SfAntul CuviosIosif de la Viratic

Smerenie intr-oimensd rdbdare

de Pdrintele Constantin Catanide la Mdndstirea Vdratic

Volum coordonat deMad Herman

BucureqtiedituraKTODOXLA

Cuprins

Introducere ...............

Cuv6nt inainte

SfAntul Cuvios Iosif de la ViraticSmerenie intr-o imensd ribdare

de Pdrintele Constantin Catandde la Mdndstirea Vdratic

Smerenie intr-o imens5 ribdare ...................... 13

: T:: :*:::*:: i:::::::::: ::i:i: ::T;Nevoitorul lui Dumnezeu avea ca bogdlie sdrdcia

26

Schimonahia Elisabeta: "N-a vhzutom trei ani" 31

Maica Arcadia Luca: "il avem mare mijlocitor peduhovnicul losif" ............. 38

aJ

5

FAntAna din care a bdutSfAntul Cuvios Iosif de la Vdratic

Interiorul fAntdnii

Schimonahia Paraschiva Avrami "Era cu viala aqa

cum citesc prin sinaxate" ............ ........42

Smerenia lui rodegte de atunci 9i pAni acttm...47

Nurhai sfinlenia vindeci traumele sufleteqti .'. 54

Pirintele Calinic Prisecaru: "Ne di nidejde 9iribdare"

A rdmas un mare smerit, cu aceeagi puritate dinfirceput ........',... 67

Zoe Dumitrescu Bugulenga: "$tiu cd are trecerein fafa lui Dumnezeu" 73

A intrat prin Ugile Pociinlei alergAnd mereu citreDumnezerr .:................'Acest mare cdlugir e adeviratd icoani" ........ 83

Pii, ce crezi mata, cd Sf6ntul aista doarme? ... 88

Sfantul Iosif ne aratd cdrarea, traseul cdlitorieinoastre cdtre Hristos MAntuitorul .............'....... 95

Bibliografie

1. Hagiu Epistimia - Istoria formdrii MdndstiriiVdratec,Iagi 1863.

2. Protoiereul Serghie Cetfericov Paisie - StarefulMdndstirii Neamlului din Moldova - traducere deepiscopul Nicodim 1885.

3. Ierom. Ioanichie Bdlaru Patericul romAnesc,Bucuregti, 1980.

4. Monumente istorice bisericegti din Mitropo-lia Moldovei gi Sucevei, Iaqi, 1984.

5. Mdndstirea Vdratec, Mitropolia Moldovei giSucevei, Iaqi1971.

6. Mdndstirea Vdrateg Editura MitropoliaMoldovei qi Sucevei, 1986.

7. Viala Cuviosului Paisie de la Neam! EdituraTrinitas,Iagi 1998.

8. Filocalia, vol. VIIL ed.1979.9. Pr. Prof. Dr. Constantin Coman - Dreptatea

lui Dumnezeu gi dreptatea oamenilor, EdituraBizantind - Bucureqti, 2010.

1 0. Evghenia Ungureanu gi arhim. ZenaidaRaclig- Istoria Mdndstirii Y dratec, 1932.

11. Ctitori fondatori ai Mdnistirii Vdratec, Iagi1994.

12. Sfinfi ocrotitori ai Moldovei" canonizali in pe-rioada 1992-2009, Doxologia.

SMERENTE lvrn-o rrrapNsA nABDARE

SfAntul CuviosIosif de la Viratic

Smerenie intr-oimensi ribdare

de Pdrintele Constantin Catand

de la Mdndstirea Vdratic

Av6nd in vedere mirefia gi frumgselea mo-nahismului, vreau ca impreuni cu tine, dragicititorulg si gustim din bucuria monahald qi dinviala duhovniceasci a unui mare pusbric care, furrdbdare gi linigtire, s-a sdldgluit cu viala in HristosMAntuitoruL ptir rugiciune gi smerenie. Acestaeste SfAntui Cuvios Iosif de la Vdratig care a fostintr-o silire permanenti a firii qi intr-o dispozifiesinceri cu lacrimi qi pociinfd gi mare dragoste pen-tru Dumnezeu.

