'\

'

,,.\

" DeI

aceta~

au tor:

...

t. CAteva pagini din trecutul comunei Slli~te, schita istorica. Sibiiu 1903. '

MITROPOLiftliL

2. ~ovinismul confesional 1n istoriografia rom.-arde- , IeanA. Sibiiu 1903. 3. Az erdelyi gijr.-kel. egyhaz es a vallas unlo a XVIII. sz. folyaman, teza de doctorat. Budapesta 1904. . 4. Un capitol din istoria ziarlsticel rom. ardelenq._ . Sibiiu 1906. 5. 'Despre 1nceputul neamulul romAnesc, ed. I. 190Q; ed. II. 1907, ed. Ill. 191 t. . 6. Tijrteneti parh.uzamok, (polemie cu Dr. Jancso Be- ~ nedek) Budapesta 1907. 7. Contributiuni Ia istoria politicl ~~ culturall a epoctH. lui ~aguna, in anuarele seminarului Andreian 1908 ~i 1909. 8. Un rlspuns detractorilo.r 1ui ~aguna. Sibiiu 1909. 9. "Pop~lus Werbijczianus ", articole istorice-politice. Arad 1909. .1 0. Contele Stefan Szeche_ nyi ~~ politica de maghl, rizare, studiu istoric-politic. Sibiiu 1910. . :. 1t. Vieata unei marne credlncioase. Bucure~ti 1910.. ..~~~c=:~---- ---------

S I B I I U.Tl PARU L T1 POOR Afl El ARH l Dl ECEZAN E.

1911.

., - Budapest 1880 pag. 411. ' Jbideni pag. 51-2 362-3. . ~ Actenmiissige Darstel{ung fier Vfrhiiltnisse der gr. n. -u. Hierarchic in Osterreich. Wien 1861 pag.. 22 49. Autorul acestei bro~uri e !irec'e~, en aflilm Ia Schwicker' pag. 74.

,, ' II I

'. 27

I I

I

',''

II f

1

I

+

+

4 5

Schwicker o. c. pag. 27.

beputatif Romani Ia Viena il numesc_ in reprezenUt1ia lor catril (24 Oct. 1849) ein: noiorischer Verfolger der Roniailen~ da .er sich selbst auszudriicken pflegte, das ihm nichts verhasster sei, als die roinanische Sprache, cf. .Die Romanen, der Osterreichischen Monarhie III. Heft, Wien 1851 pag. 55.m_i~isteriu

inteaza repede in titluri ~i f.uncfiuni, dupiice Intra .In cinu.l mo-~ .. nahal Ia 1 Noemvrie 1833, luiindu-~i in ciilugi\rie numele Andreia. La aces! moment insemnai din vieaja lui ~aguna se simte !ipsa unor corespondenje intime, .din care sil putem cunoa~te lupta sufleteascil, sbuciumiirile, prin care va fi ttecut, pilnil s'a hotiirit a renunta tocmai ciind era de 25 ani ~ viirsta patimilor/ ~ Ia plilcerile ispititoare, .c~ s'e imbie cu prisosin!il mai ales unui tiinar inzestrat cu atilt de eminente caliti\ji fizice ~i inte. ' lectuale, cum era el. Credinja p.uternici\ intr'un ideal religios-najional .~i convin~ \ gerea, cil numai pe aceasti\ cale: renunjand Ia pliicerile Iume~ti efemere - va putea ~a. indeplineasci\ chemarea viejii sale, u va fi inlesnit insil trecerea, peste aces! RubiCon,.; Important este ~i humele, pe care ~aguna ~i 1-a ales, in-, . !rand in cinul. monahal. \Ceice se hotilriisc a face pasul acesta, .nu numai de dragul de a fi ciilugari, ~i rall]anea intre zidu- . rile. unei mi\nilstiri Ia adilpost de luptele ~i decepjiile viejii sbuciumate, ci fii11dcii se sirht chemaji ca . tocmar in aceastil calitate, imbraea!i CU zeaua dreptiijii ~i cu pavi\za credinfii' sa pa~easd! pe arena luptelor aprinse ale najiunii lor, - rm vor Iuii Ia intiimplare orice nume calugilresc, ci i~i vor alege tinul,. in legiiturii cu iinta viejii lor ~i care si\ exprime i_n Giltva pro gramul acestei vieji. Astfel. socotim, cil ~aguna, care in toate lueri\rile sale de organizare bisericeascii - religioasil, ea ~i in serierile sale cauta en predileefie legiitura cu veehirnea cea buni\ ~i frumoasa a vremilor apostole~ti, - ciind ~i-a ales numele Andreiu, se va fi giindit Ia apostolul omonim, despre care tradijia pilstrati\ Ia scriitorul bisericesc Eusebie spline, ci\ a propovilduit. el, eel dintai, cuvantul evangelki in aceste pilrji rilsilritene, ajunse mai tarziu in stapanirea Qeamului nostru. ~i in aviintul silu idealist Ailnilrul de 25 de ani 1(a fi intreziirit atunci ca intr'o ]Jerspectivii indepilrtatil a viitorului lumina de vraja, ce aveil. sa impodobeasca, odati\ ~i odatii, in amintirea recunosciltoare a unui intreg popor, aces! nume de-o. insemniltate indoitii: roma~easei\ ~i ere-. ~tineasci\ ...

a

t

Ap. Pavel, Efeseni c. 6. v. 14.

28Aceasta credin(a, ocrotita In taina gilndului, i-a dat tarie ~~ lndemnuri spre munca de pregatire indelungata ~~ rabdatoare. Cei 12 ani ~i mal bine, cAt a petrecut intre Sarbi, dupace s'a calugarit, sun! ani grei de studiu, cand !;)aguna pujinele ceasuri slobode, ce !i ramaneau dupii indeplinirea indatoririlor sale oficiale, ~i le inchidea dupacum marturise~te insu~, intre pare(ii bibliotecii mitropolitane, cetind .car(ile canonice~ti ~~ adunand cu sarguin(ii, in caetele sale de note, materialul pre(ios, en aju-' torul ciiruia avea sii'~i desfii~oare mai tarziu miinoasa activitate d~ scriitor bisericesc. Cat !imp a stat intre Sarbi, nu se 0tie, sa fi scris sau publica! ceva.. Din. timpul acesta cunoa~tem o singura lucrare a lui !;)aguna: >. 2. Nici . unul sa nu indrazneasci! a-~i rade barb a, daril / piirul sa ~i-1 pieptene inapoi ' 3. DeJa cercetarea jocurilor, cra~melor ~i de a bea vin ~ N v ~~ vi~ars in uli(a sau in tilrguri ~~ dela orice v.orbe statului pre- ojesc vatiimi!toare sii se conteneascii>>. 4. Negustorie a face sau a umbla in persoanii dupii a!te ,cil~tiguri sii inceteze de tot. Mai incolo: 5. Pentruca fiecare preot dupii cuviinjii sa-~i poatii im(!if' plini datorinjele sale, tot insul sii se indeletniceascii in cetirea

I

l

'

' 20 Oct. 1646. Nr. cons. 595.

42sfintei scripturi ~~ a sf. parinji, sa ceteasca ~~ sii inveje cati-. chisal de rost, ~~ ca~tigandu-~i .folositoare cuno~tinje sa fie in stare a cuvanla din limp in limp dltra popor cu sporiu ~i cu Jolos, ~f a-i putea aditi. calea ciitra fapte bune, spre care sfar~it J se cuvine sa alba o viaja neprihanita, purlare buna intru toate, ~~ in tot locul ca cu o lrimbija bine rasuniitoare sa de~tepte pe toji spre cucernicia cea adevarat cre$!ina ~i spre !rica -lui Dzeu> ... 1, l\1ulji dintre protopopii ~i preojii obicinuiji cu vechiul regim .consistorial de ingiiduinja aproape excesiva, cetind aceste sfaturi ~~ lndr.umari sanatoase, vor fi crezut, cii ele sun! menite a imparta~i aceea~ soarte, ca ~i alte circulare anterioare: sa fie trecute Ia protocol .cu, sau lara scurtul adaus spre ~tire ~i conformare ... C:ii. prin tt,ceasta formalitate nu s'a ajuns Ia nimic, ca numai prin implinirea pe deaintregul $i lara. gre~ a singuraticelor puncte - e cu putin\i! o indreptare radicalii alucrurilor: Ia asta nu se gi\ndeau, decat elementele mai alese, doritoare de pmgres ~i hotar!te a starul pentru realizarea lui. $aguna' insa. nu era omul vorbelor rasunatoare, ci al lap. telor depline, cum a dovedit chiar dela inceput. El nu vrea sa ingiidue nici unuia dintre preo\i a face uitate poruncile, ce-i vin deJa superioritatea bisericeascii. Dadi vede, cii nu le urmeaza exact, daca observa, ca nu se da din partea preojimii cuvintelor sale, adresate cu caldura ~i blandeja, cuvenita ascultare, ~tie fi ~i aspru, aplicand pedeapsii stra~nicii, cum scrie insu~, tuturor celor nepiisiilori ~~ inraiji. Repeteazii ~i accentueaziiJoarte des sfaturile sale, ca sa fie ~tiute de tji. Peste scurtii vreme porne~te a poi prin sate, ca 1 sa se convingii insu~, cii cuvintele lui n'au rasunat in pustiu. Astfel Ia 1 Decemvrie acela~' an indreaptii ciitra preojimea )ntreagii o lunga epistolie de lnvajaturil 2 cuprinzand o mul/ lime de indrumiiri folositoare, repe\ind ~i complectilQd sfaturile sale din 20 ,Oct., motivilndu-le cu citate din sfanta sciipturii ~~l'

43

l

II

din canoal)e, astfel !neat lnlreaga. circula.rli face impresia unui scurt tratat de teologie pastorala, avilnd In acela~ limp ~~ va-. loarea unui prejios document istoric. La inceput insista mai ales asupra datorinjelor preotului de a povajul intru toale poporul ~i pe a-1 lumina, Ciici al 58-lea canon apostolesc porunce~te, ca preotul -nepurtAnd . grije de popor ~i neinvii\Andu-1 pe el - sa se afuriseascii; iat' Ia prorocul h~zechil (Ill, 17) scrie.: . de nu vei deslu~l nici vei grill, va murl eel lara. de lege intru fiiriidelegea sa; sangele lui din mana ta il voiu cere>>. Sa se sileascii. deci fiecare preot. a povajul poporul, sa pariiseasca deprinderile rele, sii. nu facii nunta in post, sa se lase de ciisatoriile intre rudenii ~i sa se fereasca de cheltuielile zadarnice, de risipa In mancare ~i beuturii, ce au obiceiul a face cu prilejul nuntelor. Apoi sa nu lipseasca preotul, a lnvaja nunumai tinerimea ~colar~. ci ~i pe cea aditltii ( vol. I. pag. 165-169. Prin rescriptul reg esc din 30 Iul,ie 1847; Nr. aulic 3658. cf. ~i nou tita lui Baritiu din Transilvania 1.87? pag. 198. .. . .12

.

u . ; .. 'fSua Majestas Sacraftsslma, .... clernenter mdUlgere d1g~ata

est, ut in eligendo Episc'opi grae~i ritus. ~~n unitorum. e~dem rfil.odaht~s, observetur, quae anno 1810, occaswne simths restauratwms locum .habmt, ea solum cum modificatione, ut restrictione in Decreto ~tto 25 Mam 1809 Nr. 1301 contenta, ut videlicet Episcopus e gremio Cl,en nota sua ~eprom-., turi eligatur, sub lata- .electio haec praecise ad natos I!I_Transy.lv~nia hand restringatur cf.. ~i epistola.lui ~aguna catnl Dr. P. Vastct dto Stbuu 11 No , bis. pg. 204 5 in tract. romfiml ~i in origillalul -latin (in care s'au strecurat insa vre-o 3-4 erori de transcriere san de tipar). 0 Atunci erau 44 de protopopiate, insa fiind dpua vacante, iar un protopop bolnav, Ia Turda s'au p~ezentat numai 41 protopopi ~i vic~;ul ~aguna cf. Oazeta de Transilvama 1847 Nr. 95, unde. actul alegern e ,descris mai pe larg decAt in lstoria bis. (11. pg. 20~) a lUi ~aguna.. .

emvrie 1847. (Baritiu vol. 111. pag. 564 5). . 4 28 Octomv'rie 1847 intreaga rezolutia e _publicata Ia ~aguna: lstona

i,l!li :I!

4

I

Si

l

: .

