Anul X* Nr. 8 (109)*31 Mai 2013*10 pagini

ÎN SLUJBA PATRIEIPublicaţie editată de Divizia 2 Infanterie „Getica“

Bulevardul Mareşal Alexandru Averescu nr. 1, Buzău www.jointophq.ro

SEMPER DIGNITATE FIDELIS PATRIAESEMPER DIGNITATE FIDELIS PATRIAE

Militarii Batalionului 348Apărare Antiaeriană “Dobrogea”din cadrul Brigăzii 9 Mecanizată„Mărăşeşti” au respins atacurileavioanelor, elicopterelor şi tancuri-lor inamice.

Nu este un scenariu defilm, totul fiind un exerciţiu tacticcu trageri de luptă desfăşurat în Ta-băra de instrucţie şi poligonul sol-aer Capu Midia.

La mijlocul lunii mai, Batalio-nul 348 Apărare Antiaeriană „Do-brogea” a ocupat poziţiile detragere în poligonul de la malulmării, acolo unde se întâlnesc toţiartileriştii şi rachetiştii antiaerieni,acolo unde se cern adevăratele va-lori profesionale prin executareatragerilor simulate şi reale. A fostverificată prin trageri reale tehnicade luptă a batalionului, complexulantiaerian „Gepard” şi complexulantiaerian CA-95.

Exerciţiul cu trageri de luptă aurmărit perfecţionarea deprinderi-lor echipajelor, verificarea comple-xelor pentru tragere prin diferiteprocedee şi în diferite regimuri delucru, dezvoltarea coeziunii echi-pelor de luptă, totul prin acesteadevărate demonstraţii de măiestriecare sunt tragerile de luptă reale.

„Gepard”-ul este un sistem

antiaerian complex care poate executamisiuni de luptă în orice condiţii me-teorologice, atât ziua cât şi noaptea, cuputere mare de foc, dată de cadenţareală de 1100 lovituri pe minut. Acesta, alături de complexele de ra-

chete antiaeriene CA-94 şi CA-95,face ca Batalionul 348 Apărare Anti-aeriană “Dobrogea” să reprezinte oforţă care îndeplineşte cele trei criteriide luptă la contact: mobilitate, puterede foc şi protecţie.

Calificativele foarte bune obţi-nute nu sunt întâmplătoare, ele fiindrezultatul muncii în echipă, a eforturi-lor depuse de camarazi în sutele de orede antrenamente şi a sincronizării per-fecte dintre echipaje şi tehnica pe careo deservesc.

Aprecierea efectelor tragerilora fost făcută ca de fiecare dată de cătrespecialiştii TIPSA, care prin mijloa-cele moderne de apreciere pe care leau la dispoziţie asigură transparenţa şiobiectivitatea necesară.

Rezultatele foarte bune obţi-nute la finalul exerciţiului de către Ba-talionul 348 Apărare Antiaeriană“Dobrogea” demonstrează ceea ce esteaşteptat astăzi în orice domeniu – de-votament şi profesionalism.

Căpitan Lucian CRIVOI

ÎÎmmbbllâânnzziittoorriiii ddee gghheeppaarrzzii

LL uu pp ii ii nn ee gg rr ii ss -- aa uu ii nn ss tt rr uu ii tt pp ee VV aa ll ee aaHH âârr tt ii bb aacc ii uu ll uu ii

wwww Pagina 4-5Pagina 4-5 ww ww Pagina 6 Pagina 6

CC ee rr ee mm oo nn ii aa ll ll aa PP ii aa tt rr aa NN ee aa mm ţţ

În slujba patriei Nr. 8 ( 31 mai 2013)

www.jointophq.ro ACTUALITATEA MILITARĂ2

Ministrul apărării naţionale, MirceaDUŞA, a vizitat în data de 16 mai, locuinţa luiFlorinel ENACHE, militarul vrâncean rănit înAfganistan şi care a petrecut o perioadă de pesteun an de zile într-un spital din S.U.A.. Locuinţaeste situată în localitatea Gura Caliţei şi ur-

mează să fie transformată şi adaptată nevoilormilitarului care datorită rănilor suferite este ne-voit să se deplaseze cu ajutorul unui fotoliu ru-lant. Alături de autorităţile locale s-au aflatcomandantul Brigăzii 282 Infanterie, generalul

de brigadă Adrian TONEA şi comandantulDiviziei 2 Infanterie, general maior NicolaeCIUCĂ care vor monitoriza lucrările de moder-nizare şi vor oferi sprijinul necesar finalizării ra-pide a acestei lucrări. Întreaga comunitate dinlocalitatea vrânceană s-a mobilizat şi a reuşit să

asfalteze calea de acces către locuinţa erouluilor, care va deveni, atunci când va reveni acasă,cetăţean de onoare a comunei.

Redacţia

Vizita Ministrului apărării naţionaleVizita Ministrului apărării naţionaleP r e ş e d i n t e l e

R o m â n i e i , T r a i a nBăsescu a semnat decre-tele privind înaintarea îngrad a unor generali dinMinisterul ApărăriiNaţionale.

Astfel, coman-dantul Diviziei 2 Infan-terie "Getica" dinBuzău, generalul de bri-gadă dr. Nicolae-IonelCiucă a fost înaintat lagradul de general-maiorcu două stele.

Vineri, 10 mai2013, la comandamentul Diviziei 2 Infanterie "Getica" înprezenţa generalului maior dr. Mircea SAVU, locţiitorulŞefului Statului Major al Forţelor Terestre şi a întreguluiefectiv din subordine nemijlocit s-a dat citire Decretuluiprezidenţial de înaintare în gradul următor.

Generalul Nicolae Ciucă a îndeplinit, în perioada2007-2009, funcţia de locţiitor al Brigăzii 282 InfanterieMecanizată, iar în perioada 2009-2011, comandant al bri-găzii.

La 25 octombrie 2010, a fost înaintat la gradul degeneral de brigadă, iar din ianuarie 2011, a fost numit co-mandantul Diviziei 2 Infanterie.

În anul 2012, a absolvit cursul postuniversitar„Securitate şi bună guvernare”, la Colegiul Naţional deApărare, Bucureşti.

La 9 mai 2013, a fost înaintat la gradul de generalmaior.

Redacţia

În data de 31 mai 2013, la Baza 3 Lo-gistică Zargidava din garnizoana Roman, încadrul unui ceremonial emoţionant, a avut loctrecerea în rezervă a comandantului bazei, colo-nel ing. Teodor CORNEA.

Ordinul de trecere în rezervă a fost cititde către comandantul Divi-ziei 2 Infanterie ,,Getica”, domnul general-maior dr.Nicolae CIUCĂ, înprezenţa cadrelor coman-damentului şi a comandan-ţilor unităţilor subordonatebazei.

