S5+S6, sem 2, 2013 (cap 6) Seminar nr 3 - Disciplina: ASE – FABBV, AN 2, seria C / D / E PRODUSE SI SERVICII BANCARE

Produse si servicii de trezorerie

Sursa: http://www.cnbc.com/id/39218296/How_The_Financial_World_Sees_Itself

Cuprins Pagina

1. Produse si servicii de trezorerie 2

2.Structura organizationala a unei trezorerii bancare 4

3.Formare profesionala 6

4.Instrumente ale pietelor valutare – Concepte de baza 7

5.Aplicatii software utilizate in trezoreriile de banci 12

6.Probleme - rezolvate model 14

7.Probleme propuse spre rezolvare 17

8. Anexa – ACI Model Code 18

Curs: Prof. univ. dr. Dedu Vasile PRODUSE SI SERVICII BANCARE Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 2 Conf. univ. dr. Enciu Adrian Lect. univ. dr. Nitescu Dan Costin

1. Produse si servicii de trezorerie Plasamente:

- Depozite cu dobanzi negociate in RON sau FCY (foreign currency): O/N, 1W, 1M, 3M, 6M, 12M, 24M... - Depozite cu randament indexat sau depozite structurate - ofera clientilor posibilitatea de a obtine randamente mai mari prin

asumarea unui risc de piata. Cele mai cunoscute depozite sunt cele legate de evolutia unei piete financiare (market linked deposit). Pentru investitorii institutionali si pentru companiile care detin volume mari de lichiditati, caracteristicile acestor produse pot fi negociate:

Ex: https://www.brd.ro/&files/depozite-structurate.pdf http://www.raiffeisen.ro/trezorerie/produse-structurate https://www.citibank.ro/NOUL_citi/produse_si_servicii_ro.htm#tab2 http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/Produse/Depozite_Structurate/Depozite_Structurate/index.phtml

http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/Cautati/Cautati_un_produs/index.phtml

- Depozite Forward – Forward - permite imbunatatirea managementului lichiditatii, oferind posibilitatea de a deschide depozite la o data viitoare

Ex: https://www.citibank.ro/NOUL_citi/produse_si_servicii_ro.htm#tab2 - Plasamente in titluri de stat de pe piata primara sau secundara: instrumente ale pietei monetare sau cu venit fix

Ex: https://www.brd.ro/piete-financiare/piata-valutara-si-monetara/titluri-de-stat/ http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/Produse/ObligauC5uA3iuni/Types/BCR_senior_bonds/Produse/index.phtml

- Plasamente in titluri de datorie pe termene scurte, medii si lungi emise de institutii private (titluri corporative) - Produse - Note structurate: Cresterea randamentului pentru investitiile cu principal garantat poate fi obtinuta prin expunere la

diferite clase de active: cursul de schimb, actiuni marfuri, dobanzi, cos de valute, indici bursieri, fonduri mutuale etc. Note Structurate sunt construite pe clasele de active mentionate mai sus, putand fi structurate in functie de nevoile specifice ale clientului, de toleranta la risc si de viziunea de piata.

Ex: https://www.citibank.ro/NOUL_citi/produse_si_servicii_ro.htm#tab3 - Achizitionarea de unitati ale fondurilor de investitii locale sau globale

Ex: https://fundlab.credit-suisse.com/index.cfm?nav=list&livesearch=yes&p=* - Tranzactionarea de metale pretioase – in cont sau cu livrare fizica:

Ex: http://www.piraeusbank.ro/Trezorerie/Aurul-tau.html http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/Produse/Aur_/Aur_/index.phtml

Schimb valutar si protejarea fata de riscul de schimb valutar si riscul de rata a dobanzii:

- Tranzactii valutare spot si pre-spot negociate direct la agentie / sucursala, negociate prin telefon respectiv tranzactii

valutare online cu ajutorul unei platforme dedicate: ex: https://www.citibank.ro/citifxpulse/#/ce-este-citifx-pulse

- Tranzactii valutare SPOT sau TODAY pe baza de ordine la curs limitat

- Tranzactii forward pe cursul de schimb - presupune cumpărarea, respectiv vânzarea la o dată viitoare a unei sume în valută

la un curs stabilit la momentul încheierii tranzacţiei forward

Ex: http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/instrumente-financiare-derivate/forward-curs-schimb

https://www.brd.ro/&files/forward-swap.pdf

- Tranzactii de tip swap valutar - tranzactii de schimb valutar incheiate simultan, de sens contrar, cu decontare la date de

valuta diferite, folosite in special pentru gestionarea lichiditatilor companiei

- Tranzactii valutare in marja avand drept garantie un depozit colateral constituit de catre client la banca cu posibilitatea unui

levier de 5-100:1

- Tranzactii swap pe rata dobanzii (Interest Rate Swap – IRS)

- Tranzactii forward pe rata dobanzii (Forward Rate Agreement – FRA)

- Optiuni pe rata dobanzii:

o Cap – in baza unei prime, ofera protective impotriva cresterii dobanzii peste un anumit nivel permitand detinatorului

unei astfel de optiuni sa beneficieze de scaderile de dobanda

o Floor – in baza unei prime, permite beneficierea de cresterea nivelului ratelor de dobanda concomitant cu

protejarea impotriva oricarei scaderi a cotatiilor pietei sub nivelul de exercitare a optiunii Floor.

o Optiuni Call sau Put inclusiv urmarirea unor strategii complexe cu optiuni valutare.

Ex: https://www.brd.ro/&files/irs-fra.pdf https://www.brd.ro/&files/optiuni-ir.pdf

https://www.brd.ro/&files/optiuni-fx.pdf https://www.brd.ro/&files/forward-swap.pdf http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/instrumente-financiare-derivate/swap-curs-schimb http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/instrumente-financiare-derivate/contract-swap-rata-dobanzii http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/instrumente-financiare-derivate/optiune-curs-schimb http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/instrumente-financiare-derivate/optiune-rata-dobanzii

Seminar 3 – S5+S6, sem 2, 2013 (cap 6) Produse si servicii de trezorerie ASE – FABBV, AN 2, - Pag 3 Trezoreria vazuta din perspectiva clientului / angajatului in banca

Tranzactii directe in piata instrumentelor cu venit variabil, marfuri si alte instrumente derivate:

- Tranzactii directe (discretionare sau „execution only”) cu actiuni, indici, CFD-uri pe actiuni si indici, marfuri:

Ex: BCR TRADER:

- mai mult de 160 perechi valutare (incl. Aur si Argint spot),

- Forward FX, Optiuni FX

- mai mult de 7000 CFD-uri

http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/BCR_Trader/Prezentare/index.phtml

BRD – ANYMA ONLINE TRADING

https://www.brd.ro/piete-financiare/piata-de-capital/anyma-online-trading-platform/

https://www.brd.ro/piete-financiare/piata-de-capital/anyma-online-trading-platform/demo-anyma/

- Optiuni si structuri pentru protectia impotriva riscurilor aferente ratelor de dobanzi, pietelor de actiuni respectiv pietelor de

marfuri (petrol & produse petroliere, gaz & energie, metale pretioase & metale industrial, carbuni, fier, emisii de carbon si

agricultura & soft commodities)

Servicii de custodie: - pastrarea in siguranta si administrarea instrumentelor financiare in contul clientilor, inclusiv custodia si servicii in legatura cu

aceasta, cum ar fi administrarea fondurilor sau garantiilor; - cercetare pentru investitii si analiza financiara si alte forme de recomandare generala referitoare la tranzactiile cu instrumente

financiare; - servicii in legatura cu subscrierea in baza unui angajament ferm

Servicii de depozitare

- pastrarea in conditii de siguranta a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) prin deschiderea, in numele fiecarui OPC, de conturi de valori mobiliare si conturi bancare pentru decontarea tranzactiilor;

- controlul permanent, din punct de vedere al respectarii legalitatii, asupra operatiunilor societatilor de administrare a investitiilor; - inregistrarea, verificarea, monitorizarea activelor pe care le detine un OPC; efectuarea platilor din contul OPC si

disponibilizarea instrumentelor financiare, numai la primirea instructiunilor corespunzatoare de la societatea de administrare a investitiilor;

- certificarea valorii activelor totale si a activelor nete in baza documentelor specifice; certificarea numarului de investitori si a valorii unitare nete, pentru fiecare zi lucratoare.

Servicii emitenti

- servicii de decontare piaţa spot şi derivate pentru intermediari, subscriere oferte publice, distribuire dividende pentru emitenţi, distribuţie unităţi de fond inclusiv distribuţie fonduri Exemplu: http://www.raiffeisen.ro/trezorerie/servicii-de-custodie-si-depozitare

https://www.brd.ro/piete-financiare/servicii-de-investitii-financiare/

Treasury Sales Desk

Clienti retail

Clienti corporativi

Clienti institutionali

Analize si rapoarte de piata (FX, MM, FI, Equities, Commodities, Structured Products): - Rapoarte zilnice de trezorerie - Rapoarte saptamanale de trezorerie - Rapoarte lunare si semestriale de trezorerie (Romanian Economic Outlook) - Sinteze macroeconomice - Rapoarte de companie (servicii de brokeraj

o https://www.brd.ro/piete-financiare/rapoarte-de-analiza o http://www.raiffeisen.ro/media/noutati/analize-si-prognoze o http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/Produse/ObligauC5uA3iuni/S

ites/StirisiCercetare/index.phtml

Curs: Prof. univ. dr. Dedu Vasile PRODUSE SI SERVICII BANCARE Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 4 Conf. univ. dr. Enciu Adrian Lect. univ. dr. Nitescu Dan Costin

2.Structura organizationala a unei trezorerii bancare

Rolul diviziei de investment banking – Goldman Sachs - http://www.youtube.com/watch?v=l10j_hPSlpM

Descrierea rolului unui VP din cadrul diviziei investment banking – G.S. - http://www.youtube.com/watch?v=-4abEwZfny4

