Redactor: Alina Opric GraIic: Mihaela Voicu Ilustratii: coperta I Adam si Eva in Grdina Raiului, coperta IV Izgonirea din Rai (mnstirea Voronet) Traducerea s-a Icut dup editia: Genesis. Creation and Earlv Man. The Orthodox Christian Vision, by Fr. Seraphim Rose, Saint Herman oI Alaska Brotherhood, Platina, CaliIornia, SUA, 2000. Editura Sophia pentru prezenta traducere. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale SERAPHIM ROSE. ieromonah Cartea Facerii. crearea lumii si omul nceputurilor / ierom. Seraphim Rose; trad. Constantin Fgetan. - Bucuresti; Editura Sophia, 2001 p. ;cm ISBN: 973-8207-04-5 I. Fgetan, Constantin (trad.) 28 Ieromonah SERAFIM ROSE CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR Perspectiva crestin-ortodox In romneste de Constantin Fgetan Tiprit cu binecuvntarea Prea SIintitului Printe GALACTION, Episcopul Alexandriei si Teleormanului Bucuresti, 2001 PREFATA EDITORULUI1 Povestea alctuirii acestei crti CarteadeIat,compilatsipublicatpostum,reprezintunadintrecele mainsemnaterealizridinviatamareluiIilosoIpatristic,PrinteleSeraIim Rose.Eaaduntotceeaceerarelevant-attnmanuscrise,ctsintran-scrierile conIerintelor nregistrate pe casete - din productia Printelui SeraIim reIeritoare la Cartea Facerii si crearea lumii, de-a lungul a nou ani, pn n momentul adormirii sale survenite n 1982. Ca atare, ea poate Ii Iolosit de cei cestudiaznchipaproIundatIilosoIiapatristic,caunIeldecompendiuce poateIiconsultatmereusimereu.Dareaestemaimultdectunsimplu manual.Inspateleprtilorcomponentealecrtiiadunatepostum,seaIlo poveste:opovesteceIacepartedinntreagapovesteavietiisioperei PrinteluiSeraIim,celcareaIostntotdeaunapreocupatdesensulultimal nceputuluisisIrsituluilucrurilor.Tocmaiaceastpovesteamvreasv-o spunem aici. /. Mediul intelectual al anilor deformare a Printelui Serafim naniicincizeci,cndPrinteleSeraIim(peatunciEugene)Roseurmali-ceulsiIacultateanCaliIornia,teoriaevolutieieranculmeaprestigiuluiei. Ascendenta sa asupra tuturor celorlalte preri alternative asupra obrsiei vietii si universuluiaculminatcumareasrbtorirelaUniversitateadinChicago,n 1959,aCentenaruluiDarwin,cecomemorapublicareaOriginiispeciilor alui Charles Darwin, n urm cu o sut de ani. Savantii au venit de pretutindeni s Iie prtasiitriumIului,nudoaraluneiteoriistiintiIice,cialuneiviziuniasupra lumii.Iatcescrie Phillip E. Johnson:.Estede ntelesstareade triumI a parti-cipantilorlaCentenarulDarwin.NicicndprestigiulstiinteinuIusesemai nalt.PoliomielitaIusesenvinsprintr-unvaccin;putereaatomicpreas IgduiascenergiedinbelsugsiieItin;cltoriilespatialesentrezreaun viitorulapropiat. Pe lngrealizrile tehnologice,stiintaprea sIi statornicit cadevratulnostrucreatoreraunprocesdeevolutieIrtel,detronndu-L decipeDumnezeulBibliei.Implicatiilereligioasealeacesteirevolutiiintelec-tualeauIostevidentiatecusinceritatedectrecelmainsemnatvorbitoral centenarului, biologul, IilosoIul si politicianul britanic Sir Julian Huxley. 1 Este vorba de editorul american, Ieromonahul Damaschin Christensen de la Frtia SIntului Gherman din Alaska, alctuitorul crtii de Iat, care a redactat si notele de subsol (marcate n editia romneasc prin: n. ed.). (n. tr.) CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR Julian Huxley era nepotul lui Thomas Henry Huxley, cunoscut ca buldogul lui Darwin, Iiindc Iusese celmainsemnat dintre primii aprtori ai teoriei lui Darwin. T.H. Huxley inventase, de asemenea, cuvntul agnostic. spre a-si descrie propriile conceptii religioase. Zoologul Julian Huxley a Iost unul dintre savantii ntemeietori ai sintezei neodarwiniste, versiunea modern a teoriei lui Darwin.TotelaIostinitiatoruluneireligiinaturalistenumiteumanism evolutionist. precumsi secretarul general Iondator al UNESCO, Organizatia Cultural, StiintiIic si Educativ a Natiunilor Unite. Pe scurt, Julian Huxley a IostprintreceimaiinIluentiintelectualidelamiiloculveaculuial douzecilea,iaranul1959aIostapogeulinIluenteisale.Iatctevaextrase din alocutiunile lui J. Huxley la centenar: .IstoriciiviitoruluivorsocotiprobabilprezentaSptmnCentenar carezumndoimportantperioadcriticdinistoriaacestuipmntal nostru - perioada cnd procesul de evolutie, n persoana omului iscoditor, a nceput a Ii cu adevrat constient de sine... Este unul dintre primele prileiuri publice cnd s-a recunoscut pe Iat c toate aspectele realittii sunt supuse evolutiei, de la atomi si stele pn la pesti si Ilori, de la pesti si Ilori pn la societtile si valorile umane - pe scurt, c ntreaga realitate este un unic proces de evolutie. n 1859, Darwin a deschis calea ce duce la un nou nivel psiho-social, cu unnoumodeldeorganizareideologic-organizareagndiriisicredintei centrat pe evolutie. n modelul evolutionist de gndire nu mai este nevoie si nici loc pentru supranatural. Pmntul nu a Iost creat, ci a evoluat. Tot asa s-a ntmplat si cuanimalele si plantele carel locuiesc, inclusivcu noi, oamenii -minte si suIlet, creier si trup. La Iel s-a ntmplat si cu religia. Omulevolutionistnumaipoatescpadesingurtatenbratelentru-chipriiunuitatdivinizatpecareelnsusi1-a creat,nicismaiIugde responsabilitatea lurii unor decizii adpostindu-se sub umbrela Autorittii Divine, nici s se eschiveze de la greaua sarcin de a da Iat cu problemele saleprezentesidelaplaniIicareaviitoruluisu,bizuindu-sepevoiaunei Pronii atotstiutoare dar, din neIericire, de neptruns. n sIrsit,viziuneaevolutionistned putintas ntrezrim,chiardac nedeplin,directiilenoiireligiidesprecareputemIisiguricsevaivi, spre a sluii nevoilor erei viitoare. Pe scurt, triumIuldarwinismului implicamoartea luiDumnezeu,pregtind nlocuireareligiei biblicecuonoucredint ntemeiat penaturalismulevolu-tionist.Nouacredinturmasdevintemeinudoar alstiintei,ci sialguver-nrii, legii si moralei. Urma s Iie IilosoIia religioas oIicial a modernittii."2 " Phillip E. Johnson, Defeating Darwinism bv Opening Mindx. Inter Varsity Press, Downers Grove, Illinois, 1997, pp. 98-99. PREFATA EDITORULUI Ctivadintreceimaistrlucitisavantiailumii-delaRichardOwensi LouisAgassiznanii1860,pnlaRichardGoldschmidtsiOtto Schinde-wolInanii1940-auartatcomunittiistiintiIicestnienitoarele diIiculttialeteorieiproclamatelaCentenarulDarwin,daracestisavanti Iuseser ridiculizati iar obiectiile lor, cu totul ntemeiate, Iuseser respinse cu promptitudine. Pe lng aceste critici cu glas tare, a existat si un grup tcut de savanticedezaprobauteoriaevolutionist,darsetemeausataceconceptia dominantdesprelume.ExistentagrupuluiaIostconIirmatchiarla CentenarulDarwindectrepaleontologulEverettClaireOlsondela UniversitateadinCaliIornia,carespunea:.Estegreudeapreciatmrimeasi alctuireaacesteiIractiunitcute,darnueniciondoialcnumrullornu este de negliiat"3. FiecIuseserredusi la tceresauauales srmn tcuti,numerosii sa-vanti ce au pus la ndoial darwinismul nu au Iost auziti de poporul american. Prin urmare, cndPrinteleSeraIim a nceputs studieze stiintele naturale n liceu si n Iacultate, la nceputul anilor cincizeci, i s-a spus c evolutia ntregii vieti dintr-o sup primordial era o realitate incontestabil si de neatacat, la Iel de sigur (dup cuvintele lui Julian Huxley) ca si Iaptul c pmntul se roteste n iurul soarelui. 2. De la conceptia evolutionist la cea crestin-ortodox nzestrat cu o minte strlucit, nc de la o vrst Iraged Printele SeraIim a artat oarztoare dorint de a cunoaste.dea ntelege realitatea nsensul cel mainalt.nliceuacutatcurvncunoastereanstiintelenaturalesi matematice:biologie,zoologie,algebr.Absolvindprimuldinclas,is-a acordatobursdestudiilaPomonaCollege,nsudulCaliIorniei,multumit spriiinului entuziast al proIesorului su de matematic. La Pomona si-a continuat studiul stiintelor naturii, pe care acum le mbina cu studiul IilosoIiei. Sub nrurirea umanistilor vremii, el s-a alturat uriasei lucrriaunorgnditoriprecumJulianHuxley:explicareauniversuluiIr Dumnezeu. ntr-o lucrare de IilosoIie din anul nti (1952), aIirma: .ntreagastiintaratexistentaUniversului,totalitateacelorexistente. Nimic din stiint nu trimite la existenta unui Dumnezeu separat de Univers. Pemoment, ntructnumi-amdezvoltatncpropriateorieacunoasterii, accept, din motive practice, c pot dobndi cunoasterea (n msura n care poate Ii dobndit) prin stiint. Decicred n descoperirile stiintei ce arat existenta Universului; respingconceptul unui Dumnezeu independent, din pricina dovezilor insuIiciente." AIirmatiapoatepreanaivastzi,cnddespotismulnaturalismuluistiin-tiIic este atacat din ce n ce mai mult, dar ea trebuie situat n contextul ani- 1 Everett Claire Olson, .The Evolution oI LiIe", n Evolution after Darwin. The Universitv of Chicago Centennial, voi. 1, University oI Chicago Press, Chicago, 1960, p. 523. CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR lorcincizeci,decadaascendenteiumanismuluisia triumIalelordeclaratiiale Centenarului Darwin. .Cndvaamcrezuttotalnevolutie",aveas-siaminteascmaitrziu PrinteleSeraIim..CredeamnuIiindcmgndisemIoartemultlaaceast problem,cidoarIiindctoatlumeacredenea,cciesteunIapt,si cumstgduiestiIaptele?|...|ncmimaiamintesccumproIesorul meudezoologiedinanulntidivagaasupramretelorideialeomului: pentruel,ceamaimreatidee pecareomulonscocise vreodateraideeade evolutie; o idee mult mai mreat, credea el, dect ideea de Dumnezeu." Totusi,PrinteleSeraIim,dorindsnteleagsensulrealittii,nuputeaIi multumitdestiintamodern,cantonatnmaterialism,nicideIilosoIiaapu-seanceIusesentemeiatperationalism..Eramunstudent",siaminteael mai trziu, .ce cuta un soi de adevr n IilosoIie si nu l gsea. Eram stul de IilosoIiaapusean." nanul doi a nceput s caute o ntelepciunemainalt n IilosoIia Chinei antice, lucru pentru care a urmat un curs de limb chinez, att veche, ct si modern. Printele SeraIim a absolvit Pomona College n 1956, continund studierea vechiilimbisiIilosoIiichinezelaAcademiadeStudiiAsiaticedinSan FranciscoiarmaitrziulaBerkeleyUniversitydinCaliIornia.Pecndse aIlalaAcademie,adescoperitscrierilemetaIizicianuluiIrancezdinsecolul douzeci,ReneGuenon,untraditionalistcecutarspunsurilantrebrile ultimenIormelevechi,ortodoxealereligiilorlumii.Guenonalimpezitsia preschimbatperspectivaintelectualaPrinteluiSeraIim. Maitrziuel scria:.GuenonaIostcelcarem-anvtatscautsisiubescadevrulmai presus de toate, si s nu m multumesccu nimic altceva." EducatiaPrinteluiSeraIimlnvtasesvadtoatelucrurilentermenii progresuluiistoric,conIormconceptieievolutionisteaepociimoderne.DupdescoperirealuiGuenon,anceputavedealucrurilentermeniideca-dentei istorice. ncarteasa,Domniacantittiisisemnelevremurilor.Guenonexplica cumeliminareaprincipiilorduhovnicestitraditionaleduseselaodrasticde-generare a omenirii, artnd cum stiinta veacului al douzecilea, cu tendinta sa de a reduce totul doar la nivel cantitativ, degradase conceptia omului despre adevrata cunoastere, limitndu-i viziunea la temporal si material. Guenonscriaaltundevac.ncercndareducetotul la staturaomuluiluat cascopnsine,civilizatiamoderns-ascuIundattreaptcutreapt,pnla nivelulelementelorsitelurilorluicelormaideios,doarcuputinpest e satisIacerea nevoilor inerente laturii materiale a Iirii sale"4. n ncercarea de a umplegolullsatdestiintsimaterialismnepocamodern,aursrit .pseudo-religiile";acestea,conIundndrealitateapsihiccuceaduhovni-ceasc, nu au Icut dect s ascund si mai mult adevrul. ' Rene Guenon, Crisis ofthe Modern World. Luzac & Co., Londra, 1975, p. 8. 