I

condudi 2 comlsarl ai guvernului: C@tele Ladislau Lazar ~~ secretarul guvernulul: Pavel lstvanfi. Ziua de 1 Decemvrie a lost intrebulnjata pentru implinirea unor formalitati, obi~nuite !a asen1enea ocazii, iar a 2-a zi s'a procedat Ia alegere, a! ciirei rezultat a lost, cii din cele 126 voturi, elite s'au dat - acordiindu 7se liecarui protopop. dreptul de a . vola pentru 3 in~i -33 au lostpentruJoan Moga, teologul, 31 penfru directorul ~coalelor, Moise Fulea, ~~ numai 27 pentru ~aguna, iqr restul s'a impiirjit intre protopopii lghian 14, Popazu 11, Constantin Duma (Hunedoara) 5, loan Panovici (Nocrich) 1, Avisalon Popovici (Lup~a) 1 ~i loan Hanla, arhivar consistodal. 3. Se spune, cii inairite' de alegere ar ti mers Ia ~aguna o deputa(ie de protopopi, rugiindu-1 sa nu ,candideze, ciici dan~ii nu voiesc sa-l aleaga din pricina, ci1 ar. li Siirb. ~aguna, dupace 1-a liimurit, ca e Roman ca ~i ei, i-ar li i:limis cu cttvintele: Daca nu mil vreji voi pe mine, vii vreau eu pe voi, ~i sa ~tili ca eu volu fi episcopul vostru. Ceeace, spre norocul neamului ~~ a! bisericii noastre, s'a ~i intiimplat, caci monarhul dintre cei 3 candidaji, cari au intrunit un numar mai mare de voturi, a conlirmat, in 5 rebraarie (24 Ianuarie) 1848, dupacum eril de prevazut,' alegerea lui ~aguna, de~l . acesta avuse mai pujine v 0turi, deciitcei doi nepoji ai lostului episcop Vasilie. Ca o dovada mai mult despre increderea curtii .din Viena in ~aguna, sau despre bunele protecjii, de caii se bucura ei, servqte ~i laptul, ca Ia numirea lui $aguna de episcop s'au dat cu totul uitarii cele .19 condijii grele, cari s'au lost lixat' Ja 1810 pentru Vasilie Moga, jiniind intreaga cil.rmulrea biseri' cea.sca a acestuia ferecatii ca in ni~te catu9e de lier. Numirea de episcop o aduce ~aguna Ia cuno~tinja cle-. rului ~~ poporulul .prln o. lrumoasii circLtlarii," In care exprlman, .d u_,_~_i--nemiirginita muljiimitii ciitra marele nostru Monarh, ___ promite sarbatore~te, ca din toate puterile neostenit se va1 Oazeta de Transilvania)) 1847, pag. 386 (Nr. 97)"; Pantazi scrie in epistola sa catnl Baritiu (Viena 3 15 lanuarie 1848): . Apoi ca sa nu lase neintrebuin(at nici un prilej>> indeamnii din nou preojii, pe lubijii siii impreunii slujitori, sa , : inveje ~i sa 'Iumineze necontenit poporul, ca sa-l poata aduce. > 7 catra deputajii romil.ni din Viena e ultima oara, sa-i scrieji ca sa vina Ia Viena, de unde tiici cii trebue sa se coboare, caci altmintrelea se depopularizeazii de. plin, neputil.nd indestuli pe nid un om din caji aleargii Ia dansul;. $i ceilalji frunta~i romani erau spionaji pu~i sub cea mai stril.nsa1 2

' 6

' '

Ibidem 92. din Bra~ov 3 Aprilie 1850. Convorbiri Lit, I. c. p. 797. Ibidem pag. 199. Ibidem 205. Ibidem pg. 1026 ~i Transilvania>J 1877_ pg: 281. Ibidem pp. 207 ji 706, din Vingard 7f19 Mai 1850. Ibidem 1106-1113.

90

91

pazil>> 1 ~i opriji de a mai petrece serile, lara invoire deJa .cilpitanul ora~ului, chiar ~i in casele proprii: Intre anii 1848 ~i 52. erau urmariji de polijie, ~i in provinciile austriace, ca oaineni suspecji toji ceice purtau par lung ~i barbil.' Presa fu cu totul sugrumata, astfel .incilt dupa inabu~irea revolu!iei vieneze prin Windischgriitz, .170 ziare disparura. Cazul lui Barijiu, inlaturat in Fe.bruarie 1850" in chip volnic deJa redactarea foilor bra~ovene, n'a fast unic .in felul sau. Cu un an inainte (11 Ian. 1849) II precedase cazul lui Kuranda, editbrul ziarului Ostdeutsche Post, care aparu mai tilrziu iara~, in sa, intocmai . ca gazetele romane~ti din Bra~ov, nu sub numele editorului de mai nainte.'- Femeile din Bra~ov fiihdca au format o societate filantropica, au fast parite Ia capitanul ora~ului ~i citate in 2 randuri Ia ascultare, ceeace !I in digna rau pe ~aguna ~~ n indemna\ sa proresteze. Taranii rom ani erau nemuljamiji, pentruca rectificatorii . straini insarcinaji cu conscrierea impozitelor fonciare Je faceau nedreptate Ia aruncul darilor, punilnd pi\manturile romane~ti de pe Ia mar, gini ~~ deci de calitate mai slaba in aceea~ categbrie de pro ductivitate cu ale Sa~ilor, cari aveau mo~ii intinse Ia ~esuri, unde pamantul e mai fertil. ~aguna scrie lui I. Maiorescu in 5/17 Maiu 1850, ca birocrajii sase~ti fac conscripjiuni de averi ~~ inseamna ~~ averea aceea de avere saseasca, care inainte c)l mai mulji ani s'a vandut Ia vre~un roman deli! vre-un sas.' Wohlgemuth incepuse a fi atacat prin !aile vieneze. Astfel Allgemeine Zeirung scriit, ca cu el nu e muljamit nime in Ardeal: Maghiarii nu, pentruca ii persecuta; Sa~ii nu, fiindca Je ridica un drept dupa altul; Romanii nu, pentruca nu le impline~te cererile lor. 6r

lbide_m 557 ?i 1877 pg. 259 ~i 1878 pg. 18. Prin decretul dtto Sighi~oarq. 28 JUlie 18~2; cf. cir~ularul Nr. con~. 828jl852, prin care Moise Fulea adl!ce Ia _ cuno~~mta preotiior acest ~vem ment pentruca toti S> istorica a desvoltarii noastre bisericqti, din care scoate in relief Virtutea statorniciei in Iegea noastra ~! viftutea caracterului religionar celui peclatib. Dupa o energica ~i potrivita caracterizare a suferinjelor poporului roman, se intreaba1 care este cauza saraciei, umilinjei ~i . injosirei rioastre? $i raspunde: Auziji frajilor! nici astazi _nn se sfiesc barbajil cohstitujiei vechi a ne face imputiiciuni ~ dojene, ca e preojimea noastrii inculta, ca dascalii no~tri sun! neharnici, ca nu avem -~coli. A~a este; in sa au doara a noastra e vina, ca. suntem astazi saraci ~i injosiji in toate? Au doara nu e vina eel or bogaji ~i inaljaji pentru silracia ~i injosirea noastra? Luat-am noi ca !iii bisericei rasaritene ceva cu drept . sau cu . nedrept deJa fiii altar biserici? Din ravna, care am catra adevar, silit sunt a marturisl, ca noi deJa nimenea nimic nu am luat, nici pe drept, nici pe nedrept, insa deJa noi matte s'au luat pe nedrept, ~i nimica dupa drepb. Trecand Ia suferinjele mai recente, zugrave~te in colori vii furiile rasboiului civi\, spunand, cum i s'a ars biblioteca de peste 3000 carji, cum s'a pradat ~rhiva consistorului, ,cum au batjocorit sfintele icoane, au impu~cat in icoana Domnului Christos ~i-au strigat: au incetat de a mai fi Dumnezeul Romilnilor ... cum au ucis, spanzurat ~i impu~cat 12 preoji ~i cateva mii de cre~tini, >, 2 Sinodul aproaba demersurile !acute pana atunci de epis. copul $aguna pentru restaun1rea mitropoliei romane ' ~i petijia inalntata ministerului din Viena In aceea~ chestiune (12/241 C6nv. LH. pg. 703: Soborul e~r prea bun; da~ sa ~titi, ca. in to't decursul lui a fost c~:msignata toata garnisoand. Aceasta o ~tiu eu aici mai bine, decat cei -din Sibiiu. Toate altele vi le vor spune. ei. Janca pretinsese a se vorbl ~i ,pvlitictl. Nu s'a primit, iar de- se vorbeh, era foarte rdu. A~a , , tliSieri.' Indeamna ~i pe aljii sa contribue Ia aceasta fundajie,1 din Sibiiu 1 August 1852, iar pana in 1 August 1853 suma coledei s'a urcat Ia 27,601 fl. 301 / 2 cr. cf. eire. nr. cons. 804,1835, in care scrie ~aguna: putem fi incredintati;ca jertfele noastre vor aduce foloase, ~i adeCa inflorire ~i cinste Eparhiei noastre. S:unt in starea cea placuta, unde pot vesti preotimei ~i poporului nostru eparhial vestea aceea imbucuriltoare, ca. pefoamna viitoare se va deschide in casa cea nona, acum cumparata Institutul eparhial Pedagogico-Teologic, unde se vor Cre~te Dascali ~i Preotii no~trii pe viitor, - Sa~ii au protestat impotriva cumpararii casei celei mai mari, .dup.1 .cum afl.1m dintr'o epistol.1 a lui Florian Aron catnl loan Maiorescu (din Sibiiu 17 lanuarte 1852): Eri se duse Ia Principele o deputatiune de Sa~i, ca Sa protesteze contra lui ~aguna, pentruca vrea sa cumpere casa lui Apor. Principele, nzir nichts, dir nichts, i~a ocarit frumos ~i iRa dat afari1 ... (), in care ~aguna aduce laudele cele mai cillduroase acestui vrednic tanar, care era un exemplar rar in veacul nostru atat in privinta naravurilor sale bHinde ~i domoale, cat ~i in pr~vinta talentului sau. El a fost frunzos fa chip, copt la minte, infelept fn ~tiinfe, bun ~i compdtimitor cu inima. In el am aflat adevarul acela mare, cil acel bdrbat este casa infelepciunei,_ carele are ru~ine nobild "/.naintea mai nzarelui sdu ... SS.rguinta ddnsului in cetirea

ca sa sporeasca cat mai repede, ~~ scrie: Bucuros a-~i fi pus eu ~i inai mare suma In fundajia aceasta, dar imi veji crede, ca mai mult nu am putut face. Despre colectele facute, despre sporirea fundajiei Pantazi, !n fiecare an !n~tiinja $aguna credincio~ii sai prin circulare. Astfel Ia inceputul anului 1858 aducand Ia cuno~tinia tuturora: ca fundatiunea Pantazi s'a spo'rit pana Ia suma de 4850 fl. ~~ 16 ct. m. c., arata ca averea clerului, oricat de mica, o ingrije~te ca i, ~i ndzuiala diinsului cdtrd ;rinderea fnvdfdtuYilor !ji sjaturilor mete, i-au adus lui un . sbor a~a de_ cu1 puternic in toate, inc8.t renumele lui ~el ~u~ a ~atrun~ pana ~! soct~ta~I mai 1nalte. A~a a sporit fiul meu Gngone m fnca-lm Dzeu, m mmultirea ~tiintelor .~i cuno~tintelor sale, precum ~i in staruinta cea neobositil de a impli.nl chemarea sa.. ' De aceea !Ram denumit de secretarul .meu, ... de care post edt el vrednic in intelesul eel mai adev_arat al acestm c~vant mul~ inSemnator. Lucrurile lni scripturistice din arhiVul nostru sunt a tate a. dove_zi penfru toate veacurile des,rre aceasta a mea marturisire. - In menzon~l sau ~ag~rta vorbe~te in 2 locuri, (Ia .anii 185~ eyi 185~) .iara~ cu .laud_; man, despre Pantazi a carui moarte 1-a sagetat pana Ia mimfi, cfici dansul a fost pentru cle~ul nostru o achizitiune de tot excelentii ... el. a fost mfina mea dreaptd, el pdtrandeit cu agerimea priceperii sa~e in [undul ideilor mete ~i ~tia sa le puna pe h!lrtie intocmai pre cum m1Rle. gande~m ~u acel..ea: Pentru aceasta mare ~i ireparabili1 paguba am jost fil sunt mtnstat pana Ia moarte . .. 1 cf. eire. din 25 Ian. 1858 Nr. cons. 115.

1:

112

VI.'i.

(

".

Biserica catedralii.In 4 Septemvrie 1851 ceruse ~aguna dela magistratul Sibiiului, sii-i puna Ia dispozijie un lac comunal potrivit spre a puteii zidl o biserica catedrala ' ~~ un semina~. In numele magistratului ii riispunde, 2 domnul consul al cetiijii Sibiiului baron de Konradsheim, ca ora~ul nu are Iocuri disponibile, fiindcii toate cate lea avut, le-a pus Ia dispozijia inaltului guvern pentru ridicarea zidirilor erariale a~a, incA! ~i comuna insa~ a trebuit sa cumpere pentru scopurile sale Iocuri dela privaji. In toamria anului 1857, fiind in Viena, cu ocazia unei audienje private Ia monarh, ~aguna a~terne pe langii aile petijii ~i una, in care cere permisiunea de a putea face o colectii in toate provinciile monarhiei austriace, cu scopul de a zidl. catedrala din Sibiiu. Telegr. Roman>> aduce in 17 Oct. ~tirea cii pag. 44-46. 2 Este interesanta o plfinsoare a ob~tii romfine din Nocrich, care Ia sfar~itul anului 1851 relateaza lui ~aguna, ce convorbire a avut in August 1850 CU COmesul sasesC- in privinta ~COalei, spunfindu-i: ~Coala CU toatil inima am face, dara nu avem nici Joe de ~coala, unde sa o facem ~i nu ave.m nici bani, de unde sa o facem, caci cilr;;tigul nostru il baga confratii (sa~i) in punga lor. Ei au p3na acoma doua curti de f;iCOala. ctin pamfint

133

Stilpiinirea politidi enunjase inca din anul 1850, cil chestia ~co lara e de competenta statului ~i a biericei ( Un lucru de stat ~i de bisericli de ob~te jiitor ), ~i Ia organizarea Coale! or popo, rale se reclama lucrarea armonicil a factorilor biserice~ti cu cei politici. Aces! principiu .era de natura a inlesnl incatva lucrarea lui ~;laguna, dar o putea ~i impedeca u~or orice procedare capricioasa din partea vre-unui dregiltor politic. Dibacia lui consistil intru a ca~tiga ~i sprijinul acestora, ceeace i-a. succes in mare parte. In 24 Aprilie 1852 1 spunand, cil dorinja lui este numai a promovil binele bisericesc ~i najional, pacea noastra din launtru ~i cea din a!aril>,. ~aguna statore~te principiul confesional ca baza a organizarii ~coalelor poporale ~i da urmatoarele indrumari:

siUesc, noi nici una. Ar;;a, daca au ei dona, dee-ne r;;i nona a treia, ca sa avem unde zidi r;;coala, care pe dreptate am mai cerut, ~i ~i acum cerem. - Ei afaril. de punga cea mare a satului au ~i punga hirgurilor, care cu~ prinde varna ~i arB.nda crB.jmelor... La aceasta ar3.ndi1 ~i Ia aceasta varna a targului pana se aduna ~i noi avern parte; iara daca se baga in punga, nime nu ne vede nici cu un ban pe sama ~colii noastre. A~a de unde sa o facem? Cerem ~i am mai cerut, sa ne dee bani pe c3.1i trebue Ia ~co ala ~i apoi vom bee bucuros. -La aceste cuvinte a rilspuns comesul: Sil va fie ru~ine a tot cer~h ... Iar din partea ob~tii i-s'a refledat: Milria Ta, noi nu cer~im, ci ne cerem dreptul nostru, ca. acesta este mai dulce ca o dii.torie. Pan a ne-am facut biserica, destul am mituit banii no~tri in punga so.tului ~i ne-am robit cum am putut, acum daca. cunoa~tem, ca avem al nostru, nu ne-am mai robi indatorB.ndu~ne, ci poftim sa ni-se dee deacolo din punga, in care ~i noi am bagai. .. ~i cer iara sa. le. dee comuna loc pentfu ~coala ca de norii cerului nu o vom putea sp3.nzur3. .. , cf. ~i Grimm o. c. pag. 36, care apreciazil just asemenea motive, aduse de multeori din partea obJiitilor romane9ti sarace, ~i spune, cil interven1iile lui ~agnna pe 13.nga Schwarzenberg aveau rezultat. ( (> cu 6 desparjaminte; accentueaza inca odatii, ca sunt admise numai carjile aprobate de scaunul episcopesc, ~~ stabile~te urmatorul plan de !nviijamant: ..' Circ. Nr. 858/1853. Ibidem. 3 Circ. Nr. Cons. 581 din 1854 intitulat Ordinafiunea arhiereascd pentru rlindul eel bun in ~coalele noastre poporale.2

A) Pentru clasa normalll I.a) !. Despiir(ire(incepi\tori).

b) !I. Despdr(ire( cetitori).