Ce este viafa monahald? Este o tainici gi o

13

sr.ANrur, clryrosrosrF DE LA vAnauc

binecuvAntatd vrednicie, este o ascundere debunivoiein anonimatul monahal gi tiinuirea viefiiin smerenia MAntuitorului Hristos. Schiarhiman-dritul Ioan Moslov spune: "Yiala monahald nueste o chemare cdtre cinste ori un titlu de onoare, cieste o nei:rtrupatd nevoinfd cdtre fapte bune, adicdnevoinfa cdtre curdfia minfii gi a inimii de gAn-durile gi de dorinfele murdare, iar felul gi sfArgitulacestei existente trebuie si fie invierea. Astfel, mo-nahul trebuie si fie un inger gi scopul sdu este dea-L sldvi pururea pe Dumnezeu, prin viala sa ceabun6., impreund cu ogtirile cereqti. Nevoinfa trviaf a monahali inseamnd smerenie, ribdare gi dra-goste citre Domnul gi cdtre oameni. Toate grijilepimAntegti gi neliniqtile trebuie lisate Maicii Dom-nului, sd faci ceea ce ii este Ei pldcut. Dupd voiaproprie si nu facd nici un lucru. Ascultarea datisd o primeascd ca de la Dumnezeu. La rugiciunesd fie ribddtor gi plin de rA'rnd. in dureri si nu sedescurajezg ci sd dea mereu vina pe neputinlelelui, pe pdcatele si pe lenea lui".

Monahismul nu este altceva decAt o cetatecregtind de nesurpat este o fugi de sminteald qi depdcat, este un ascultitor sdrac gi un inger inaripat.

Iatd acum icoana Cuviosului Iosif de la Vdratic,imbricati in strdlucirea dorinfelor mAntuitoare,cu inleles gi imagine ce soliciti perceperea mai

I4

SMERENIE INTN-O IMENSA NASOANN

activd a celor din viafa monahali - condilie pentruplindtatea existenlei autentice. Cel intre cei SfintiCuviogi n-a imbrdcat niciodatd in bucuria secretisentimentul degerticiunii sau haina de mdtase, cuirger brodat, ci ca sd poatd simfi miros de ingeriin anotimpurile viefii lui, cu mAna picuratd deceari, sub degetele subliri, aga cum este infSligatpe icoanS, isi trecea boabele subliri de mdtinii gi-gifdrAma pofta pofticioasd din inimd cu strigdt cdtreDumnezeu, cici om era gi nu trger. Acest mare chipde isihast reprezintl o epocd, epoca paisiani, caregi-a mdrit pasul cdtre acei monahi nesomnolenfi gicare, asemenea lui, se luptau si nu mai consumenici o profani fdrAmd pofticioasd.

Ceea ce este realmente interesant la acest marepusbric este faptul cd gi-a ascuns toate cele ale su-fletului (post, priveghere, siricie gi smerenie) ca sdrdm6nd taine pentru Dumnezeu gi pentru ca imnulnddejdii, in inimd cAntat cu lacrimi mari pe obraz,si nu he auzit, el ciuta sansa uitirii sale depline.Este corect sd recunoagtem ci drumul pe care gil-a croit acest pustnic impresioneazd tocmai prinoriginalitatea devenirii de mare gi neajuns Cu-vios, atingAnd irr acest fel darul sfinfeniei. Aceastaobligi la efort si nu la fantezie Obgtea MdndstiriiVdratic ce l-a avut ca duho'ynic sd-l ageze spredreaptd cinstire, dupi ce a fost canonizat, pentru

15

SFANTUL CuwosIOSIF DE LAVARATIC

cinstirea celor iubitori de sfinfenie, gi-l considerdcd a dobAndit sacralitatea, prin voia lui Dumnezeu.Deci, dupd o lungi ticere de ani gi ani, iatd ci sepoate vorbi despre un SfAnt care fir viald a mers peurmele spiritualitifii autohtone, pe care a construitiinia sufletului pentru Dumnezeu multora dintrecei care ii cereau ajutorul: monahi, monahii saumireni si care, prin harul siu primit de la HristosMAntuitoruf a omorAt balaurul din sufletul lor.