8 PREFATA EDITORULUI Guenon scria c .lumea modern luat n sine este o anomalie, ba chiar un Ieldemonstruozitate",privindteoriastiintiIicmoderndespreevolutie,ce Iusese alctuit n ncercarea de a explica universul n chip pur naturalist, ca pe oprogenituraacesteimonstruozitti.nevolutionism,scriael,.ntreaga realitate e plasat n devenire, implicnd, pn la urm, tgduirea oricrui principiu neschimbtor si, prin urmare, a oricrei metaIizici."5 Este Ioarte probabil ca Guenon s-1 Ii Icut pe Printele SeraIim s pun la ndoialevolutionismulchiarnaintedeaIinceputconvertireasalacres-tinismul ortodox. .Am nceput s chibzuiesc mai adnc la aceast problem |a evolutionismului|",siaminteamaitrziuPrinteleSeraIim..Amnceputs vdcadeseoriceeacesenumestestiintnuestenicidecumunfapt.ci filosofie. si am nceput s disting cu mult bgare de seam faptele stiintifice de filo sofia stiintific." nprimulsuandeIacultatelaPomona,Printele SeraIimavusesencre-dere n perspectiva stiintiIic modern. Studiindu-1 pe Guenon, nc mai privea stiintamoderncapeocaledecunoastere,daracumovedeacapeo .cunoastere dintre cele mai de ios si mai comune". Guenon i artase printelui SeraIim ce trebuie s lase n urm si-1 pornise pe calea ctre Adevr, Ir ns a-i arta destinatia Iinal. A aIlat aceast destinatie atuncicnd,printr-ominune,adescoperitcAdevrulpecare-1cutaerao Persoan-IisusHristos-al'CruichipIusesepstratnedeIormatnpredania ortodox a nsusi acelui crestinism pe care mai nainte l respinsese. ncrestinismulortodox,PrinteleSeraIimaaIlatadevrata,vecheacon-ceptieasupralumiicaresonlocuiascpeceaevolutionistamodernittii; iarcheiaaceleiconceptiiasupralumiiaaIlat-onscrierileSIintilorPrinti ortodocsi.AntelescteologiaSIintilorPrintisentemeiapedescoperirea viesi personala luiDumnezeuIcutomului,sidecieradeunnivelinIinit mainaltnudoardectstiinta,cichiardectintuitiilemetaIizicepecarele dobndiseprinGuenon.N-ancetatniciodatspretuiascpasulcrucialpe care-1constituiseGuenonpecaleasactreAdevr,daracumvedeacde-mersulmetaIizic,ceasazntelegereamintiiomenestideasuprateologiei dumnezeiesterevelate,esteplindeprimeidii,ducndlaamestecareamarilor adevruri cu subtile rtciri. Desi nainte se ntemeia pe propria minte pentru a aiungelaAdevr,acumstiactrebuies-sismereascminteanaintea AdevruluinPersoan:IisusHristos.Lascurttimpdupconvertire,scria: .Cndm-amIcutcrestin,mi-amrstignitdebunvoiemintea,sitoate crucile pe care le port mi-au Iost doar izvor de bucurie. Nu am pierdut nimic si am cstigat totul." 5 Rene Guenon, The Reign of Quantitv and the Signs of Times. Luzac & Co., Londra, 1953, p. 265. 9 CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR 3. Rdcinile evolutionismului nprimiianidedupconvertireasa,PrinteleSeraIimaIcutocercetare minutioas a istoriei IilosoIice a civilizatiei apusene, spre a ntelege pe deplin cauzele din trecut, starea prezentsi dezvoltarea viitoareaapostazieiapusene dela.VecheaOrdine"acivilizatieicrestinetraditionale.Dinaceststudiu trebuia s iasalsu .magnum opus"IilosoIic, intitulat imprtia omului si imprtia lui Dumnezeu. ncapitolulpatruallucrriipecaresi-opropusese,PrinteleSeraIim avea s discute noua Iizic propus la sIrsitul Renasterii dectre rationalistii BaconsiDescartes,carepriveauuniversulcapeunsistemnchis,tintinds descoperecauzeleprimesinaturale(adicnedumnezeiesti)aletuturor IenomenelorIizice.6nacelasicapitolurmasdescrieIilosoIiamoderna progresului. ce s-a ivit la sIrsitul Iluminismului, nlocuind conceptia despre o lume stabil ce caracterizase mare parte din gndirea Luminilor. Aceste dou angaiamenteIilosoIiceapriori-IatdenaturalismsiIatdeprogres-au alctuitstratulgerminatordincareaiesitteoriaevolutiei,propusntide buniculluiDarwin,Erasmus,n1794.CumobservamaitrziuPrintele SeraIim, .Aceast teorie s-a dezvoltat in paralel cu mersul filo sofiei moderne incepanddelaDescartes.cumultnaintedeaIiexistatvreodovad stiintiIic a ei." CercetareantreprinsdePrinteleSeraIimpentrucarteapropusaIost prodigioas.AscrismiidepaginideIise,nslucrareanuaIostniciodat terminat,aIardecapitolulsapte,despreNihilism.7Prin1963,mpreuncu colaboratorul su, viitorul Printe Gherman, a Iost puternic implicat n initierea uneiFrtiiCrestin-OrtodoxenSanFranciscosideschidereaprimului magazin din Americace vindea exclusivmateriale ortodoxe. 4. Cugetul Sfintilor Printi ntretimp,ndrumtorulduhovnicescalPrinteluiSeraIim,sIntulsiI-ctoruldeminuniArhiepiscopIoanMaximovici,ncepuseunsirdecursuri teologicelacarePrinteleSeraIimaparticipatdectevaoripesptmn,vremedetreiani.DesiPrinteleSeraIimeraunamericanconvertitsitoate cursurile se tineau n ruseste, el a absolvit n Iruntea clasei. Printre alte materii parcurse,anvtatpatristiccuEpiscopulNectarie(ucenicalMnstirii Optina, cel care mai trziu 1-a hirotonit preot) si Vechiul Testament cu Arhi- " Pentru o discutie bine documentat asupra rdcinilor istorice ale naturalismului vezi Michaet Denton. Evoluticm: A Theorv in Crisis. Adler& Adler, Bethesda. Maryland, 1986, pp. 71-73. Publicatpostumcaocarteseparat,cutitlulNihilism.TheRootoftheRevolutionofthe ModemAge.Fr.SeraphimRoseFoundation.Forestville.CaliIornia,1994.(Cfed.rom: Nihilismul. Rdcinile revolutiei in epoca modern. Ed. Anastasia, Bucuresti, 1997; n. tr.)

PREFATA EDITORULUI mandritulSpiridon(unstaretnainte-vztorsiomulcelmaiapropiatde ArhiepiscopulIoan).Aici,spredeosebiredeideilerationalist-evolutioniste ce i Iuseser predate n scoal, Printele SeraIim a nvtat ceea ce Dumnezeu nsusine-adescoperitasuprazidiriiuniversuluisiasupraIiriilumiizidite ntrunceput,asacumaIosttransmisprinScripturisiSIintiiPrinticei purttori de Dumnezeu de-a lungul veacurilor. ndrumtorii Printelui SeraIim -ArhiepiscopulIoan,EpiscopulNectariesi Printele Spiridon -erauei nsisi SIinti Printi ai vremilor moderne, astIel c Printele SeraIim a Iost n stare s primeascpredaniapatristicnudoardincrti,cidelapurttoriiviiai predaniei.AstIelcntelesulCrtiiFaceriiis-adezvluitprinbuzele pstrtorilor vii ai sIinteniei. n1969,PrinteleGhermansiPrinteleSeraIims-aumutatnmuntiidin nordulCaliIorniei,undes-auclugrit,continundu-silucrareamisionarorto-dox prin scrierea, traducerea si tiprirea de lucrriortodoxe. Acolo, n sihstria lor din pdure, Printele SeraIim acontinuats se ptrunddeScriptursi scri-erile Printilor,aIlndu-sihrana peadevratele psuni ale suIletului. Dup ani destudiu, a dobndit o vastcunoastereanvtturiipatristice, ce iIusesedeia situatncontextulpotrivitprincursurilepecareleurmaselaSanFrancisco. CndsereIerealaoanumetemnscrierilesale,Ioloseaolargcategoriede surse patristice, att vechi, ct si modeme, att din crestintatea rsritean, ct si dinceaapusean,multedintreeleobscuresinetradusepnatuncin englezeste. Totusi,telulPrinteluiSeraIimn-aIostaceladeaaiungeuneruditspe-cializatn SIintii Printi.Asemeneaspecialisti, scria el, suntadesea.cutotul strini de adevrata traditie patristic, si nu Iac dect s-si cstige existenta pe seama ei". Ca ntotdeauna, el avea s mearg mai adnc, s cuprind ntreaga imagine. Avea s ptrund scrierile Printilor nu numai n mod intelectual, ci chiarsdobndeasccugetullor,snvetesgndeasc,ssimtsis priveasc lucrurile asacumauIcut-oei. Voia ca Ielul lor de-aIi s Iie si al su. Prea adeseori n ortodoxia contemporan exist tendinta de a rein-terpreta CredintaastIelnctsseadaptezelamentalitateaomuluimodern.Printele SeraIim stia c trebuie s Iac cu totul dimpotriv: s-si potriveasc constiinta dup cugetul Printilor, s se integreze cu totul n continuitatea de dou mii de ani a experientei crestine. SuIereachiarpentruaceasta,rugndu-secuardoareluiDumnezeu.Se adresanchippersonalvechilorSIintiPrinticaunorIratintrucredintdin TrupulluiHristossicaunorpurttoriaintelepciuniidumnezeiesti,astIel nctsisedeasvadcumntelegeaueirealitatea.Sesimteandeosebi apropiatdeunPrintedinveaculalpatrulea,SIntulVasilecelMare,care printremultealterealizrimaioreascrisosupremtlcuirepatristica Celor Sase Zile ale Facerii. nintroducerealavietilesiscrierilePrintilorpentrucititoriidinziuade azi, Printele SeraIim scria despre valoarea lor de nepretuit: 11CARTEA FACERII, CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR .Nuexistnicioproblemavremurilornoastretulburicaresnu-si poat aIlarezolvareaprintr-oatentsievlavioascitirea SIintilor Printi: IiecevorbadeproblemeIilosoIicecomplicateprecumevolutia,sau dechestiunimoraleconcreteprecumavortul,euthanasiasicontrolul nasterilor...ntoateacesteprobleme,SIintiiPrintisiPrintiinostrin viat care urmeaz lor ne sunt cei mai siguri cluzitori."8 5. Evolutie si hiliasm PecndlucralaimprtiaomuluisiimprtialuiDumnezeu.Printele SeraIimidentiIicasecredintaomuluimoderncuoIormsecularizatde hiliasm.credintaninevitabilitateaprogresuluisinperIectibilitatealumii acesteiaczute. Princredintasa ndezvoltareatreptatdela inIeriorla supe-rior,evolutionismulerastrnslegatdehiliasm;sau,cumspunePrintele SeraIim, era .o consecint aproape inevitabil a acestuia". mpreuncuhiliasmul,evolutiaeraceeacePrinteleSeraIimnumea.o Iortprimordialadncnrdcinat,ceparespunstpnirepeoamenicu totulnaIaraatitudiniisiiudectiilorconstiente.(Siestectsepoatede IirescsIieasa:eaaIostsemnatnIiecaredintrenoincdinleagn,si deci e Ioarte greu a o evidentia si a o privi rational.)" Ca ecou la cuvintele lui JulianHuxley,carelaCentenarulDarwinnumiseevolutiaun.modelde gndire",PrinteleSeraIimspuneaceaera.un model degandirepotrivnic ortodoxiei,nudoarooarecarealtidee".Siacestmodeldegndire,observa el, urma un parcurs ce era .chiar opusul nvtturii crestine": .FilosoIia evolutionist a ridicrii din animale pare desigur de nempcat cu conceptia crestin a cderii din Rai, si ntreaga noastr conceptie asupra istoriei va Ii negresit determinat de Ielul n care credem !" Tocmai modelul de gndire hiliasto-evolutionist a Iost acela care a produs miscri politico-religioase precum socialismul international (globalis-mul) si ecumenismul. Toate aceste miscri mprtsesc acelasi tel hiliast: o .nou ordine" viitoare unde toate rnduielile anterioare, privite ca avnd legtur cu o anumit treapt a procesului, vor Ii n ntregime schimbate. La Iel cum n ideea evolutiei biol ogice orice deosebiri ntreorganisme suntestompate - ntruct organismele se transIorm din unul n altul n perioade de milioane de ani - tot asa toate deosebirile ntre natiuni si religii se estompeaz n .noua ordine mondial" a hiliasmului. 