1. 2. 3. 4.

Abecedarul Bucoavna Scrierea Cantarea

1. 2. 3. 4. 5.

Jstoria biblica de rost Ceaslovul ~i Bucoavna . Datorin(ele supu~ilor de rost Scrierea Cantarea

B) Pentru clasa normala II.1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

b) II. Despdr(ire 1. Urmarea catihisului Urmarea Ceaslovului :l. Urmarea aritmeticii Catihisul mic de rost 3. Urmarea gramaticii romane~ti Aritmetica de rost Oramatica romiina de rost 4. Repejirea carjii intregi despre Datorinjele Supn~ilor Urmarea datorinj. supu~ilor 5. Abecedariul nemfesc Scrierea 6. Scrierea Cantarea 7. Cantareaa) I. pespiir(ireC)

Pentru clasa normala III.1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. b) II. Despar(ire Repejirea catihisu!ui intr~g Oram. rom. cu conjeptun Oram. nemjeascii .. Urmarea aritmetfJCIL Urmarea geogra iei Urmarea istoriei Scrierea Cantarea

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

a) I. Despdr(ire Urmarea catihisului Oramatica rom. cu conjepturi Oramatica nemjeasca Urmarea aritmeticii Oeografia Istoria Scrierea Cantarea

Aceasta impar(ire in 3 clase cu 6 despar(aminte a riimas baza ~coalei poporale din Ungaria pftna in ziua de azi cu deosebirea cii in organizajia actuala un despiir(iimant deJa 1854 coriisp~nde unei clase, avand azi ~coala poporala 6 clase. Studiile deasemenea au ramas cam acelea~i cu deosebirea esenjiala, ca pe cand atunci limba germana se propunea numai incepand cu desparjiimftntul II a! clasei a 11-a, deci di~ clasa ~ IV:a de azi, in zilele noastre Jimba maghiara se pretmde cb1ar ~~ deJa incepatorii clasei I, intr'o masura exagerata.

136

137

Tot prin aceasti{ ordinajiune arhierea_scii se dispune ca protopopii sa faca dese ~i con~tiincioase inspecjiuni ~colare, iar parohii sil cerceteze ~coalele in fiecare luna eel pujin odata, spre a se convinge de~pre purt&rea dascillului, sporul copiilor ~~ despre neamul ~~ felul carjilor ~colare; cu prilejul fieciirei cercetiiri sa-~i scrie numele in protocolul ~colar spre dovadii ca el a cercetat ~coala, ca apoi ie~ind parintele protopop ~~ cercetand ~coala, sa se poatil !ncredinjil despre purtarea de grije a preotului pentru ~coala>>. Mai departe, Ia alegerea dascillilor sa se faca totdeauna contract, indatorindu-se ace~tia a !ndeplinl toate ordinajiunile episcope~ti, pe cari preojii trebue sa Ie comunice .imediat nu numai lor, ci ~~ ob~tii intregi, iar dacil vre-unul dintre preoji ar Cuteza a pitula sau a tiiinul ordinajiunile mele... se va pedepsi cu asprime. - Protopopii deasemenea sa fie zelo~i in funcfiunea lor de inspector! ~colari ciici I~cru C!Jnoscut este, ca noi in treaba ~co!ara avem !ipsa de o ststemii ~i rand bun, ~i cii_ lara acestea nu putem !naintil - cre~terea cea buna a poporului nostru,. care numai atunci ne va binecuvanta, dacii va vedea, ca noi adevarata ingrijire avem pentru el ... Se vede insa, cil hotarirea sinodului din 1850, privitoare a funcjiunea de inspector! ~colari a protopopilor ~~ cea de directori~colari a preojilor nu era pe placul tuturora. Indeosebi nu _pule a sii-i muljumeascii pe cei ce arfi dorit ~coale najionale, iar- nu confesionale. Relativ Ia aceastil nemuljumire Oavriil Muntean scria deputajilor din Viena-: s'a croit o ierarhie pronunjata ~ hildebrandica, cil ~coalele comunale s'au supus Ia inspecjiunea protopopilor ~~ in ultima instanjii Ia Episcop,' dupace tot el Iamurise pe Laurian in privinja aceasta, aratand, ca in imprejurarile prezente nafionalitatea trebue sa caute scapare in biserica; din doua rele eel mai mic; a poi de cat sil dirigeze ~coalele ni~te nemfoi - mai bine protopopii romani. Exemplu sa ne fie institutele pedagogice. din Orlat ~~ Niisaud. Ce dascali romi\ni vor forma ni~te dascali nemji, cari nici nu ~tiu romane~te.' Aljii ar fi dorit sa se menjinil ~~ mai departe postul de director general a! ~coalelor, in care calitate funcjionasera deJa' Conv, Lit. pg. 1108. ' Ibidem pg. 638.

sfar~itul veacului a! XVIIl pana Ia 1850 patru in~i (D.. Eustatievlci, 0. Haines, Radu Tempea ~~ Moise Fulea). La postul acesta aspira dupii 1850 ~i Aron Florian, care se alia atunci in Sibiiu, farii ocupa(iune. Dar ~aguna, - dupii regularea facuta in srnodul deJa 1850 prin instituirea protopopi!or ca inspector! ~colari, ~~ dupiice propuse guvernului ardeJean a numl un consi!ier anume pentru ~coa1e)e romane ortodoxe, in persoana lui Dr. P. Vasici, - nu mai recomandii pe nime in locul lui Fulea. 1 Nu toji protopopii ~i-au implinit insii cu zel aceastii noua funcjiune a lor, cum, durere, pufini ~i-o !mplinesc ~i azi. Deaceea in multe par\i ~coala romana a ramas tot pe treapta cea mai de jos. In 1856 consilierul de ~coale" Dr. Pavel Vasici, cilliitorind prin Ardeal, facu o inspecjie amanunjitii ~i con~tiincioasii. Catril sfar~itul anului redactorul Telegrafului>> (!. Biidilii) lnvita pe inviijilfori, sii aboneze cu tojii Telegr. Roman, caci dl consi!ier de ~coale a fiicut !mbucuriltoarea fagiiduinfii, ca cu in~eputul anului viitor va publica mai multi articoli foarte interesanfi despre trebile ~colare ~i sii sprijineascil lofi ostenelele ~i niizuinjele inai marilor no~tri de a ne ridica din pulberea ticalo~iei." Vasici i~i implinl curand fagaduin\a, dand sub titlul lmpiirtii~iri pedagogice>>' o icoanil fidelii a &tiirii ~coalelor noastre din ace! limp. Chiar Ia inceput milrturise~te, ca va piiriisl maniera de a !audit tot, ~i ispitind !ucrurile mai adanc, Ie va ariita lara nici un vestmant poleit, ca sii desriidiicineze polomida ~i sii arate boala ascunsa, care nu se poate vindeca, dacii pafientul tiiinuie~te semnele ei. Inainte de revolufie directorul' ~colar nu fiicea de ajuns priveghere a ~coale!or, dar nici Iegile jarii nu ingiiduiau o1.,. 1855 Nr. 98, cu Ieala anuala de 1,600 fl. (cf. 0. llariiiu val. Ill pg. 523).3

Telegr. Rom&n 1856. pg. 391.

' 1857. Nrii 1-2, 12-14, 18-19, 22-23 ?i 34.

138

139

prosperare a ~coalelor noastre. In timpul acela mai mult invajau copiii dela cantorii bisericii. Dupa 1850 aratandu-se $1 fa Roman! Un simt mai cu vio;;ie> pentru infiinjarea Coalelor, mulji _ au mdemnat poporul, ca abandonand principiul confesional, sa ridice ;;coale najionale, care sa fie scoase de sub orice influenja bisericeascil. Nereu~ind insa, multora le-a scazut zelul ;;i-au inceput a privl ridkarea ~coalelor ca o sarcina apasatoare. Stapanirea a ~~~tori! principiul, ci! treaba ;;colara e 0 cauza comuna a statului ;;i a biserkii, iar d-1 nostru episcop, caruia nepriincioasa stare a ~coalelor noastre zacea inca de mult Ia inimi!, priml -asupra sa suprema inspecjie asupra ~coalelor rwastre dispunand, ca in fiecare CO!lluna parohii si! fie locali-directiJrt,, sa viziteze ~coala barem odata pe Iunib, Ia fiecare Coala sa fie un protocol de normalii, in care sa se treacil rinduielile, ce se vor slobozl in privin(a ;;coalei ~i un protocol de vizltafie, in care parohul local si! insemneze toate scilderile ~~ parjile bune, ce va fi observand din luna in luna. Jar inspecjia asupra acestor!' sa o exercite protopopii. Vasici constahl, cil unde -acetia din urmii sunt piitrun;;i de chemarea lor, ;;coalele infloresc, ceeace insa, durere, nu se intilmpla decal in prea pujine locuri. lnira apoi in 7 puncte urmatoarele scaderi. de cari patimiau cele mai multe din Coalele noastre:

se tiparesc ci'ir(i cu un/ pret atilt de potrivit, !neat ;;i- eel mai siirac ;;i-le poate agonisl, dadi va bea numai cu un fartaliu de 1achiu mai pujin pe saptiimanii.

4. Necercetarea jCoalelor din partea parokilor $i protopoParohii, cu pujine excepjii nu ingrijesc nici de catihizajie, (pe cand, daca ar catehiza, Va cre;;te nu numai cre~tini buni, ci totodata ~i cinstitori de preofime, care astdzi poate mutt a scdzut in ockii poporulub> ), necum sa viziteze ~coale!e . ~i sa se convinga despre stafea lor, precum li-s'a poruncit. Aljii se jin intr'atMa de rilnduie!i!e epi~cope;;ti, !neat merg proforma !a ~coala, insa nepregatiji ~i fari'i nici un scop, daci'i pun vre-o intrebare !a Colari, ei iau cartea amana ;;i intreaba: Cine a fiicut lumea ? Care sun! sti'ipilnirile cele mici ?>> etc. ~i a tat a tot! Protopopii deasemenea ou prea viziteaza ~coalele, caci le este !rica de cheltue!i, care nu li-se rebonifica de nicairi, apoi Ia vizitajiile canon ice, ce Ie lac pe Ia parohii, nu ajung sa vada ;;i de ~coalii, caci aceasta este de multeori un lucru lateral ;;i invajatorul cu preotul, i-a spus, unde e buba>>,' 5. Necercetarea ~coalei prin copii bani de ~coald. Iarnanu pot merge Ia ~coala, caci n'au haine, sunt desculji ~i goli, iar vara umbla pe camp dupa vite: pentru pazirea vitelor unii parinji sun! mai ingrijaji, decal pentru copiii lor. 6. Lipsa fondurilor jCO!are, din cari sa se plateasca lnvatatorii, sa se cumpere carji pentru copiii saraci ~- a. 7. Neregulata chiverniseald a bunurilor biserice~ti ~~ comanate. Averea bisericii trebue chivernisita in !rica lui D-zeu ca un lucru slant. Atinge a poi in scurt disciplina, care lasa mult de dorit.~i insista a se cultiva in mod sistematic ~i unitar cantarea btse-

pi/or.

