Senzatiile, perceptiile, memoria

SenzatiileSenzatia- proces psihic cognitiv elementar prin intermediul caruia se reflecta subforma imaginilorsimplesiprimarensusirile obiectelor si fenomenelor cnd acesteainfluenteaza nemijlocit (direct) asupra organelor de simt.Senzatia este prima treapta de cunoastere cu lumea nconjuratoare. Prinintermediul senzatiilor noi primim informatii despre nesfrsita bogatie de nsusiri aleobiectelor si fenomenelor lumii reale. Ele sunt considerate ca cele mai elementarefenomene psihice din categoria proceselor cognitive.In realitate individul uman nu dispune de capacitatea de a nregistra senzatiiseparate, dect n primele saptamni de viata.Deoarece senzatiile apar numai la contactul nemijlocit cu organul de simt, felurilesenzatiilor sunt determinate de organele de simt cunoscute de noi: urechea - auzul-senzatiiauditive,ochiul - vazul - senzatiivizuale,limba - gustul - senzatiigustative,nasul - miros - senzatiide miros (olfactive),pielea - senzatiicutanate.Senzatiile auditivesunt de trei feluri:.verbale -sesizarea sunetelor unei limbi;.muzicale -sesizarea notelor muzicale, a melodiilor;.zgomotele -au att efect pozitiv, ct si negativ. Pozitiv: prevesteste aparitiaunui pericol - ssitul sarpelui, trosnitul crengilor, picaturile ploii etc.Negativ: n cadrul procesului instructiv-educativ - mpiedica realizariiobiectivelor preconizate, daca predomina n permanenta zgomotul poateprovocaneuroza.Senzatiile vizualeapar n urma actiuniiundelorelectromagnetice asupraanalizatorului vizual - ochiul, elementul periferic al caruia este receptorul, iar celcentral este situat n regiuneaoccipitala.Senzatiile vizuale sunt de doua feluri:.cromatice- sesizeaza cele sapte culori ale curcubeului;.acromatice -sesizeaza culorile alb-negru si toate nuantele lor.Senzatiile de culoare nu sunt specifice tuturor fiintelor vii. Acest avantaj l posedadoar omul, vederea culorilor i ofera capacitatea de a se adapta mai eficient si de a traisentimente puternice produse de lumea lor.Culorilenchiseau efecte deprimante, cele preavii -iritante, obositoare,deschise-stimulatorii, pozitive. Se stie ca culorile au o semnificatie sociala. La africani negrulsemnifica binele, i 11511b115l ar albul - raul. In Europa negrul este culoarea doliului, n Asia - alb.Galbenul exprima la Europeni despartirea, gelozia, la chinezi si japonezi - bucuria,puritatea.Foarte importanta este cromaticaambientalaa nvatarii:-albul permite o mai buna concentrare;-rosul genereazaactivismmintal siambundentaasociativa;-galbenul este un calmant al psihonevrozelor, stimuleaza si ntretine starea devigilenta, sporeste capacitatea de concentrare a atentiei;-verdele faciliteazaambundentade asociatii libere de idei, stimulnd imaginatia;-albastrul favorizeaza dezvoltarea proceselor de inhibitie si de ncetinire aritmului activitatii.Senzatiile auditive si cele vizuale sunt principala sursa de cunoastere a ambianteiasigurnd circa 95% din informatia asimilata de indivizii umani.Senzatiile gustativesunt de patru feluri n dependenta de nsusirile fundamentaleale limbii: sarat, amar, acru si dulce, combinarea carora ofera un spectru larg de gusturi.Senzatiile olfactivesunt provocate de particulele volatile care patrund n foselenazale odata cu aerul, poarta denumirea de miros, distingem mirosuri placute-aromatice, parfumate, balsamice, precum neplacute si respingatoare.Senzatiile cutanatesunt provocate de receptorii aflati n piele.Se cunosc trei feluri de senzatii cutanate:.termice - ne dau informatie despre temperatura excitantului (cald-rece);.tactile - senzatia de atingere, de pipait;.de durere.Fara senzatii e imposibilactivismulpsihic al omului.Proba practica: Descrieti o modalitate, im procedeu prin care dezvoltati senzatiileelevilor la lectiile Dvs.

