F

FtrFV.:

FrEF

F

$

E'Irts

rEEE3tLEF

rriF

tE2r.tE

FEIts3Eb

F

I;IFrIFE

Fr

t]E3ErtE

F

F

E

Ftr*

$

tEEtt

b

F

b

i

fuun Bmrurs s.a niscut in Leicestel Anglia, in 1 946. A studiat la City

of London Schoolintre 1957 si 1964, apoi la Magdalen College,

Oxford, absolvind (cu onoruri) in 1968 seclia de limbi moderne.

Dupa incheierea studiilor, a lucrat ca lexicograf pentru Oxford English

Dictionarytimp de trei ani. Din 1977, a devenit redactor literar;i a

semnat recenzii in New5fatesmen si New Raiew. lntre 1979 si 1986

a realizat cronici de televiziune, mai intii pentru New Statesrnen tiapoi pentru Observer.

Opera lui Julian Barnes numdrl peste cincisprezece volume deprozi gi eseuri, cariera sa literari fiind incununati de numeroasepremii;i distinclii: Somerset Maugham Award pentru Metroland(1981), Geoffrey Faber Memorial Prize (1 985), Prix Medicis pentruPapagalul lui Flaubert (1986), E.M. Forster Award (decernat deAmerican Academy and lnstitute of Arts and Letters, 1986).Gutenberg Prize (1987), Grinzane Cavour Prize ('1988), Prix Feminapentru Tiois (1992). A fost de trei ori finalist la Booker Prize: in1984 pentru Papagalul lui Ftaubert in 1 998 pentru Anglia, Angliagiin 2005 pentruArthur& George. Statulfrancez i-a acordat ln 1988

titlulde Chevalier des Arts et des Lettres, in '1995 a fost numitOfficier de l'Ordre des Arts et des-Lettres, iar in 2004 a primit titlulde Commandeur de l'Ordre des Arts et des Lettres. De asemenea,in '1993 Fundalia FVS i-a acordat Shakespeare Prize, iar in 2004a fost recompensat cu Premiul Statului Austriac pentru LiteraturiEuropeani. ln prezent locuie;te la Londra.ln 201 1, i-a fost decernat Man Booker Prize pentru romanulSentimentul unui sfirsit (Editura Nemira, 2013).

|ur.rlNBeRNEs

s entimentulunui sfir$itTraducere din limba englezt

Reou ParascHrvEscu

Edigia a Itr-a

NEMIRA

q/'r'

tmi amintesc, nu tntr-o ordine,anume:

- interiorul lucios al unei incheieturi;

- aburul ridicAndu-se dintr-o chiuveti cAnd cineva, ri-zind, aruncd in ea o tigaie incinsd;

- stropi de sperml invArtindu-se in jurul orificiuluide scurgere din cadtr, inainte de-a fi evacuapi 9i dugi prinqeviria unei case inalte;

- un rAu curgAnd vijelios gi ilogic in amonte, cu un-

&le luminate de razele a gase lanterne purrate in goani;

- un fluviu lat qi cenugiu, al cirui curs e ascuns de

un vAnt aspru, care-i stArnegte suprafala;

- apa din cade rdcitd" de mult in spatele unei ugihcuiate.

Pe ultima n-am vdzur-o de-adeviratelea, dar lucrurile

F care sfArgegti prin a gi le aminti nu sunt intotdeauna

aleagi cu lucrurile la care ai asistat.

SENTIMENTUL UNUI SFARSIT

Triim in timp - el ne line gi ne modeleazd -, ins|n-am avut niciodati impresia ci l-am inqeles foarte bine.

$i nu mI refer la teoriile despre cum se curbeazi qi se

lntoarce sau despre posibila lui existenpi in alte pl4i,tn versiuni paralele. Nu, md gAndesc la timpul obignuit,de zi cu zi, despre care ceasurile de perete gi de mAni ne

asigurd ci trece regulat: ric-tac, ding-dong. Existi oare

ceva mai plauzibil decAt un secundar? Totugi, el igi asumidoar plicerea sau durerea minusculi de-a ne invila de-

spre maleabilitatea timpului. Unele emo[ii il accelereazd.,

altele il incetinesc; uneori, di impresia ci dispare - pAnd

in punctul final cAnd dispare de-a binelea gi nu se maiintoarce niciodati.

