m-ascund ‘n tqcere.Mqrire nu vreau, nu caut onor, Nu fac din orgoliu, avere.

Nu vreau sq mq-naly, cqci nu vreau sq cad,Mai mic vreau sq fiu tuturora.Golit de m’ndrie, pqzit de aryag,Voinya-mi nu-i lege altora.

“n lumea cea str’mbq, cu susul ‘n jos,Micimea nu-i semn de putere,Da-n lumea ce vine, ‘n cea cu Christos,Domnia-i va fi mkngkiere.

Cum trqznetul cade pe ce-i ‘nqlyat,M’nie va fi pentru cel ‘ngkmfat.

161


Un alt exemplu minunat de smerenie a fost fratele Tonoiu. L-am cunoscut doar ’n perioada lui <californianq.> Venea la biserica noastrq amplasatq vremelnic ’ntr-un garaj convertit ’n casq de rugqciune wi ne vor-bea cu glasul lui obosit de bqtrkneye, dar strqlucind de dragoste pentru Dumnezeu.

Cknd, dupq ani grei de suferinye wi persecuyii, fratele Tonoiu wi-a fqcut bagajele wi a plecat din yarq ca sq se stabileascq ‘n sknul minusculei comu-nitqyi de crewtini din Los Angeles, mulyi au privit aceastq mutare ca pe o <pierdere>. Unul dintre cei care l-au gqzduit ‘n primele zile ‘n California la wi ‘ntrebat chiar: <Frate Tonoiu, locul dumneavoastrq era ‘ncq ‘ntre mulyi-mile de credinciowi din Romknia. Ce-o sq faceyi dumneavoastrq aici?>

Rqspunsul dknsului a fost uimitor wi a devenit foarte repede <prover-bial> printre cei chemayi la umilinya exilului: <Am venit sq ajung <nimic>. “n yarq nu mq lqsau frayii, mq ‘mbulzeau Bisericile wi-mi dqdeau mereu impre-sia cq sunt <cineva>. Dumnezeu vrea sq mq facq <nimic>, ca pe Apolo wi pe Pavel. Vreau sq ajung wi eu ca ei, un <nimic> ‘n ochii mei, ca sq mq preyuiascq mai mult Domnul Christos!>

L-am avut printre noi o vreme wi l-am rugat de multe ori sq ne predice. Ne-a predicat ‘nsq foarte rar. Rqspundea cel mai adesea: <Puneyi pe altul. Eu am venit sq ascult wi sq mq bucur cu voi.>

Mkndria unui om ’l scoboarq,dar cine este smerit cu duhul capqtq cinste> (Prov. 29:23).

Nebqgayi ’n seamq de contemporani, cei smeriyi sunt alewii cerului pen-tru stabilirea unei civilizayii viitoare, pe un pqmknt ’n care va locui nepri-hqnirea. Domnul Isus ne-a spus cq <cei blknzi vor mowteni pqmkntul> (Mat. 5:5). "n procesul pregqtirii noastre continue, facem bine dacq cultivqm aceastq stare lquntricq sqnqtoasq prin care ne identificqm cu Christos: <"nvqyqyi de la Mine, cqci Eu sunt blknd wi smerit cu inima> (Mat. 11:29).

<Rqsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogqyia, slava wi viaya> (Prov. 22:4).

162

14.

"NYELEPCIUNEA CASTITQYII

Pe vremea penuriei de benzinq, ’ntr-o searq un wofer distrat a vrut sq vadq dacq mai era ceva carburant ’n rezervorul mawinii. Pe ’ntunerec, a deschis capacul, a aprins un chibrit wi ... <BUUUM>! Mai era ...

Benzina nu se verificq cu flacqrq deschisq. Totuwi, motoarele sunt cu <ardere internq.> "n logica mecanicii, benzina trebuie sq explodeze contro-lat, ’n cantitqyi mici wi ’n interiorul cilindrilor.

"ntkmplarea este cu tklc pentru viaya energiilor noastre vitale.

O problemq de creayieDumnezeu ne-a fqcut <o fiinyq awa de minunatq> (Ps. 139:14a). Tot ce

a pus El ’n noi prin creayie este desqvkrwit wi cu totul vrednic de laudq. Nimic nu este ruwinos sau vrednic de ocarq:

<Minunate sunt lucrqrile Tale wi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!> (Ps. 139:14b).Una din energiile majore care se manifestq ’n trupul nostru este acea

necesarq ’n actul procreayiei. Folositq ’n cadrul ei normal, din perimetrul familiei, ea este motorul care ne poartq de la o generayie la alta. Aprinsq ’nsq dincolo de limitele <normalului> ea explodeazq destructiv ’n imorali-tatea cea mai crasq.

O viayq curatqEste surprinzqtor ce multe versete din cartea Proverbelor se ocupq cu

necesitatea puritqyii ’n viaya intimq. Este de parcq Dumnezeu a vrut sq ne spunq: <Stayi puyin sq discutqm wi problema aceasta. Ea este importantq wi meritq o atenyie deosebitq.> Vom ’ncerca sq lqsqm glasul lui Dumnezeu din Proverbe sq ne vorbeascq:

163


< ... ’nyelepciunea va veni ’n inima ta,wi cunowtinya va fi desfqtarea suf letului tqu;chibzuinya va veghea asupra ta,priceperea te va pqzi, ca sq te scape de calea cea rea,de omul care rostewte cuvkntqri stricate;de cei ce pqrqsesc cqrqrile adevqrateca sq umble pe drumuri ’ntunecoase;care se bucurq sq facq rqul,wi ’wi pun plqcerea ’n rqutate,care umblq pe cqrqri strkmbe,wi apucq pe drumuri sucite;ca sq te scape de nevasta altuia, de strqina, care ’ntrebuinyeazq vorbe ademenitoare,care pqrqsewte pe bqrbatul tinereyii ei,wi uitq legqmkntul Dumnezeului ei.cqci casa ei pogoarq la moarte, wi drumul ei duce la cei moryi:niciunul care se duce la ea nu se va mai ’ntoarce,wi nu va mai gqsi cqrqrile vieyii.De aceea, tu sq umbli pe calea oamenilor de bine,wi sq yii cqrqrile celor neprihqniyi!Cqci oamenii fqrq prihanq vor locui yara, wi oamenii ne’ntinayi vor rqmknea ’n ea;dar cei rqi vor fi nimiciyi din yarq,wi cei necredinciowi vor fi smulwi din ea> (Prov. 2:10-22).

Textul vorbewte despre <calea oamenilor de bine> ca opus al <drumurilor ’ntunecoase>, al <cqrqrilor strkmbe> wi al <drumurilor sucite> care <pogoarq ’n moarte.> Dumnezeu a pregqtit pentru poporul Squ o yarq minunatq, la care nu au ’nsq dreptul deckt cei ce trqiesc frumos <Sq trqim frumos, ca ’n timpul zilei, nu ’n chefuri wi ’n beyii; nu ’n curvii wi ’n fapte de ruwine> (Rom. 13:11-14).

Dezmqyul transformq dragostea ’n desfrknare wi puritatea ’n pofta dew-qnyatq. Orickt de paradoxal ar pqrea, ’n ochii lui Dumnezeu, cine este astqzi cu o femeie wi mkine cu alta, nu face ckt doi oameni, ci ckt ... niciunul!

O primejdie <dulce> cu urmqri amare

<Fiule, ia aminte la ’nyelepciunea mea,wi pleacq urechea la ’nvqyqtura mea,ca sq fii cu chibzuinyq,wi buzele tale sq aibq cunowtinyq.cqci buzele femeii strqine strecoarq miere,wi cerul gurii ei este mai lunecos deckt untdelemnul;dar la urmq este amarq ca pelinul,ascuyitq ca o sabie cu douq tqiwuri.Picioarele ei pogoarq la moarte,

164


pawii ei dau ’n locuinya moryilor.Awa cq ea nu poate gqsi calea vieyii,rqtqcewte ’n cqile ei wi nu wtie unde merge.Wi acum, fiilor, ascultayi-mq,wi nu vq abateyi de la cuvintele gurii mele:depqrteazq-te de drumul care duce la ea,wi nu te apropia de uwa casei ei,ca nu cumva sq-yi dai altora vlaga ta,wi unui om fqrq milq anii tqi;ca nu cumva niwte strqini sq se bucure de averea ta,wi tu sq te trudewti pentru casa altuia;ca nu cumva sq gemi, la urmq,cknd carnea wi trupul yi se vor istovi,wi sq zici: <Cum am putut eu sq urqsc certarea, wi cum a dispreyuit inima mea mustrarea?Cum am putut sq n-ascult glasul ’nvqyqtorilor mei,wi sq nu iau aminte la cei ce mq ’nvqyau?Ckt pe ce sq mq nenorocesc de tot’n mijlocul poporului wi adunqrii!> (Prov. 5:1-14)

Pasiunea poftelor nesqbuite orbewte rayiunea sqnqtoasq wi ne face surzi la sfaturile bune ale celor din jur. Vai! Ckte vieyi au fost distruse ’n astfel de situayii! Ce bine ar fi dacq cei tineri ar asculta sfaturile pqrinyilor lor:

O povayq ’nyeleaptq

<Fiule, pqzewte sfaturile tatqlui tqu,wi nu lepqda ’nvqyqtura mamei tale: Leagq-le necurmat la inimq, atkrnq-le de gkt.Ele te vor ’nsoyi ’n mersul tqu,te vor pqzi ’n pat wi ’yi vor vorbi la dewteptare!Cqci sfatul este o candelq,’nvqyqtura este o luminq,iar ’ndemnul wi mustrarea sunt calea vieyii.Ele te vor feri de femeia strqinq,de limba ademenitoare a celei strqine.N-o pofti ’n inima ta pentru frumuseyea ei,wi nu te lqsa ademenit de pleoapele ei.Cqci pentru o femeie curvq,omul ajunge de nu mai rqmkne deckt cu o bucatq de pkine,wi femeia mqritatq ’ntinde o cursq unui suf let scump> (Prov. 6:20-26).

O hoyie de douq ori vinovatqNumind curvie, imoralitatea celui necqsqtorit, Dumnezeu condamnq

preacurvia, ca pe un abuz sexual al celui deja cqsqtorit, deci a celui ce este fqrq limite ’n apetitul poftelor trupului:

165


<Hoyul nu este urgisit cknd furq ca sq-wi potoleascq foamea,cqci ’i este foame;wi dacq este prins, trebuie sq dea ’napoi ’nweptit,sq dea tot ce are ’n casq.dar cel ce preacurvewte cu o femeie este un om fqrq minte,singur ’wi pierde viaya cine face awa.Nu va avea deckt ranq wi ruwine,wi ocara nu i se va wterge.Cqci gelozia ’nfurie pe un bqrbat,wi n-are milq ’n ziua rqzbunqrii;nu se uitq la nici un prey de rqscumpqrare,wi nu se lasq ’nduplecat nici chiar de cel mai mare dar> (Prov. 6:30-35).

O hainq religioasq pentru un strqvechi pqcat"ntr-unul din pasaje, imoralitatea este oferitq drept <jertfq de mul-

yumire> ’n religia femeii strqine. Aluzia este fqrq ’ndoialq la cultul Astarteii, zeiyq a fertilitqyii, un pericol constant pentru evrei de a se ’ntina cu femeile canaanite.

<Zi ’nyelepciunii: Tu ewti sora mea!>Wi numewte priceperea prietena ta, -ca sq te fereascq de nevasta altuia,de strqina care ’ntrebuinyeazq cuvinte ademenitoare.Stqteam la fereastra casei mele,wi mq uitam printre zqbrele.Am zqrit printre cei ne’ncercayi,am vqzut printre tineri pe un bqiat fqrq minte.Trecea pe uliyq, la colyul unde stqtea una din aceste strqine,wi a apucat pe calea care duce spre locuinya ei.Era ’n amurg, seara,’n noaptea neagrq wi ’ntunecoasq.Wi, iatq cq, i-a alergat ’nainte o femeie’mbrqcatq ca o curvq wi cu inima wireatq.Era bunq de gurq wi fqrq astkmpqr;picioarele nu-i puteau sta acasq:cknd ’n uliyq, cknd ’n pieye,pe la toate colyurile stqtea la pkndq.Ea l-a ’mbrqyiwat wi l-a sqrutat,wi cu o fayq fqrq ruwine i-a zis:<Eram datoare cu o jertfq de mulyumire,azi mi-am ’ndeplinit juruinyele. De aceea yi-am iewit ’nainte,sq te caut wi te-am gqsit. Mi-am ’mpodobit patul cu ’nvelitori,

cu awternut de pknzeturi din Egipt;mi-am stropit awternutul cu smirnq, aloe wi scoryiwoarq.

166


Vino, sq ne ’mbqtqm de dragoste pknq dimineayq,wi sq ne desfqtqm cu dezmierdqri!Cqci bqrbatul meu nu este acasq,a plecat ’ntr-o cqlqtorie lungq,a luat cu el sacul cu bani,wi nu se va ’ntoarce acasq deckt la luna nouq.>Tot vorbindu-i, ea l-a ademenit,wi l-a atras cu buzele ei ademenitoare.Deodatq a ’nceput sq meargq dupq ea,ca boul care se duce la mqcelqrie,ca un cerb care aleargq spre cursq,ca pasqrea care dq buzna ’n lay,fqrq sq wtie cq o va costa viaya,pknq ce sqgeata ’i strqpunge ficatul (Prov. 7:1-23).

Participarea la astfel de <jertfe> imorale este ’n sine o sinucidere spiri-tualq:

Wi acum, fiilor, ascultayi-mq,wi luayi aminte la cuvintele gurii mele.Sq nu yi se abatq inima spre calea unei asemenea femei,nu te rqtqci pe cqrqrile ei.Cqci ea a fqcut sq cadq multe jertfe, wi mulyi sunt cei pe care i-a ucis ea.Casa ei este drumul spre locuinya moryilor,drumul care pogoarq spre locawurile moryii> (Prov. 7:24-27).

Sufletele multor neascultqtori de Dumnezeu au cqzut ca <jertfq> pe altarele imoralitqyii pqgkne.

<Gura curvelor este o groapq adkncq,pe cine vrea sq-l pedepseascq Domnul, cade ’n ea> (Prov. 22:14).

"ntr-o astfel de fkntknq seacq a fost aruncat Iosif de cqtre frayii sqi, care aveau de gknd sq-l lase sq moarq acolo (Gen. 37:24).

<Fiule, dq-mi inima ta,wi sq gqseascq plqcere ochii tqi ’n cqile Mele.Cqci curva este o groapq adkncq,wi strqina o fkntkna strkmtq.Ea pkndewte ca un hoy,wi mqrewte ’ntre oameni numqrul celor stricayi> (Prov. 23:26-28).

