Seneca - Medeea

19
MEDEEA PERSONAJELE MEDEEA, soţia lui Iuson DOICA Medeii CREON, regele Corintului IASON CRAINICUL CEI DOI FII ai Medeii CORUL, alcătuit din bărbaţi corintieni Soldaţii şi slugile lui Creon Acţiunea se petrece la Corint, în faţa casei Medeîi 17* ACTUL ÎNTÎI SCENA I MEDEEA (singură) Voi, zeii căsniciei, Lucina ', păzitoare A patului de nuntă ; tu, sfetnica lui Tiphys -, îmblânzitorul mării, cîrmaci pe nava-i Stăpînitor năprasnic al mărilor afunde 3 ; Titan 4 , dăruitorul luminii-n univers ; Propice licărire a tainicelo 1 Alt nume al Iunonei (la greci, Hera), soţia 1 şi sora Iui lupiter. Sub numele de Lucina, ca ocrotea pe mame la naştere. 2 Tiphys a fost pilotul navei argonauţilor. Iason, fiul lui Aeson, a organizat o expediţie spre Colhida, (în Transcaucazia actuală), spre a aduce în Grecia lîna de aur a berbecului lui Hercne Pelias afirmase va ceda conducerea cetăţii Iolcos lui Iason numai dacă îi va ad Aeetes, regele Colhidei, care o ţinea într-o dumbravă sfântă, păzită de un balaur. Iason a adunat pe toţi eroii Greciei şi a pornit cu ei pe corabia Argos (de unde numele do argonauţi dat corăbierilor). Cu ajutorul Medeii, fiica lui Aeetes, Iason a luat lîna sfîntă şi a fugit cu ea, însoţit de Medeea. Aici colhidiana se adre şimeşteşugurilor, Pallas Atena, care-l învăţase pe Tipliys să conducă corabia argonauţilor. 3 Neptun (la greci, Poseidon), zeul mărilor. * Adică soarele, unul din titani, fiinţe mitice, uriaşe, copii ai Geei (Pământul) şi ai 221 (flîecate ' cu trei trupuri ; aci invocaţi ca imartori Li jurămînt de lason, cei care de Medeea Pot fi cnemaţi ~ ', tu, hăul nemărginitei nopţi, Regat opus acelor din cer ; mani 3 nenduraţi ; Pe trîsta-mpărăţie stăpîn şi tu, stăpînă, De-un zeu fidel răpită glas cumplit vă strig ! Acum veniţi, zeiţe •"' ce răzbunaţi trădarea, Cu plete răvăşite de şerpi întărîtaţi, în inîini însîngerate cu torţa-ngrozitoare, Veniţi la iei de ciunte precum odinioară La nunta mea, şi moartea soţiei noi aduceţi, Pieirea pentru socru 6 şi viţa lui regească. Dar pentru soţ o soartă cu mult mai rea ca moartea. Cetăţi necunoscute sărac să le colinde, Proscris, cu spaima-n suflet, hulit şi tară vatră ; Rîvnind să-i fiu iar soaţă, spre prag străin să tindă Ca oaspete nevrednic ; şi cum nu ştiu rosti Biestem mai greu, cu tatăl să-i semene copiii/ Cu mama lor asemeni. N.ăscută-i răzbunarea : Eu ani copii. Zadarnic presai cu lacrimi vorbe. a ' Zeiţa magiei, tenebrelor şi spectrelor, reprezentată plastic 'cu trei corpuri (i se dlua triformis). Era adesea identificată cu Diana (la greci, Artemis), zeiţa fecioară a vînăiorii şi a lunii. s Adică zeii tenebrelor, cei care populau imaginara împărăţie a lui Pluton, fratele lui I tene. Ei ocroteau vrăjitoria, deprinsă de Medeea de la tatăl ei, Aeetes. s Sufletele morţilor, consideraţi de romani ca divinităţi. * Aici Medeea se referă la Pluton şi la soţia lui, Proset- piua, fiica lui Iupiter şi a z Pluton a răpit-o şi a dus-o în infern. El nu şi-u părăsii soţia, aşa cum a procedat lason cu Medeea. 5 Se referă la Furii (la greci, Erinii), zeiţe ale răzbunării, înspăimântătoar 6 Crean. Nu-mi voi lovi duşmanii ? Din nutrii smulg t-s'ţa nunţiii Din cer — lumina. Soare, strămoşul spiţei mele', Priveşti aceste fapte, văzut în carul tău, ' Brăzdînd pe căi ştiute văzduhul fără nori ? Cum nu faci cale-ntoarsă, dînd înapoi lumina ? Primeşte-mă în carul patern, să zbor prin slavă ! Dă-mi hăţurile-n mînă, părinte, şi mă lasă, Cu frîiele-nroşite, focoşii cai să-nduplec : ' Corintul, ştînd la mijloc cu gemenele-i ţărmuri, Să fie rugul care uneşte două mări ! s îmi mai rămine torţa de pin *' s-o port în fruntea

Transcript of Seneca - Medeea

MEDEEA PERSONAJELE MEDEEA, soia lui Iuson DOICA Medeii CREON, regele Corintului IASON CRAINICUL CEI DOI FII ai Medeii CORUL, alctuit din brbai corintieni Soldaii i slugile lui Creon Aciunea se petrece la Corint, n faa casei Medei17*

ACTUL NTISCENA IMEDEEA

(singur) Voi, zeii csniciei, Lucina ', pzitoare A patului de nunt ; tu, sfetnica lui Tiphys -, mblnzitorul mrii, crmaci pe nava-i nou ; Stpnitor nprasnic al mrilor afunde3; Titan4, druitorul luminii-n univers ; Propice licrire a tainicelor jertfe, 1 Alt nume al Iunonei (la greci, Hera), soia1 i sora Iui lupiter. Sub numele de Lucina, ca ocrotea pe mame la natere. 2 Tiphys a fost pilotul navei argonauilor. Iason, fiul lui Aeson, a organizat o expediie spre Colhida, ar ndeprtat (n Transcaucazia actual), spre a aduce n Grecia lna de aur a berbecului lui Hercnes, cerut de Pelias, regele din Iolcos. Pelias afirmase c va ceda conducerea cetii Iolcos lui Iason numai dac i va aduce lna de aur, intrat n st-pnirea lui Aeetes, regele Colhidei, care o inea ntr-o dumbrav sfnt, pzit de un balaur. Iason a adunat pe toi eroii Greciei i a pornit cu ei pe corabia Argos (de unde numele do argonaui dat corbierilor). Cu ajutorul Medeii, fiica lui Aeetes, Iason a luat lna sfnt i a fugit cu ea, nsoit de Medeea. Aici colhidiana se adreseaz zeiei nelepciunii i meteugurilor, Pallas Atena, care-l nvase pe Tipliys s conduc corabia argonauilor. 3 Neptun (la greci, Poseidon), zeul mrilor. * Adic soarele, unul din titani, fiine mitice, uriae, copii ai Geei (Pmntul) i ai Cerului. 221 (flecate ' cu trei trupuri ; aci invocai ca imartori Li jurmnt de lason, cei care de Medeea Pot fi cnemai ~ ', tu, hul nemrginitei nopi, Regat opus acelor din cer ; mani3 nendurai ; Pe trsta-mprie stpn i tu, stpn, De-un zeu fidel rpit glas cumplit v strig ! Acum venii, zeie "' ce rzbunai trdarea, Cu plete rvite de erpi ntrtai, n inini nsngerate cu tora-ngrozitoare, Venii la iei de ciunte precum odinioar La nunta mea, i moartea soiei noi aducei, Pieirea pentru socru 6 i via lui regeasc. Dar pentru so o soart cu mult mai rea ca moartea. Ceti necunoscute srac s le colinde, Proscris, cu spaima-n suflet, hulit i tar vatr ; Rvnind s-i fiu iar soa, spre prag strin s tind Ca oaspete nevrednic ; i cum nu tiu rosti Biestem mai greu, cu tatl s-i semene copiii/ Cu mama lor asemeni. N.scut-i rzbunarea : Eu ani copii. Zadarnic presai cu lacrimi vorbe. a ' Zeia magiei, tenebrelor i spectrelor, reprezentat plastic 'cu trei corpuri (i se spunea dlua triformis). Era adesea identificat cu Diana (la greci, Artemis), zeia fecioar a vniorii i a lunii. s Adic zeii tenebrelor, cei care populau imaginara mprie a lui Pluton, fratele lui Iuprter, stpnul lumii subpmm-tene. Ei ocroteau vrjitoria, deprins de Medeea de la tatl ei, Aeetes. s Sufletele morilor, considerai de romani ca diviniti. * Aici Medeea se refer la Pluton i la soia lui, Proset- piua, fiica lui Iupiter i a zeiei Ceres. Cu voia lui Iupiter, ntunecatul Pluton a rpit-o i a dus-o n infern. El nu i-u prsii soia, aa cum a procedat lason cu Medeea. 5 Se refer la Furii (la greci, Erinii), zeie ale rzbunrii, nspimnttoare la nfiare. 6 Crean. Nu-mi voi lovi dumanii ? Din nutrii smulg t-s'a nuniii Din cer lumina. Soare, strmoul spiei mele', Priveti aceste fapte, vzut n carul tu, ' Brzdnd pe ci tiute vzduhul fr nori ? Cum nu faci cale-ntoars, dnd napoi lumina ? Primete-m n carul patern, s zbor prin slav ! D-mi hurile-n mn, printe, i m las, Cu friele-nroite, focoii cai s-nduplec : ' Corintul, tnd la mijloc cu gemenele-i rmuri, S fie rugul care unete dou mri !s mi mai rmine tora de pin *' s-o port n fruntea

