Secretul Tamaduirii Metode de Purificare Si Vindecare a Organismului Olga Ivanovna Eliseeva

5/28/2018 Secretul Tamaduirii Metode de Purificare Si Vindecare a Organismului Olga Ivanov...

http:///reader/full/secretul-tamaduirii-metode-de-purificare-si-vindecare-a-organismului-olga-ivan

1

Olga Ivanovna Eliseeva

Secretul tmduiriimetode de purificare i vindecare a organismului



2

CUPRINS

Despre autoare

Capitolul 1 Cunotine necesare pentru autocurirea organismuluiRolul cavitii bucale in procesul de digestie i in eliminarea toxinelor din organismRolul faringelui in procesul de digestie i in protecia organelor interne de infeciiConexiunea formaiunilor anatomice ale cavitii bucale cu faringele i organele interne.Metode de purificare a cavitii bucale i faringeluiEsofagul i interconexiunea lui cu organeleStomacul.Intestinul subire.Intestinul grosTratarea intestinului gros i meninerea funcionrii normale a acestuia.Rectul.Pancreasul.Ficatul i rolul lui in metabolism.

Sursele de ptrundere a substanelor toxice in organism.Mecanismul depunerii deeurilor in esuturi.Etapele de acumulare a deeurilorin organism.

Capitolul 2 Variante de purificare a organismuluiVarianta I. Pregtirea organismului slbit pentru purificare prin intermediul enterosorbenilorVarianta II. Pregtirea organismului slbit pentru purificarecu ajutorul orezului Varianta III. Purificare Profilactic (preventiv).Varianta IV. Purificare preventiv.Varianta V. Purificarea limfei.

Varianta VI. Purificarea limfei i a ficatuluiVarianta VII. Purificare curativ..Varianta VIII. Purificare curativ cu aciuneputernic.Varianta IX. Purificare curativ cu aciune foarte puternic: purificarea intensiv a intestinusubireVarianta X. Purificare rapidVarianta XI. Purificarea organismului la copii (preventiv)Varianta XII. Purificarea organismului la copii (curativ)

Capitol 3 Purificarea organismului prin metode specialeMetoda purificrii organismului cu orez.

Metoda purificrii organismului cu suc de mere i cu chefir Purificarea limfeiPurificarea sistemului vascular (arterial ivenos)Purificarea sistemului articular.Purificarea rinichilor



3

Capitolul 4 Reaciile organismului in procesul de purificarePosibile reacii in perioada procesului de purificare aficatuluiReaciile organismului in procesul purificrii profunde a organelor i sistemelor

Capitolul 5 Regimul alimentar in perioada de purificare a organismuluiPe scurt despre esena bolilorFunciile principale ale glandelor endocrine

Rolul microelementelor in alimentaie i modalitile de suplinire ale acestora in organismRegimul alimentar la ieirea din procesul de purificareInformaii despre produsele alimentareDate generale despre stilurile de alimentaie

Anexe1.Tehnica de efectuare a clismelor evacuatoare..2. Posibile reacii in timpul clismei3. Compoziia plantelor folosite in purificare.4. Alimentaia la ieirea din procesul de purificare.5. Regimul alimentar zilnic recomandat dup purificarea organismului.

Incheiere.

Extrase din scrisorile pacienilor doctorului O. I. Eliseeva.

Bibliografie.



4

DESPRE AUTOARE

Olga Ivanovna Eliseeva, autoarea crii de fa, doctor n tiine medicale, mepractician de categorie superioar, cu o bogat experien n vindecarea i detoxifierea corpua druit ani n ir bucuria vindecrii miilor de pacieni. Doar cel care a trecut prin durere po

nelege cu adevrat suferina semenilor si.O. I. Eliseeva a studiat medicina n Uzbekistan. Acolo, n nsoritul Samarkand, a absolvit

1963 Institutul de Medicin ,,I. P. Pavlov. Dup terminarea institutului, Olga Ivanovna a munciva ani n spitalul judeean. n acea perioad, n regiunea Buhara, a erupt o epidemie conjunctivit granulomatoas (boal contagioas a ochilor). Iat unde au fost necesacunotinele i minile dibace ale tnrului medic Eliseeva! Lund decizia de a-i ridica niveprofesional, Olga Ivanovna a venit n capital. Aici a intrat la doctorat la Clinica de Oftamologdin Moscova, unde a colaborat cu Institutul Unional de Cercetri tiinifice Helmholtz, n cadcruia a i susinut teza de doctor n tiine medicale.