. 1.. NecaP..acitatea ceto; mai mulfi invdfdtori, cari abia ~hu sene 91 ceh, fund slab mformaji pedagogicqte. $i fiindca c?munele au drept sa~~~ aleaga ele invaji!tori, spiritul de partid 91 favorul protopopulm au Ia aceste alegeri rol mai hotiiritor decal calitatea _candidatului, !neat adeseori se intilmplii ca inva: jatori bine pregiitiji nu-~i pot cil;;tiga pilnea de toate 'zilele 2. - Dotafia rea a invdfatorilor, care variaza intre 40-300 fl. Unele. C?n:'une, de;;l sarace, l;;i dau !oatil silinja si! mareasca Ieala mvajator;tlu~ _pe dnd allele~ avand venite frumoase, pialese totu} pe .. mvajaton spre ru91nea lor, mai rau decal pe eel dm urma slujilor de sat, pentruca Dumnealui judele nu e prietinul ;;coalei ;;i o prive;;te ca un lucru lateral. 3. Lipsa de cdrfi e un defect, care nu se poate desvinovii\i. Cum trebue. sa aiba plugarul plug, seceriitorul secere, ~e,terul _m:'e!te potn~1te ... to~ a;;a trebue sa aiba ;;i ;;colarul car(! potnvJte. MuljJ cred, ca once carte s'ar af!a pe grinda tata:sau, tr_ebue sa fie buna, ca sa invete copilu! din ea. lnvita deer preojri, sa spuna Ia toatii ocazia, ca in tipografia diecezana

riceascd.Desaproaba pe invajatorii, cari nu vor sa cilnte ln strana, caci pe cre~tinii no~tri nimic nu-i poate mai tare apleca spre a da copiii siii Ia ;;coala, decal tocmai cantiirile biserice~ti>>.' Dupace propune mai multe mi'isuri de indreptare, arata cii ~coala poporala trebue sa ramanii credincioasa principiului con1 ~aguna prin cere. din 7 Sept. 1853, Nr. 858 atinsese aceasta sea~ dere, IaudUnd pe protopopii harnici 9i mustn'ind pe_ cei negligenfi. cf.. l?i

> ~i strangea

2 Vasilie Popp: Disertatie despre, tipografiil-e romat:t_~~ti, Sibiiu 1838, pg. 31 ji urm. ' nr. cons. 490/1850. 4 nr. guv. 19572/1850.31 August st. n. ~i petitia lui ~aguna ~i dspunsul guv. au fost tiparite Ia 1872. In trad. rom. in .cartea lui ~~guna: ~annal de stadia pastoral>> pg, 299-300, unde ;;aguna adauga, m nota ~. unele

sfaturi pentru viitor: Noi am fost noroco~i, inciit. se vede, .a ~ap~ta ~on cediu dela regimul nostru de a putea tipllri ca.rti ~colare ~~ btsence~h de

150

vernului, care avilnd incredere in senthnentele probate, loiale ~i in inalta injelepciune a lui ~aguna, incuviinjeaz,a inftinjarea tipografiei cu singura condijie de a i se face cunoscut timpul d,eschiderii, Iocalul, precum ~i conduciitorul eb>. In privinja conducatorului, se incheiase inca Ia 1 August 1850 un contract pe 3 ani cu. Neamjul losif Gerber din Cernauj, caruia i se statorl o. Ieala lunar a de 50 fl. m. c.. ~i orele de lucru, in Iunile. de vara dela 6-12 a. m. ~i dela 3-8 p.m., iar in cele de iarn:! dela 7__:_12 $i dela 2-7. Astle) Dumineca in 27 August st. v. putu sii inaugureze prin ,s!injirea apei, dupii randuiala Sf. maicei noastre biserici, aceastiitipografie, ale carei prime producte au!ost in~tiinjarea ciitrii iubitul cler ~i popor diecezan>>' ~i o poezie ocazionalii 2 . ' a lui Andreiu Mura~an, preamarind pe episcopul in care romiina ginte prive~te a! sau parinte ren:!scator de un popor, infriint de. jugul greu ... , Localul tipografiei a lost Ia inceput in strada lernii (Wintergasse. Nr. 194), de unde numai .!;1 1867 s'a mutat in strada Macelarilor (fleischergasse). . Cel dintai conduciitor ~i director a! ei .n'a ajuns insa Neamjul Gerber,. care. va fi riimas ad numai ca lucrator, ci Romiinul Dimitrie Lazarevici, .care fusese mai nainte a~ezator de litere in tipografia regeas.:a deJa Buda,, de unde ~aguna il prime~te in slujba sa,' laudilndu-i mai tiirziu.' staruinja ~i. priceperea. Sub conducerea lui desvoltii aceasta ti.-

.

Iegea noastra Ia anul 1850. Dreptul aeesta sd-l piizim ca ,lamina ochilor, _ca nll" cumva din oarecan! cauza sa-l pierdem ... Noi am atinS obiectul ace~ta

.

aci, nu spre 13.uda -nOastra, ci spfe constati1rea adevil.rului de o. ptirte; iar de alta -spre !a atata insemnatatea cea mare, care din priv:inta politica s'a dat,-~i poate sa i- se,de_a ~i pe viitor; deaceea recomarid Congreselor ~i Sinoaddor noastre a ira eta 'obiectul aceSta cu cen. mai mare- seriositate>} ... ' Circ. Nr. 775/1850 27 August. ~ A s~ comp;ra aceasta poeZie cp versurile logofatu lui I. VdcdrescU Laude asupra tipografieh, scrise Ia 1840, _cu ocazia inaugunlrii Hpografiei Cogalniceanu in Ia.;;i. Convc;nbiri Li~erare>L an 42 Nr. 11. . " 1867 pg. 240. 4 Epistola lui ~aguna catnl Consistor, din Pesta _23 Sept 1850, 5 , In prefata .mineiului pe. NOv. ~i I. Moga il Ianda .catnl ~ag. intr'o scrisoare din Sibiiu 21/9 Pebr. 1851. D .. Lazarevicf'e tare silrguitor penfru adjustatia tipog~;afie!, iar Tel. Rom. 1856 pg. 46 sj::'rie ca, L. a dat dov.e-_ zile cele ~ai. luminate de un. gust deli cat, de un sinlt drept ~i .de .a ~aiestrie depliml in arta. tipografi,c) (Tel. Rom. f858 Nr. 22), iar mai tfirziu, tot in aceea~ discutie asupra Bibliei lui Eliade -- arate, pu~licat in 15 lanuarie (Nr. cons. 65), se arata ca din August 1850 pana Ia sfar~itul lui Decemvrie 1851 cheltuelile au intrecut venitul cu 3259 fl. 49'/, cr., dar, observa $aguna, cheltuiala, de~l intrece veniturile in bani, totu~ Tipografia ' aceasta tanara are astazi un capital in productele sale mai mare decal, ce este datoria, caci dansa are astazi eel pujin 5000 cetihisme care cu cafe 8 cr. de bucata fac fl. 66680 are 5000 abcdare a 8 cr. . . . . . . , 66640 , 280, 700 ceasloave it 24 cr. . . . . . , 3000 istorii biblice a 6 cr. . . . . . . . . , 300., 3000 carji des pre Datorinjele Supu~ilon a 6 cr. , 300-. , 1500 Apostole a 3 fl. . . . . . . . . . . , 4500, Hartie in prej de . . . . . . . . , 1000Prin urmare are o stare de fl. 771320 lar cu un an mai tarziu se ia din venitele episcop1e1 un nou fmprumut de 978 fl. 11 cr. astfel, ca tipografia datoria, Ia sfar~itul anului 1852, episcopiei suma de 1962 fl. 40 cr.' Deia 1853 inainte situajia materiala incepe a se ameliora, Ia ceeace va fi contribuit, probabil, ~i :darul Telegralul Roman Ia 1864 fondul tipografiei-era de 2 :fl: ~i 9820 fl. ~i 7'/," iar pana Ja finea anului 1908 s'a ureal Ia suma de 442,08058 coroane. Sub ingrijirea $i supravegherea lui $aguna, s'au retiparit in curs de vre-o 11 ani' nu mai pujin de 35 carji bisericqti,.23

din cele mai insemnate ~i mai neaparat de !ipsa, intre cari cele; ~i fntreaga Biblia ilustrata (1856-1858).' Mineele !e-a tiparit dupa originalul eel indreptat a! preaosfinjitul episcop al Arge~ului, Kir losih. fn 1853 au apiirut 3 volume, pe Junile Ianuarie, februarie ~i Martie, in 1854 alte 5 volume, pe lurdle Aprilie, Maiu, Iunie, Iulie ~i August, in anul urmator cele p.e S,eptemvrie ~i Octomvrie, iar ultime~e doua pe Noemvrie ~i Decemvrie Ia inceputul anului 1856. In pref&ja Mineiu\ui de. pe Noemvrie putea $aguna sa scrie, cii tipografia noastra mica ~i saracii, potrivit fiigaduelei, a ispravit in limp de 3 ani tipiirirea Mineelor, caci bogajia milei tatalui ceresc s'a revarsat de ajuns spre intreprinderea mea. Tot acl muljamqte lui Dumnezeu, ca i-a ajutat sa poata ceti singur ~i corege toate foile Mineelor; apoi episcopilor ~i protopopilor, cari 1-au sprijiriit, cumparil.nd ~i raspandind aceste. Minee, ~i Jauda pe directorul tipografiei Lazarevici, care prea mull a inlesnit greutatea tiparului cu .maiestria ~i sarguinja sa. Sunt interesante ~i instructive ~i prefejele celorlalte volume, aratand, de . unde derivii .numele fieciirei Juni, sub ce zodie se afla ~i care este, insemniitatea praznicelor din luna respectiva. Nu Jipsesc nici momentde najionale. Astfel in prefaja .Mineiului de pe Ianuarie vorbe~te pe Jarg ~i cu insuflejire despre striilucita o1igine ramleneascii a poporului nostru.'

12 minee (1853-1850)

;i:,!

i'

' pg. 8. Protocolul venitelor

episcope~ti

pg. 10.

ct. Adele sinodului pg. 198.

I

II!

l'i. ii'

cf. prefa,ta Octoihului ce se zice eline~te Paraklitiki, Sibiiu 1861~ unde ~aguna scrie: fie numele. Domnului binecuvilntat de acum ~i p3nil 'n veac, carele a~a a binevoit a hoidri in sjatul sdu vecinic, ca Tipografia noastra diecezana sa fie in stare de a putea tipari cu spesele Sale in restimp de 11 ani, afara de_ mai multe carti ~colare. ~i mireneeyti, tqate cttrfile bise4

rice~ti, i~~~a_ eyi insa9 Biblia ~i Kiriakodromional (1855), ce cuprinde c_uv~n tari biserice9ti Ia toate Duminecile de peste an, compuse de Ntchifor Teotoke Arhiepiscopul Astraganului, _precum 9i alte 26 cavdntari intocmite de min; subscrisul Arhiereu 'pentru cele mai mari sarbatori de peste -an, 9i ca aCeew;d pronie Dumnezeeasca sa rria lntareasca pe mine ~-e a putea rev'ectea, -9i a corege greeyrilele, ce culegatorii din tipografie le faceau la culesul acestor carti. (Sibiiu 1 Ian. 1861). 1- Biblia adeca Dumnezeeasca Scrip turd a legii cei vechi ~i a cei no~o dupa 'on'ginalul celor 72 de Tdlcuitori din Alexandria etc. Sibiia, cu tiparul eyi cu Cheltuiala tipografiei dela episcopia dreptcredincioasa_ rasariteana din Ardear, la anul Domnului 1856-1858, ._ _ 2 In biblioteca lui ~ilguna se pastreaza multe din corecturile cartilor tip&rite de ~aguna; aeya _mineele toate, afara de eel pe luna Decemvrie. Se poate vedea din aceste Corecturi 9i simtul de limba al ~ui ~itguna. In vol. I foaia 102 in loC de slavosloVe~ti, cum era la episcopul_ Kir. losif, ~aguna pune: m&re9ti ey. a. _ . . , DeJa luna Maiu inaillte se poate ceti pe pagina a 2-a a acestor .corecturi: Oprea ~~Ana Dordea din Vale ctitori !a mineiul acesta (ar illtr'o nota observarea: Nur ein Exemplar vird gedruckt mit dies en Namen.

J

II

157

i: l ,.,

Catii insemnatate atribuia a " . teascurile tipografiei sale, poa t e dy guna carjdor e~ite de sub . ovedl - p 1 " " se Ie epistole, ce trimetea t t . . ' . e .nga numaroanarhie ~i principatele rom .u UJ or ep!SCOp!lor ortodoqi din moii}~ga a .le desface in nu::; ~~~o!~~r ~~ ~r'oto~o?ilor, .pe carl ca In mal multe rand uri trimite ex ~aJ e.- ~~ lmpreJurarea, monarhului iar Ia 18 . empiaJ e dm aceste cari chiar 54 1ace 1mputare t . ' . ' VOlt sa .Jnmanueze impa"rat I . miniS ruiUJ Thun, ca n'a . u UJ cartea sa d . El . . espl e " ementele d reptulm canoniC>>. Astfel des . . guna, vrand nevrand trebuia:' e" a~tJ~Jtatea neobosita a lui ~a biserice~ti ~~ politice.' sa aJba cuno~tinja toate cercurileA~a a facut ~~ cu Mineele. I . . volume, legate frumos pentru bib~ / M.arfl? "1857 trimite 12 10 du_-le cu o lunga epistola _ d d' .~ca Im~a,~at~asca, insojinrma ii explica pe larg i .n t e .'~ajfJe - cafla lmparatul, ca" . v 1 ermm1 oarte ent t' aces tor cart1 rugilndu-J " . . UZJa~ 1, cupnnsul '' sa se miiostJvea " sa aceste producte ale tipo f . d' sea a pnmlln biblioteca pentru splendoarea tronulu1':~~\ ~:ceza~e,: c~ri, ad?varat, ca pentru biserica noastnl au I pujma msemnatate, dar Inca t . o va oare extraordinarii.' . nu ermmase ~aguna c r " . riakodromionului ca'nd . . u lpamea Mineelor ~~ a Ki' se ~~ apucii de d texte romane~ti ale Biblie' . d . " . In reptarea diferitelor jioasii a acestei Cd't' ' ~~ ,.~ flpamea lngrijita ~~ con~tien'r a vte,tt>> care p" t " ' .. "a aru reaga Ia anul 1858, precedata de o. vasta" ~~. teme1mca pre! t" m1 vorb e~te despre >.