În cadrul eveni-mentului generalul maiorCIUCĂ i-a înmânat dom-nului colonel TeodorCORNEA o diplomă deexcelenţă şi însemnul he-raldic al diviziei . În mesajul său, comandantuldiviziei i-a transmis că (...) În acest moment alîncheierii activităţii dumneavoastră ca militar,doresc să vă adresez mulţumirile mele dar şi alecolaboratorilor mei, pentru competenţa şi ener-gia cu care aţi acţionat, pentru angajamentele

asumate şi responsabilităţile onorate, pentrumodul în care aţi slujit Ţara şi Armata ei. Dum-nezeu să vă binecuvânteze, în acest moment, derăscruce în viaţa dumneavoastră, să vă deatăria sufletească şi trupească de a trece pesteorice obstacol şi să vă ajute să duceţi la bunsfârşit tot ceea ce v-aţi propus pentru familie câtşi pentru cei ce vă găsesc drept sprijin şi puntecătre tot ce e sfânt şi bun.

A fost citit şi mesajul ministrului apă-rării naţionale, Mircea DUŞA care aprecia că(....) Despărţirea de uniforma militară nu în-

seamnă şi despărţirea despiritul şi valorile institu-ţiei pe care cu onoare aţislujit-o. Am convingereacă vă vom simţi tot timpulalături, cu sufletul şi cufapta, şi că veţi contribuiîn continuare, la creştereaprestigiului instituţiei mi-litare.

Sincere mulţu-miri, multă sănătate, viaţălungă plină de împliniri şi

bucurii, alături de cei dragi!Transmitem şi noi, foştii colegi şi

subordonaţi, toate urările de sănătate, împlinirişi pensie lungă pentru colonelul ing. şi OmulTeodor CORNEA.

Redacţia

C e r e m o n i e l a B u z ă u

Exerciţiul tehnic despecialitate pentru sisteme decomunicaţii şi informatice“Cetatea 2013″ s-a desfăşuratîn perioada 21 – 28 mai, în

peste 30 de unităţi militaredin ţară şi are ca scop an-trenarea structurilor despecialitate din Armată înplanificarea şi administra-rea sistemelor de comuni-caţii, precum şi evaluareasoluţiilor de implementarea unor noi aplicaţii infor-matice.

Exerciţiul avizat perfecţionarea pregătirii personalului de stat major şide specialitate, testarea capabilităţilor tehnice ale sistemelorde comunicaţii şi informatice, evaluarea soluţiilor de im-plementare a Conceptului de infrastructură comună criptatăpentru transmiteri de date şi de integrare a serviciilor devoce, date, multimedia, precum şi de implementare a unoraplicaţii de comandă-control NATO şi naţionale.

În cadrul exerciţiului au fost angajaţi aproximativ2.000 de specialişti din 30 de unităţi de specialitate dinstructuri subordonate Statului Major General, Comanda-mentului comunicaţiilor şi informaticii, Statelor majore alecategoriilor de forţe ale Armatei, Comandamentului Logis-tic Întrunit, Agenţiei pentru sisteme şi servicii informaticemilitare, Agenţiei militare pentru managementul frecvenţe-lor radio, operatorilor/furnizorilor de servicii de comuni-caţii electronice identificaţi în cadrul procesului deplanificare, precum şi firme de profil care vor demonstrasoluţii proprii din domeniul Comunicaţiilor şi TehnologieiInformaţiei de interes pentru definirea viitoarelor cerinţe aleMApN.

Redacţia

“ C e t a t e a“ C e t a t e a2 0 1 3 ”2 0 1 3 ”

Final de carieră Final de carieră după trei decenii după trei decenii

în slujba ţăriiîn slujba ţării

În slujba patriei Nr. 8 ( 31 mai 2013)

www.jointophq.ro EVENIMENT3

Am consemnat joi, pe 9 mai,o zi cu triplă semnificaţie pentru naţi-unea română: 136 de ani de la Procla-marea Independenţei de Stat a ţăriinoastre, ziua Victoria CoaliţieiNaţiunilor Unite în cel de-al DoileaRăzboi Mondial şi, totodată, ZiuaEuropei.

Cele trei evenimente au fostmarcate, în garnizoanele Diviziei 2Infanterie, prin ceremonii militare şireligioase.

Buzău - Cadre militare ac-tive, în rezervă şi în retragere, veteranide război şi reprezentanţi ai autorităţi-lor publice locale buzoiene, au partici-

pat în data de 9 mai a.c., la ceremoniamilitară organizată la MonumentulEroilor Neamului, cu prilejul sărbăto-ririi Zilei Independenţei de Stat aRomâniei, Victoriei Coaliţiei Naţiuni-lor Unite în cel de-al Doilea RăzboiMondial, dar şi a Zilei Europei.

Activităţile organizate decătre militarii garnizoanei Buzău, aucuprins un ceremonial militar şi reli-gios.

Despre importanţa zilei de 9mai, au vorbit autorităţile locale şi loc-ţiitorul comandantului Diviziei 2Infanterie "GETICA", generalul debrigadă dr. Mihai TOFAN.

După depunerea coroanelorşi a jerbelor de flori la monument,Garda de Onoare şi muzica militară audefilat în faţa asistenţei.

Focşani - Sărbătorirea ZileiIndependenţei de la 9 mai 1877, a fost

marcată la monumentul din faţa Tribu-nalului Vrancea, printr-o ceremoniemilitară şi religioasă. Programul mani-festărilor a cuprins intonarea imnuluide stat al României, oficierea serviciu-lui religios, evocarea semnificaţieiZilei de 9 Mai, depunerea coroanelorde flori şi defilarea gărzii de onoare. Laceremonial au participat oficialităţi lo-cale, veterani de război, copii de la gră-diniţe şi şcoli şi numeroşi cetăţeni aiurbei.

La finalul festivităţii a urmatun exerciţiu de drill-team prezentat decătre militarii Brigăzii 282 InfanterieMecanizată „Unirea Principatelor”Focşani.

Lt. Cătălina CRINTEA

Iaşi – Cele trei evenimenteau fost marcate printr-o ceremonie mi-litară şi religioasă ce s-a desfăşurat înpiaţa din faţa clădirii ce defineşte IaşulPalatul Culturii. La eveniment au par-ticipat personalităţi locale, oficiali ci-vili şi militari, copii de la şcolilemunicipiului şi numeroşi cetăţeni. Mi-litarii Batalionului 151 Infanterie„Războieni” au defilat la finalul mani-festării.

Luni, 27 mai, la sediul Bata-lionului 288 Apărare Antiaeriană„Milcov” a avut loc festivitatea de re-subordonare a unităţii de la Brigada 1Mecanizată „Argedava” la Brigada282 Infanterie Mecanizată „UnireaPrincipatelor”.

În cadrul ceremonialului, ge-neralul de brigadă Marius Harabagiua ţinut să ofere diplome de apreciere acelor mai merituoşi militari din bata-lion, dar şi o diplomă de excelenţă

conducerii unităţii pentru profesiona-lismul şi dedicaţia de care au dat do-vadă întregul personal pe timpuldesfăşurării activităţii ca parte compo-nentă a Brigăzii 1 Mecanizată„Argedava”.