Lucrarea aceasta nu e rodul unei cercetiri deani gi ani de zile, cieste o dorinfi a mea de a nu ldsain tdcere vorbele pe care le-am auzit de la maicilefoarte in vArstd despre acest Cuvios al ticerii gi alsmereniei; lntr-o viziune mai liberd, voi impdrtdgidin bucuria mea zilnicil, de a md afla l6ngi Sfin-tele Sale Moagte, care sunt un adevdrat izvor delinigte gi de sfAntd binecuvAntare gi totodatX sd gidovedesc cd in acest univers al pdcatului, Sfinlii aulocul lor, rolul lor gi cd in orizontul evenimentelorde multe feluri, tofi Sfinfii sunt gi rdmAn modelepentru omul deplin din Ortodoxia noastrd. $tiugi recunosc cb e o indrdzneali de a md avAnta cuvorbele spre acest isihast din lumina cerului si cuprezenfa fur lumea pimAntului, dupi vrerea luiDumnezeu, dar e o indrdzneald curatd, simfind ne-voia de a vorbi tuturor foarte deschis despre mariiCuviogi, cei care in toate zilele vielii lor L-au slujit

l6 I7

SMERENIE INT.N-O IMENSA NATPANU

pe Dumnezeu, intr-un mod cu totul deosebit, firdpasiuni de linuti elegantd gi decoruri raftnate, fdr6pldcerea de a trdi pentru trup gi-n cele mai somp-tuoase inciperi, ci ciutAndu-gi locul sXrdcdcios giascuns pentru Dumnezerl ca toate iluziile, toatevisurile, si fie scoase din inimd.

Dintre cei mul,ti Cuviogi, Sfantul Iosif de laVdratic a ldsat pe cerul amintirii acestei mindstiri odAri de lumin5 pentru a-l cduta, unii nerdbddtori,alfii nepisitori. $i ldnge unii gi lAngd alfii, va staascuns ca-ntr-un nor, nu pentru cd este un SfAnt irrpdrgd sau in plini coacere, ci pentru ci.el este inmdsura lui Dumnezeu pentru noi, ca noi sd deve-nim mai putemici gi mai adevirafi creqtini. Acestslujitor al lui Dumnezeu, dupi cum spunea gi Ar-hiereul Narcis Crefulescut "Eta cu neamul RumAndin lara Ardealului, ndscut intr-o familie de oame-ni, cu frici de Dumnezeu, ce locuiauin Satul Valea]idanului". Anul nagterii lui nu-l cunoagtem, darfdrd si gregim, credem cd s-ar fi ndscut pe la anul1745,ins6, important pentru noi este ci prin acestmare Cuvios, de acolo, din Ardeal, pdrinfii sdi auadus frr inima Moldovei lui $tefan un dar, un-vasatAt de curat Bisericii Ortodoxe, pe fiul lor cel iu-big care in acele vremuri destul de tulburi gi grele,dupi ce a fost dat la invilitura de carte, luminatde Duhul Sfant, prin citirea Psaltirii gi Ceaslovului,

SFANTTIL Cuuos IOSIF.DE LA VARATIC

a dobAndit acea dragoste de bund r6nduiali pen-tru viafa ingereascd, cu viefuirea dupd Evanghe-lie, cu insetare de mAntuire gi viald curatd pen-tru Dumnezeu gi care s-a ridicat de pe pimAntultulburdtor pentru a se aqeza in locul cel linigtitor,nu pentru a se imbita de mireasma proaspdtd amunfilor, nici pentru a asculta cAntecul p5sirilorcare ciorovdiesc la nesfArgit, nici pentru a ascultain zile de primdvard murmurul apelor gi nici pen-tru a privi pAraiele cum se duc la vale, reflectAndlumina soarelui, si nici pentru a mAngAia frunzeleverzi ale copacilor, ci a ales drumul mindstirilorpentru a ingenunchea ziua qi noaptea intr-un locanume, ca prin rugdciune sd se aprindd qi mai multgi mai curatir dragoste pentru Dumnezeu, pentruca picioarele si-i fie sindtoase pe calea lui Hris-tos, iar mintea sd-i zboare dincolo de lume, pentruca scAnteia invidiei qi a riutifii sd nu se aprinddniciodatd in inima lui.