I

i'

,,I,,'

n!'ma1 de a o re!nol ~i indreptil a~a, dupa cum o ar fi reinoit ~I indreptat traducatorul Bibliei, de ar li trait panii in veacurile lor. Lauda cea netreditoare a unui astfel de lucru se cuvine Arhiepiscopnlui ~i Mitropolitului nostru .din Balgrad Simeon Stefa~, care Ia anul 1648 .... sub stiipanirea prinjului George Racoj1 a tradus ~i tiparit intaia data in Jimba noastra Testa-. Jt.Ientul c~l nou de pe t~xtul llTecesc ~i slavenesc, intrebuinjand ~~ eel latmesc. La 40 am dupa aceea, a~adarii Ia anul 1688 se tiparl apoi intiliadata intreaga Biblie, tradusa de pe Jimba 'eli. neascii, la mitropolia din Bucure~ti sub stapilnirea voevodului i?an _$erban Cantacuzino Basaraba ~i sub pastorirea mitropoh,tulm Teodo_si_e. 1ceste doaii tr;:daceri, da~a fanf aiile, pe care

>' sub titlul: >, pe cand in chestii biserice~ti ~i mai ales ~colare aflam o mul(ime de articole,' uneori serii 1ntregi, in cari se discuta diferite neajunsuri, se propun masuri de 1ndreptare ~i se ivesc 1nceputuri de organizare mai serioasii ~i mai coraspunzatoare decal cea din !recut. ' II. Chiar in privin(a chestiunilor biserice~ti, se discuta in coloanele pana Ia 1860 mai multe lucruri, cari nu privesc deadreptul biserica romaneascii din_ Ardeal. A~a sunt d. e. articolii 1ntitula(i: >.' Pilna Ia 1S57 Telegraful iqia de douaori pe saptiimilna: Merc.urea ~~ Silmbiita. Redac(ia aveit de gand sa scoata pe langii el .~i o {oaie literatii, ceeace insii n'a putut urma din

lSI

cauza greuti!(ilor ntateriale, cari Ia 1857 s'au sporit prin o exagerata contribujie tlmbralii. Redacjia pusese ~aujiune Ia inceput 2500 fl. m. c., apoi Ia posta trebuia sii plateasca dupa fiecare abonat I fl. 0i acum taxa de timbru mai fiiceil inca I fl. 42 cr. de fiecare abonat, care adunandu-se Ia celelalte spese face ca cheltuiala mai sa intreacii venitul. Ca sa nu piarzii nici publicul, 0i nici tipografia sa nu aibii pagube material~, redac(i~ animta' ca dela inceputul anului 1858 Telegraful va te~l numat odatii ~e siiptiimanii (Joi), dar in format mai mare, incilt pujin se va scadeit din ciltul, ce a lost de cetit pilnii acum>>. lar pretul abonamentului se reduce deJa 7 Ia 4 fl. pe an. Dupii 1861 apare iara'l de ~-ori pe siip~amana, iar ~~Ia 1863 inainte, cand Iuptele constitujionale erau m tom! lor ~~ mteresul pentru politica crescuse rapid, incepu sa a para de . 3 ori pe siiptiimilna. $i - a~a a ramas panii ln ziua de azi l'' 1857 Nr. 91. . Redactorii Telegr. Rornfin, in timpullui ~aguna au fCJsi urm, dect pentru federali~ti ~i 16 voturi pentru ~enAceste puncte sunt pti.blicate ~i in Benigni's Volkskalender fiir das jahr 186! jJg. :XVI, imprenna en o reu~ita fotografie a lui ~aguna ~i cu observa~Ja: W!r geben hier.das Portrait jenes Mannes, der in der Eigen~ schaft emes ausserorden~lichen Reichsraths, in der 19. Sitzung dieser hohen Versammlung, mit aller Warme eines wahren Patrioten die nachstehenden denlzwiirdigen Worte deren Wahrheit in den weiten Gauen des Oesammt~ vaterlan~es noch. immer wiederhallt, gesprochen bah; urmeaza apol fotografia ~~ aprec1erea lUI Carol Maag:er, pe care fl nume~te: der Mann des Tazes,1

iar 6 senatori, !ntre cari ~i ~aguna, au rasp ins atiit proiectul majoriUi(ii cat ~i al minorita(ii.

Pe l~nga cele !n~irate mai sus, a mai vorbit $aguna in aces! senat in chestia fondurilor biserice~ti, a ~coalei reale din Abrud, a profesorilor din Bra~ov ~i pentru situa(ia Romanilor ardeleni, avand In aceasta din urma chestiune o interesanta discu(ie cu armeanul lakabb, care enun(ase !ntr'o ~edinja, ca popora(iunea Ardealului dore~te !mpar(irea politica dinainte de 1848. $aguna arata, cat de nedreapta a fast aceastfl impar(ire pentru najiunea romana, care in sensu! dreptului public ardelean inainte de 1848 nici nu avea o existenta politica legala ~i recunoscuta, dar prin jertfele ~i eroismul sau din anii 1848-9 ~i-a ca~tigat egala indrepta(ire. lakabb 1i reflecteaza, . ca Romanii n'ar fi trebuit sa puna mana pe nici o arma, deoarece egala indrepta(ire o decretase Ia !nceputul anului 1848 dieta ardeleana.' ~aguna il ia de scurt pe lakabb, cerittJdu i prin o epistolil, sa-i comunice hotarirea respectiva a dietei ardelene, care hotarire neexistand, fire~te, nu i-o putuse cornu. nicit Pentru a inlatura eventuale presupuneri, ca !nsu~ ar fi afirmat lucruri necongruente adevarului istoric, ~a,guna ia in ~edinta a 11-a (15 Sept.) din nou cuvantul, ~i imparta~ind demersutile sale pe langa senatorul lakabb, spune, ca legea, Ia care s'a provocat acesta, nu exista. 2 lakabb a ceicat sa raspunda, dar s'a !ncurcat ri'iu !n ni~te !raze goale, cil legea aceasta ar fi gravara !n inima fiecarui Ardelean ~i alte asemenea eufemisme, cari nu puteau sa produca decal un elect nefavorabil pentru celce le spunea. Astfel $aguna avil !neil 0 biruin(il ca~tigata, pe langa succesul, ce il obVerhandlungen etc. vol. I. pg. 328-9. Ibidem vol. I. pg. 358':_9. dndem es aber im Interesse der gerechten Sache ist eine dem Sachverhalte entsprechendeAeusserung dem hohei1 Reichsrathe zu_ erstatten, so kann ich nicht umhin, zur Kenntnis der hohen Versammlung zu bringen, dass ich gleich gestern den Herro. Reichsrath v. /akabb ersuchte das betreffende Landtagsbeschluss des;~Iahres 1848 bekannt geben zu wollen, worauf ich die schriftliche Antwort erhielt, -dass das die Oleichberechtigung betreffende Oesetz in das Herz eines jeden Siebenbiirgers geschrieben ware. Aus dieser Aeusserung beliebe der hohe Reichsrath gefalligst zu ersehen, wer sich der Wahrheit nod der Wirklichkeit der bestehenden Thatsachen entsprechend geaussert hat ...1 2

192

;

jinuse in discujia cu Majlath ~i care ii adusese felicitari ~i adrese de aderenjii din mai multe pilrji.' Ca 'ii despre aile ac(iuni diplomatice mai insemnate, tot astfel ~i despre senatul imperial din Viena a scris ~aguna un memoriu,' in care se cuprind informa(iuni pre(ioase cu privire Ia raportul, in care se. alia el cu impilratul, cu arhiducii ~i cu ministrii austriaci. Citam aici ciiteva date: Dumineca 27/15 Main ~aguna fiind in audien(a Ia imparatul, a raspuns cu ) I. pg. 32L-339. 3 Verhandlungen etc. vol. I. pg. 28-9.

I~I,

1. Ii'i.,I

193

Luqi (5 Iunie) $aguna a lost invitat Ia pranzul lmparatesc, iar ministrul prezident contele Rechberg 1-a poftit Ia teiu pe Marfi dapa teatra, in toate saptamaaile>>. Sambilta (9 lunie) arhiducele Rainer imparta~e~te, ca senatorii, cari nu sun! ale~i in comisiuni, se pot departa pe 14 zile, dar - observa $aguna - eu am ramas in Viena, ocupandu-ma intr'aceea cu prelucrarea opului meu des pre is Ioria bisericeasca. in 28 ~i 30 Iunie s'au sfatuit Romanii ~i Sarbii in chestia organizarii biserice~ti. Rajacici stiiruiiL fire~te pentru supremajia sarbeasca, dorind ca centrul intregei biserici ortodoxe din monarhia habsburgica sa fie in Carlovit, ~i loti episcopii sa fie ale~i in sinodul din Carlovij. Hacman se declara, ~~ de astiidata contra planurilor s:irbe~ti, accentuahd, cii Bucovinenii doresc sa aiba organizajie proprie, coraspunzatoare trebuinjelor locale ~i sa-~i poata administra singuri fondurile biserice~ti. Petrino a cuvantat contra Sarbilor, de cari sun! satui Bucovinenii, cu toate ca au avut un singur episcop sarb, pe Vlahovici,. care a predat averile ~i administrajia bisericeasca pe mana guvernului civil. Mocsonyi propune a se cere incuviinjarea guvernului pentru o adunare bisericeasca ob~teasca, Ia care sa participe clerici ~i mireni din toate eparhiile, in proporjie cu numarul sufletelor, spre a se consulta asupra acestei insemnate pfobleme de organizare. La ceeace Rajacici observa, ca el nu se poate abate dela privilegiile s:irbe~ti, caci natia 1-ar ucide cu pietrl. Propunerea lur Mocsonyi a lost susjinuta ~i de $aguna, dar fiirii rezultat, ciici de~l Rom:inii ~i-au motivat piirerile foarte bine, dupa principiul egalei indreptii(iri ~i a! fratiei religionare, totu~ au cazut acelea in pam:int sec ... Conferenja, fiind disolvatil de Rajacici pe motiv, cil intre membrii ei sun! numai 2 S:irbi lata de 4 Romani, s'a convocat alta pe 30 Iunie, Ia care au participat 4 Sarbi ~i 4 Romani, discutand 3 ciasuri fiiril a putea ajunge Ia vre-o injelegere. Aceste desbateri au avut totu~ un rezultat, pe care II noteazil $aguna; in ziarul sau: Sarbii s'au putut convinge din vorbirile lui Mocsonyi ~i Petrino, ca pe viitor nu vor mai puteil subjuga pe Romani biserice~te. In 4 Octomvrie sosl :;laguna Ia Sibiiu, unde fu primit din partea tuturor cu mare insuflejire, pe care o tiilmilcl graiul ril~>

*

i

' I

',,I

,,!.'

Ia

194pica! al protopopului Popasu. $aguna raspunzand indemna pe !of Ia concordie ~i frajie, caci a sosit timpul de a n~ se mai desbina !iii najiunei, ci de a pa~l soltdar in acjiunile lor politice>>.'

195

II.!>aguna ca prezident al conferentei nationale din Sibiiu (1861) ~i membru al celei mixte din Alba-Julia.Urmarea senatului imperial a lost constitujia octroiata, care o comunica Jmparatul prin diploma din 20 Oct. 1860, incuviinjand >. Conduciitorii Romanilor n'au lipsit a adresa monarhului un protest energic contra procedarii guvernului ardelean, repejind totodatii postulatele lor, accentuate in atiitea randuri, privitoare Ia organizarea politicii a najiunii romane, Ia congresul najional ~i dieta ardeleana, care si!-i aduca garanja legala pentru respectarea drepturilor ei, eel pujin in viitor, daca in !recut n'a avut parte deciit de suferinje ~i umilire. Petijiile Romanilor au avut de astadata rezultatul dorit. In 18 Octomvrie 1862 a urmat o rezolujie imparateascii imbucuriitoare, prin care li-se promitea," ci! regularea legala referinjelor juridice de stat ale na(iunii romane ~i ale confesiunilor ei are sa formeze una dintre primele probleme ale celei mai deaproape diete transilvane>>.' Acum sosl ocaziunea potriviti! pentru incuviinjarea de mull doritului congres national. ~aguna ~i ~ulujiu inaintarii Ia 2 Decemvrie 1862 o petijie colectiva in aceasta chestiune, iar in 20 Februarie anul urinator guvernul ardelean in~tiinjeazi! pe ~aguna, ci! Maj. Sa concede arhiereilor romani, ca presidenjilor conferinjei najionale din 1861, a conchema cat mai curand in acela~ ora~ 120-150 dintre barbajii mai insemnaji ai najiunei romane Ia o con(erin(tl continuativtl, unde sa se pub lice rezolujia impanlteasca din Octomvrie ~i sa se trateze despre o adresa de muljamire. Presa romana era acum alarmala de ~tirea imbucuriitoare a congresului. Necunoscand insa, cat de inguste erau cadrele,

in care se pu!ea mi~c3. aces! a$anumlt congres najional, se pierdea in iluzii 9i ostenea facand planuri nerealizabile. Astfel un corespondent al ziarului Concordia>> era de parere, ca "locul congresului sa fie Armenopolea (Oherla), Ia caz, ci! s'ar intrunl Romanii din toata Austria, iar daca se vor adunii numai cei din Ardeal sa fie Balgradul sau Blajul; Sibiiul ori Bra9ovul Ia nici un caz! Propunerea aceasta avea un vadit ascuji~ contra lui ~aguna, ca ~~ parerile Oazetei, ca membrii congresului sa nu mai fie denumiji din partea arhiereilor, ci sa-i aleaga poporul.< Mai mull simj pentru realitatea imprejurarilor a dovedit ~i de data aceasta !1 In Concordia)) s'a rnai ivit 9i pi:irerea, cii la acest congres ar trebui sa iaparte fiecare roman trecut de 20 de ani. Telegr. Rom. se ocupi:i. in nrii 7-8 diJt 1863.--cu toate aceste propuneri, ariitilnd, cii nu e timpul a provoca neintelegeri pentru astfel de formalitati. Crede Gazda, ca daca alegerea 1 s'ar face pe cea mai lati1 baza constitutionalit, ar afla aprobarea acelora cari in veci ~i in pururea ne scot ochii tot cu dreptul istoric?... Ce s'ar fi ales de noi, daca scrupulii Gazetei din 1862 ar fi legat milnile -noastre in 1848? in 1861? ... Rornfinii n'au nici o )urisdictiune public~) -:- cine sa faca alegerile ~i cum? - iata intrebarea cea rnai grea ... Vorn preda alegerile ac este rnai bucuros amploiatilor de nationalitate striiina, de~ftt sa le 1 liisam .Ia contiinta de Romfini ~i preoti a veneratilor notri Arhierei ?)) Prin ce oare au meritat veneratii pre9edin1i ai aduniirii -nationale din 1861 voturi de neincredere nlspUndite prin jurnale publice, ori fiindca au condus naia vie1ii noastre politice piinii acum cu atata circumspectiune ~i energie ? iar un corespondent din coliba lui Rare~ scrie (nr. 10): Liisati sa se convoace congresul sub orice forma, numai sane aduni'im, ci'ici altfel pierdem firul; (strair!ii 9i-au pus carul in pietrii, ca congresul roman sa nu se infiinteze ~i numesc adunarile romane conventicule). Uis,fl1i sa se adune congresul Ia Bra~ov, Sibiiu, la Blaj ori Ia Babahalma, sif nu c-ilritiim cuartir in Irina ~i stele ... Nu faceti dificultati guve,rnului, 'd.nd acesta e aplicat a va face un hine! Nu speriati pe contrarii no~tri cu iluziuni, ca sa ne puna piedeci ~i Ia ce e real . .. folosiF-vii de ocazluJte, cd e ple~ugd ~i daca trece nu o mai putefi apnea de plete.. fi1i intelepti ca ~erpii ~i blilnzi ca porumbii. Sapienti sat! - cf. ~i epistola vicecancelarului Reichenstein catra Bari(iu aprob&nd procedura lui $aguna: lch meinerseits muss mich mehr auf die Seite des Herrn Bischofs $aguna schlagen, der sich genau an das von heiden Bischofen selbst vereinbarte und vorgelegte Programrn gehaJten hat

a

1

Cartea de aur II. p~. 729 iq.