PerceptiilePerceptia- proces psihic cognitiv senzorial elementar prin intermediul caruia sereflectaunitarsiintegralnsusirile obiectelor si fenomenelor cnd acestea influenteazanemijlocit (direct) asupra organelor de simt.Perceptia este proprietatea psihicului de a reflecta impresiile obiectelor, implicndgndirea, memoria, imaginatia, formnd imagini sintetice ale obiectelor receptate, se fundamenteaza pe experienta subiectiva, provoaca interese, aptitudini, stari afective.Perceptia presupune prezenta diferitelor senzatii si decurge mpreuna cu senzatiile.Pornind de la complexitatea procesului perceptiv, clasificarea perceptiilor prevededivizarea lor n forme complexe.Exista mai multe criterii de clasificare a perceptiilor. In dependenta de analizatordistingem:.perceptie vizuala -contemplarea unui tablou;.perceptie auditiva ~audierea unei melodii, unei povestiri;.perceptie tactila -cunoasterea unui obiect dupa pipait,n dependenta de obiectul implicat n perceptie cunoastem:.perceptie spatiului -n procesul perceptiei spatiului distingem perceptia marimii, formei si ndepartarii obiectelor, pozitia unor obiecte fata de alteobiecte, care i livreaza omului repere necesare pentru formarea abilitatilor deorientare, evaluare, alegere de comportamente adecvate conditiilor..perceptia timpuluieste reflectarea duratei si succesiunii fenomenelor sauevenimentelor. Intervalele temporale sunt determinate de procesele ritmice ce au loc n organismul omului. Perceptia duratei timpului depinde de continutulactivitatii omului. Timpul, plin de ocupatii interesante, semnificative, trecerepede. Daca, nsa, evenimentele suntneinteresante, putin importante, timpulse scurge ncet.Perceperea timpului depinde de un sir de factori: omul foloseste trei sisteme dereferinta:-sistemul fizico-cosmic, care ofera cunoasterea reperelor naturale - zi, noapte,pozitie a astrilor, anotimpuri etc.;-sistemul biologic, ce depinde de succesiunea functiilor organismului,permitndu-i individului uman sa aprecieze ora mesei, timpul somnului,trezirii etc.;-sistemulsociocultural, constituit pe parcursul activitatii umane, care oferarepere cronologice - divizarea timpului n secunde, minute, ore, luni, ani etc.-perceptia miscariieste reflectarea directiei si vitezei existentei spatiale aobiectelor. Ea da posibilitate oamenilor sa se orienteze n schimbarile relativeale raporturilor si pozitiei reciproce ale obiectelor mediului nconjurator.Cunostintele despre deplasarea obiectelor omul le capata percepnd nemijlocitmiscarea. La perceptia miscarii contribuie conceperea schimbarilor n mediulnconjurator pe baza experientei individuale si cunostintelor de care dispunepersonalitatea.Pe baza experientei ce o poseda, cunostintelor omul n procesul perceptiei unesteelementele separate ntr-o imagine integrala.Proba practica:Descrieti o modalitate, un procedeu prin care dezvoltati perceptiileelevilor la lectiile Dvs.

