FORMA DE STAT

SEMINAR TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

CONSTITUŢIONAL

3

MEMO

FORMA DE STAT

STRUCTURA DE STATorganizarea puterii de stat în anumite limite spaţiale, adică pe un anumit teritoriu

FORMA DE GUVERNĂMÂNT

organizarea statului în funcţie de cel care deţine prerogativele de Şef al statului (monarh sau preşedinte).

REGIMUL POLITICansamblul instituţiilor, metodelor şi mijloacelor prin care se realizează puterea

I. STRUCTURA DE STAT. FORMELE STATULUI

STAT SIMPLU

STAT UNITAR SIMPLU

STAT UNITAR COMPLEX

UNIUNEA ÎNCORPORATĂ REGIONALISM

3

STATUL COMPLEX

UNIUNILE DE STATE CONFEDERAŢIA

STATUL FEDERAL

UNIUNEA REALĂ

UNIUNEA PERSONALĂ

STAT UNITAR

STAT FEDERAL

3

Statul federal are la baza sa următoarele PRINCIPII:

STATUL UNITAR – TRĂSĂTURI

este format dintr-o singură entitate statală;este format dintr-un ansamblu unic de organisme constituţionale prin care se exercită puterea politică la nivel central şi local;activitatea de guvernare se difuzează de la centru pe cale ierarhică;există o singură ordine juridică dominată de norma cea mai înaltă a dreptului pozitiv: Constituţia;populaţia are o singură cetăţenie.Structura unitară a statului este, în principiu, concepută pe principiul centralizării;Conducerea centralizată prezintă avantajul că actele guvernanţilor se aplică unitar pe întreg teritoriul statului;Organizarea sa administrativă permite transferul puterii de decizie autorităţilor locale alese (descentralizarea teritorială);Centralizarea este astăzi contracarată de trei corective: deconcentrare -descentralizare - autonomie locală.

STATUL FEDERAL- TRĂSĂTURI

Este formate din mai multe entităţi statale (state federate/Land-uri/cantoane/ provincii/regiuni);există o ordine constituţională comună statelor federate, astfel cum aceasta a fost consacrată prin legea fundamentală a federaţiei;există o legislaţie comună statelor federate, emanând de la organele cu competenţă normativă constituite la nivelul federaţiei;există organe legiuitoare, administrative şi de justiţie la nivelul federaţiei;populaţia reprezintă un corp unitar, deşi persoanele ce o alcătuiesc deţin două cetăţenii – cetăţenia statului federal şi cetăţenia statului federat;statul federal are, în mod obligatoriu, un organ legislativ bicameral, o Cameră reprezintă întreaga Naţiune, în timp ce, cea de a doua (Senatul) reprezintă statele federate care participă la adoptarea deciziilor pe bază de egalitate, indiferent de întinderea teritoriului sau de numărul populaţiei.statul federal este subiect distinct de drept internaţional, acţionând ca atare în relaţiile internaţionale.

există o ordine constituţională comună statelor federate, astfel cum aceasta a fost consacrată prin legea fundamentală a federaţiei;există o legislaţie comună statelor federate, emanând de la organele cu competenţă normativă constituite la nivelul federaţiei;există organe legiuitoare, administrative şi de justiţie la nivelul federaţiei;populaţia reprezintă un corp unitar, deşi persoanele ce o alcătuiesc deţin două cetăţenii – cetăţenia statului federal şi cetăţenia statului federat;statul federal are, în mod obligatoriu, un organ legislativ bicameral, o Cameră reprezintă întreaga naţiune, în timp ce, cea de a doua (Senatul) reprezintă statele federate care participă la adoptarea deciziilor pe bază de egalitate, indiferent de întinderea teritoriului sau de numărul populaţieistatul federal este subiect distinct de drept internaţional, acţionând ca atare în relaţiile internaţionale.

3

PRINCIPIUL AUTONOMIEI PRINCIPIUL PARTICIPĂRII PRINCIPIUL SUPRAPUNERII

II. FORMA DE GUVERNĂMÂNT

ARISTOTEL, Politica

MONARHIAMONARHIA este acea formă de guvernământ în care organul care îndeplineşte atribuţiile de Şef al statului este un monarh care ocupă tronul fie prin alegere, fie prin succesiune ereditară.

REPUBLICA REPUBLICA este acea formă de guvernământ în care organul care îndeplineşte funcţia de şef al statului, este ales, de regulă, pentru o perioadă anumită de timp.