8 .The Holy Fathers oI Orthodox Spirituality: Introduction", n The Orthodox Word. nr. 58/1974, p. 195. PREFATA EDITORULUI 6. , Traditionalisti" in favoarea evolutiei PentruPrinteleSeraIimeravditcevolutionismul,cunenumratele salecorolaredingndireasiviatamodern,era nantitezcuconceptiaorto-dox despre lume pe care o mbrtisase. El scria: .Amprivitntotdeaunaevolutia,cutoateramiIicatiileei,capeon-semnatparteabagaiuluiintelectualalAmericii modernepecarel-am lsatnurmcndamdevenitortodox,sin-amvzutniciodatcavreun crestinortodoxconstientsopriveasccapecevaIrimportant,mai alesacumcndmultisavantiauabandonat-o(petemeiuripurstiintiIice), cndtemeiurilepseudo-religioasealeadeptiloreisuntattdevditesi cndeaesteattdelegatdeecumenismulmasonicsintreagapers-pectiv pseudo-religioas." Abian1973aaIlatPrinteleSeraIimctdedeparteaiunsesercrestinii si ortodocsi n acceptarea evolutionismului. n luna Iebruarie a acelui an el a spriiinit si a ncuraiat pe un proIesor de la o scoal de stat, A.Y., s scrie si s publiceun articol ortodox mpotriva evolutionismului.Articolul, cum scria maitrziuPrinteleSeraIim,.atingeaunlucruIoarteproIund".Elridicao problemIoartedelicat,pecarepnatunciceimaimultidintrecrestinii ortodocsidinApuspreIerasersnuodiscute.Curnddupaparitia articolului au nceput s apar articole n principalele publicatii ortodoxe (mai ales n cele ale Bisericii Ortodoxe Americane si ale Arhiepiscopiei Grecesti) n spriiinulevolutionismului.Lucrulnu1-asurprinspePrinteleSeraIim,cci stiuse nc de la convertirea sa c multi dintre ortodocsii din curentul principal dinAmericasepredaserduhuluilumiiacesteiasimodeloreiintelectuale. Totusi,aIostcuadevratsurprinscndapropiatiisiortodocsi .traditionalisti", care asemeni lui se mpotriveau ecumenismului, s-auridicat sieinIavoareaevolutionismuluisil-aucondamnatIrnconiurpeA.Y. pentruarticol!.Sincervorbind",scriaPrinteleSeraIim,.suntemuimitic oameni asa de ageri n probleme ecleziologice, ecumenism etc, par a nu se Ii gnditpreamultlaunlucruattdensemnatprecumevolutia;siaceasta probabil Iiindc ea pare a se aIla n aIara sIerei bisericesti." Unui astIel de ortodox .traditionalist" Printele SeraIim i scria: .Suntem cu totulde acord cu A.Y. c evolutia este unul dincele mai primeidioase concepte cucare seconIruntcrestinul ortodox deastzi -Iiindpoate adevratacheie (intelectual) aasaltuluiasupra Bisericii, a nssi IilosoIiei (cci exist asa ceva !) venirii lui Antihrist.'" Gndind astIel, el 1-a ncuraiat pe A.Y. s scrie o brosur despre evolutio-nism. ntre timp si-a Icut propriul studiu aproIundat, att al teoriei stiintiIice a evolutiei, ct si al nvtturii SIintilor Printi despre creatie, lumea zidit ntru nceput si omul zidit ntru nceput. A descoperit c Printii din vechime, desi nu respingeau evolutionismul per se (atta vreme ct nu Iusese inventat pn de curnd), oIer Iundamentul combaterii hotrte a principale- CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR lorsaleteze.Eiauvorbitpelargdespredeosebireadintre.Ielurile"deorga-nisme,attnmomentulIaceriilor,ctsidupaceea,sieraunchiplimpede mpotrivaoricreiIilosoIiicearIiconIundatacestedeosebiri.nvtturalor ngduia variatia n interiorul Iiecrui.Iel",ceeace se poate observa si dovedi stiintiIic,darsempotriveacutrieideiicunIelsepoatepreschimba ntr-altul, lucru ce nu a Iost dovedit stiintiIic nici pn n ziua de azi. CercetndnvtturaSIintilorPrintidesprezidireaomuluisialumii, PrinteleSeraIimaaIlat-oattdeclar,nctera.pursisimpluuimitdepu-tereapecareevolutiaoaveachiarasupracugetelorortodoxeinstruite.Iat puterea lumii acesteia si a ideilor sale la mod !" Toti purttorii vii ai predaniei patristice pe care-i cunostea Printele SeraIim erau constienti de Iaptul c teoria evolutionist era mai curnd o credint dect simpl stiint. ns criticiiarticolului lui A.Y. se reIereaumereu la un scriitor ortodox traditionalist si doctor n medicin, Dr. Alexandru Kalomi-ros, ca la o persoan ce eranIavoarea evolutiei. Neputnd citi articolul lui Kalomiros n greceste,PrinteleSeraIimsesimteaIrustratdeaisearuncamereunIat numele acestuia. Apreciase mult traducerea englez a puternicei critici Icute deKalomirosecumenismului,impotrivamincinoaseiuniri.sinu-siputea nchipuicumacelasiautorputeaIinIavoareaevolutiei.Eli-ascrislui Kalomiros, ntrebndu-1 despre pozitia sa, iar acesta a Igduit c-i va trimite unrspunsamnuntitnenglezeste,cucitatedinSIintiiPrinti..lasteptm Irpreiudectisicunerbdare!",scriaPrinteleSeraIim..Ndiduims primimoconIirmareabnuieliinoastrecaIostIolositpenedreptcaun presupus adept al evolutiei." Cteva luni mai trziu, Printele Gherman si Printele SeraIim au primit o epistoldepatruzecidepaginidelaKalomiros..Trebuiesmrturisesc", scria Printele SeraIim, .c este mult mai socant dect ne asteptam - s ex-pui nvtturaevolutionistnicimcarnIrumusetatoriaraniat,ncununat cuanimalulevoluatAdamsicelcetgduiesteevolutiatgduieste SIinteleScripturi.ntr-unIelsuntemtotusimaicurndmultumiti-cci acumamaIlatpentruprimadatunrespectabilevolutionistortodoxce accept s spun pe Iat lucruri pe care altii, cred eu, se tem s le rosteasc cu glas tare." PrinteleSeraIimsi-adattoatsilintasalctuiascunrspuns,cares-a doveditaIilaIeldelungcasiscrisoareaDoctoruluiKalomiros.Scrisoarea Printelui SeraIim - de Iapt, un tratat - este o capodoper de gndire patristic, si astzi nu putem Ii dect recunosctori c corespondenta sa cu Dr. Kalomiros 1-ainspirats-1scrie.Pnastzi,eaesteceamailimpedesimaideplin combatere patristic a evolutionismului scris vreodat. PREFATA EDITORULUI 7. Latura stiintific a problemei ncepnddeatunci,ideeainitialdeascoateobrosurasupra evolu-tionismuluinuis-amaiprutpotrivitPrinteluiSeraIim.Acum, mpreuncuA.Y.,aunceputssegndeasclascriereauneicrtintregi. Printele SeraIim urma s scrie despre nvttura patristic privind creatia si ntiul om, ca si despre originile IilosoIice ale evolutiei, pe cnd A.Y. urma s scrie despre evolutie ca teorie stiintiIic si despre .evolutia crestin". .Studiul nostru",scriaPrinteleSeraIim,.artrebuisdeaoimaginecomplet, carendiduimcvalimpezimulteminti.Cusigurant,eami-alimpezit propriaminte,ccilamultedinaspecteleproblemeinumgndisempn atunci n chip amnuntit." Corespondenta Printelui SeraIim cu Dr. Kalomiros i-a artat nsemntatea Iaptului de a Ii la curent cu discutiile stiintiIice asupra subiectului evolutiei. Dr. Kalomirossemndreacestemaipresusdeacestediscutii, ntructeleerau .occidentale" si deci .neortodoxe". ns Printele SeraIim arta c: .Problema evolutiei nu poate Ii nicidecum discutat dac nu ai un temei pentru ntelegerea laturii sale stiintiIice (a dovezilor sale stiintiIice), ca siamaivasteiIilosoIiiaevolutieintemeiatepeea(TeilharddeChardin etc.)...NuvreausspunctrebuiesIiiunspecialistnstiintsprea discuta latura stiintiIic a problemeicci latura stiintiIic nu este cea mai importantsi,deobicei,specialistiicadncapcanadeaseconcentra prea mult asupra ei; dar, dac nu cunosti suIicient latura stiintiIic, nu vei Ii n stare s pricepi problema n ntregul ei. Nu vei putea spune cu certitudine, de pild,dacomulaIost pepmntacumvreosapte sauopt mii de ani (maimultsaumaiputin,cumspunadeseoriPrintii),dacesticutotul nestiutornceprivesteprincipiiledatriira-diometrice,straturile geologiceetc,caredovedesccomulareovechimedemilioanede ani.Iar asemenea cunostinte nu sunt nicidecumezoterice- principiile de baz aledatrii radiometrice(attact enevoie pentru a le arta punctele tari sicele slabe)se pot explica ntr-un articol destul de scurt...9 Este doar un exemplu care ne arat c, pentru a da de captul problemei, este nevoie s avem o cunoastere de baz, chiar ca proIani, a dovezilor stiintiIice pentru si mpotriva evolutiei. Dac oamenii sunt ct de ct obiectivi, Ir a voi s aibdreptatecuoricepret,asemeneaproblemenicin-artrebuis strneascdezbateripreaptimase.Caprincipiudetemelie,desigur, trebuie s pornim de la Iaptul c adevrul stiintiIic (opus Ieluritelor preri sipreiudecti)nupoatecontraziceadevruldescoperitdumnezeieste,cu conditia s le ntelegem pe amndou nmod corect." '' Dm un astfel de articol n Anexa 4. 15 CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR Dupcumamvzut,nprimaiumtateasecoluluidouzecisavantiise Iereauspunlandoialmodelulevolutionist.Testauoricealtipotez,n aIar de aceasta - cci pe ea se spriiineau toate celelalte, ntreaga clasiIicare a notiunilorlor.Ceictivasavanti-printrecareuniiIoartensemnati-ce ndrzneaussubminezeaceastdogmerausocotiti.eretici"sipusipe lista neagr. Cnd Dr. Kalomiros Irecventa scoala, n anii 1950, nu numai c nu eralamod,cierade-adreptuloblasIemiesnu crezinevolutie;deaicisi ncercrilesalecapatrolog,dea-iIacepevechiiPrintiscreadsiein aceasta. Dupaniicincizecisituatiaanceputaseschimba.Unulcteunul,.opo-zantii tcuti" pomeniti la Centenarul Darwin ncepur s ias la iveal. Savanti reputati ncepur sridice serioase ndoieli asupra evolutiei,si eraude-acum preamultipentruamaiIiredusilatcere.Progresele.stiintelorgrele",ale geneticii moleculare, embriologieietc, puneaumari diIicultti savantilor n a mpcadatelelorcumodelulneodarwinist.AuaprutcrtistiintiIicece criticauteoria lui Darwin, printre care lmplications of Evolution (Implicatiile evolutiei)(1961)deG.A.Kerkut,proIesordeIiziologiesibiochimiela UniversitateaSouthampton,Anglia,siLEvolutionduvivant(Evolutia organismelor vii) (1973) de Pierre P. Grasse, unul dintre cei mai mari biologi nviat,IostpresedintealAcademieiFrancezedeStiinte.Dr.Grassesi ncheia cartea cu acest nimicitor rechizitoriu al evolutiei darwiniste: .Prin uzul si abuzul unor postulate ascunse, al unor ndrznete si adesea nentemeiate extrapolri, s-a creat o pseudo-stiint. Ea prinde rdcini n chiar miezul biologiei,Icnd srtceasc numerosi biochimisti si biologi, ce cred n mod sincer c acuratetea conceptelorIundamentale aIost demonstrat, ceea ce este departe de realitate."10 n ciuda unor astIel de aIirmatii ale unor savanti de prim mrime, dezbaterea asupra teoriei evolutioniste ca o pseudo-stiint a rmas n mare pare ntre zidurile institutiilor stiintiIice, neIiind nc cunoscut publicului. n ce priveste publicul american, evolutia era nc o realitate de necontrazis n anii saptezeci,tot pect Iusese si n anii cincizeci, cnd att Printele SeraIim, ct si Dr. Kalomiros Irecventau liceul. Oamenii care ar Ii vrut s aIle ce se ntmpla cu adevrat n mediile stiintiIice ar Ii trebuitmai ntis se Iamiliarizeze cu crtile si revistele de specialitate. n dorinta sincer de a sti ce avea de spus stiinta modern despre evolutie - ceanumeerantr-adevrdoveditsiceanumeeraspeculatie-PrinteleSe-raIimastudiatprincipalelelucrristiintiIice,casilucrriledepopularizare asupra .dovezilor" evolutiei si originii omului. A stat de vorb si cu savanti ce lucrau n institutiile celemai importante, care i-au spus c pn si ntre 10Amcitat dup traducereaenglez a cit iiluiPierreP.Grasse, Evoluti on ofLivi ng Organisms, Academic Press, New York, 1977, p. 202. 16 PREFATA EDITORULUI adeptii evolutiei multi admiteau c nu exist de Iapt dovezi pentru aceasta, ci doar c .estemai logic" sau c .alternativa ei este deneconceput" - adic IacerealumiidectreDumnezeu.Pentruunsavantautentic,sustineauei, simpla teorie aevolutiei este unmiilocdestul de convenabil declasiIicare, iar un alt model la Iel de stiintiIic ar putea Ii tot att de acceptabil. Prin studiile si contactele sale personale, Printele SeraIim, desi nu avea o diplomnstiintelenaturale,eramultmailazicustadiullacareaiunsese teoria evolutiei dect Dr. Kalomiros.Asigurndu-1 pe Dr. Kalomiros c nu era .mpotriva stiintei", el i scria: .Se pare c nu sunteti la curent cu marea cantitate de literatur stiintiIic din ultimii ani care este extrem de critic la adresa teoriei evolutioniste, vorbind de trecerea ei n rndul poeziei si metaIorelor, n locul teoriilor stiintiIice (ProI. Constance, proIesor de botanic la Berkeley University din CaliIornia), sau chiar i neag cu totul validitatea. Dac doriti (desi nu prea are rost!), as putea ntr-adevr s alctuiesc o list cu sute (dac nu chiar mii) de savanti reputati care n prezent Iie nu cred de loc n evolutie, Iie aIirm c e o teorie stiintiIic Ioarte ndoielnic." n studiile sale, Printele SeraIim aprecia lucrrile savantilor creationisti, un grup de crestini protestanti ce erau oameni de stiint proIesionisti. Miscarea creationismului stiintiIic primise un impuls n America prin publicarea Iecundei crti The Genesis Flood (Potopul din Cartea Facerii) de Dr. Hen-ry Morris si Dr. John Whitcomb n 1960 (la doar un an de la Centenarul Darwin)11, iar dezvoltarea ei a coincis exact cu ndoielile tot mai mari asupra teoriei evolutioniste din mediul stiintiIic. nc de la nceput, strategia sa a Iost aceea de a scoate n evident nu ct de mult contrazice evolutia Biblia, ci ct de mult contrazice ea dovezile stiintei. Succesul imediat si inIluenta sa au Icut ca evolutionistii s reia oIensiva, caricaturiznd pe creationisti si acuzndu-i de partizanat religios, Ir a-si mrturisi propriul partizanat religios. Iat ce scria Dr. Henry Morris: .Rspunsultabereievolutionistelaargumentelecreationistilornua Iost unul stiintiIic, ci emotional. Planul de btaie este evident intimidarea. A.C.L.U. d n iudecat sau amenint cu darea n iudecat ori de cte ori se ia n considerareun demerscu doumodele (creatie/evolutie) n nv-tmnt.Unadevratvaldetiradeanti-creationistes-arevrsatprinmii-loacele de inIormare liberale, ca si prin ziare si crti din tabra educatio-nal-stiintiIic oIicial. Evolutionistii sar n sus debucurie la celmaimic semn de citare gresit ori nentelegere pe care o pot descoperi n abundent argumentata literatur creationist, pe cnd propriile scrieri sunt sa- 11 O miscare similar a luat Iiint n 1932 n Anglia; ea se intitula Miscarea de Protest mpotriva Evolutionismului. Initiatorul ei a Iost biologul Douglas Dewar. Continundu-si lucrarea pn astzi, ea este cunoscut acum ca Miscarea Pentru Stiinta Creationist. 