ReprezentarileReprezentarea- proces cognitiv-senzorial, este imaginea obiectului saufenomenului, ce nu actioneaza n momentul dat asupra organelor de simt. Ele suntimaginea secundara a obiectului sau fenomenului, pastrata n memorie. Reprezentarilesunt imaginea generalizata a obiectului. Din sute de mii de imagini ale perceptiei aparctevaimagini generalizate n care se pastreaza ceea ce este mai important: marimearelativa si dimensiunile obiectului, culoarea dominanta, detaliile ce l deosebesc de alteobiecte asemanatoare.Capacitatea de a avea reprezentari este diferita la oameni: unii vad imaginea nconstiinta clar, viu, altii cu greu o pot provoca n constiinta. Reprezentarile sunt treaptade trecere de la senzatie la gnd.Felurile reprezentarilor.Reprezentarile sunt imagini senzoriale si ele suntclasificatedupa analizatori:reprezentarile vizuale, auditive, olfactive, tactile, motorii.Dupa provenientase evidentiaza reprezentari, aparute pe baza senzatiilor siperceptiilor.Dupa gradul de generalizarese disting reprezentarileizolate, generalesischematizate.Reprezentarile izolatesunt reprezentarile unui obiect si fenomen concret. Ele potsa apara pe baza perceptiei obiectului real si operei de arta. Ne putem reprezenta opoiana din padure ce ne-a placut, un tablou ce ne-a captivat, un om cunoscut.Reprezentarea generalaeste reprezentarea despre trasaturile generale ale unuigrup de obiecte asemanatoare. Desennd pentru copil un om, adultii ntr-un astfel dedesen surprind si redau componentele principale ale figurii omului: cap,picoare, mini.E cunoscuta de toti redarea copacului n genere: o tulpina cu crengi.Reprezentarile schematizatesunt reflectarea obiectului sub forma de imaginegrafica conventionala. Hartile luptelor la lectiile de istorie schematizeaza miscarea realaa armatelor, ajutnd conceperii mersului luptelor. Reprezentarile schematizate suntgeneralizate ntr-att, nct n ele este pierduta asemanarea exterioara cu obiectele dinclasa data. nsusirile esentiale pentru cunoastere sunt exprimate n mod grafic.Reprezentarile ndeplinesc un sirde functii:-de simbolizareconsta n crearea de imagini care nlesnesc activitatea cognitivaa individului;-de intuitie -stimuleaza gndirea si imaginatia, n special operatia logicanumita abstractizare;-de control -contribuie la verificarea logica n cazul asimilarii unei informatiilogice a imaginilor noi cu schemele perceptive acumulate pe parcursulactivitatii anterioare;-cathartica(despre care vorbeste psihologul romn AndreiCosmovici)-contribuiela diminuarea tensiunii afective. De buna seama, nu se recurge,oare, n cazul unui esec, unei confruntari cu dificultati la evocarea unorreprezentari placute ale trecutului sau ale viitorului?ntre reprezentari, senzatii si perceptii pot fi nregistrate un sir de asemanari. Toate aceste procese psihice produc efecte fiziologice: la vederea unui buchet frumos de florivom deschide larg ochii si, posibil, vom zmbi, procednd la fel atunci cnd amintindu-ni-1 mai apoi vom realiza o reprezentare. Totodata, reprezentarile se deosebesc desenzatii si perceptii: se produc n absenta obiectului, constituie o imagine prelucratalogic a celor percepute, snt mult mai influentate de calitatile subiective ale omului.Proba practica:Descrieti o modalitate, un procedeu prin care dezvoltati reprezentarileelevilor la lectiile Dvs.

MemoriaMemoria- este baza vietii psihice a personalitatii. Fara pastrarea urmelor excitantilor ceau actionat, fiecare senzatie si perceptie ar fi traita ca aparuta pentru prima data. Omul ar ncetasa se orienteze n mediul nconjurator. Pentru a opera cu reprezentarile si notiunile, e necesar ale pastra n memorie. Observarile clinice arata ca "omul fara memorie" nceteaza a mai fipersonalitate; el este un automat, ce actioneaza sub influenta trebuintelor primitive si astimulilorexteriori imediati.Memoria constituie un sir de procese complexe, pe care nsusindu-le activ omul dirijeazacapatarea sipastrareanconstiinta a informatiei utile, reproducerea