FUNDAMENTAREA SI COORDONAREA

POLITICILOR ECONOMICE IN UNIUNEA

EUROPEANA

Studiu de caz 5: Semestrul european

Relizatori: Ioan Andreea-Stefania- grupa 1425

Gaman Cristian- grupa 1426

Semestrul european

1. Introducere:

Uniunea Europeana este un sistem foarte complex format din 28 de tari, ce au nivele

diferite de dezvoltare si politici economice autonome si diversificate. In cadrul Uniunii, se

distinge un subsistem distinct, Zona Euro, in interiorul caruia, cele 18 state member, au aceeasi

politica monetara, coordonata de Banca Centrala Europeana, insa politica fiscala si anumite

aspect ale politicilor macroeconomice difera de la un stat la altul.

In incercarea coordonarii politicilor macroeconomice pentru intregul sistem si pentru

asigurarea convergentei sistemului, a fost elaborate Pactul de Stabilitate si Crestere.

La nivelul UE, prioritatile economice sunt definite prin trei documente: Strategia Europa

2020, Analiza Anuala a Cresterii si Pactul Euro Plus. Aceste documente cuprind prioritati si obiective

clare la nivelul uniunii si la nivel national, cu scopul stimularii cresterii Europei.

Cu scopul monitorizarii angajamentelor si coordonarii in cadrul UE, a fost introdus

instrumentul “Semestrul european”, in cadrul caruia, statele membre alaturi de Comisia

Europeana, discuta, in acelasi timp, masuri de stimulare a cresterii si de supraveghere fiscala si

reformele structural.

Pentru a directiona uniune monetara catre una functionala pe termen lung si pentru a

imbunatati diciplina bugetara a statelor member, astfel eliminandu-se anumite deficient alea

Pactului de stabilitate si Crestere, s-a elaborat urmatoarele masuri:

- Introducerea unei reguli fiscale, prin care deficitul bugetar structural este limitat la

0,5% din PIB nominal;

- Cresterea rolului Comisiei Europene in procesele de elaborare a bugetelor

nationale. Comisia Europeana urmeaza sa fie implicata mai mult decat in prezent in procesele de

elaborare a bugetelor nationale;

- Mecanisme automate de sanctionare a statelor membre care se abat de la disciplina

bugetara.

2. Semestrul European: componenta fundamentala pentru imbunatatirea guvernantei

economice la nivel European

La 17 iunie 2010, Consiliul European a hotarat sa implementeze una din recomandarile

grupului de lucru Van Rompuy din domeniul guvernantei economice, prin intarirea coordonarii ex

ante a politicilor economice prin introducerea Semestrului European de la 1 ianuarie 2011.

Semestrul European integreaza procedurile deja existente in domeniul politicilor fiscale si al

politicilor structurale din Liniile Directoare Generale pentru Politicile Economice ale statelor

membre si din Liniile Directoare privind ocuparea fortei de munca, in contextul Strategiei Europa

2020.

Semestrul European se aplica atat politicilor fiscale, macroeconomice, cat si celor structurale.

Acesta debuteaza in ianuarie cu publicarea de catre Comisia Europeana a Raportului Anual de

Analiza a Createrii. Acesta identifica principalele provocari la adresa politicilor economice la

nivelul Uniunii Europene si serveste ca baza de discutie pentru intalnirea din primavara a

Consiliului European.

Pe durata Semestrului european, statele member isi prezinta strategiile de buget pe termen

scurt, si contureaza masurile ce vor fi implementate in domenii precum forta de munca, energia,

incuziunea social, cercetarea, inovarea.

In luna aprilie, statele membre trimit Comisiei Europene documentele privind strategiile si

masurile stabilite. In lunile iunie/iulie, pe baza evaluarii facuta de Comisie, Consiliul le adreseaza

statelor member recomandari cu privire la stabilirea proiectului de buget pe anul urmator.