Alaiului de nunt, i dup rugi de jertf, S-nsngerez altare cu viciime-nchinate. In mruntaie afl crarea rzbunrii. De mai zvcneti aievea, o, inim, pstrnd Strvechea-i brbie ; fugi, femeiase teamS, i mintos narmeaz-mi, slbatice Caucaz ' ! Ororile vzute cndva de Pont "' i Phasis ", ^> * Aeetes, tatl Medeii, era fiul Soarelui, despre care n mitologie se spunea c strbate vzduhul ntr-un car de ioc. 2 Corintul se afl n istmul care leag peninsula Pelopones de'restul Greciei, ntre Marea Egee i Marea Ionic. 3 La nuni se aprindeau tore de pin. Ca la orice cereme-jiie, se aduceau jertfe bogate zeilor. - 4 Colhida se afla la psalele lanului munilor Caucaz, per-T**sonifieat aici de Medeea. " Se refer la uciderea lui Absyrtus, fratele Medeii, s-vrit de lason i de nsi Medeea, care, apoi, a ciopxit trupul celui ucis n buci, pe care le-a aruncat n valurile Dunrii. Colhidienii, pornii n urmrirea ucigailor, s-au _^oprit s adune bucile din corpul lui Absyrtus, i argonauii iw scpat cu fuga. Aceast crim s-a fptuit n Delta Dunrii, deci pe rmurile Mrii Negre, numit n antichit.i-i: Pontul Emiii. 8 Phasis (actualmente Rion) era un fluviu din Colhi'Ja. I 8 ^* malurile sale furaser lason i Medeea lna de aur din brava sacr.222 223

i istmul1 s le vad. Neauzite, crude, Cutremurnd pmntul i oerul snt acelea Ce gndul meu frmnt : rni, cspiri i membre Ciuntite, nengropate nir mrunte fleacuri : Le-am fptuit ca fat ; durerea creasc aprig : Mai nemiloase fapte se cer acum, c-s mam Mnsa- fie-i arma, fii gata s izbeti Cu furie 8 cumplit ! S-auzi la desprire Ce s-a vorbit la nunt : cum vrei s-i lai brbatul ? Cum l-ai urmat aicea ! Alung-i oviala : Prin crim-ntemeiat, prin crim surp-i casa !

SCENA IICORUL CORINTIENILOR

(intr cntnd i dansnd epitalamul4 lui lason i al Cremei) La regetile nuni, binecuvnttori Zei ai cerului i zei ai genunii5, sosii, Cu poporul pstrnd datina sa pios. Ctre cel care-n mini ine un sceptru i tun6 Duc-i capul nalt taur cu alb spinare; Junc dalb la trup, nencercatu de jug, Imblnzeasc apoi i pe Lucim, ns 1 Desigur istmul Corint. s s ~ Iat deci puse n relief de autorul nsui cele dou pricini ale conflictului tragic : jnnia (ira) i furia (furor). I 4 Kpitalamui, n grec. epithalamos (din epi = pe, asupra l thalamos = pat nupial), era un entec de nunt, compus in cinstea mirilor. s n afar de Neptun, mitologia situa n adncurile marine i ali zei, care formau alaiul stpnului mediului lichid. 6 Iupiter olimpianul, n puterea cruia se aflau fulgerele. 224 Celei ce ine-n fru mna crunt-a lui Marte%. La popoare-n rzboi pacea le-aduce-n dar. Umple de bogii cornul belugului, Jertfa ginga-i dai, dup blndeea ei. Tu, ce facle aprinzi la legiuitele nuni2, Cu prielnicul bra beznele risipind, Toart-i paii aici, ngreuiai de vin, Trandafiri n cununi pune pe^thnpla ta! Steas ce venic premergi ziua i noaptea, tu Pentru ndrgostifi mult prea ncet sosind, CU de rnidt i doresc mame, nurori, la fel, Mai cur'md s-i reveri strlucitoarea raz! Mult mai chipe e fecioara Dect fiicele tale, Cecrops *, Sau acele ce-n piscul Tyget* Le trimite s se cleasc Un ora nepzit de ziduri' . Dect cele ce-n ru adnic7 Sau n sacrul Alfeu s se scald. Dac vrea s-i arate chipul ^ J Marto (la greci, Ares) era zeul rzboiului, reputat pen* tru cruzimea i arogana sa. inblnzitoarea ltii este Pacea. a Corul invoc aici Hymenul, divinitate a cstoriei (numit i Hymeneu). 3 Luceafrul sau Vesper, stea a zeiei Venus (n latinete itesper nseamn sear). * Cecrops a fost legendarul ntemeietor al cetii Atena. Dup mitologie, el a nvat pe greci s lucreze ogoarele i a domnit n peninsula Atica. Fiicele Iui Cecrops snt, firete, femeile i fetele din Atena. 5 Munte situat n apropiere de Sparta. Corul se refer aici la spartane, care practicau sporturile i vntoarea, ntocmai ca i

brbaii lor. e Sparta (numit i Lacedemona) nu era nzestrat cu ziduri de aprare, bizuinclu-so pe vitejia celebr a locuitorilor ci. 7 Aonia era alt nume pentru Beoia, regiune din centrul Greciei. 8 Ru care curgea n Pelopones, pe ling Olimpia, locali* tatea unde se desfurau jocurile olimpice. 229 Craiul esunian * ntrece Pe feciorul crudului fulgers, Cel ce ligrii n jug i puse, Sau pe zeul urnind trepiede, Cu fecioara cea aspr frate*, Biruindu-l pe Cantor i pe Polhtx, mai nzestrai la cestf. Zei din cernii, s facei astfel: Ea s-iiireac soiile, FA s-ntrea'c brbaii toi. Ea, de cum s-d ivii n fecioresc citai, Chipu-i dalb a-nirecut singur pe-al tuturora. Stinge ziua la fel stulele-aprinse-n cer, Se ascunde grbit pilcul Pleiadelor"' Citul i schimb n disc Phoebe' rotundu-i cor, i revars-mprejur mprumutatu-i nimb. Se roete la fel neaua n purpura Tirian?, i-n zori vede aidoma TXcmralul pstor pe-al dimineii sol. 1 lasou, fiul lui Aeson. 2 Bacehus (la greci, Dionysos), zeul viticulturii, fiu al lui" lupiter (zeul fulgerului) i al Semelei, fiica regelui Tebei. 3 Apolo sau Febus, zeul luminii, artelor i poeziei, zeu! > oracolelor, profeiei. n templu! su de la Delii, aezat pe un. trepied, preoteasa Pitia prevestea viitorul, rspunznd la ntrebrile muritorilor. Apolo era (ratele Dianei. 4 Lupta cu cestul (lat. : caeslusi era un fel de pugilat, deosebit de periculos. Lupttorii boxau cu braele nfurate ntr-o mnu foarte grea, alctuit din fii din piele de bou, cptuite cu buci de plumb i de fier. Tocmai o asemenea mnu se numea cest. Castor i Pollux erau ,i ei fiii lui lupiter (i ai Ledei), Pollux fiind nentrecut n lupta cu cestul. 5 Pleiadele, cele apte fiice ale lui Apolo i ale nimfei Ple-ione ; au fost transformate ntr-o constelaie. > " Phoebe este luna ; Diana, zeia lunii, se numea i Phoebe, ca sor a lui Phoebus (Febus)?" 7 Oraul Tyr (din Femeia) era renumit n ani-ichitat'* n>Mi fabricarea i exportul unei anumite stofe de culoare stacojie.226

Din cumplitul cmin smuls de la fiica lui Pliasisf. Tu, brbatul deprins s-mbri^ezi mereu Silnic, insphnntat. soaa slbatic, Stfingi ferice la piept eolianul'1 odor, Noua soa a ta, dat cu drag de-ai sui *, Pentru ag i epi iat prilejul bun. Hai, flci, strigturi zicei din orice col : Ca s-i rzi de stpni rar i se-ngduie !" Darnic i mndru fecior lui Lyaeus "' eu tirsui n min. Vite c-i timpul s-aprindem o tor de pin despicat: Flacra sfnt Iu scoate-o din degete nepenite. Versul cel rutcios, fescennin, s mproate cu glume, Fac mulimile liaz, i s mearg prin bezn tcut nstrinata, urmnd n surghiun un brbat de departe. ' 1 Medeea, nscut pe rmurile rului Phasis. - Crcusa. 3 lason se nsurase de dou ori : prima oar cu Medeea, fr voia socrului (Aeetes), i a doua oar cu Creusa, dat lui n cstorie de Creon. 4 Aluzie la cupletele vesele, care se debitau pe la nunile romane sub forma aa-numitelor versuri iesccnnine. Se consider c Seneca insera aici un anacronism voluntar, introdu-cnd ntr-o tragedie plasat n Grecia preistoric obiceiuri ale nunilor ro.rtane i reliefnd el nsui ncorporarea naraiei legendare, motenit din teatrul grec, n atmosfera i n realitile specific latine. 5 Hymen fiul lui Baccbus, numit i Lyaeus. n grecete lyein nsemna a dezlega, iar Bacchus era adesea reprezentat cu o cunun de vi-de-vie pe cap i n mn cu un tirs (toiag) mpodobit cu ieder, , m