O temq mereu actualqAceiawi subliniere a gravitqyii pqcatului curviei o vom ’ntklni wi ’n Noul

Testament: <Fugiyi de curvie! Orice alt pqcat pe care-l face omul este un pqcat sqvkrwit afarq din trup; dar cine curvewte, pqcqtuiewte ’mpotriva tru-pului squ> (1 Cor. 6:18). <Curvia sau orice altfel de necurqyie, ..., nici sq nu fie pomenite ’ntre voi, awa cum se cuvine unor sfinyi> (Efes. 5:3).

167


<Wtiyi, ’n adevqr, ce ’nvqyqturi v-am dat prin Domnul Isus. Voia lui Dumnezeu este sfinyirea voastrq; sq vq feriyi de curvie; fiecare din voi sq wtie sq-wi stqpkneascq vasul ’n sfinyenie wi cinste, nu ’n APRINDEREA poftei, ca Neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu> (1 Tesal. 4:2-5).

Apostolul Pavel folosewte aceiawi metaforq din ’ntkmplarea cu woferul care a verificat nivelul de combustibil cu chibritul aprins.

"n afara trqirilor duhovnicewti legate de pqrtqwia cu Dumnezeu, trqirile ’mplinirilor trupewti din cadrul familiei produc cele mai mari bucurii din viayq. Lqsate ’nsq sq explodeze fqrq frku, aceleawi energii vitale pot distruge toatq fericirea personalq, tot echilibrul familiei wi toatq armonia vieyii sociale.

<Bea apq din fkntkna ta,wi din izvoarele puyului tqu.Ce, vrei sq yi se verse izvoarele pe pieyele de obwte?Lasq-le sq fie numai pentru tine,wi nu pentru strqinii de lkngq tine.Izvorul tqu sq fie binecuvkntatwi bucurq-te de nevasta tinereyii tale.Cerboaicq iubitq, cqprioarq plqcutq:fii ’mbqtat tot timpul de drqgqlqweniile ei, fi ’ndrqgostit necurmat de dragostea ei!Wi pentru ce, fiule, ai fi ’ndrqgostit de o strqinq,wi ai ’mbrqyiwa sknul unei necunoscute?Cqci cqile omului sunt lqmurite ’naintea ochilor Domnuluiwi El vede toate cqrqrile lui.Cel rqu este prins ’n ’nsewi nelegiuirile lui,wi este apucat de legqturile pqcatului lui.El va muri din lipsq de ’nfrknare,se va poticni din prea multa lui nebunie> (Prov. 5:15-23).

168

15.

"NYELEPCIUNEA CELOR CE NU BEAU ALCOOL

Iunie 1999. Adunayi ’n sedinya solemnq a Convenyiei de la Atlanta, Georgia, delegayii bisericilor baptiste din Convenyia de Sud au votat pqstrarea interdicyiei de a consuma alcool ’n rkndul tuturor membrilor. M-am ’ntrebat: <Mai este oare nevoie de o astfel de <recomandare>?

Wtiam cq America s-a luptat cu alcoolul ’n timpul celebrei prohibiyii wi, ca societate a pierdut bqtqlia. Dar bisericile? Este oare nevoie sq spui celor din biserici cq alcoolul nu este frate bun cu sfinyenia?

Mi-am amintit atunci cq problema nu e nouq. Biserica crewtinq a avut ’ntotdeauna de luptat cu beyia. Apostolul Pavel le scrie celor din Corint:: <Fiindcq atunci cknd vq adunayi la mqsq, fiecare se grqbewte sq-wi ia cina adusq de el, ’naintea altuia; awa cq unul este flqmknd, iar altul este beat> (1 Cor. 11:21).

<Realizqrile> alcoolului<Sunt cel mai mare criminal din istorie.Am ucis mai mulyi oameni deckt toate rqzboaiele lumii.I-am transformat pe oameni ‘n brute.Am adus nefericire ‘n milioane de cqmine.I-am redus pe mulyi tineri promiyqtori la nivelul unor epave deznqdqj-

duite.Am rostogolit la vale mulyimi nenumqrate.I-am distrus pe cei slabi wi i-am slqbit pe cei tari.I-am ‘nebunit pe cei ‘nyelepyi wi i-am transformat pe nebuni ‘n saltim-

bancii lumii.

169


Cei nevinovayi wi ne’ncercayi ‘mi cad lesne pradq.Nevasta pqrasitq mq cunoawte bine wi nu le sunt strqin copiilor care n-au

de mkncare.Pqrinyii care wi-au coborkt triwti ‘n mormknt perii albi mi-au simyit muw-

cqtura.Am ruinat milioane wi, nesqyios, mq arunc flqmknd sq ‘nghit ‘ncq altele,

wi mai multe.Numele meu este: ALCOOL!>

Beyia este o formq de nebunie voluntarq. Pentru un om, ca wi pentru o nayiune, una din cele mai mari ’nwelqri de

sine este sq creadq cq poate ajunge la fericire prin ... beyie!

<Vinul este batjocoritor,bquturile tari sunt gqlqgioase;oricine se ’mbatq cu ele nu este ’nyelept> (Prov. 20:1).

Iatq ce a scris un medic despre bquturq: <Alcoolul face nasul rowu, ochii vineyi, ficatul cenuwiu, nopyile albe, zilele negre, inima albastrq wi viitorul ... ’ntunecat.>

Beyia este pqgubitoareBeyia wi prosperitatea nu stau deobicei la aceiawi masq. Sqrqcia nu duce

la beyie fqrq consimyqmkntul celui ’n cauzq, dar beyia duce la sqrqcie, fie cq ne place sau nu:

<Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se ’mbuibq cu carne.Cqci beyivul wi cel ce se dedq la ’mbuibare sqrqcesc,wi ayipirea te face sq poryi zdrenye> (Prov. 23:20-21).

Bqutura ta duce la ckwtig ... pentru spitale, pen-tru ambulanye, pentru woferi, pentru doctori, pen-tru cadre medicale, pentru avocayi, pentru salariayii de la morgq wi pentru gropari.

Beyia este degradantqAlcoolul conservq fiinyele moarte, dar le ucide pe cele vii. Demnitatea

nu poate fi conservatq ‘n alcool. Dupq cum observa cineva: <Ckrciumarului ‘i sunt tare dragi beyivii, dar nu-i vrea ca gineri!> wi <Ckrciumarul nu se poate lquda cu cei mai buni clienyi ai lui!>

Cartea Proverbelor conyine o descriere extraordinar de precisq a mani-festqrilor caracteristice alcoolismului. Ea conyine:

(1) Un sentimentalism exacerbat wi o stare de confuzie a rayiunii:

170


<Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftqrile? Ale cui sunt ne’nyelegerile?Ale cui sunt plkngerile? Ale cui sunt ochii rowii?Ale celor ce ’ntkrzie la vin, wi se duc sq goleascq paharul cu vin amestecat.Nu te uita la vin cknd curge rowwi face mqrgqritare ’n pahar;el alunecq uwor,dar pe urmq ca un warpe muwcqwi ’nyeapq ca un basilisc> (Prov. 23:29-32).

(2) Relativism moral, lipsa de discernqmknt wi logoree verbalq:

<Ochii yi se vor uita dupq femeile altora,wi inima ’yi va vorbi prostii> (Prov. 23:33).

(3) Alterarea simyului de orientare wi pierderea coordonqrii motorii:

Vei fi ca un om culcat ’n mijlocul mqrii,ca un om culcat pe vkrful unui catarg> (Prov. 23:34).

(4) <Delirium tremens> (o stare de delir):

<M-a lovit ... dar nu mq doare! ...M-a bqtut ... dar nu simt nimic!Cknd mq voi trezi? Mai vreau vin!> (Prov. 23:29-35).

Beyia este ’nwelqtoareUn alcoolic trqiewte ’ntr-o continuq <’nwelare de sine.> Majoritatea

celor ce ajung pradq beyiei nici nu-wi dau seama de aceasta. Ei se cred ’n continuare <stqpkni pe situayie> wi oricknd ’n stare sq ... se abyinq. Un alcoolic nu este unul care bea prea mult, ci unul cqruia i se pare cq ‘ntot-deauna bea prea puyin!

171


Existq un pasaj care, cel puyin aparent, justificq consumul de bquturi alcoolice. Este vorba de cazul celor care au nevoie de un <anestezic> pentru viayq, de cei necqjiyi wi amqrkyi care trebuie sq-wi uite starea wi sq se refugieze ’ntr-o lume a iluziilor bahice:

<Dayi bquturi tari celui ce piere,wi vin celui cu suf letul amqrkt;ca sq bea wi sq-wi uite sqrqcia,wi sq nu-wi mai aducq aminte de necazurile lui> (Prov. 31:6-7).

Beyia nu este ’nsq deckt o soluyie temporarq. Nimeni nu poate fi beat toatq viaya. Avem datoria sq dqm fayq cu realitatea wi sq ne strqduim sq ne facem o soartq mai bunq. Celor ce beau ca sq-wi ‘nece necazul trebuie sq li se spunq cq el wtie sq ‘noate! Ne vom ’ntklni mereu cu el pe <yqrmul de a doua zi>! Paharul de vin ‘i spuse sticlei de wampanie: <Wtii, n-oi fi eu prea dus la wcoalq, dar ceva matematicq tot wtiu sq fac! Adun necazuri pe capul omului, scad banii din buzunarul lui, ‘i ‘nmulyesc necazurile, ‘i

‘mpart averea cu ckrciumarii, awa cq nu-i mai rqmkne deckt o fracyie din ce-a ckwtigat, iau dobkndq din munca lui wi ’i reduc wansele de sqnqtate wi viayq lungq.

Bquturile alcoolice ’n Biblie

"n prescripyiile jertfelorDewi pare surprinzqtor, ’n timpurile biblice, vinul a fqcut parte din ele-

mentele jertfelor mozaice: < ... iar vin pentru jertfa de bquturq la arderea de tot sau la jertfq sq aduceyi un sfert de hin de fiecare miel. ... wi sq faci o jertfq de bquturq de o treime de hin de vin, ca dar de mkncare de un miros plqcut Domnului> (Num. 15:5,7).

"n interdicyiile slujbelor preoyewtiLui Aaron wi preoyiei le-a fost cerutq abstinenya: <Tu wi fiii tqi ’mpreunq

cu tine, sq nu beyi vin, nici bquturq ameyitoare, cknd veyi intra ’n cortul ’ntklnirii, ca sq nu muriyi: aceasta va fi o lege vewnicq printre urmawii vowtri> (Lev. 10:9).

"n interdicyia pentru NazireiOrice <nazireu>, adicq orice om ’nchinat lui Dumnezeu trqia sub inter-

dicyia consumului de bquturi alcoolice: < ... sq se fereascq de vin wi de bqu-turq ’mbqtqtoare> (Num. 6:3).

172


Un astfel de om a fost Samson: <Tu ... vei nawte un fiu; wi acum sq nu bei nici vin, nici bquturq tare, wi sq nu mqnknci nimic necurat, pentru cq acest copil va fi ’nchinat lui Dumnezeu din pkntecele maicii lui, pknq ’n ziua moryii lui> (Jud. 13:7).

"n practica socialqOrientalii beau un fel de bquturq rqcoritoare compusq dintr-o parte

vin wi patru pknq la wapte pqryi apq. "n felul acesta, apa este, ’ntr-o oarecare mqsurq, purificatq prin acyiunea alcoolului din vin. De la bqutura pentru sete ’nsq, drumul spre beyie era foarte uwor.

<Nimeni, dupq ce a auzit cuvintele legqmkntului acestuia ’ncheiat cu jurqmknt, sq nu se laude ’n inima lui wi sq zicq: <Voi avea pacea, chiar dacq aw urma dupq pornirile inimii mele, qi chiar dacq aw adquga beyia la sete> (Deuteronom 29:19).

"n vremurile biblice, cuvkntul <vin> nu desemna neapqrat aceiawi bqu-turq de astqzi. Fermentarea naturalq produce maximum 14% alcool. O proporyie mai mare de alcool ar distruge chiar drojdia care-l produce. Bquturile moderne cu un conyinut de pknq la 50% alcool sunt rezultate ’n urma ’ngheyqrii wi a distilqrii, tehnologii necunoscute ’n vechime. "n terito-riul Israelului, vinul nu putea conyine mai mult de 8% alcool din cauza conyinutului redus de zahqr din zeama strugurilor, Evreii nu aveau trestie de zahqr cu care sq-l ’ndulceascq.

Cknd vorbewte despre vin, Vechiul Testament folosewte doi termeni:(1)<Tirow> este folosit de 38 de ori wi denumewte sucul de struguri sau

<mustul> nefermentat. "n Ioel 2:24, Osea 9:2 wi Proverbe 3:10 ni se spune cq acest <tirow> umplea teascurile, deci era ’ncq proaspqt.

(2) <}a]in> este folosit de 153 de ori wi denumewte vinul fermentat, dar cu un procentaj redus de alcool.

"n viciile fiilor neascultqtori pedepsiyi cu moartea<Dacq un om are un fiu neascultqtor wi ’ndqrqtnic, care n-ascultq nici

de glasul mamei lui, wi nu-i ascultq nici chiar dupq ce l-au pedepsit, tatql wi mama sq-l ia wi sq-l ducq la bqtrknii cetqyii ... Sq spunq bqtrknilor cetqyii lui: <Iatq, fiul nostru este neascultqtor wi ’ndqrqtnic, n-ascultq de glasul nostru, wi este lacom wi beyiv. ... sq-l ucidq cu pietre, wi sq moarq> (Deuteronom 21:20-21a).

"n <cqderile> celor alewiPe paginile Bibliei sunt o sumedenie de tragedii <’nmuiate ’n bqu-

turq.> Imediat dupq potop, Noe <a bqut vin wi s-a ’mbqtat> wi wi-a dezgolit

ruwinea ’naintea fiilor sqi. Rqtqcirea lui a dus la blestemarea unuia dintre cei copii ai sqi: Ham.

173


Fetele lui Lot, wi-au ’mbqtat tatql wi l-au fqcut astfel pqrtaw faptelor lor rele (Gen. 19:32). Din acest incest vinovat s-au nqscut Moab wi Amon, duw-mani istorici ai Israelului.

"n condamnqrile profeyilorCa ’mpqrat al lui israel, Solomon a wtiut cq beyia nu face casq bunq cu

chibzuinya. El recomandq moderayia:<Ferice de tine yarq, al cqrei ’mpqrat este de neam mare, wi ai cqrei

voievozi mqnkncq la vremea potrivitq, ca sq-wi ’ntqreascq puterile, nu ca sq se dedea la beyie!> (Eclesiastul 10:17).