( Ill. pg. 617)" 14

210

In sfar~it congresul s'a !ntrunit In Sibiiu Ia Dumineca Tomii (7/19 Aprilie) ~~ !inti sub prezidenjia ambilor arhierei 4 ~e dinje, in cari s'a discutat mai ales asupra modului, cum sa fie redactatii adre.qa de muljiimitii, s'a ales o delegajiune, care sa inainteze impiiratului aceastii adresa, ~~ s'au statorit in 12 puncte gravaminele- Romiinilor, cari au sa fie lecuile ~i dorinjele lor, ce trebuesc indeplinite prin dieta ardeleanii. lmportanta acestui congres nu era mare numai pentru Romanii ardeleni, ci ~~ pentru cercurile din Viena, cari urmareau acum cu deosebit interes acjiunea politicii a Romiinilor, Ia sprijinul ciirora contii ministrul Schmerling, aviind totodatii ~~ intentiunea serioasa de a indeplinl dorinjele lor. Membrii congresului erau piitrun~i de insemnatatea momentului, in care atenjiunea atator cercuri hotiiritoare era indreptatii asupra lor, cu buniivoinja dintr'o parte, cu invidie faji~ii sau riiu ascunsii din alta. Mitropolitul ~ulujiu marturise~te aceasta in cuvantul siiu de deschidere, zicilnd: Domnilor! serios sii cugetiim, ca ce vom sciipa din gurile noastre in conferentele acestea, nu va riisunii in , de~ert numai in sala aceasta, ci va avea echou ~~ in urechile patriei, ba in ale fntreg imperiului austriac ~~ in toatii Europa. Olasul nostru injelepje~te format ~i bine nimerit, va avea greutatea sa tocmai ~~ in cumpiina imperiului austriac. ~aguna avu rol precl}mpiinitor nu nurnai in lucrarile de pregatire pentru congres, ci tot el a dat direcjia pozitiva ~~ desbaterilor urmate acl, pe ciind spiritul celei negative sau al opozijiei fusese Barijiu. !medial dupii ~uluju luii ~aguna cuviintul ~i, intr'un temeinic discurs, insistiind asupra nedreptitjilor, din vechia constitujie ardeleanii, asupra celor 10 plicate (3 najiuni privilegiate, 4 religiuni recepte ~i 3 teritorii najionale separate), comparii soartea poporului roman, cu a celui irlandez ~i laudii pe 0' Conell, care a lost un agitator pentru dreptatea sfantii ~~ contra Engliterei celei intolerante. Astfel de agitator! sun! ~~ conduciitorii Romanilor, ciirora trebue a se muljiiml, cii acum se apropie momentul: sa capete ~~ najiunea romana o stare normalii in stab, cum o au ~i aile najinni. Datorinja Romanilor e deci a nu se abate nici o linie>> deJa politica propoviiduita de conduciitorii lor deJa 1848 incoace ~~ care a lost foarte buna ~~ bine nimerita. Daca a~a vor mma, atunci nu se va putea zice ~i despre ei, ceeace a zis lord Russell despre lrlandezi, ca ace~tia >, spre a mtroduce conshtuj1a c~a veche iara in viaja, ne-a octroi! o lege nouii electorala, P~'~ care sa muljameasca toata tara. Edificiul constitujional a! patne! trebue deci amplificat astfel, !neat toate popoarele ardelene sa incapa intr'insul ... far Ia lucrarea aceasta de edificare reprezentanjii jarei trebue sa purceada injelepjqte ~i in unire solidarii caci altfel s'ar putea afla cineva de aceea piirere, ca noi ne-;m apucat de un edificiu intocmai, cum au facut lucriitorii deJa Turnul Babilonului, caci nu suntem pe terenul dreptulm de continuitate sau a! continuitajii de dre.pt, ci am fi pierdut1 Problema, pe care o exprima pe scurt, dar cu atat mai -?omplect ~i Hlmurit prin urmatoarele cuvinte ale lui ~ic.ero, pro~unt_at~ tn lau~a senatului roman: aedificare templum sanchtahs, amphtudmis, mentis, consilii publici, caput urbis, aram sociorum, portum_ omn.iu_m gentium, sedcm . ab universo populo transsilvaniensi concessam um ordm.I : 2 Acest discurs al lui $aguna fu comentat favorabil ~~ de ztarul ung. Magyar Sajt>.' Oupace afirmase ~i in discursul sau din ~edinja a 7-a, cii Romanii nu vreau sa faca din Ardeal o tabula rasa, ci ei tin sama de desvoltarea istorica a Ardealului, in ~edinja a I 0-a (II Aug.), Ia discujia asupra adresei revine din nou asupra acestei chestiuni, ariitand, cum in proiectul de apresa (elaborat de o comisiune, referenjii careia au- lost Barijiu ~i Rannicher) >.'> Ibidem pg. 69. ' Ibidem pg. 69-70.

1

/

Oupa terminarea discujiilor asupra adresei, prezidentul puse Ia ordinea zilei proiectul I. de lege, privitor Ia inarticularea drepturilor politice ale natiunii romane. Vorbi intai referentul sas francisc Trauschenfels, spunand, cil a sosit timpul, ca aceastil jara sa fie o patrie adevarata ~i pentru najiunea romana, care a fost atata vreme abia tolerata in principatul Ardealului ; ~i celor douii biserici romane trebue sa li-se creeze ad prin egala indreptajire un ad~post sigur, caci prin aceasta nu se face decal un act de dreptate' din partea acestei diete. Lua apoi cuvantul referentul Cipariu ~i cetind proiectul comisiunei, i1 recpmandii tuturor spre matura ct)mpanire ~i acceptare, pentruca obiectul atilt este de important, pentrucii a~teptarea najiunei romane atilt este de lncordatii, pentruca rezolujiunea acestei grele chestiuni cere atata capacitate, atat sange rece ~i atata circumspecjiune in toate laturile, cat fiecare din noi .... ne simjim ~i cautil sa ne simjim oare~cum strambaji sub greumentul acelei mari responsabilitaji, ce zace pe umerii no~tri, daca cumva din o cauza sau' alta, din debilitate sau precipitanjil, sau dintr'un neastampar riiu calculat, am comite vre-o eroare, a ciireia consecinje sa aibii triste ~i neplacute urmari pentru viitorul najiunei romane, despre a careia existenja politica chiar acum se trateazii, sau ~i dad\ numai nu1 Ibidem pag. 151: dndem wir dieses tun, Iiefern wir den deut\ichen Bewei$, dass wir die Anforderungen der Zeit verstanden, dass wir die WUrde, die iiberhaupt in den Nationen liegt, erkannt haben. Indem wir dieses tun, tiben- wir aber auch einen Act der Oerechtiglleit atis. Bereits 232Jahre sind verflossen, seit die Nationen der Ungarn, Sz6kler, und Sachsen in unserem Vaterl~llde zu einem Bruderbunde zusammentraten, urn sich die heiligsten Rechte der Menschen und Nation, namlich Freiheit des Olaubens, Aufrechthaltung i:hrer Verfassung und Sicherheit des Eigenthums durch feierlichen Eid zu gewiihileisten. Es sind 232 jahre, seit die im jahre 1630 zwischen den Ungarn, Szekler und Sachsen errichtete Union in Siebenbiirgen zu Staude. kam. Oie Nation der Romiinen ist a us diesem Bruderbunde noch heute ausgeschlossen, wiewohl die Siihne derselben aile Lasten,

aile Leiden unseres Vaterlandes redlick mit uns getragen, redlic!z mit uns geteilt haben (Bravo!) wiewohl es wenig Hujen Landes in Siebenbiirgen geben dtiifte, die sie nicht mit ihrem Schweisse, mit ihrem Blutte befeuchtet,,(Bravo !)Meiner Ansicht nach ist es nur ein Akt der Oerechtigkeit, nun, nachdem das his zum jahre 1848 hindernd im Wege stehende Feudalsystem Siebenbtirgens gefallen ist, die romanische Nation und ihre Konfessionen in die.Sen Bruderbund aufzunehmen. (Sa- traiascil !)

:[ ,,220

221penlru toji membrii acelei diete, laudaji pentru iudecata matura, cuno~tinje ~i experienje largi, zel patriotic ~~ predomnire de sine - ~aguna lua imediat cuvantul propunil.nd dietei a priml ~~ introduce diplomele !mparate~ti din 20 Oct. 1860 ~~ 26 febr. 1861 in condica legilor ardelene.' Aceasta insemna, ca dieta Ardealului trebuia sa-~i trimitii, cat mai !ngraba, delegajii sai in parlamentul central din Viena, unde partea cislaitana a monarhiei, grajie rezistenjei ce opusera acjiunei lui Schmerling Ungurii ~~ Croajii, nu era nicidecum reprezentata. Lui ~aguna i-s'au adus mai tarziu invinuiri, mai ales din partea lui Barijiu, ca a prea grabit cu propunerea aceasta, prin care s'a periclitat antonomia Ardealului de dragul centralismului austri~C.' Ci, daca nu grabea ~aguna cu propunerea, care fire~te faci:t cea mai buna impresie in cercurile curjii Imperiale ~~ asupra lui Schmerling, de sigur n'ar fi lipsit a o inainta poate In aceea~ ~edinja vre-unul dintre deputajii sa~i, carora ~~ de altfel nu le prea venl Ia socoteala, cii ~aguna prinsese mai repede ca dil.n~ii momentul spre aceasta noua manifestare lnsemnatii a politicei dinastice. Dintre deputajii romani Ladislau Vaida a spus, intr'un discurs rostit in limba maghiara, ca de~l riu voe~te sa atace cw nici un cuvant diplomele imparate~ti, totu~ nu poate imparta~l bucuria, de care vede ca sunt cuprin~i cei mai mulji deputaji din cauza invitarii de a participa Ia senatul imperial, ci dil.nsul e de parere, ca dieta aceasta sa nu trimita reprezentanji Ia senatul imperial, pana nu va fi terminal cu desbaterea tuturor chestiilor interne, cuprinse in propozijiile rege~ti.' A reu~it insa propunerea lui ~aguna, ~~ s'au ales 26 de in~i pentru a reprezenta Ardealul in parlamentul central din Viena, iar pe arhierei ii invitase monarhul in casa de sus, ca senator!. Daca in chestia aceasta ~aguna a sprijinit sincer pe ministrul Schmerling, in care avea toata increderea observand, ca are intenjiuni serioase de a promova cauza najionala romana, gasirn in schimb In voluminosul ziar stenografic a! acestei diete1

am nimerl sau dorinjele najiunei noastre, sau intenjiunile cele mai curate ale najiunilor surori, ale acestui mare principal al Transilvaniei. Scopul nazuinjelor najiunii romilne e sliint ~i etern pentruca el e dorirea inimei omene~ti ~i postulatul rajiuni/ supreme - pentruca e postulatul, cuvilntul ~i voia lui Dumnezeu>), In ~edinja urmatoare chiar unul di?tr~ pujini~ r~"prez~t~ tanji ai elementului maghiar, contele Beldt, declara ca sprt]I ne~te ~i el cu toaHi placerea aces! proiect mai ales din motivttl, ca egala indreptajire politica ~i confesionala va avea o mare inril.urire asupra pastrarii vechei constitujiuni ~i a autonomiei ardelene. 2 Au vorbit apoi amil.ndoi arhiereii rom ani, ~ulujiu facii.nd repriviri istorice asupra sorjii triste din !recut a Romil.nilor ardeleni, iar ~aguna desfa~urandu-~i ideile sale despre fiinja statului ~i despre insu~irile, ce trebue sa le lntruneasca 0 lege buna, aratil.nd, ca radacina raului pentru Romani a lost In feudalism, di najiunea romana dorind dore~te ~i cu sete a~teapta !narticularea sa>> ~i ca realizarea acestei dorinji ; de aceea spune Ia s!ar~it, ca ar fi a~teptat ca guvernul sa prezinte doua proiecte. . Dupa discu\ii de o saptamana ~~ mai bine proiectul comisiunii a lost primit cu unanimitate in ~edinja a 26-a (7 Septemvrie), iar peste 3 zile fi:t prezentat din partea unei dele?"ajiuni, in fruntea careia stateil ~aguna, comisarului Crennevtlle ca sa-l inainteze Maiestajii Sale spre sanc\ionare.' In ~edinja urmatoare (a 27-a Ia 13 Septemvrie), dupace se cetl raspunsul monarhului Ia adresa, raspuns magulitor "siunii ~i cu .articolul sanctiQnat In Carte de documente dela d1eta Ardea~ lului 1863-4 pag. 45, 67, 145-6 ~i 198-200.