Nu mi intereseazd din cale-afari anii de gcoale gi nusimt nicio no$algie fagedeei. Dar la gcoale a incepur totul,aga ci trebuie sd mi-ntorc pentru scufte vreme la cAteva

incidente care s-au transformat in episoade, la cAteva amin-

tiri aproximative, pe care, deformAndu-le, timpul le-a

preschimbat in cerritudini. Dacd nu mai pot fi sigur de

intAmplerile ca atare, cel pulin por si redau corect im-presiile pe care le-au ldsat. Mdcar atAta lucru sI fac.

Eram trei, iar el a devenit al patulea. Nu ne a$tep-

taserlm sd se adauge cineva grupului nostru restrAns:

gngtile 9i perechile se formaserd cu mult inainte gi ince-

puserim deja si ne inchipuim cum o si scdpdm de gcoale

gi o si intrlm in via1i. fl .h.*" Adrian Finn - un beiat

tnalt, sfios, care la inceput se uira in pdmAnt gi-gi lineagAndurile pentru el. ln primele doul-trei zile, nici nul-am observat: la noi la gcoala nu existau nicio festivitatede primire a nou-venigilor gi cu atAt mai pugin opusul ei,

ritualul punitiv. Pur gi simplu am luat act de prezengalui gi-am a$reprar.

Profesorii erau mai interesali de el decAt noi. Tre-buia s5-i discearni inteligenja qi simjul disciplinei, sd cal-culeze cAt de bine i se predase pAnI atunci 9i dacd e ,,bunde bursl". tn a treia dimineald din acel trimestru detoamnl aveam ord de istorie cu Mog Joe Hunt, care erade o afabilitate sec-ironici in cosrumul lui cu vestd, fiindun profesor al cirui intreg sistem de control depindea de

menlinerea unei plictiseli suficiente, dar nu excesive.

- Jineji minte cI v-am cerut nigre lecturi preliminare despre domnia lui Henric al VIIIlea.

Colin, Alex gi cu mine am mijit ochii unul spre altul,sperAnd ci ?ntrebarea nu avea si fre azvhrlire,ca momealapescarului, pentru ane aterizape cregtet.

- Cine vrea sd,farA o carasenzarca perioadei respective?

A tras singur concluzia din ochii nogtri care-l ocoleau.

- Hai si zicem... dumneata, Marshall. Cum ai descrie

domnia lui Henric al VIIIlea?lJgurarea ne-a fost mai mare decAt curiozitatea. fiindcn

Marshall era un negtiuror precaut, cdruiaii lipsea inven-tivitatea ignorangei aurenrice. A ciutat posibileie comple-xitdli ascunse ale intrebdrii inainte de-a avansa, in cele dinurml, un rispuns.

- Au fost tulburiri, domnule.O izbucnire de chicoteli abia controlate; Hunt insugi

aproape c-a zA,mbit.

- Egti amabil sd detaliezi, te rog?

Marshall a incuviinjat dAnd incet din cap, s-a gAnditceva mai mult gi a decis cd prudenga nu-gi avea rostul.

- Ag spune c-au fost tulburlri grave, domnule.

/0 TurIaN Be,nNns SENTIMENTUL UNUI SFARSIT //

- Finn, sI te-auzim. Egd familiarizat c.tperioada?

Noul coleg stdtea cu un rAnd mai tn fa1i, tn stAnga

mea. Nu avusese nicio reacgie evidenti la tAmpeniilelui Marshall.

- Mi tem ci nu tocmai, domnule. Dar existd o direc-

fe de gAndire potrivit cdreia rot ce poli spune cu adevdrat

despre orice eveniment isroric, inclusiv despre izbucni-rea Primului Razboi Mondial, de pilda, esre cd ,,s-a in-tAmplat ceva".