17 CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR turate de citate scoase din context si rstlmciri Ilagrante ale argumen-telor creationiste."12 AstIel, n momentul cnd Printele SeraIim alctuia acel studiu aproIundat al subiectului, pe la nceputul anilor saptezeci, n mintea oamenilor miscarea creationisteraobiectderidiculizare.ChiarsiPrinteleSeraIimaIostla nceputscepticasupramiscrii,nuIiindcarIiIostinIluentatdeopinia public(ncarenuaveadelocncredere),ciIiindcvedeacummiscarease ntemeiapeointerpretareprotestantdetiprationalistsi.debunsimt"a Bibliei,nlocdetlcuireadumnezeiestedescoperitaSIintilorPrinti ortodocsi.Totusicndaaiunssstudiezecrtilescrisedeliderii crea-tionismuluistiintiIic-maialesPotopuldinCarteaFaceriisi Creationismstiintific.ambeledeDr.HenryMorris-aIostimpresionatde cercetarealorminutioassideprezentareasobrsibinechibzuit. .PrezentareaIcutdeei.modeluluicreationist",scriael,.eoapropiere promittoare de o perspectiv mai obiectiv asupra ntregii probleme". PrinteleSeraIimnuasteptadelasavantiicreationistisrezolveproble-meleteologicesiIilosoIice.(Pentruacesteproblemerecurgea,desigur,la SIintiiPrintisilaIilosoIiiortodocsitraditionalisti,precumIvanV. Kire-evski,EpiscopulIgnatieBriancianinovsiKonstantinLeontiev.)Mai curnd,IolosealucrrilesavantilorcreationistispreaIaceIatntrebrilor ridicate de stiinta modern, spre a-si spriiini nvttura pe care o aflase deia n teologiapatristic.Desisavantiirespectivieraucuadevratlipsitide ntelegerea patristic a Iirii omului si a lumii zidite ntru nceput (si, n general, antreguluidomeniupatristicdetlcuireaCrtiiFacerii).crtilelor prezentauIaptecetrimiteaulastatornicia.Ielurilor"deanimale,laPotopul lumiisilaocreatie(relativ)recent-lucruripecarePrinteleSeraIimle gsise aIirmate Ir echivoc n scrierile SIintilor Printi. Prin urmare, Ir voia lor,savantiiprotestantisluieaunmultecazuridreptaprtoriactiviai ortodoxiei patristice. Respectul Printelui SeraIim Iat de acest curaios grup de savanti a sporit si maimultcnd a luat legturacu Institutuldecercetricreationiste, situat n orasul su natal, San Diego. S-a abonat la revista lor, Acts and Facts. discutnd adesea noile articole mai interesante cu Iratii din mnstire. Semnala adeseori crestinilor ortodocsi numeroasele crti scoase de Institut, ncepnd cu lucrarea introductiv, Creationism. stiintific. 12Henry M. Morris, Scientific Creationism. Master Books, Green Forest, Arkansas, ed. a 2-a, . p. xiv. 13Pretuirea cu care aiunsese s priveasc Institutul de cercetri creationiste se poatevedea din ultima sa cuvntare despre creatie/evolutie, tinut doar cu cteva sptmni nainte de moarte. unde vorbea pe larg despre Institut si lucrarea acestuia. Vezi Anexa 3 de la sfrsitul citii. 18 PREFATA EDITORULUI . , Cursul de supravietuire " si cursurile despre , Cartea Facerii" CarteaplnuitdePrinteleSeraIimn-aIostniciodatterminat.A.Y.i-a trimis Printele SeraIim ciorna propriilor sectiuni, pecare acesta a revzut-o si a ampliIicat-ocupropriile texte,trimitnd-ochiar unuiproIesordestiintenaturale pentru veriIicare; totusi, cartea continua s rmn n stare brut si Iragmentar. nsntretimpPrinteleSeraIimcontinuasIac cercetri,sscriesis vorbeasc despre evolutie si despre perspectiva patristic asupra creatiei. nvaraanului1975,cuscopuldeaoIeripelerinilorvenitilamnstireo ntemeierenortodoxie,PrinteleGhermansiPrinteleSeraIimautinutun cursdetreisptmni,pecarel-auintitulat.AcademiaTeologicNoul Valaam".PrinteleSeraIimatinutunsirdeconIerintedespredezvoltarea gndiriiapusene,delaMareaSchismpnnprezent.Pentrutoateacele cuvntrisi-aalctuitplanuriextinse,sistematizndu-sivastelecercetri istorice si IilosoIice pe care le Icuse pentru imprtia omului si imprtia lui Dumnezeu. Era rodul ntregii experiente acumulate ca crestin ortodox, nu doar al cercetrilor sale anterioare. Acum era cu mult mai bine pregtit dect nainte ca s-si nItiseze cunoasterea ntr-un mod care s aib si o aplicare practic n viataoamenilordeazi.Si-aintitulatsiruldeconIerinte.Cursde supravietuire", Iiindc credea c, dac oamenii vor s supravietuiasc astzi ca crestini ortodocsi, trebuie s nteleag apostazia, s stiede ce epocamodern este asa cumeste.Pentru a se putea Ieri,omul trebuie s aib o oarecare idee despre strategia inamicului su. Printele SeraIim si mai numea lectiile .curs de auto-aprare ortodox". PrinteleSeraIimatinutdousprezececonIerinte,Iiecaredemaimulte ore.Ceade-aunsprezeceaconIerintaveacatemevolutia.AiciPrintele SeraIim si-a Iolosit nunumaicercetrile anterioare,ci si studiile mai recente pentruproiectatacartedesprentelegereapatristicacreatiei.nconIerinta discutatevolutiadintoatepuncteledevedere-istoric,stiintiIic,IilosoIicsi teologic-ncheindcuprezentareaIeluritelortipuride.evolutionismcres-tin",maialescelalluiTeilharddeChardin.AstIel,conIerintaaIostun rezumat al tuturor reIlectiilor sale asupra subiectului de pn n 1975. naniiurmtori,PrinteleSeraIimacontinuats scrieIisesisschiteze planuri reIeritoare la creatie si evolutie. Apoi, n 1981, cu doar un an nainte de moarte,aabordatdinnousubiectulcutoatseriozitatea.ntimpulcursurilor .AcademieiTeologiceNoulValaam"dinvaraaceluian,atinutoseriede cursuri despre talcuirea patristic a primelor trei capitole din Cartea Facerii. S-a trudit mult pentru pregtirea cursurilor, alctuind un voluminos manuscris aluneitlcuiriversetcuverset,plindecitatepatristice,dintrecaremulte le-a tradus singur. Cei opt ani de cugetare, lectur si rugciune dedicati acestui subiectnuIusesernzadar.Seriadelectiieraprodusulunuicugetpatristic matur, al unui om care, poate mai mult dect oricare altul n 19 CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR vremile moderne, a cercetat ntregul nvtturii Printilor numai spre a aIla si aelucidainvtturapatristicasuprafaceriilumii.Sictdenalteran-vttura Printilor pecare aextras-o,cuctmai nsuIletitoare dect ncerc-rile altora de a acomoda pe SIintii Printi cu modele intelectuale moderne ! LaurmtoarelecursurialeAcademiei,nvaralui1982,PrinteleSeraIim si-a continuat tlcuirea la Facere. discutnd de aceast dat capitolele 4-11. Pe neasteptate,ladousptmnidelancheiereacursurilors-ambolnvit,si peste nc dou sptmni a trecut la odihna ntru Domnul. AstIel c tlcuirea sa patristic la Facere a Iost ultima realizare a vietii sale. 9. Planul crtii n primele planuri pentru cartea propus, Printele SeraIim socotea c ar Ii maibinesnceapcudiscutareaevolutiei,artndcnuexistdovezi stiintiIicecovrsitoarenspriiinulei,apoisprezintentelegereapatristica creatiei.PeatuncisegndeacaceastaarIiIostnecesarntruct,nainteca oameniis poatabordacuseriozitatenvtturapatristic,trebuiamainti s nteleagcceeacenvtaser ntreagaviatdespreIaptulincontestabilal evolutiei era, de Iapt, contestabil. La sIrsitulvietii sale, Printele SeraIimgndea altIel.Ultimaoarcnda vorbitdespreplanulcrtiipropusespuneaceaartrebuisnceapcutl-cuireapatristicaFacerii(adicsiruldeconIerintedinanii1981-1982), care ar Ii Iost urmat de discutarea evolutiei. .ntreaga imagine a ei ncepe s miselimpezeasc",scriael..Artrebuiintitulatcumvamaipozitiv(Ir evolutientitlu),depildCarteaFacerii.crearealumiisintiulom.pers-pectiva ortodox. iarprimapartesiceamaiimportantsIiedoarotlcuire ortodox(dupSIntulIoanGurdeAur,SIntulEIremetc.)aprimelorca-pitole din Cartea Facerii. dezbtnd .problemele" ridicate de omul modern n cursul discutiei. Apoi, pe planul al doilea (mai putin de iumtate din carte), o discutie asupra ntregii probleme a evolutiei." n prezenta compilatie postum am urmat acest plan. De ce a schimbat Printele SeraIim planul crtii ? O sugestie poate Ii aIlat nurmtoarelecuvintepecarePrinteleSeraIimle-ascrisnprimvaralui 1981: .Gndindu-mlacursulmeudespreCarteaFaceriidinvaraaceasta, amrecitito partedinscrisorileDoctoruluiKalomiros.Cedezamgire! ti pieretotcheIulstemaiapucideacestsubiectcndvezicumlabor-deaz...Oricines-aconvertitcuadevratlacrestinismvancepenegresit s-siregndeascntreagaperspectivintelectual,nu-iasa?Oarenu-i aceastaadevrataproblemaDoctoruluiKalomiros...siaaltorinte-lectualicenus-auconvertitpedeplin,oriauaduscuei nOrtodoxiepro-priul bagai intelectual ?" PREFATA EDITORULUI PrinteleSeraIimsesturase,deIapt,deideeadeatrebuisprezinten-vtturapatristicdesprecreatieexclusivnlegturcubagaiulintelectual modernalevolutionismului.FcuseacestlucrunscrisoareasactreDr. Ka-lomirosncdin1974,daracum,decndncepusea-sipregtitlcuirea patristic cu opt ani n urm, se distantase de acea polemic. A vzut c ponde-reanvtturiipatristicedesprecreatieeraattdemaresicaptivant,nct, princomparatie,aIirmatiilenedoveditesigndireaconIuzaevolutionistilor modernipleau.nvtturapatristic,aobservatPrinteleSeraIim,putea rezista spriiinindu-se pe propria autoritate dumnezeiasc, chiar n Iata mintilor moderne crescute n nvttura evolutionist; iar o discutie asupra evolutiei era necesar doarca un lucru secundar. . Schimbrile din anii optzeci ProbabilcacestaIuseseprincipalulmotivpentrucarePrinteleSeraIim doreasschimbeordineainitialacrtii.DaresteposibilsmaiIiIostun motiv: n ultimii doi ani din viata Printelui SeraIim ncepuse s apar o schim-barenacceptareaevolutieidectreopiniapublic.Ampomenitmaidevreme cumnanii1960-1970ndoieliletotmaimarialesavantilornlegturcu neodarwinismulIuseser,nmareparte,ascunsentrezidurilecomunittiistiin-tiIice.PelasIrsitulanilorsaptezeci,zidurileaunceputssesparg.Prima Iisur s-a produs cnd paleontologi deIrunte, precumNiles Eldredge si Stephen JayGould,si-aupublicatnouateorieevolutionista.echilibruluipunctual", sprea suplini lipsaIormelorde tranzitie,evolutive,dindateleoIeritedeIosile (IormecarearIi trebuitsexiste, dupneodarwinismulclasic). Noua teorienu era deosebitde interesant pentru marele public, dar ceea ce era socotitaIi cu adevrat demn de aIlat eraIaptul c, contrar prerii ncettenite, arhivaIosiliIer nu se potriveadeIelcu asteptriledarwiniste. Gouldmergea pn acolo nct s numeasclipsaIormelordetranzitie.secretuldeIabricatiealpaleontologiei". Faptul a devenit stire international, dnd impulsul urmtoarei Iaze din drmarea esaIodaiului darwinist. Oalt schimbareextremdeimportant,nceputn 1980,aIostreaparitia teorieicatastroIelorngeologie.Geologiiaunceputsatacepredominantul modeluniIormist,ce-1inspirasepeDarwin(ideeacstraturilesedimentare