----,-Ibid~m pag. 152, a se compadt proiectul guvernului ~u al comi~

' Ibidem pag. 157. o. c. pg. 290-294. ' Ibidem pag. 294. 5 Ibidem pg. 296-7. 6 Cartea de documente:) (Dietalia) pg. 79_:_82.

.

a Ibidem 159.:....161, de unde intreg discursul e reprodus ey1 la Popea

Zjar stenogr. pag. 299.

' Barijiu lll. pg. 206 >' in 26 ale aceleia~i luni, articolul dietei ardele?e privit?r I~ eg~la indreptiijire a najiunei romilne ~i a confesJUn:lor e1, ~andu-1. .' ' . ' 0 dorinja veche a romanimii ardelene ajunsese acum atat d~ ~pr?ape de realizare! Ca sa aiba aces! articol de lege depima v1goare, mai trebuiil o singura formalitate: publicarea lui ceeace a ~i urmat in a 49-a ~edinja (30 Maiu 1864) a dietel ardelene. Facand re~act~rul Tel. R.om.' Ia anul nou - ziua reprivirilor ~~ a combmajulor pentru viitor - un expozeu a! situa1Ibidem pg. 484: > ~~ Ardelenilor, cari au facut a~te rare de aderenjii ~i patriotism, - a spus cu ace! prilej, ca frumoasa tara (Transilvania) va vedea in fapta ce va sa zica a .tinea Ia imperiu, exprimandu-~i totodata sp~ranta, ca nu ma1 e departe llmpul, cilnd intreg imperiul va trimite reprezentanji Ia Viena, pentru a participa Ia bunatatile constitujiunii.'. D~~~ se .credeit Ia inceput ca deputatii ardeleni, nefiind onenta(1 asupra chestiunilor politice ~i financiare atilt de complicate, nu vor puteil participa Ia discutiile senatului s'a dovedit in cw:a~d, ca ei n'au venit Ia Viena lipsiti de 01ice orientare ~~ rutma parlamentariL Dintre Romani au luat -in mai multe randuri cuvantul,. rostind diswrsuri apreciate, deputajii Barijiu, Aldulean, Pu~canu, NegrutJU, Popea etc. Acesta din urmii rosti un discurs in chestia academiei de drept,uri ~i facl! propunerea de a se urea Ia sum a de 60,000 fl. ajutorul de 25,000 fl. ace rdat Ia staruin_tele. l~i ~aguna in 1861 ~i 1863, de Maj. Sa pentm aju~ torarea b1sence1 ~~ a ~coalelor gt.-or. din Ardeal. A_cea~ta propunere, facuta de sigur in intelegere cu ~aguna, provoca m~te observatii critice ale lui Barijiu, care scrisese in Oazeta Transilvaniei>> (Nr. 115), ca ajutorul ar fi trebuit cerut din vistieria Ardealului, iar nu din bugetul monarhiei, caci priri aceasta ~aguna ar fi dovedit, ca e mai mult centtalist, in paguba autonomiei Ardealului. . Invinuirea aceasta o respinge Popea intr'o corespondenta dm V1ena,.' aratand,- ca vistieria Ardealului e totdeauna goala astfel, incat de acl zadarnic s'ar cere ajut0 are, ~i protestand contra pornirii lui Barijiu de a faurl invinuiri Ia adresa lui $aguna - din faptele altora. Propunerile lui Popea ~i Negrutiu n'au riimas lara orice rezultat: in bugetul anului 1865 fwa introduse ca subvenjiuni pe,ntru culte ~i fnvajamant 50,000 fl. pe sama arhiepiscopiei romane ortt>doxe, iar pentru arhiepiscopia romanii gr.-cat. 72,477 fl. Sesiunea a doua a senatului imper.al fnchizandu~se Ia 25 februarie 1864, deputa(ii Ardelenilor s'au intors acasa, unde ii1 Ibidem ?i Ormossy o. c.- vol. II. pg. 146. ' T. R. 1863. pg. 466. ' Barijiu v. Ill. pg. 295./' , I.''!!5228atepta continuarea lucrarilor !n!rerupte Ia !3 Octomvrie, care 1 a i lost reluati\ dupa re d esc h'd erea dietei din Sibiiu Ia 23 1 Mai st. n. Ia Imparatul confirmase _in t reg cuprin_su1 sau, inca . in ' sfiiri!ul anului 1863 (21 Nov.) i al 2-lea ar!Icol de lege, pn~ vitor Ia intrebuinjarea celor 3 limbi in comumc~j,_unea publica oficioasa; aceasta confirm are s'a ~i publica! apm in C~mja.~m 23 Maiu 1864 a dietel,' iar sancjionarea defmi!IVa urm_a ab1a !a inceputdl anului 1865, cand ultima formalitate, p_ubhcarea_ m d' ta _nu mai putea fi indeplinitii. Telegralul Roman>> aduc~nd l~eln~eputul anului 1865 $lirea confinniirii scri~, ca_ace~t art1co! 'nao "'. pa Ia publicarea lui oficioasa pe cale indatmata ai e sa . t . intre in vieaja ell deplina valoare de lege 2 $' ermma cu t11 ~ matoarele indemnuri: $tirea aceasta, despre care cred~n~ a fi bine informafi, impune acum !iterajilor romiini 0 ~atonn_ja Imp e. rativa, datorinja adeca de a se face :"'Jiociton mtre :n~ba ; 0 ~ mana ~i celelalte doua limb! ale jal'll. L1mba romana, _pana acum exchisa, sau eel pujin nedreptajita legalmente l_a mtre-. buinjarea oficioasii intra prin aceasta !~ toate _dr~ptu~IIe une1 !imbi de jara $i cuno$tinja ei va ct:vem. tr~bum~10asao pentr~ orice olicial public. Datorinja noastra va l1. a I~le~m dup~ putmja invajarea ei, Literajilor roma?i, cudeos~b1re JUI'I~~IIor II se des: chide un camp larg de activitate hterara; am don, ca p~ mulj! sa-i vedem emuliind pe aces!_ camp, ca -~a nu m se ~at poata imputa $i pe viitor din partea. c~mpatnoj!lor l]Oln, cii n'au mijloace de a invaja limba romana>>. Indemnurile aceste insa n'au prins ~~ n'au prea rasant multe rezultate pe urma lor" - nici pan a in ziua d~ a}'' .. Poate $i din motivul, cii atat limb a, cat i ~ajiu~e_a 1:om~na _ au lost a~ a de lara no roc, in cat in momentul cand 1)I vazm_a dtep: turile lor fireti garantate prin legi_ deose_bite, :cest~ ga1 anj1t I incepura a se clabucl $i a disparea ca m~te naluclfl .. 0,I:''I'.!,.li': I..oitItn a doua sesiune a dietei ardelene, (lnuta din Maiu pana Ia sfar~itul lui Octomvrie, s'au mai desbatut o mul(ime de chestiuni),de mare interes pentru Ardeal, s'au mai creat--0 muljime de legi, cari toate aveau sa impartaeasca soartea trista a articolului II. sau alta ~i mai tristii, neajungand nici pana Ia sanc(iuttea maiestatica. Deputa(ii romani par'ca presimjiau, cii toate lucraril;lor se vor destriima in curiind, ca o panzil a Penelopei. Interesul lor pentru desbaterile dietei incepuse a sciideit, participarea Ia edin(e devenise tot mai rara.' $aguna fit re(inut dela cercetarea dietei de o boala, spre tamiiduirea ciireia plecase inca inainte de redeschiderea dietei Ia baile din Viilcele ~i Covasna, incredin(and arhimandritului Popazu carma interimala a lucrurilor biserice~ti.' Afland de boala lui $aguna, credincioii din vre-o 5 protopcipiate vecine ii trimit o deputa(ie sub conducerea protopopului bra~ovean Ion Petrie i 9 adresa de aderenja, rugiind pe . Bucure~ti 189,~. pg. 65. ~i la Bari1in v. Ill. pg. 351; in sensul ziarului ({Debatte~' scriil mai tftrziu ~i Pe~ti Nap6, foaia lui Deik: Dupa noi legile dietei din Sibiiu 1863/4, cari asigufa nationalitatea ~i _drepturile nationale ale Romftnilor ...2:: :-1,nn numai sunt neame~intate din parte-ne; ci_._credem, 'ca. fapta cea dintai a dietei din Pesta va manifesta ~i solemnela recunoa~tere a acelor dr~pturi. Tel. Rom. 1866 Nr. 88, Telegrafului i se fi\ceau .imputilri, ca se IUsa sedus de astfel de voci sirenice, la ceeace redactorul Cristea raspunde, cil ~tie face (>, ca anul 1865 poate sa fie pentru Romani mai fatal, decilt anul 1848 ~i, recomanda Romilnilor tactica pasivitajii, prin care izbutira Ungurii a purta cu succes lupta lor najionala politica dintre anii 1861-65. Dar . Pe ciind Ungurii aveau instituliuni de drept public, comitatele cu drept de autonomic, in cadrele careia puteau purta cu elect o lupta de rezistenja politicii, Romilnilor le lipsiau aceste forme constitujionale ~i cetajui de aparare a existenjii najionale-politice: Cum n'ar fLputut paraliza pasivitatea organizata a Maghiarilor rezultatele dietei din Sibiiu in anii 1863-64 nicidecum, daca n'ar fi intervenit de~1zastrele monarhiei in politica exterioara, cu atilt mai pujine. prospecte de reu~ita putea sa aiba pasivitatea Romilnilor, lipsita de organizare politica. Rezistenja Romanilor ar fi putut eventual sa aiba speranja vre-unui succes, daca ei ar fi lost spriji~iji ~i de. Sa~i, ceeace cu anevoie s'ar fi putut intilmpla, dat fnnd, ca Sa~ii totdeauna s'au niizuit a-~i conforma atitudinea lor politica imprejuriirilor schimbate - ori cat de grele ar fi lost. - A~a ~i in cazul de fajii. Redactorul ziarului sasesc i Austria, pe baza sanctiunii pragmatice din 1723 >i a continuitajii de drept, faciind insa concesiuni monarhiei prin admiterea unor modi.(icari !n legile din 1848. Discujia asupra proiectului n'a putut urma, caci dieta fu amiinata din cauza izbucnirii rasboiului, care avu urmari mai fatale pentru Ardeal, decilt pentru oricare aWi provincie a- monarhiei. O;;tirea din Italia, sub co. manda ,arhiducelui Albrecht raporta victorie langa Custozza (24 ILmie), dar in nord, comandantul Benedek fu invins intre Kiiniggratz >i Sadowa (3 Iulie 1866) de o$tirea prusiacilor, cari pornira spre Viena. Repezi negocieri de pace ii oprira ~i avura drept rezultat, ca prin pacea .din Praga (23 August) ctinastia 1v. Popea pg. 298-300~iCartea deaur~~Ill. 786-788.Baritiu III. 438 ~i Cartea de aur>) Ill. 854.236habsburgicii )i Austria i~i perdurii cu desavar~ire rolul con~u. cator ce J-au avut timp de atatea secole in istoria Oermamer, care' ajunse acum sub egemonia Prusiei ~i a tinerei .din~sti~ Hohenzollern. Iar prin pacea din Viena (12 Oct.) prerdu ~l Vene(ia. . . . .. Dupace Austria indura aceste prerden !nsemnate, op~zrjrer maghiare 1i pareau prea mari conc;si~nile fac~te Au~tne"r pnn proiectul comisiunii.' Deak riimane rnsa statornrc pe lan~a aces! proiect, pe care 11 prirne~te ~i monarhul ca pun?! de m~ne~~r~ pen'. u viitoarele pertracti\ri ~i admijand p~incipm~ .~onhnmtaj~r de drept, susjinut !ntre anii 1861-7 cu atata m.darJlre de pol~ ticianii maghiari, nume~te Ia inceputul lui M~rhe ~I 2-l~a mrnister maghiar responsabil, conducerea carma lllcredr?teazA contelui luliu Andrassy care Ia 1849 fusese spanzurat lll efflgle>>.' Iar in 8 Iuhie imparatul francisc Iosif se incoroneaza de rege al Ungarjei. Impacarea Ungurilor cu dina~tia era acum p~cetluita: Monarhia r. bsburgicii intra in o noua !aza de !ncercan cons:rtujronale. Sis!emul de centralizare a lui Schmerling fusese mmormantat cu un an inainte de Kiiniggratz $i Sadova. In 20 Septemvrie 1865 monarhul sistase constitu(ia provinciilor austriace, pilna se va ajunge Ia un rezultat de!initiv in nego"cie~il~ de pace cu Ungurii ~i cu Croa(ii, care precum nu vorra sa mtre Ja !nvitarea lui Schmerling in senatul imperial, tot ast!el au refuzat a intrit in dieta din Pesta, pima nu ~i-au viizut asigurata autonomia jiirii lor. Inceputul dualismului, care a lost un succes al moderajiunii dibace ~i prevaziitoare a lui Deak ;;i o bi~~in(a a P?litice.i ungure;;ti asupra celei austriace,' pentru Romanu ardekr:r, avea sa aduca nu numai pierderea drepturilor garantate pnr, cele doua Iegi sancjionate ale dietei Sibiene, cari jatii desj~inf~te in 20 Janie 1867,' ci ~i o vrajba regretabila intre conducatonr Romanilor ;;i o totala dismembrare a lor in ac(iunile politice din?anii urmatori. Partida pasivi~tilor, amagita de frumoasele rezul tate, obtinute de Maghiari prin politica lor de rezisten(a mai mult activit, decat pasiva, ;;i avand in serviciul sau un cnndei ager ca al lui Bari(iu, a cucerit curand o muljime de aderenji pentru politica de demonstrafiune faja cu dieta din Pesta, Ia care n'ar avea ce cauta deputajii Romanilor ardeleni. Arhiereii n'au putut fi 1nsa ca~tigaji pentru acest soiu de politica, frumoasa doar' prin farmecul sau de vitejie romantica, dar lipsita de perspectiva oricarui succes sau direct pagubitoare in urmarile sale. La con!eren(a, ce s'a (inut Ia