- Serios? Teoria asta m-ar ldrsa [ere,, serviciu, nu?

Dupd o po4ie de rAs sicofant, Mog Joe Flunt ne-a ier-

tat lenea de vacanll gi ne-a pus la curent cu activitatea

mdcelarului poligam, de os regesc.

in p^ot^urmdtoare, m-am apropiat de Finn.

- Eu sunt Tony \ilebster.

M-a privit precaur.

- Tare f.aza cu Hunt!Pdrea si nu $tie la ce md refeream.

- Aia cu ,,s-a intAmplat ceva".

- A, da. Am fost destul de dezamdgit cd. n-a margat.

Nu asta ar fi trebuit sd spunI.Un alt aminunt de care-mi aduc aminte: ca simbol al

legiturii pe care-o inchegaserdm, noi rrei aveam obice-

iul str ne purtim ceasurile cu faja spre interiorul inche-ieturii. Era o fi1i, binetnleles, dar poate gi ceva mai mult.in felul ista, flceam timpul si pari un lucru personal, ba

chiar secret. Ne-am fi agteptat ca Adrian si observe ges-

tul 9i sd ne imite; dar n-a ficut-o.

Ceva mai tirziuin ziua aceea - sau poate intr-o altizi- amavut doud ore de englezdcu Phil Dixon, un tAnir

profesor abia iegit de la Cambridge. ii plecea sd folo-seasci texte contemporane gi arunca provocdri neagtep_

rate. o<Nasrere, Copulajie gi Moarte" - T.S. Eliot spuneci la asta se rezuml rot. Comentarii?" Odati Dixon a

comparat un erou shakespearian cu Kirk Douglas dinSpartacus. Iar cAnd am discutat despre poezia lui TedHughes, imi aduc aminte cum gi-a inclinat capul intr-oparte, tntr-o posturd livrescl, gi a murmurat: ,,Sigur,toati lumea se-ntreabi ce-o si facd &tplrce-o sd rImAnifirl animale." lJneori, ne vorbea cu.domnilor.,. Bine-ingeles, il adoram.

ln dupe-ami aza aceea,a impl4it fiecdruia cAte-o foaiecu o poezie fere titlu, dati sau numele autorului, ne-a

dat zece minute s-o studiem gi pe urmi a vrut sI vadice credeam.

- Sl-ncepem cu tine, Finn. Pe scurt, despre ce crezici e poezia?

Adrian gi-a ridicat privirea din bancl.

- Despre Eros gi Thanaros, domnule.

- Hm. Mai deparre.

- Despre sex gi moarte, a continuat Finn, desluginduletaina gi boilor din ultimul rAnd, care nu $tiau greceqre. Sau

despre iubire gi moarre, dacd preferali. tn orice caz, de-

qpre principiul erotic, care inrrl in conflict, cu principiulmo4ii. $i despre ce reztitd,din acest conflict, domnule.

Probabil cd" ardtammai impresionar decar i se pireasinitos lui Dixon.

- \(ebster, lumineazi-ne mai departe.

- Eu credeam ci-i o poezie despre o cucuvea, domnule.Asta era una dintre diferenlele dintre noi trei qi noul

nostru prieten. Noi eram esenlialmente miEocari, in afara

/2 JuuaN BeRNrs SENTIMENTUL UNUI SFAR$IT 7J

cazurilor cAnd vorbeam serios. El era esenlialmente serios,

in afara cazurrrlor cAnd facea migto. Ne-a trebuit cwa timppAnd si ne d;m seama.

Adrian s-a lesat absorbit de grupul nostru fare sa

admit; ci asta dorise gi cdutase el insugi. Poate ci nici n-o

facuse. Dar nici nu gi-a modificat opiniile ca si coincidd

cu ale noastre. La rugiciunile de dimineale, il auzeai

rispunzAnd odati cu ceilalli, in timp ce Alex qi cu mine

doar mimam cuvintele, iar Colin prefera artificiul sati-

ric al mugetului emis de un pseudohabotnic entuziast.