Descrierea pe scurt a catorva pozitii din cadrul BNP Paribas CIB - https://www.youtube.com/watch?v=g-QZMW2zbhw

Front Office (Trading Desks & Treasury Sales Desks) – responsabili cu tranzactionarea instrumentelor financiare in stransa legatura cu

politica si interesele strategice ale bancii:

Tranzactii interbancare cat si arbitraj cu clientela non-bancara (client retail, corporate si institutionali)

Gestiunea lichiditatii

Implementarea politicii de gestiune a activelor si pasivelor bancii (ALM)

Trading proprietar (FX, MM, FI, Actiuni, produse structurate si marfuri)

Mentinerea nivelului optim aferent rezervelor minime obligatorii (impuse de banca centrala) si nivelul optim al lichiditatilor

Raportari interne catre Middle Office, Back Office, structuri din departamentul intern de audit precum si catre alte autoritati sau

organe externe (Asociatia Pietelor Financiare, CNVM, AFS, BNR, etc)

„Trading Day” – BNP Paribas Corporate & Investment Banking - https://www.youtube.com/watch?v=xuCCeLlodkk

Rolul unei institutii de brokeraj interbancar – ICAP UK - https://www.youtube.com/watch?v=5hH77p_ksIQ

O zi din viata unui „Voice Broker” – ICAP UK https://www.youtube.com/watch?v=ATlRemuKN_o

Middle Office – responsabil cu functiuni de importanta maxima cum ar fi monitorizarea, masurarea, analiza si raportarea riscurilor catre

forurile de conducere ale bancii: consiliul de administratie, top managementul bancii respective ALCO - Asset & Liability Management

Committee.

Gestiunea riscurilor de piata

o Evolutia ratelor dobanzilor

o Evolutia perechilor valutare

o Evolutia preturilor la marfuri (metale, produse agricole, energie)

o Evolutia pietelor de actiuni locale, regionale si globale

Gestiunea lichiditatilor

Vicepresedinte Piete Financiare

Trezorier

Chief Dealer

(Trading)

FX Dealing Desk

MM Dealing Desk

Fixed Income Dealing Desk

Commodities, Derivatives

Dealing Desk

Equities Desk

Head of Treasury Sales

Vanzari Clienti Institutionali

Vanzari clientela Corporate

Vanzari clientela Retail

Head of Back Office

Settlement Officers /

Reglementari tranzactii

Contabilitate, Confirmari, Reconcilieri

Head of Research

Analisti

Middle Office Managementul Riscului si

Monitorizare

Contabilitate si gestiunea

informatiilor

Securitatea sistemelor

Rolul trezoreriei intr-o banca:

Asigurarea unui nivel optim al lichiditatii si a rezervelor

Plasarea activelor in exces la un nivel optim al raportului dintre randament si risc

Minimizarea costurilor de finantare Realizarea unui raport optim intre nevoile de

finantare si plasament Gestiunea pozitiilor valutare si a riscurilor de

rata a dobanzii Gestionarea eficienta a procesului de transfer al

preturilor produselor si serviciilor bancii Realizarea in conditii optime a arbitrajelor,

tranzactiilor proprietare cat si in operatiunile de market-maker pe piata interbancara.

Managementul asigurarii riscurilor Gestiunea unei bune relatii cu agentiile de rating

si cu alte organisme externe de supraveghere

Cativa din factorii cheie in buna gestiune a activitatilor de trezorerie reprezinta:

Calitatea membrilor ALCO (Asset & Liability Committee),

Politica de finantare si creditare, Politica ALM (Asset Liability Management), Politica de investitii cat si aptitudinile traderilor /

dealerilor de a valorifica oportunitatile de piata concomitent cu gestiunea eficienta a riscurilor de piata,

Calitatea si eficienta controalelor si supravegherii activitatilor din trezorerie

Performanta sistemelor informatice atat interne cat si externe (platforme de tranzactionare, brokeri, furnizori de informatii financiare, etc).

Seminar 3 – S5+S6, sem 2, 2013 (cap 6) Produse si servicii de trezorerie ASE – FABBV, AN 2, - Pag 5 Trezoreria vazuta din perspectiva clientului / angajatului in banca

Gestiunea riscurilor de contrapartida

o Gestiunea riscurilor de tara (dependente sau independente de actiunile si politicile bancii)

Rolul unui „Risk Market Officer” (Middle Office) – Societe Generale CIB - https://www.youtube.com/watch?v=0mV2adaPSro Rolul unui „Operations / Middle Office Analyst” – Bank of America - http://www.youtube.com/watch?v=9T_yMDYXzmA Rolul unui „Counterparty Risk Analyst” – Credit Agricole -https://www.youtube.com/watch?feature=endscreen&v=dDeJBPVwTjM&NR=1

Back – Office: - responsabil de livrarea, reglementarea, reconcilierea, plata, inregistrarea in contabilitate, informarea, monitorizarea si

revizuirea performantelor tuturor tranzactiilor desfasurate de catre personalul din Front Office (in principal dealeri interbancar si arbitrajisti

(treasury sales officers).

Coordonarea globala a structurilor din trezorerie in vederea asigurarii unei performante optime

Control intern asupra tranzactiilor derulate din trezorerie (din si spre), confirmari, controlul sistemelor de tranzactionare si plati,

suport in contabilizarea si reglementarea tranzactiilor

Asigura respectarea tuturor uzantelor, procedurilor si normelor interne ale bancii

Monitorizarea nivelului optim al lichidititatii precum si nivelul rezervelor minime obligatorii impuse de banca central

Suport catre consiliul de administratie al bancii, top management si ALCO

Suport in controalele de audit

Suport in monitorizarea si raportarea limitelor de credit (implementare si uzanta)

Suport departamentelor de contabilitate si raportare financiara, cu privire la orice produs sau pozitii legate de trezorerie:

concetrarea riscurilor pe instrumente de tip SWAP, raportari de tip PV01 aferente instrumentelor financiare derivate, scadente

ale investitiilor, pozitii valutare, pozitiile aferente investitiilor detinute pentru vanzare sau investitiilor pastrate pana la scadenta,

concentrarea expunerilor, analiza riscurilor de piata cu ajutorul VaR sau alte instrumente / sisteme de evaluare a riscurilor.

Produse si servicii de trezorerie pe fiecare desk in parte Money Market Desk – insarcinat cu gestiunea activelor si pasivelor bancii din perspectiva operatiunilor pe piata monetara (rezerve statutare, gestiunea lichiditatilor pe termen scurt, gestiunea rezervelor minime obligatorii, asigurarea finantarii operatiunilor zilnice, gestiunea elementelor bilantiere):

certificate de trezorerie

efecte de comert (cu precadere in strainatate)

certificate de depozit

depozite interbancare

produse structurate

operatiuni repo si reverse repo

instrumente financiare derivate de tip caps/floors

derivative pe rata dobanzii: Interest Rates Swaps (IRS), Cross

Currency Interest Swaps (CIRS), Aranjamente forward pe rata

dobanzii (Forward Rate Agreement - FRA)

swaptions si alte instrumente financiare derivate pe rata

dobanzii

Foreign Exchange Market Desk – insarcinat cu tradingul proprietar si „flow” (arbitraje cu clientela non-bancara)

schimburi valutare spot

schimburi valutare la termen (forward)

swap-uri valutare

Optiuni

Fixed Income Market Desk – angajat in tranzactionarea instrumentelor pietei cu venit fix:

obligatiuni locale, regionale sau globale

obligatiuni municipale, corporative sau suverane

obligatiuni complexe (cu clauze – indexate la rata inflatiei,

avand clauze de rascumparare, ABS, MBS etc)

alte instrumente financiare derivate

Equities and Commodities Market Desk – angajat in arbitrajul cu clientii respectiv trading proprietar cu actiuni si marfuri:

actiuni, indici pe actiuni locale, regionale sau globale precum si instrumente financiare derivate ale acestora

marfuri: contracte futures avand ca suport: produse agricole, energie, metale pretioase

optiuni

Equities Market Desk – BNP Paribas CIB

Curs: Prof. univ. dr. Dedu Vasile PRODUSE SI SERVICII BANCARE Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 6 Conf. univ. dr. Enciu Adrian Lect. univ. dr. Nitescu Dan Costin

unitati ale fondurilor de investitii

subscrieri la majorari de capital social sau listari la bursa (IPOs)

produse structurate1

investiti alternative: fonduri ce investesc la randul lor in fonduri de hedging, sau fonduri ce urmaresc strategii complexe de investitii in vederea obtinerii unui randament pozitiv indiferent de evolutia pietelor financiare (absolute return funds)

Descrierea activitatilor zilnice a unui angajat in pozitiile:

„IRA, Fixed Income Capital Markets” – BNP Paribas CIB - http://www.youtube.com/watch?v=qk8DxoLYj0w „Global Equity and Commodity Derivatives” – BNP Paribas CIB - http://www.youtube.com/watch?v=lGvoHoIMGws „Capital Markets Trading Desk” – BNP Paribas CIB - http://www.youtube.com/watch?v=jqQeqtCwT2Q

3. Formare profesionala

Certificari si distinctii profesionale specifice pietelor financiare:

- ***** – ACI - The Financial Markets Association - http://www.aciforex.org/gb/suite-of-examinations-31.cfm

- MBA - http://rankings.ft.com/businessschoolrankings/global-mba-rankings-2012

- Ph.D / DBA – Finance, Mathematics, Quantitative Finance, Econometrics, Physics, Psychology, Behavioral Finance

- CFA – Chartered Financial Analyst Program - http://www.cfainstitute.org/programs/cfaprogram/Pages/index.aspx

- CTA – Chartered Technical Analyst - http://www.mta.org/eweb/StartPage.aspx

- ACCA – Professional Scheme - http://www.accaglobal.com/

- CAIA – Chartered Alternative Investment Analyst - http://caia.org/

- FRM – Financial Risk Manager - http://www.garp.org/frm/frm-program.aspx

- CPM – Certified Portfolio Manager - http://www.pminstitute.org/displaycommon.cfm?an=1&subarticlenbr=25

