Seminar MATRICE

44
© Radu MIHĂIESCU - 2009 1 EVALUAREA RISCURILOR ENVIRONMENTALE PRIN METODA MATRICEALĂ ÎN VEDEREA STABILIRII PRIORITĂŢILOR DE MANAGEMENT TERITORIAL STUDIU DE CAZ: BAZINUL INFERIOR AL ARIEŞULUI - SECTORUL MONTAN Seminar

Transcript of Seminar MATRICE

Page 1: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 1

EVALUAREA RISCURILOR ENVIRONMENTALE PRIN METODA MATRICEALĂ ÎN VEDEREA STABILIRII PRIORITĂŢILOR DE MANAGEMENT TERITORIAL

STUDIU DE CAZ: BAZINUL INFERIOR AL ARIEŞULUI - SECTORUL MONTAN

Seminar

Page 2: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 2

Evaluarea cantitativă a riscurilor în vederea stabilirii priorităţilor de management teritorial

Scopuri principale: identificarea surselor de risc environmental, a

căilor de transmitere şi a subiecţilor riscului; caracterizarea riscurilor în vederea prioritizării

de intervenţie a lor; evaluarea cantitativă a riscurilor

environmentale;

Page 3: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 3

Evaluarea cantitativă a riscurilor în vederea stabilirii priorităţilor de management teritorial

Scopuri principale: stabilirea măsurilor de management a riscului

în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului; controlarea şi segregarea activităţilor

antropice generatoare de risc; implementarea strategiilor de management

teritorial.

Page 4: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 4

Etapa de evaluare cantitativă

Este una dintre cele mai importante şi discutate aspecte în cadrul procesului de evaluare a riscului (PER).

Trebuie să considere aspectele legate de: magnitudinea la scara geografică, gravitatea, probabilitatea de producere şi vulnerabilitatea

teritorială aspecte financiare şi sociale legate de efectele

riscurilor şi costurile de mitigare a acestora.

Page 5: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 5

Etapa de evaluare cantitativă

Dificultatea majoră în evaluările cantitative constă în stabilirea unui scor general de evaluare care să reflecte ponderea fiecărei componente de risc în cadrul unui indice general.

Page 6: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 6

Etapa de evaluare cantitativă

Analizând componentele de riscuri identificate (gravitate, magnitudine, persistenţa) se pot face o serie de evaluări cantitative pe marginea costurilor de remediere şi a minimizării efectelor.

Alte componente (probabilitatea, efectele cumulative şi sinergice), precum şi componenta socială a riscului sunt mult mai dificil de evaluat cantitativ în termeni financiari.

Page 7: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 7

Matricea de evaluare a riscului

este un instrument eficient în organizarea, analiza şi prezentarea rezultatelor, metoda matriceală fiind mult utilizată în studiile de evaluare a impactului environmental;

Page 8: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 8

Matricea de evaluare a riscului

În practică, metodele matriceale oferă posibilitatea de-a compara pe aceleaşi baze impacte de natură diferită şi de a organiza procedurile de evaluare a impactelor environmentale.

Page 9: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 9

Avantajele utilizării matricilor de evaluare furnizează date cantitative pentru factorii

de decizie prin interpretarea rezultatelor permit

evaluarea impactului şi riscului pe componente de mediu sau pe factori de presiune.

Page 10: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 10

Metodologia de întocmire a matricii de evaluare a riscurilor

luarea în considerare a proceselor generatoare de risc;

stabilirea indicatorilor gradului de risc; stabilirea grilei de apreciere a claselor de

risc.

Page 11: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 11

Procesele generatoare de risc (PGS)

Componentele metodologice care vizează PGS au fost stabilite în funcţie de: trăsăturile environmentale ale teritoriului

studiat „subiecţii” riscului (mediu natural şi

comunităţile umane locale).

Page 12: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 12

Procesele generatoare de risc (PGS)

procese asupra mediului natural

procese generatoare de riscuri antropice şi sociale

Page 13: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 13

Procese asupra mediului natural

afectarea substratului şi reliefului poluarea aerului poluarea apei degradarea solului degradarea habitatelor naturale

Page 14: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 14

Procese generatoare de riscuri antropice şi sociale sănătate umană şi calitatea vieţii nivel de trai şi locuri de muncă.

Page 15: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 15

Gradele de risc - analizate în funcţie de următorii indicatori de risc: 1. Gravitatea impactelor (manifeste sau potenţiale), 2. Magnitudinea impactelor (la scară spaţială şi

număr de locuitori afectaţi), 3. Persistenţa impactelor (la scară temporală), 4. Efecte cumulative şi sinergice, 5. Probabilitatea impactelor.

