Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Lansare infografic Monitorul Social

Sindicate din educaţie şi părinţi cer o întâlnire cu președintele și premierul

Cum şi câţi bani pot câştiga tinerii care fac stagii de pregătire

15 IUNIE 2017

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Lansare infografic Monitorul Social

Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează un nou infografic despre

ponderea absolvenţilor de învăţământ superior în România,

comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene. Infograficul porneşte de la observaţia că ponderea absolvenţilor

de învăţământ superior în totalul populaţiei active este (în 2016), în

România, cea mai scăzută din Uniunea Europeană: 15,1%, în timp ce

media UE este de 27,2%. E drept, a crescut faţă de 2007, când era

9,9%, dar decalajul faţă de celelalte state se menţine.

E drept, România are de recuperat un deficit istoric de absolvenţi de

învăţământ superior (la recensământul din 1992, valoarea

indicatorului era 5,8%). Dar ponderea absolvenţilor de învăţământ

superior este cea mai redusă din UE şi în grupa de vârstă 30-34 de ani,

care a parcurs sistemul de învățământ superior după anul 2000: 25,6%

din totalul populaţiei de această vârstă a absolvit o instituţie de

învăţământ superior, în timp ce media europeană este de 39,1%.

Este posibil ca indicatorii privind stocul de învăţământ superior

să fie afectaţi de fenomenul de ”brain drain” – plecarea din ţară a persoanelor cu pregătire superioară. Dar

aceasta nu poate constitui explicaţia principală, căci în România se acordă anual doar 10 diplome de absolvire

pentru învățământ superior la 1000 persoane cu vârste între 15 – 64 ani, jumătate față de Polonia și mult sub

media UE. Asta înseamnă că ”fabricile de diplome” au randament scăzut.

Principala explicaţie a acestei stări de fapt este că învăţământul superior (şi, în general, educaţia) nu a

constituit o prioritate reală pentru niciunul din guvernele din ultimii 10 ani: proporția în PIB a cheltuielilor

pentru învățământ nu a trecut niciodată de 5%, fiind cea mai mică din Europa.

Sursa datelor folosite în infografic este baza de date Eurostat.

SURSA: TIMP ROMÂNESC - https://www.timpromanesc.ro/lansare-infografic-

monitorul-social

Sindicate din educaţie şi părinţi cer o întâlnire cu președintele și premierul

Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi –

Învăţământ Preuniversitar, Consiliul Naţional al Elevilor şi Asociaţia Elevilor din Constanţa solicită

preşedintelui şi premierului o întâlnire „de urgenţă” în care să discute despre problemele existente în sistemul

de învăţământ, pentru a găsi „soluţii viabile şi responsabile”.

Sindicatele şi asociaţiile de părinţi şi elevi fac un „apel la responsabilitate” şi cer o înâlnire cu

preşedintele României şi cu premeierul pentru a discuta despre probleme din educaţie, precum salarizarea

necorespunzătoare, formarea cadrelor didactire, siguranţa în unităţile de învăţâmânt, lipsa dotărilor din şcoli

sau susţinerea pe care statul o acordă părinţilor.

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

„Noi – cadre didactice, elevi, părinţi, organizaţii sindicale din educaţie şi structuri asociative ale

părinţilor – împreună reprezentăm o forţă şi cerem la unison o

implicare activă a tuturor factorilor educaţionali şi politici

pentru a putea găsi împreună soluţii viabile şi responsabile la

problemele din sistem.

Soluţiile, odată identificate, trebuie să fie asumate politic

şi aplicate cu consecvenţă, fără ingerinţe de orice altă natură”,

se arată într-un comunicat de presă comun semnat de

Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret, Federaţia

Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ

Preuniversitar, Consiliul Naţional al Elevilor şi Asociaţia Elevilor din Constanţa . Acestea mai spun că discuţiile din ultimele săptămâni legate de Legea salarizării au scos la iveală mai

multe nemulţumiri şi au evidenţiat neajunsuri ale legii care au nevoie de soluţii, care, însă, nu se obţin prin

acţiuni care „să dezbine sistemul şi să genereze conflicte între părinţi, cadre didactie, elevi şi sindicate”.