- CQF – Certificate in Quantitative Finance – The Global Standard in Financial Engineering - http://www.cqf.com/

Oportunitati profesionale

www.efinancialcareers.co.uk

http://www.naukrigulf.com/ 1 Exemple de produse structurate emise de ERSTE BANK: http://www.bvb.ro/info/Structured_Investment_Products_Press_Conference%20%28ro%29.pdf http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/Produse/Produse_Structurate/Index_certificates/Site/Produse/index.phtml

Functiile Trezoreriei

Gestiunea investitiilor si a

rezervelor

Gestiunea lichiditatii

ALM -Gestiunea activelor si pasivelor

Managementul Riscurilor

Transfer pricing

Vanzarea de instrumente

financiare derivate

Arbitraj clientela non-

bancara

Adecvarea capitalurilor

Originari / structurari de

produse derivate

Monitorizarea riscurilor

Gestiunea provizioanelor

(valuta)

Seminar 3 – S5+S6, sem 2, 2013 (cap 6) Produse si servicii de trezorerie ASE – FABBV, AN 2, - Pag 7 Trezoreria vazuta din perspectiva clientului / angajatului in banca

Partea a II a:

4.Instrumente ale pietelor valutare – Concepte de baza

Prin notiunea de piata valutara se intelege ansamblul relatiilor dintre cumparatorii si vanzatoriii de devize alaturi de intermediarii acestor

tranzactii. Sunt patru mari evenimente care au marcat evolutia pietei valutare: anul 1880 – etalonul international aur, 1944 – Acordul de la

Bretton Woods, 1973 – cursurile flotante si aparitia monedei unice europene la inceputul anilor 2000. Conversia intre valute se realizeaza

pe baza cursului de schimb valutar (curs FX) iar legatura dintre cursurile FX si instrumentele pietei monetare este data de ratele

dobanzilor, dobanzi ce reprezinta prin definitie pretul banilor exprimat in moneda respectiva. Principalii factori care au contribuit la

dezvoltarea pietei FX au fost: tendinta de liberalizare a comertului mondial, cresterea ponderii finantarii internationale in tranzactiile

comerciale, cresterea ponderii anumitor monede nationale in schimburile mondiale (moneda unica europeana, dolarul canadian, dolarul

australian, yuan-ul chinez sau realul brazilian. Factorii care influenteaza cursurile de schimb valutare, sunt de natura economici

(paritatea puterii de cumparare, ratele relative ale dobanzii, conditiile economice, cererea si oferta de capital), politici – conjuncturali si de

natura umana (psihologica – asteptarile pietei explicati cu ajutorul teoriei reflexivitatii si analizei tehnice).

Cotatiile pentru valute constau intr-o moneda de baza (“base currency”) si o moneda cotata (“counter currency”). Cotatiile pot fi

directe (cand o unitate de moneda straina poate fi schimbata contra unei sume variabile a monedei interne), respectiv indirecte (cand o

unitate de moneda interna poate fi schimbata contra unei sume variabile de moneda straina). Cotatia indirecta = (1/cotatia directa).

Principalii actori ai pietelor valutare sunt in principal bancile comerciale si de investitii care pot face trading in nume personal (trading

proprietar), pot actiona in numele clientilor sau ca si formatori de piata (market makeri). Alaturi de institutiile financiare, in pietele valutare

pot fi deasemenea fonduri de investitii sau hedging, fonduri de pensii, case de brokeraj, companii ce nu au ca obiect de activitate

realizarea de tranzactii valutare (operatiuni de acoperire a riscurilor – hedging sau operatiuni comerciale) respectiv chiar investitori /

traderi individuali sau simple case independente de schimb valutar.

Principalele instrumente ale pietelor valutare sunt:

Tranzactiile valutare: tranzactii spot respectiv tranzactii forward (directe sau prin swapuri valutare)

Produse derivate : aranjamente sintetice pe schimburi valutare (SAFE), contracte futures pe valute, swapuri pe valute,

optiuni

Prin tranzactii spot se inteleg tranzactiile are caror livrari sau reglementari se realizeaza de regula la 2 zile lucratoare dupa data tranzactiei

(sunt si exceptii) iar prin tranzactii forward livrarea se face la o data viitoare (definita in momentul tranzactiei).

Termeni specifici tranzactiilor valutare:

Exemplu de cotatie – EUR / USD: 1.3250 - 1.3255 Big figure – de regula cursul valutar este exprimat in 4, uneori 5 zecimale. Big figure se refera doar la primele doua zecimale.

De pilda in cazul acesta este 1.32

Valuta cotata – in acest caz este USD

Valuta de baza – in acest caz este EUR

Pips – cea mai mica modificare de pret (0.0001) – “percentage in point”

Spread – diferenta intre cotatiile “bid” si “ask”.

Bid – pretul la care market-maker-ul (formatorul de piata) este dispus sa cumpere valuta de baza ex: EURUSD 1,3250

Offer – pretul la care market – marker-ul este dispus sa vanda valuta de baza

“Flat” sau “Square” – descrie situatia in care nu exista pozitii deschize (active) in piata. Ex: EURUSD 1.3255

“Mine” / “Yours” – tranzactie perfectata – “Cumpar” / “Vand”

“Given / Paid” se utilizeaza pentru raportarea activitatii

“choice” – este utilizat cand un participant la piata doreste sa cumpere sau sa vanda valuta de baza la acelasi curs.

Tranzactii valuare de tip “cross” se refera la perechile valutare in care niciuna din valutele implicate nu reprezinta dolarul american (USD).

Exista cateva reguli de calcul a tranzactiilor cross in functie de perechile valutare in discutie, si anume:

Cazul 1: o pereche valutara cotata direct (moneda de baza USD) si o pereche valutara cotata indirect (moneda de baza non-USD) cotata

fata de USD: se inmultesc partea stanga cu stanga iar partea dreapta cu dreapta.

Ex: USD/CHF 0.9075 – 0.9080 GBP/USD 1.62.33 – 1.6240 GBP/CHF 1.4731 – 1.4746

Cazul 2: ambele valute sunt cotate fata de USD (moneda de baza este USD): se impart partile opuse

Ex: USD/JPY 79.83 – 79.85 USD/CHF 0.9076 – 0.9078 CHF/JPY 87.94 – 87.96

Curs: Prof. univ. dr. Dedu Vasile PRODUSE SI SERVICII BANCARE Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 8 Conf. univ. dr. Enciu Adrian Lect. univ. dr. Nitescu Dan Costin

Cazul 3: ambele valute sunt cotate indirect fata de USD (fata de o baza non-USD): se impart partile opuse.

Ex: GBP/USD 1.6233 – 1.6240 AUD/USD 1.0420 – 1.0425 GBP/AUD 1.5571 – 1.5585

Tranzactii forward (outright) directe se refera la tranzactiile intre doua partide de a schimba intre ele doua valute diferite la un curs

convenit astazi, cu livrare la o data viitoare predefinita.

Cursul forward outright = cotatia spot x (1+ rata dobanzii monedei cotate x

numar de zile perioada

numar zile in an )

(1+ rata dobanzii moneda de baza x numar de zile perioada

numar zile in an )

=

Cursul forward outright perioade lungi > 1 an = cotatia spot x (1+ rata dobanzii monedei cotate x

numar de zile perioada

num ar zile in an )N

(1+ rata dobanzii moneda de baza x numar de zile perioada

numar zile in an )N

Punctele forward reprezinta diferentialul ratei dobanzii dintre cele doua valute implicate in tranzactie si cu ajutorul carora se stabileste

cotatia forward (adunandu-se / scazandu-se dupa caz din cotatia spot). Daca punctele forward se adauga la cursul spot, atunci valuta de

baza se tranzactioneaza cu o prima pe piata forward (adica rata dobanzii pentru valuta de baza este mai scazuta decat cea a valutei

cotate). In situatia inversa, cand punctele forward se scad, atunci putem spune ca valuta de baza se tranzactioneaza cu un discount

pe piata forward (rata dobanzii pentru valuta de baza este mai ridicata decat cea pe pentru valuta cotata). Exista si situatia cand aceste

puncte se tranzactioneaza in jurul paritatii (atat cu prima cat si cu discount) – de pilda -2/+2. In functie de cotatiile punctelor swap – bid si

ask, avem trei cazuri:

Bid < Offer punctele swap sunt pozitive si se tranzactioneaza cu prima

Bid > Offer punctele swap sunt neegative si se tranzactioneaza cu discount.

-3 / 1 sau 3/1 sau A/P punctele swap se tranzactioneaza astfel: in partea stanga cu discount si in partea dreapta cu prima.

Cursul forward outright = cotatia spot + punctele forward

Punctele forward swap =

=cotatia spot x [ rata dobanzii monedei cotate x

numar de zile perioada

numar zile in an – rata dobanzii monedei de baza x

numar de zile perioada

numar zile in an ]

(1+ rata dobanzii monedei de baza x numar de zile perioada

numar zile in an )

Aproximarea punctelor forward swap ≅ spot x diferentialul de dobanzi x numar de zile perioada

numar zile in an

Aproximarea diferentialului de dobanzi ≅ puncte forward swap

cotatie spot x

numar zile in an

numar de zile perioada

Prin swap FX se intelege o pereche de tranzactii valuare (o cumparare si o vanzare) pentru doua date ale valute diferite, dintre care una

este spot. Short dates (tranzactii swap cu termene mai putin de o luna):

O/N – “Overnight” – incepand de azi pana in prima zi bancara dupa ziua de azi

T/N – “Tommorow Next” – incepand cu prima zi bancara dupa ziua de azi pana a doua zi bancara dupa ziua de azi, adica Spot

S/N - Spot Next – incepand cu data Spot pana la prima zi bancara dupa Spot

S/W – Spot – One Week – incepand cu data Spot pana la o saptamana dupa Spot.