Batalionul 288 Apărare Anti-aeriană a luat fiinţă la 1 martie 1995,în baza Ordinului O.G. nr. 2, ca uni-tate cu un număr redus de personal, fi-

gurând în organigrama Brigăzii 282Infanterie Mecanizată.

În anul 2007, după o serie demodificări structurale ce au inclus şimodernizarea tehnicii de luptă din do-tare de la tunuri antiaeriene calibrul2X30 mm, la sistemul antiaerian

Oerlikon, ulterior la sistemul antiaerianautopropulsat Gepard, unitatea a trecutîn subordinea Brigăzii 34 Infanterie„Vasile Lupu”, azi Brigada 1 Mecani-zată „Argedava”.

Unitatea este certificată şi afir-mată ca structură destinată NATO în-cepând cu luna octombrie a anuluitrecut, iar la conducerea batalionuluidin anul 2009, se află locotenent-colonelul Daniel SUDITU, aflat mo-mentan în misiune, în T.O. Afganistan.

Lt. Cătălina CRINTEA

9 Mai în garnizoanele diviziei 9 Mai în garnizoanele diviziei Ceremonial la Batalionului 288Ceremonial la Batalionului 288ApApărare Antiaeriană”Milcov”ărare Antiaeriană”Milcov”

În slujba patriei, nr.8

L u p i i n e g r i s - a u i n s t r u i t î n Va l e aL u p i i n e g r i s - a u i n s t r u i t î n Va l e aH â r t i b a c i u l u iH â r t i b a c i u l u i

Gata de executare a focului!Gata de executare a focului!

În perioada 9-21 mai, militarii Batalionului 151 In-fanterie Războieni s-au pregătit în cadrul Centrului de In-struire pentru Luptă a Forţelor Terestre (CIL-FT) de la Cincu,pentru o nouă misiune în Afganistan. Lupii Negri, aşa cumsunt ei cunoscuţi, s-au antrenat pentru provocările ce vor urmaîn cele şase luni din deşertul afgan.

Militarii ieşeni se pregătesc pentru a treia misiune înAfganistan, după cele executate în 2003 şi 2005. Instruirealor pentru această misiune se apropie de final. Lupii Negri auexecutat un exerciţiu de repetare a misiunii, unde au benefi-ciat de baza de pregătire a Centrului de Instruire pentruLuptă a Forţelor Terestre de la Cincu. Militarii au exersattoate tipurile de misiuni ce le vor executa în deşertul afgan.Au parcurs pas cu pas şi răbdare fiecare etapă, fiecare exer-ciţiu. Au reluat acolo unde era nevoie. Au corectat unde augreşit. Pe timpul pregătirii, fie zi sau noapte, ei au fost în con-tinuă mişcare în poligon. Fiecare Lup Negru pe poziţia sa aconştientizat importanţa instruirii. Nu a fost uşor pentru ni-meni. Transpiraţia, efortul, oboseala s-a văzut pe chipurilemilitarilor ieşeni. Atenţia, concentrarea şi pregătirea execu-tată anterior i-a ajutat în rezolvarea incidentelor cu care s-

au confruntat.Actori, în rolul insurgenţilor, a forţelor de securitate

afgane şi a localnicilor, au fost militari din cadrul Brigăzii 2Vânători de Munte Sarmizegetusa şi din Brigada 9 InfanterieMecanizată Mărăşeşti. Aceştia au jucat rolurile foarte bine,ceea ce i-a ajutat pe Lupii Negri să înţeleagă şi mai bine ce îiaşteaptă acolo, în deşertul afgan.

Toată pregătirea noastră din garnizoana de reşedinţă,Iaşi şi de la Cincu este de o importanţă deosebită, a declaratcomandantul batalionului, locotenent-colonel SergiuMungiu. Aici, la CIL-FT, am desfăşurat evalurea acţională abatalionului. Am participat la un exerciţiu complex, care ca-pacitează forţele fizice, cât şi psihice ale militarilor. Am profitatde baza materială deosebită pe care ne-au oferit-o cei de laCIL-FT, precum şi de experienţa instructorilor din acestă uni-tate. Condiţiile din Afganistan nu sunt uşoare, acţiunile insur-genţilor sunt periculoase. Ştim ce ne aşteaptă acolo. Avemexperienţă, avem voinţă, avem putere şi cu siguranţă ne vomîndeplini misiunea pentru care ne-am pregătit.

Text şi foto:Plutonier-major Lucian IRIMIA

pagina 4-5

L a p o s t u r i !L a p o s t u r i !

De veghe la intrarea în FOB!De veghe la intrarea în FOB!

În slujba patriei Nr.8 (31mai2013)

EVENIMENT www.jointophq.ro6

Militarii nemţeni, cunoscuţisub numele de Jderi, sunt gata pentruprovocarea afgană. După o perioadăcomplexă de pregătire în poligoane, eipleacă în Afganistan cu încredere.Principalele misiuni ale militarilor dinPiatra Neamţ vor fi de evaluare şiacordare de asistenţă umanitară însprijinul populaţiei afgane, menţinereadialogului cu autorităţile şi liderii lo-cali. De asemenea, vor desfăşura ac-ţiuni împreună cu Forţele de SecuritateNaţionale Afgane.

La ceremonialul militar şi reli-gios desfăşurat la Piatra Neamţ au par-ticipat ministrul apărării naţionale,Mircea Duşa, locţiitorul şefului Statu-lui Major General pentru operaţii şi in-strucţie general-locotenent ValeriuNicuţ, locţiitorul şefului StatuluiMajor al Forţelor Terestre, general-maior Mircea Savu, comandantulDiviziei 2 Infanterie Getica, general-maior Nicolae Ciucă, comandantulBrigăzii 15 Mecanizată Podu Înalt, ge-neral de brigadă Vasile Roman, co-mandanţi de structuri militare, veteranide război, cadre militare în activitateşi în rezervă, familiile militarilor, re-

prezentanţi ai autorităţilor publice lo-cale şi o numeroasă audienţă.

Veţi prelua misiunea de la co-legii voştri pentru care am primitmulte aprecieri de la comandantul mi-litar al bazei Kandahar din cadrul mi-

siunii ISAF. Sunt convins că şi pentrudumneavoastră voi primi aceleaşilaude şi aprecieri pentru profesiona-lismul de care veţi da dovadă. Suntmândru de voi, vă doresc succes şivreau doar să vă dau încă un ordin:

acela de a vă întoarce sănătoşi acasă,şi-a încheiat discursul ministrulMircea Duşa.