Monarhia absolută republica parlamentară Monarhia constituţională republica prezidenţială Monarhia dualistă republica semi-prezidenţială

III. REGIMUL POLITIC

DEMOCRATIC TOTALITAR

„Când monarhia sau guvernământul unuia singur are drept obiect interesul general, se numeşte vulgar, regalitate. Cu aceeaşi condiţie, guvernământul minorităţii, dacă nu este redusă la o singură persoană, este aristocraţie, numită astfel fie pentru că puterea este în mâna celor mai buni, fie pentru că scopul ei este cel mai mare bine al statului şi al asociaţiilor. În sfârşit, când majoritatea guvernează în sensul interesului general, guvernul primeşte ca nume special, numele generic al tuturor guvernămintelor şi se numeşte republică”.

3

?? TEMATICA SEMINARULUITEMATICA SEMINARULUI

1. Forma de stat. Noţiune

2. Structura de stat

2.1. Statul unitar. Trăsături. Forme

2.2. Statul federal. Trăsături. Principii

3.Forma de guvernământ

3.1. Monarhia. Forme

3.2. Republica. Modele

4. Regimul politic

5. Funcţiile statului. Prezentare generală. Clasificarea

funcţiilor statului

TEMETEME PENTRU PREGĂTIREA INDIVIDUALĂPENTRU PREGĂTIREA INDIVIDUALĂ

1. Evidenţiaţi trei trăsături ale statului unitar:Este fromat dintr-un ansamblu unuic deEste fromat dintr-un ansamblu unuic de organisme constitutionale prin care seorganisme constitutionale prin care se exercita puterea politica la nivel centra siexercita puterea politica la nivel centra si locallocalActivitatea de guvernare se difuzeaza de laActivitatea de guvernare se difuzeaza de la centru pe calre ierarhicacentru pe calre ierarhica

Populatia are o singura cetatenie

3

2. Ce principii guvernează statul federal?

Trăsăturile esenţiale ale suveranităţii, evidenţiate de mai mulţi autori, sunt: exclusivitatea, care înseamnă că teritoriul unui stat poate fi supus unei

singure suveranităţi; indivizibilitatea semnifică faptul că atributele suveranităţii pot fi exercitate de un singur titular; inalienabilitatea înseamnă faptul că

suveranitatea nu poate fi cedată altor state sau organizaţii; originalitatea, sau faptul că suveranitatea aparţine statului şi nu este atribuită din

exterior; plenaritatea înseamnă că prerogativele suverane ale statului cuprind toate aspectele şi domeniile de activitate

3. Evidenţiaţi caracteristicile statului regional spaniol:

Spania funcitoneaza la ora actuala ca un stat federalSpania funcitoneaza la ora actuala ca un stat federalEste un ansamblu de regiuni unite Este un ansamblu de regiuni unite

Fiecare provincie are dreptul de a avea reprezentatii inFiecare provincie are dreptul de a avea reprezentatii in senatsenat

4. Evidenţiaţi asemănările şi deosebirile dintre deconcentrare şi descentralizare, după modelul:

ASEMĂNĂRIDECONCENTRARE DESCENTRALIZARE

DEOSEBIRIDECONCENTRARE DESCENTRALIZARE

3

5. Daţi exemple de entităţi federate din următoarele state federale, după modelul:

Statul federal

Denumire entitate federată

Membrii federaţiei

SUA Stat federat

New York, Carolina, Florida, etc.

CanadaStat Federal

Yukon/ Alberta etc

Germania Stat Federal

12 Landuri Bavaria , Baden-Württemberg, etc

BelgiaStat Federal

Regiunea Capitalei Bruxelles Regiunea Flamandă

Elveţia Stat Federal

26 de cantoane Aargau Berna

Austria

3

Stat Federal

9 landuri Burgenland Salzburg

Federaţia Rusă

Stat Federal

?

6. Organizarea în cadrul statului federal. Studiu de caz: SUA/Belgia/Federaţia Rusă:

Componentele statului federal (exemple):

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Identificaţi trăsăturile federalismului din statul analizat şi argumentaţi-le cu texte constituţionale:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Enumeraţi competenţele statului federal:

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3

____________________________________________________________________________________________________________________________________________

Enumeraţi competenţele statelor membre ale federaţiei:

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care este organismul ce reprezintă subiecţii federaţiei? Precizaţi care este compoziţia sa şi cum sunt desemnaţi membrii săi:

Organismul ce reprezintă subiecţii

federaţieiCompoziţia

Modul de desemnare

Precizaţi care este autoritatea care rezolvă conflictele între statul federal şi subiecţii federaţiei:

______________________________________________________________________

7. Caracterizaţi statele din Europa în funcţie de forma de stat, după modelul:

Nr. Crt.