“Broken dates” sau “cock dates” sau “odd dates” se refera la perioade intermediare intre termenele fixe (comune). In cazul datelor

anterioare spotului, regula de calcul a cursurilor forward este inversata: practic in loc de adunare a punctelor se scad punctele (si

viceversa), totodata inversandu-se bidul cu askul. Logica se inverseaza deoarece practic in acest caz si cotatia spot este de data aceasta

ce-a de-a doua cotatie ca timp iar cotatia forward prima.

Arbitrajul pe cursul forward si rata dobanzii (“Covered interest arbitrage”) se poate calcula exprima cu ajutorul formulelor:

Calcularea dobanzii pt moneda cotata =

[ (1+ rata dobanzii monedei de baza x numar de zile per ioada

numar zile in an moneda de baza) x

cursul outright fwd

cursul spot - 1 ] x

numar zile an moneda cotata

numar de zile perioada

Calcularea dobanzii pt moneda de baza =

[ (1+ rata dobanzii monedei cotate x numar de zile perioada

numar zil e in an moneda cotata) x

cursul spot

cursul outright fwd - 1 ] x

numar zile an moneda de baza

numar de zile perioada

Seminar 3 – S5+S6, sem 2, 2013 (cap 6) Produse si servicii de trezorerie ASE – FABBV, AN 2, - Pag 9 Trezoreria vazuta din perspectiva clientului / angajatului in banca

Notiuni de baza privind produsele financiare derivate Printr-un instrument derivat se intelege un contract financiar intre doua sau mai multe parti, care deriva din valoarea viitoare a unui activ de referinta. Exista in principal, 4 mari categorii de produse derivate tranzactionate in prezent: Contracte Forward, Contracte Futures, Optiuni si Tranzactii swap. Contractul forward2, reprezinta un acord intre doua parti, prin care acestea accepta sa cumpere, respectiv sa vanda o anumita cantitate din activul de baza (o marfa, un instrument financiar guvernamental, o valuta sau un alt instrument financiar) la un anumit pret, cu livrarea la o data viitoare, avand toate condiitile convenite in prezent: pret, cantitate, calitate, data reglementarii, obiectul livrarii si orice alte conditii se impun. Pretul forward este compus din pretul spot si un anumit cost de derulare a contractului („cost of carry”). Contractul futures reprezinta un acord de a cumpara sau de a vinde o cantitate specificata dintr-un activ denumit activ suport, sau activ de baza (de exemplu, o marga sau un instrument financiar), la o data viitoare, la un pret predeterminat. Cand pretul futures este mai mare decat cel spot, se spune ca intre cele doua preturi exista o relatie de tip „contango” (pretul futures se tranzactioneaza cu prima fata de spot), daca pretul futures este sub pretul spot, atunci ele se spune ca exista o relatie de tip „backwardation” (pretul futures se tranzactioneaza cu discount fata de spot), iar diferenta intre cele doua preturi (futures si spot) se numeste „baza”. „Open interest” este un indicator important in previziunea evolutiilor bursiere, in special in anumite momente cheie: spre sfarsitul unui trend major, dupa inregistrarea unei cotatii maxime (cand odata cu scaderea pretului se inregistreaza si scaderea brusca a open-interest-ului), in timpul range-ului (consolidarilor de pret) sau in timpul momentelor de inversiune (top sau bottom). Exista in principal cateva situatii ce modifica sau nu nivelul open-interest, astfel3:

daca si cumparatorul si vanzatorul initiaza noi pozitii, „Open Interest” creste daca si cumparatorul si vanzatorul isi lichideaza vechile pozitii, „Open Interest” scade daca doar unul dintre ei lichideaza, in timp ce altul initiaza o noua pozitie, „Open Interest” ramane neschimbat.

Astfel, avem patru categorii de trenduri in functie mixul evolutiilor pretului, volumului si a „Open Interest-ului”:

Pret Volum Open interest Semnificatie

Creste Creste Creste Trend puternic ascendent

Creste Scade Scade Trend slab – este posibila o corectie in curand

Scade Creste Creste Trend puternic descendent

Scade Scade Scade Trend slab – este posibila o corectie in curand

Optiunea reprezinta un contract care confera detinatorului sau dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara (in cazul unei optiuni de tip „call”), sau de a vinde (in cazul unei optiuni de tip „put”), un anmit activ denumit activ de baza, la un pret prestabilit, intr-o anumita perioada de timp. Daca acest drept nu este exercitat in perioada de timp specificata, optiunea expira. Contract Swap4 – reprezinta un instrument financiar derivat inchis, prin care participantii schimba riscul si avantajele aferente unor obligatii contractuale de plata variabile sau fixe, cu riscul si avantajele aferente unor obligatii contractuale de plata fixe sau variabile. Participantii sunt numai persoane juridice angajate in contracte de emisiune a instrumentelor financiare transferabile, cu grad de rating diferit, contracte comerciale, plati in moneda nationala sau alte valute, precum si in activitati de arbitraj, hedging si speculatie. Contractele swap nu au loc intre partenerii contractelor economice principale de vanzare / cumparare, ci separat, intre acestia si un intermediar specializat care isi asuma separata riscul variatiei de pret. Deoarece asemenea contracte nu sunt standardizate, ele nu se pot tranzactiona pe o piata organizata si reglementata, ci se negociaza individual (pe o piata OTC). Principalele diferente intre produsele derivate tranzactionate la bursa si cele tranzactionate OTC, pot fi sintetizate in tabelul urmator5:

Derivative tranzactionate la bursa Derivative tranzactionate OTC

Produse derivate disponibile: futures, optiuni si swap

Produse derivate tranzactionate intr-un ring competitiv, prin strigare directa

Specificatii contractuale standardizate si publicate

Preturile sunt transparente si usor accesibile

Jucatorii de pe piata nu se cunosc intre ei

Orele de tranzactionare sunt publicate, iar regulile bursei trebuiesc respectate.

Existenta unor case de clearing

Pozitiile se pot inchide si tranzactiona cu usurinta

Sunt putin contractele finalizate prin expirare sau livrare fizica

Contractele pot fi tranzactionare de investitori particulari.

Produse derivate disponibile: futures si optiuni

Produse derivate tranzactionata pe o baza privata si negociate individual

Nu exista specificatii standard desi intrumentele cele mai simple sunt curent intalnite (instrumente tip „plain vanilla”)

Preturile nu sunt foarte vizibile

Jucatorii de pe piata trebuie sa se cunoasca intre ei

Piete 24/24h, 5 zile din 7, care sunt mai putin bine reglementate

Pozitiile nu se pot inchide sau transfera cu usurinta

Majoritatea contractelor se finalizeaza prin expirare sau prin livrare fizica

Utilizate de regula de marile corporatii, banci,

2 Baroga, C., Boboc, St., Popescu, V. – „Dictionar Englez Roman, Piata de capital, Termenii Esentiali”, Editura Hrema, Bucuresti, 2003. 3 Sursa: http://bursier.ro/dea10/2009/02/18/volumul-si-open-interest/ 4 Sursa: http://contabilitateafirmei.manager.ro/dictionar/contract_swat.htm 5 Reuters – „Introducere in studiul pietelor de obligatiuni”, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Economica 2001. Pg 178

Curs: Prof. univ. dr. Dedu Vasile PRODUSE SI SERVICII BANCARE Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 10 Conf. univ. dr. Enciu Adrian Lect. univ. dr. Nitescu Dan Costin

Tipuri de operatiuni Operatiunile de acoperire – „Hedging” Operatiunile de hedging presupun angajarea unei pozitii pe piata futures opusa fata de pozitia detinuta pe piata cash (spot) pentru a inlocui temporar o tranzactie care urmeaza sa fie facuta pe piata cash spot) ca protectie impotriva riscului ca pretul sa aiba o evolutie nefavorabila pe piata cash. Hedging-ul este unul aproximativ deoarece in cazul contractelor futures nu se poate asigura perfect hedgingul perfect6. Hedging-ul pe curs valutar este utilizat foarte des in comertul international de catre companii, pentru a-si proteja platile si incasarile viitoare fata de variatiile ratelor de schimb.. Operatiuni speculative Speculatorii accepta sa preia riscurile celorlalti, riscuri peste medie, in speranta obtinerii unor rentabilitati peste medie, in general intr-o perioada de timp relativ scurta. Operatiuni de arbitraj Operatiunea de arbitraj, consta in profitarea de diferentele dintre preturile existente pe piete diferite pentru aceeasi valoare mobiliara prin vanzarea ei pe piata care are pretul mai mare si cumpararea simultana a acesteia de pe piata care are pretul mai mic. Arbitrajorii indeplinesc functia economica de eficientizare a tranzactiilor cu instrumente financiare listate in cadrul mai multor burse sau piete organizate in acelasi timp. Exemple: cumpararea unui contract pe un anumit produs, simultan cu vanzarea unui contract pe acelasi produs, la aceeiasi bursa, dar cu luni de livrare diferite; cumpararea si vanzarea simultana a cate unui contract pe acelasi produs cu livrarea in aceeasi luna, dar la burse diferite. Utilitatea, limitele si riscurilor produselor financiare derivate Chiar daca menirea lor este sa redistribuie riscurile pietei, utilizarea instrumentelor financiare derivate intr-un mod necorespunzator, poate fi un factor de instabilitate atat la nivel individual cati si la nivel sistemic. In mod paradoxal, instrumentele derivate, in anumite circumstante pot accelera volatilitatea, datorita speculatiilor intensive practicate de unii jucatori din paita. Speculatia „pura” este inlesnita pe piata produselor derivate si datorita efectului ridicat de levier pe care le caracterizeaza. Dupa cum profiturile se pot multiplica intr-un ritm spectaculos, la fel si pierderile. Perturbatiile si volatilitatea excesiva a activelui suport pot duce la riscuri sau variatii brutale ale randamentelor in portofoliile celor ce le tranzactioneaza. Liberalizarea miscarii capitalurilor, progresul stiintific si al comunicatii lor, lichiditatea la toate orele si accesul liber incepand de la cateva sute de dolari la piete in timp real, sunt principalii factori ce fac ca lichiditatea, incertitudinea si volatifitatea sa creasca pe pietele financiare. Chiar daca riscurile asociate tranzactionarii produselor derivate nu difera foarte mult cu cele ale tranzactionarii produselor financiare simple (actiuni / obligatiuni), ele totusi necesita unele metode mai speciale pentru evaluarea, stabilitrea si controlarea riscurilor implicate. Trei mari factori pot genera sau creste aceste riscuri: lipsa transparentei din punct de vedere informational, lipsa educatiei actorilor din piata financiara cu privire la utilizarea acestora, si folosirea inadecvata a acestor instrumente datorita masurarii incorecte a riscurilor. Principalele tipuri de riscuri intalnite in tranzactionarea instrumentelor financiare derivate sunt: riscul de credit (de contrapartida), riscul de piata, riscul de lichiditate, riscul operational (include si alte riscuri cum ar fi: riscul juridic, riscul de reglementare, riscul de impozitare, riscul contabil si riscul sistemic), riscul strategic (ce se refera la tranzactionarea cu parteneri inadecvati, costuri scapate de sub control, interpretarea incorecta a solicitarilor clientilor, conduita antreprenoriala a traderilor din institutiile financiare). Managementul riscului este o activitate complexa, multidirectionala si presupune parcurgerea unor etape, de regula in orice proces de conducere. Aceste etape pot fi succesive sau simultane, ele reprezentand urmatoarele demersuri specifice7: intelegerea fiecarui tip de risc, identificarea tuturor tipurilor de risc, evaluarea anticipata a riscurilor, definirea politicii de management a riscurilor, determinarea limitelor de risc, stabilirea si implementarea procedurilor de management al riscurilor si controlul riscurilor.