ei n momentul necesar. Sepoate da urmatoarea definitie a memoriei.Memoria este procesul psihic cognitiv logic prin care se realizeaza memorarea,pastrarea si reproducerea mprejurarilor vietii (senzatiilor, sentimentelor, miscarilor,cunostintelor din trecut) si ale activitatii personalitatii.Felurile memoriei. Dupa continutul, care se memoreaza, pastreaza si reproduce seevidentiazamemoria imaginativa(vizuala, auditiva, motorie),verbal-logicasiemotionala(memoria sentimentelor).Dupa timpul, ce decurge ntre memorare si reproducere, se evidentiazamemoria de scurtadurata si memoria de lunga durata.Memoria imaginativaeste memoria reprezentarilor. Nivelul dezvoltarii ei poate fi diferitpentru diferite modalitati. De aceea se evidentiaza memoria vizuala, auditiva si motorie.Prevalarea la om a unuia dintre felurile numite ale memoriei imaginative se observa usor ninstruire. Daca elevul memoreaza mai bine citind n gnd, la el e dezvoltatamemoriaimaginativa vizuala.Ea poate fi dezvoltata pna ntr-att, nct, amintindu-si, elevul "vede"pagina, pe care e scris ceea ce el povesteste. Daca elevul memoreaza mai bine atunci cnd audecele citite la el e dezvoltatamemoria auditiva. Memoria motoriee bine dezvoltata la elevulcare scrie faragraseli, dar nu stie regulile gramaticii, n activitatea profesionala memoriavizuala e dezvoltata la pictori, cea auditiva - la compozitori si cea motorie - la sportivi.Memoria verbal-logicaeste memoria cunostintelor n forma verbala, schemelor logice. Omul cu o dezvoltare buna a acestui fel de memorie memoreaza usor cuvintele, ideile. Felulverbal-logic al memorie e legat de mentalitatea omului, nclinat spre generalizarifilosofice.Memoria de scurta durataretine informatia numai un interval de timp ntre 5 secunde si8-10 minute. Dupa acest interval informatia ori este uitata, ori este trecuta n memoria de lungadurata.Memoria de lunga durataeste "depozitul" evenimentelor cotidiene din viata individului.Memoria de lunga durata poate fi egala cu ore, zile, luni, ani sau durata vietii.Procesele memoriei:. Memorareaeste un proces al memoriei. Exista memorare mecanica si logica, precum simemorare involuntara si voluntara, ntre aceste forme ale memorarii nu exista raporturi deopozitie, ci de completare reciproca.Memorarea mecanicaduce la o nvatare formala, adica la o memorare a formelorverbale si nu a continutului logic. Astfel, ea este considerata ca ineficienta, deoarece mpiedicaprocesul de dezvoltare intelectuala si nu asigura durabilitatea cunostintelor memorate.Memorarea mecanica e necesara n cazul cnd memorizam numerele de telefon, numele depersoane, denumirile geografice.Memorarea logicapresupune ntelegerea celor memorate, a sensului si semnificatiei lor.Ea este eficienta si asigura rezolvarea prompta si eficienta a sarcinilor intelectuale si practice. Memorarea logica comparativ cu cea mecanica se realizeaza cu efort de memorare mai redusbazat pe mai putine repetitii.

Memorarea involuntarase caracterizeaza prin faptul ca ntiparirea informatiei serealizeaza neintentionat, fara stabilirea unui scop din timp.Memorarea voluntarase caracterizeaza prin prezenta scopului de a memora, prindepunerea unui efort voluntar n vederea realizarii scopului. Memorarea voluntara este formade baza a memorarii la om. Ea e legata de necesitatea de a pastra cunostintele, deprinderilenecesare pentru activitatea de munca.. Pastrareapresupune retinerea pentru un timp mai scurt sau mai ndelungat a celormemorate. Pastrarea nu trebuie nteleasa ca o simpla "depozitare", ci ca un proces activ, care presupune organizarea celor memorate si stabilirea unor relatii ntre informatiile vechi si celenoi acumulate.. UitareaFenomenul uitarii se afla n relatie dinamica cu pastrarea: pastrarea ridicaproblema schimbarilor ce au loc dupa memorare n materialul nsusit, n timp ce uitarea serefera la "pierderile ce se nregistreaza n pastrare.Uitarea asigura memoriei posibilitatea ca sa nu sa se pastreze absolut totul, ci doar ceeace ne