s-auIormattreptat,laintervaleconstante),demonstrndcacestaerainca-pabilsexplicezcmintelederocialescoarteipmntului,sinspecialde-poziteledeIosile.Unnumrdegeologi,ceseautointitulau .neo-catastro-Iisti", s-aurentors astIel la ideeac practic toate straturile s-au IormatprininundatiisialtecatastroIedeacelasitip.Desirespingeau catastroIismulbiblic,pstrndcadrulstandardevolutionist/uniIormistal miliardelordeani,acestigeologinecreationistiauoIeritoconIirmare secular aceea ce geologii potopului, precum Henry Morris, spuneau demai multi ani. 21 CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR n anii de dupmoartea Printelui SeraIim, n 1982, aucontinuat s apar noischimbri.TotmaimultisavantinecrestinisinecreationistiauIcutcu-noscutcteorianeodarwinistnupoateexplicanoiledatedindomeniul geologiei,paleontologiei,astronomiei,geneticii,Iizicii,biochimieisialaltor stiinte.Uniicautunnoumodel,desinupreastiuundes-1gseasc.ArIi desigurpreamultssocotimctotiacestiasevorntoarcectre.modelul creationist",ntruct,cumartaPrinteleSeraIim,nicicreatia,nicievolutia nupotIidoveditenchipdeIinitiv:deIapt,amndoutindecredintsi Iilo-soIie, de o alegere initial. DelamoarteaPrinteluiSeraIimauaprutomultimedecrtiIoarte bune,careauaiutatlaaducerealacunostintapubliculuiaerorilor neodarwi-nismului.n1985aaprutcartealuiMichaelDenton,cercettor australiannbiologiemolecular,Evolution.ATheorvinCrisis(Evolutia. crizauneiteorii).ceoIereaocriticsistematicamodeluluievolutionist actual din perspectiva mai multordiscipline stiintiIice. Din punctul de vedere alproprieidiscipline,Dentonartacdescoperirilespecialistilornbiologie moleculararuncdincencemaimultendoieliasuprapretentiilor darwiniste. . Schimbrile din anii nouzeci. Phillip E. Johnson 'Evenimentulcelmaiimportantsimaineasteptatndezbaterileasupra evolutieidinultimiianiaIostaparitiaunuiproIesordestiinteiuridice,PhillipE.Johnson,caunuldintreprincipaliicriticimondialiai darwinis-mului.Johnson,carepredasedreptullaBerkeleyUniversitydin CaliIornia vreme de aproape treizeci de ani, spune c una dintre specializrile saleeste.analizarealogiciiargumentelorsiidentiIicareapresupunerilor aIlate ndrtulacelorargumente". n1987,citindargumentele nIavoarea evolutieidincartealuiRichardDawkins,TheBlindWatchmaker (Ceasornicarulorb).aobservatcelesentemeiaumaicurndperetoric dectpestiintaexact..Ampututvedea",siamintesteel,.cDawkinssi-a realizatmagiadiscursuluicuaceleasimiiloacecenesuntattdeIamiliare nou, avocatilor... Am luat la rnd toatecrtile, aiungnd totmai Iascinat de evidentelediIiculttialecazuluidarwinist-diIicultticeIuseserdepsite printr-o retoric nseltoare si o repetitie emIatic."14 Johnson aobservat si Ielul cum rspundeau colegii si din domeniul sti-intei atunci cnd le punea ntrebri diIicile despre darwinism: .n loc s ia n serios problemele intelectuale si s le riposteze, ei rspundeau de obicei prin tot Ielul de divagatii si un limbai imprecis, ceea ce sIcea cu neputint discutarea obiectiilor reale Iatde darwinism. Este 14TiniStaIIord,.TheMakingoIaRevolution",ChrislianitvTodav(8decembrie1997). .DarwinistsSquirniunderSpotlight:InterviewwilhPhillipE.Johnson",CitizenMagazine (ianuarie, 1992). v. PREFATAEDITORULUI- . < - "wexact Ielul n care vorbesc oamenii ce ncearccu tot dinadinsul s nu n-teleag un lucru. Unaltmoddeaevitaproblemaeramarelecontrastpecarel-amob-servat ntre tonul extrem de dogmatic Iolosit de darwinisti cnd se adresau publiculuiobisnuitsirecunoastereapeIat,ncercurilestiintiIice,a serioaselor diIicultti ale teoriei... A Iost extrem de socant pentru mine ca, ptrunznd n acest domeniu, s vd ct de deIectuos era, de Iapt, rationamentul su,ct de ilogic este ntregul domeniu stiintiIic alevolutiei si ctde mult se opuneau savantii la aplicarea oricrei logici n el. Am simtitdeci cera o adevrat ocazie pentru cineva din aIara stiintei, care era interesat deo corect gndire logic, mai curnd dect de promovarea unui anumit set de solutii, si aceasta este misiunea pe care mi-am asumat-o din acel moment... i"nn Este evident c biologii ce studiaz o viat ntreag biologia sunt autoritti legitime n privinta amnuntelor despre cele aIlate de ei n investigatia lor, iar cineva din aIar nu are cum s pun la ndoial acele lucruri, dar cineva din aIar poate desigur s pun la ndoial modul lor de gndire, mai ales cnd se vdeste c ei cred n ceea ce cred nu din pricina a ceea ce stiu ca biologi, ci in ciudaa ceea ce stiu ca biologi. Este o miscare IilosoIic ntemeiat pe materialism... Deci e o chestiune de gndire, si astIel tine mai mult de disciplina mea dect de a lor.'"15 n 1991 proIesorul Johnson a scoscartea Darwinon Trial (Darwin sub acuzatie). Limpezimea gndirii sale n strbaterea retoricii darwinismului si expunerea temeiurilor logice alecontroversei i-au adus rapid respectul crea-tionistilor si necreationistilor deopotriv, ca si resentimentul evolutionistilor nriti,care ni cipnazin-aureusit s-irespingnicimcar unuldinargumente. LucrarealuiJohnsonadatimboldmaimultorsavantisdealaiveal propriilentrebridiIiciledespreteoriaevolutiei.Celmairenumitdintreei esteproIesoruldebiochimieMichaelBehe,carencarteasadin1996, DarwinsBlackBox(CutianeagraluiDarwin)aratcuimitoareledes-coperirirecentealebiochimieinusempaccuniciunIeldedarwinism.El nItiseazdovezidindomeniulsu,conIormcroramecanismelebiochi-miceinterdependentetrebuiesIiIostproiectate.desi,neIiindcreationist, nu-1 identiIic n mod direct pe Proiectant. n1997,oaltcarteceddeadegnditaconstituitoputerniclovitur mpotrivadarwinismului:NotbvChance'(Nuintampltor')deDr.Lee Spetner.BioIizicianevreu,specializatncodulgenetic,Spetnersi-apetrecut treizecide anicercetnd posibilitateaevolutiei lanivel genetic. El arat nu 15.DarwinistsSquirmunderSpotlight",CitizenMagazine(ianuarie1992);JeIILawrence, ..ConimuniqueInterview:PhillipE.Johnson",Communique.AQuarterlvJournal(Pri mvara 1999). ................ ,: ...i ' `ul l CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR numaidecemutatiilentmpltoarenuvorproduceniciodatschimbrile pretinsedeevolutionisti,cioIersinoicistiintiIicedeinvestigareaIelului cum are loc variatia n limitele genetice stricte ale Iiecrui Iel de organism. Anulurmtoraaduspublicareauneialtecontributiimaiore:TheDesign In-ference (Deducerea existentei unui Plan) de William A. Dembski, proIesor de matematicsiIilosoIiesiproasptconvertitlacrestinismulortodox.16 nteme-indu-sepeprobabilitateamatematic,Dembskidemonstreaznchip hotrtorcnistecauzenaturalenediriiatenupotdaseamdecomplexitatea biologic. Cumasemeneacontributiicontinusapar,proIesorulJohnsonleIolo sestespre a avansa ideea unui Creator. Elvedeopera sa si a celorlalti ca pe o strategie de tip .pan". El spune:,nn.... .Ideea este aceea de a scoate la iveal ctiva oameni care s propun un nou mod de gndire si noi idei. Este ceva Ioarte socant, iar ei au parte de tot Ielul de iigniri. Problema este c trebuie s ai niste oameni care s vorbeasc mult despre acel subiect, Icndu-1 s ias n Iat, lundu-si pedeapsa si primind toate iignirile,ca apoi oamenii s aiung s se obisnuiasc s vorbeasc despreel. Devine un subiect despre care se obisnu-;iese s aud, si astIel cstigi ceva mai multi oameni, apoi si mai multi, ca n i pn la urm s aiungi a-1 legitima ca tem obisnuit a discutiilor acade-.s mice. Acesta este si scopul meu: s legitimez punerea n discutie a evolutiei, si n special a mecanismului darwinist si a puterii sale creatoare, legitimndu-o ca subiect stiintiIic si academic de prim plan. De ndat ce vom putea Iace acest lucru, punnd reIlectoarele asupra ei, oricine va sti cnuexistdovezi.Decinu putempierde n aceastdisput. Suntem ; ' obligati s cstigm. Nu trebuie dect s o Iacem s Iie Iireasc, lucru care cere rbdare si perseverent, si tocmai aceast tactic o aplicm."17 ProIesorul Johnson este si un admirator al Printelui SeraIim, cutnd s Iac viata si activitatea sa ct mai cunoscut.18 i suntem deosebit de recunosctori pentru introducerea pe care a Icut-o la cartea de Iat. "' Un alt crestin ortodox prezent n mod activ n respingerea evolutionismului este John Mark Reynolds,proIesordeIilosoIielaBiolaUniversity.Intr-orecentantologie,elaIirmc .ncepnd dinsecolul nti,Printii, nmarea lor maioritate, au adoptatviziuneadespre un potop general n perioada timpurie a pmntului... nlturarea tar ezitarea prerii Printilor nu este de conceput pentru nici un crestin chibzuit" (Three Jiews on Creation and Evolution. Moreland and Reynolds ed., 1999, p. 97) 17JeII Lawrence, .Communique Interview: Phillip E. Johnson", Communique. A Quarterlv Journal (primvara 1999). 18Vezi rezumatul biograIiei Printelui SeraIim publicat de Phillip Johnson mai nti n Books&Culture (septembrie/octombrie, 1997) iar mai apoi n culegerea sa de eseuri, Obiec- tions Sustained. Subiective Essavs on Evolution. Law & Culture. Inter Varsity Press, Dow- ners Grove, Illinois, 1995, pp. 173-178. (->j!`-rri- ,, , PREFATAEDITORULUIt. . . - . v 2. Schimbri in lumea ortodox~.- . .Pana" de care vorbeste proIesorul Johnson n-a rmas Ir urmri n lumea ortodox.n1998, The ChristianActivist(LucrtorulCrestin)-opublicatie ortodoxIoarte popularceaiungeala75000decrestiniortodocsidetoate originile-apublicatunarticoldeDr.Kalomiros(decurndrposat),care pretindeacteoriaevolutionistmoderneracompatibilcucrestinismul ortodox.Nuera,desigur,nimicneobisnuit.Cumamvzut,publicatiile ortodoxedinAmericaseartaserngduitoarecuevolutionismuldemai multeorintrecut.NeobisnuitsisurprinztoareaIostreactiacititorilorla articolulDr.Kalomiros.TheChristianActivistprimisentotdeaunao corespondentIoartebogat,dardeaceastdatauIostcoplesiti.nnumrul urmtor, editorul scria: .ReIeritorlanumrul11,amprimitmaimultescrisoriadresateedito-rului dect la orice alt numr. Am primit, de asemenea, scrisori reIeritoare la.Vointavesnic",articoluldesprecrearealumiialDoctoruluiKalo-miros, mai multedect despre orice alt articol publicat de noi vreodat,si toate erau n dezacord cu prerile lui. "19 n mod ntelept, editorul a hotrt s tipreasc largi extrase din scrisoarea PrinteluiSeraIimctreDr.Kalomiros,aIirmndcprezentareaIcutde ctrePrinteleSeraIimaPrintilor Bisericii nceprivestetemaevolutieiera ntr-adevr cea traditional, ortodox.20 ReactialaarticolulrevisteiChristianActivistdin1998reprezentao schimbaremaiorIatdeaniisaptezeci,cndarticolepro-evolutioniste aveaucaecoudoartcericompliceoriaprobripeIatdinparteacercurilor ortodoxeprincipale.naceavremePrinteleSeraIimmersesempotrivacu-rentuluideopiniedinortodoxiaamericancontemporan,IiindastIelsupus criticilordinparteaIratilorsiortodocsi.Acumopiniapublicncepuses-1 aiung din urm. 3. Dincolo de darwinism ! - : ~' ~.~ -nnn. n Este interesant c Printele SeraIim prevzuse aceste schimbri. n scrierile sinconvorbirilesalespuneacateismulsiagnosticismuldinstiintasi IilosoIia modern, ntemeiate din plin pe teoria lui Darwin, vor intra inevitabil n declin. AcestIapt va Ii un avantai pentru crestinii traditionalistisi 19 The Christian Activist. A Journal of Orthodox Opinion. voi. 12, primvar/var, 1998, pp. 1-2. * ScrisoareaPrintelui SeraIim ctre Dr. Kalomiros Iusese publicat anterior ntr-un numr dublu special al revistei ortodoxe Epiphanv (toamna 1989 - iarna 1990), editat si compilat dePr.AndrewRossisiStephenMuratore.Acelnumrdeschiztordedrumuri,prima lucraredeacestIelaprutnpresaortodoxamerican,cuprindeasictevarespingeri stiintiIice si IilosoIice ale evolutiei, scrise de W.A. Dembski, W. Smith si altii. 