Conştientizăm provocărilecare ne aşteaptă, ştim ce avem defăcut, suntem pregătiţi! Vom repre-zenta cu onoare Armata Română înteatrul de operaţii din Afganistan şi nevom face datoria pe deplin. Gândurilenoastre se îndreaptă acum şi spre fa-milii cărora le mulţumim că ne suntaproape şi ne înţeleg. Fiţi mândri denoi şi fiţi siguri că ne vom respecta de-viza: Semper Simul - Mereu împreună,a declarat comandantul companieiKAF GDA, căpitanul Liviu Apostoaie.

Este pentru prima dată când osubunitate compactă din Batalionul634 Infanterie Petrodava pleacă într-omisiune externă, iar publicul nemţeana dorit să fie alături de Jderi în acestemomente. Emoţia s-a simţit în aer petot parcursul ceremonialului. Aplau-zele asistenţei la finalul defilării mili-tarilor ce vor pleca în Afganistan şi amuzicii militare a Brigăzii 15 Mecani-zată Podu Înalt au întregit un frumosceremonial.

Plutonier major Lucian IRIMIA

Ceremonial la Piatra NeamţCeremonial la Piatra NeamţGarnizoana ce se întinde la poalele Pietricicăi reprezintă „leagănul” în care a luat fiinţă Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”. De acolo au plecat

dorobanţii nemţeni care au luptat în războiul de independenţă de la 1877. Luna aceasta, la peste 136 de ani de la acest eveniment, este rândul militarilorBatalionului 634 Infanterie „Petrodava”, unitate din componenţa Brigăzii 15 Mecanizate, să plece într-un teatru de operaţii.

Joi 16 mai, în Piaţa Ştefan cel Mare din Piatra Neamţ a avut loc ceremonialul militar şi religios de plecare în teatrul de operaţii din Afganistan amilitarilor companiei Ground Defence Area Kandahar Airfield (KAF GDA).

În slujba patriei Nr. 8 ( 31mai 2013)

SEMNAL www.jointophq.ro7

Colegiul Militar Liceal „Ştefan cel Mare”a obţinut titlul de „Şcoală Europeană” în cadrulcompetiţiei cu acelaşi nume, organizată de Minis-terul Educaţiei Naţionale. Premierea a fost făcutăla Palatul Parlamentului în data de 20 mai. Certi-ficarea instituţiei câmpulungene ca şcoală euro-peană reprezintă recunoaşterea succesuluicadrelor didactice şi a elevilor acesteia în imple-mentarea proiectelor şi programelor europene.

În cadrul solemn şi atmosfera sobră dinPalatul Parlamentului, trofeul şi certificatul „ŞcoalăEuropeană” au fost înmânate reprezentanţilor Cole-giului Militar Liceal „Ştefan cel Mare” de către mi-nistrul Educaţiei Naţionale, domnul Remus Pricopie,în semn de recunoaştere a performanţelor deosebiteobţinute de instituţia câmpulungeană în activitateade cooperare europeană şi a contribuţiei aduse deaceasta la promovarea şi dezvoltarea dimensiunii eu-ropene a educaţiei. În acelaşi context, preşedinteleComisiei pentru Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sportdin Senatul României, doamna EcaterinaAndronescu, a acordat Diploma de Merit pentrueforturile semnificative ale cadrelor didactice şi aleelevilor colegiului în procesul de integrare a învăţă-mântului românesc în spaţiul european al educaţiei.

La festivitatea de premiere de la Bucureşti,Colegiul Militar Liceal „Ştefan cel Mare” a fost re-prezentat de către domnul director adjunct VladimirCerbu, doamna profesoară Monica Buculei şi elevulAdrian Florescu. Colegiul s-a numărat printre cele64 de şcoli câştigătoare, din cele116 înscrise la ceade a X-a ediţie a concursului.

Competiţia naţională ''Şcoala Europeană'' seadresează tuturor unităţilor de învăţământ preuniver-sitar, implicate în activităţi, programe sau proiecteeuropene. Certificatul obţinut are o valabilitate detrei ani, după care şcoala trebuie să concureze dinnou pentru a-şi reconfirma titlul.

Evaluarea candidaturilor şcolilor înscrise încompetiţie s-a realizat pentru perioada 2010-2013,şi a vizat calitatea şi coerenţa managementului insti-tuţional, reflectate în documentele manageriale pre-cum şi impactul pe care activităţile derulate în cadrul

proiectelor europene l-au avut asupra şcolii. Crite-riile de evaluare au fost: coerenţa activită-ţilor derulate în cadrul proiectelor,integrarea activităţilor derulate în cadrulproiectelor în programul curent al şcolii,performanţele şcolare, asigurarea egalităţiide şanse, continuitatea şi constanţa în deru-larea activităţilor comunitare, strategiile şimodalităţile de implementare, evaluare şi

valorizare a rezultatelor.Comisia a apreciat valorile

europene dezvoltate în Cole-giul Militar Liceal “Ştefan celMare” şi acţiunile prin care s-au promovat şi dezvoltataceste valori. Astfel, pornindde la premiza că elevii cole-giului vor deveni în câţiva anicadre militare care vor efec-tua misiuni în teatrele de operaţii dindiverse zone ale lumii, unul din con-ceptele promovate a fost cel de unitateîn diversitate. S-a constatat că eleviicolegiului câmpulungean conştienti-zează diferenţele culturale la nivel eu-ropean înţeleg şi acceptă diversitatea.Un exemplu în acest sens este proiec-tul Comenius „Tradiţii într-o Europă

fără frontiere” care a oferit elevilor ocazia de a inte-racţiona cu reprezentanţii unor spaţii culturale dife-rite.

În cadrul competiţiei a fost apreciată şi di-mensiunea europeană a conceptului „a învăţa să în-veţi – perseverenţă în procesul de învăţare”,promovat de Colegiul Militar „Ştefan cel Mare”. S-a dovedit că stimularea competitivităţii şi creştereaperformanţei constituie o prioritate instituţională,menţionată în do-cumentele mana-geriale şi că înşcoală există unsistem de eva-luare săptămânalăa notării şi de ie-rarhizare a elevi-lor pe diversecriterii.

S-a făcutdovada şi a fostapreciat faptul căîn ultimii trei anieforturile comuneale echipei mana-geriale, ale cadre-lor didactice şimilitare şi ale ele-vilor au produs odeschidere evi-dentă a şcoliinoastre către va-lorile şi atitudi-nile promovate de

Uniunea Europeană. Prin implicarea în proiecte or-ganizate sub egida Uniunii Europene (eTwinning,Euroscola, Lider European, Jean Monet, U 4 Energy,Grow etc.) ideea de cetăţenie europeană proactivă s-a transformat din deziderat în realitate.