Tranzactii SWAP

Printr-o tranzactie swap, se intelege cumpararea si vanzarea simultana a unui activ de referinta similar (rata dobanzii, valute, marfuri sau actiuni) sau a unei obligatii de o valoare echivalenta care, prin schimburile reciproce de aranjamente financiare, confera ambelor parti implicate in trazactie, conditii mai favorabile fata de cele cu care ar putea sa se confrunte daca nu ar apela la acest tip de tranzactie8. Swapurile sunt negociate privat OTC, sunt acorduri individualizate (practic pot fi realizate un numar nelimitat de forme de swap – „customizabile” pe client), riscurile de contrapartida pot fi minimalizate pe baza unor garantii si sunt accesibile companiilor mari, multinationale si institutiilor financiare (contrapartidele fiind nevoite sa se cunoasca reciproc). Exista in principal, 4 categorii de instrumente de tip swap:

Swap-uri pe rate ale dobanzii – Interest Rate Swap

Swap-uri pe valute - currency swap

Swap-uri pe marfuri – commodity swaps

Swap-uri pe actiuni – equity swaps

Participantii pe pietele swap pot fi:

Institutii supranationale, ca de exemplu, Banca Mondiala, BERD, BRI, BCE

6 Baroga, C., Boboc, St., Popescu, V. – „Dictionar Englez Roman, Piata de capital, Termenii Esentiali”, Editura Hrema, Bucuresti, 2003 pg 150-151. 7 Paraipan, L., Stanciu, C. – “Managementul financiar al riscului”, Bursa Romana de Marfuri, Editura Adevarul, Bucuresti 2002 8 Reuters – „Introducere in studiul produselor financiare derivate”, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Economica 2001. Pg 149-167

Seminar 3 – S5+S6, sem 2, 2013 (cap 6) Produse si servicii de trezorerie ASE – FABBV, AN 2, - Pag 11 Trezoreria vazuta din perspectiva clientului / angajatului in banca

Institutii guvernamentale sau apartindn sectorului public

Firme transnationale

Societati comerciale de talei mica, medie si mare

Banci, in calitate de intermediari pentru clientii lor, dar si in calitate de contrapartide in tranzactiile in care isi utilizeaza

capitalurile proprii (proprietary trading). Bancile pot fi totodata si formatori de piata in cadrul pietelor swap (market-maker).

Aceasta calitate presupune cotarea regulata a dobanzilor pentru clientela interesata.

Organizatii profesionale

Avantajele utilizarii instrumentelor financiare de tip swap9:

Reducerea costurilor de finantare

Flexibilitate

Tranzactie unica

Asigurare – datorita schimburilor reciproce de riscuri intre partile implicate, swapul prezinta o forma de asigurare a riscurilor de

piata.

Contracte Swap pe rata dobanzii (Interest Rate Swaps – IRSs)

Un swap pe rata dobanzii (IRS – Interest Rate Swap) reprezinta o intelegere intre doua parti, prin care o parte este de acord sa plateasca celeilalte o rata variabila a dobanzii (care depinde de nivelul ratelor dobanzii de pe piata), iar cealalta este de acord sa plateasca primei parti o rata fixa a dobanzii. Fiecare plata a dobanzii se calculeaza in functie de aceeasi suma fixa de bani care este denumita suma valoarea imprumutului suport (notional principal/ amount) al contractului swap. Aceasta este folosita doar la efectuarea calculelor, nici o astfel de suma nu este platita de una din parti, celeilalte. Fiecare parte datoreaza celeilalte o anumita suma de bani, asa incat, pentru a regla conturile, partea care datoreaza suma mai mare plateste celeilalte doar diferenta. Nici un imprumut sau depozit de baza nu este afectat de swap, deoarece swap-ul este o tranzactie separata. Cel mai simplu tip de IRS, este cunoscut sub denumirea de swap „plain vanilla” si implica plati de dobanzi fixe pentru plati de dobanzi flotante (fixed for floating). Swap-urile floating – floating mai sunt cunoscute si sub denumirea de basis swaps sau diff swaps.

Termenii unui contract swap:

Data efectiva - data de la care incep sa se calculeze dobanzile pentru ambele parti

Data incheierii – data scadentei – sfarsitul contractului

Principalul – pe baza acestei sume sunt calculate dobanzile de catre ambele parti

Rata fixa platitor / primitor.

Baza ratei de dobanzi (include informatii privind rata dobanzii de referinta aplicata, perioadele si termenele de plata, convetia aplicabila pentru numararea zilelor

Spezele si eventualele costuri suplimentare, comisioane de derulare a swap-urilor.

Swap-urile sunt cotate de catre formatori de piata (market-makers) sub forma de cotatii Bid si cotatii Ask. Diferenta dintre bid si ask este cunoscuta sub denumirea de spread (swap spread). De exemplu, in cazul in care un formator de piata afiseaza o cotatie de genul 55/60 over, pentru un swap pe certificate de tezaur la 5 ani ce ofera un randament de 4.00% pe an, inseamna ca respectivul formator de piata plateste fix la o rata a dobanzii de 4,55% si incaseaza 4.60% pentru un swap similar pentru 5 ani.

Spread-urile de swap sunt influentate de bonitatea contrapartidei si de ratele dobanzii, astfel: daca pe piata se manifesta asteptarea ca ratele dobanzii sa scada, multi investitori care platesc rate fixe, vor dori initieze swapuri cu plati flotante si sa primeasca plati fixe. In acest caz, spreadurile se ingusteaza. Invers, cand pe piata se manifesta asteptarea cresterii ratelor dobanzilor, atunci cei care au imprumuturi cu rate variabile, vor dori sa initieze swapuri, in care ei sa faca fluxuri de plati fixe, contra incasarii de fluxuri variabile. Dat fiind faptul ca cei care vor dori sa primeasca plati fixe contra platilor variabile se imputineaza, spread-urile se largesc. Schimbul de obligatii de plata se numeste swap pasiv, iar schimbul de venituri din investitii – swap activ. Daca la inceputul unui swap, produsul derivat nu are nici o valoare, odata cu trecerea timpului si modificarea conditiilor pe piata (in speta cresterea/descresterea ratelor dobanzilor), produsul derivat capata valoare. Capata o valoare pozitiva sub forma unui castig / profit (va fi considerat un activ) pentru partea care a intuit corect si o valoarea negativa sub forma unei pierderi (va fi considerat un pasiv), pentru partea care nu a intuit corect evolutia ratelor dobanzilor pe piata.

Evaluarea unui swap se poate face fie pe seama curbei swap sau pe seama curbei spot. Calculele pe baza curbei spot sunt mai exacte, dar sunt mai complexe. Exista mai multe tipuri de contracte swap pe rata dobanzii:

1. Swap fix-contra-variabil, aceeaşi valută („plain vanilla swap”) – cumpărătorul de swap se angajează sa plătească o rată fixă de dobândă, iar vânzătorul de angajează să plătească o rată variabilă de dobândă (de obicei raportată la o rată a dobânzii de referinţă). Ambele fluxuri de numerar sunt denominate în aceeaşi valută. Acesta este cel mai cunoscut tip de swap.

2. Swap fix-contra-variabil, valute diferite – asemanator cu primul tip prezentat mai sus, dar fluxurile de numerar sunt denominate în valute diferite.

3. Swap variabil-contra-variabil, aceeaşi valută – cumpărătorul se angajează să plătească o rată variabilă de dobândă raportată la o anumită rată de referinţă, iar vânzătorul se angajează să plătească o rată variabilă de dobândă ancorată la o altă rată de referinţă. Ambele fluxuri de numerar se plătesc în aceeaşi valută, iar cele două rate de referinţă se referă la aceeaşi valută, dar se formează pe pieţe diferite.

9 Stancu, I. “Finante”, , Ed a III a, Editura Economica 2002 Pg 507

Curs: Prof. univ. dr. Dedu Vasile PRODUSE SI SERVICII BANCARE Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 12 Conf. univ. dr. Enciu Adrian Lect. univ. dr. Nitescu Dan Costin

4. Swap variabil-contra-variabil, valute diferite – la fel ca la precendentul dar valoarea noţională este exprimată în valute diferite, iar ratele variabile se referă la valute diferite.