Pentru fiecare dintre aceşti indicatori au fost acordate note de bonitare pe o scară de la 1 la 4.

Page 16: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 16

Delimitarea claselor de risc a fost realizată pe baza aprecierii riscului în teritoriu.

Aprecierea riscului pe componente se face pe baza însumării indicatorilor de la 1 la 4 şi înmulţirea sumei cu coeficientul acordat indicatorului 5.

Page 17: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 17

Grila de apreciere a riscurilor

A - risc redus (4-8 puncte); B - risc mic (9-16 puncte); C - risc mediu (17-24 puncte); D - risc mare (25-32 puncte); E - risc foarte mare (33-64 puncte).

Page 18: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 18

Studiu de caz: bazinul inferior al Arieşului Pe baza informaţiilor şi datelor preliminare au

fost stabilite şapte unităţi environmentale omogene care au fost caracterizate prin următoarele caracteristici comune: substrat geologic şi relief; resursele şi modul lor de valorificare antropică probleme de mediu similare.

Page 19: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 19

Unităţile environmentale omogene delimitate în B.H. al Arieşului aferent judeţului Cluj sunt:

1. Sectorul montan al văii Arieşului; 2. Culoarul Arieşului inferior;3. Coridoarele de transport : A. Rutier

(E60), B. Feroviar (magistrala 300);4. Sectorul colinar şi de câmpie

aparţinând părţii vestice a Câmpiei Transilvaniei;

5. Sectorul deluros şi de podiş: A. Dealurilor Feleacului, B. Podişului Măhăceni;

6. Sectorul montan A. Muntele Mare, B. Munţii Trascăului;

7. Zona protejată Cheile Turzii-Tureni.

Page 20: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 20

Sectorul montan al văii Arieşului

cuprinde teritorii din comunele Iara, Băişoara şi Moldoveneşti

caracteristicile environmentale comune unităţii sunt: Substratul geologic şi relieful (culoar în zonă

montană de tranziţie); Resursele environmentale (resurse minerale, resurse

forestiere); Modul de valorificare a componentelor

environmentale (exploatarea resurselor subsolului, exploatări forestiere, agricultură de tip premontan);

Problemele de mediu similare (poluarea apelor datorită exploatării şi prelucrării mineralelor, exploatarea neraţională a fondului forestier).

Page 21: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 21

Caracteristicile environmentale comune

Substratul geologic şi relieful (culoar în zonă montană de tranziţie);

Resursele environmentale (resurse minerale, resurse forestiere);

Modul de valorificare a componentelor environmentale (exploatarea resurselor subsolului, exploatări forestiere, agricultură de tip premontan);

Problemele de mediu similare (poluarea apelor datorită exploatării şi prelucrării mineralelor, exploatarea neraţională a fondului forestier).

Page 22: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 22

Analiza riscurilor conform metodologiei prezentate este orientată către:

a. riscuri induse antropic asupra mediului natural;

b. riscuri induse asupra componentei umane.

Page 23: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 23

Riscuri induse antropic asupra mediului natural

Page 24: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 24

Substratul geologic şi relieful – tipuri de impacte

modificări datorate exploatărilor miniere în cariere şi subteran;

crearea de forme de relief antropic prin depozitarea materialului steril şi de flotaţie;

procese erozionale datorate lipsei amenajărilor.

Page 25: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 25

Substratul geologic şi relieful -Indicatorii de risc - apreciere

1. Gravitatea impactului - 2 (ţinând cont de stabilitatea fenomenelor).

2. Magnitudinea pe scară geografică - 2 (datorită numărului şi extinderii restrânse a arealelor de acest tip).

Page 26: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 26

Substratul geologic şi relieful -Indicatorii de risc - apreciere

3. Persistenţa impactelor – 3 (datorită durabilităţii în timp a formelor rezultate şi a costurilor mari necesare pentru remediere).

Page 27: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 27

Substratul geologic şi relieful -Indicatorii de risc - apreciere

4. Efectele cumulative şi sinergice - 3 din cauza impactelor multiple asupra: calităţii apelor (surse de poluanţi pentru apele de

suprafaţă şi freatice); solului (poluare directă prin acoperirea terenurilor

productive, poluare indirectă cu pulberi transportate de curenţii de aer, poluarea solului cu infiltraţii din levigatul de haldă);

aerului (poluarea aerului cu pulberi antrenate); vegetaţie (poluare cu pulberi transportate de curenţii

de aer, poluarea cu infiltraţii din levigatul de haldă).