Derularea celor peste 30 de proiecte, pro-

grame şi activităţi comunitare a contribuit, pe de oparte, la îndeplinirea misiunii colegiului şi a condus,pe de altă parte, la dezvoltarea dimensiunii europeneîn educaţie. S-a promovat cooperarea transnaţionalăîntre şcoli, partenerii din proiecte fiind antrenaţi ul-terior în alte tipuri de activităţi iniţiate de colegiu.Gama variată de activităţi transfrontaliere imple-mentate în ultimii trei ani a dus la dezvoltarea uneiconştiinţe europene în rândul elevilor, al cadrelor di-dactice şi al instructorilor militari, la creşterea mo-tivaţiei pentru studiu, dezvoltare personală şiprofesională.

Obţinerea titlului de şcoală europeană este oconfirmare a valorii Colegiul Militar Liceal „Ştefancel Mare” şi oferă prestigiu învăţământului militarla nivel european.

Profesor Monica Buculei

COLEGIUL MILITAR CÂMPULUNGEANCOLEGIUL MILITAR CÂMPULUNGEANPREMIAT LA PALATUL PARLAMENTULUIPREMIAT LA PALATUL PARLAMENTULUI

Statul Major al Forţelor Terestrea organizat, în perioada 24-28 mai, Olim-piada de vară a sportului militar liceal,competiţie la care au participat un numărde aproximativ 180 de elevi ce aparţin lo-turilor sportive din cele trei colegii mili-tare liceale: Alba Iulia, Breaza şiCâmpulung Moldovenesc.

Anul acesta a fost rândul celordin Colegiul Militar Liceal "Ştefan celMare" – Câmpulung Moldovenesc săfacă oficiul de gazdă a competiţiei spor-tive de tradiţie, ce reuneşte la start eleviicu aptitudini sportive care, pe parcursulcelor cinci zile de concurs, şi-au pututetala calităţile fizice şi moral-volitive launa din cele şapte discipline sportive: at-letism, handbal, volei, baschet, tir, triat-lon militar şi tenis de masă.

Redacţia

Olimpiada sportului militar licealOlimpiada sportului militar liceal

În slujba patriei Nr. 8 ( 31mai2013)

TEHNICĂ www.jointophq.ro8

E – Learning reprezintă cunoş-tinţele teoretice şi instruirea ce suntasigurate electronic prin intermediulunui calculator sau a altor sisteme.

În comparaţie cu educaţia cla-sică, e – Learning poate asigura elevi-lor un acces mai mare la oportunităţilede învăţare, facilitându-le accesul la unsistem de educaţie comod, adaptat rit-mului lor de învăţare, independent delocaţie şi de momentul când aceştiaîncep studiul.

Permiţând descărcarea de ma-teriale scrise şi media sau prin conec-tarea la reţele de e-learning, inclusiveInternetul, această tehnologie asigurăinstrumentele care permit învăţarea ladistanţă sincronizată sau nesincroni-zată.

Principii esenţiale ale e-Learning:- Eficace, eficient şi ieftin – educaţiase poate face prin metode multiple, cuinstrucţiuni concise şi fără investiţiimajore; - Îmbunătăţeşte angajamentul utili-zatorilor – se asigură accesul oportunla cunoştinţele necesare rezolvării desituaţii sau dobândirii de abilităţi; - Are încorporată orientarea(îndru-marea) instructorilor.

Beneficiile e –Learning:- Acces lărgit la instruire; Este accesi-bil la cerere; Are costuri reduse; Per-mit fiecărui elev să înveţe în ritmulsău; Materialele sun condensate şi cuvaloare ştiinţifică fiind predate de ceimai buni experţi în domeniu; Instrucţiecondensată; Colaborare extinsă întreelevi şi instructori.

Tipuri de tehnologie e-Learning:Advanced Distributed Learning(web –based training)- această tehno-logie este comună sub umbrela e -Learning şi constă în asigurarea decursuri de instruire pe o reţea care fo-loseşte un web bowser standard. ADLurmăreşte un număr de standarde şispecificaţii pentru e-Learning cunos-cut ca SCORM(Shareble Content Ob-ject Reference Model).

Computer-Based Training (instruirebazată pe computer) – CBT este uncurs de instruire livrat elevului pecomputerul său personal printr-un CD-ROM sau alte medii de stocare. Diferăde ADL prin faptul că nu este livratprin reţea şi nu necesită SCORM. Ele-vul nu trebuie să se logheze în CBT,evaluarea finalizării cursului făcându-se local.

Immersive Learning – foloseşte unmediu simulat bazat pe computer carereproduce o situaţie reală sau ipoteticăîntr-o reprezentare grafică şi dinamică

a mediului. Elevii sunt implicaţi înprocesul de educare prin simulări inte-ractive şi aplicaţii bazate pe jocurielectronice. Acest tip de instruire per-mite elevilor individual sau în miciechipe să lucreze împreună, să rezolveprobleme, să repete tehnici sau să-şiîmbunătăţească deprinderile.

Se poate crea un mediu virtualcare foloseşte comunicarea on-lineprin care utilizatorii interacţioneazăsub formă de avatar, care reprezintă oreprezentare grafică a fiecărui utiliza-tor în prezentare 3 D. Elevii pot mergeşi pot investiga anumite zone ori clă-diri sau pot urma căi de explorare stan-dard.

Mobile Learning (m-Learning) –necesită folosirea de instrumente decalcul portabile, cum ar fi Ipad, PDA,laptop, telefoane smart. Această me-todă permite instructorilor şi elvilor saaibă o flexibilitate crescută şi noi opor-tunităţi de a interacţiona. Dacă instru-mentele mobile au posibilităţi GPS ,cursurile pot fi defăşurate dinamic înnatură, obişnuind elevii să obţină in-formaţiile necesare indiferent dacă seaflă în locul unde studiază de obiceisau în natură.

Collaborative Learning (Învăţareacolaborativă)

Învăţarea colaborativă se faceprin metode interactive sau comuni-care online utilizând instrumentemedia sociale, aşa cum ar fi chatrooms şi discuţiile pe forumuri dar şialte instrumente ca webinars (prescur-tarea de la web based seminar) şi web-casts (transmisia live a unui evenimentpentru un numar mare de utilizatoriweb care permite intervenţia partici-panţilor, mai este denumită şi netcast,netcasting).

Aceste instrumente pot fi im-plementate în medii de învăţare onlinesau în săli de clasă pentru a sprijini in-

struirea elevilor. Aceste instrumentepermit unui număr de studenţi să lu-creze cu un profesor (instructor, asis-tent) şi de asemenea să înveţe partajat,de exemplu un elev poate prezentapunctual său de vedere legat de rezol-varea unei probleme complexe.

Acest schimb permanent dedezbateri şi idei promovează gândireacritică şi rezolvarea problemelor. Învă-ţarea colobarativă poate fi sincronă,atunci când se desfăşoară în timp realşi asincronă atunci când elevii nu suntconectaţi în timp real.