ACTUL AL DOILEASCENA IMEDEEA, apoi DOICA M E D E E A (ncremenit de mhnire n porticul din faa casei, deodat tresare) v^ai mie : auzit-am cntarea lor de nunt ! Abia de-mi cred eu nsmi nenorocirea-mea. Feut-a Iason asta, lipsindu-m de tat, De ar i domnie, ea s m prseasc Printre strini ? Uitat-a de meritele mele, Nu m-a vzut cura birui prin crim focul, marea ? Sau farmecele mele le crede isprvite ? n cumpn, pierdut, delirul m mpinge ncolo i ncoace : cum pot s m rzbun ? O, de-ar avea un frate ! El are o soie : S o strpung cu spada ! Dar asta m rzbun ? Oraele pelasge ', cetile barbare 2 De mai cunosc nprasn ce mna ta n-o tie, . Acum nfptuiete-o '. Chiar faptele te-ndeamn i-i vin n minte : furtul comorii renumite A rii 3 i micuul tovar cioprit

Ds? spada-mi ticloas , pus tatlui in cale, 1 . Pelasgii snt locuitorii legendari ai Greeie'l prehelenice ; prin orae pelasge se nelege ns aici chiar oraele greceti. 2 Grecii numeau barbari pe toi strinii : Oricine nu e grec (i nici roman, s-a adugat ulterior) este barbar". 3 Lna de aur. ; , * Absyrtus.228

Trup risipit pe valuri, i Pelias * btrnul Fiert n cazan de-aram : vrsai, nelegiuita, Ades funestul snge, dar n-am ucis din ur ; M-a ndrjit iubirea lipsit de noroc. Dar Iason ce s fac naintea unui rege i-a unei vreri strine ? S-i dezveleasc pieptul In faa spadei ? Ur slbatic, vorbete Mai potolit! De poate, rmie-n via Iason, Al meu oa-ntotdeauna ; de nu, triasc totui, i-n gnd s m pstreze, pierind doar pentru mine. De vin-i numai Creon, cu sceptrul su tiranic : Mi-a dezbinat cminul, a smuls de lng mam Copiii ei, i firul lcgnd fidel aceste Zloguri, el l rupse : l voi lovi, s-i afle Pedeapsa dreapt. Fie morman de scrum palatu-i; nalt vrtej de flcri se va zri la Capul Malea 2, totdeauna de nave ocolit. .DOICA

(ivindu-se din culise, unde a zbovit, ovitoare) Taci, te conjur, i jalea ascunde-i-o n pieptul Mlmit. Cci doar acela e-n stare s plteasc Ce rbdtor ndur, i fr a crcni, O ran grea : inocnirea ascuns e cumplit ; ; Mniile strigate pierd arma rzbunrii. 1 Pelias n-a vrut s cedeze lui Iason tronul ce i se cuvenea, dup ce acesta i-a adus lna de aur. Spre a se rzbuna, Me-. deea promise fiicelor lui Pelias c le va ntineri tatl dac ele fii vor tia n buci i-l vor arunca ntr-un cazan care fierbea. Desigur c ea nu i-a respectat promisiunea dup svrirea paricidului neintenionat 8 Promontoriu n Pelopones, vestit pentru furtunile care "bntuiau n preajma sa. 229MEDEEA

O furie strunit i-ascuns e uoar, Dar marea indignare nu-i pus sub obroc. Vreau s lovesc !DOICA

Oprete pornirea ta smintit, Copila mea : tcerea cu greu te ocrotete. M E D E E A De tari se teme soarta, pe lai i copleete.DOICA

Curaju-i ludabil allnd prilejul bun. M E D E E A Curajul nu se poate prilejul s nu-i afle. DO1C A Nenorocirii tale eu nu-i zresc limanul. M E D E E A Cei fr de sperane nicicnd s nu dispere.DOICA

Golhda e departe, te-a prsit i soul. Din vechea bogie tu nu mai ai nimic. MEBEEA Mi-a mai rmas Medeca : strvezi n ea pmntul, i marea, fierul, focul, i fulgerul, i zeii '.D O 1 C A Dar

ieme-te de rege !

MEDE EA i tatl meu fu rege ! DOICA Nu le-nspimnt oastea-i ? Muri-vei! Vreau. Fugi f Medeea...MEDEEA

Nu, chiar din lut 3e-a DOICA 1 MEDEEA DOICA MEDEEA Fuga i-acuina mi-o regret! DOICA MEDEEA Fi-voi! DOICA Mam tu eti.MEDEEA

i pentru cine ? DOICA Nu vrei s fugi ? M E D E E A Fugi-voi, dar dup rzbunare ! D O I C A Te va urma pedeapsa ! M E D E E A O voi ntrzia. crete!230

231D O I CA

Nu mai rosti zadarnic ameninri nebune. Curajul frngc-l : timpul supunere i cere.

MEDEEA VI srcete soarta, dar nu i de-ndrzneal. La ghiontul cui scrnete acum regeasca poart ? E nsui Creon, domnul trufa peste pelasgi.

SCENA IICUEOfJ, MEDEEA, DOICA Servitorii lui Oreon CREON

Pe vinovata fiic a regelui Aeetes N-o poart paii nc din ara mea afar ? Ea uneltete : braul i-l tiu, i viclenia. S-o crue, cine poate ? In siguran cine-i ? M pregteam cu spada s curm aceast iazm : M-a-nduplecat cu vorba doar ginerele meu. Eu viaa-i las ; dar scape de dnsa ara mea, S plece-n siguran. Spre mine calc mndr, Cuteztor ncearc de-aproape s-mi vorbeasc. Oprii-o, sclavi, s-mi vie n preajm, s m-ating. Porunc-i dai s tac. S-nvee la regeasca Voin s se plece mcar o dat. Du-te i fugi departe, monstru spimnttor, slbatic ! MEDEEA Ce crim sau ce vin exilul mi-l aduce ? CREON Nevinovata-ntreab de ce e surghiunit t 232 UEDEEA Eti jude ? Cerceteaz. Eti despot ? Osndete !CREON

De-i drept, sau strrnb, te pleac la ordinul regesc. MEDEEA Domnia strmb vreme prea lung nu dureaz. * CREON Mergi, plnge-te Colhidci ! MEDEEA Cu cel ce m-a rpit. 2 CREON E cererea trzie : sentina-i pronunat.MEDEEA

Cnd judeci i de fa n-a fost .i-a doua parte, Chiar de-i sentina dreapt, se face nedreptate.3CREON

i Pelias, ucisul, fu ascultat de tine ? Dai" fie : ai cuvntul dreptatea s i-o aperi.MEDEEA

Ce greu ntorci un suflet, cuprins de-nverunare, Din cile mniei, i ct e de regesc Po drumul tu s strui cnd pori cu fal sceptrul, 1 Aceast observaie a Medeii ilustreaz concepiile politice1 ale lui Seneca: el accepta i susinea monarhia, dar preconiza mai ales un fel de despotism luminat nutrit cu idei etice i politice stoice i reproba ceea ce el numea tiranie, adic exercitarea crud, samavolnic a puterii monarhice absolute. 2 Iasori. In opusculul Apocolocyntosis, Seneca condamn aspru obiceiul mpratului Claudiu de a judeca i de a da sentine nainte de a fi audiat aprarea acuzatului. 18233

Am nvat la curtea din fostul meu palat. * Dei snt copleit de jalnica npast, Proscris, rugtoare, lsat i lovit Do toi, avut-am faima de-a fi de neam regesc, Mldi glorioas din strbunicul Soare. Tot ce stropete Phasis cu linele-i meandre, ntinderea ce-o las n urm Pontul scitic2, Pe unde apa mrii se ndulcete-n mlatini, Cmpii storcind de vlag cohorte deCu scuturi strjuite de-abruptul Thermodon4 Acesta e ptnntul ce-l stpnete tata ! De neam ales, ferice, n straiele regeti Sclipeam pe-atuncea : mna veneau s-mi cear cei Fetii de regi acuma. Destinul nestatornic Din tron m smulse lesne, zvrlindu-m-n exil. Increde-te domniei cnd ntmplarea surp Puterea cea mai mare ! Toi regii au un dar Frumos, mre, pe care nu-i zi s li-l rpeasc l Pe suferinzi s-ajute, s dea cmin acelor Ce-i roag. Doar atta adus-am din Colinda : Strlucitoarea floare, mndrie a Eladei, 1 Aluzie la trufia capetelor ncoronate, binecunoscut lui Seneca n lunga sa carier de curtean i de om politic. " Marea Neagr, pe rmul nordic al creia locuia seminia nomad sau seminomad a sciilor. # s Femei rzboinice localizate de legende n diferite re-A giuni, dar mai ales n cele locuite de scii si n Asia Mic. Se susinea c ele descind din Marte i diu nimfa (zeitate inferioar, locuitoare a pdurilor, munilor i izvoarelor) Har-monia. Ele triau necstorite i se nsoeau cu brbaii numai incidental i pentru o vreme foarte scurt. Erau conduse de o regin. Deprindeau clria, luptele eu arcul i cu sabia nc di ti copilrie. De iniei i distrugeau unul din sni, spre a fi libere n micri n timpul btliilor (n grec. amazon nsemna fr sn). 4 Fluviu din Asia Mic. Pe rmurile lui se afirma c ar fi trit amazoane.