Page 28: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 28

Substratul geologic şi relieful -Indicatorii de risc - apreciere

5. Probabilitatea impactelor - 2, datorită prezenţei riscurilor manifeste.

Page 29: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 29

Substratul geologic şi relieful -Indicatorii de risc - apreciere

1. Gravitatea impactului - 2 2. Magnitudinea pe scară geografică - 2 3. Persistenţa impactelor – 3 4. Efectele cumulative şi sinergice – 35. Probabilitatea impactelor - 2

Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este (2+2+3+3) x 2 = 20.

Această notă totală încadrează componenta de risc în categoria C (risc mediu).

Page 30: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 30

Calitatea aerului - Tipurile de impacte

exploatări miniere în cariere şi subteran poluarea datorată transportului auto la

activităţi industriale şi pe DN75

Page 31: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 31

Calitatea aerului - Indicatorii de risc - apreciere

1. Gravitatea impactului - 1, ţinând cont de caracterul redus al impactelor.

2. Magnitudinea (la scară spaţială şi număr de locuitori afectaţi) - 1, ţinând cont de întinderea spaţială limitată a zonelor afectate.

Page 32: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 32

Calitatea aerului - Indicatorii de risc - apreciere

3. Persistenţa impactelor – 1, ţinând cont de reversibilitatea fenomenelor.

4. Efectele cumulative şi sinergice - 2, datorită faptului că efectele asupra florei şi faunei trebuiesc minimizate arealul având un potenţial turistic ridicat.

Page 33: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 33

Calitatea aerului - Indicatorii de risc - apreciere

5. Probabilitatea impactelor - 1, datorită faptului că limitarea efectelor este posibilă prin aplicarea de măsuri uşor de îndeplinit şi cu costuri mici.

Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este (1+1+1+2) x 1 = 8.

Această notă totală încadrează componenta de risc în categoria A (risc redus).

Page 34: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 34

Poluarea apei - Tipuri de impacte

poluarea datorată substanţelor provenite din exploatările miniere din bazinul superior al Arieşului, precum şi cea datorată exploatărilor autohtone;

poluarea apelor datorată deversărilor de ape menajere neeepurate provenite din gospodăriile individuale, precum şi impurificării datorită depozitării necontrolate a deşeurilor;

poluarea apei cu suspensii provenite din depozitele de rumeguş.

Page 35: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 35

Poluarea apei - Indicatorii de risc - apreciere

1. Gravitatea impactelor - 3 , ţinând cont de caracterul pronunţat al impactelor datorat în special poluării cu metale grele, cianuri şi fenomenului de acidifiere datorită aportului de poluanţi din secţiunile superioare, din exploatarea şi prelucrarea minereurilor.

2. Magnitudinea impactelor - 3, ţinând cont de întinderea spaţială extinsă a zonelor afectate şi numărul mare de locuitori afectaţi.

3. Persistenţa impactelor - 3, ţinând cont de posibilitatea remedierii parţiale a impactelor în cazul înlăturării cauzelor fenomenelor, efectele asupra solurilor şi florei şi faunei menţinându-se pe un interval mai lung de timp.

4. Efecte cumulative şi sinergice: efecte asupra calităţii solului din zona luncii inundabile; efecte asupra vegetaţiei şi florei acvatice şi de luncă; efecte asupra populaţiei (risc de intoxicare).

Acestea au fost apreciate cu nota 4, datorită faptului că efectele menţionate sunt multiple şi cu grad mare de periculozitate, gravitatea accentuându-se datorită densităţii mari de populaţie şi caracterului natural pitoresc al zonei care trebuie prezervat.

5. Probabilitatea impactelor - 3, datorită frecventelor episoade de poluare majoră, pe fondul unei poluări de fond continue.

Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este (3+3+3+4) x 3 = 39. Această notă totală încadrează componenta de risc în categoria E (risc foarte mare).

Page 36: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 36

Degradarea solului - Tipuri de impacte poluarea solului în zona luncii inundabile a Arieşului

şi Ierii datorită depunerii de poluanţi transportaţi de ape;

ocuparea terenurilor cu sol fertil de către rampe de deşeuri menajere şi industriale;

degradarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului datorită aportului de poluanţi din sursele menţionate mai sus;

procese erozionale datorate lipsei amenajărilor şi tehnicilor agricole necorespunzătoare.