Punerea în practică a activităţiide studiu coloborativ în scop educaţio-nal se poate face într-o varietate de căi,totuşi, ca în orice altă activitate de in-struire trebuie să aibă scopuri distincteşi un cadru procedural pentru aceastăactivitate. În contrast cu instrumentelede învăţare tipice, unde elevii se lo-ghează la un site pentru a discuta in-formal, o activitate de învăţarecoloborativă este în legătură directă cuscopul instruirii/învăţării. În acest felaceste instrumente de învăţare sunt fo-losite pentru a completa sau extindeprocesul de studio/învăţare.

Pentru a asigura beneficiulmaxim din utilizarea instrumentelor deînvăţare coloborativă în scopuri edu-cative şi pentru a asigura că acestearămân valabile şi asistă procesul de în-văţare, instructorii şi elevii trebuie să

înţeleagă rolul fiecăruia în implemen-tarea şi utilizarea acestora.

Trebuie să existe un instructorsau un expert care să faciliteze colabo-rarea între profesori şi elevi sau întreelevi şi care să monitorizeze traficul deinformaţii şi date, să asigure menta-nanţa siteului şi un help desk onlinepentru utilizatori. Elevii trebuie să în-ţeleagă scopul şi modul cum acest in-strument de învăţare sprijinăobiectivele educaţionale şi care esterolul lor în desfăşurarea unei activităţide instruire. Elevii trebuie să cunoascăprincipalele elemente ale activităţii deinstruire şi obiectivele propuse înaintede începerea propriuzisă a activităţii

de învăţare.

Instrumentele de învăţare co-loborativă includ:

Chat Room – este un instru-ment sincronizat care asigură un spaţiuvirtual de întâlnire care facilitează co-municarea instantanee între instructorişi elevi. Utilizatorii trebuie să fie pre-zenţi şi pot scrie mesajele care aparimediat pe ecran în “camera de chat”.

Forum de discuţii – este uninstrument nesincronizat în care stu-denţii pot scrie şi recepţiona comenta-rii publicate de profesor sau alţi elevi.Elevii răspund în funcţie de programulfiecăruia şi nu este nevoie să fie pre-zenţi atunci când comentariul este pos-tat. Acest instrument permitecolaborarea prin topicurile de peforum care cuprind întrebări şi postarilegate de un subiect.

WIKI – este o pagină webatribuită unui subiect particular la carepot contibui în mod colectiv elevii.Aceştia pot pregăti, scrie şi posta con-ţinut direct pe pagină, conţinut cepoate fi revizuit cu informaţii noi careapar instantaneu, faţă de materialeletradiţionale tipărite care necesitau untimp îndelungat pentru a fi scrise, edi-tate şi publicate. Elevii pot să-şicreeze un cont pe wiki pentru a primiperiodic informaţii noi despre subiec-tul de care sunt interesaţi.

Webinar/Webcast- acest in-strument asigură o sesiune de instruireonline, folosind transmisia video pen-tru a distribui informaţia elevilor. We-binar este de tip sincron, fiind osesiune de învăţare live care permiteinteracţiunea. Elevii sunt direcţionaţispre un anumit website pentru a urmăriun video educaţional. Webcast este ne-sincronizat reprezentând o sesiune deeducaţie care poate fi selectată şi vi-zionată repetat de către elevi. Acest in-strument poate fi accesat printr-un website sau poate fi integrat într-un curs detip e-Learning.

Folosirea celorlalte tipuri deinstrumente colaborative cu webinarsşi webcast este ideală. De exemplu,prin folosirea webinars sau webcast, oproblemă este prezentată elevilor pen-tru analiză. Un profesor conduce apoio discuţie prin intermediul camerei dechat sau a unui forum pentru a genera,în cadrul grupului de lucru coloborativ,idei şi soluţii pentru problemă. Folo-sind o cameră de chat elevii pot comu-nica în timp real, pot discuta problema,pot genera idei sau căi de rezolvare saufolosind un forum pot posta informaţiişi comentarii care să ajute la rezolva-rea problemei.

Lt.-col. Eduard BORHAN

Sisteme informatice colaborativeTehnologii E-LEARNING

În slujba patriei Nr. 8 ( 31 mai 2013)

MOZAIC www.jointophq.ro9

Horoscop iunie04 Mai1965 - În Bucureşti este fondat Teatrul Ion Creangă;05 Mai1919 - A fost creată Liga Societăţilor de Cruce Roşie;08 Mai1886 - În SUA, farmacistul John Pemberton inventează băutura carbogazoasănumită mai târziu Coca-Cola;10 Mai 1969 - Naveta Apollo 10 transmite primele imagini color ale Pământului din spaţiu;11 Mai 1911 - În Italia, la Torino, are loc prima participare românească la un concursinternaţional de gimnastică. Echipa României, cucereşte cupa de argint;12 Mai1922 - La Bucureşti, la Teatrul Naţional din Bucureşti, are loc premiera pieseiSuflete tari, în regia lui Paul Gusty;14 Mai1981 - Primul zbor al unui român în spaţiul cosmic, Dumitru Prunariu, cu navaSoiuz - 40;1893 - Octavian Goga scrie primele versuri dedicate românului, care „de dimineaţapână seara tot lucra necontenit / Dar cu toată osteneală / tot este nepreţuit”;15 MaiZiua Poliţiei Militare;Ziua Trupelor de Apărare CBRN;18 Mai1974 – În România, la Reşiţa, este produs primul motor de 4.000 CP;20 MaiZiua Financiarului Militar;21 Mai1965 - Debutează la Televiziunea Română, emisiunea "Teleenciclopedia" - recordde audienţă până în anul 1990;24 Mai1908 - La Bucureşti este inaugurat Muzeul Naţional de Istorie Naturală GrigoreAntipa;25 Mai1919 - Prima audiţiei a Simfoniei a III-a de Geroge Enescu, sub bagheta compo-zitorului;31 MaiZiua Rezervistului Militar;Ziua Geniştilor Militari;1936 - Are loc primul salt cu paraşuta, din România.

Berbec. Freamăt, nerăbdare, diversitate, mişcare. Întâlneşti multă lume, discuţi,negociezi. Ai putere de convingere, îţi susţii excelent proiectele. Forţa ta

stă în inteligenţă şi discurs.

Taur. În iunie, poziţia şi faima se pot ameliora şi pot înflori cu ajutorul celorlalţi.Drept este că şi tu contribui din plin la asta, întrucât tranzitele lunii te

înzestrează cu multă diplomaţie, cu o extraordinară abilitate în mânuirea cu-vintelor, cu un spirit subtil şi plin de tact şi cu o mare putere de sugestie.

Gemeni.A venit luna ta, timpul iniţiativei, al curajului şi acţiunii. Trebuie să profiţide luna iunie, care te înzestrează cu energie şi determinare, care te

îndeamnă să te impui, să arăţi ce poţi şi care, în plus, este atinsă de şansă.

Rac.O perioadă potrivită mai degrabă pentru acumularea de informaţii,

crearea de relaţii şi alte proceduri premergătoare unei acţiuni mai amplesau mai importante. Vremea succesului se apropie. Unele semne se vor vedea chiarîn a treia decadă a lunii. Deocamdată, însă, în primele două decade se pregăteşteterenul.