Vai! Aceastq recomandare a fost prea rar pusq ’n practicq. Excesele celor din Israel au trezit mknia divinq. Profetul Isaia strigq din partea lui Dumnezeu:

<Vai de cei ce disdedimineayq aleargq dupq bquturi ameyitoare wi wed pknq tkrziu noaptea wi se ’nfierbkntq de vin> (Is. 5:11).

<Vai de cununa ’ng’mfatq a beyivilor lui Efraim, de floarea vewtejitq, care este strqlucirea podoabei sale, pe culmea vqii mqnoase a celor ce se ’mbatq!> (Isaia 28:1).

Chiar wi preoyii sunt condamnayi pentru beyie:<Dar wi ei, se clatinq de vin, wi bquturile tari ’i ameyesc; preoyi wi prooroci

sunt ’mbqtayi de bquturi tari, sunt stqpkniyi de vin, au ameyeli din pricina bquturilor tari; se clatinq cknd proorocesc, se poticnesc cknd judecq> (Isaia 28:7).

Iatq ce zice Naum:<Cqci vor fi ca niwte mqnunchiuri de spini ’nc’lciyi, wi tocmai cknd vor fi

beyi de vinul lor, vor fi mistuiyi de foc, ca o miriwte de tot uscatq> (Naum 1:10).

"n interdicyia datq urmawilor lui RecabEste greu sq gqsewti un pasaj ’n care bqutura devenitq beyie a dus la ceva

bun. De aceea, unii reformatori ai propriilor lor familii au interzis cu desqvkrwire consumarea bquturilor alcoolice: <Noi nu bem vin! Cqci Ion-adab, fiul lui Recab, tatql nostru, ne-a dat urmqtoarea poruncq: <Sq nu beyi niciodatq vin, nici voi, nici fiii vowtri> (Ier. 35:6).

"n minunile Domnului IsusParadoxal, cea dintki minune-semn mesianic fqcutq de Domnul Isus s-a

produs la o nuntq wi a constat ’n ... transformarea apei ’n vin! fqrq ’ndoialq cq mama Domnului Isus a fost invitatq la o nuntq destinatq sq se transforme ’ntr-o beyie. Observayi din textul din Ioan 2 ckteva lucruri:

(1) La nunta aceea lumea venise sq se ’mbete. "n Cana, nu s-a terminat mkncarea, ci vinul. Asta spune cq cei prezenyi acolo erau departe de a prac-tica abstinenya! Obiceiul amintit ’n versetul 10: <Orice om pune la masq

174


’ntki vinul cel bun; wi, dupq ce oamenii au bqut bine, atunci pune pe cel mai puyin bun>, ne aratq cq, la astfel de nunyi, vinul era consumat pknq ce oamenii ’wi pierdeau capacitatea de a mai face deosebire ’ntre vinul bun wi vinul mai puyin bun.

(2) La nunta aceea, mama i-a cerut lui Isus sq rezolve problema unor beyivi. <Nu mai au vin>, a zis ea. dacq ar fi fost ’ntr-una din bisericile noas-tre, Domnul Isus ar fi rqspuns: <Foarte bine, wi awa Eu sunt ’mpotriva bqu-turii wi vq voi ’nvqya cu aceastq ocazie cq nu este bine sq bei vin!>

(3) Domnul Isus a schimbat apa ’n vin! Apoi a bqut probabil ’mpre-unq cu ucenicii sqi alqturi de toyi ceilalyi.

Este fapta Domnului Isus un certificat pentru justificarea beyiei noas-tre. Bine’nyeles cq nu! Este ’nsq incontestabil cq Domnul Isus wi ucenicii au bqut vin ca wi toyi ceilalyi contemporani ai lor.

Pknq wi ’n seara ultimei <Cine Pascale>, conform prescripyiilor ceremo-niale, vinul a fost wi el prezent la masq. Yinknd paharul ’n mknq, Domnul Isus a anunyat o vreme ’n care acest rod al viyei va fi consumat chiar wi ’n re’noita ’mpqrqyie viitoare:

<Vq spun cq, de acum ’ncolo nu voi mai bea din acest rod al viyei, pknq ’n ziua cknd ’l voi bea cu voi nou ’n "mpqrqyia Tatqlui Meu> (Mat. 26:29).

Rodul viyei va fi wi el rqscumpqrat din <robia stricqciunii> wi va fi iarqwi desfqtarea noastrq ’n vremea "mpqrqyiei viitoare a lui Dumnezeu.

Recunoscknd practicarea consumului de vin, Noul Testament pqstreazq interdicyia abuzului de bquturi alcoolice, plasknd-o ’n conflict direct cu trqirea unei vieyi de plinqtate spiritualq: <Nu vq ’mbqtayi de vin, aceasta este destrqbqlare. Dimpotrivq, fiyi plini de Duh> (Efes. 5:18).

Viaya crewtinq nu face casq bunq cu beyia.

Beyia aparyine trecutului pqcqtos

<Ajunge, ’n adevqr, cq ’n trecut ayi fqcut voia Neamurilor, wi ayi trqit ’n desfrknqri, ’n pofte, ’n beyii, ’n ospeye, ’n chefuri wi ’n slujiri idolewti ne’ngqduite. De aceea se mirq ei cq nu alergayi ’mpreunq cu ei la acelaw potop de desfrku, wi vq batjocoresc ...> (1 Petru 4:3-4).

Beyia este dovada trqirii ’n firea pqmknteascq

<Wi faptele firii pqmkntewti sunt cunoscute wi sunt acestea: preacurvia, curvia, ... pizmele uciderile, beyiile, ’mbuibqrile wi alte lucruri asemqnq-toare cu acestea. Vq spun mai dinainte, cum am mai spus, cq cei ce fac ast-fel de lucruri, nu vor mowteni "mpqrqyia lui Dumnezeu> (Gal. 5:19-21).

Beyia este un subiect de disciplinq bisericeascq

<Ci v-am scris sq n-aveyi nici un fel de legqturi cu vreunul care, mqcar cq ’wi zice <frate> totuwi este curvar sau lacom de bani sau ’nchinqtor la

175


idoli sau defqimqtor sau beyiv sau rqparey; cu un astfel de om nu trebuie nici sq mkncayi> (1 Corinteni 5:11).

Beyia trebuie lepqdatq de cei ce-L awteaptq pe Domnul<Wi aceasta cu atkt mai mult, cu ckt wtiyi ’n ce ’mprejurqri ne aflqm: este

ceasul sq vq treziyi ’n sfkrwit din somn; cqci mkntuirea este mai aproape de noi deckt atunci cknd am crezut.

Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Sq ne desbrqcqm dar de faptele ’ntunerecului, wi sq ne ’mbrqcqm cu faptele luminii. Sq trqim fru-mos, ca ’n timpul zilei, nu ’n chefuri wi ’n beyii; nu ’n curvii wi ’n fapte de ruwine; nu ’n certuri wi ’n pizmq; ci ’mbrqcayi-vq ’n Domnul Isus Christos, wi nu purtayi grijq de firea pqmknteascq, pentru ca sq-i treziyi poftele> (Rom. 13:11-14).

S-ar putea ca beyia sq nu te scoatq din Bisericq, dar ea te va yine cu siguranyq afarq din "mpqrqyia lui Dumnezeu!

<Nu wtiyi cq cei nedrepyi nu vor mowteni "mpqrqyia lui Dumnezeu? Nu vq ’nwelayi ’n privinya aceasta: nici curvarii, nici ’nchinqtorii la idoli,

... nici beyivii, ... nu vor mowteni ’mpqrqyia lui Dumnezeu> (1 Cor. 6:9-10).

Un sfat pentru beyivi{illiam Pen, ‘ntemeietorul Penns]lvaniei, cquta din rqsputeri sq-l conv-

ingq pe un beyiv sq se lase de bquturq. <Vreau, domnule, dar nu pot! Cum sq fac?>

<Este la fel de simplu ca wi ‘ntinderea degetelor de la mknq!><Cum awa? “nvqyayi-mq wi, pe cinstea mea, vq promit cq voi face!><Iatq cum: ori de ckte ori vezi ‘n mkna ta un pahar sau o sticlq cu bqu-

turq, ‘ntindeyi repede degetele ‘nainte ca sq duci la gurq! N-ai sq te mai ‘mbeyi niciodatq!>

Amuzat de simplitatea planului, victima beyiei a plecat zkmbind. S-a hotqrkt sq ‘ncerce wi ... a reuwit!

176

16.

"NYELEPCIUNEA CELOR CARE NU CUVKNTQ

Capitolul 30 din cartea Proverbelor este supranumit <capitolul numer-elor> sau <’nyelepciunea celor care nu cuvkntq.> Primul verset ne spune cq ’ntreg capitolul conyine:

<Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele ’nyelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel wi pentru Ucal> (Prov. 30:1).

Stilul acestei cuvkntqri este foarte asemqnqtor cu discursul lui Elihu, din cartea lui Iov.

Ca wi mai tknqrul squ corespondent din cartea Iov, Agur face apel la <cartea naturii> pentru a ilustra ’nyelepciunea divinq. Tot ca wi Elihu (Iov 32 - 37), Agur ’ncepe prin a-wi publica modestia:

<Negrewit, sunt mai prost deckt oricine,wi n-am pricepere de om.N-am ’nvqyat ’nyelepciunea,wi nu cunosc wtiinya sfinyilor> (Prov. 30:2-3).

Ca wi Elihu, Agur continuq prin a-L recomanda ca sursq de ’nyelep-ciune pe Dumnezeu:

<Cine s-a suit la ceruri,wi cine s-a pogorkt din ele?Cine a adunat vkntul ’n pumnii lui?Cine a tras apele ’n haina lui?Cine a hotqrkt toate marginile pqmkntului?Cum se numewte el,wi cum cheamq pe fiul squ?

177

"nyelepciunea celor care nu cuvkntq

Wti tu lucrul acesta?Orice cuvknt al lui Dumnezeu este ’ncercat.El este un scut pentru cei ce se ’ncred ’n El.N-adquga nimic la cuvintele Lui,ca sq nu te pedepseascq,wi sq fii gqsit mincinos> (Prov. 30:4-6)

<Destul> wi <prea destul>

Cititorul capitolului 30 va observa cq lucrurile folosite ca ilustrayii pen-tru susyinerea anumitor principii abstracte merg ’n grupe de <patru.> Aceste grupe sunt introduse de expresia: <trei lucruri, ba patru ...> O ‘ntklnim ‘n versetele 15, 18, 21 wi 24. Ea este un <idiom> al limbii ebraice care poate fi tradus ‘n semnificayie prin: <destul wi mai mult deckt destul>, <cu mqsurq wi chiar peste mqsurq de mult>, <ckt trebuie wi chiar mai mult deckt trebuie>, <mult wi chiar prea mult>.

Aceiawi expresie este folositq wi ’n cartea profetului Amos 1:3. Expresia pentru trei ..., ba pentru patru ...> <Pentru trei nelegiuiri ale Gazei, ba pen-tru patru, ...> Nelegiuirile amintite nu sunt ’ntotdeauna patru, cqci expresia nu are neapqrat valoare numericq, ci foryq declamatorie. Este ca wi cum Dumnezeu ar spune: <Cu trei nelegiuiri, ayi umplut mqsura rqbdqrii mele; acum, cu cea de a patra faceyi sq dea paharul pe dinafarq.>

Cine va cquta sq identifice Amos 1:3 text patru nelegiuiri nu va putea. De fapt se vorbewte numai despre una: <Pentru cq au treierat Galaadul cu treierqtoare de fier.>

Aceiawi nepotrivire <matematicq> poate fi observatq wi ‘n cazul celorlalte verdicte proclamate de profetul Amos ‘mpotriva Tirului (Amos 1:9), Edo-mului (Amos 1:11), Amonului (Amos 1:13), Moabului (Amos 2:1), Iudei (Amos 2:4) wi Israelului (Amos 2:6).

Folosirea acestui <idiom> ebraic ’n capitolul 30 din cartea Proverbelor ne avertizeazq asupra intensitqyii de mesaj conyinut ’n text.

"mpotriva lqcomieiIatq o definiyie a lqcomiei: <La puyine trebuinye, tot mai multe wi mai

mari dorinye.> Ca sq militeze ’mpotriva ei, Agur ne dq o zicqtoare wi patru ilustrayii nedorite:

<Lipitoarea are douq fete: <Dq! DQ!>Trei lucruri sunt nesqyioase,patru lucruri nu zic niciodatq: <Destul!>wi anume: Locuinya moryilor, femeia stearpq, pqmkntul, care nu este sqtul de apq,wi focul, care nu zice niciodatq: <Destul!> (Prov. 30:15-16).

178


Lqcomia este asemqnatq deci cu: moartea, prostituyia, seceta wi incen-diul! Pentru avere, omul se lipsewte de plqcerile vieyii, se prostitueazq moral, trqiewte ’ntr-o continuq wi nepotolitq arwiyq wi arde cu o pasiune care-l consumq lquntric. Ce dewertqciune!

Dacq ai putea auzi povewtile spuse de banii care-yi trec prin mknq, n-ai mai vrea sq te atingi de ei! Ckyi indivizi care wi-au vkndut trupul wi sufletul pentru ei! De ckte ori au fost folosiyi pentru crime, pentru beyie, pentru prostituyie, pentru mitq wi pentru arme de rqzboi! Banii sunt pqtayi cu lacrimi wi cu sknge. Nicio bquturq alcoolicq nu ‘mbatq awa de repede wi awa de degradant ca ei!

"mpotriva desmqyului Existq urmqri wi consecinye. Orice abatere de la standardul divin se

plqtewte. Chiar dacq nu ’nyelegem noi cum, chiar dacq nu pricepem noi de ce, Dumnezeu are evidenya tuturor faptelor noastre wi fiecare ’wi va trage ponoasele.

<Trei lucruri sunt mai presus de puterile mele, wi chiar patru pe care nu le pot pricepe:urma vulturului pe cer,urma warpelui pe stkncq,urma corqbiei ’n mijlocul mqrii,wi urma omului la o fatq.Tot awa este wi calea femeii preacurve:ea mqnkncq wi se wterge la gurq,wi apoi zice: <N-am fqcut nimic rqu> (Prov. 30:18-20).

Probabil cq acest pasaj este unul dintre cele mai greu de ’nyeles. Awa este wi cu viaya noastrq. Cunoawtem ’n parte wi mulyi ne pot ’nwela cu uwu-rinyq. Dar pe Dumnezeu nu-L poate ’nwela nimeni. El wtie urma vulturului pe cer, urma warpelui pe stkncq, urma corqbiei ’n mijlocul mqrii wi tot El wtie ceea ce nu wtim noi, imoralitatea tainicq wi vinovatq a celor care cred cq pot scqpa nepedepsiyi. Sqrmani ’nwelqtori de sine!