intereseaza. Uitarea este un fenomen natural si necesar numai n anumite conditii saulimite, iar dincolo de acestea ea devine o piedica n calea procesului de memorare si pastrare,n acest caz ar fi necesar a relua procesul de la nceput.Uitareapoate fitotala,forma ce se bazeaza pe stergerea si disparitia integrala a celormemorate. Aceasta forma este mai rar ntlnita n cazurile normale si mai mult n celepatologice (amnezii). O alta forma a uitarii esteuitarea partialacare consta n reproduceri maiputin exacte si adecvate.Exista siuitarea momentana,care dureaza o anumita perioada de timp, dupa care neputem reaminti..Recunoastereaeste un proces mai simplu si mai usor de realizat, deoarece ea nu cereeforturi deosebite. Recunoasterea apare atunci cnd contactam nemijlocit cu obiectul saucontinutul pe care l recunoastem. Recunoasterea se poate realiza involuntar sau voluntar. Suntsituatii n care recunoasterea se realizeaza dintr-o data, fara efort si situatii cnd trebuie sadepunem un efort pentru a ne reaminti despre ce este vorba, de unde ne este cunoscut..Reproducereaconsta n relatarea informatiei nvatate anterior, n absenta obiectului dereferinta. Ea constituie un proces complex, deoarece nu consta n simpla enumerare acunostintelor pastrate n memorie, ci aceste cunostinte sunt prelucrate, sistematizate, clasificatesi formulate n plan verbal.n raport de prezenta sau absenta scopului de a reproduce, reproducerea poate fi voluntarasau involuntara.Reproducerea voluntaraserefera lareacrulizareaexperientei anterioare n vederearealizarii unui scop bine precizat.Reproducerea involuntaraareloc atunci cnd experienta anterioara se realizeaza "de lasine ", n modneselectiv.Proba practica: Descrieti o modalitate, un procedeu prin care dezvoltati memoria elevilorla lectiile Dvs.

GndireaGndirea- reflectarea mijlocita si generalizat-abstracta sub forma notiunilor a nsusiriloresentiale si necesare ale obiectelor si fenomenelor, a legaturilor logice, cauzate dintre ele.Reflectarea realitatii obiective la nivelul logic al cunoasterii este cu mult mai complicata.Ea nu mai are de acum un caracter nemijlocit, ci unul mijlocit, adica se produce cu ajutorulunui sistem ntreg de mijloace, care de regula lipsesc la nivelul senzorial al cunoasterii.Reflectarea realitatii la nivelul gndirii este mijlocita princuvnt.Pentru a formula definitiaunui anumit fenomen, obiect sau eveniment de regula este insuficienta o singura perceptie. Deasemenea se dovedeste a fi importanta acumularea unei anumite experiente, pastrarea nmemorie a unui sir de reprezentari. Pentru a defini un anumit obiect nou este nevoie de oexperienta de definire a altor obiecte. Reprezentarile, vocabularul necesar pentru formulareadefinitiilor, pe care le contine memoria noastra, constituie acel fond de cunostinte, prinintermediul carora se produce procesul de gndire.Gndirea este reflectarea mijlocita a realitatii si de aceea ca ea sebazeaza,ntotdeauna pecunostinteleacumulate de om. Reflectarea realitatii la nivelul gndirii are un caractergeneralizator.Caracterul mijlocit si generalizator al gndirii asigura cunoasterea de catre omatt a fenomenelor, ct si aesenteilor. Datorita gndirii omul reflecta nu numai ceea ce poatefi perceput nemijlocit cu ajutorul organelor de simt, dar si ceea ce esteascunsde perceptie sipoate fi cunoscut doar ca rezultat al analizei, comparatiei, generalizarii. Gndirea permitestabilirea diferitelorlegaturilogice.Operatiile gndiriiRealizarea gndirii prin intermediul operatiilor de gndirecaracterizeaza gndirea ca o reflectare mijlocita a realitatii. Fiecare operatie a gndiriindeplineste o anumita functie n procesul de cunoastere.Analiza-mpartirea mintala a obiectelor si fenomenelor n parti, pentru a evidentia unelesemne specifice si pentru a le cunoaste mai bine.Sinteza -unificarea mintala a elementelor izolate, a partilor componente a obiectelor sifenomenelor ntr-un tot ntreg.Analiza si sinteza sunt operatiile principale ale activitatii de gndire, deoarece