SURSA: EUROPA FM - https://www.europafm.ro/sindicate-din-educatie-si-parinti-cer-o-intalnire-

o-intalnire-cu-presedintele-si-premierul/

Cum şi câţi bani pot câştiga tinerii care fac stagii de pregătire

Proiectul de lege care le permite tinerilor de peste 16 ani să participe la activităţi de pregătire şi practică

pentru care să fie plătiţi în cadrul companiilor şi instituţiilor de stat a fost pus în dezbatere publică.

Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică Legea Internshipului, care reglementează condiţiile care

trebuie îndeplinite de un angajator pentru a putea primi un tânăr în practică, printre obligaţii fiind stipulate

încheierea unui contract şi plata unei indemnizaţii pentru munca prestată. De altfel, Guvernul invită

reprezentanţii societăţii civile, dar şi pe toţi cei interesaţi să contribuie la definitivarea acestei legi, pe 17

iunie, în Parcul Herăstrău, la ONGFest. La dezbatere vor fi prezenţi, pe lângă reprezentanţi ai instituţiilor

publice, şi partenerii din societatea civilă.

Cât va câştiga un intern

Potrivit proiectului de lege, scopul programului de internship

(stagiu de practică -n.r.) este de a aprofunda cunoştinţele teoretice

dobândite de adolescenţi în şcoală şi de a îmbunătăţi aptitudinile

practice sau dobândirea de noi abilităţi. Contractele de internship

se vor încheia pe o durată de cel mult şase luni, fără posibilitatea

prelungirii, iar această perioadă va fi considerată vechime în

muncă şi vechime în specialitate.

Internul va fi plătit lunar, iar salariul net va fi egal cu cel

puţin 50% din echivalentul salariului de bază minim brut pe ţară.

Programul acestuia va fi de şase ore pe zi, în regim de maxim 30

de ore pe săptămână, timp de cinci zile urmate de două zile consecutive de repaus. Fiecărui intern o să-i fie

repartizat un coordonator, iar la finalul perioadei acesta o să-i înmâneze un referat de evaluare şi un certificat

de internship.

Pe de altă parte, angajatorii care în termen de 60 de zile de la finalizarea programului de internship

încheie un contract de muncă cu persoana care a desfăşurat programul, vor primi la cere o primă de

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

promovare a angajării echivalentă cu 1.000 de euro per angajat. Asta bineînţeles, după îndeplinirea obligaţiei

de menţinere a raporturilor de muncă cu acesta pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 24 de luni.

Avantaje de toate părţile

„Legea este foarte benefică în sensul în care face o distincţie clară între stagiile de practică, internshipul

plătit sau neplătit şi contractul de muncă pe perioadă determinată. De pe urma acestei legi, beneficiază şi

angajatorii pentru că o să aibă un cadru reglementat. Până acum acest program de internship se făcea după

ureche. Şi internii vor avea clar avantaje deoarece angajatorii introduc acest program de internship cu scopul

de a-i educa şi a-i angaja după” , afirmă consultantul în carieră, Gabriel Chicioreanu.

Acesta subliniază că tinerii şi studenţii trebuie să se angajeze cât de repede pot. „Le recomand studenţilor

nu neaparat să se angajeze cu două ore, patru ore sau şase ore pe zi, dar este esenţial ca ei să facă acele stagii

de practică. Îi vor ajuta foarte mult. Dacă în cei trei ani de facultate nu există niciun contact cu angajatorii,

atunci când un student aflat în primul an de masterat merge la interviu de angajare, cu zero experienţă în

câmpul muncii, are şanse reduse să obţină acel loc de muncă”, explică Gabriel Chicioreanu.

Angajatorii vor să vadă oameni implicaţi, vor să vadă oameni dedicaţi, puşi pe treabă, subliniază

consultantul. „Nu care să vină la interviu după ce au terminat facultatea de management şi care să aibă

pretenţia de a fi directori pe sume exorbitante fără pic de experienţă în spate. Sunt, din păcate, studenţi care

termină facultatea fără să aibă o bază reală care să le permită să cuantifice, cu precizie, ce înseamnă să

munceşti. Prin urmare, nu au de unde să ştie care sunt salariile din piaţă. Şi, se trezesc, după ce termină

facultatea, că imaginea lor despre salarizare este una complet distorsionată de realitate”, mai arată

Chicioreanu.

SURSA: ADEVĂRUL - http://adevarul.ro/educatie/universitar/cum-catibani-castiga-tinerii-fac-

stagii-pregatire-1_594156da5ab6550cb823cf51/index.html

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).