234;

Fruntaii aheiinii *, zeietile odrasle Prin truda mea scpate. Mi-l datorai pe-Orfeu -.S Vrjind prin cntec stnca i atrgnd pdurea ; Pe Castor i pe Pollux, pe gemenii zeieti ; Pe fiii lui Boreas3 i pe Linctu4, acela Ce peste Pont distinge cu ochii totu-n zare ; S-adaugi minienii5. Pentru fruntaul cetei Rsplat nu voi cere : nu-l drmuiesc de fel ; Ai votri snt aceia, al meu e numai el. Acuz--m acuma i vinile-mi sporete ! Mrturisesc : aceasta e unica mea crim Am readus pe Argo. S-mi fi pstrat .i tatl, i cinstea mea de fat : cu stlpii ei pierea Pelasgiana ar, i ginerele tu Cdea rpus de focul vrsat pe nri de tauri.e Oricare va fi soarta ce cauza mi-apas, Nu-mi reproez salvarea regescului tezaur, Iar unica rsplat a-ntregii mele vine E-n mna ta. De-i place, condamn acuzata, Dar pricina red-i-o. Snt vinovat, Creon : seminie greac, aici denumire: 1 De la ahei pentru greci. 1 Cntre pomenit n mitologie, celebru pentru ir,. Participase la expediia argonauilor i deci fusc-si; unntoa i, O renumit localitatea beoi urgia lui Aeetes de ctre Medeoa, mpreun un ceilah nsoitori ai lui lasou, menionai n veri 3 Boreas era zeul .vuiturilor clin nord. Fiii Zethes, au participat la expediia argonauilor. 4 Prieten al dioscurilor (Castor i Pollux), V vederea sa ptrunztoare. 3 Adic argonauii, plecai din menos, situat pe un fluviu numit Minyius. 0 Dup sosirea sa n Colinda, lason primise ordin Aeetes s are cmpul lui Marte cu doi tauri cu botur: de foc, njugai la plugAjuns pe cmpul lui Marte, a fost atacat de taurii ieii dintr-o peter, dar, nam vrjile Medeii, i-a nfrnt i i-a pus n jug. Apoi a st dini de bala-ur, din care au rsrit rzboinici n xi-lucitoare, pe care el i-a ucis n lupt.TU

] isori

at ca ruinat - tr18* 235

tiai prea bine asta cnd i-am atins genunchii, Cernd s-rrtinzi asupr-mi ocrotitorul bra. Nenorocirii mele i cer din nou azil, Cel mai modest refugiu : un col mai deprtat Din ara ta m-ascund, de vrei s las cetatea !CREON

C nu-s eu cel ce poart cu silnicie sceptrul i calc n picioare, trufa, pe cei srmani, Arh dovedit, mi pare, nu fr strlucire, Cnd ginere alos-am un exilat pndit De griji i de primejdii, cci vrea s-l pedepseasc i s-l rpuie craiul Tesaliei, Acast *. Pe tatl su i-l plnge, btrn lipsit de vlag i copleit de vrst, ucis i cioprit Prin cursa ta viclean, momind la-nfptuirea Nelegiuirii crude pioasele surori. D-i cauza deoparte, i Iason e n stare Pe-a sa s i-o ctige : nevinovat el nsui, Nu s-a ptat cu snge, spre spad n-a-ntins mma, Pstrndu-se departe de crdia ta. Tu, carc-ai pus la cale barbarele omoruri. Femeie fr mil n stare dc-orice crim, Cu fire brbteasc i fr de ruine, Regatul prsete-mi, ia-i leacurile tale Ucigtoare, cru-mi de teama ta supuii i-n alt pmnt strnete mniile zeieti!MEDEEA

M-mpingi la pribegie ? Corabia adu-mi-o, Mai d-nii i-nsoitorul : vrei singur s plec ? Nu singur venit-am ! Te temi cumva de lupte ? Pe amndoi ne-alung. Din vinovai, pe unul 1 Acast era fiul lui Pelias, ucis prin urzelile Medeii. El a voit s-i rzbune tatl. 236 Tii-l prtineti ? Jertfit-am pe Pelias lui Iason : Mai pune fuga, jaful, pe nelatul tat, Pe ciopritul frate i tot cc-nva el Pe noile-i neveste ; nu-s crime de-ale meld, : Le-am fptuit, desigur, dar nu-n folosul meu 1 CHEON Plecarea ta-i sortit. Vrei s-o ami vorbind tMEDEEA

Plecnd, ndeplinete-mi o ultim dorin : Copiii rnei nu-i face prtai la vina mamei.CREON

Te du : ca i un tat, i strng la piept cu drag,MEDEEA

Pe bunele-auspicii' ale regalei nuni Trezind sperane multe, pe viitorul rii Supus venic spartei ce isc-mpotriviri, Acord

surghiunitei, te rog, un scurt rgaz, Copiilor srutul din urm s-l dea mama Sortit, poate, morii. CREON Ceri timp, s unelteti ? 'MEDEEA Mai pot urzi n timpal puin ce mi-a rmas ? 1 Auspiciile (de la auis n latinete pasre", i spicere . a observa) era un termen generic folosit la romani pentru a denumi diferitele preziceri asupra viitorului, efectuate pe baza observrii i tlmcirii .aborului psrilor, cntecului i chiar felului lor de a mnca. Auspiciile se luau cu prilejul diferitelor evenimente nsemnate, deci i la nuni. Firete, auspiciile n-au nici o legtur cu realitile Greciei, preistorice, ci atest numai tendina de a lega tragedia cu subiect mitologic de mediul roman. 237 c n E o N Cel ru nici nu cunoate rgaz prea scurt n rele. MEDEEA Rgazul pentru lacrimi tu nu i-l dai srmanei ?CREON

Respinge ruga-i teama n mine cuibrit, Dat ai o zi n care s-i pregteti exilul !MED E E A

E chiar prea mult ; rgazul, de vrei, l poi senra : Eu asmi snt grbit.CBKON

Ai s plteti cu capul Dac lumina zilei ce Phebus o aduce n istm te mai gsete. Ceremonia nunii M cheam, i-nchinarea mi-o cere Hymeneu. (Creon iese. Medeeu reintru n cas.)

SCENA IIICORUL'

ndrzne fu acel ce Intiul brazd Cu o luntre firav talazul viclean i, plivind printescul pm'ini ndrt, Schimbtorului chit chiar pe sine s-a dat. A-nfruntat n pustia de ape furtuni, Curajos a plutit pe-o bucat de lemn Un hotar nensemnl ce desparte cu greu Crruile viefii de dTUtnu-n infern. 1 Coru elogiaz curajul primilor corbieri i nzuina ci* a propi care nsufleete pe oameni.238

Constelaii zburau netiute pe cer i puzderii de .stele vzduhul smllnd Nimnui nu slujeau, iar nierii pe-aiunci Nu puteau de ploioase H/ade ' fugi, De lumina ce-o-mprtie-n jur Ainalteea* Sau de cani-nsoit i agale minat nspre Atctus* de ncrunilul Boar*. Nici Boreas ' .i nici jucuul Zefir s nc nume n-aveau. Cutezana lui Ti/phis o pnz urc Pe noianu-nspumat. i strvechilor v'tnturi leg! noi le-a prescris: Desfoar tot sulul de pinze acum, Sau acum le coboar, s poal primi Dintr-o paria pe Notus 7, i vergile-apoi Cetluiete-nldept la mijloc de catarg, Ori le prind':' temeinic de-a dreptul de vrf, Cnd rivnete, din cale afar de lacom, Marinnd oricare suflare de vini, Purpurii slegidee fonind pe catarg. i * Hyadele erau n mitologie fiicele uriaului Atlas, transformate ntr-o constelaie care anuna ploaia. - Se refer la capra- numit Amatteea sau plenie, care a hrnit cu laptele ei pe Iupiter, pe cnd era copil, lng localitatea Olenos din Pelopones. Mama sa l ascundea de urgia tatlui su, Saturn, care voia s-l nghit de viu, aa cum fcuse cu ceilali copii ai lui. Ulterior, capra a devenit constelaie. 3 Arctus sau Ursa constelaie. 4 Numele unei alte constelaii. n lat. : Booles. 5 Aici chiar vntiil de nord, crivul, necunoscut grecilor n primele timpuri, cnd ei nu se ndeprtau de meleagurile natale. 8 Aici, vntul de apus. 7 Vntul din sud. ;239