5. Swap fix-contra-fix, valute diferite – cumpărătorul se angajează să plătească o rată fixă de dobândă cu valoare noţională într-o anumită valută, în timp ce vânzătorul se angajează să plătească o rată fixă de dobândă cu valoare noţională o altă valută.

Swap-urile pe valute (Currency Swaps)

Prin swap valutar pe rata dobanzii (currency swap), se intelege o intelegere intre doua parti, prin care una din ele face plati intr-o anumita

valuta, iar cealalta face plati intr-o valuta diferita, la date viitoare convenite, pana la scadenta contractului. Dat fiind faptul ca in acest caz

exista un schimb reciproc de capitaluri de baza, partile isi asuma riscul de credit atasat tranzactiei. Platile in contul dobanzilor se fac de

regula integral, dobanzi calculate pe o baza fixa sau flotanta, pentru ambele valute sau plati cu baza flotanta pentru o valuta, respectiv

baza fixa pentru cealalta.

Forward Rate Agreement (FRA) reprezintă o întelegere între două părți, prin care se fixează rata dobânzii ce urmează a se aplica unui

împrumut (principalul) sau al unui depozit ce începe și se termină la o dată viitoare bine determinată. FRA nu presupune un schimb de

principal, decât diferența netă între dobânda FRA și dobânda pieței la momentul expirării contractului FRA. Când se cumpăra un FRA,

este stabilită o rată a dobânzii pentru un credit iar când se vinde, se stabilește o rată a dobânzii pentru un depozit.

Opțiuni pe rata dobânzii:

Opțiuni Cap: reprezintă un contract pe rata dobânzii ce permite cumpărătorului în schimbul unei prime plătite, să se protejeze împotriva

unei creșteri ale ratelor dobânzii peste un anumit nivel (așa numit nivel de exercitare Cap). Avantajele rezidă în existența unui singur cost

(prima opțiunii, fixă și cunoscută de la începutul tranzacției) și pot acoperi o gamă largă de scadențe, valori și prețuri de exercitare.

Opțiuni Floor: asemănătoare opțiunilor Cap, cu excepția că permite cumpărătorului protejarea împotriva unei scăderi ale ratelor dobânzii

peste un anumit nivel (așa numit nivel de exercitare Floor).

Optiuni Collar: reprezintă o combinație între contractele Cap și Floor astfel că, în cazul unui împrumut, o opțiune Collar oferă o rată

minimă și maximă a dobânzii de plătit, iar în cazul unui plasament, opțiunea oferă o rată minimă și maximă a dobânzii de primit. În

general, prețurile de exercitare sunt astfel concepute încat să nu fie necesară plata unei prime.

Swaptions reprezintă un contract ce oferă deținătorului dreptul, însa nu și obligația de a cumpăra sau a vinde un swap pe rata dobânzii

(IRS), în condiții prestabilite privind rata dobânzii, scadența, plătitorul de rată fixă sau flotantă, la sau până la o anumită dată convenită,

cumpărătorul achitând o primă. În schimbul acestor drepturi, cumpărătorul plătește vânzătorului o primă inițială. Există două variante de

swaptions10:„Payer swaption” – oferă dreptul deținătorului la plata unei rate fixe a dobânzii și să primească componenta flotantă de la

deținătorul IRS-ului de referință (protecție împotriva ratelor dobânzii în scădere), respectiv Receiver Swaption”- oferă dreptul deținătorului

la primirea unei rate fixe a dobânzii și să plătească componenta flotantă către deținătorul IRS-ului de referință (protecție împotriva ratelor

dobânzii în creștere).

5.Aplicatii software utilizate in trezoreriile de banci

Microsoft Office Suite sau similar Aplicatii pentru tranzactionare interbancara:

Reuters 3000 Xtra +Spot Matching, EBS si Bloomberg

Aplicatii Back-Office: Kondor+, Misys Summit FT, Opics, Portia, Calypso, Murex

Platforme de tranzactionare: MT4, Autobahn – Deutsche Bank, BARX – Barclays

Aplicatii pentru instrumente financiare derivate: SuperDerivatives

Aplicatii Baze de date: FoxPro, Ms Access Aplicatii utilizate in studii econometrice: Eviews,

Statistica, SPSS, Matlab, Matchcad Aplicatii in programare: VBA, Java, C++

10 Reuters – „Introducere in studiul pietelor monetare si valutare”, Ed. Economica 2000. Pg 269

Exemplu concret al platformei de tranzactionare

Forex oferite de catre brokerul CMC Markets London

Pentru clienti Retail

Seminar 3 – S5+S6, sem 2, 2013 (cap 6) Produse si servicii de trezorerie ASE – FABBV, AN 2, - Pag 13 Trezoreria vazuta din perspectiva clientului / angajatului in banca

Platformele de tranzactionare BARX – Barclays Capital

http://www.barx.com

Barclays Capital, divizie a grupului Barclays, ofera clientilor institutionali o platforma dedicata pentru fiecare clasa de active respectiv piata in parte:

- Platforma FIXED INCOME - pentru operatiuni pe piata instrumentelor cu venit fix: obligatiuni guvernamentale globale, derivative pe rata dobanzii, imprumuturi in €, £ sau $, operatiuni Repo, MBS, obligatiuni municipal, note structurate exotice, instrumente din pietele emergente, instrumente ale pietei monetare, obligatiuni raportate la rata inflatiei, ETF-uri cu expunere in piata instrumentelor cu venit fix, respectiv obligatiuni convertibile in actiuni. http://www.barx.com/fixedincome/ Site de prezentare respectiv Prezentarea platformei http://www.barx.com/demos/Barx_FI_Demo/barx_fixed_income_ss.html

- Platforma FOREIGN EXCHANGE – pentru operatiuni pe piata valutara: FX spot, forward, swap, optiuni Site de prezentare respectiv Prezentarea platformei http://www.barx.com/fx/index.html http://www.barx.com/demos/SS_Demo/Barx_SS_demo.html

- Platforma Futures – pentru operatiuni cu contracte futures - 39 de burse, deschise 24/24h 5 zile din 7 http://www.barx.com/futures/index.html

- Platforma Commodities – pentru operatiuni pe piata marfurilor http://www.barx.com/commodities/index.html

- Platforma Equities – pentru operatiuni pe piata actiunilor http://www.barx.com/equities/index.html

- Platforma Structured Products – pentru operatiuni pe piata produselor structurate http://www.barx.com/structured_products/index.html

- Platforma Money Markets – pentru operatiuni pe piata monetara http://www.barx.com/mm/index.html http://www.barx.com/demos/mm_demo.html

Ecrane din platformele BARX

Platforma de tranzactionare – Citi FX Pulse https://www.citibank.ro/citifxpulse/#/ce-este-citifx-pulse

CitiFX Pulse este o platforma electronica ce permite efectuarea de schimburi valutare, tranzactionarea de optiuni pe cursul valutar, de produse de gestionare a lichiditatilor si de structuri de investitii alternative. Functionalitati:

- Pre-Tranzactionare - Analize - Stiri - Managementul expunerii - Calendar economic - Burse de valori si marfuri - Piete locale - Cursurile de schimb ale bancilor centrale

OBS! Observati si anexa: https://www.citibank.ro/citifxpulse/document/citiFX_pulse_en.pdf

Tranzactionare: - Rate in timp real - FX Forward & Swap - Ordine - Depozite la termen &

Depozite Dual Currency

Post-tranzactionare:

- Rapoarte

Curs: Prof. univ. dr. Dedu Vasile PRODUSE SI SERVICII BANCARE Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 14 Conf. univ. dr. Enciu Adrian Lect. univ. dr. Nitescu Dan Costin

6.Probleme - rezolvate model Aplicatia 1: Fie urmatoarele cotatii pentru urmatoarele perechi valutare la data de 19 februarie 2013 ora 21.2611: EUR/USD 1.3387-1.3388 USD/JPY 93.36- 93.37 GBP/USD 1.5419-1.5421 USD/CHF 0.9228-0.9230 USD/RUB 30.0669-30.0845 AUD/USD 1.0366-1.0368 NZD/USD 0.8487-0.8488 Calculati urmatoarele crossuri valutare: EUR/JPY, GBP/CHF, GBP/RUB, CHF/JPY, GBP/AUD ... Rezolvare: Reguli de calcul a tranzactiilor cross in functie de perechile valutare in discutie, si anume:

Cazul 1: o pereche valutara cotata direct (moneda de baza USD) si o pereche valutara cotata indirect (moneda de baza non-USD) cotata

fata de USD: se inmultesc partea stanga cu stanga iar partea dreapta cu dreapta.

Cazul 2: ambele valute sunt cotate fata de USD (moneda de baza este USD): se impart partile opuse

Cazul 3: ambele valute sunt cotate indirect fata de USD (fata de o baza non-USD): se impart partile opuse.