Aqadar, vArAndu-se ad6nc i:r mireasma desmirni gi timAie, cu dar Sfant de cilugdrie gi cu dorneincurcat, intrd in SfAnta Ministire Dragomirnagi se adapd din gura de miere in dreaptH povali aStarefului Paisig ale cdrui sfaturi ii intri la inimi.Degi mindstirea era tr multe lipsuri si nevoinladestul de aspri, Iosif cel plin de rAvni a intrat pecalea mdndstirii nu pentru odihnd trupeascS, ci

18 t9

SMERENIE iNTN-O IMSNS,A, RABDARE

pentru trudi monahiceascd gi a inleles bine cd nue ugoari lucrarea monahului, dar, cu ajutorul luiDumnezerl s-ainjugat sd meargd pe calea sirdciei,a nevoinfei, a rdbddrii gi a ascultdrii, dupd cumfdgdduise.

SFANTUL CLMIOSIOSIF DE LA VARATIC

A ajuns degrabi intrudesivArgirea rodului bogat

Stiind sd citeasci gi sd scrie, i-a fost cumvamai ugor ca in duhul Sfinlilor Perinti si se agezeintru toate, fiind ascultdtor de Stareful Paisie gifafi de Pdrintele Gheorghe, sub a cirui ascultarea fost dat gi sub care a invdgat ce inseamnd tiiereavoii, infrAnarea, neagonisirea, paza minfii, pos-turilg privegherile, rugdciunea cea neincetatd cupleciciuni gi metanii si cu o dragoste deplind fafide toati frdfime4 sorbind, in toatd vremea cAt i-afost dat sd stea in Mdnistirea Dragomirna, din sfa-turile marilor duhovnici gi triitori dupi SfinteleCanoane, cum au fost pdrinfii: Visarioru Gheorgheiconomul, Macarie gi llarion, Gherontie gi Isaac,Mitrofan gi Onorie, Teofan gi Teodosie, care tofilaolalti erau fur vasul cel ales al Duhului Sfant,unii fiind tdlmdcitori de cuvinte altii scriitori decdrfi. Tofi lucrau in pdmAntul cel bun al obgtii qi auseminat necontenit sdm6nfa cea bund a Evanghe-liel cAt gi cuv6ntul ziditor al multor Sfintr. El, fiindin apropierea marilor duhormici cu smerenia, cu

20 2t

SMERENTE lNrn-o TMENSA nAnpenn

ascultarea gi cu credinfa a ajuns degrabd intrudesivArgirea rodului bogat.

Ochii lui vedeau mai mult decAt pot ochiiomeneqti sd vadd pentru cd fiinfa lui stdtea tot maiintreagd i:r cele ale lui Dumnezeu gi intrAnd substelele cdlduzitoare reprezentate de mari duhovnicfn-a mai crezutnici o clipdin drumul egal al fiecdreizi drn lume gi nici fur mirosul greu imprdqtiat allumii imperfecte. IntrAnd in monahism, CuviosulIosif, care-gi odihnegte trupul in SfAnta MdnistireViratic, a gtiut p6ni la moarte cd viafa cilugdruluie totugiin alti parte, pe pdm6nt fiind cu trupuf iarcu sufleful deasupra pimAntului. Lucrul acesta egtiut 9i astdzi de obgtea acestei mindstiri, care-giscoate din buzunarele inimii amintiri pistrate dingenerafie in generafie. Sunt adeviruri ce spulberdorice iluzie asupra personalitigii marelui isihast, pecare/ cu o desivArgitd incredere gi o adevirati vi-brare comund a sufletelor, cilugirifele din aceastdmindstire il cinstesc in toate zilele ca pe o forlHde ad6ncd sfinfenie, ce dd putere fiecdruia sd-giaprindd mai intAi lumina in suflet in acest spafiual absolutului (Biserica), in care se definegte qi seintreline sufletul eternit5fii.

Sigur, privindu-i aflrm Moagtele Sale Sfinte, neagezim pe linia in,telegerii, dar suntem obligati gila un efort de viali duhovniceasci, pentru cd SfAn-