fApucar strmoii un veac neptat1 i de-aproape necinstea nicicnd n-au vzut. Linitit ocolir doar rmul natal, Crunir cu toi n ogorul strbun, Mulumii cu puin, cunoscut att: Bogia pmntului care-i nscu. Desprite de legi nelepte, lumi vechi Laolalt le strnse tcsalicul pin2. El supuse talazul cu vsle-n asalt i aduse nelinitii noastre n dar Deprtatele mri. ndrzneala i-a fost Pedepsit amarnic prin irul cumplit De primejdii nvinse atunci cnd doi immi8, t n sting $i-n dreapta zgazuri de-abis, Bubuiau ca un trsnet, izbindu-se-n piept Dintr-o dat, iar apa cuprins-ntre ei lmptovu, nspumat, i stele, i nori. Chiar i Tiphys viteazul acuma pli, 1 Aluzie la ceea ce anticii numeau vrsta de aur a omenirii, aurea aetas, epoc ndeprtata, cnd oamenii ar fi trit fericii, egali ntre ci, bucurndu-se de roadele pe caic pmntul le oferea fr -osteneal din partea lor. Se strecura aici amintirea vieii colective, bazat pe egalitate, din comuna primitiv. Oamenii uitaser de greutile uriae, de nivelul sczut al produciei i al traiului din comuna primitiv i i aminteau numai de raporturile de egalitate i viat demn, condiionat de ele. 3 Aici metonimie. ,,Tesalieul pin" nseamn de fapt corabia Argo, construit n Tesalia, regiune din centrul Greciei. 8 Aluzie la stncile Symplegade, localizate de greci la intrarea Mrii Negre. Aceste stnci, printre care se afla o strm-toare, se deprtau i se apropiau, bubuind, unele de altele, la interval de etcva clipe. Totui, corabia Argo a reuit s se strecoare printre ele, cu ajutorul zeiei Pallas Atena. n continuare, Seneca evoc alte peripeii prin care au trebuit s treac argonauii.240

Vlguita lui nun czu de pe crm, i cu lira-i o dat, Orfeu amui, Glsuirea picrzndu-i chiar Argo atunci Cnd fecioara Felorului' sicilian, Cu o hait turbat de jur mprejur, Asmui la -un semn ltrturi de infern, nlemnii rmseser citi auzind O dihanie care urla nzecit ? Iar atunci cnd ntinsul ausonicei2 mri Cu mieroase etntri zgripuroaice-l vrjeau, Din pierica s-i lir zicnd iscusit C'mtreul Orfeu, al sirenelor4 citii nvat s ntrzie navele-n larg Nu a vrut al urma ? ( ndelunga plutire Ce comoar aduse P Doar lina de aur i Medeea cu mult mai cumplit ca marea Meritata rsplat a primei corbii. Imblnzitul talaz se supune acum La poruncile toate : nevoie nu este 1 Pelorus era un promontoriu din Sicilia. Aici Seneca se ire'fer la monstrul marin numit Scila, fiica zeului marin Phorcus. Legenda despre Scila i Caribda, montrii marini care devorau corbiile,, prezent i n Odiseea,

ca i n Eneida, ilustreaz greutile nfruntate de navigatori n strm-torile Siciliei. 2 Marea ausonic este marea Italiei, probabil Marea Tire-nian. Ajjgonia este vechiul nume al Italiei. s Pierus era un munte din Tesalia, consacrat Muzelor, care ar fi slluit pe coastele lui. De aceea ele erau numite i Pieride. Prin urinare lira pieric este lira Muzelor, zeiele artelor, care-l inspirau i ocroteau pe Orfeu, fcndu-l s ntreac fermectorul cnt cu care sirenele opreau n larg pe corbieri. tm. * Sirenele erau fiine mitice, femei de rar frumusee, nzestrate -cu o voce minunat, dar avnd aripi de pasre i trup acoperit de solzi, localizate n sudul Italiei. 241De o Aiio-nj'Jtabat de mina lui Vallas, hudndu-i r-v/a-sii regeti de pe punte ; i o luntre ~;a biiuic largul e-n atare. Se clintir batnitc, Udare, i-orae Pe pmhituri aliate acum se-iw! ar ; Pe strvechi!:' locuri nimic >;;< rfiinuw ; XJniversu-i d-nchit, : indianul bea ap Vhi Araxii '-ngiiecl, iar din !Aba si Rin Se adap i>jri(inul. Veni-va o vreme In iragul de veacuri, i-atiineed Oceanul, Slobozindu-i ctuele, va icca-ic Vn pnint uria, i o thirfi Ivme '! Dezveli-ne-va Telia, wi im mai fii. Tinde Cel din urm lrhn is

Araxul era un fluviu din Armenia. * Unii au ntrevzut aici prevestirea descoperirii Americii, eare ar fi tocmai ..tnra lume" evocat n acest pasaj. Oricum, e clar c Seneca nu se refer n tot acest fragment Ia navigatorii i realitile Greciei preistorice, ci la romanii epocii sale i la progresul navigaiei, tiinei i cunoaterii n general, progres remarcat i adesea neles n mod just cu un proces nentrerupt i n alte pasaje din opera sa. :i Pentru antici ultima ThuJe era pmntul cel mai ndeprtat spre miaznoapte. Se pare c ei numeau astfel insula Islanda. Tetis, menionata aici (lat. : Tetfti/s), fiica lui Uranus " i a Terrei i soia lui Oceanus, era zeia fertilitii marine. A. nu so confunda cu Tetis (lat. : Tlietis), tot o zei a mrif, fiica lui Nereu i mama lui Ahile, celebrul erou grec, care l-a ucis pe Hector sub zidurile Troiei.242

ACTUL AL TREILEASCENA IDOICA, M E D E E A

(Medeea iese grbit din cas. Doica o urmeaz, ncerend s-o mblinzeasc.)D o I CA

Copil, paii unde din cas te-alung ? Stai,, potolee-i pasul, avntul tu strunete-l ! (Aparte.) Asemenea menadei' ce-o stpnete zeul2, Spre Pindul3 cu troiene, ori sus, n munii Nysei4, ncolo i ncoace ea fuge rvit, Pe chip avnd pecetea cumplitei nebunii. Obrajii-i ard ca para ; rsufl greu i iute ; Rcnete i i scald potop de lacrimi ochii ; Surde o ncearc attea simminte ! Ea ovie, te-nfrunt, e-aprins, geme, plnge. Pe cine cuneaz ? Cnd va curma sfruntarea ? Talazul unde-i frnge ? Mnia-i se revars : Frmnt-n gnd o crim in'ci lesne, nici de rnd ; Pe sine se va-ntrece ; vechi furii recunosc. ' Menadele sau bacantele erau preotesele zeului Bacehus. Adesea le cuprindea delirul inspirat de zeu. ~ Bacehus zeul violenelor provocate de consumul butu- ilor alcoolice n nordul Greciei. Unele vrfuri snt iilor alcoolice. 8 Munii Pind se afl foarte nalte. " Munte legendar, situat dup unii mitografi n India, dup alii n Etiopia, consacrat lui Bacehus care, potrivit mitologiei, ar fi copilrit la poalele lui.243

Nelegiuire mare i ermecn ne-adast : Vd faa-i ncruntat. Zei, facei s m-nel 1MEDEEA

(oprindu-se gnditoare) De vrei s tii, srmano, msura urii tale, Aseamn-o iubirii. S-ndur nerzbunat Regeti fclii de nunt ? S irosesc, eu ziua Nespus de mult cerut, nespus de greu primit ? Atta ct pmntul st cumpu-n vzduhuri, i ct roti-va cerul tiutul ir de zodii ; Nenumrat ct fi-va nisipul; dup soare Ct va s zboare ziua, ca, dup stele, noaptea ; Ct va rmne Ursa deasupra mrii-n care Curg fluvii - tot atta vpaia rzbunrii Va crete,-n loc s scad. Ce fiar fioroas, Ce Scil i Caribd sorbind ausoniene, Siciliene valuri, ce Etn ' apsnd Titanu -'-n zvrcolire aa mnie nate ? Nici fluviul nvalnic, nici marea despletit, Nici Pontu-ncins de Corus3, nici focul nteii De vifor nu e-n stare s in-n fru avntul Dezlnuirii mele : rstorn n cale totul! S-a speriat de Creon, de regele tesalic ? Dar dragostea deplin de nimeni nu se teme. El s-a supus puterii i mna i-a ntins-o : Putea s vin, totui, soiei s-i vorbeasc O dat doar. Trufaul nici asta n-a-ndrziiit! Ca ginere, desigur, putea s-amne ceasul Exilului : primit-am o zi s m despart De amndoi copiii. Nu-mi plng rgazul scurt: 1 Vulcan din insula Sicilia. 2 Mitologia considera c frmntrile Etnei snt provocate de micrile unui titan numit Enceladus, prvlit de Iupitcr sub muntele Etna.3

Vnt de nord-est.

: '" .

244 E prea de-ajuns. Aduce aceast zi o fapt Ce nu va fi uitat niciend. nfrunt pe zei i zgli universul !DOICA

i-e mintea rtcit, Stpoa mea, te-mbun !

i' ,

MKDEEA

Att m va-mbuna : S vd cum lumea-ntreag se nruie-mpreun : Cu mine piar totul ! Cznd, surpi i pe alii.DOICA

De struieti, tii bine, asmui primejdii multe : Nepedepsit mi-nfrunt pe cei puternici nimeni. (Intr lason.)