StatStructura

de statForma de

guvernământRegim politic

1. România unitar Republică Democratic2. Austria federal Republică Democratic3. Belgia federal Monarie Democratica4. Bulgaria unitar Republica democratica5. Cehia federal Republica Comunista6. Danemarca unitar Republica Democratica7. Elveţia federal Republica Democratica8. Estonia unitar Republica Democratica9. Finlanda unitar Republica Democratica10. Franţa unitar Republica Democratica11. Germania Federal Republica Democratica

3

12. Grecia unitar Republica Democratica13. Irlanda unitar Republica Democratica14. Italia unitar Republica Democratica15. Letonia unitar Republica Democratica16. Lituania unitar Republica Democratica17. Luxemburg unitar Monarhie Democratica18. Olanda unitar Monarhie Democratica19. Polonia unitar Republica Democratica20. Portugalia unitar Republica Democratica21. Marea

Britanie unitar Monarhie Democratica

22. Federaţia Rusă

federal Republica Democratica

23. Slovacia unitar Republica Democratica24. Slovenia unitar Republica Democratica25. Spania regional Monarhie Democratica26. Suedia unitar Monarhie Democratica27. Ungaria unitar Monarhie Democratica

8. Exemplificaţi cu texte din Constituţia României următoarele concepte:

structura de stat ________________- art. ________

forma de guvernământ ____________- art. ________

regimul politic _________________- art. _________

caracteristicile teritoriului - _____________________________-

art. _____

corectivele centralizării _________________ -

art._______

_____________- art. ______

______________ - art. _______

3

9. Identificaţi în textele constituţiilor române, reglementările care vizează structura de stat, forma de guvernământ (după modelul):

Constituţie

1866 1923 1938 1948 1952 19651991,

revizuită în 2003

Structurade stat

Art. Art. Art. Art. Art. Art. Art. 1 alin. 1

unitar

Forma de guvernă

mânt

Art. Art. Art. Art. Art. Art. Art. 1 alin. 2republic

ă

10. Ce principii guvernează administraţia publică din România?

_________________________________ art._________

_________________________________ art._________

_________________________________ art._________

11. Invocaţi cel puţin 3 texte constituţionale din care rezultă că România este un stat unitar - cu excepţia art.1 alin.(1):

MODELE DE TESTE

1. Formele statului simplu sunt:

a. statul unitar; b. confederaţia; c. statul federal. d. statul regional

3

2. Descentralizarea ca metodă de exercitare a puterii pe plan local este proprie:

a. statul unitar; b. statul regional; c. statul federal.

3. Primarii sunt:

a. autorităţi publice deconcentrate; b. autorităţi publice descentralizate.

4. România este un stat:a. unitar; b. regional; c. federal.

5. O unică ordine juridică există în:

a. statele federale; b. statele regionale; c. uniunile reale; d. statele unitare

6. Bifaţi afirmaţia corectă:a. monarhia constituţională este forma de guvernământ în care alături de monarh sunt şi alte organe care exercită puterea: prim-ministru, Parlament;

b. monarhia dualistă este forma de guvernământ în care puterile monarhului sunt limitate prin atribuţiile conferite Parlamentului.

7. Prin oligarhie înţelegem:a. acea formă de guvernământ ce se caracterizează prin exercitarea puterii de către un număr restrâns de persoane ;

b. acea formă de guvernământ ce se caracterizează prin exercitarea puterii de către o singură persoană. c. acea formă de guvernământ în care prerogativele puterii aparţin poporului şi acesta le exercită suveran.

8. Bifaţi trăsăturile statului federal:a. există o singură ordine juridică dominată de norma cea mai înaltă a dreptului pozitiv: Constituţia; b. există o legislaţie comună statelor federate, emanând de la organele cu competenţă normativă constituite la nivelul federaţiei;

3

c. unitatea pe plan internaţional; d. statul federat este subiect de drept constituţional.

9. Menţionaţi care sunt formele statului complex:

10. Belgia este un stat:

a. unitar; b. regional; c. federal.