"mpotriva neorknduielilor socialeExistq limite peste care revolta popularq este inevitabilq. Fiecare din

cele patru scenarii care urmeazq s-au ’ntkmplat ’n istoria lumii wi au dus la tulburqri sociale:

<Trei lucruri fac sq se rqscoale o yarq,wi patru lucruri nu le poate suferi:un rob, care a ’nceput sq ’mpqrqyeascq,un nebun, care are pkine din belwug,o femeie dispreyuitq care se mqritq,

179


wi o roabq care mowtenewte pe stqpknq-sa> (Prov. 30:21-23).

Cartea Proverbelor ne vorbewte wi despre alte cauze care produc tul-burqri sociale.

1. Lipsa unui om chibzuit wi apariyia tendinyelor centrifuge:

<Cknd este rqscoalq ’ntr-o yarq, sunt mulyi capi,dar cu un om priceput wi ’ncercat, domnia dqinuiewte> (Prov. 28:2).

2. Apariyia unui conducqtor lacom ’ntr-o yarq sqracq:

<Un om sqrac care apasq pe cei obijduiyi,este ca o rupere de nori care aduce lipsq de pkine> (Prov. 28:3).

<Ca un leu care rqgnewte wi ca un urs f lqmknd,awa este cel rqu care stqpknewte peste un popor sqrac> (Prov. 28:15).

3. Tirania unor dictatori rqi:

<Cknd biruiesc cei neprihqniyi, este o mare slavq,dar cknd se ’nalyq cei rqi, fiecare se ascunde> (Prov. 28:12).

4. Pqlqvrqgeala politicienilor uwuratici

<Cei uwuratici aprind focul ’n cetate,dar ’nyelepyii potolesc mknia> (Prov. 29:8).

Tulburqrile wi tulburqtorii trec wi sunt risipiyi ca pleava. Cei ce fac voia Domnului rqmkn ’n veac:

<Cknd se ’nmulyesc cei rqi, se ’nmulyewte wi pqcatul,dar cei buni le vor vedea cqderea> (Prov. 29:16).

<Calea oamenilor fqrq prihanq este sq se fereascq de rqu;acela ’wi pqzewte suf letul, care vegheazq asupra cqii sale> (Prov. 16:17).

Patru principii pentru progresPrevedere, unitate, solidaritate, smerenie. iatq patru principii care pot

aduce progresul ’n viaya comunitqyii umane. De unde sq le ’nvqyqm?De la furnici, de la woarecii de munte, de la lqcuste wi de la pqianjeni.

Lucrurile mari le putem ‘nvqya wi de la animale mici, cqci adevqrurile mari pot fi scrise uneori wi cu litere foarte mici.

Lecyii din cartea creayieiDe fapt, Dumnezeu a ‘nscris ‘nyelepciunea Sa ‘n felul ‘n care a fqcut

lucrurile care ne ‘nconjoarq. Wtiyi cq Pavel a spus ‘n Rom. 1: 19 cq < ... ceea ce se poate cunoawte despre Dumnezeu, ... ‘nsuwirile nevqzute ale Lui, puterea Lui vewnicq wi dumnezeirea Lui, se vqd lqmurit, de la facerea lumii, cknd te uiyi cu bqgare de seamq la ele ‘n lucrurile fqcute de El>.

180


A te uita cu bqgare de seamq ‘nseamnq a face wtiinyq. Din acest unghi de vedere, orice cercetare wtiinyificq este un studiu ‘n teologie, cqci el ne descopere lucruri despre Dumnezeu ‘nsuwi.

Acest lucru ‘l vedem cel mai bine ‘n cartea Iov. Patriarhul avea o pro-blemq teologicq, Dumnezeu ‘i rqspunde ‘nsq dkndu-i lecyii de zoologie. “n capitolele 38-41 al cqryii lui Iov, Dumnezeu ‘i vorbewte patriarhului perplex despre ckte ‘n lunq wi ‘n stele wi despre tainele de ‘nyelepciune ascunse ‘n felul de viayq al animalelor:

<Wtii tu cknd ‘wi fac caprele sqlbatice puii? ...Cine a lqsat slobod mqgarul sqlbatic? ...> etc.

Existq o ’nyelepciune instinctivq awezatq de Creator ’n creayie. Ani-malele nu au inteligenyq, ’n sensul ’n care aceasta este dqruitq omului. Totuwi, ele fac anumite lucruri <din instinct> wi dovedesc o inteligenyq awezatq ’n ele de Dumnezeu. Excepyiile de la regulq, citate de Agur ’n cazul celor patru animale mici de la care putem ’nvqya lucruri mari sunt wi ele dovada intervenyiei lui Dumnezeu ’n creayie. Ceea ce fac ele nu se poate justifica prin <experienyq> sau prin evoluyie, ci pe o <programare> directq din partea Creatorului.

De exemplu, pasajul ‘n care Dumnezeu ne vorbewte despre <vitejia> calului (Iov 39:19-25) subliniazq <neobiwnuita lipsq a instinctului de con-servare> pe care o manifestq acest animal ‘n timpul rqzboaielor. Dumnezeu a ‘nscris ‘n cal caracteristici unice, care l-au transformat ‘n <tanc de luptq> pentru rqzboinici! Ce s-ar ’ntkmpla dacq am ’ncerca sq ’nhqmqm ’n locul lui zebra sau struyul?!

Ne ’ntklnim iarqwi cu o serie de <patru>, ceea ce ’nseamnq cq lecyiile din viaya acestor patru animale mici sunt coplewitoare.

A. Lecyia furnicii

<Furnicile, care nu sunt un popor tare, dar ‘wi pregqtesc hrana vara> (Pov. 30:25).

Aw numi aceastq lecyie <‘nyelepciunea prevederii>. La Fontaine a popularizat aceastq ‘nyelepciune a fur-nicii ‘n fabula <Greierele wi furnica.>

Dacq este adevqrat cq ‘n lume supravieyuiesc cei tari, furnica face excepyie de la aceastq regulq. Ea nu supravieyuiewte datoritq tqriei, ci datoritq strategiei.

Tendinya fireascq este sq consumi ckt ai wi sq nu te gkndewti la viitor. Vorbind despre felul nostru de a fi, un prieten mi-a mqrturisit: <Daniel, eu am descoperit ckt cheltuiewte fiecare.> <Ckt?>, l-am ’ntrebat eu curios. <Fiecare cheltuiewte atkta ckt are!> Mi-a replicat el. <Ba, ‘ncq unii dintre noi mai cheltuim wi pe datorie.>

181


Domnul Isus a lqudat trqsqtura <prevederii> chiar wi atunci cknd ea se manifestq la un <ispravnic necredincios.> <Fiii lumii acesteia sunt mai ‘nyelepyi deckt fiii luminii> cknd este vorba despre prevedere.

A wti sq-yi pregqtewti viitorul este o dovadq de ‘nyelepciune. A putea privi ‘n viitor ‘nseamnq a nu suferi de miopie spiritualq, iar cine wtie sq-wi pregqteascq ‘ncq de pe pqmknt destinul vewnic este cel mai ‘nyelept dintre oameni. Cel ce se ‘ngrijewte doar de viaya aceasta, dar nu se pregqtewte pen-tru vewnicie, s-ar putea sq treacq drept om dewtept acum, dar va fi un nebun ‘n vewnicie. La o analizq atentq, singurul lucru pe care-l poate cu adevqrat ckwtiga cineva ‘nainte de moarte este ... cerul.

B. Lecyia woarecilor de munte

<Woarecii de munte, care nu sunt un popor puternic, dar ‘wi aweazq locuinya ‘n stknci> (Prov. 30:26).

Aw numi aceastq lecyie <‘nyelepciunea asocierii>. Tendinya fireascq a tuturor este sq ne lqsqm pradq comoditqyii, sq stqm acolo unde ne este totul la ‘ndemknq. Awezqrile umane s-au fqcut pe lkngq ape wi, pe ckt posibil ‘n zone de ckmpie. Ce

putem ‘nvqya ‘nsq de la woarecii de munte? “n loc sq stea ‘n vale, lkngq apq wi aproape de lanurile de cereale, woarecii de munte au ales sq se alieze cu muntele. Duwmanii lor naturali i-ar putea gqsi wi distruge uwor dacq wi-ar fi fqcut locuinya ‘n ckmpie. Alegknd sq se aweze <‘n stknci>, woarecii sqlbatici s-au aliat cu puterea munyilor wi au supravieyuit primejdiilor.

Omul slab ar trebui sq wtie wi el cq <prietenia cu Dumnezeu> este un izvor de scqpare ‘n ceas de primejdie.

C. Lecyia lqcustelor

<Lqcustele n-au ‘mpqrat wi totuwi pornesc toate ‘n cete> (Prov. 30:27).

Aceasta este lecyia <solidaritqyii>. Prin natura sa, lqcusta este una dintre cele mai lacome vieyuitoare. Ea trebuie sq consume zilnic de ckteva ori greutatea propriului ei corp. “nzestratq cu niwte fqlci mari wi puternice,

lqcusta lacomq este teroarea culturilor agricole. Egoismul wi formidabila ei poftq de mkncare ar trebui sq o facq pe lqcustq sq se fereascq de concurenya suratelor ei wi sq caute singurqtatea. Ea ar putea zice: <Am sq mq ascund de suratele mele ca sq nu-mi fure mkncarea wi mq voi duce sq colind grqdinile singurq.> Ce s-ar ‘ntkmpla ‘nsq dacq ar face-o? Fermierul din ckmpie ar putea sq iasq ‘n ckmp wi cu o singurq loviturq sq o distrugq: Pleosc!

182


Dintr-un instinct lquntric tainic, lqcustele, <fqrq un ‘mpqrat>, pornesc toate ‘n cete wi dau nqvala ‘n nori uriawi peste ogoarele oamenilor. Num-qrul lor extraordinar le fac teroarea culturilor. Fermierii fug neputinciowi dinaintea lor. Solidaritatea lqcustelor le face de temut. Mulyimea lor ‘ntunecq cerul. Cknd se ridicq dintr-un loc, ‘n urma lor rqmkn ckmpiile parcq arse de foc wi copacii descojiyi de scoaryq.

Oamenii ar trebui sq wtie cq <unde-i unu nu-i putere.> Am putea ‘nvqya wi noi din solidaritatea acestor mici vieyuitoare.

D. Lecyia pqianjenului

<Pqianjenul ‘l poyi prinde cu mkinile wi se gqsewte totuwi ‘n casele ‘mpqrayilor> (Prov. 30:28).

Aceasta este lecyia <smereniei care ‘nalyq>. V-ayi gkn-dit vreodatq cq, dewi nu este simpatizat de nimeni, pqian-jenul reuwewte sq pqtrundq peste tot, chiar wi ‘n casele ‘mpqrayilor?. Care este secretul lui?

Total lipsit de apqrare wi ‘n nici un fel ‘mpodobit ca sq ne placq, urktul pqianjen trqiewte unde nici nu te awtepyi. Este ‘n casa ta, ‘n casa mea wi chiar ‘n casele ‘mpqrayilor. Nici o altq vieyuitoare nu se poate lquda cu o awa performanyq. Cum de reuwewte?

Aw putea numi comportamentul squ <o smerenie inconwtientq wi nepre-meditatq.> Dumnezeu l-a fqcut awa!

Mai ‘ntki, el n-are glas! Se spune cq fiecare pasqre pe limba ei piere! Chiar wi yknyarul ar scqpa mai uwor dacq n-ar face atkta gqlqgie!

Alte lecyii de zoologie“nyelepciunea ‘nscrisq de Dumnezeu ‘n animalele necuvkntqtoare tre-

buie sq ne vorbeascq fiecqruia dintre noi. V-ayi gkndit vreodatq la ironia cu care a ales Dumnezeu sq vorbeascq ’n anumite cazuri unora dintre sluji-torii Sqi prin animale alese ‘nadins?

Ce ziceyi de ‘ncqpqyknatul Balaam, care, dewi a aflat cq Dumnezeu nu vrea sq-l lase sq se ducq la Balac, a insistat pofticios dupq <plata fqrqde-legii>? Dumnezeu a ales sq-i vorbeascq printr-o ... mqgqriyq! Ori mqgarul este proverbialul exponent al ... ‘ncqpqyknqrii!

Ce ziceyi de neascultqtorul Iona, care dorea sq fugq departe de faya Domnului? Dumnezeu i-a trimis un pewte care l-a coborkt <pknq la temeli-ile munyilor.> Acolo, profetul a gustat din propria lui nebunie wi s-a ’ngrozit:

<"n strkmtorarea mea, am chemat pe Domnul, wi m-a ascultat; din mijlocul locuinyei moryilor am strigat,

183


wi mi-ai auzit glasul.Wi totuwi, mq aruncasei ’n adknc, ’n inima mqrii,wi rkurile de apq mq ’nconjuraserq;toate valurile wi toate talazurile tale au trecut peste mine.Ziceam: <Sunt lepqdat dinaintea ochilor tqi!Dar iarqwi voi vedea Templul Tqu cel sfknt.>Apele m-au acoperit, pknq aproape sq-mi ia viaya,adkncul m-a ’nvqluit,papura s-a ’mpletit ’n jurul capului meu.M-am pogorkt pknq la temeliile munyilor,zqvoarele pqmkntului mq ’ncuiau pe vecie> (Iona 2:2-6).

Ce spuneyi de fricosul Ilie, cqruia, ca sq-l asigure de puterea protecyiei divine, Dumnezeu i-a trimis carne prin ... corbi! Este wtiut cq aceste pqsqri sunt cele mai rapace carnivore! Mesajul sugerat de Dumnezeu a fost: <Nu te teme! Chiar wi pe cel mai crud ’mpqrat al lui Israel ’l pot face sq slujeascq planurilor mele!>

Sau ce ziceyi de yanyowul apostol Petru? Nu este oare sugestiv cq Dumnezeu a ales sq-l trezeascq la realitate prin ckntecul unui ... cocow?

"MPOTRIVA MKNDRIEIProbabil cq aceasta este cea mai hazlie serie de patru. Ea li se adreseazq

celor ce n-au astkmpqr wi vor cu tot dinadinsul sq fie <’n fayq.> Sfatul ’nyelepciunii este <stai la locul tqu! Dacq ai valoare vei iewi de la sine la suprafayq. Dacq nu, evitq sq fi ’nfumurat wi caraghios.>

<Dacq mkndria te ’mpinge la fapte de nebunie,wi dacq ai gknduri rele,pune mkna la gurq:cqci baterea laptelui dq smkntknq, scqrpinarea nasului dq sknge,wi stoarcerea mkniei dq certuri> (Prov. 30:32-33).

