Vasile Alecsandri

Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi rândunele,rândunele,Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele;rele;

Cârdurile de cucoare, insirându-se-n lung Cârdurile de cucoare, insirându-se-n lung zbor,zbor,Pribegit-au urmârite de al nostru jalnic dor.Pribegit-au urmârite de al nostru jalnic dor.

Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestezită;Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită;

Frunzele-i cad, zbor in aer, şi de crengi se dezlipescCa frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Din tuspatru parti a lumei se ridică-nalt pe Din tuspatru parti a lumei se ridică-nalt pe ceruri,ceruri,

Ca balauri din poveste, nouri negri plini Ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri.de geruri.

Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii norinoriTrece-un cârd de corbi iernatici prin văzduh Trece-un cârd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori.croncănitori.

Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăţ Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăţ călare!călare!Vântul suieră prin hornuri răspândind Vântul suieră prin hornuri răspândind infiorare.infiorare.

Boii rag, caii rânchează, cânii latră la un Boii rag, caii rânchează, cânii latră la un loc,loc,Omul, trist, cade pe gânduri si s-apropie Omul, trist, cade pe gânduri si s-apropie de foc.de foc.

Termenul de "pastel" provine din artele plastice si desemneaza prezentarea in tuse palide a unui colt din natura. Intemeietorul pastelului in literatura romana este Vasile Alecsandri. Poezia "Sfarsit de toamna" intruneste toate caracteristicile speciei literare pe care o prezinta.

PastelulPastelul este opera este opera literarliterarăă liric liricăă, in , in versuri, in care autorul versuri, in care autorul prezintprezintăă un tablou din un tablou din naturnaturăă, exprim, exprimâându-si ndu-si in acelain acelaşşi timp propiile i timp propiile ggâânduri nduri şşi sentimente.i sentimente.

UNIVERSUL POEZIEIUNIVERSUL POEZIEI

Poezia este Poezia este o descriere literara de tip tablouo descriere literara de tip tablou, cu , cu mentiunea ca spatiul descris este marginit la atat mentiunea ca spatiul descris este marginit la atat cat cuprinde privirea. Tabloul se constituie pe doua cat cuprinde privirea. Tabloul se constituie pe doua dimensiuni: una terestra (strofele I, II si IV) si una dimensiuni: una terestra (strofele I, II si IV) si una cosmica (strofa a IlI-a).cosmica (strofa a IlI-a).

Acest text se incadreaza in genul liric, intrucat, Acest text se incadreaza in genul liric, intrucat, dincolo de tabloul inspaimantator descris, dincolo de tabloul inspaimantator descris, percepem sentimentele percepem sentimentele autorului: autorului: spaimaspaima in fata in fata puterilor naturii, puterilor naturii, tristeteatristetea determinata de venirea determinata de venirea iernii, iernii, nelinisteanelinistea, , doruldorul dupa zilele verii (care dupa zilele verii (care pleaca odata cu pasarile calatoare). pleaca odata cu pasarile calatoare).

Strofa 1Strofa 1

Poezia se deschide cu tabloul plecPoezia se deschide cu tabloul plecăării rii ppăăssăărilor crilor căăllăătoare care se indreapttoare care se indreaptăă spre tspre tăările calde, trezind in sufletul rile calde, trezind in sufletul poetului tristete si un "jalnic dor", poetului tristete si un "jalnic dor", intensitatea sentimentului fiind intensitatea sentimentului fiind sugeratsugeratăă prin intermediul inversiunii. prin intermediul inversiunii.

Strofa 2Strofa 2

Tabloul trist al naturii este realizat cu ajutorul Tabloul trist al naturii este realizat cu ajutorul antitezei dintre cele douantitezei dintre cele douăă anotimpuri: primavara anotimpuri: primavara si toamna, evindensi toamna, evindenţţiind nostalgia poetului la iind nostalgia poetului la amintirea camintirea cââmpiilor inverzite si deznadejdea sa mpiilor inverzite si deznadejdea sa in fata naturii lipsite de viatin fata naturii lipsite de viatăă. Compara. Comparaţţia ia "frunzele zbor in aer si de crengi se deslipesc/ ca "frunzele zbor in aer si de crengi se deslipesc/ ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc" frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc" infainfaţţiseaziseazăă toamna ca anotimp al melancoliei, toamna ca anotimp al melancoliei, subliind in aceleasi timp legatura dintre om subliind in aceleasi timp legatura dintre om şşi i naturnaturăă..

Strofa 3Strofa 3

De la imaginea terestrDe la imaginea terestrăă a toamnei poetul isi a toamnei poetul isi indreaptindreaptăă privirea spre imaginea cosmic privirea spre imaginea cosmicăă a a peisajului, crepeisajului, creâând un tablou al vnd un tablou al văăzduhului zduhului invadat de nori pe care ii comparinvadat de nori pe care ii comparăă cu niste cu niste balauri din poveste in fata cbalauri din poveste in fata căărora "soarele rora "soarele iubit" se ascunde. Moartea naturii este iubit" se ascunde. Moartea naturii este sugeratsugeratăă pintr-o imagine auditiv pintr-o imagine auditivăă:"un card de :"un card de corbi iernatici, in vcorbi iernatici, in văăzduh cronczduh croncăănitori".nitori".

Strofa 4Strofa 4

Tabloul iernii, realizat cu ajutorul repetiTabloul iernii, realizat cu ajutorul repetiţţiei si a iei si a personificpersonificăării, este deosebit de sugestiv.rii, este deosebit de sugestiv.

Iarna trimite mesagerul, vIarna trimite mesagerul, vâântul, pentru a rntul, pentru a răăspandi spandi o infiorare in ro infiorare in râândul viendul vieţţuitoarelor pe care poetul uitoarelor pe care poetul le surprinde intr-un vacarm realizat cu ajutorul le surprinde intr-un vacarm realizat cu ajutorul enumeraenumeraţţiei: "Boi rag, caii riei: "Boi rag, caii rââncheazncheazăă ...“ ...“

Ca in majoritatea pastelurilor lui Vasile Alecsandri Ca in majoritatea pastelurilor lui Vasile Alecsandri se observse observăă in finalul prezen in finalul prezenţţa omului:"Omul trist a omului:"Omul trist cade pe gcade pe gâânduri nduri şşi s-apropie de foc".i s-apropie de foc".

Tabloul este dinamic, realizat cu ajutorul unor Tabloul este dinamic, realizat cu ajutorul unor verbe de miverbe de mişşcare, redcare, redâând schimbnd schimbăările din naturrile din naturăă..

Sentimentele exprimateSentimentele exprimate

Sentimentele poetului sunt exprimate prin Sentimentele poetului sunt exprimate prin intermediul peisajului: intermediul peisajului: iarna fiind un anotimp pe iarna fiind un anotimp pe care Alecsandri nu -a iubit, apropierea ei ii provoaccare Alecsandri nu -a iubit, apropierea ei ii provoacăă neliniste si spaimneliniste si spaimăă. Acestea se reflect. Acestea se reflectăă in modul in in modul in care este infcare este infăătisat spectacolul naturii.tisat spectacolul naturii.Poetul are o atitudine contemplativa, Poetul are o atitudine contemplativa, priveste priveste tabloul (uneori, din interior, de la fereastra conacului tabloul (uneori, din interior, de la fereastra conacului ssăău din Mircesti), dar nu intervine in modificarea lui.u din Mircesti), dar nu intervine in modificarea lui.

Imagini: InternetMuzica: Paganini “Violin Sonata #6”