Page 37: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 37

Degradarea solului - Indicatorii de risc - apreciere1. Gravitatea impactelor - 3 , ţinând cont de modificările semnificative ale calităţii

solului, mai ales în zona luncilor inundabile.2. Magnitudinea impactelor - 2 datorită numărului şi extinderii restrânse a

arealelor afectate.3. Persitenţa impactelor - 3, datorită durabilităţii în timp a disfuncţionalităţilor

rezultate şi a costurilor mari necesare pentru remediere.4. Efecte cumulative şi sinergice- 2 datorită impactelor asupra:

vegetaţiei (scăderea fertilităţii solului şi afectarea productivităţii şi contaminarea producţiei agricole rezultate), precum şi concentrarea poluanţilor de-a lungul lanţurilor trofice;

efecte asupra populaţiei (risc indirect de intoxicare prin consumul produselor agricole);

calităţii apelor (surse de poluanţi pentru apele de suprafaţă şi freatice).5. Probabilitatea impactelor este notată cu 2, datorită prezenţei riscurilor.

Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este: (3+2+3+2) x 2 = 20 Această notă totală încadrează componenta de risc în categoria C (risc

mediu).

Page 38: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 38

Degradarea habitatelor naturale -Tipuri de impacte înlocuirea habitatelor naturale cu cele

derivate (plantaţii, terenuri agricole); distrugerea habitatelor naturale datorită

exploatărilor forestiere neraţionale; procese de degradare a ecosistemelor

acvatice datorită fenomenelor de poluare.

Page 39: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 39

Degradarea habitatelor naturale - Indicatorii de risc - apreciere Gravitatea impactelor (manifeste sau potenţiale) a fost apreciată cu

nota 2, ţinând cont de modificările semnificative ale ecosistemelor, mai ales cel acvatic.

Magnitudinea impactelor (la scară spaţială) este apreciată pe scară geografică cu 2 datorită numărului şi extinderii restrânse a arealelor afectate.

Persitenţa impactelor este apreciată cu nota 3, datorită durabilităţii în timp a disfuncţionalităţilor rezultate şi a costurilor mari necesare pentru remediere.

Efecte cumulative şi sinergice; nota 2 datorită impactelor asupra: calităţii apelor şi solului prin distrugerea rolului de protecţie pe care îl

are pădurea efecte asupra populaţiei (risc indirect de intoxicare) Probabilitatea impactelor este notată cu 2, datorită prezenţei

riscurilor. Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este (2+2+3+2) x 2

= 18. Această notă totală încadrează componenta de risc în categoria C (risc mediu).

Page 40: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 40

Riscuri induse asupra componentei umane

Page 41: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 41

Riscuri asupra sănătăţii şi calităţii vieţii şi asupra activ. socio-economice (nivel de trai,

locuri de muncă, etc.) - Tipuri de impacte

creşterea numărului de îmbolnăviri; accesul dificil la resurse de apă potabilă; epuizarea resurselor în contextul

supraexploatării acestora; scăderea potenţialului economic şi creşterea

şomajului.

Page 42: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 42

Riscuri asupra sănătăţii şi calităţii vieţii şi asupra activ. socio-economice (nivel de trai, locuri de muncă, etc.) - Indicatorii de risc - apreciere1. Gravitatea impactelor - 2, ţinând cont de efectele potenţiale ale

modificărilor factorilor de mediu: deprecierea calităţii apei, scăderea potenţialului productiv al solului, limitarea funcţiunilor de bază ale habitatului natural (recreere, etc), diminuarea calităţilor funcţionale şi estetice ale habitatelor naturale.

2. Magnitudinea impactelor -2 datorită numărului şi extinderii restrânse a arealelor afectate şi numărului limitat de locuitori afectaţi, precum şi a existenţei opţiunilor alternative de evitare a efectelor.

3. Persitenţa impactelor - 2, datorită durabilităţii în timp a disfuncţionalităţilor rezultate şi a costurilor mari necesare pentru remediere.

4. Efecte cumulative şi sinergice - 2 datorită fenomenelor de impact asupra mediului prin concentrarea selectivă a populaţiei în scopuri recreative în zonele rămase neafectate.

5. Probabilitatea impactelor - 2, datorită prezenţei riscurilor. Nota totală pentru risc conform formulei de calcul este (2+2+2+2) x 2

= 16. Această notă totală încadrează componenta de risc în categoria B (risc mic).

Page 43: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 43

Page 44: Seminar MATRICE

© Radu MIHĂIESCU - 2009 44

ŞI cu asta GATA!!!!