SCENA IIIASON, MEDEEA, DOICAIASON

(aparte) O, soart nendurat, destin la fel de crud i cnd m potopete, i-atuncea cnd m cru! Mi-a dat ntr-una zeul un leac centrece rul Npastei nfruntate : end mi pstram credina 1 Fr ndoial c Seneca nu mai credea n zeii tradiionali. Nu rezult prea clar din operele filozofice dac Seneca credea ntr-o divinitate unic, creatoare a lumii monoteism sau dac confunda divinitatea (Deus) cu natura nsi, aa cum susineau naintaii si, stoicii greci.243

Medeii devotate, eu capul trebuia S-l dau ostatec morii ; srmanul, prin trdare Puteam scpa. Nu toama a biruit credina lubirea-ngrijorat ; urmaii mei piereau O dat eu prinii. De locuieti n cer, Dreptate, doar pe tine ea martdr te chem ; Copiii biruir pe lat. Mama lor, Cu inima-i trufa, zvrlind cit colo jugul, In locul nunii, sigur, i-ar fi ales feciorii. M-am holrt s-iKluplec prin rugmini mnia.l i iat-o, cnd m vede, cum vine, loc i par, ntruchiparea urii : chip npdit de chin.MEDEEA

Plec, Iason, plec pribeag : nu e o noutate Schimbarea aezrii ; azi pricina e alta. Cndva doar pentru tine fugeam. Te las, m duc : Si!indu-m acuma s-i prsesc penalii, Ce-mi dai n schimb ? Spre Phasis s merg, sau spre Colhida, n ara printeasc i-n cmpul pngrit Cu sngele de frate ? Spre ce pmnt m-ndrumi ? Ce mri mi-aterni n cale ? Strmtorile din Tont, prin care-aleasa ceat regeasc am condus-o, Urmnd prin Symplegade pe-iieltorul nvu ? M mai primeti tu, Iolcos -, tesalian Tempe s ? Nu-i drum deschis de mine s nu mi-l fi nchis. Deci ncotro ? Exilul prescris-ai exilatei. Dar locul ? Plec. D ordin un ginere de rege ! Eu m supun. Pedepse cumplite grmdete : Le-am meritat. Mnia regeasc tortureze La snge pe rival, m ferece n lanuri, 1 n timpul discuiei ce urmeaz ntre Medeea i Iason, doica se deprteaz, dar scena urmtoare dovedete c sa era Ia curent cu evenimentele i cinotea, mcar n linii generale, ceea ce se discutase n cursul ntrevederii dintre cei doi soi. 2~4) Vi din Tesalia ; de aici a plecat n surghiun Medeea.246

M prvlease-n bezna de veci a nchisorii: i nc n-am ct merit. Tu, omule ingrat, Recheam-n minte focul vrsat pe nri de tauri, Si groaza-n ncletarea cu spia nenvins, i turma lui Aeetes n lanul de rzboinici, Cu sulie vrjmae, cnd la porunca, mea Aceti soldai ai gliei s-au secerat ei nii' ! S-adaugi rivna linii berbecului lui Phrixus2, somnu-ntins pe ochii nenva! cu ci Ai tiarei stncl de veghe, i fratele-mi ucis, Attea crime slrnse n singura mea crim, i fctele-nelate, zadarnic eioprmd, La-ndemmil meu, moneagul, spernd s-l renvie... Mi-am prsit regatul s aflu-n lume altul. Pe pruncii ti de mine si pe cminul sigur, Pe fiarele nvinse, pe minile-mi ce totul Fcur pentru tine, pe spaimele trecute, Pe ceruri i pe valuri, prtai ai nuntii mele, Te-ndur, d-mi rsplata acum, cnd eti ferice. Din przile aduse de scii din deprtri, Ba chiar i de la inzii cei prjolii de soare, Att de numeroase c-au inundat palatul, Dempodobim i codrul cu aur, mi-am luat DoaT membrele de frate : tiate pentru tine ! Eu i-am jertfit i ar, i tat, frate, cinste : Aceasta-i zestrea nunii ; red-i-o alungatei !IASON

Pe Creon ndrjilul, cnd vru s te ucid, L-am biruit cu lacrimi, iar el i-a dat exilul. 1 Se refer la soldaii rsrii din nsmnrile cu dini de balaur fcute de Iason n Colhida, menionate ntr-o not anterioar. 2 Phrixus era fiul lui Athamas, basileul cetii Orhomenos, Tatl su a vrut s-l jertfeasc, dar zeul Hennes a trimis un berbec cu ln de aur, care l-a luat n spinare pe Phrixus i l-a dus n Colhida, unde Aeetes a pus stpnire pe berbec,247MEDEEA

Credeam c-i o pedeaps : vd c-i hatr surghiunul.I ASON

Ot eti n stare, pleac, i f-te nevzut : Cumplit e mnia regeasc ! MEDEEA Sfatul tu Slujete pe Creusa : ndeprtezi rivala 1IASON

mi reproezi iubirea ? MEDEEA i perfidii, i crime ! 1ASOM De ce nelegiuire m poi nvinui ?MEDEEA

5Tot ce-am fcut eu nsmi.

IAsON Atta mai lipsea : S-mi dai s-i duc povara attor frdelegi!MEDEEA

Dar ele-s ale tale : acel ce-a tras folosul Le-a-nfptuit; soia, s-o cread toi mrav, Tu trebuie s-o aperi, numind-o inocent : Cel vinovat prin tine s-i par fr vin. IASON Nedemn este viaa de care i-e ruine. MEDEEA S nu pstrezi nimica de care poi roi.248IASON

Mai pune stvili urii strnite.n pieptul tu, Te-nduplece copiii! I li E D E E A I-alung i i reneg . Creusa o s nasc frai vitregi pentru ei ? IASON Frai celor fr ar, putere__ce]or sja'oj_ to E D E E A In veci s nu rsar nenorocita zi Unind vestita spi cu spia ticloas Nepoii lui Apolo cu cei ai luj gjsjf 1 jIASON

De ce m tragi, srmano, cu tine n genune ? Te rog s pleci. l'SDEEA Chiar Creon de mine s-a-ndurat. IASON Ce pot s fac ? Vorbete ! "EDKEA ?i-o crim, pentru mine ! IASON Doi. regi m ncolir. 1 Sisif a_ fost_ fiul lui ]?0], zm] vmluri]0I, EI a ntemeiat tirajul Connt i s-a remarcat prir, v.;cienia i prin tlhriile T^sale. Drept^ pedeaps, dup moarte; a fost condamnat s rostogoleasc in infern un bol0van uria spre vrful unui munf din care acesta cdea n%Cetat j fiii Meden. trebuk urcat din nou_ Spia nu este deci cea a lmui tlhar N u }ui A 24919 Teatru Tereniu Sencca M ii. U E Ii A

i

Un ru mai mare tiu : Medeea ; d-ne voie s ne-ncerem puterea : Rsplata fi-va Iason.IASON

Snt copleit de rele. Ci teme-te de soarta ce te-a lovit adesea.MEDEEA

m fost ntotdeauna stpaa soartei mele. IASON Acast m dumnete. MEDEEA E mai aproape Creou. De amndoi te scap. Eu nu te-mping de loc S-nfrani cu arma socrul i nici s te mnjeti Cu sngele de rud : fugi, neptat, cu mine !IASON

i am s in eu pieptul la doi dumani deodat, De-i pun alturi oastea i Creon i Acast ? M E DEEA Adaug Cbfeida, adaug-l pe-Aeetes, Sporete-i cu pelasgii i sciii : i voi frnge ! AsON De sceptre mult mi-e team !MEDEEA

Nu le rvni, .mai bine IASON Scurteaz convorbirea, c dm de bnuit.250MEDEEA

F, Iupiter, acuma tot cerul s detune, Cu brau-ntins gtete rzbuntoarea par, i zguduie vzduhul, toi norii s-i strpung ! Nu cumpni n mn ovitoare lance Sau eu, sau el ; oricare va fi alesul tu, Un vinovat pieri-va ; cci fulgeru-i nu poate Cu noi s se nele.IASON

Revino-i, dar, n fire i potolete-i vorba. La socrul meu n cas De tii o nlesnire a fugii tale, cere-o !MEDEEA