Noi trei vedeam in sportul gcolar un plan criptofascist

de reprimare a pornirilor noastre sexuale; Adrian s-a in-

scris la cercul de scrimi gi s-a afirmat la siritura in inil-1ime. Noi eram ostentativ afoni; el venea la gcoale cu

clarinetul. CAnd Colin denunla familia, eu imi beteam

joc de sistemul politic, iar Alex ridica obiecgii filozo-fice impotriva naturii percepute a realiteyi, Adrian ri-mAnea circumspect - cel pulin tn prima etapi. Dedea

impresia ci el crede in lucruri. $i noi la fel, numai cinoi voiam sd credem in propriile lucruri, nu in ce se ho-

terAse in numele nostru. De-aici gi aga-numitul nostru

scepticism purificator.

$coala era in centrul Londrei, gi in fiecare zialungeam

la ea fiecare din tArgugorul lui, trecAnd dintr-un sistem

de control in altul. Pe atunci,lucrurile erau mai simple:

bani mai puqini, fara dispozitive electronice, fdrd.tirania

modei, fere prietene. Nimic nu ne distrlgea atenlia de

la indatoririle umane gi filiale, adicl studiul, rrecerea exa-

menelor, folosirea calificativelor pentnr a obline o slujba

qi pe urmi pentru a incepe o viaji mai imbelgugari (dar

nu mai ameninldtor imbelgugatl) decAt a pdrinqilor noq_

tri, care aveau s-o aprobe, comparAnd-o in sinea lor cupropriile vieqi, care fuseserd mai simple gi, deci, supe-rioare. Bineinqeles cI nimic din toate asrea nu s-a spus cuvoce tare: darwinismul social stilat al claselor de mijlocdin Anglia rdmineaintotdeauna implicit.

- Nigte nenorocili, pdringii ds,tia, s-a plAns Colin tntr-ozi de luni, la ora prdnzului. CAnd egti mic crezi cI suntde treabe, dar pe urmi-gi dai seama ci sunr exact ca...

- Henric al Vl[-lea, Col? a sugerar Adrian.lrr."p"** si ne obignuim cu felul lui de-a ironiza,

dar gi cu posibilitatea ca ironiile lui si se intoarci asupranoastri. CAnd ne tachina sau ne invita si fim serioqi,mie imi spunea,,Anthony", Alex devenea,,Alexander",iar neprelungibilul Colin era scurrar la,,Col".

- Nu m-ar derarrjadacdtaicd-meu ar avea$ase neveste.

- gi dac-ar fi incredibil de bogat.

- gi pictat de Holbein.

- Si trimis la plimbare de papi.

- Vreun motiv anume pentru care sunt nenorocigi?l-a intrebat Alex pe Colin.

- Ag fi vrut si mergem cu rotii la parcul de distraclii.Dar mi-au zis ci trebuie si gridinireasci in weekend.

Corect: nigre nenorocigi. Nu ;i pentru Adrian, carene asculta denunlurile, dar rareori li se ahtura. Totuqi,ni se pirea cd. aveamotive mai intemeiate decAt majori-tatea celorlalli. Maicn-sa tgi luase cAmpii cu ani tn urmi,lnsAndu-i tatil sd aibegrrjade Adrian;i de sora lui. Astas-a intAmplat cu mulr inainte de intrarea in tz asintag-mei ,,familie monoparentald"; pe atunci era pur;i sim-plu ,o casi distrus d", iar Adrian era singurul nostru

Jui-raN BanNrs SENTIMENTUL UNUI SFAR$IT /5

cunoscut care provenea dintr-un asemenea mediu. Asta

s-ar fi cuvenit si-l faci si debordeze de furie existenliala,

dar uite ci nu s-a intAmplat aga; Adrian spunea ci-gi iubea

mama gi-gi respecta:.atel. Noi, ceilalli trei, i-am studiat

cazul gi-am elaborat o teorie: cheia unei vieli de familie

fericite era inexistenla familiei - sau cel pujin a acelei

familii ai cdrei membri nu triiau impreund. Dupi ce-am

{dcvt analiza asta, am ajuns sil invidiem gi mai multpe Adrian.