prinintermediul lor avem posibilitatea sa cunoastem pe deplin realitatea nconjuratoare (ex.: lalimba romna cunoscndu-ne cu notiunea de cuvnt spunem ca el este alcatuit din vocale siconsoane, din silabe, are prefix, radacina, sufix,dezinenta; pom - radacina, tulpina, ramuri,frunze etc.)Comparatia -procesul mintal de evidentiere a asemanarilor si deosebirilor ntre obiectesi fenomene. Se compara notiunea noua cu notiunile deja cunoscute.Abstractizarea -evidentierea mintala a nsusirilor esentiale a obiectelor si fenomenelornelundu-sen consideratie nsusirileneesentiale, n activitatea cognitiva a omului apar situatiicnd omul nu poate face analiza, sinteza, comparatie si astfel el apeleaza la abstractizare.Generalizarea -procesul mintal de grupare a obiectelor si fenomenelor n grupe,evidentiind o calitate specifica a lor (de ex.: mese, scaune, flori, fructe, legume etc.).Clasificarea -procesul mintal de structurare, de separare a obiectelor si fenomenelor n clase conform unor semne caracteristice (de ex.: la biologie - clasa reptilelor, clasa amfibiiloretc.).Sistematizarea-procesul mintal de selectare a grupelor, a claselor de obiecte.Toate aceste operatii nu se pot manifesta izolat, fara legatura reciproca ntre ele.Felurile gndirii.Activitatea de gndire e determinata si de felurile de gndire, deoarecen diferite activitati omul apeleaza la anumite feluri ale gndirii, n functie de continutulproblemei care necesita rezolvarea, n psihologie se evidentiaza trei feluri de gndire:practic-actionalajintuitiv-plastica si verbal-logica.

Gndireapractic-actionala-problema de gndire se rezolva nemijlocit n procesulactivitatii, cnd se actioneaza nemijlocit cu obiectul. De ex., putin probabil ca cineva din voi,apropiindu-se de usa apartamentului, introducnd cheia si vaznd ca usa nu se deschide, vascoate cheia si va ncepe sa judece despre variantele posibile de patrundere n apartament. Deregula se actioneaza altfel: ncercam sa scoatem si sa bagam cheia, o ntoarcem n diferiteparti, mpingem sau tragem usa, adica ncercam sa rezolvam problema, actionnd practic.Gndireapractic-actionalase aplica nsa si la rezolvarea problemelor mult maicomplicate. Astfel se construiesc modelele viitoarelorcorabii, se creeaza modele de avioane,se construiesc modele de ruri si toate acestea pe machete.Gndirea intuitiv-plasticase caracterizeaza prin aceea ca rezolvarea problemei degndire se bazeaza pe materialul intuitiv. Despre acest fel de gndire putem vorbi n acelecazuri, cnd omul, rezolvnd problema, analizeaza, compara, cauta sa generalizeze diferiteimagini ale obiectelor, fenomenelor, evenimentelor. Importanta gndiriiintuitiv-plasticeconstan aceea ca ea i permite omului sa reflecte mult mai larg si mai divers realitatea obiectiva. Se apeleaza la acest tip de gndire n cazul rezolvarii diferitelor probleme tehnice de constructie,alcatuirea schemelor topografice, alcatuirea planurilor.Gndirea verbal-logica-problema se rezolva n forma verbala. Folosind forma verbalaomul opereaza cu cele mai abstracte notiuni, deseori cu astfel de notiuni, care n general nu auo expresie plastica directa (de ex., notiunile economice: pret, cantitate, valoare, venit; notiunilesocial-istorice: stat, clasa, relatii sociale). Datorita acestui fel de gndire omul reuseste n plangeneral sa rezolve problemele de gndire - acest tip de gndire avnd avantaje, dar sidezavantaje. De ex., se poate alcatui o povestire foarte buna despre o creatie muzicala, daraceasta niciodata nu va asigura o transmitere completa a tot ce constituie imaginea muzicala.Este foarte important ca la elev sa fie dezvoltata gndirea verbal-logica, deoarece numai nacest caz el va putea nsusi notiunile, n special sistemele de notiuni, va ntelege legitatilestiintei. Dar, totodata, este important sa se tina minte ca cunostintele abstracte n forma verbalanu epuizeaza bogatia realitatii obiective.Proba practica: Descrieti o modalitate, un procedeu prin care dezvoltati gndirea elevilorla lectiile Dvs.