EUR / JPY 𝑬𝑼𝑹

𝑼𝑺𝑫 si

𝑼𝑺𝑫

𝑱𝑷𝒀 Cazul 1: Bid: 1.3387 x 93.36 = 124.98 Ask: 1.3388 X 93.37 = 125.00

GBP/CHF 𝑮𝑩𝑷

𝑼𝑺𝑫 si

𝑼𝑺𝑫

𝑪𝑯𝑭 Cazul 1: Bid: 1.5419 x 0.9228= 1.42286 Ask: 1.5421X 0.9230 = 1.42336

GBP/RUB 𝑮𝑩𝑷

𝑼𝑺𝑫 si

𝑼𝑺𝑫

𝑹𝑼𝑩 Cazul 1: Bid: 1.5419 x 30.0669 = 46.3602 Ask: 1.5421 x 30.0845 = 46.3933

CHF/JPY 𝑼𝑺𝑫

𝑱𝑷𝒀 si

𝑼𝑺𝑫

𝑪𝑯𝑭 Cazul 2: Bid: 93.36 : 0.9230 = 101.15 Ask: 93.37 :0.9228 = 101.18

GBP/AUD 𝑮𝑩𝑷

𝑼𝑺𝑫 si

𝑨𝑼𝑫

𝑼𝑺𝑫 Cazul 3: Bid: 1.5419 : 1.0368 = 1.4872 Ask: 1.5421 : 1.0366 = 1.48765

Aplicatia 2: Calculati cursul forward outright EURUSD avand in vedere ca rata dobanzii la 31 zile la EUR este de 3.25% iar la USD (31 zile) este de 2.75. Cursul Spot este de 1.3218. Rezolvare:

Forward outright = spot x (1+𝑑𝑜𝑏𝑎𝑛𝑑𝑎 𝑚𝑜𝑛𝑒𝑑𝑒𝑖 𝑐𝑜𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑥

31

360)

(1+𝑑𝑜𝑏𝑎𝑛𝑑𝑎 𝑚𝑜𝑛𝑒𝑑𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑥 31

360) = 1.3218 x

(1+0.0275 𝑥 31

360 )

(1+0.0325 𝑥31

360) = 1.3218 x

1.0023680555555555555555555555556

1.0027986111111111111111111111111

Forward outright = 1.32123 Aplicatia 3: Pentru exemplul de mai sus, calculati punctele swap: Rezolvare: Punctele forward swap = cotatia forward outright – spot = 1.3212-1.3218 = - 6 puncte Sau:

Punctele forward swap = spot x 𝑑𝑜𝑏𝑎𝑛𝑑𝑎 𝑚𝑜𝑛𝑒𝑑𝑒𝑖 𝑐𝑜𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑥

31

360− 𝑑𝑜𝑏𝑎𝑛𝑑𝑎 𝑚𝑜𝑛𝑒𝑑𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑥

31

360

1+𝑑𝑜𝑏𝑎𝑛𝑑𝑎 𝑚𝑜𝑛𝑒𝑑𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑥 31

360

= 1.3218 x 0.0275𝑥

31

360 – 0.0325 𝑥

31

360

1+0.0325 𝑥 31

360

=

= 1.3218 x 0.00236805555555555555555555555556 −0.00279861111111111111111111111111

1.0027986111111111111111111111111 = -5.6752 puncte = aprox minus 6 puncte

11 Pentru cotatii live puteti accesa pagina de internet: www.dukascopy.com

Seminar 3 – S5+S6, sem 2, 2013 (cap 6) Produse si servicii de trezorerie ASE – FABBV, AN 2, - Pag 15 Trezoreria vazuta din perspectiva clientului / angajatului in banca

Aplicatia 4: Sunteti trezorierul unei companii farmaceutice si doriti sa va protejati compania de o eventuala crestere a ratelor dobanzii in cazul unui credit deja contractat la o alta banca (cu o rata a dobanzii variabile EURIBOR + 0.75 puncte). In acest sens, ati contactat o banca care va poate oferi protectia printr-un aranjament pe rata dobanzii (FRA) pe 6 luni (180 zile), cu rata contractuala de 4.44% p.a. la suma de 8.000.000 EUR. In ipoteza ca la data reglementarii (fixing date) contractului FRA, EURIBOR-ul ar fi 5.55%, care va fi valoarea contractuala a FRA-ului? Datorati sau veti avea de primit o suma de bani din partea bancii care va este contrapartida? Dar in ipoteza in care EURIBOR ar fi 3.33%? Rezolvare:

Varianta A: EURIBOR = 5.55% p.a.

Valoarea contractuală a unui FRA = principal x ( Rata FRA −EURIBOR x (

Numar zile FRA )

Numar de zi le in an ))

(1+ EURIBOR x Numar zile FRA

Numar de zile in an )

Valoarea contractuală a unui FRA = 8.000.000 x ( 0.0444−0.0555 x (

180 )

360 ))

(1+ 0.0555 x 180

360 )

= 8.000.000 x −0.00555

1.02775 = - 43.201,18 EUR

Rezultatul fiind negativ, inseamna ca trezorierul corporatiei va incasa de la banca suma de 43.201,18 EUR

Varianta B: EURIBOR = 3.33% p.a.

Valoarea contractuală a unui FRA = principal x ( Rata FRA −EURIBOR x (

Numar zile FRA )

Numar de zile in an ))

(1+ EURIBOR x Numar zile FRA

Numa r de zile in an )

Valoarea contractuală a unui FRA = 8.000.000 x ( 0.0444−0.0333 x (

180 )

360 ))

(1+ 0.0333 x 180

360 )

= 8.000.000 x 0.00555

1.01665 = 43.672,85 EUR

Rezultatul fiind pozitiv, inseamna ca trezorierul corporatiei datoreaza suma de 43.672,85 EUR bancii sale care ii este contrapartida Aplicatia 5: Aflati echivalentul randamentului real (true yield) a unor instrumente monetare cu discount denominate in GBP cu scadenta la 92 zile, avand rata discontului cunoscuta de 4.3257 % pe an. Rezolvare:

Randamentul real = 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑜𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖

(1− 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑜𝑢𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑥 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑖𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 𝑖𝑛 𝑧𝑖𝑙𝑒 )

= 0.043257

(1− 0.043257 𝑥 92

365 )

= 4.3734% pe an.

Aplicatia 6: Care este pretul platit de dvs daca doriti sa cumparati un certificat de depozit in EUR emis pe 182 zile cu o valoare initiala de emitere de 3.000.000 EUR si cu o rata a cuponului de 3.33% p.a.. Dvs doriti sa cumparati certificatul de depozit din piata secundara dupa emitere, mai exact la 127 de zile ramase pana la scadenta, stiind ca randamentul curent cerut pe piata este de 3.78% p.a.. Calculati si randamentul aferent perioadei de detinere a certificatului de depozit. Rezolvare:

Suma la scadenta = 3.000.000 x (1+(0.0333 x 182

360)) = 3.050.505,5 EUR

Suma platita pe piata secundara in ziua 55 de la emitere = 3.050.505,5

(1+ 0.0378 𝑥 127

360 )

= 3.050.505,5

1.013335 = 3.010.362,32 EUR

Randamentul aferent perioadei de detinere = 3.050.505,5 − 3.010.362,32 x 360 x 100

3.010.362,32 𝑥 127 =

1.445.154.480

382.316.014,64 = 3.78%.

Aplicatia 7: Doua contrapartide intra intr-un contract de tip EONIA Swap, avand notional in suma de 1 miliard EURO, contrapartida A fiind receptorul Swap-ului. Rata fixa este stabilita la nivelul de 5.23% p.a., avand scadenta la 7 zile. Contrapartida B este platitorul ratei fixe si totodata primitorul ratei variabile a dobanzii. Rata EONIA stabilita pentru urmatoarele 7 zile va fi:

Ziua Ziua 1 Ziua 2 (valabila 3

zile)

Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5

Rata fixa a

dobanzii

5.17% 5.15% 5.19% 5.08% 5.13%

Curs: Prof. univ. dr. Dedu Vasile PRODUSE SI SERVICII BANCARE Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 16 Conf. univ. dr. Enciu Adrian Lect. univ. dr. Nitescu Dan Costin

Rezolvare:

Rata variabila 12

= 360

𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 [ (𝑑𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑐𝑎𝑑𝑒𝑛𝑡𝑎 −1

𝑖=𝑑𝑎𝑡𝑎 𝑖𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡 1 +(𝑅𝑎𝑡𝑎 𝐸𝑜𝑛𝑖𝑎 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎 𝑧𝑖𝑢𝑎 𝑖 𝑋 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟 𝑧𝑖𝑙𝑒 )

360) – 1]

= 360

7 [(1+

(0,0517 𝑥 1)

360) (1+

(0,0515 𝑥 3)

360) (1+

(0,0519 𝑥 1)

360) (1+

(0,0508 𝑥 1)

360) (1+

(0,0513 𝑥 1)

360) (1+

(0,0517 𝑥 1)

360) -1 ]

Rata variabila = 5,147605%

Contrapartida A primeste din partea contrapartidei B 2,3% pentru suma de 1 miliard EURO (adica 1.016.944,444 EUR) si plateste contrapartidei B echivalentul unei dobanzi de 5,147605% pentru 7 zile – avand ca notional suma de 1 miliard EUR (adica 1.000.923,194) . Suma neta este de 16.021,25 EUR favoarea contrapartidei A. Aplicatia 8: Fie urmatorul certificat de depozit ce ofera cupoane multiple (semianuale). Valoarea nominala este de 100.000 USD, cupon anual de 4.4%, iar pana la urmatorul cupon mai sunt 26 zile din cele initiale de 180 zile. Tinand cont ca pana la scadenta, emintentul va plati in total 6 cupoane (cupon 1 pentru 183 zile, cupon 2 pentru 182 zile si cupon 3 pentru 181 zile cupon, cupon 4 pentru 185 zile, cupon 5 pentru 179 zile, cupon 6 pentru 185 zile), calculati care ar fi pretul certificatului de depozit in prezent. Randamentul cerut de piata in prezent este de 3.89% pe an. Rezolvare: Pretul =

𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙𝑎

1 + 𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 1𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1 + 𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛2𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1 + 𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛3𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1 + 𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛4𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1 + 𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛5𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1 + 𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛6𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

+

𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙𝑎 𝑥 𝑐𝑖𝑝𝑜𝑛 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 6𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1 + 𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 1𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1 + 𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛2𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1 + 𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛3𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1 + 𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛4𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1 + 𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛5𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1 + 𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛6𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

+ 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙𝑎 𝑥 𝑐𝑖𝑝𝑜𝑛 𝑥

𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 5

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 1

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥

𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 2

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥

𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 3

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥

𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 4

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥

𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 5

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 +

𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎 𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙𝑎 𝑥 𝑐𝑖𝑝𝑜𝑛 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 4