Leu. Se pare că ai mai multe proiecte sau unul şi bun, care te solicită foarte mult. Tunurilesunt îndreptate spre viitor, iar speranţele sunt foarte mari.

Grupul sau colectivitatea au un cuvânt important de spus, indiferent că este vorba despreasocierea cu alte persoane în vederea atingerii unui obiectiv comun sau că este vorba desprepublic.

Fecioară.Luna iunie, întruneşte toate condiţiile esenţiale pentru realizare şi succes.

Se accentuează iniţiativa, curajul, determinarea, competitivitatea şi spiritulrăzbătător, iar Soarele te ajută să-ţi pui în valoare calităţile, să străluceşti, să teimpui.

Balanţă.Este o perioadă deosebit de propice pentru studiu, cercetare, aprofundare,care pot conduce către o întărire a carierei sau poziţiei. Este ca un fel de

treaptă pe care o urci pentru a atinge consacrarea. Orice fel de specializare sau deînsuşire a unor cunoştinţe speciale întreprinsă acum îţi va fi foarte utilă într-un vi-itor nu prea îndepărtat.

Scorpion.Există o preocupare activă pentru afaceri, investiţii sau alt gen de tranzacţiiori, poate, pentru chestiuni legate de credite, datorii, moşteniri, recuperări

etc. Este vorba despre iniţiative, decizii sau acţiuni energice, iar concurenţa,lupta ori disputele nu sunt excluse.

Săgetător.Iunie este luna colaborărilor şi a proiectelor colective. În această direcţie

se concentrează eforturile şi tot de aici par să vină şi câştigurile. Pot apăreacontracte şi parteneriate noi, se pot termina unele vechi şi, în general, ceilalţi

intervin mult mai mult ca de obicei în mersul lucrurilor.

Capricorn. Luna iunie se anunţă foarte aglomerată, dar cu un mare potenţial realizator. Munceştimult, însă munceşti cu plăcere, iar eforturile îţi sunt recunoscute şi răsplătite.

Se poate să treci şi prin situaţii presante, când trebuie să te încadrezi în termene foarte scurte,să iei decizii rapide, să gestionezi o criză, dar în ansamblu este o perioadă aducătoare desatisfacţii.

Vărsător.O particularitate a lunii iunie este darul de a te plasa în circumstanţe avantajoase, de

a te ajuta să fii la locul potrivit în momentul potrivit pentru a te alege cu unele beneficiimateriale sau de imagine. Acum este cel mai bun moment pentru a-ţi promova talentele, ap-titudinile sau produsele.

Peşti.În iunie atenţia este centrată pe proprietăţi şi investiţii. Se poate să fie vorba despreconstrucţia, cumpărarea, amenajarea sau redecorarea unei case ori a unui sediu de

firmă, despre achiziţia unor bunuri de folosinţă îndelungată ori a unor obiecte de patri-moniu.

C a l e n d a r u l l u n i i

JMi-am salvat numărul de telefon al amantei cu numele "Low Battery".De câte ori vede nevastă-mea, îl ia şi-l bagă la încărcat.

JAnunţ scris la o grădiniţă: "Vă rugăm să nu luaţi în seamă ceea ce spuncopiii că fac aici, pentru că nici noi nu luăm în seamă ceea ce spun copiiică faceţi acasă!"

JNoapte, frig, plouă cu găleata. Sună cineva la uşă. Iese tipul şi o vedepe soacra-sa udă leoarcă în faţa uşii.- Da ce mamă soacră, de ce stai în ploaie, vrei să răceşti? Du-te repedeacasă.

JNoua iniţiativă UE: Adoptă un grec pentru doar 500 de euro!Pentru această sumă, el va face tot ce n-ai tu timp să faci:- va dormi până la amiază,- va citi ziarele,- va bea o cafea,- discută despre sport şi politică,- trage un pui de somn după-masă,- merge la bar, la restaurant şi la chefuri!Bonus:Noua monedă a Greciei se va numi "Zeuro".

U M O R

10

ÎN SLUJBA PATRIEI Copyright

Este autorizată orice repro-

ducere, fără a percepe taxe, cu condiţia

indicării cu exactitate a numărului şi a

datei apariţiei publicaţiei

Redactor şef: Locotenent - colonel Eduard BORHANRedactor : P.c.c. Lenuţa-Carmen LUPULEASAReporter-fotoreporter: P.c.c. Olga MURARIU Contact: www.bg15mc.ro

„Oricine va mărturisi pentruMine înaintea oamenilor, mărturisi-voişi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu,care este în ceruri ” (Matei 10,32)

Nu este cinste mai mare pentruun om decât a fi mărturisit înaintea luiDumnezeu de Însuşi Hristos, darpentru a se învrednici de această cinsteeste necesară o condiţie: să-L mărturi-seşti pe Hristos înaintea oamenilor.Astăzi a-L mărturisi pe Dumnezeu estela îndemâna tuturor dar să nu uităm căera o vreme când acest lucru se făcea cusacrificiu vieţii.

Mai întâi Hristos a fost mărturi-sit de proprii Săi Apostoli, care aproapetoţi (cu excepţia Sfântul Apostol şiEvanghelist Ioan) şi-au sacrificat viaţaprovăduindu-L. Au urmat apoi miile demartiri din primele trei secole de eroismcreştin dar nu numai. Totuşi niciodatăca atunci (în sec. I-III) Hristos n-a fostmai mult şi mai puternic mărturisit. Înacea perioadă foarte mulţimartiri au provenit chiardin rândurile armatei ro-mane persecutoare şi aicitrebuie să amintim peSfinţii Marii MuceniciGheorghe, Dimitrie şiTeodor Stratilat, toţi treiajungând la rangul de ge-neral în armata romană(primul fiind şi ocrotitorulForţelor Terestre din Ar-mata României), dar şisimpli ostaşi ca TeodorTiron, Marcian, Nicandru,Pasicrat, Valention, Iuliu Veteranu sauEmilian de la Durostrorum. Aceştia pri-meau cu multă seninătate moarteadovedit că nu se tem „de cei ce ucidtrupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă”(Matei 10,28). Pătrunşi fiind de adevă-rul cuvintelor „cine va voi să-şi piardăsufletul său pentru Mine şi pentruEvanghelie, acela îl va mântui” (Matei8,35) martirii au pus mai presus decinstea şi mărirea acestei lumi (pe carear fi câştigat-o dacă s-ar fi lepădat deHristos) mărirea lui Dumnezeu mărtu-risindu-L prin grai, viaţă şi jertfă. Arămas celebră în istoria creştină expre-sia „sângele martirilor, sămânţă creşti-nilor” şi aceasta deoarece, deşi mulţimureau, tot mai mulţi răsăreau ur-mându-le exemplu. Oricât de mari aufost chinurile, martirii şi-au purtat cru-cea cu seninătate, preţuind viaţa luiHristos, convinşi fiind că nimic nu estemai presus de iubirea lui Dumnezeu.Cercetând viaţa şi trăirea acestor oa-meni vom găsi o serie de virtuţi comune

precum: statornicie în credinţă, curaj,bărbăţie, lipsa fricii în faţa morţii şi astapentru că erau convinşi că dincolo deaceastă viaţă îi aşteaptă viaţa veşnică.