Ca sq ilustreze ckt de caraghios este cel fqrq merite, dar cu ambiyie, Agur alege trei ilustrayii din lumea animalelor. Selecyia lui este subtilq wi dovedewte o adkncq cunoawtere. Ironia este muwcqtoare wi mesajul este uwor de identificat:

Trei fiinye au o yinutq frumoasq, wi patru au mers mqrey:leul, viteazul dobitoacelor,care nu se dq ’napoi dinaintea nimqnui,calul ’nchingat gata, wi yapul;wi ’mpqratul, cqruia nimeni nu-i poate sta ’mpotrivq> (Prov. 30:29-31).

184


.

Este evident cq avem de-a face cu trei <lideri ’ndreptqyiyi> (leul, calul gata de bqtqlie wi ’mpqratul). Cel de al patrulea, yapul este un <impostor obraznic.> Fqrq nici un merit deosebit, el mimeazq semeyia. Pe ce bazq se fudulewte el? N-a fqcut nici o ispravq. Este nestatornic wi jegos. Ba mai wi miroase ... urkt!

"ntr-o carte ’n care Domnul Isus ’wi aseamqnq urmawii cu oile, ckt de sugestiv este sq-l gqsim drept impostor pe ... cqpetenia caprelor! Ce multe tulburqri a produs el ’n adunqrile noastre!

185


186

17.

"NYELEPCIUNEA CARACTERULUI

Importanya caracteruluiFqrq nici o ’ndoialq, scopul lui Dumnezeu cu noi este sq ne <repare>

prin nawterea din nou wi prin asemqnarea cu Isus Christos, Fiul Squ wi fratele nostru mai mare, Cel ’n care Dumnezeu ’wi gqsewte <toatq plqcerea.>

Cartea Proverbelor este o pledoarie pentru caracter.

Caracterul ne determinq acyiunileCkndva, un scorpion a rugat o broascq yestoasq sq-l ducq de pe un mal

pe altul. <Wi dacq ai sq mq ‘nyepi> i-a replicat broasca. <N- am sq te ‘nyep>, a rqspuns scorpionul, <cq asta ar ‘nsemna sq mori, ne-am scufunda amkndoi wi asta n-ar avea nici o logicq>. La mijlocul rkului, scorpionul a ‘nyepat sqr-mana broascq. “n timp ce murea trqgkndu-l wi pe el la fund, ea a mai apu-cat sq-l mai ‘ntrebe: <De ce-ai fqcut-o? Care-i logica?> <N-are nimic de a face cu logica>, i-a rqspuns sufockndu-se scorpionul. <Qsta-i felul meu de a fi wi n-am ce-i face>.

<Sufletul celui rqu dorewte rqul,semenul lui n-are nici o trecere ’naintea lui> (Prov. 21:10).

<Un martor credincios nu minte,dar un martor mincinos spune minciuni> (Prov. 13:5).

Semnificayia caracteruluiRedqm mai jos un material scris de Petru Popovici ’n introducerea la

cartea sa <Formarea caracterului>:

187

"nyelepciunea caracterului

<La originea cuvkntului <caracter> este semnul sau <litera> fqcutq ‘n piatrq sau metal cu dalta sau priboiul gravorului. Caracterul nu se stergea, ci rqmknea uneori peste veacuri. Awa ceva este wi la om. Caracterul este o <‘nscriere> ‘n lquntrul lui, care rqmkne wi ‘i direcyioneazq gkndurile, gus-turile, nqzuinyele, acyiunile wi ‘ntregul lui comportament.>

<Biblia nu dq definiyii, ci prezintq caractere wi face referiri la caracter, numindu-l <omul dinlquntru.> Omul din afarq reprezintq persoana; omul dinlquntru reprezintq personalitatea. Omul de afarq ‘mbqtrknewte, omul dinlquntru nu ‘mbqtrknewte, nu este supus entropiei (2 Cor. 4:16).>

<Personalitatea are adevqrata valoare <Comoara aceasta o purtqm ‘n niwte vase de lut> (2 Cor. 4:7). Nu vasul de lut are valoare, ci comoara din vas. Unii cautq sq ‘mpodobeascq vasul de lut, omul de afarq, dar apostolul Petru a scris: <Podoaba voastrq sq nu fie podoaba de afarq, care stq ‘n ‘mpletitura pqrului, ‘n purtarea de scule de aur sau ‘n ‘mbrqcarea hainelor, ci sq fie omul ascuns al inimii, ‘n curqyia nepieritoare a unui duh blknd wi liniwtit, care este de mare prey ‘naintea lui Dumnezeu> (1 Petru 3:3,4). Wi aici se aratq cq valoarea cea mare nu o are omul de afarq, ci omul din lqun-tru. O persoanq poate avea o fayq frumoasq, dar dacq nu are caracter, nu are valoare. Frumuseyea de afarq nu este mai adkncq deckt pielea wi e atkt de trecqtoare! Frumuseyea lquntricq este cea care fericewte viaya wi care are valoare wi ‘naintea lui Dumnezeu wi ‘naintea oamenilor. Ce valoare are o fatq frumoasq la fayq, dacq e lipsitq de caracter, e uwuraticq?>

<Caracterul trebuie format, dezvoltat. Tim LaHa]e a scris: <Caracterul nu se nawte odatq cu persoana. El se formeazq prin dragostea wi grija pqrin-yilor. Este datoria lor sq instileze ‘n inima copiilor principiile pe care Dumnezeu le-a instilat ‘nlquntrul lor.>

<Vrknd sq arate importanya preocupqrilor pentru caracter, Ioan Gurq de Aur a scris: <Mai presus de orice pictor, mai presus de orice sculptor sau orice alt artist, eu ‘l preyuiesc pe cel ce este dibaci ‘n arta formqrii sufletului copiilor.>

<Distinsul predicator S.D. Gordon a scris: <Instruirea unui copil este cea mai ‘naltq, cea mai sfkntq wi cea mai fascinantq ocupayie.>

<Cu mult ‘nainte de Christos, oamenii ‘nyelepyi au dat o foarte mare importanyq cunoawterii de sine. Pittacus din Mitilene (652-569 ‘.Ch) consi-derat unul din cei wapte ‘nyelepyi ai lumii antice, avea dictonul: <Cunoawte-te pe tine ‘nsuyi>, care a fost sqpat cu litere de aur ‘n templul lui Apolo din Delfi. Acest principiu a fost preluat mai tkrziu de Socrate, ca principiu de bazq al filosofiei. Acest Socrate a spus: <caracterul omului este ca umbra ce ‘l ‘nsoyewte pretutindeni; ckteodatq merge ‘napoia lui, altqdatq merge ‘naintea lui; uneori e mai lungq, alteori e mai scurtq.>

<Caracterul ne dq adevqrata identitate. De aceea trebuie sq acordqm o mare atenyie formqrii lui. Stanle] C. Bald[in a scris: <“ntrebqm ce ar trebui sq facem, nu ce ar trebui sq fim. “ntrebqm cum am putea schimba mediul ‘nconjurqtor, dar nu cum am putea schimba caracterul nostru. Ceea ce

188


suntem are valoare, de aceea trebuie sq ne formqm un caracter bun.> Johann Amos Comenius a scris: <Omul trebuie format ca sq devinq om.> Omul se nawte cu un mare potenyial de atitudini, dar trebuie format, altfel crewte deformat. Trebuie sq veghem asupra formqrii caracterului nostru.>

<Caracterul este o carte de vizitq, nescrisq pe hkrtie, dar sqpatq ‘n adkncul fiinyei, care te prezintq oriunde, oricknd wi oricui. El se exprimq prin felul ‘n care te ‘mbraci, cum te comporyi ‘n familie, ‘n bisericq, ‘n societate, prin felul ‘n care conduci bicicleta, cqruya sau mawina; prin felul ‘n care ‘yi alegi prietenii. Nu uita vorba din bqtrkni: <Pqsqrile de aceleawi pene zboarq ‘mpreunq> sau <Spune-mi cu cine te ‘mprietenewti, ca sq-yi spun cine ewti.> Toate adeveresc, fqrq grai, ce fel de caracter ai tu. Faptul cq ‘yi yi cuvkntul sau yi-l calci, cq ewti punctual sau vewnic ‘ntkrziat, cq ewti ordonat sau dezordonat, cq privewti lucrurile de fond sau doar pe cele de suprafayq, cq iubewti curqyia sau cq te complaci ‘n murdqrie, cq ewti aprins sau blknd, cq ewti certqrey sau pawnic, cq ewti mkndru sau smerit, cq te bucuri de lucrurile uwuratice sau de cele serioase, toate acestea, absolut toate, spun ce fel de caracter ai. Nu putem sq ni-l ascundem. Toate vor-bele, toate miwcqrile, toate faptele noastre ne trqdeazq. Ele spun ‘n gura mare ce fel de caracter avem.>

<Caracterul este o foryq superioarq care ‘yi ‘nlesnewte succesul ‘n acyi-une. Wi aceasta fqrq prea mare efort din partea ta. Dacq tu te preocupi de caracter, el va rezolva o serie ‘ntreagq de lucruri. Cuvkntul tqu, chiar wi cu greweli de exprimare, va avea efect asupra celor ce te ascultq. Ei nu se vor opri la greweli, ci vor avea ‘n vedere scopul pe care-l urmqrewti. Benjamin Fran\lin, care a urcat de la treapta de om de rknd la aceea de wef al statu-lui, wi-a atribuit succesul squ nu atkt de mult talentelor sale sau puterii ‘n vorbire, cqci a fost slab ‘n aceste privinye, ci integritqyii caracterului squ: <Acesta a fqcut sq am greutate ‘n faya concetqyenilor mei. Am fost un vor-bitor slab, nu am fost niciodatq elocvent. Eram supus multor ezitqri ‘n alegerea cuvintelor wi n-am fost mereu corect ‘n limbajul meu; totuwi mi-am atins scopul.>

<Caracterul ajunge sq fie cunoscut pknq la mari depqrtqri wi ‘yi asigurq o protecyie mai bunq deckt ‘mbrqcqmintea de zale a cavalerilor de altqdatq sau deckt paza multor gardieni. E ceva divin ‘n aceastq protecyie. Se istorisewte descpre Michel de Montaigne (1533-1592), eseist wi moralist francez, cq, ‘n tipul rqzboaielor, el a fost singurul om din toatq nayiunea francezq care nu-wi avea poryile castelului barate wi pqzite de o gardq. Car-acterul lui era o foryq mai mare deckt un regient de cavalerie. “l pqzea felul lui de a se impune atkt prietenilor, ckt wi duwmanilor sqi.>

<Caracterul este o invincibilq foryq lquntricq. Duwmani ‘yi pot rqpi bunurile, ‘yi pot rqpi drepturile, libertatea, te pot ‘mbrqca ‘n zdrenye sau ‘n straie de batjocurq cu diavoli zugrqviyi pe ele, ca pe vremea inchiziyiei, dar cu atkt va strqluci mai mult caracterul omului dinlquntru; ei pot, prin bqtqi sq-yi striveascq trupul, dar nu-yi pot strivi caracterul. El este invincibil.

189


Iatq o ilustrayie a acestor adevqruri printr-un caz din istorie. Bernard de Palis] a fost olarul care a redescoperit secretul egiptenilor de a pune un strat de smaly pe oalele de pqmknt. El a fost un simplu olar deci, dar, datoritq smalyului, a ajuns celebru, iar renumele squ i-a atras prietenia rege-lui Henric al III-lea al Franyei. Acest Palis] era ‘nsq crewtin <hughenot> (reformat). Regele l-a ocrotit pentro o vreme de prigoana Inchiziyiei. Dupq o vreme ‘nsq, cu toatq mila regalq, Henr] i-a spus cq se vede foryat de ‘mprejurqri sq-l dea pe mkna persecutorilor lui. Iatq cum a rqspuns Palis]: <Sire, adeseori mi-ai spus cq yi-este milq de mine. Astqzi trebuie sq-yi spun cq mie mi-e milq de alteyea voastrq. Un rege ca tine a trebuit sq spui cq ewti foryat. Astfel de cuvinte nu sunt potrivite pentru gura unui rege wi eu ‘yi spun, ‘n cuvinte regewti, cq nici dinastia Guise, nici tot poporul tqu, nici tu ‘nsuyi nu vei fi ‘n stare sq foryezi pe un biet olar sq-wi plece genunchiul ‘n faya statuilor tale de sfinyi.> Caracterul lui Palis] nu a putut fi ‘nfrknt. El a murit moarte de martir. Caracterul dq statornicie ‘n crez, indiferent de situ-ayiile prin care trebuie sq treci. “n lumea credinyei de azi wi ‘n necazurile care vor urma, e nevoie de credinciowi cu caracter de oyel. Numai acewtia vor fi mai mult deckt biruitori. O, Doamne, fq ca ‘n generayia tknqrq sq fie mulyi oameni cu un awa caracter! >

Aceste cuvinte scrise de Petru Popovici dau pe fayq wi scopul cu care am scris aceastq carte.

Oamenii s-au ’ndepqrtat astqzi foarte mult de Dumnezeu. Separarea de izvorul vieyii i-a fqcut sq trqiascq vieyi caricaturale, schimonosite de lepra pqcatului wi ruinate sub dqrkmqturile unei societqyi care se prqbuwewte ckte puyin ’n fiecare zi.

Este nevoie iar sq repetqm lucrurile fundamentale.Trebuie sq spunem cq existq bine wi cq existq rqu:

<Cine se gkndewte sq facq rqu,se cheamq un om plin de rqutate> (Prov. 24:8).

<"n adevqr cei ce gkndesc rqul se rqtqcesc,dar cei ce gkndesc binele lucreazq cu bunqtate wi credinciowie> (Prov. 14:22).

Trebuie sq spunem cq distincyia dintre bine wi rqu nu este datq de bunul nostru plac, ci de conformarea cu standardul divin vewnic.

Existq un <mod de funcyionare> ’nscris ’n fiinya noastrq prin creayie wi orice abatere de la el ne ruineazq:

<Gkndurile celor neprihqniyi nu sunt deckt dreptate,dar sfaturile celor rqi nu sunt deckt ’nwelqciune.Cuvintele celor rqi sunt niwte curse ca sq verse sknge,dar gura celor fqrq prihanq ’i izbqvewte.Cei rqi sunt rqsturnayi, wi nu mai sunt,dar casa celor neprihqniyi rqmkne ’n picioare!> (Prov. 12:5-7).

190


Trebuie sq spunem cq cine face rqul se autopedepsewte, con-damnkndu-se singur la o existenyq de chin:

<Cel cu inima prefqcutq nu gqsewte fericirea,wi cel cu limba stricatq cade ’n nenorocire> (Prov. 17:20).

<Dorinya celor neprihqniyi este numai bine;dar awteptarea celor rqi este numai mknie> (Prov. 11:23).