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 1

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥

𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 2

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥

𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 3

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥

𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 4

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 +

𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙𝑎 𝑥 𝑐𝑖𝑝𝑜𝑛 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 3

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 1

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥

𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 2

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥

𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 3

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 +

𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙𝑎 𝑥 𝑐𝑖𝑝𝑜𝑛 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 2

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 1

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛 𝑢𝑎𝑙𝑎 1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥

𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 2

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 +

𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙𝑎 𝑥 𝑐𝑖𝑝𝑜𝑛 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 1

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

1+𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑥 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢𝑝𝑜𝑛 1

𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎

=

= 100.000 𝑥 (1+0.044 𝑥

185

360)

1+0.0389 𝑥 26

360 1+0.0389 𝑥

182

360 1+0.0389 𝑥

181

360 1+0.0389 𝑥

185

360 1+0.0389 𝑥

179

360 1+0.0389 𝑥

185

360 +

+ 100.000 𝑥 0.044 𝑥

179

360

1+0.0389 𝑥 26

360 1+0.0389 𝑥

182

360 1+0.0389 𝑥

181

360 1+0.0389 𝑥

185

360 1+0.0389 𝑥

179

360 +

+ 100.000 𝑥 0.044 𝑥

185

360

1+0.0389 𝑥 26

360 1+0.0389 𝑥

182

360 1+0.0389 𝑥

181

360 1+0.0389 𝑥

185

360 +

100.000 𝑥 0.044 𝑥 181

360

1+0.0389 𝑥 26

360 1+0.0389 𝑥

182

360 1+0.0389 𝑥

181

360 +

+ 100.000 𝑥 0.044 𝑥

182

360

1+0.0389 𝑥 26

360 1+0.0389 𝑥

182

360 +

100.000 𝑥 0.044 𝑥 183

360

1+0.0389 𝑥 26

360

=

= 102261 .1111111111

1.002809444444444 𝑥 1.019666111111111 𝑥 1.019558055555556 𝑥 1.019990277777778 𝑥 1.019341944444444 𝑥 1.019990277777778+

+ 2187 .777777777778

1.002809444444444 𝑥 1.019666111111111 𝑥 1.019558055555556 𝑥 1.019990277777778 𝑥 1.019341944444444 +

+ 2261 .111111111111

1.002809444444444 𝑥 1.0196661 11111111 𝑥 1.019558055555556 𝑥 1.019990277777778 +

+ 2212 .222222222222

1.002809444444444 𝑥 1.019666111111111 𝑥 1.019558055555556 +

+ 2224 .444444444444

1.002809444444444 𝑥 1.019666111111111 +

2236 .666666666667

1.002809444444444 =

= 102261.1111111111

1.105605832506482+

2187 .777777777778

1.083937618420473 +

2261 .111111111111

1.063369975431782 +

2212.222222222222

1.042529520721036 +

2224 .444444444444

1.022530806402156 +

2236 .666666666667

1.002809444444444 =

= 92493.28115362629 + 2018.361334267406 + 2126.363507859035 + 2121.975616280104 + 2175.430246714329 +

2230.400480428042 = 103.165,81 USD

Deci, valoarea certificatului de depozit pe piata secundara avand 26 de zile ramase pana la urmatorul cupon este de 103.165,81 USD.

12 The Financial Markets Association, (2009), “Eonia Swap Index – The derivatives market reference rate for the Euro”, source: http://www.aciforex.org/d\ocs/misc/20091112_EoniaSwapIndexbrochure.pdf

Seminar 3 – S5+S6, sem 2, 2013 (cap 6) Produse si servicii de trezorerie ASE – FABBV, AN 2, - Pag 17 Trezoreria vazuta din perspectiva clientului / angajatului in banca

7.Probleme propuse spre rezolvare

Aplicatia 1 pentru student 1: Care este suma pe care trebuie sa o platiti pentru un efect de comert emis pe teriotoriul SUA, instrument ce are o valoare nominala de 1.000.000 USD cu scadenta la 30 zile la o rata a discountului de 2.25%?

Aplicatia 2 pentru student 1: Daca se cunoaste ca rata dobanzii pentru un depozit de 3 luni 3.3% pe an, iar ratra dobanzii pentru un depozit de 6 luni este de 3.45% pe an, care ar fi rata dobanzii la un depozit ce incepe de azi in 3 luni si se termina de azi in 6 luni (3s v. 6s)? (Practic rata forward/forward). Aplicatia 3 pentru student 2: Daca o persoana cumpara un certificat de trezorerie SUA inainte cu 119 zile de scadenta si-l revinde inapoi la 44 de zile dupa achizitie, care este randamentul detinerii aferent unei baze anuale de calcul de 365 zile? Mentionam rata discountului la cumparare de 5.5% si la vanzare de 5.1%. Ce s-ar fi intamplat daca totusi s-ar fi vandut certificatul la 10 zile de la cumparare cu o rata a discountului de 6.5%? Aplicatia 4 pentru studentul 3: Un investitor cauta un randament de 5.5% pe an, la o cambie in valoare de 500.000 GBP si scandeta la 60 zile. Care este rata discountului si suma aferenta discountului in acest caz? Bibliografie obligatorie:

Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse si servicii bancare: corporate si retail bancar – principii si tehnici de

analiza, creditare, monitorizare, trezorerie si plati electronice”, Editura ASE, 2008, cap 6

Bibliografie facultativa: CURS GRATUIT – Yale University – „Financial Markets” (2011) – Professor Robert Shiller https://www.youtube.com/course?list=EC8FB14A2200B87185 sau http://oyc.yale.edu/economics/econ-252-11

Baroga, C., Boboc, St., Popescu, V. – „Dictionar Englez Roman, Piata de capital, Termenii Esentiali”, Editura Hrema, Bucuresti, 2003

Danila, Nicolae, Anghel Lucian, Radu Alina, Boitan Iustina, Bistriceanu Gabriel, Sinca Florin, „Corporate Banking. Produse si servicii bancare corporate”, Editura Economica 2010

Finance Trainer - Curs ACI Dealing Certificate – modulul FX Markets Parker, Phillip, “Mastering ACI Dealing Certificate”, ACI Financial Markets Association, Prentice Hall, Pearson Education, 2003

Phoon Chiong Tuck, ACI Board of Education – „ACI Dealing Certificate – A study guide” and ACI Singapore, 2010 Reuters – „Introducere in studiul pietelor de obligatiuni”, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Economica 2001. Reuters – „Introducere in studiul pietelor monetare si valutare”, Ed. Economica 2000

Reuters – „Introducere in studiul produselor financiare derivate”, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Econ.2001. Stancu, I. “Finante”, , Ed a III a, Editura Economica 2002 Pg 507

Steiner, Robert, „Mastering Financial Calculations”, ACI Institute, Prentice Hall, Pearson Education, 1998 *** The Financial Markets Association, (2009), “Eonia Swap Index – The derivatives market reference rate for the Euro”,

source: http://www.aciforex.org/d\ocs/misc/20091112_EoniaSwapIndexbrochure.pdf *** youtube.com – diverse videoclipuri – prezentate pe parcursul seminarului

Curs: Prof. univ. dr. Dedu Vasile PRODUSE SI SERVICII BANCARE Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 18 Conf. univ. dr. Enciu Adrian Lect. univ. dr. Nitescu Dan Costin

Anexa: ACI Model Code

http://www.aciforex.org/docs/misc/MODEL_CODE_ROMANIA.pdf

Capitolul I - Orele de tranzactionare & Fusurile orare corespondente 1. Tranzactiile dupa orarul normal/ tranzactiile non-stop si din afara cadrului organizat 2. Deschiderea pietei & inchiderea pietei 3. Sarbatori bancare/sarbatori speciale/intreruperea pietei 4. Ordine de limitare a pierderii (stop-loss) 5. Parcarea pozitiei Capitolul II - Probleme de conduita personala 1. Medicamente & substante folosite in exces 2. Distractii & cadouri 3. Jocuri de noroc si pariuri intre participantii pietei 4. Spalarea de bani/cunoasterea clientului 5. Frauda 6. Tranzactiile pentru contul personal 7. Confidentialitatea 8. Informarea falsa si zvonurile Capitolul III - Back-office-ul, Platile & Confirmarile 1. Localizarea back-office-ului & separarea responsabilitatilor/raportarilor 2. Procedurile de confirmare (scrise) 3. Procedurile de confirmare (verbale) 4. Instructiunile de plata si decontare 5. Nettingul (compensarea) Capitolul IV - Dispute, diferendumuri, medieri & acorduri 1. Dispute & medieri 2. Diferendumuri intre participanti 3. Diferente in relatia cu brokerii & folosirea “punctelor” 4. Acorduri & contestatii

Capitolul V - Autorizare, Documentatie & Inregistare telefonica 1. Autorizare, responsabilitate pentru activitatea de tranzactionare 2. Termeni & documentatie 3. Calificari si proceduri de tranzactionare preliminare 4. Inregistare telefonica Capitolul VI - Brokeri &Brokeraj 1. Rolul brokerilor & relatia broker/dealer 2. Comision/brokeraj 3. Brokeraj electronic 4. Transmiterea numelor de catre broker 5. Susbstituirea numelui/schimbarea de nume de catre brokeri Capitolul VII - Practica de tranzactionare 1. Tranzactionarea la rate in afara pietei 2. Incheierea unei tranzactii 3. Cotarea tranzactiei – fermitate, calificare, referinta 4. Tranzactionarea cu contrapartide neidentificate 5. Tranzactionare on-line/Internet Capitolul VIII - Practicile de tranzactionare pentru operatiuni specific 1. Tranzactionarea folosind un “broker conectat” 2. Mandatarea & transferul 3. Repo & imprumutul de actiuni Capitolul IX - Principiile generale de management al riscului pentru activitatea de tranzactionare Capitolul X - Indrumari aditionale pentru tranzactiile cu clientii corporativi/comerciali