Ca ostaşi apărători ai patrieivom găsi în viaţa sfinţilor martiri exem-ple vrednice de urmat pentru fiecaredintre noi, dacă vom găsi şi timpul ne-cesar de a citi sau asculta la sfinteleslujbe din capelele noastre militarevieţile şi faptele lor, mai ales că rostimîn cadrul sfintelor slujbe „pe noi înşineşi unii pe alţii şi toată viaţa noastră luiHristos Dumnezeu să o dăm”.

Pe bolta Bisericii strălucesc fap-tele a mii de sfinţi, încă o putem ase-măna cu bolta cerului pe care strălucescmii de stele. În secolul al –XIX-lea IlieMiniat spune în una din cuvântărilesale: „câţi martiri au fost? Număraţistelele cerului şi nisipul mărilor! DacăDumnezeu ar fi strâns deoparte sângeleacestor creştini care au murit pentrucredinţa în Hristos, ar fi făcut cu sfân-

tul lor sânge o altăMare Roşie”. Martiriiau luptat cu lumea pă-gână de afară, noi ceide astăzi avem deluptat cu pornirile reledin noi. Ei au fost oa-meni ca şi noi, nu s-aunăscut sfinţi, dar autrăit ca să devină, deaceea noi îi cinstim şine străduim să leurmăm exemplul atâtîn credinţă cât şi înfapte. Pentru a ne înde-

plini misiunea şi menire a fiecăruiaavem nevoie de asemenea exemple, deaceea este bine să le cunoaştem şi să letranspunem în viaţă. Tot aşa au proce-dat moşii şi strămoşii noştri pentru canoi astăzi să trăim liberi şi să ne bucu-răm de acest frumos pământ românescpe care ei ni l-au lăsat moştenire şi l-austropit cu sângele jertfei lor.

Sfinţii sunt eroi ai credinţeicreştine care s-au distins prin zel misio-nar în răspândirea Evangheliei, prinviaţă exemplară, prin suferinţele îndu-rate, merite pentru care Biserica îi cin-steşte. Strămoşii noştri le-au urmatexemplul, apărându-şi întotdeauna cre-dinţa şi ţara, ori de câte ori a fost ne-voie, iar nouă ne revine misiunea de apăstra nealterată această dublă moşte-nire: mărturisirea credinţei strămoşeştiîn Dumnezeu şi apărarea pământuluisfânt al patriei.

Preot militarIc. Stavr. Adrian MORŢUN

În slujba patriei Nr. 8 (31 mai 2013) www.jointophq.ro MEMORIA CUVINTELOR

Dacă unii ar scrie mai puţin, probabil şinoi am gândi mai puţin.

Anotimpul izgonirii din rai a fost toamna. Atunciputem vorbi despre mere care să fi fost deja coapte.Părinţii mei nu mi-au spus niciodată să nu mănâncmerele coapte din copaci, că mi-ar face rău, ci măavertizau să nu mănânc mere crude, că mă va dureaburta.

Pentru un licurici, un om cu un chibrit în mână esteun demiurg.Dar pentru o pasăre ce-o fi reprezentând oare un om într-un deltaplan? Darun pilot de F16?

Războiul este plin de greşeli. Important este ca inamicul să facă mai multe.La fel e şi în şah. Poţi ajunge să spui că şi unele mutări bune devin mai târziugreşeli pentru că nu au fost suficient de bune, sau pentru că se vor fi doveditmai puţin bune decât ale adversarului. Dar mai este ceva important legat de greşelile inamicului, în afară de numă-rul acestora – să fii capabil să i le surprinzi înainte să le acopere şi să fii înstare să te foloseşti de ele astfel încât să îţi asiguri avantajul.

Poate să pară paradoxal, dar statuia fericirii nu are ca soclu certitudineaci amăgirea, iluzia, speranţa...Ce tristă pare aceasta afirmaţie pentru un părinte: oare ce amăgire poate sămai ascundă fericirea adusă de râsul netulburat al copilului ?Ce sinistră pare această afirmaţie pentru un iubit: de ce promisiunea fericiriiveşnice din partea jumătăţii să fie doar o iluzie ?Ce nedumerire poate stârni această afirmaţie unui campion : adică fericireade a fi ajuns campion nu înseamnă că speranţa mi s-a transformat deja încertitudine ?!

Lumea s-a perfecţionat. De exemplu, otrava nu mai este singurul lucru cucare se poate otrăvi.Într-adevăr, şi o privire poate otrăvi un suflet, o vorbă poate otrăvi o priete-nie, o frumuseţe ieşită din comun poate otrăvi liniştea unui imperiu întreg. Totuşi de aceste otrăvuri am auzit şi în poveştile de demult.

Un Robinson fără Vineri este un personaj posibil. Dar un Robinson fărăinsulă nu este posibil.Înţeleg totuşi aici prin insulă, de fapt, conceptul de izolare, căci sunt sigurcă putem găsi Robinsoni şi în munţi, şi în deşert sau pe Lună.Dar oare pe Vineri îl putem concepe fără Robinson ? Cât o fi aşteptat elsă-i vină lui Daniel Defoe ideea de a-l crea pe Robinson ? Căutând pe internet acest nume printre cele purtate de români, surprinzător,nu l-am găsit. Cel mai apropiat de el am găsit doar Vinerean sau Vinereanu.Pe când numele Duminică e cu siguranţă folosit – sunt norocosul posesor alfişei lui de evidenţă, aş putea avea chiar ocazia să-l întâlnesc în propria-miunitate în eventualitatea unui anume indicativ. E un nume folosit de români,care probabil iubesc mai mult zilele de sfârşit de săptămână decât pe celelucrătoare.Ceea ce m-a marcat însă cel mai puternic, a fost aportul lui Robinson, nu lamanualele de supravieţuire, prin experienţa sa, ci în căutarea răspunsului lainterogaţia axiologică despre fundamentul absolut/ relativ, înnăscut/ social alvalorilor la nivelul individului şi trăinicia acestora în sihăstrie.Robinson ne dovedeşte că instinctul moral însoţeşte individul şi în singură-tate, nu este condiţionat numai de coabitare, cum foarte frumos sesizeazăAndrei Pleşu în « Minima moralia ».

Căpitan Petru CHIRIAC

Despre - O vorbă să-ţi mai spunDespre - O vorbă să-ţi mai spun CURAJUL ŞI EROISMUL SFINŢILORCURAJUL ŞI EROISMUL SFINŢILOR