E-n firea mea dispreul averilor de rege, O tii i tu. Atta i cer : s-mi dai copiii, Tovari pribegiei, s vrs la sinul lor Potopul meu de lacrimi. Tu tot primi-vei alii...IASON

vrea s-toi plec urechea la ruga ta, dar, vai, M-mpiedie iubirea * r?'6 i, -s Se refer la hidra din Lern, unul dintre monsirii'Vis de Hercule. '^ ^ "' E vorba do balaurul care pzea n Colhi-l.-. i; ^ El a fost adormit do vrjilo Medei!, i I'oa V putut lu/eii 6 Munte din Sieilia, pe caro se alia un tcnnpb )] v 7 vcnerRlTitanul Prometeu a druit oamenilor focul" S eomanice lui lupiter o tain de cea maj Acele-n care-i moaie sgeile arabii i mezii J iscusiii arcai, sau prii sprinteni, Acelea carc-n codrii Hercinici - i dau sucul, Sub ngheata bolt, snobilor 3 viteji ; Crescute-n primvara cu aninate cuiburi, Spre iarn, cnd pdurea i-a spulberat podoaba, Iar firea se-nchircete sub geruri i troiene. i fiece tulpin cu flori ucigtoare. Oricare rdcin ce nate must viclean Atunci cnd e strivit, cu mna-le atinge. Trimise-aceste molimi hemonianul Athos 4 ; Mreul Pind i vrful Pangeului 5 vzu Cum fragedele spice le-au sngerat sub coas ; Crecutu-mi-le-a Tigrul 6 cu albia adnc, , Danubiul 7, ori tocmai pe plaiuri prjolite Fierbintele Hydaspes8, cu nestemate-n und, Sau Baetis 9 care rii i-aduse denmnirea-i, . Ducndu-i molcomirea noianului hesperie 10. Simir fieru-n ceasul premergtor al zilei,260

tan. Drept pedeaps, el a fost intuit cu lanuri i piroane pe stncile golae ale Cauoazului, iar un vultur uria mnea din ficatul lui. Ulterior, el a fost eliberat de Hercule. 1 Mezij erau locuitorii antici ai Iranului. 2 Pdurea Hercinia se afla n Germania antic. 3 Suebii erau o seminie germanic. 4 Munte aezat la limifa dintre Macedonia i Tracia, unde se aflau munii Haemus ; de aci hemonianul Athos". 5 Munte situat ntre Macedonia i Tracia, 6 Tigru, fluviu din Mesopotamia antic, numit acum Irak.;'

j.8

" Nume latin al Dunrii. n general romanii numeau Danubius poriunea superioar a Dunrii. Fluviu din India. 9 Fluviu din Spania (actualmente Guadalquivir), care n antichitate a dat numele provinciei romane Baetica (azi Andaluzia). 10 Hesperia era de fapt ara Apusului. O dat cu exploatarea bazinului mediteranean, grecii au numit Hesperia iniial Italia, apoi Spania. Aici Hesperia este Spania. 261 Li s-au tiat vlstarul n bezna nopii Mde, Czur secerate de unghia vrjit. Ia ucigae ierburi, din erpi venin.u-l stoarce ; Arunc n amestec sinistre zburtoare : O inim de buh i mruntaie smulse Din ciulul care ip. n vrji nentrecut, Ea le descnt : vlaga nimicitoarei flcri, ncremenirea rece a glieii vr-n ele. Otrava din cuvinte, la fel de-ngrozitoare, Lealtur. Dar iat-o : desentecu-i i paii Se-aud. Tot universul la vorbele-i tresare.

S C E N A IIi MEDEEA, DOICA (Medeea pete n porticul din aa casei, c * Alt nume al zeiei Hecate, considerat divinitate a VspntiiloT (triuius ocrotitor al rspntiilor; triuium rspntie). 2 Alt nume al Dianei. 3 Anacronism. Bronzul de Corint a devenit celebru n epoca, clasic. El nu ora, desigur, astfel n perioada la care se refer aici Seneca.20

265 De minerul de spad i sngele drag S tc-nduri a-l vrsa : l-am lovit i-am jertfit Din licoarea cea sacr. De-i pare c-ades nchinrile mele te cheam s vii, Iertciune i cer : doar o pricin am O, mldi din Perses ', prea mult s invoc Al tu arc i aceasta e lasou mereu. Tu vemntu] Creusei mhib-l acum, Ca, din clipa cnd ea l-u-mbrcat, s strecori Pn-n mduva oaselor erpii de foc. Se ascunde n aurul rumen la chip Druita vpaie a celui ce-a fost Pedepsit cu mereu renscutul ficat Pentru furtul ceresc Prometeu, ce mi-a spus Cum s-acopr mocnirea-i dibaci. i Vulcan2 Pllaie n strai de pucioas mi-a dat, Iar sclipirea vioaielor flcri am strins-o De. pe trupul lui Phaeton, eu mine-nrudit. Am i focul vrjit din Himer ' m'nd, Vlvtaia rpit din gtul roit Al buhaiului, i le-am silit a pstra Dup ce i din fierea Meduzei4 am pus Tinuitul prjol. 1 Adic Hecate. Perses a fost liu al Soarelui i al nimfei Persa i tatl zeiei Hecate. 2 Numit de greci Hefaistos, era zeul-tnrar, ocrotitorul focului. A fost considerat n mitologie ea liu al lui lupiter i al funonei.

3

Himera era un monstru mitic nspiminttor, amestec de leu, capr slbatic i balaur. A fost ucis de sgeile eroului " Bellerofon, care clrea pe armsarul nzdrvan Pegas. Buhaiul este unul din taurii nhmai de lasou cud a arat empul lui Marte. 4 Alt monstru mitic. Avea brae uriae din aram, gheare din oel, erpi veninoi n loc de pr, coli ascuii i aripi puternice. A ucis-o eroul Perseu, fiul lui lupiter i al frumoasei Danae.266

La otrvuri s-adaugi imbolduri, Hecate, i seminele flcrii-n daruri ascunse ngrijete-le bine : s-nele vederea, S se lase atinse, iar para s intre i n vine, i-n piept mdulare topeasc, Prjoleasc i oase, mai tare s ard Ca fclia de nunt chiar prul miresei I (Medeea nainteaz spre mijlocul .scenei.) Ascultat mi-e ruga : cu trei ltrturi mi rspunde Hecate ; din tora-i sinistr S-a ivit de trei ori flcruia cea sacr. Svrit e vraja ! ; | (Ctre doic.) Tu cheam copiii, Preioasele daruri s-aduc mmtitei ! (Doica aduce copiii.) ;, SCENA III ACEIAI, COPIII MEDEIIMEDEEA

V ducei, voi, nscuii nefericitei mame, nduplecai cu daruri i rugmini o mie Pe vitrega stpn. Nu zbovii o clip, mbriarea voastr din urm s mi-o dai. (Copiii pleac, ducnd cu ei darurile, n timp ce Medeea se retrage In portic, In apropierea altarului.)20* 267

SCENA IV .: COR VL

Menada crncen, mpins De-o aprig iubire, unde Se-avntu ? Ce nelegiuire Gtete oarba ei mnie P Rotind privirea afat De furie, trufaa frunte i-o clatin cu ngmfare, Amcninmd nti pe rege. C-i surghiunit, cine-ar crede ? Obrajii ei aprini snt roii, Paloarea-nvinge rumeneala, i schimbtorul chip culoarea Prea mult vreme nu-i pstreaz.l i poart pretutindeni paii, Ca o tigroaic jefuit De puii ei, gonind turbat Prin codrul oglindit n Gange Nu tie urile s-aline, Nici dragostele ei Medeea ; Iubirea, ura au acuma Acelai el: ce-o s urmeze ? Colhidiana ucigae, Lsnd ogoarele pelasge, De groaza-i cnd o s scuteasc Regatu-acesta, regii notri P Acum avnt-i carul, Phoebus, Nu-l zbovi, scurtndu-i liul! Sa-nghii lumina, noapte sfnt Temuta zi s-o duc-n bezne A nopii cluz, Vesper! > 1 Seneoa a artat totdeauna interes pentru mimic, pentru schimbrile fizionomiei, consecutive mutaiilor sufleteti. Exist numeroase mrturii n acest sens n opera sa filozofic.' El a fost influenat de fiziognomanitii antici, care vedeau n, trsturile chipului uman semne ale unei anumite stri j Ciorale. ; i ,268

ACTUL AL CINCILEASCENA I CRAINICUL, CORUL, DOICACRAINICUL

(nspitntntat) S-a isprvit: pierir ocrmuirea, tronul! Printele i fiica i-au contopit cenua1... CORUL i ce capcan-i prinse ?

C R A I N I C V L Toi CORUL

regii cad ntr-nsa : S.nt darurile I

Unde se-ascunde viclenia ? CRAINICUL M minunez i-acuma cnd rie-a lovit npasta : Nu pot s-o cred aievea ! CORUL Cum a pornit prjolul ? 1 Intervenia crainicului este nc i mai redus ca ntindere dect cea a corului. In timpul unui incendiu att de cumplit, o naraie lung a peripeiilor ar fi fost inadecvat (vezi i comentariul lui L. Herrmann la ediia Les Belles Lettres").270 CRAINICUL

O lacom vpaie cuprinse-ntreg palatul, Arznd ca la porunc : surpat-i toat casa ; Ne temem i oraul ! CORUL Strivii cu apa focul.CRAINICU1

Dar n prpdul sta ne-a mai uimit ceva : A apa focul; cu ct l stingi, nete Mai tare : cucerete obstacolele singur. (Crainicul iese.) SCENA II MEDEEA, DOICA, COPIII D O I C A (ctre Medeea) De pelopida1 ar tc-ndeprteaz grabnic, Medeea, i te-ndreapl spre orice alt meleag !MEDEEA