<Cine urmqrewte binele, ’wi ckwtigq bunqvoinyq,dar cine urmqrewte rqul este atins de el> (Prov. 11:27).

<Spini wi curse sunt pe calea omului stricat;cel ce-wi pqzewte suf letul se depqrteazq de ele> (Prov. 22:5).

<Omul chibzuit vede rqul wi se ascunde,dar prowtii merg spre el wi sunt pedepsiyi> (Prov. 27:12).

Trebuie sq spunem cq existq o judecatq wi cq de multe ori ea ’ncepe ’ncq de pe acest pqmknt, cu pedepse inevitabile:

<Pe capul celui neprihqnit sunt binecuvkntqri,dar gura celor rqi ascunde silnicie> (Prov. 10:6).

<Un om este preyuit dupq mqsura priceperii lui,dar cel cu inima stricatq este dispreyuit> (Prov. 12:8).

O minte sqnqtoasq ckwtigq bunqvoinyq,dar calea celor stricayi este pietroasq> (Prov. 13:15).

<Cine umblq fqrq prihanq, umblq fqrq teamq,dar cine apucq pe cqi strkmbe se dq singur de gol> (Prov. 10:9).

<Neprihqnirea oamenilor cinstiyi ’i ckrmuiewte fqrq teamq,dar vicleniile celor stricayi le aduc pieirea> (Prov. 11:3).

<Nenorocirea urmqrewte pe cei ce pqcqtuiesc,dar cei neprihqniyi vor fi rqsplqtiyi cu fericire.Omul de bine lasq mowtenitori pe copiii copiilor sqi,dar bogqyiile pqcqtosului sunt pqstrate pentru cel neprihqnit.Ogorul pe care-l desyelenewte sqracul dq o hranq ’mbelwugatq,dar mulyi pier din pricina nedreptqyii lor> (Prov. 13:21-23).

<Cel neprihqnit mqnkncq pknq se saturq,dar pkntecele celor rqi duce lipsq> (Prov. 13:25).

<Casa celor rqi va fi nimicitq, dar cortul celor fqrq prihanq va ’nf lori> (Prov. 14:11).

<Nu te mknia din pricina celor ce fac rqu,wi nu pizmui pe cei rqi!cqci cel rqu n-are nici un viitor, wi lumina celor rqi se stinge> (Prov. 24:19-20).

<Omul care se abate de la calea ’nyelepciunii,

191


se va odihni ’n adunarea celor moryi> (Prov. 21:16).

<Cel rqu fuge fqrq sq fie urmqrit,dar cel neprihqnit ’ndrqznewte ca un leu tknqr> (Prov. 28:1).

<Cine rqtqcewte pe oamenii fqrq prihanq pe calea cea rea,cade ’n groapa pe care au sqpat-o,dar oamenii fqrq prihanq mowtenesc fericirea> (Prov. 28:10).

Trebuie sq spunem cq judecata de pe pqmknt este doar anticiparea unei judecqyi mult mai crunte, judecata vewnicq:

<Cine samqnq nelegiuire, nelegiuire va secera,wi nuiaua nelegiuirii lui este gata> (Prov. 22:8).

<Un om al cqrui cuget este ’ncqrcat cu skngele altuiafuge pknq la groapq; nimeni sq nu-l opreascq> (Prov. 28:17).

Trebuie sq spunem cq suntem chemayi ’napoi la o viayq de ascultare de Dumnezeu:

<"nvqyqtura ’nyeleptului este un izvor de viayq,ca sq abatq pe om din cursele moryii> (Prov. 13:14).

<Ascultayi, cqci am lucruri mari de spus,wi buzele mi se deschid ca sq ’nveye pe alyii ce este drept.cqci gura mea vestewte adevqrul,wi buzele mele urqsc mincuina!Toate cuvintele gurii mele sunt drepte,n-au nimic neadevqrat, nici sucit ’n ele.Toate sunt lqmurite pentru cel priceput,wi drepte pentru cei ce au gqsit wtiinya.primiyi mai degrabq ’nvqyqturile mele deckt argintul,wi mai degrabq wtiinya deckt aurul scump.cqci ’nyelepciunea preyuiewte mai mult deckt mqrgqritarele,wi nici un lucru de prey nu se poate asemui cu ea> (Prov. 8:6-11).

Trebuie sq spunem cq cine nu ascultq chemarea lui Dumnezeu wi nu vine <acasq> la Domnul, se pedepsewte singur wi se condamnq la eterne suferinye:

<Cine iubewte certarea, iubewte wtiinya;dar cine urqwte mustrarea, este prost> (Prov. 12:1).

<"mplinirea unei dorinye este dulce suf letului,dar celor nebuni le este urkt sq se lase de rqu> (Prov. 13:19).

Trebuie sq spunem cq, din dragoste, Dumnezeu ne vrea ’napoi wi cq este pregqtit sq ne ofere ’nyelepciunea Sa pentru trqirea unei vieyi care sq ne redea fericirea. Cartea Proverbelor ne este datq ca sq mergem pe cqile ’nyelepciunii:

<Cqile ei sunt niwte cqi plqcute,

192


wi toatq cqrqrile ei sunt niwte cqrqri pawnice.Ea este un pom de viayq pentru cel ce o apucq,wi cei ce o au sunt fericiyi.Prin ’nyelepciune a ’ntemeiat Domnul pqmkntul,wi prin pricepere a ’ntqrit El cerurile;prin wtiinya Lui s-au deschis Adkncurile,wi strecoarq norii roua.Fiule, sq nu se depqrteze ’nvqyaturile acestea de ochii tqi:pqstreazq ’nyelepciunea wi chibzuinya!Cqci ele vor fi viaya suf letului tqu,wi podoaba gktului tqu.Atunci vei merge cu ’ncredere pe drumul tqu,wi piciorul nu yi se va poticni.Cknd te vei culca, vei fi fqrq teamq,wi cknd vei dormi, somnul ’yi va fi dulce.Nu te teme nici de spaima nqpraznicq,nici de o nqvqlire din partea celor rqi;cqci Domnul va fi nqdejdea ta,wi El ’yi va pqzi piciorul de cqdere> (Prov. 3:17-26).

Nu existq ‘nlocuitor pentru caracter. Poyi cumpqra cunowtinye, dar caracterul nu se gqsewte de vknzare. Fii ceea ce vrei sq pari altora!

Dacq vrei sq-l cunowti pe duwmanul care-yi poate face cel mai mult rqu, privewte atent ... ‘n oglindq! Singura persoanq din lume care-yi poate ruina caracterul ewti tu ‘nsuyi.

“i admirqm pe oamenii de geniu, ‘i invidiem pe oamenii bogayi, ne temem de oamenii aflayi la putere, dar de ‘ncrezut, nu ne ‘ncredem deckt ‘n oamenii de caracter.

Cum poyi cunoawte caracterul cuiva?Spune-mi la ce fel de glume rkzi, ca sq-yi spun cine ewti.

<Nu vorbi ’n chip uwuratic ’mpotriva aproapelui tqu;ori ai vrea sq ’nweli cu buzele tale?> (Prov. 24:28).

Ce faci cknd n-ai nimic de fqcut ‘yi dq pe fayq caracterul.La jocuri, caracterul se vede cel mai bine din felul ‘n care wti sq pierzi.Dacq vrei sq cunowti caracterul cuiva, uitq-te la felul ‘n care-i trateazq

pe cei de la care nu poate ckwtiga nimic.

<Cel vinovat merge pe cqi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine> (Prov. 21:8).

Poyi judeca dimensiunile unui om prin mqrimea problemelor pe care le abordeazq. Aproape ‘ntotdeauna, oamenii se apucq instinctiv sq rezolve ceva pe mqsura lor, lqskndu-le pe celelalte ‘n seama unora mai mari sau mai mici ca ei ‘nwiwi.

<Cine urmqrewte neprihqnirea wi bunqtatea,

193


gqsewte viayq, neprihqnire wi slavq> (Prov. 21:21).

Judecq pe cineva dupq reputayia duwmanilor sqi. Una din dovezile despre valoarea Bibliei este wi caracterul celor ce o batjocoresc.

Caracterul este vewnicSemeni un gknd wi culegi o faptq, semeni o faptq wi culegi un obicei,

semeni un obicei wi culegi un caracter, semeni un caracter wi culegi... un destin vewnic.

<Gkndurile rele sunt urkte Domnului,dar cuvintele prietenoase sunt curate ’naintea Lui> (Prov. 15:26).

Slava lumii trece, popularitatea este doar un accident, bogqyiile prind aripi, cei ce ne ckntq osanale astqzi, ne vor blestema mkine; singurul lucru cu adevqrat durabil este caracterul! Reputayia este pentru o vreme, car-acterul pentru eternitate. “n clipa moryii lqsqm ‘n urmq tot ce avem, dar luqm cu noi tot ceea ce suntem. Reputayia este ceea ce cred oamenii despre noi; caracterul este ceea ce ne vede Dumnezeu cq suntem.

Caracterul nu este un cadou, ci o cucerire!

<Cel ce leapqdq certarea ’wi dispreyuiewte suf letul,dar cel ce ascultq mustrarea capqtq pricepere> (Prov. 15:32).

Fiecare va trebui sq meargq prin viayq cu sine ‘nsuwi; iatq de ce, cu ckt ‘wi va modela mai frumos caracterul, cu atkt va avea o companie mai plqcutq!

<Cine capqtq ’nyelepciune, ’wi iubewte suf letul;cine pastreazq priceperea, gqsewte fericirea> (Prov. 19:8).

Wi ’ncq ceva,caracterul este ceea ce pierdem ori de ckte ori sacrificqm un ideal ‘nalt pe altarele popularitqyii wi profitului.

<Lipsa de ’nyelepciune este o pagubq pentru cineva,wi cine aleargq neghiobewte ’nainte, o nimerewte rqu> (Prov. 19:2).

Ce suntem, este darul lui Dumnezeu pentru noi; ce devenim, este darul nostru pentru Dumnezeu.

Fiul lui Dumnezeu a devenit om pentru ca oamenii sq poatq deveni fiii lui Dumnezeu.

<Pe cqrarea neprihqnirii este viaya,wi pe drumul ’nsemnat de ea nu este moarte> (Prov. 12:28).

194

18.

"NYELEPTUL LA "NCHINARE

Asemqnqtor animalelor, omul este fqcut din pqmknt; neasemqnqtor lor, el poate deveni un cetqyean al cerului. Omul este un paradox dureros. Numai el reuwewte sq tknjeascq dupq Dumnezeu wi sq ‘ncerce sq se ascundq de faya Lui ‘n aceeawi fracyiune de secundq.

<Tigaia lqmurewte argintul, wi cuptorul lqmurewte aurul;dar Cel ce ’ncearcq inimile, este Domnul> (Prov. 17:3).

Ceea ce credem noi despre Dumnezeu este cel mai important lucru despre noi ’nwine. Religia este o reluare (<religare>) a pqrtqwiei pierdute prin cqderea ’n pqcat. Sentimentul religios este o constantq universalq umanq. Existq ’nsq religii wi ... <religii.> Care este ’nchinqciunea ’nyeleaptq?

Cartea Proverbelor ne vorbewte despre multitudinea de forme reli-gioase care pretind cq dqruiesc viaya de dincolo de moarte:

<Multe cqi pot pqrea bune omului, dar la urmq se vqd cq duc la moarte> (Prov. 14:12; 16:25).

Cea mai rqspknditq religie de azi este CONFUZIONISMUL.Este natural sq fi religios, dar supranatural sq fi crewtin. Un crewtin nu

este unul care cautq iertarea wi bunqvoinya lui Dumnezeu, ci unul care le-a gqsit deja. Crewtinismul ’ncepe acolo unde se sfkrwesc toate celelalte religii ale lumii: cu viaya de ’nviere. Perfecyiunea pe care o promit celelalte religii doar ’n <lumea de dincolo>, este pentru un copil al lui Dumnezeu yinta vieyuirii zilnice.

Prietenul wi colegul meu de pastorat ’ntre romknii din Los Angeles, Liviu Yiplea a spus: <Religiozitatea nu te poate mkntui. Fenomenul religios este ca foamea, dezvqluind necesitatea dupq hranq. Foamea te face sq fi preocupat sq ajungi la mkncare, dar ea, (foamea) nu te poate yine ‘n viayq! Tot awa wi religiozitatea; ea dq doar pe fayq nevoia noastrq dupq

195


Dumnezeu. Templul ‘n sine wi toate slujbele nu pot sq mkntuiascq. Domnul Isus a venit sq curqyeascq Templul wi sq umple Templul. Cine vine la Templu din religiozitate, trebuie sq se ‘ntklneascq cu El pentru mkntuire.>

"nchinarea adevqratq este definitq de Domnul Isus a fi <’n duh wi ’n adevqr> (Ioan 4: 23). Aceastq exprimare dq experienyei religioase o dimensi-une subiectivq wi una obiectivq. Calitatea relayiei cu Dumnezeu trebuie sq fie evidenyiatq de calitatea vieyuirii mele printre oameni. Aceastq definiyie din Noul Testament evidenyiazq dorinya lui Dumnezeu dupq <autenticitate> ’n experienya trqirii cu El. Existq astqzi wi a existat wi pe vremea Proverbelor multq ipocrizie wi multq formalitate religioasq fqrq nici o valoare ’n ochii lui Dumnezeu.

<Nu gkndi rqu ’mpotriva aproapelui tqu,cknd locuiewte liniwtit lkngq tine.Nu te certa fqrq pricinq cu cineva,cknd nu yi-a fqcut nici un rqu.Nu pizmui pe omul asupritor,wi nu alege niciuna din cqile lui!Cqci Domnul urqwte pe oamenii cei stricayi,dar este prieten cu cei fqrq prihanq> (Prov. 3:28-32).

Mulyi dintre aceia care spun <Tatql nostru> duminica, trqiesc apoi ca niwte orfani ‘n timpul sqptqmknii. Credinya adevqratq este viaya pe care o ducem, nu crezul pe care-l mqrturisim.

<Jertfa celor rqi este o sckrbq ’naintea Domnului,dar rugqciunea celor fqrq prihanq "i este plqcutq.Calea celui rqu este urktq Domnului,dar El iubewte pe cel ce umblq dupq neprihqnire> (Prov. 15:8-9).

Pentru mulyi oameni, Dumnezeu este subiectul predicii de duminicq wi tema ‘njurqturilor din cursul sqptqmknii. Cum se poate sq te ’nchini lui Dumnezeu la Bisericq wi sq-L ’njuri cu atkta skrg ’n celelalte circumstanye ale vieyii? Orice ‘njurqturq este ’nsq un fel de rugqciune adresatq diavolului. “n literele cuvkntului <’njurqturq> se aflq scris de douq ori cuvkntul: <urq>! “njurqturile dovedesc cq wi vocabularul wi creierul ne sunt reduse.