25 CARTEA FACERII, CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR pentrucuttoriiadevratuluiDumnezeu;darpeceilalti,spuneaPrintele SeraIim, i va duce la un deism nedeslusit si la Ieluritele nuante de panteism ce vor caracteriza amgitoarea .religie a viitorului". PhillipE.Johnson,crestinaIlatnprimeleliniialedezbateriicreatie/evo-lutie,estedeacordcuprognozaIcutdePrintele SeraIimnurmcupeste douzecideani..Tocmaiastadiscutamcutotiprieteniimei",spuneael. .Materialismul stiintiIic se aIl n declin, dar locul lui e luat n mare msur de Iormeleuneireligienesntoase."21Pentrucrestiniiortodocsieunmotivn plusdeasetinecutriedenvtturadeobsteaSIintilorPrinti,pecare Printele SeraIim o numea .cluz sigur ctre adevratul crestinism". 4. Alctuirea crtii de fat VolumuldeIataIostalctuitdinurmtorulmaterial,apartinndnntre-gime Printelui SeraIim: 1.Scrisoare ctre Dr. Kalomiros, 1974; 2.ConIerinta a 11-a din .Cursulde supravietuire" din 1975, cecu prinde att .Scurt critic a modelului evolutionist" a Printelui SeraIim, ct si discutia sa despre .Evolutionismul crestin"; J3.TlcuireapatristiclaCarteaFacerii.1981si1982,luatattdin manuscriselePrinteluiSeraIim,ctsidinexpunereasaoral,inclusiv prtile de ntrebri si rspunsuri; 4.Scrisori din 1974 pn n 1981;' ; ' 5.Felurite note cuprinznd planuri, scurte eseuri si adugirile Icute de Printele SeraIim la capitolele neterminate ale lui A.Y. DesiPrinteleSeraIimnuatritdestulcas-sipoatncheiacarteape careaplnuit-o,volumuldeIat,alctuitdinscrierileluisidinconIerinte, acopertoatedomeniileprincipalepecaredoreaslediscute.22DeIapt,n uneleprivinteaceastcompilatiepostumestemai completdectcarteape careoaveanvedere.Depild,ctevadintrecelemai interesanteobservatii teologice ale Printelui SeraIim se gsesc n transcrierile casetelor cu sedintele salederspunsurilantrebri(ParteaaIV-a),iarctevadintrecelemai concise si ptrunztoare gnduri despre evolutionism sunt cuprinse n selectia din scrisorile sale (Partea a V-a). DiscutareadectrePrinteleSeraIimalaturiistiintiIiceasubiectului creatie/evolutie nu reprezint o tratare att de complet pect o avea n ve- ' Comunicare personal din 15 august 1999. 22 ntruct avem aicio compilatie de texte separate, alctuite n perioade diIerite sin scopuri di-Ierite, exist unelerepetitii ale pasaielor patiistice. Dac Printele SeraIim ar Ii trit destul ca s-si ncheie singur cartea, desigur c repetitiilenu ar Ii rmas. Am ales totusi sle lsm n aceast compilatie postum, spre a nu derania integritatea si continuitatea Iiecrei lucrri separate. 26 '.UlKi: .. - . . . -PREFATAEDITORULUI ?A . derepentrucarte, sinicinuecu totul lazi.Am ncercat sremediemsituatia incluznd:(1)IntroducereaproIesoruluiJohnsondesprereconsiderarea dar-winismuluinprezent,(2)noteexplicativeladiscutiilePrintelui SeraIim,cutrimiterilaliteraturamairecent,(3)unarticoldespredatarea radio-metric,casuplimentlaobservatiilePrinteluiSeraIim(Anexa4),si (4) o list de lucrri recomandate spre citire, incluznd cele mai recente surse (Anexa 5). . Principala contributie a crtii . Unn n n n , . n * ~nsunicitateacrtiinuoconstituiediscutareasubiectelorstiintiIice.Cum am vzut, exist acum din belsug materiale de Ioarte bun calitate, scrise att de creationisti, ct si de necreationisti, ce pun n lumin aceste subiecte. , Maicurndcarteaadaugodimensiuneapartedezbateriicurentecrea-tie/evolutie,nItisndnchipptrunztorsiamnuntit,dartotusiIiresc,cu-getulcerescalSIintilorPrinti,modulcumpercepIacerea,lumeadintru nceput, Iirea zidirii si Iirea originar a omului. Biruind ispita,ce-iIusesecultivat ncdincopilrie,dea credecstiemai bine dect cei din vechime, Printele SeraIim a dezvluit ct de nobil si nespus depretiosestecugetulpatristic.Inchipvdit,dinscrierilesaleneputemda seama c acesta nu este cugetul omenesc obisnuit, ci un lucru dumnezeiesc. ProroculMoisi,autorulCrtiiFacerii,aprimitcunoastereaIaceriilumii prinvederedumnezeiasc-theoriavagreceste.SIintiiPrinticeautlcuit Scripturaerausiei prtasiaidumnezeiestii theoria. astIelceisuntsingurii tlcuitorisiguriaiscrieriiluiMoisi.PrinteleSeraIim,scuIundndu-secu totulncugetulPrintilor,anItisatlumiimoderneviziuneapatristic despre cosmos, ridicnd astIel discutia mult deasupra nivelului pur rational si stiintiIic. Toticreationistii,Iieei.biblici"sau.ne-biblici",aumultedenvtatdin expunereaPrinteluiSeraIim.Creationistii.ne-biblici"vorgsinnvttura Printiloro luminaremistica CrtiiFacerii. si poatecastIelvorprivimai ndeaproapeaceacartecapeo.prorocieatrecutului"dumnezeiesteinsu-Ilat. Creationistii biblici vor descoperi si ei c mrturia patristic le deschide noi dimensiuni n ntelegerea Bibliei.noi niveluri ale ntelegerii pe care nu le-ar Ii putut atinge niciodat prin miiloacele exegetice obisnuite.23 "' Unele scrieri creationiste cuprind idei gresite despre SIintii Printi, ntemeindu-se pe prerea ccrestinismulaIostdeIormatdinvremealuiConstantinsipnlaReIormaprotestant. Ndiduim c volumul de Iat va aiuta si ncuraia o reexaminare a SIintilor Printi, astIel nct creationistiibiblicidetoateextiactiilespoatvedeacSIintiiPrintisustinntr-adevr pozitiile principale ale savantilor creationisti de astzi, putnd ns s-i aduc la o ntelegere mai nalt. SeparecoastIel de reexaminarea sinceput. n1991, revistaCreationResearch Societv Quarterlv a tiprit un articol ce conIirma tlcuirea SI. Vasile la Cartea Facerii (,.An Early CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR CndcinevadobndesteminteaPrintilor,precumPrinteleSeraIim,nu mai poate vedea Cartea Facerii ca pe o simpl alegorie; ba nc mai mult, nu maiputemvedealumeaprezentlaIelcanainte.Dece?FiindcSIintii Printi,asemeniProroculuiMoisi,auperceputlumeanchiptainic,asacum Iuseseziditntrunceput.EiaunvtatdinexperientclumeaaIostla nceputnestriccioas,deunrangmainaltdectlumeamaterialcealuat Iiintdupcdereaomului.UnSIntPrintedinvremeamodern,SIntul VarsanuIie de la Optina (1845-1913), a exprimat acest lucru astIel: .MinunatelelucrurialelumiiacesteiasuntnumaichipurialeIru-musetiidecarelumeaziditntrunceputeraplin,asacumauvzut-o AdamsiEva.AceaIrumuseteaIostnimicitdepcatulprimiloroameni, nchipuiti-vominunatstatuieIcutdeunmesteriscusit-sidintr-o datcinevaoIacezobprecumuntrsnet.Cermnedinea?Bucti.Le putem aduna; putem cuta nasul, o bucat de brat sau Iata. Buctile separate pstreazsemneleIrumusetiitrsturilorsale,darelenumaialctuiesc armoniadelanceput,ntregulsiIrumuseteadelanceput.Totasasi cdereanpcata primiloroamenianimicitIrumusetealumii luiDumne-zeu,nourmnndu-nenumaibuctileei,dupcareputemsnedm seama de Irumusetea dintru nceput."'24 Odat,pecndsttealaIereastrntimpulnoptii,SIntulVarsanuIiea artat ctre lun, zicnd Iiilor si duhovnicesti: .Ia uitati-v - ce priveliste ! Aceasta ne-a rmas ca mngiere. Nu e de mirare c Prorocul David zice: C rn-ai veselit. Doamne. intru fptura ta. si intru lucrurile mainilor tale m voi bucura (Ps. 91, 4). C m-ai veselit. zice el, chiar dac acesta nu e dect un chip al minunatei Irumuseti, de nenteles pentru mintea omeneasc, care a Iost zidit ntru nceput. Nu stim ce Iel de luneraatunci,ceIeldesoare,ceIeldelumin...Toates-auschimbat dup cdere."25 ViziuneaSIintilorPrintiasupralumiiziditentrunceputeranacelasi timp o strIulgerare a veacului viitor. Iat ce spune SIntul VarsanuIie: .Va veni vremea unei catastroIe ce va cuprinde ntreaga lume, si lumea ntreagva ncepe s ard n Ilcri. Pmntul, soarele si luna vor View oI Genesis One", CRS Quarterlv. voi. 27, pp. 138-139), care n 1994 a Iost adaptat si retiprit ntr-o alt revist creationist de Irunte, Creation Ex Nihilo. voi. 16. nr. 3, p. 23, sub titlul .Creation Means What It Says". Mai recent, specialistul n biologie molecular Jona- than Wells a aprat n chip admirabil nvttura SIintilor Printi despre Iacerea lumii (vezi articolul su .Abusing Theology", n Origins&Design. voi. 19, nr. 1/1998), ca si savantul creationistenglezMalcomBowden (vezi cartea saTrue Sci ence Agreeswit h the Bihle. Sovereign Publications, Broinley, Kent, Anglia, 1998, pp. 38-40). 24 .SI. VarsanuIie,Staret alOptinei",n rev.TheOrthodox Word. nr. 200-201 (1998), pp. 197-198. 2 Citat din cartea Staretul Jarsanufie de la Optina de Printele Gherman, n curs de aparitie la editura Frtiei SIntului Gherman din Alaska, Platina, CaliIornia, SUA. > ' 'Vi iaPREFATAEDITORULUI arde - la Iel cumvor arde toate; toatevor pieri, si o nou lume se va ridica, mult mai minunat dect cea pe care au privit-o ntii oameni. Atunci va ncepe viata cea vesnic si desItat, Iericirea deplin n Hristos. Chiar si acum pe pmnt suIletul omenesc tnieste dup acea Iericit viat."26 Dobndind mintea Printilor, Printele SeraIim tria necontenit cu aceast priveliste naintea ochilor. n zori, naintede sluiba din biseric, obisnuia s dea nconiur pmnturilor mnstirii. n strlucirea aurie a luminii zorilor, ce se cernea prin deasa perdea a Irunzelor de steiar, puteai s-1 vezi pe Printele SeraIim blagoslovind si chiar srutnd copacii. .Ce-i asta ?", 1-a ntrebat odat Printele Gherman. .Sruti copacii!" Printele SeraIim1-aprivit,zmbindIericit,sisi-acontinuatplimbarea.Printele SeraIimstiamaibinedectoricinecpmntulcelvechi,mpovratde cdereaomului,numaiaveamultdetrit,csevanimici.ntruclipeala ochiului",preschimbndu-sentr-unpmntnou.Sitotusi,privin-du-1cum siIceaplimbarea,PrinteleGhermansi-adatseamacPrinteleSeraIim srutansesi.buctile"pierduteiIrumusetiazidiriidinnceput..Voias moar",spunePrinteleGherman,.casseamestececupmntulcareavea s se preschimbe... nssi ideea de a srutacopacii era din lumea de dincolo, ccilanceputcopaciiIuseserIcutinestricciosinRai,dupnvttura SIntului Grigorie Sinaitul." n tlcuirea sa la Facere Printele SeraIim a Icut o destinuire personal ce conIirma acest lucru: *-.n murmurul plin de pace al codrilor (unde attia nevoitori si-au aIlat adpost) nuam putea oare vedea o aducere-aminte a Raiului cu verdeata lsat din nceput pentru slsluirea si hrnirea noastr, si nc dinuind pentru cei se sunt n stare s se nalte, precum SIntul Pavel, spre a-1 zri ?" Printel e SeraIim pretuia n chip deosebit si mprtia animalelor: att numeroasele Iiare slbatice cehoinreau slobode n iurul mnstirii, ct si multele animale domestice ale mnstirii. nc din copilrie si artase pre-tuirea pentru ele, ceea ce 1-a Icut s-si petreac trei vacante de var studiind zoologia la Scoala stiintiIic devarpentrucopii din San Diego.Acum, cnd era clugr ortodox, trind n slbticie, vedea animalele ntr-o lumin mai nalt, dndu-si seama totodat c si ele Iuseser atinse de cderea omului de la nceput. Printele Gherman si aminteste de un moment de liniste cnd ctevadintre animalele mnstirii s-au apropiat de ei. .Dup prerea ta", ntreb Printele Gherman, .care este rostul animalelor ?". Printele SeraIim a rspuns: .Au ceva n comun cu Raiul". ,:

