Politica Agricolă Comună

UE – comerțul cu produse agricole

UE – principalele categorii de bunuri comercializate

Chimica

le

Produse

agric

ole

Produse

farm

aceuti

ce

Textile

Echipa

mente

pentr

u con

struc

ții

Electro

nice ș

i elec

trocas

nice

11%7% 8%

3% 0.02

0.21

UE – principalele categorii de bunuri comercializate

Politica Agricolă Comună

Este una dintre cele mai complexe şi controversate politici din toate timpurile.

Este una dintre cele mai vechi politici ale UE care a apărut datorită nevoii de a se asigura securitatea alimentară dupa cel de-al doilea război mondial şi datorită ocupării crescute a populaţiei în cadrul acestui sector .

Politica Agricolă Comună

Principalele mecanisme ale Politicii Agricole Comune (PAC) au fost adoptate de cãtre cele şase membre fondatoare ale Comunitãţii Economice Europene în anul 1962.

Politica Agricolã Comunã a fost dezvoltatã cu scopul de a oferi Europei siguranţã în privinţa stocurilor alimentare.

Politica Agricolă Comună

În anii 1970, aproape 70% din bugetul Uniunii a fost orientat înspre sectorul agricol.

Astăzi cheltuielile din Bugetul Uniunii destinate sectorului agricol și dezvoltării rurale reprezintă 45 % și totalizează 55 de miliarde de euro .

Cea mai mare cota destinată PAC a fost atinsă în anul 1984 și a atins valoarea de 72% din Bugetul UE .

Obiectivele Politicii Agricole Comune

Iniţial, obiectivele PAC, stabilite prin Tratatul de la Roma din 1957, au fost următoarele:

creşterea productivităţii în agricultură prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării producţiei agricole şi prin utilizarea optimă a factorilor de producţie, în special a forţe de muncă;

asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia ocupată în agricultură, în special prin creşterea veniturilor individuale ale persoanelor din sectorul agricol;

stabilizarea pieţelor; asigurarea unei aprovizionări constante cu produse

alimentare; asigurarea aprovizionării consumatorilor la preţuri rezonabile.

Politica Agricolă Comună

Politica de control a pieţei - conţine reglementări de funcţionare a pieţei, organele de intervenţie, reglementări privind concurenţa.

Politica structurală - care are în vedere modificările ce intervin în factorii de producţie, costurile de producţie.

Principiile politicii agricole comune

Unitatea pieţei, definită prin articolul 7 al Tratatului CEE înseamnă liberul tranzit al produselor agricole între statele membre.

Solidaritatea financiară. În principiu, cheltuielile pentru PAC sunt suportate în mod colectiv de către statele membre şi finanţate prin FEOGA.

Preferinţa comunitară. Produsele Comunităţii ar trebui să aibă întâietate în faţa bunurilor de import.

Politica Agricolă Comună Instrumente utilizate în cadrul politicii de control sunt: Sistemul de susţinere a preţurilor

Preţ de intervenţie Preţ ţintă Preţ prag

Subvenţiile directe Barierele la import Subvenţiile la export Existenţa unui sistem monetar propriu agriculturii (Agri-

money)

Reformele din cadrul Politicii Agricole Comune

Reformele Mc Sherry- stabilite în anul 1988 şi vizând reducerea substanțială a preţurilor produselor agricole în UE.

Runda Uruguay- a impus măsuri de liberalizare a schimburilor comerciale

Agenda 2000- s-a continuat reducerea nivelului preţurilor prag și fixarea cheltuielilor totale ale PAC în termeni reali.

Runda Doha- liberalizarea politicilor agricole

Pilonii PAC

Pilonul 1 - format din plățile directe către producători și intervențiile de stabilizare a prețurilor produselor agricole.

Pilonul II - concentrat pe măsurile de dezvoltare rurală.

Perspective ale Politicii Agricole Comune

La data de 12 octombrie 2011 Comisia Europeană a prezentat un set de propuneri legislative menite să eficientizeze PAC cu scopul creșterii competivității și sustenabilității agricole.

Elemente avute în vedere - O mai bună sprijinire a veniturilor agricultorilor în vederea stimulării

creșterii productivității agricole - Instrumente de gestionare a managementului crizei mai bine adaptate

noilor provocări economice - Noi investiții în domeniul inovației și tehnologiei - Crearea unui lanț alimentar mult mai avansat și competitiv - Stimularea antreprenoriatului rural - O politică agricolă comună mult mai simplă și eficientă.

Costuri și beneficii ale PAC Costuri Beneficii

•Este o politică scumpă•Este o politică anacronică•Consumatorii europeni sunt dezavantajați•Este o politică generatoare de inechitate între categoriile sociale dar și între producatorii mari și mici•Sursa de conflicte cu alte state•Sursa de poluare și distrugere a mediului înconjurator

•Utilizarea preturilor prag – creșterea veniturilor fermierilor•Scăderea dependenței de importurile de produse agricole•Modificarea productivității factorilor de producție implicați în agricultură./

Politica Agricolă Comună după 2013: Prezent și perspective

Obiective generale: Producție viabilă de alimente; Management durabil al resurselor naturale și al

acțiunilor de mediu; Dezvoltare teritorială echilibrată.

Concluzii

Prin reforme succesive, PAC a accentuat orientarea spre piaţă a agriculturii, asigurându-le totodată producătorilor un ajutor pentru venit, a ameliorat integrarea cerinţelor de mediu şi a consolidat sprijinul pentru dezvoltare rurală ca politică integrată pentru dezvoltarea zonelor rurale din întreaga UE.