Eu s m duc de-aicea ? Chiar de-a. fi fost plecat M rentorceam. Contemplu aceast nunt nou ! O, inim, ce ovi ? Imboldul bun aseut-l ! Din rzbunarea-ntreag te bucuri cfe-un crmpei ? Iubeti i-acum, smintito, dac i-a fost de-ajuns S-l vduveti pe Iason ! O nemaintlnit Pedeaps pregtete, fii la-n)imea ta ! 1 De la Pelops. Acest fiu al lui Tantal s-a aezat ntr-o peninsul din sudul Greciei, care se va nunii Pelopones, dup numele de Pelops. Corintul era situat la porile Peloponesului, ara pelopida. . i i _ 271 ncalc orice lege, sfiala i-o alung J . U.oar-i rzbunarea ce nu-i pteaz mna. Mnia rscolete-i i curm lncezeala, Cunverunare isc zvcnirile strvechi Din snul tu. Blndee s par toate cele De mine-nfptuite. F astfel, s se tie C-ai svrit doar crime mrunte i de rnd Cnd ai slujit pe altul. A fost doar nceputul ncrncenrii : braul nenvat putea S ndrzneasc totul ? Fecioara furioas ? Azi snt Medeea ! Mintea mi-e meter n rele : Ferice snt c easta de frate am rpit-o, C i-am ciuntit cadavrul i-am asmuit pe fiice Printele s-i piard ! Mhnire, chibzuiete : La orice fapt braul destoinic mi se-arat. Deci ncotro, mnie ? Ce lance pregteti Vicleanului potrivnic ? Nu tiu ce-a copt n el Slbaticul meu suflet i nundrznete siei S-i spun ! Fr minte a fost pripeala mea : O, de-ar avea rivala de la dumanul meu Copii ! Dar poi pe-aceia ce i i-a dat s-i crezi C i-a nscut Creiisa '.Aa o rzbunare Pe drept euvnt mi place : eu simt cumplita fapt Cerndu-mi s fiu gata : Copii, ai mei cndva, Pltii nelegiuirea ce-a svrit-o tatl! Mi-e inima-rigrozit i mna sloi de ghea, i pieptul mi se zbate. M prsete ura, Iar mama rentoars soia o alung ! Cum, sngele acelor ce-mi snt copii, vlstare, Chiar eu s-l vrs ? Mai bine tu, furie smintit, De nentlnita crim, de crudul sacrilegiu Pzete-m ; ce culp ar ispi, srmanii ? C Iason li-e printe i c Medeea, vai, E mama lor ?... S fie ucii, nu snt ai mei! Do se siresc, li-s mam ! N-au nici pcat, nici vin Snt neptai, pot spune. i frate-meu a fost 1272

O, fiina mea, ce tremuri ? De ce obrazu-ii lacrimi i Ba ura, ba iubirea ncolo i ncoace De ce te duc ? Curentul n doua pri rna smulge ; Cum vnturile repezi se rzboiesc amarnic, i-mping n zri opuse talazuri dezbinate, Cnd fierbe crncen marea, tot astfel pieptul meu Cumplit se zbate. Ura mi-a surghiunit iubirea, i ura-i exilat. Iubirea s nving ! (Copiilor.) Venii, odoare scumpe, suprem mngiere A csniciei frnte, pecetluii-bri snul | Cu brae-ncolcite ! I (Copiii se apropie.) V aib teferi tatl, Doar s v tiu n via... Exilul m grbete, Vor fi rpii ndat din braul surghiunitei Cu gemete i lacrimi. Printele s-i piard Cum i-a pierdut i mama ! Sporete iar necazul i-mi clocotete ura. Pe bra se-nstpnete Erinia, cu sila. A ta snt, indignare ! De ce n-am fost asemeni trufaei Tantalide', Din pntece belugul de paisprezece prunci S odrslesc ! Prea stearp, am fost n rzbunare, Dar fratelui i tatii i-ajung cei doi nscui. (Ochii ei capt o licrire halucinant.) Aceast .crunt ceat de Furii unde-alearg ? i cine este inta sgeii lor de foc ? Vai, oastea infernal amenin cu tore Pe cine ? erpi gigantici foiesc ncolcii, Pocnind ca nite bice. Pe cine-nfruni cu facle Niobe, fiica lui Tarifai.273

Megaera' ? Cine-i umbra pind ovitor, Cu membre cioprite ? Vrei, frate, ispire ? 2 i-o dau n ntregime ! n ochi mplnt-mi tore, M sfie, m arde ! Primii-mi snul, Furii ! 3 Dar scap-m, o, frate, de zeele pedepsei, Le spune s se duc n bezne, linitite : Red-m mie nsmi, servete-te de nina Ce s-a-ncletat pe spad eu-aceast jertl-nduplec Toi manii ti ! (Medeea strpunge pe unul dintre copii. IM auzul zgomotelor de afar, ea tresare.) Ce-aduce neateptatul zvon ? Snt zngniri de arme ce vor s m ucid. M urc pe-acoperiul nalt al casei noastre, S isprvesc omorul. (Doicii.) Unneaz-m, surato ! (Adrcshuhi-.se copilului in agonie.) i trupul lu (le-asemeni l voi hui cu mine. Treci, gndule, la lapte, riu-i irosi pe-ascuns Puterea ta : arat acestui neam ce poi ! (nsoit de doic, Medeea dispare n cas, nip'mghidu-l din urm pe copilul rmas viu i iirhul cadacnd celui strpuns de ea.) * Una dintre Furii. ^ 2 Cuprins de febra halucinaiilor, Medeea ntrevede A, tra fratelui su Absyrtus, ucis chiar de ea. Scena esU * o violen ntlnit numai n teatrul shakespearean i rior n cel romantic. 3 Furiile rzbunau mai ales crimele ntre cei de ae snge, deci matricidul, fratricidul etc.274S

rude tte-

lai

SCENA IIIMEDEEA, DOICA, COPIII, pe acoperi, IASON, SOLDAI IASON (ctre soldaii care nvlesc o dat cu el n scen) Supui, trind amarul ce ne rpuse regii, Zorii nspre fptaa nelegiuitei crime, S-o prindem. Colo, colo, cohorte narmate, Trimitei sulii, casa surpai din temelii !MEDEEA

(de pe acoperiul casei) Bedobndesc azi sceptrul, iar fratele i tata Se rentorc cu lna de aur n Colhida ; Recapt ara, cinstea, rpite chiar de tine ! Zei favorabili iari, o, zi de srbtoare, Zi nupial ! Iat, s-a svrit omorul, Dar nu i rzbunarea : cit brau-i viu, lovete ! Ce zboveti, o, cumpt ? Mai ovieti i-acum ? Mi-a i sczut mnia... M mustr fapta mea. Ce am fcut, srmana ? In van mi pare ru, E fapta mea : o mare plcere m cuprinde i crete dintr-o dat. Atta mi lipsea : S fii de fa ! Fleacuri am svrit nainte. Pierdut-i crima-n care nu te-am avut ca martor ! I A S O N (soldailor) Privii-o sus, pe cas, pleendu-se spre noi. Aducei grabnic flcri, s ard chiar de focul Ce l-a strnit.275 MEQE.E A

Gtete copiilor, o, Iason,, . Cinstirea de pe urm, nal-le mormntul; Soia ta i socrul au tot ce meritau : I-am ars. (Artnd spre cadaorul primului copil.) Copilul sta primi sortita moarte ; (nfcnd al doilea copil, rmas n via) Sub ochii ti al doilea va fi ucis la fel!IASON

Pe zeii toi, pe fuga ce ne-a unit cndva, Pe nunta ce-a curmat-o nu necredina mea, Copilul cru-mi! Vina e-a mea, oricare-ar fi. Ucide-m pe mine ! Jertfete capul meu !MEDEEA

Vr spada-n locul care te doare cel mai mult ! Trufaule, mai intr n paturi de fecioare, i end snt mame, pleac ! IASON O moarte s-i ajung !MEDEEA

De-mi ajungea o moarte s-mi satur rzbunarea, Nu svream niei una. Ba chiar i dou leuri Siit prea puine pentru mnia mea, oricum ! Dc-a ti c-ascund n pntec iubirilor zlogul, M-a rscoli cu spada, s-l smulg cu fierul meu !IASON

Desvrete-i crima, mai mult eu nu te rog : Scutete-mi suferina de chinul ateptrii. 276 MEDE EA Io tihn gust-i fapta, nu fi grbit, ur ! E ziua mea : de timpul primit m folosesc ! IAsON Ucide-m, mravo ! MEDEEA mi ceri ngduin. (Lovete i pe cellalt copil.) Prea bine ; totu-i gata. Mai multe a-i jertfi Nici nu aveam, durere ! Ridic-i ochii-n lacrimi, O, Iason fr suflet ! i recunoti soia ? (Medeea se transfigureaz. Din nori coboar un car tras de doi erpi naripai.) Eu pot pleca doar astfel. Vzduhu-i drumul meu ! Doi erpi deprini cu jugul i-au aplecat

solzosul Grumaz. Primete-acuma, printe, fiii ti I (Arunc lui Iason cadavrele copiilor.) Iar eu brzda-voi norii pe; caru-naripat !IASON

Te du spre zri nalte, n cerul fr margini,. S dovedeti c zeii acolo 1141 exist !' 1 S-ar prea' c apare aici o not de scepticism, n orice eaz dispreul lui Seneca pentru politeismul tradiional. Poate fi ns i un mijloc de-a revela durerea i mnia uriae din sufletul lui Iason. Negarea zeilor era n. tradiia literar antic semnul paroxismului, manifestarea suferinei i frmntrii luntrice ajunse pe pragul demenei. ,