Pe vremea aceea, ne consideram linuti intr-un fel de

1arc, agteptAnd sI ni se dea drumul in viagd. Iar cAnd o sisoseasci momentul, vieqile noastre - gi timpul insugi -o si bage vitezd. De unde era si gtim ci viegile noastre

incepuseri oricum, ci fusese deja oblinut un avantaj, cd

fusese deja suferita o vitdmare? $i, de asemenea, ci eli-

berarcanoastri avea si fie doar mutarea lntr-un garc mai

mare, ale cirui granije aveau si fie nesesizabile la inceput.

tntre timp, ne era foame de c54i gi de sex, eram me-

ritocrali gi anarhici. Toate sistemele politice qi sociale nise pireau corupte, dar refuzam si ne gAndim la altd,va-

riantd decAt haosul hedonist. Cu toate acestea, Adrianne imboldea sd credem tn aplicarea gAndului tn viap de

zicuzi,in nogiunea ci principiile ar trebui si ciliuzeasci

acliunile. PAni atunci, Alex fusese considerat filozofulgrupului. Citise lucruri prin care ceilalqi doi nu rrecuserx

qi putea, de exemplu, si declare pe nepusl masi ci ,,lnmisura tn care nu putem vorbi, in aceeagi misuri se im-pune sd pistrlm tdcerea". Colin qi cu mine ne gAndeam

la asta o vreme, in linigte, dupd care rAnjeam si vorbeam

mai departe. Dar acum sosirea lui Adrian l-a dislocat pe

Alex din postul pe care-l ocupa - sau, mai bine zis, ne_aficut se ne-alegem altfiozof..Daci Alex ii citise pe Rus_sell gi pe \(ittgenstein, Adrian ii citise pe Camus gi peNietzsche. Eu ii citisem pe George Orwell 9i pe AldousHuxley; Colin ii citise pe Baudelaire gi pe Dostoievski.Iar asta e doar o caricaiurd inofensivi.

Da, firegte cI eram afectagr- la ce altceva foloseqte ti_nerelea? Foloseam rermeni ca \y/elanscbauung! gi Sturmund Drang!,ne plicea sd spunem ,E autoevident in plantilozofic" gi ne asiguram unul pe celalalt cd prima inda_torire a imaginaliei este rransgresivitatea. parinlii noqtrir.edeau lucrurile diferit, percepAndu-qi copiii ca pe nigteinocengi supugi dintr-odat; influenqelor diunitoare. prinurmare, mama lui Colin s-a referit la mine numindu_md,ingerul intunecat"; taicd-meu a dat vina pe Alex cAndm-a gisit citindManifestul Partidwlui Comunist;pe Colinl-au fost ardtat cudegetul pnringii lui Alex cAnd l-au prinscu un roman poligist american, cu scene tari. $i tot a$a.

Laf.el afost gi cu sexul. PIrinlii credeau c-am purea sd nepervertim unii pe allii gi sI devenim exact ce se remeauei cel mai mult: nigte masturbarori incorijibili, nigte ho_mosexuali fermecdtori sau nisre liberrini nechibzuigi,care lasd femeile gravide. in numele nosrru, erauingrozilide intimitatea prieteniei adolescentine, de comporra_mentul de prddetor al striinilor din trenuri, de atracAia

I Viziune despre lume, termen consacrat de filozofia germand _ tngetm. tn orig. (n. red.).

2 Furtund ;i imbold - in germ. in orig. Expresia este folositd tn is-nria literaturii pi a cioilizapiei europene pentru a denumi o mi;care li_:erurd din Germania celei de-a doua jumdtdli a veacului al XWI_lea,cere precedd $ anunld rornantismut (n. red).

/6 JurraN BeRNss SENTIMENTUL UNUI SFAR$IT /7