Semestrul European include 3 componente de coordonare a politicilor economice:

o Reforme structurale in cadrul Strategiei Europa 2020. Aceasta din urma,

adoptata in iunie 2010, este bazata pe tipul de crestere economica inteligenta, sustenabila si

incluziva la nivel social.

o Supravegherea fiscal-bugetara in cadrul Pactului de Stabilitate si Crestere.

o Supravegherea dezechilibrelor macroeconomice. Aceasta a devenit necesara in

conditiile in care acumularea unor dezechilibre macroeconomice in anumite state periferice ale

Zonei Euro pune in pericol insasi existenta acesteia.

Etapele in desfasurarea Semestrului European

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie

Se Evaluarea Recomandari De-a lungulprezinta Programelor pentru statele anului:Analiza nationale de membre Evaluarea

Anuala a reforma si a pe baza modului in

Comisia Cresterii Programelor Programelorcare se

respecta

de nationale derecomandari

le,Europeana

stabilitate/ reforma si a incluzand

convergenta Programelorconsiderare

a

de stabilitate/unor

posibileconvergenta masuri

suplimentare

Analiza Adoptarea de control

Anuala a formala a(deficit excesiv/

Consiliul Cresterii recomandarilor dezechilibruUniunii se dezbate pentru statele excesiv)

Europene inaintea MemberConsiliuluiEuropean

AnalizaAnuala a

ParlamentulCresterii

se dezbateEuropean inaintea

ConsiliuluiEuropean

Actiunile de monitorizare ale UE vizeaza trei domenii:

oFactorii macroeconomici

oReformele menite sa favorizeze cresterea

oFinantele publice (supraveghere financiara consolidata, in baza Pactului de stabilitate si

crestere)

In cadrul primului exrcitiu al Semestrului european s-a publicat primul “Raport Annual de

Analiza a Cresterii”, la 12 ianuarie 2011. Acesta a evidentiat faptul ca, in urmatoarele 12-18 luni,

principalele obiective sunt acele de reparare si consolidare a sistemului bancar, de cresterea a

ocuparii fortei de munca si a productivitatii muncii, avand in vedere circumstantele economiei

globale.

S-au facut urmatoarele recomandari uniforme pentru statele membre pe domenii:

a. Stabilitate macroeconomica in general si consolidare fiscala in particular

Pentru a reduce indatorarea publica, statele membre trebuie sa:

• respecte datele limita pentru corectarea deficitelor bugetare excesive;

• ia in calcul in mod particular la construirea bugetelor elementele care stimuleaza

cresterea economica, cum ar fi investitiile in cercetare, educatie si eficienta energetica;

• reformeze administratia publica si sistemele de asigurari sociale;

• adopte un cadru fiscal mai puternic;

• statele membre cu deficite de cont curent ridicate sa coreleze cresterile salariilor cu

castigurile de productivitate pentru a intari competitivitatea;

• statele membre cu excedente de cont curent ridicate sa isi deschida mai mult sectorul

serviciilor si industriei;

• stabilitatea sectorului financiar sa fie intarita.

b. Reformarea pietei fortei de munca

• varsta de pensionare sa fie legata de speranta de viata, varsta efectiva de pensioare sa fie

crescuta, iar nivelul de angajare a populatiei peste o anumita varsta sa fie crescut;

• masurile de ajutor financiar pentru someri sa fie optimizate;

• somajul in randul tinerilor si parasirea scolii inainte de termen trebuie reduse;

• educatia trebuie adaptata la cerintele pietei fortei de munca;

• contractele de munca trebuie sa contina o combinatie corecta de securitate si flexibilitate

(flexicuritate);

• munca trebuie eliberata de povara fiscala, mai ales pentru cei cu venituri mici si cu nivel

de instruire scazut.

c. Stimularea cresterii

• cresterea competitiei in sectoare precum transport si energie;

• eliminarea barierelor nejustificate la intrarea pe unele piete;

• o deschidere mai mare a profesiilor liberale: ingineri, arhitecti, farmacisti si avocati;

• sustinerea capitalului pentru companii inovative, in special in sectorul IMM;

• achizitii publice mai transparente;

• incurajarea deschiderii de companii noi si reducerea poverii administrative.