: - % > . ;26 .SI. VarsanuIie, Staret al Optinei", op. cit.. p. 198. 29 CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR '6. Natura omului PotrivitPrinteluiSeraIim,.ProblemaceamainsemnatpusnIatate-ologieiortodoxedectreteoriamodernaevolutieiestenaturaomului.si ndeosebi natura lui Adam.. omul intai zidit". Din pricina rationalismului, si n special a evolutionismului, omul modern secularizat a pierdut constiinta a ceea ceIusesenaintedecderecnd,asemeniRaiuluinsusi,eranestric-cios. PrinteleSeraIimaaiunsspriceapcceimaimultidintrecrestinii contemporani, inclusiv ortodocsi, au pierdut si ei aceast constiint - lucru ce constituieunadintrecelemaimariproblemealecrestinismuluideazi.Fr constientizarea Iirii noastre primordiale nu putem sti la ce anume ne strduim snentoarcem;nustimpentruceanumesuntemIcuti.Singuracaledea redobndi aceast constiint este, dinnou, dobndirea mintii SIintilor Printi, lat de ce cartea de Iat adaug o dimensiune vital nu numai dezbaterii curente creatie/evolutie, ci absolut tuturor aspectelor vietii omenesti. .Odatcudeschidereaochilorlorprinclcareaporuncii",scriaPrintele SeraIim,.AdamsiEvaausipierdutviataRaiului...De-acumnainteochii lorvorIideschisilalucruriledeiosalepmntului,sinumaicugreuvor maivedeacelenaltealeluiDumnezeu.NumaisntIrdepatimi,cisi-au nceput ptimasa vietuire pmnteasc pecare o ducem nc si astzi." De-alungulveacurilor,desptimindu-seprinrugciunesinevointeas-cetice,sIintiiortodocsiaureIcutnparteneinsisi,ncntrupulcel stri-ccios, ceva din starea lui Adam cel dinainte de cdere. Ca si el, s-au artat aIi neatinside stihii; ca si el,auIost stpni si sluiitori zidirii, sitoatecele zidite li s-au supus. .AdamseaIlanstareatrezviei",spuneaaltundevaPrinteleSeraIim. .Privealucrurilesi levedeaasacumerau.Era lipsitdeaceagndirededu-blat pe care noi o avem n starea noastr czut..., Ir a se uita la lucruri si a-si nchipui altceva." Prin Hristos, si sIintii s-au rentors la starea trezviei (gr. nipsis) de dinainte decdere.Cuconstiintcurat,deschis,eipercepeaununumainatura primordialaomului,cisinaturileosebitealezidirilor-.idei"aleMintii creatoare a lui Dumnezeu. CitindVietilesIintilor(maialesalePrintilorpustiei),PrinteleSeraIima IostIascinatdeacesteaproapecontemporanentruchipriaceeaceIusese omul ntru nceput, si de asemenea a ceea ce va s Iie n veacul viitor, cnd se va scula cu trup nestriccios. Psind pe urmele lor, Printele SeraIim se ruga mult, strduindu-sentrunaltelevirtutialetrezvieisineptimiriisinltn-du-se mpreun cu sIintii deasupra pmntului celui striccios. .Puteamsvd",siamintestePrinteleGherman,.cumnudoarmintea lui era n lucrare, ci i era cuprins si inima, iar inima lui surprindea acele lucruri pe care nu le poti dobndi, ca Iiint rational, din crti. Lucrurile i erau PREFATA EDITORULUI deschise, dar nu putea vorbi despre ele, Iiindc ceilalti nu ar Ii nteles, lat de ce spunea asa de putine cuvinte, chiar cnd l-am ndemnat s dezvluie roadele contemplatiei sale... .Nusesimteaacasnlume,nuaveapoItdeviat;tocmaideaceeaa putut aiunge att de sus - la supra-constiint." Dinacestpunctprivilegiat,PrinteleSeraIims-amprtsitdetrirea sIintilor,strvzndIireaprimordialaomuluisiIirilecelorzidite.Asase IacecasocotitevolutiacaIiinddeneacceptatnunumaiIiindcSIintii Printi au spus-o (chiar dac pentru el acesta era un motiv suIicient n sine), ori IiindcnuexistaucuadevratdovezistiintiIicenIavoareaei,cisiIiindca recunoscutprinluminavederiiluntricecevolutionismuldesIiinteazIirea primordialaomului,iiaomuluiconstiintaRaiuluisiacderiidinelsi nimiceste deosebirea asezat de Dumnezeu ntre Iirile celor zidite. Prindescoperiredesus,ProroculMoisiadescrisIacerealumiisilumea ceaziditntrunceput.PrinharulluiHristoscelucranei.SIintiiPrinti ne-au luminat si mai mult cuvintele lui Moisi. Si n sIrsit, prin aceeasi lucrare a harului, un sInt printe al vremii noastre, Printele SeraIim Rose, a strpuns nselarea evolutionismului si a luminat nvtturile Printilor pentru cuttorii de Adevr contemporani. AvemndeideasinerugmcatotmaimultiastIeldecuttoris-ipri-meascmesaiul.PrinlucrareaunoroameniprecumproIesoriiJohnson, Spet-ner si Dembski, ei pot vedea c, pn la urm, evolutia nu a Iost dovedit, sinicinusepoatedovedi.Prinlucrrilesavantilorcreationisti,potcerceta imensamultimededovezistiintiIicecearatveridicitateaCrtiiFaceriica relatareistoric,|arapoi,prinSIintiiPrintiaiBisericiiOrtodoxe,sipot nltamintilesiinimiledeasuprapmntuluiacestuiaczutsistriccios. De-acolovorvedealumeasipeei nsisiasacumsuntntr-adevr,siasacum sunt Icuti s Iie. Ieromonahul Damaschin. Mnstirea SIntul Gherman din Alaska Pomenirea SIntului Ioan Maximovici, 19 iunie/2 iulie 1999 . : * i3' p; . . ". . ;, ~; `i; ' ! . ; ; INTRODUCERE.*., ~ , u ;.-. ; ~, ;; ... . . K f . - - - '[ Printele Serafim Rose si stiinta secolului al XXI-lea t ,AmauzitprimaoardePrinteleSeraIimRosenvaralui1996,pecnd conIerentiam n regiunea Seattle. Un tnr ce Iusese n legtur cu clugrii de la Mnstirea SIntul Gherman din Alaska, de la Platina, CaliIornia, mi-a adus un morman decrti, spunndu-mi c monahii ar dori s scriu un eseu care s nsoteasc o culegere din scrierile Printelui SeraIim despre Cartea Facerii si evolutie. Maioritatea acestor crti le-am trimis prin post la biroul meu, dar am ales-o pe cea mai subtire (Nihilismul) ca s-o citesc pe drum. Am Iost Iascinat de proIunzimea nItisat de aceast lucrare timpurie, ne-maiavnd nevoie de altendemnuricascitescmaitrziutoatecelelaltematerialepecarele primisem,inclusivbiograIiascrisdePrinteleDamaschinChristensensi scrierile inedite adunate pentru acest volum. Printele SeraIim Rosecredea si tria prin nvttura Bisericii Crestine primare, dar (sau poate ar trebui s spun .de aceea" ?) ntelegea n amnunt problemele modernittii. Sunt onorat de a IiIostinvitat saiutcanvtturaluis aiungnatentiaunuipublicctmai larg. Sarcina mea este aceea de a trece n revist starea problematicii stiintiIice de astzi,spreaIacecititorulsnteleagctdebinerezistcriticanatura-lismului evolutionist a Printelui SeraIim azi, cnd o important reconsiderare adarwinismuluianceputsseproducnlumeaproIan.Trebuiesspun mai nti cimplicarea mea n problematicaevolutiei aIostdestul de diIerit deasa.ObiectivulprincipalalPrinteluiSeraIimaIostaceladeaexplica nvtturaPrintilorBisericii,ndeosebinprivintaIeluluilordeantelege Scriptura,astIelnctcredinciosiiortodocsisnuIienselatideeIorturile eronatedereinterpretareaacestornvtturinluminastiinteievolutioniste moderne. El s-a ocupat de problemele stiintiIice mai ales n contextul aprrii scrierilorpatristice,ndreptndu-sinvtturilectrecredinciosiiortodocsi. DesintelegeaIoarteadncrdcinileIilosoIicealeteorieievolutioniste,nu avusesepreamultde-aIacecucomunitateastiintiIic.Se parecadezbtut subiectuldoarcuDr.Kalomiros,careeraapreciatdeoparteacomunittii ortodoxe,daralecruipreristiintiIiceerauconIuzesiplinedeinIormatii gresite. Scrierilemeleseadreseazpubliculuilarg,incluzndintelectualisecula-rizatisicredinciosidinIeluritetraditiireligioase.ScrierilesiconIerintele melem Iac s Iiu ntr-o dezbatere constant cu o multime de persoane im- CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR portante, mai mult sau mai putin celebre. Cei mai multi dintre criticii mei nu ar socoti c Printii Bisericii sunt autoritti demne de ncredere, sau nici mcar nu le-ar cunoaste numele. Multi dintre eiau si puternice preiudecti mpotriva a orice miroase a .Iundamentalism" sauchiar a .religie", astIel c mai curnd resping orice Iel de reIeriri la Biblie sau la exegetii ei, dect s se lase convinsi deele.SpreaevitanesIrsiteconIuziisidivagatiisiapstraatentia concentratasupraproblemeiceleimaiimportante,amlsatintentionat deoparte orice problem de exegez biblic si autoritate religioas, spre a-mi concentraenergiaasuprauneisingureteme.Temameaeste,dupexpresia Printelui SeraIim, aceea c .evolutia nu este nicidecum un Iapt stiintiIic, ci IilosoIie".FilosoIiarespectivestenaturalismul(doctrinadupcarenatura este .tot ce exist"), care, n acest caz, e identic cu materialismul (doctrina c realitateanucuprindenimicaltcevadectparticulelestudiatedeIizicieni). Dacmaterialismuleadevrat,atuncinaturatrebuiesIienstares svrseascpropriacreatie,deundeexistentaunuiprocesevolutiv materialistdecurgecaochestiunelogicdeneocolit. Deci,amaIirmateu,materialismul stiintiIic crede n evolutia natural nu pe baza unor dovezi, ci n ciuda lor. Desi abordarea mea m-a Icut s ocolesc problemele autorittii patristice, ce lpreocupauasademultpePrinteleSeraIim,uniidintreadversariimei (precumDr.Kalomiros)auIcutapellaSIintiiPrintintr-oIormIoarters-tlmcit,spreacorespundescopurilorlor.Suntdecimultumitsobservc PrinteleSeraIimademolatdeIinitivunadintregogoriteleIavoriteale acomo-dationistilor, nu numai din Ortodoxie, ci si din cercurile romano-catolice sauprotestante.Cutndcudisperareoricearputeaveninspriiinul programuluilordeamestecareacrestinismuluicunaturalismulevolutionist, acesti teologi si savanti au pretins c unii Printi de seam, precum Vasile cel MaresiAugustin,aulsatonvtturceestemaimultsaumaiputino versiuneprimitivateorieievolutionistemodeme. Nuenevoiesspunmai multedespreacestsubiect,ccinimenidintreceicentelegexpunerile Printelui SeraIim despre Cartea Facerii si creatie, cuprinse n volumul de Iat, numaiestenprimeidiedeaselsartcitdeasemeneainterpretri nseltoare.27 Dupacestecomentariiintroductive,voiexplicactevadinconIuziile obisnuitenprivintaproblemelorstiintiIice,cucares-aconIruntatPrintele SeraIim,ncercndcapeparcurssaduclazidiscutiasa.GndireaPrinte luiSeraIimeracutotuldivergentIatdestiintasecoluluidouzeci,stiint modelatdeaprioriculeiatasamentIatdematerialismulmetaIizic.Este totusicuputintcastiintasecoluluiviitorsIiemaimodest,sidecimai realist,cazncarePrinteleSeraIimarputeasIiIostunomceseaIlacu mult naintea epocii sale.,, /.r...,.i9i. ...m/. ... r .,w,, , , ,.. 27VeziarticolulluiJonathanWells,.AbusingTheology:HowardVanTill'sForgotten Doctrine ofCreations Functional lntegritv". n revista Origins&Design. voi. 19, nr. 1. ... ..i. i i . t ..*.vit. INTRODUCERE:i ) 1(.-. . '.: . ii..-. i Ce este .evolutia" ? O deIinitie succintsi exacta.evolutiei", n acceptia dattermenului de maioritateasavantilorsiproIesorilordestiintedeastzi,aparendeclaratia orientriioIiciale(USA,1995)aAsociatieiNationaleaProIesorilordeBio-logie (NABT): .Diversitatea vietii pe pmnt este rezultatul evolutiei: un proces ne supravegheat, impersonal, imprevizibil si natural de descendent tempo ralcu modiIicri genetice, inIluentat de selectianatural, ntmplare, mpreiurri istorice si schimbri de mediu."28 DeIinitia cuprinde trei elemente:., i. 1.evolutia este un proces nesupravegheat si impersonal - adic nu este diriiat si cluzit de Dumnezeu; 2.evolutia e un procesnatural de descendent prin modiIicare, prin care toate organismele vii de astzi descind, printr-un proces natural, dintr-un singur strmos primordial, care si el a evoluat (Ir aiutor supranatural) din elemente chimice nensuIletite; 3.mecanismul evolutiei este o combinatie de neprevzute modiIicri ge netice (ntmplare) si selectienatural,opernd n contextul mpreiurrilor istorice si schimbrilor de mediu. Voidiscutamaiiosceletreielemente,nordineinvers.Maintins, trebuiescorectezcuIermitateunadintrenumeroaselegreselidentelegere aleDoctoruluiKalomiros.Nuoricetipdeschimbaredinnaturconstituie .evolutie",nsensuldeazialtermenului.Crestereaunuisteiaruriasdintr-o ghindnuesteevolutie,cumnuestenicidezvoltareaprunculuiumandin embrion,npntecelemamei.Acesteprocese,tinnddeceeacebiologiinu-mesc.dezvoltare",suntIundamentaldiIeritedeevolutiabiologic,ccisunt programateprininIormatiamostenitdelaprinti,Iiinddecicutotulpre-vizibile. Un embrion uman nu devine niciodat un alt Iel de animal, ci doar o Iiint uman, iar o ghind nu se abate niciodat de la calea programat, spre a deveni pin sau o tuI de trandaIiri. Dinuiencprintreevolutionistiolegendcarespunec.ontogeniare-capituleaz Iilogenia"; adic dezvoltarea Itului uman n pntece este un Iel 2STextulcompletal DeclaratieiNABTasuprapredriievolutieiaIostpublicat n revistaThe American Biologv Teacher(ianuarie, 1996), pp.61-62, si n culegereaJoices for Evolution (Jaciinfavoareaevolutiei).Berkeley,CaliIornia,1995,pp.140-144.nurmacriticilorpu-bliceaduse de mine sidealtii,NABT si-a amendat Declaratia, omitndcuvintele .nesupra-vegheat" si.impersonal". AmendamentulnuconstituianicidecumoschimbareIundamen-tal a pozitiei NABT, ci doarelimina niste cuvinte imprudente, prea evidentesi de netg-duit.TabradarwinistpreIers-siaIirmetezaprincipalaceeacDumnezeunuare nimic de-aIacecuevolutia-prin insinuripermanente,maicurnddectprintr-un limbai clar care s ias n ntmpinarea argumentelor contrare. Faptul c evolutia nu a Iost niciodat diriiatdeunagent inteligent(pnnmomentulcndomuldestiint a dezvoltatingineria genetic), rmne nvttura de baz a darwinismului. CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURI I UR de reIacere a istoriei evolutiei, embrionul trecnd de la stadiul de peste la cel de reptil si asa mai departe. Acest Ienomen inexistent e numit adesea .Legea lui Haeckel",dupcelmaicunoscutdiscipolgermanalluiDarwin.Suboalt Iorm,.Legea"aIirmcembrionultrecenuprinstadiileadulte,ciprin IormeleembrionarealeIormelortimpurii,.ancestrale".noricaredintre Iormeleei,.Legea"nuexist,sinuesustinutdeembriologiiacreditatin literatura de specialitate. Se pot totusi gsi unele stadii ceapar ici si colo, cu caracteristicicare,cuputinimaginatie,potIiIcutessencadrezen Legea lui Haeckel, iar acestea sunt mereu citate n lucrrile de popularizare ca dovezi ale .evolutiei". Exemplul cel mai Iaimos este cel al presupuselor .Iante branhiale"aleembrionuluiumanntr-unanumitstadiudedezvoltare,desi acele Iante nu sunt branhii si nu devin niciodat branhii. Desi Legea lui Haeckel a Iost discreditat cu multe zeci de ani n urm, ea exercitoIascinatieattdeirezistibilasupraimaginatieidarwiniste,nct este nc predat n multe scoli din ntreaga lume. Chiar muzee si universitti onorabilecontinuspropageoanumitversiuneaei,ntr-oIormvagsi neatacabil.Iat,depild,cearedespuspaginadeInternetaMuzeuluide PaleontologiedelaBerkeleyUniversitydinCaliIorniadespreLegealui Haeckel: .LegearecapitulriiaIostdiscreditat ncde lanceputulsecolului douzeci.MorIologiisibiologiiexperimentalistiauartatcnuexisto corespondent pas cu pas ntre Iilogenie si ontogenie. Desi o Iorm radical derecapitulare este incorect, Iilogenia siontogenia sunt ntretesute, multi biologincepndattsexploreze,ctsisnteleagbazeleacestei legturi."29 nIapt,cercetareaembriologicademonstratcestevorbadeunproces rigurosorientat,cenusepotrivestecuparadigmadarwinist.EIortuldea alteraprocesulprininducereademutatiipoateproducediIormittidetot Ielul, dar ele nu reusesc s schimbe calea de dezvoltare asa nct embrionul s se dezvolte ntr-o creatur viabil de un tip diIerit. ~. ! , , --.nnnn Jy/ Mecanismul evolutiei. mutatie si selectie;-~ Evolutiabiologiceste,nIond,oteorieaschimbrii,cesipropunes explicecumestecuputintcauntipdeorganismsseschimbenceva complet diIerit. Ea ncearc totodat s explice cum anume pot lua Iiint or- 29PaginadewebaMuzeuluiBerkeleydedicatluiHaeckelsepoateaccesalaadresa: http://www.ucmp.berkley.edu/history/haeckel.html.Caexempludecontinupromovarea conceptuluiderecapitularenprezentrilepublicevezidiscutiadespreprogramul.Nova" asupraembriologieiumanealuneiTeleviziuniPubliceAmericanendezbatereameadepe internet cu proIesorul Keneth Miller de la Brown University:.;; ;:. . http://www.pbs.org/wgbh/pages/nova/odyssey/debate/index.html.,., ~ ,u:. 36 ,-, J. i; i;;i,; -r~!INTRODUCERE), -; a .' gane si organisme biologice extrem de complexe Ir a Ii nevoie de un Creator supranatural.EminentuldarwinistRichardDawkinsaexplicatc.Biologia nseamnstudiereaunorlucruricomplicateceaparcasicumarIiIost proiectate cu un anumit scop"30. Cu toate acestea, Dawkins spune c Darwin .a Icutposibilsdeviiunateudesvrsitdinpunctdevedereintelectual" explicndcumunmecanismmateriallipsitdeinteligentapututsvrsi aparentaminuneacreatieibiologice.Iatdecicmecanismulestecentrul teoriei, cumexplica nsusi Darwin: .Examinnd Originea speciilor. este de asteptat ca naturalistul ce reIlect eaz la aIinittile reciproce al e Iiintelor organice, la legturile lor embriologice, distributia lor geograIic, succesiunea geologic si alte lucruri de acelasi tip, s aiung la concluzia c speciile nu au Iost create independent una de alta, ci au descins, ca varietti, din alte specii. Cu toate acestea, o astIel de concluzie, chiar bine ntemeiat, nu va Ii satisIctoare pn ce se va putea arta cum anumenenumratele specii ce populeaz lumea auIost modiIicate, astIel nct s dobndeasc acea desvrsire a alctuirii si coadaptrii care cu atta ndrepttire ne strneste admiratia."31 Cu alte cuvinte, postulnd doar c schimbarea a avut loc, sau c speciile primitive sunt .strmosii" speciilor moderne, nu se trece mai departe de o creatie special, pn ce nu se speciIic un mecanism de schimbare. Experientanoastr spune c .asemnarea naste asemnare". O maimut nu naste niciodat o Iiint uman (sau invers), si este nc si mai de neconceput ca o bacterie s dea nastere unui Iluture. Deci cum anumeIace un Iel de organism s se schimbe n ceva complet diIerit ? Si, mai ales, cum reuseste acest proces de schimbare s construiasc noi organe complexe (precum ochii, aripile, rinichii sau creierul) care nu existau anterior ? Originea mintii umane este desigur problema cea mai mare, iar Dawkins recunoaste amploarea acestei probleme: .Crtile de Iizic parcomplicate, dar |...| obiectele si Ienomenele descrise ntr-o carte de Iizic sunt mai simple dect o singur celul din trupul autorului ei. Iar autorul e al ctuit din trilioane deasemeneacelule, multe dintre ele diIerite una de alta, organizate cu o arhitectur complicat si o ingineriede precizie ntr-o masinaIunctional capabil s scrie ocarte |...|. Fiecare nucleu |...| contine o baz de date codate digital, mai mare n ce priveste continutul de inIormatie dect toate cele 30 de volume ale ;Enciclopediei Britanice puse laolalt. Iar aceast ciIr este valabil pentru ' fiecare celul, nu pentru toate celulele corpului luate mpreun."32 CumanumeIaceunprocesmaterialnesupravegheatcascreezeominu-ntieattdecomplicat,multmaicomplexdectuncomputersauonav spatial ? 10 Richard Dawkins, The Blind Watchmaker. Norton, New York, 1986, pp. 1; 5-6. " Charles Darwin, The Origin ofSpecies. Penguin ed., New York, 1984, p. 66. Dawkins, op. cit.. nota 3, pp. 2-3. 37 CARTEA FACERII. CREAREA LUMII SI OMUL NCEPUTURILOR Rspunsul darwinist spune c schimbri minuscule - de tipul variatiilor ce aparlaIiecaregeneratie,diIerentiindorganismuliuvenildeprintiisi-se acumuleaztreptatde-alungulmaimultorgeneratii,pncndproducuncu totulaltIeldecreatur,cunoiorganesitrsturirezultatedinadaptare.Nu s-apututartaniciodatcmecanismulacestaarIiIostnstaresgenereze altceva dect variatii minore (de tipul cresterii si descresterii mrimii ciocului lacintezoi,sauvariatiialeIrecventeirelativeaexemplarelordeculoare deschissaunchislaopopulatiedemolii).Fiindnssinguraposibilitate naturalistceestectdectplauzibil,darwinistiiextrapoleazcuIrenezie porninddelaacesteexempletriviale,spreapostula unmecanismcapabils creezenenumrateminunideadaptare,inclusivcreieruluman.Asemenea pretentii sunt slab argumentate, ca s nu zicem mai ru, iar n ultimii ani s-au lovitdeexemplecontraredenedepsit.Amnuntele segsescncarteamea Darwin on Trial (Darwin sub acuzatie) si n diIerite articole ce sunt reunite pe web-site-ulmeu(http://www.arn.org).33Foartepescurt,iatdoudintre categoriile independente de dovezi ce sunt decisive: 1. Staza fosil. Arhiva IosiliIer e caracterizat n mare msur de un model ce indic aparitia brusc urmat de staz. Noi tipuri de organisme apar dintr-o datsideplinIormate,rmnndpracticneschimbatencontinuare.Modelul poate Ii eventual Iolosit n spriiinul aIirmatiei c creatia nu a avut loc doar la nceput,cide-alungulntregiiistoriiapmntului(admitndcdatarea rocilorestecorect)34,darreIuznoricecazssustinpretentiacheiea darwinismuluicunIeldecreaturiseschimb,pascupas,ncevacomplet diIerit. Modelul nu se poate atribui nici unui Iel de lacun n arhiva IosiliIer, ccielestemaievidentsiincontestabil tocmainaceledomenii(nspecial al nevertebratelor marine) unde datele snt ct se poate de complete. Stareacutotulanti-darwinistaarhiveiIosiliIereeracunoscut dintot-deaunainitiatilorca.secretuldeIabricatiealpaleontologiei",dara aiuns n atentia publicului pentru prima oar n anii optzeci, datorit publicittii Icuteteorieievolutieidectre.echilibrelepunctuale".Teoriancercas mpace darwinismul cumodelul aparitiei brustesi al stazei, presupunnd co evolutiesemniIicativarelocngrupurimici,caresendeprteazde populatiaprincipal(neschimbtoare),apoireaparcanoispeciiIralsa urme ale transIormrii n arhiva IosiliIer. Prin acest miiloc, absenta dovezilor n Iavoarea evolutiei a Iost transIormat n dovad a unei evolutii invizibile. n memorabilelecuvinte(1995)aleluiNilesEldredge,unuldinntemeietorii teoriei echilibrelor punctuale, .Evolutia nu poate avea loc la nesIrsit altun- 33Multe dintre articolele lui Phillip E. Johnson pot Ii gsite si n cartea sa Ohiection Siistaind (1998). (n. ed.) 34Totusi procedeele de datare radiometric acceptate n mod curent sunt ele nsele ntemeiate pe aIirmatii uniI'orniiste si evolutionist e nedovedite. Vezi discutarea subiectului dectre Printele SeraIim, ca si Anexa 4. (n. ed.) H1tf/iINTRODUCERE `...!1W[-1.A'` A.V.rtA . deva. Iat de ce arhiva IosiliIer i-a izbit pe multi paleontologi ce ncercau cu disperare s aIle cte ceva despre evolutie"35. AsacumsugereazsiremarcaluiEldredge,acestspectaculosmodelal inIirmriiIosilepersistchiardupunsecoldeeIorturisustinutealepaleon-tologilordarwinistideagsidovezinspriiinulndrgiteilorteorii.Orice IosilndoielniccarearIipututsIieinterpretatctdectcaoIormin-termediarntranzitiadarwinistaIostcitatcadovadcdarwinismuleste corectsitotusi,chiardupacesteeIorturieroice,mareamaioritateaarhivei IosiliIereesteabsolutlaIeldeincompatibilcuasteptriledarwinistepect era atunci cnd Darwin a propus teoria, n 1859. 2. Complexitateaireductibil. Cartea specialistului n biologiemolecular MichaelBehe36,din1996,aadusnatentiapubliculuiIaptulcsistemele biologicelanivelmolecularsuntdeocomplexitateireductibil.Aceastan-seamncelesuntalctuitedinmaimulteprtisisubsistemecomplicate, caretrebuiesseaIletoatelalocullorpentmcasistemulnntregulsus poat ndeplini o Iunctie util. Cu alte cuvinte, aceste complicate sisteme nu se potconstruipascupas,cumpretindeteoriadarwinist,iarspecialistiin biologiemolecularnicimcarnuncearcsprezintescenariiamnuntite desprecumanumele-arIipututproduceevolutia.Casistazapredominant dinarhivaIosiliIer,complexitateaireductibillanivelmolecularerade multtimpcunoscutspecialistilor,darIusesetinutascunsdeatentiapubli-cului,Iiindcbiologiinustiaucumsoexplicentr-uncadrudarwinist.AceastailustreazIenomenuldescrisnchipstrlucitdeThomasKuhn:Iap-tele ce nu se potrivesc cu paradigma stiintiIic dominant tind a Ii ignorate n mod sistematic, abtndu-se de la cercetrile aIlate pe ordinea de zi. CndlisepunnIatdovezilezdrobitoarempotrivamecanismuluidar-winistsiliseamintestelipsadovezilorconcretenIavoarealui,darwinistii tind s se retrag pe o pozitie socotit a Ii mai usor de aprat. Ei Iac distinctie ntre .teoria lui Darwin ca atare", despre care admit c este vulnerabil, si ceea cenumesc.realitateadeIaptaevolutiei",desprecarepretindcarIi incontestabil. Aiungem astIel la a doua tem. 2. Teza strmosului comun Deosebireantreasa-zisaincontestabil.realitatedeIaptaevolutiei"si .teorialuiDarwin"esteobscur,pentrubunulmotivcsimplaexist