11. Menţionaţi ce atribuţii esenţiale exercită statul:

3

TEMĂ DE REFLECŢIE

„Când monarhia sau guvernământul unuia singur are drept obiect interesul general se numeşte vulgar, regalitate. Cu aceeaşi condiţie guvernământul minorităţii, dacă nu este redusă la o singură persoană, este aristocraţie, numită astfel, fie pentru că puterea este în mâna celor mai buni, fie pentru că scopul ei este cel mai mare bine al statului şi al asociaţilor. În sfârşit, când majoritatea guvernează în sensul interesului general, guvernul primeşte ca nume special numele generic al tuturor guvernămintelor şi se numeşte republică (poliţie).

Aceste deosebiri de nume sunt foarte juste. O virtute superioară se poate găsi la un individ sau la o minoritate, însă la o majoritate mai greu, afară numai de virtutea războinică, ce se manifestă mai ales în mase, şi de aceea, în acest fel de stat, clasa cea mai puternică este clasa războinică, iar toţi cei cu arme sunt cetăţeni.

Deviaţiile acestor constituţii clasice sunt tirania, a regalităţii, oligarhia, a aristocraţiei, demagogia a republicii. Tirania este o monarhie în folosul monarhului, oligarhia în interesul celor bogaţi, iar demagogia, în interesul săracilor. Nici una dintre aceste forme de guvernământ nu are în vedere binele obştesc.

Trebuie să ne oprim câteva momente spre a nota bine deosebirea fiecăruia dintre aceste trei guvernăminte, căci chestiunea prezintă dificultăţi. Când se observă lucrul în mod filozofic şi când nu se mărgineşte cineva numai la faptul practic, trebuie să nu se omită nici un amănunt şi nici să fie nesocotit vreunul, şi să se arate toate în lumina lor adevărată orice metodă ar întrebuinţa.

Tirania, cum am mai spus este guvernământul unuia singur ce domneşte ca un stăpân peste asociaţia politică; oligarhia este dominarea politică a bogaţilor; demagogia, din contră, dominarea săracilor cu înlăturarea bogaţilor. Prima dificultate se iveşte când luăm în considerare aceste limitări: dacă majoritatea stăpână a statului este alcătuită din bogaţi, atunci guvernământul majorităţii se numeşte democraţie? Şi reciproc, dacă, din întâmplare, săracii, în minoritate faţă de bogaţi, sunt cu toate acestea, graţie superiorităţii forţei lor, stăpâni ai statului, atunci guvernământul minorităţii trebuie să se numească oligarhie? În aceste cazuri, definiţiile pe care le-am dat devin inexacte”*.

* Aristotel, Politica, Ed. Antet, Bucureşti, 1996, Cartea a II-a, Cap. V, p. 86-87.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂBIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

LUCRĂRI DE REFERINŢĂ

1. DĂNIŞOR, Dan Claudiu, Drept constituţional şi instituţii politice. Vol. I. Teoria generală. Tratat, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2007.

2. DRĂGANU, Tudor, Drept constituţional şi instituţii politice. Vol. I şi Vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998.

3. DELEANU, Ion, Instituţii şi proceduri constituţionale – în dreptul român şi în dreptul comparat, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006.

4. IONESCU, Cristian, Tratat de drept constituţional contemporan, ediţia a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008.

5. MURARU, Ioan, TĂNĂSESCU, Elena Simina, Drept constituţional şi instituţii politice, Vol. I, ediţia a 14-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011.

LUCRĂRI DE SPECIALITATE

1. CROISAT, Maurice, Le fédéralism dans les démocraties contemporaines, Clefs/Politique, 3e édition, Montchrestien, Paris, 1999.

2. DELPERÉE, Francis, Le fédéralisme en Europe, Coll. Que sais-je?, P.U.F. Paris, 2000.

3

3. GREW, Constance, RUIZ FABRI, Hélène, Droits constitutionnels européens, P.U.F., Paris, 1995.

4. IONESCU, Cristian, Drept constituţional comparat, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2008.

5. LIJPHART, Arend, Modele ale democraţiei. Forme de guvernare şi funcţionare în treizeci şi şase de ţări, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.

6. POPESCU, Sofia, Forma de stat, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983.

7. SARTORI, Giovani, Ingineria constituţională comparată, Ed. Institutul European, Iaşi, 2008.

ARTICOLE ŞI STUDII DE SPECIALITATE

ALTE DOCUMENTE

SITE-URI INTERNET