Alba-Julia, c11 ocazia adunarii generale din 1865 (28-29 August) a Asociajiunii, ~;laguna ruga! din partea catorva !runta~i a prezenta imparatnlui un memorand in !avorul cauzei na(ionale romane, s'a declarat gata a Je im-. plinl aceasta dorinja, dar a pus urmatoarele douii condijii : I. sa mearga singur Ia imparatul ~i 2. memorandnl sa ~e facut pe placul lui > ... Curiind dupa aces! ape\ ziaristic urmeazii, tot in coloanele ''Telegraiuluh,' o corespondenja" din Blaj, scrisa de proiesorul loan Rusu, care insista !ji el .asupra foloaselor, ce ar putea sa aduca o societate literara, 9i indeamnii pe Romani a nu mai sta cu manile in san, .sa le pice rilura in gur:l, ci sii-$i uneaSdi puterile ~i \uminile minjii ...., sa nu cruje nici jertie, nici osteneala pentru un scop nobil, caci numai a~a vor scapa de judecata lumii ~~ de osanda posterita\ih.1. In 10 .M~iu 1860 ,9aguna a !naintat apoi guvernatorului Liec~tenstei~. m ~ceasta chestiune, o peti(ie subscrisa de 171 Romam, petijie,' tn care se cerea guvernului sii adn11't' . unei d - . . ' a tmeJea ~ unan conshtuante (consultatoare>>) in Sibiiu. . In r~spunsul sau (12 Iulie 1860) adresat lui ~aguna car er~ atune! Ia senatul imperial in Viena, guvernatorul Lie~hten~ stem spun e, ca te d e a admite adunarea ceruta tr b , mam , i se fadi t 1 . .. , e ue sa . cun,o~cu. ce pu(m m liniamente generale, proiectul ~~~~~lute, cac~ dansul nu poate incuviin\a constituirea unei socie a I cu tendm(e excluziv najionale.,ct:I_a Ism os ens~ II se dovede'jte !ji cu -ul 4 a\ statutelor und 1Impede. se Zice, cii_ membrii acestei Asocia(iuni pot fi d~ oric~ 1e1 1g1e ~~ na(Ie>>., Dupiice priml raspuns favorabi\ deJa guvernatoru! Liechtei~stem, convoca pe ziua de 9;21 Martie 1861 Ia Sib" t i Cel 171 d , . . IIU pe Orl e 111'jl can au subscris petijiunea din 10 Maiu 1860 In edificiu\ sen:inarului s'a jinut sub prezidiul lui Sa ~na adunarea conshtuanta, care a discuti't ~~ aprobat statutet'e g Sg!Jna deschJse adunarea prin 0 fru'moasa cuvaritare, co~u"n~ c:nd rezul,tatel~ staruin(elor, ce s'au pus pentru !nfiintarea aces e~ sociela!I; ~~ ariitand, ca J. .in1860 Nr. 15 ~i Reminiscente)> pg. 24-8. ' dto 11 Aprilie 1860.A ssoctailon. ' Acte etc. pg. 15 ~i pg. 94 ( 5.)ost~ns.ibl:r \~~i~;~et:.e~~~t~~ u:~n-e!~~s:~b~~~;;n:;;,:I~:~~geennz~a~uo:lda1 1gitatednen eI ],246247nationalita\ii>> ;' termini! cu urmiHoarele cuvinte de imbarbatare, cari pe langa un ape! calduros, cuprind ;;i o promisiune solemna, implinita din partea lui cu prisosinja : >.' A;;a, dupii 16 !ani, computate din 10 Maiu 1860 pil.na in 13 Septemvrie 1861 - scrie m~i tarziu Bari(iu 5 - inteligenja poporului roman ajunse ca. sa-;;i ca;;tige un Joe de convenire, unde sa nu aibii a face nici cu scolasticismul teologilor, nici aIbidem pg. 80. ' Ibidem pg. 81- 85. " Ibidem pg. 87. ' Ibidem pg. 89. 5 0. Baritiu: 15 ani din activitatea Asociatiu-nii transilvane cf. re~ vista Transilvania 1888 pg. 144-5. '1Statutele discutate si primite in aceasta adunare $aguna le inainta din nou, prin guvernul ardelean, Ia Viena, de unde primind in Septemvrie aprobarea preainaltii, el convoca pe ziua< Ibidem pg. 40. ' Ibidem pg. 47-48. s Ibidem pg. 36,?48249puterii morale ~i cunoa~terea legilor fire~ti; a pii~it in locul aceJuia egalitatea de drepturi ;;i egala indreptajire, sa nu uitam insa, ca puterea minfii ~i a geniului, ~tiinfele ~i artele sunt, carese arunca in valtorile politicei militante, ci a se margin! pe campul eel de altmintrelea foarte Jarg, totodatii frumos ~i diiti\tor de vieaja al literaturii ~i al ~tiin(elor, precum ~; a cauta neincetat mijloace, nu fantastice, ci reale ~i oneste spre a lumina, cultiva, inavuji ~i ferici pe popor, pentru~a sa fie fericitii tara. Cu ocazia constituirii s'a adunat suma de 5600 fl. deJa 212 membrii, cari au contribuit cu diferite sume deJa 5-210 fl.; prela(ii premergand ~i ad cu frumos exemplu, au daruit pe seam a Asociajiunii: ~ulu(iu 2000 fl., iar $aguna 1050 fl. In ~edin(a a 2-a s'a ales ca prezident pe !imp de 3 ani (in sensu] -ului 11 din statute) ~aguna cu 75 voturi, faja de 20 date pentru ~ulujiu, 17 pentru Andreiu Mocioni ~i 11 im- . partite intre aljii.' Cu unanimitate au lost alqi Cipariu viceprezident ~i Barijiu secretar primar, iar ceialal(i funcjionari ~i un comitet de 12 in~i - cu majoritatea voturilor. In semn de recunoa~tere a meritelor literare 24 de Romani, din provinciile austriace ~i de peste munji au lost alqi membrii onorari, tot asemenea ~i 3 straini: contele 0. Csaki pentru ajutoarele facute ~coalelor ~~ literaturei romime~ti, Aurel Kecskemeti, redactor Ia Siirgony> in Pesta ~i Dr. E. l. de Tkalacz, redactorul revistei Ost and West din Viena - pentru favorirea limbeiromane. 2tn zilele noa$tre dau popoarelor tilrie~ile asigurii viitoral>.'In ~edin(a a 4-a ~i cea din urma se decide a se !mpilr\l, lncepiind cu anul ~colar 1861/2, !ntre 10 studenji lipsiji de mijloace, o sumi\ de 600 fl., apoi in lipsa unui local propriu, $aguna propune ~~ adunarea prime~te ca o odaie din Seminarul diecezan sa se adapteze spre scopul acesta'/ Adunarea se incheie prin urmatorul cuviint potrivit a! lui ~aguna: Ne-am adunat in caritate, ne despiirjim in caritate. Dea Dumnezeu, ca pilnii Ia capatul veacului sa fie tot a~a. Sa ne mai intiilnim Ia masa mamei noastre comune; sa ne indulcim de limba, denajionalitatea ~~ de toate cate sun! ale Romilnului. Lua(i seama, in ce mometite ~i in care epocii viejuim. Popoarele mai nainte au putut triil lara literaturi\; iar astiizi a~a ceva este curat peste putin(il. - Feudalismul aristocratic s'a delaturat prin desvoltarea' Acte pg. 63. 'Acte pg. 73-74. ' Ibidem pg. 79.Ca pre~edinte al Asociajiunii a participat $aguna Ia ~edin jele comitetului ~i a condus trei aduniiri generale, deJa celeJalte fiind impedecat prin necontenitele Jupte, ce purta tocmai atunci pe t~ren politic, bisericesc ~i 5colar. La distribuirea ajutoarelor pentru studenji era totdeauna cu cea mai mare aten: (iune ;;i, dacii pentru vre-unul dintre studenjii cei buni nu se ajungea ajutor din fonduriJe. extrem de modeste ale Asociajiunii, nu sti\tea mult pe ganduri, ci ii oferia din al siiu, ciici pentru cererile oamenilor harnici Saguna avea totdeauna urechia ;;i punga deschisa. - Cu toate acestea s'a intiimplat sa aiba ~i unele nepliiceri in aceastii funcjie a sa: deoarece confesionalismul stramt ~i unilateral n'a putut fi stilrpit cu desaviir~ire niciodata dintre Romani, oricate afurisanii s'au rostit asupra lui, in public ~i in particular, intr'un an i s'a adus lui ~aguna invinuirea, ca Ia stiiruin(ele lui din fondurile Asociajiunii se dau toate stipendiile numai studenjilor de religia ortodoxa. lnvinuirea era insi\ Jipsita de orice temeiu. ~aguna a ariitat, cii tocmai in anul respectiv nici un studerit ortodox n'a lost ajutorat de Asociajiune, ci numai uniji. Cea mai frumoasa ~i mai reu;;itii dintre adunarile generale ale Asocia(iunii, sub prezidenjia lui ~aguna, a lost, desigur, cea din Bra~ov, (inutii Ia sfiir~itul lui Iulie 1862 ~i impreunata cu o expozi(i~ de producte ale industriei najionale. La deschiderea ei au azistat preste 800 de membri.' In discursul siiu introductiv ~aguna pornind din cunoscuta sentinta a istoricului Bonfini, ca: Romanii s'au luptat mai mult pentru limba, deciit pentru vieajii, a vorbit CU multi\ prudenjii, multi\ abnega1iune, mult patriotism concentrab, - cum scrie Odobescu' - des pre im' Ibidem pg. 79-80. Cf. Transilvania 1888 pg. 157. ~ Cf. A. I. Odobescu: Scrieri literare 1 istorice Bucure~ti 1887. val. I. r;i pg. 473. I), in spusele iui Odobescu, care a participat ~i ella aceasta adunare; se desface insa oarecare aversiune fata de persoana lui $aguna \ ... In optimismul sau entuziast declara, ca se simte , economia rajionala va patrunde ~i Ia plugarii no~tri pe scurt nu vor trece multe zeci de ani ~i najiunea romiina va fi regenerata ~i intinerita in puterile sale intelectuale, industriale ~~ materiale, pentruca najiunea este setoasa dupa cultura ~~ luminare, iar membrii acestei Asociajiuni nu vor cruja nici un sacrificiu, ce ar conditiona un viitor mai fericjt ~~ propa~ire najionalii.' in aceasta adunare generala, pe lilngii animatele desbateri in chestia ortografiei ~i frumoasele disertajii ale lui 0. Barijiu, Oavriil Muntean, T. Cipariu ~i loan Pu~cariu, au rnai lost ~i alte momente insemnate ca d. e. premiarea poeziilor lui An dreiu Murii~an cu 50 de galbini. Suma era destul de modesta,de excelen(d {>i baron (pag. 471 ). Deasemenea pare a nu-i fi con venit lui Odobescu, de cata autoritate se bucur~ ~aguna inaintea adunarii, care toate propunerile lui le primea cu Sii fnlillsci'h! Nu fi:tra orice rautate adalige Odobescu: $i bine filceit adunarea, de edt a~a de amabila ?i de lesne indupleCat> 1862, Nr. 32. "T~ R.. 1862, Nr. 40. Cf. art. dmbutidtd(irea dota(iunii preo(ilordeDr.losif Oa!lu, "Tel.Rom,> 1868, Nrii 92-93.llI 1,,cauzil cli~!iga!ii ~~ lnjelegea, cum s~ eliploa!eze blrulnla. In 13 Septemvrie el adresa lui Salmen, o a 2-a scrisoare' spunandui, di nu e muljamit cu raspunsul primit, fiindca a cerut sa-i comunke in mod oficial - nu prin scrisoare privata - numele acelor pieo(i, cari sunt in prepus de agitator!, ca sa-i pedepseasca, sau daca nu po~te mrmi pe nici unul, sa respinga orice lnegrire nedreaptii. Arata mai departe, ca comitele a viitamat autoritatea iurisdicjiei biserice~ti prin faptul, ca nu i-a raspuns oficial. S'ar putea crede- zi~e !;laguna- ca autoritatea bisericii, ce 0 reprezlnt eu, ar f.i mica lata cu autoritatea, ce o reprezinta Ilustl"itatea Ta. Corespondentul din Bra~ov a! ziarului Volksstimme, vorbind despre 'ICes! incident nume~te aceste proteste energice: dmpaviizatele scrisori ale episcopului ~aguna ditrii comesul najiunei sase~ti.' E u~or a injelege, ce efect va fi avut publicarea acestor scriwri asupra preojimii noastre, obicinuita din vechime sa sufere ~~ sa taca, neavand pana acum vre'o capetenie, in stare a 0 aparii cu succes. Acum puteii sa se indrepte, in orice caz de stramtoare, cu mai multii incredere catra re~edinja episcopeasca, r1u peste mult mitropolitana, de upde - daca ii veneau uneori porunci aspre ~~ glasuri de mustrare severa, dar meritata puteil sa nadajduiasca in acela~ !imp ~~ scut de aparare !mpotriva oricilrui alae nedrept, oricarei porniri nelegiuite.0*1publ. in Sieb. Bofe, Nr. 181 din 1861 cu urm. com en tar: Bischof~aguna hat die Hand, welche ibm der sachsische- Natio.nsgraf B .. Salmenmit riihrender Schiichternheit zur VersOhnung geboten, ntcht nur mcht an-genommen, sondern dringt in einem2~ten Sc~re.ibenin agressivem Tone. auflNamhaftmachung jener romtinischen Getsthchen, welche nach emer Ausserung des sachsischen Beam ten das romtinische Landvolk aufregen. Nach der Heftigkeit, mit welcher der Herr Bischof den Streit wieder auf.greift und welche geringe Achtung vor dem Sachsen-Comes bekundet, schemt er diesem die an ihm gestellte Aufgabe wesentlich erleichtern zu wollen (Vtld). 2 Tel. Rom.,, 1861. Nr. 40; {(Telegraful Romfin publidnd ~i a 2-a scrisoare, dasc~le?te pe Sieb. Bote>> pentru invinuirile ad~tse lui $1guna, spuniind, ca S. B., d