<Dacq cineva ’wi ’ntoarce urechea ca sq n-asculte legea,chiar wi rugqciunea lui este o sckrbq> (Prov. 28:9).

Unii oameni ‘wi duc hainele la curqyat, alyii ar trebui sq-wi ducq ... mintea. Nu se poate sq ai inima curatq wi sq spui vorbe murdare.

Importanya convertiriiUnii oameni cred cq-L pot ’nwela pe Dumnezeu. Sqrmani naivi! Iatq ce

spune ’nyelepciunea Proverbelor:

<Urechea care aude wi ochiul care vede,wi pe una wi pe celqlalt, Domnul le-a fqcut> (Prov. 20:12).

196


S-ar putea sq nu audq Cel ce a fqcut urechea sau sq nu vadq Cel ce a fqcut ochiul? Majoritatea oamenilor cred cq Dumnezeu pretinde de la ei o viayq decentq, de parcq ’n "mpqrqyia cerurilor s-ar putea ajunge printr-un proces de civilizare treptatq. Nimic mai departe de adevqrul Bibliei!

Omenirea nu poate fi ’mbunqtqyitq. Dacq awa ceva ar fi fost posibil, Dumnezeu nu L-ar fi trimis pe Fiul Squ sq moarq pentru vinovqyia noastrq. Firea omeneascq nu poate fi ’mbunqtqyitq. Dumnezeu a condamnat-o la moarte wi ne-a promis dobkndirea unei naturi noi, dumnezeiewti, dacq acceptqm sq venim la El prin convertire wi sq-L acceptqm pe Isus Christos ca salvator personal din situayia fqrq iewire ’n care ne aflqm.

O viayq decentq te poate scqpa de ‘nchisoare, dar nu wi de iad. De iad nu ne poate scqpq deckt Isus Christos.

Natura ne formeazq, pqcatul ne deformeazq, wcoala ne informeazq, societatea ne reformeazq, dar numai Christos ne poate transforma.

"n absenya convertirii, rqmknem ’n afara poporului lui Dumnezeu. <Nimeni nu vine la Tatql deckt prin Mine>, a spus Domnul Isus. Trebuie sq existe un moment ’n care fiecare om, ’n clipe de maturq wi maximq autoexaminare, se prqbuwewte la picioarele Crucii de la Calvar wi primewte harul iertqrii wi al ’nfierii:

<Numele Domnului este un turn tare;cel neprihqnit fuge ’n el wi stq la adqpost> (Prov. 18:10).

Fqra awa ceva, rqmknem pe vecie vinovayi ’naintea lui Dumnezeu wi destinayi oskndei vewnice.

Importanya pocqinyei:

<Cine poate zice: >Mi-am curqyit inima,sunt curat de pqcatul meu?> (Prov. 20:9).

Nu poate fi vorba de o bucurie a mkntuirii, fqrq o ‘ntristare pentru pqcat, cqci la mijloc este taina iertqrii! Nu poyi avea parte de mila lui Dumnezeu, dacq mai ’ntki nu te-ai recunoscut ... <vrednic de milq!>

Sensibilitatea noastrq fayq de pqcat va fi ‘ntotdeauna direct propor-yionalq cu apropierea noastrq fayq de Dumnezeu.

Pocqinya este rezultatul unei sincere avaluqri de sine ’n lumina pqrtqwiei cu Dumnezeu. O astfel de stare ne lasq fiecqruia un gust amar ’n gurq, dar wi o wansq! N-ar trebui sq ne fie ruwine sq recunoawtem cq am gre-wit. Aceasta este doar un alt fel de a spune cq astqzi suntem mai ‘nyelepyi deckt am fost ieri.

Una din marile binecuvkntqri pe care ni le-a lqsat Dumnezeu este <conwtiinya.> Ea nu ne poate opri sq facem un anumit lucru, dar poate sq ne ‘mpiedice sq ne bucuqmi de ceea ce am fqcut. Pocqinya este un fel de capitulare a noastrq ’n faya propriei conwtiinye. Paradoxal, o astfel de capi-tulare ne duce la biruinyq. Cknd te lupyi cu propria-yi conwtiinyq wi ewti ‘nvins, ai ckwtigat!

197


Atenyie ’nsq, este mult mai uwor sq ne pocqim de pqcatele sqvkrwite ‘n trecut, deckt de cele pe care tocmai vrem sq le facem! Adesea, ne mqr-turisim grewelile mici, doar ca sq ni le ascundem pe cele mari.

Existq trei <R> ai pocqinyei: Regret, Remuwcare, Renunyare! Regretul este pasiv, remuwcarea este autodistrugqtoare. Numai renunyarea ne duce cu o treaptq mai sus wi ne deschide orizontul unui ’nceput nou. La pocqinyq, Dumnezeu nu ne scoate din lume, dar pune o lume nouq ‘n noi.

<Cine ’wi ascunde fqrqdelegile, nu propqwewte,dar cine le mqrturisewte wi se lasq de ele, capqtq ’ndurare> (Prov. 28:13).

Pocqinya este o schimbare de inimq, nu de pqrere. Ea marcheazq tre-cerea prin <vqmile schimbqrilor noaste lquntrice.> Cine amknq pocqinya se aseamqnq cu cel cqruia nu-i place sq se spele. Nu te poyi pocqi <prea devreme>, cqci nu wtii ckt de curknd poate fi <prea tkrziu.>

Lipsa unei pocqinye veritabile care sq urmeze momentului convertirii poate deveni sursa unei vieyi duble, cu pretenyii ipocrite wi vinovatq fqyqr-nicie. Acewti <nedqruinyi> lui Dumnezeu au pretenyia sq fie priviyi ca oameni ce se jertfesc pentru crewtini wi crewtinqtate:

<Mulyi oameni ’wi trkmbiyeazq bunqtatea, dar cine poate gqsi un om credincios> (Prov. 20:6).

<Ca norii wi vkntul fqrq ploaie,awa este un om care se laudq pe nedrept cu dqrniciile lui> (Prov. 25:14).

Importanya unei alegeri clare wi categorice:

<Cine umblq ’n neprihqnire, gqsewte mkntuirea,dar cine umblq pe douq cqi strkmbe cade ’ntr-o groapq> (Prov. 28:18).

Nicolae Iorga a spus cu amqrqciune: <oamenii L-au ’nchis pe Dumnezeu ’n Bisericq pentru a putea fi ei liberi ’n lume.> "nchinqciunea noastrq nu-L poate schimba pe Dumnezeu, dar ne poate schimba wi trebuie sq ne schimbe pe noi ’nwine. Pentru unii crewtinismul este doar o religie de Duminicq. Pentru acewtia, se simte necesitatea inventqrii unei alte religii care sq acopere wi celelalte wase zile ale sqptqmknii.

<Jertfa celor rqi este o sckrbq ’naintea Domnului,cu ckt mai mult cknd o aduce cu gknduri nelegiuite> (Prov. 21:27).

Mulyi se ’nwealq singuri, refuzknd sq facq o alegere categoricq care sq-i despartq de pqcat. Ei ar vrea sq aibe parte de Dumnezeu ’n viitor, dar preferq sq petreacq ’n prezent cu pqcatul. Awa ceva nu este ’nsq cu putinyq! Credinya nu este o poliyq de asigurare ’mpotriva incendiilor din iad, ci o uwq prin care trecem dincolo de limitqrile nedesqvkrwirii noastre ’nspre lumea desqvkrwirii ’n Christos.

Unii refuzq sq facq o alegere, pretextknd lipsa unei certitudini despre <adevqr.> Certitudinile ’nsq existq. Trebuie doar sq wti sq te apropii sincer wi

198


sq asculyi fqrq prejudecqyi ce ne spune Biblia. Trebuie sq wti sq pui ’ntrebqri pertinente wi de bun simy.

Nu existq rqspunsuri corecte la ‘ntrebqri grewite. <Care este melodia unei piersici?>

Cqutqtorii de adevqr ‘ncep ‘n general, prin a cquta rqspuns la ‘ntre-barea: <Ce?>. Atitudinea lor este grewitq. Pilat a comis aceiawi eroare. <Ce este adevqrul?> a ‘ntrebat wi el. “naintea lui se afla Adevqrul ‘n persoanq, dar Pilat nu l-a bqgat ‘n seamq. El a fqcut falsa prezumyie cq adevqrul este concluzia unor discuyii, o colecyie seacq de afirmayii. Realitatea este cq <Adevqrul> nu este un <ce>, ci un <Cine>. Dumnezeu wi Fiul Squ, Isus Chris-tos sunt Adevqrul. Doar Sfknta treime conyine corespondenya desqvkrwitq ‘ntre cuvknt wi toate lucrurile create, vqzute sau nevqzute. (R. {urmbrand)

<Cine umblq ’n neprihqnire se teme de Domnul,dar cine apucq pe cqi strkmbe, "l nesocotewte> (Prov. 14:2)

Alyii amknq sq vinq ’n rkndul celor din poporul Domnului din cauza stqrii jalnice ’n care ajunge uneori <Biserica vizibilq>, instituyia sau adunarea tradiyionalq.

Cel care spune cq stq departe de crewtinism din cauza ipocriyilor din Bisericq nu aplicq ’nsq aceiawi atitudine wi ‘n celelalte aspecte ale vieyii. Lumea afacerilor este plinq de ipocriyi, dar dacq poate face un ban, el nu se sfiewte sq stea ‘n compania oamenilor de afaceri. Societatea este plinq de ipocriyi, dar asta nu l-a fqcut sq se cqlugqreascq. Viaya de familie este plinq de ipocrizie, dar asta nu l-a fqcut sq rqmknq burlac. Iadul este plin de ipocriyi, dar el nu miwcq nici un deget ca sq nu ajungq acolo. Ar vrea sq fi convins cq ‘ncearcq din rqsputeri sq evite compania ipocriyilor, dar nu face nici un pas spre cer, singurul loc ‘n care ipocriyii nu vor ajunge!

Adevqrul este cq mulyi nu vor sq se ’ntklneascq cu Dumnezeu din acelawi motiv pentru care hoyii nu vor sq de-a fayq cu poliyaiul!

Importanya unei relayii proaspete cu Dumnezeu:

<Cknd nu este nicio descoperire dumnezeiascq, poporul este fqrq frku;dar ferice de poporul care pqzewte legea!> (Prov. 29:18).

Crewtinismul nu este o religie, ci o relayie cu o persoanq de dincolo de ‘nviere. Aceastq realitate ne face sq cunoawtem <adevqrul>. Filosofia este definitq ca o <cqutare dupq adevqr.> Superior filosofului, crewtinul este cel care s-a ’ntklnit deja cu Adevqrul, ’n persoana wi lucrarea lui Isus Christos.

Este o mare diferenyq ’ntre crewtinism wi religiozitate tradiyionalq. Din aceastq cauzq, cel mai mare duwman al adevqrului este rutina mecanicq, sacerdotalismul sacramental wi liturgic, rutina repetatq pknq la golirea de orice trqire wi semnificayie. Nimic nu este mai opus adevqrului deckt ceea ce seamqnq cu adevqrul. Duwmanul cel mai de temut al adevqrului nu este minciuna, cum se considerq adesea, ci <aparenya de adevqr.>

199


Religiozitatea existq ’n gestul mecanic exterior; adevqrata credinyq vibreazq ’n adkncul inimi. Awa cum s-a mai spus, inima credinyei este cre-dinya inimii. Existq straturi adknci ale fiinyei care sunt aduse la viayq cknd omul I se predq Domnului wi-L primewte pe Isus Christos sq locuiascq prin Spiritul cel vewnic ’n fiinya sa.

<Suflarea omului este o luminq a Domnului,care pqtrunde pknq ’n fundul mqruntaielor> (Prov. 20:27).

Iatq ckteva din meditayiile lui Richard {urmbrand pe aceastq temq:<Dacq prin adevqr se ‘nyelege corespondenya dintre exprimare wi reali-

tate, atunci omenirea ‘n sine nu posedq adevqr. el ne poate fi dqruit doar din ‘nalt, venind la noi dintr-o altq sferq de existenyq.>

<Wi ce dacq parte de adevqr este irayional? Nici n-ar putea fi altfel, rayiu-nea noastrq este limitatq la domeniul experienyei senzoriale. Existq ‘nsq atkta realitate dincolo de ceea ce putem noi gkndi sau experimenta ... Orice efort de ‘nyelegere limitat doar la instrumentul rayiunii este zadarnic wi superficial. De aceea avem nevoie de <revelayie>! “n urmqrirea adevqrului, folosewte-yi intuiyia, instinctul, credinya, emoyiile wi mai ales textul Scrip-turii.>

<Oamenii dedayi la rqu nu ’nyeleg ce este drept,dar cei ce cautq pe Domnul ’nyeleg totul> (Prov. 28:5).

<Existq o ‘nyelepciune a inconwtientului, numitq credinyq. Cea mai micq fqrkmq din lumea inconwtientului nostru este cu mult mai preyioasq deckt cea mai nobilq parte a gkndirii conwtiente. Lui Dumnezeu ‘i place sq locuiascq ‘n ‘ntunerecul subconwtientului wi inconwtientului nostru. Acolo este depozitat adevqrul pe care se sprijinq conwtiinya noastrq.>

Importanya credinciowiei

Nu este suficient sq ’ncepi bine, trebuie sq wi termini la fel. Iewirea din lume wi venirea la Dumnezeu sunt hotqrkri de o importanyq covkrwitoare. Ele trebuiesc luate cu toatq seriozitatea. Dumnezeu ia ’n serios doar pe aceia care-L iau pe El ’n serios wi se implicq doar ’n viaya acelora dispuwi <sq meargq pknq la capqt>:

<Este o cursq pentru un om sq facq ’n pripq o fqgqduinyq sfkntq,wi abea dupq ce a fqcut juruinya sq se gkndeascq> (Prov. 20:25).

La umbra aripilor Sale au loc doar aceia care s-au lqsat chemayi wi adunayi ca puii sub aripile clowtii:

<Domnul se ’ndepqrteazq de cei rqi,dar ascultq rugqciunea celor neprihqniyi> (Prov. 15:29).

200

19.

PROVERBELE WI PASIVITATEA

Entuziasmul wi perseverenya pot face dintr-o persoanq mediocrq o per-sonalitate; indiferenya wi ineryia pot transforma o persoanq cu calitqyi, ‘ntr-un om mediocru.

"nyelepciunea este activq

<Ca o verigq de aur wi o podoabq de aur curat,awa este ’nyeleptul care mustrq, pentru o ureche ascultqtoare> (Prov. 25:12).