ImaginatiaImaginatia - un proces psihic cognitiv-logic complex de elaborare a unor imagini siproiecte noi n baza combinarii si transformarii experientei.Ea presupune trei nsusiri:-fluiditate -posibilitatea de perindare ntr-un timp scurt a unui numar mare deimagini, idei noi;-plasticitate -usurinta schimbarii opiniei, modului de abordare a problemei nfavoarea unei variante mai atractive;-originalitatea,care este o expresie a inovatiei, a neobisnuitului materializata ndecizii, actiuni, comportamente. Cunoastem doua feluri de imaginatie:reproductivasi creatoare.-Imaginatiareproductiva-capacitatea de a reprezenta diverse obiecte, fenomene,situatii, oamenii n baza unor relatari verbale si intuitiv.Imaginatiareproductivaare o mare importanta la nsusirea materialului de studiu.Este deneconceputstudierea lecturii, citirii, stiintelor naturii fara a avea la bazaimaginatiareproductiva. Sarcina procesului instructiv-educativ este de a acumula laelevi imagini vii n cadrul studierii lecturii, cititului, stiintelor naturii si altor obiecte destudiu astfel, nct, bazndu-se pe ele, copiii sa poata reproduce tablourile, situatiile,evenimentele n corespundere cu realitatea. Imaginatiareproductivaeste cea maifrecventa forma, solicitata zilnic.-Imaginatia creatoareeste cea mai importanta forma, manifestndu-se voluntar siinvoluntar.Prinimaginatia creatoarentelegem crearea unei imagini, idei noi, originale. Imaginatiacreatoare se desfasoara ca o analiza (descompunere) si sinteza (combinare) a cunostinteloracumulate. Astfel, analiza realizeaza o descompunere de asociatii obisnuite, originale, careprin sinteza sunt organizate n alt mod, formnd imagini noi.Sinteza se realizeaza prin mai multe procedee ale imaginatiei creatoare: aglutinare,hiperbolizaresau diminuare, multiplicare sauomnisiune, diviziune saurearanjare, adaptare,substitutie, modificare, schematizare, tipizare, analogie, evidentiere.Aglutinarea(n traducere din greaca - ncleiere) - se iau partile a doua sau ctorvaobiecte, procedee si se unesc, se "ncleie" asa nct sa se obtina imaginea unui obiect nou. Prinacest procedeu s-au creat imaginile mitice la popoarele antice -centaurul:trunchiul de taur,gtul si capul - partea superioara a corpului uman; Zna apelor: trunchiul si capul de femeie,coada de peste.Analogia -se construieste o imagine prin ceva asemanatoare cu un obiect real existent.De exemplu: aspectul exterior al avionului modern aminteste mult o pasare n zbor.Tipizarea -cel mai complicat procedeu al imaginatiei creatoare ce consta ndescompunerea si combinarea, n urma caruia se cristalizeaza imaginea (omul, faptele lui, relatiile cu alti oameni). Pictorii, scriitorii, sculptorii se bazeaza n mare masura anume peacest procedeu. Pentru ca opera sa fie veridica, autorul trebuie sa exprime n personaj, nsituatie nu persoana sau situatia singulara, ci anume ceea ce-i tipic, ce se repeta de mai multeori, ce este cel mai raspndit.Un loc deosebit n structura imaginatiei l ocupa visarea. Visarea este puternicinfluentata de dorinte, sentimente, manifestndu-se n timpul de repaus n forma de gnduriplacute, favorabile.Visele apar n timpul somnului, astfel omul viseaza de 3-6 ori pe noapte; visele dureaza de la 3 la 60 minute, n medie 20 minute. Spre deosebire de imaginile din preajma somnului,visele au un anumit continut n care subiectul este implicit n calitate de actor sau deobservator, snt afective,trezndsentimente puternice, contin simboluri. Se considera ca circa 90% din continutul viselor este alcatuit din imagini vizuale, numai 20% din ele sunt n culori.In 60% din cazuri se implica imaginile auditive, n celelalte sunt olfactive, gustative, tactile,care apar mult mai rar - n 10% din cazuri. Visele snt influentate de excitantii externi,senzatiile interne, impresiile trecute.

1