Crewtinii sunt lumina lumii, dar unii au uitat sq suceascq ‘ntrerupq-torul. Proverbele, awa cum le aratq wi numele (pro = pentru, verbe = acyi-uni) sunt sfaturi destinate sq ne motiveze acyiunile, aliniindu-le cu traseul etern al ‘nyelepciunii. Ucenicia crewtinq nu este academicq, ci practicq: <“nvqyqyi-i sq pqzeascq tot ce v-am poruncit> (Mat. 28).

Un filosof este un <cqutqtor de adevqr>, un om care ’ncq mai pribe-gewte. Un crewtin este un om care s-a ‘ntklnit cu Christos wi a acceptat Adevqrul! Dupq aceastq ’ntklnire, crewtinul este omul unei vieyi ’n care ’nyelepciunea lui Dumnezeu este pusq ’n practicq.

<Cine ’wi aduce aminte de certare apucq pe calea vieyii;dar cel ce uitq mustrarea apucq pe cqi grewite> (Prov. 10:17)

Spre deosebire de <’nyelepciunea> greacq, care este speculativq, con-templativq wi analiticq, ’nyelepciunea biblicq are un caracter preponderent practic. Orice altq formq de ’nyelepciune este, ’n ckntarul Scripturii, doar o teribilq ’nwelare de sine. "ntre ’nyelepciunea activq wi ’nyelepciunea pasivq existq o mare deosebire: viaya. Marele fizician rus P. I. Lebedev era un mare duwman al erudiyiei sterile. <Biblioteca mea - obiwnuia el sq spunq - wtie mai multe deckt mine. Totuwi ea nu este fizician, ‘n timp ce eu sunt.>

201

Proverbele wi pasivitatea

Sq-mi fie ’ngqduit sq redau aici un pasaj despre <inteligenya lateralq> (lateral inteligence). Am auzit despre aceasta expresie intr-unul din foarte reuwitele seriale de televiziune britanice. Intr-o intrigq cu accentuate nuanye poliyiste, unul din personaje dezvqluie altor douq ’ntregul complot wi solu-yionarea lui revoltqtor de simplq. Cei doi exclamq: <Cum de n-am rezolvat noi problema? Totul este atkt de simplu! Aveam toate datele!> Replica detectivului este rece, britanicq wi, revoltqtor de simplq: <Pentru cq voi aveyi o inteligenyq lateralq!>

Din contextul acyiunii, am ‘nyeles cq, pentru britanici, o inteligenyq lateralq este o activitate intensq a creierului, care nu aduce ’nsq progres, ‘naintare, ci doar o ‘mbogqyire sterilq de cunowtinye, o dezvoltare <lateralq>.

M-am gkndit de multe ori de atunci cq aceastq expresie se potrivewte wi poporului romkn, lipsit de spiritul ‘ntreprinzqtor wi practic al celor care au <deyinut rolul principal al acyiunii pe scena istoriei>. Inteligenya lateralq este inteligenyq de arhivari, este viaya unui popor <vegetal>, cum ne definea cu regret wi revoltq poeta romknq Ana Blandiana. Ne pricepem foarte bine sq adunqm informayii wi sq le <depozitqm> ‘n cutele inteligenyei noastre de <culturq generalq>. Ne lipsewte ‘nsq geniul dinamic specific <inteligenyei frontale>, care wtie sq ia taurul de coarne wi sq-l rqpunq. Aceastq <inteligenyq frontalq> este ilustratq de <oul lui Columb>, de tqierea <nodului gordian> wi de un alt termen al limbii engleze: <Science starters> (descoperitorii din wti-inyq).

Beniamin Natanaiahu, prim ministrul Israelului, declara ‘ntr-un inter-viu din luna Decembrie 1996, cq Israelul a fost ‘n anul respectiv pe locul doi ‘n lume ‘n ceea ce privewte aceste descoperiri (‘naintea Germaniei wi Japo-niei). <Science starters> denumewte acele descoperiri cu aplicabilitate imedi-atq ‘n domeniul avansqrii wtiinyei wi industriei. Yara care reuwewte sq aibq cei mai mulyi <science starters> are <valutq forte> ‘n acest secol al informaticii wi tehnologiei.

Eroii, martirii, dictatorii, reformatorii wi inventatorii au fost ‘ntot-deauna oamenii inteligenyei frontale. Ceilalyi sunt holograme, umbre, fan-tome: vii sunt numai cei care-wi prefac ideile ‘n fapte, dau realitate cuvintelor rostite, trec ’n plan existenyial conceptele wi visqrile planului ide-ativ - wi sunt deciwi a plqti, la nevoie, cu preyul ce nu poate fi tocmit, preyul maxim, singurul care nu ‘nwealq niciodatq, wi anume: viaya.

Este interesant de remarcat cq Biblia este cartea <‘nyelepciunii>. Aceastq <‘nyelepciune> este, ‘n definiyia strictq a textului, o inteligenyq aplicatq pen-tru progresul binelui (individual sau colectiv). Biblia nu are cuvinte prea blknde despre <inteligenya lateralq> (<Care mereu ‘nvayq wi niciodatq nu ajung la cunowtiinya adevqrului>, <cunowtinya ‘ngkmfq, dar dragostea zidewte>, etc.). “nyelept este doar acela care, aflknd adevqrul, trece imediat la acyiune: <Dacq wtiyi aceste lucruri, ferice de voi dacq le faceyi!> (Ioan 13:17).

202


"nyelepciunea crewtinq este direct legatq de ascultare, de punere ’n practicq, de ’mplinire a poruncilor dumnezeiewti:

<Ascultq, fiule, primewte cuvintele mele,wi anii vieyii tale se vor ’nmulyi.Eu ’yi arqt calea ’nyelepciunii,te povqyuiesc pe cqrqrile neprihqnirii.Cknd vei umbla, pasul nu-yi va fi stknjenit;wi cknd vei alerga, nu te vei poticni.Yine ’nvqyqtura, n-o lqsa din mknq;pqstreaz-o, cqci ea este viaya ta.Nu intra pe calea celor rqi,wi nu umbla pe calea celor nelegiuiyi!Ferewte-te de ea;ocolewte-o wi treci ’nainte!Cqci ei nu dorm, dacq n-au fqcut rqul,le piere somnul dacq nu fac pe cineva sq cadq;cqci ei mqnkncq pkine nelegiuitq,wi beau vin stors cu sila.Dar cqrarea celor neprihqniyi este ca lumina strqlucitoare,a cqrei strqlucire merge mereu crescknd pknq la miezul zilei.Calea celor rqi este ca ’ntunerecul gros:ei nu vqd de ce se vor potigni.Fiule, ia aminte la cuvintele mele,pleacq-yi urechea la vorbele mele!Sq nu se depqrteze cuvintele acestea de ochii tqi,pqstreazq-le ’n fundul inimii tale!cqci ele sunt viayq pentru cei ce le gqsesc,wi sqnqtate pentru tot trupul lor> (Prov. 4:10-22).

Credinya adevqratq este viaya pe care o ducem, nu crezul pe care-l mqr-turisim. Orickt ar pqrea de <eretic>, singura definiyie a <religiei curate wi ne’ntinate> datq nouq ’n Noul Testament este centratq pe importanya <faptelor>: <Religiunea curatq wi ne’ntinatq, ’naintea lui Dumnezeu, Tatql nostru, este sq cercetqm pe orfani wi pe vqduve ’n necazurile lor, wi sq ne pqstrqm ne’ntinayi de lume> (Iacov 1:27). Wi aceasta pentru cq dragostea este mult mai uwor de demonstrat deckt de definit.

Faptele noastre sunt mai importante deckt vorbele. Mai ales ’n univer-sul familiei, orice tatq ar trebui sq-wi dea seama cq, ‘ntr-o zi, fiul squ ‘i va urma exemplul, nu sfaturile.

Iatq ce spune ‘nyeleptul Solomon despre punctul culminant al tuturor ‘nvqyqturilor:

<Sq ascultqm dar ‘ncheierea tuturor ‘nvqyqturilor: Teme-te de Dumnezeu wi pqzewte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricqrui om. Cqci Dumnezeu va aduce orice faptq la judecatq, wi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rqu> (Eclesiastul 12:13-14).

Este wi acesta un ecou timpuriu al cuvintelor “nvqyqtorului din Nazaret:

203


<De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele wi le face, ’l voi ase-mqna cu un om cu judecatq care wi-a zidit casa pe stkncq. A dat ploaia, au venit wivoaiele, au suflat vknturile wi au bqtut ’n casa aceea, dar ea nu s-a prqbuwit, pentru cq avea temelia ziditq pe stkncq.>

<"nsq pe ori wi cine aude aceste cuvinte ale Mele wi nu le face, va fi ase-mqnat cu un om nechibzuit, care wi-a zidit casa pe nisip. A dat ploaia, au venit wivoaiele, au suflat vknturile wi au izbit ’n casa aceea; ea s-a prqbuwit, wi prqbuwirea i-a fost mare> (Mat. 7:24-27).

"nyelepciunea este perseverentq<Cqci cel neprihqnit de wapte ori cade, wi se ridicq> (Prov. 24:16).

Mai toate marile realizqri au fost rezultatul perseverenyei asidue:- Thomas Edison a inventat becul electric dupq nu mai puyin de 5.000

de ‘ncercqri nereuwite.- Fullton a fost obiectul hazului wi batjocorii generale cknd a propus

instalarea unui motor cu ardere internq pe corqbii wi bqrci de transport.- Albert Enstein a cqzut la primul examen de admitere la universitate.- Frayii {right au oferit planurile primului avion Guvernului American,

dar au fost refuzayi.- Podarevs\i, celebrul pianist wi om de stat ceh, a fost descurajat la

‘nceput de o profesoarq de pian care l-a refuzat pe motiv cq degetele de la mkini erau prea mici wi nu puteau cuprinde o octavq.

Nu este de mirare cq Biblia spune: <Mai mult face sfkrwitul unui lucru deckt ‘nceputul lui> wi <Cine pune mkna pe sabie sq nu se laude ca cel ce o pune jos>.

Existq ceva spectaculos ’n explozia rqului, dar ’nyelepciunea este ascunsq ’n perseverenya tqcutq a facerii de bine. Nimeni n-are scuze cknd este vorba de perseverenyq. C.H. Spurgeon ’ntreba retoric: <Wtiyi cum a ajuns melcul pe corabia lui Noe? “ncet, dar cu rqbdare wi perseverenyq!>

Uitq-te puyin ’n urmq wi spune-mi: Ultima datq cknt ai ewuat, te-ai oprit pentru cq ai grewit sau ai grewit pentru cq te-ai oprit? Hotqrqwte-te astqzi sq mergi mereu ’nainte, ancorat cu o deplinq ’ncredere ’n certitudinea cq binele, frumosul wi dreptatea vor ’nvinge.

“n confruntarea dintre pkrkiaw wi stkncq, pkrkiawul ckwtigq mereu, nu prin tqrie, ci prin perseverenyq! Yine minte aceste douq versuri: <Sub picq-turi ce cad / Wi stkncile scad!>

"nyelepciunea ’nfqptuiewteA trqi nu 'nseamnq a respira, ci a 'nfqptui. “ntre lucrurile mqreye pe

care nu le putem face wi fleacurile de care nu vrem sq ne apucqm, existq pericolul de a nu face niciodatq nimic. Cel ce la douqzeci nu ‘nvayq nimic, la treizeci nu face nimic, la patru zeci nu va avea nimic.

Existq trei categorii de oameni:

204


Pesimistul zice: <Nu se poate!>Optimistul spune: <Ba se poate!>Cel harnic zice: <Am fqcut!>Marile ‘nfqptuiri ale lumii au fost realizare te oamenii care wi-au

sistematizat munca wi wi-au organizat foarte bine timpul. Viaya trebuie sq fie o acumulare de realizqri, nu de scuze. Dacq ceea ce ai fqcut ieri ‘ncq yi se pare foarte mult, ‘nseamnq cq astqzi ‘ncq n-ai fqcut prea mare lucru.

Intenyiile neduse pknq la capqt nu pot fi socotite realizqri. Oamenii sunt apreciayi nu dupq ceea ce au ’nceput, ci dupq ceea ce au terminat.

Talentul este capacitatea cuiva de a face ceva prin muncq wi atenyie; este un fel de putere aplicatq ‘n mod voluntar, spre deosebire de geniu, care este o sclipire involuntarq, imposibil de controlat.

Adevqrata tragedie a vieyii nu este sq n-ai deckt un singur talent, ci sq nu vrei sq-l folosewti nici mqcar pe acela. Mulyi oameni wi-au transformat viaya ‘ntr-un cimitir, pentru cq au preferat sq-wi ‘ngroape talentul.

"nyelepciunea ’mbogqyewteVai de viitorul celui ce nu se aliniazq cu sfaturile ’nyelepciunii. Numai

cel ce <umblq cu Dumnezeu> este sigur cq va ajunge acolo unde trebuie! Dintre toate gemetele fierbinyi din vewnicie, cel mai trist va fi: <Ar fi putut sq fie altfel ...> Cel mai sqrac om este cel care ’wi umple pumnii cu como-rile iluzorii ale lumii de acum wi nu se ’mbogqyewte fayq de Dumnezeu. Apostolul Pavel i-a scris lui Timotei:

<"ndeamnq pe bogayii veacului acestuia sq nu se ’ngkmfe wi sq nu-wi punq nqdejdea ’n niwte bogqyii nestatornice, ci ’n Dumnezeu, care ne dq toate lucrurile din belwug, ca sq ne bucurqm de ele. "ndeamnq-i sq facq bine, sq fie bogayi ’n fapte bune, sq fie darnici, gata sq simtq ’mpreunq cu alyii, awa ca sq-wi strkngq pentru vremea viitoare drept comoarq o bunq temelie pentru ca sq apuce adevqrata viayq.> (1 Tim. 6:17-19).

"nyelepciunea te poate ajuta sq intri ’n viaya viitoare ca un fiu de rege:

<Iatq ’nceputul ’nyelepciunii:dobkndewte ’nyelepciunea,wi cu tot ce ai dobkndewte priceperea."naly-o wi ea te va ’nqlya; ea va fi slava ta, dacq o vei ’mbrqyiwa. Ea ’yi va pune pe cap o cununq plqcutq,te va ’mpodobi cu o strqlucitq cununq ’mpqrqteascq> (Prov. 4:7-9).

S-ar putea ca ’nyelepciunea sq nu fie rqsplqtitq la sfkrwitul zilei, la sfkrwitul lunii sau la sfkrwitul anului, dar ea va fi cu siguranyq rqsplqtitq la ...

... SFKRWIT!

205


206

CHEMAREA NYELEPCIUNII - bisericabeteltortona web/Chemarea intelepciunii, studii in cartea... ·...

Documents

Transcript of CHEMAREA NYELEPCIUNII - bisericabeteltortona web/Chemarea intelepciunii, studii in cartea... ·...