Datorit efortului fizic intens, stresului i alimentaiei incorecte, sntatea doctoruEliseeva s-a deteriorat brusc. Astfel, i-a fcut apariia un adevrat ,,buchet de boli: bron

astmatiform, gastroenterocolita cronic, pielonefrita cronic cu acutizri lunare a cistcronice, hipertensiunea arterial, poliartrita metabolic, obezitatea. S-a mrit n volum glantiroid, motiv pentru care, la dispensarizarea curent obligatorie i s-a instituit tratamehormonal. Astfel au nceput peregrinrile interminabile ale doamnei Olga Ivanovna prin spitalepoliclinici. ntre timp, bolile nu o prseau, ba chiar apruser altele noi s-a dezvolostehondroza, cu dureri atroce n coloan. Tratamentele balneare, fizioterapia, masajextensiile nu reueau s nlture durerea din coloan. S-a deteriorat subit i sntatea inim

nct medicaia cu ,,Cordaron nu mai era eficient.Chinuit de durerile coloanei vertebrale, cuprins de disperare, Olga Ivanovna s-a adre

profesorului de la Institutul Central de Traumatologie i Ortopedie din Moskova (ICTO) rugmintea: Operai, tiai, pilii coloana, facei ce vrei, nu mai pot suporta!. S-a stabilit s operat.

nainte de operaie, trebuiau efectuate obinuitele investigaii preoperatorii. n aceaperioad Olga Ivanovna a ntlnit vindectori care se ocupau de purificarea organismului. Frsta la ndoial, ea i-a urmat, i-a nsuit literatura de specialitate n acest domeniu, considerclandestin la vremea respectiv, i s-a documentat studiind cri semnate de P. Bragg, Wali Armstrong. Astfel a inceput lupta pentru sntatea sa, care s-a refcut atat de rapid indup 2 luni de zile a devenit de nerecunoscut: schimbrile exterioare i interioare eruimitoare. Celelalte metode de tratament nu mai erau necesare. A urmat doar medicahormonal, la care a renunat definitive abia dup 2 ani de eforturi enorme prin efectuarpurificrii organismului icurelor de terapie prin foame. In consecin, in urmtorii 16 ani numai avut nevoie de concedii medicale i vizite prin spitale i policlinici incepuse o nou viplin de realizri.

Finalizand specializarea, apoi perfecionarea in radiologie, O. I. Eliseeva a condus secde radiologie a Institutului de Cercetri tiinifice in Oftalmologie in cadrul Academiei de tiinMedicale din Moscova, unde a primit calificarea de medic de categorie superioar. In paraleasimilat iridodiagnostica, acupunctura, auriculoreflexoterapia, homeopatia, fitoterapia. Durefacerea sntii sale, Olga Ivanovna a inceput sa-i ajute cunoscuii. Pe atunci metodneconvenionale de tratament erau interzise. Odat cu apariia posibilitii de a acorda in mlegal ajutor prin metode netradiionale, Olga Ivanovna ,lsand bine organizat activitatea secde radiologie din cadrul Institutului, impreun cu adepii si, in anul 1988, a deschis unul dinprimele centre medicale de purificare i restabilire a organismului din Rusia.



5

Fiind o persoan cuttoare i creativ, O. I. Eliseeva asimileaz i in prezent noi si metode ale medicinii neconvenionale (terapia Su Jok, diagnosticul i tratamentul dup metolui P. Voll, diverse tipuri de masaj, terapie prin bioenergorezonan, metode de autoreglaautotrainingul meditativ), care, in complex cu procesul de purificare a organismului, redoamenilor nu numai sntatea fizic, dar ofer i o stare de optimism i incredere in posibilitlor nelimitate in meninerea sntii i modului active de via pentru muli i muli ani.

La momentul actual, O. I. Eliseeva conduce un Centru de Sntate. In cadrul acesCentru funcioneaz un staionar de purificare a organismului.



6

Capitolul 1

CUNOTINE NECESARE PENTRU AUTOPURIFICAREORGANISMULUI

Dragi cititori, v invit acum s v reamintii cunotinele colare despre procesul digestie al omului. Noi nu- l vom studia, ci doar vom incerca s inelegem mai bine acest proce

Cu ce incepe digestia? La inceput a fost Cuvantul. Semnalul verbal vreau s mnaintr in sistemul nostrum nervos central(SNC), iar de acolo vine comanda: Tractul digestiv spregteasc pentru primirea hranei!. Ca rspuns la comand apare imediat intrebarea fireas

Dar ce s mnanc, ce fel de mancare?. Presupunem c dintr-o oarecare cauz nu a urmrspunsul la aceast intrebare, atunci intr in proces simul mirosului. Mancarea are atatmirosuri!i in dependen de calitile lor pleac semnale in sistemul nervos central (SNC)pozitive sau negative. Dar dac avem o deficien a mirosului?

Atunci startul la munc il d centrul optic. Noi vedem mancarea aspectul ei imbietcare excit pofta de mancare. Prin SNC semnalele vizuale aduc in stare de lupt sistemdigestiv.

S admitem c avem probleme i cu vederea. Atunci in proces se implic limba, mucoasa creia se afl terminaiuni nervoase specifice, transformand-o intr-un organ gustaSemnalele gustative prin SNC indic sistemului digestiv cate i ce fel de sucuri digestifermeni, de care aciditate i alcalinitate e necesar pregtirii pentru digestia hranei.

Tractul gastrointestinal este adus in stare de funcionare pentru digestie sau de rezistefa de alimente. In organism, pe lang protecia funcional fa de alimentele necalitatiexist i o protecie organic gradual, sub form de clapete i sfinctere. S ne amintim copilul, care nu poate inc exprimaprin cuvinte refuzul de a manca. El strange puternic buzele i dinii. S presupunem c prin

contiincioi inltur aceast barier. Atunci intr in lupt limba, care impinge i scuip ceeacopilul nu dorete s mnance.

ROLUL CAVITII BUCALE IN PROCESUL DE DIGEST IE IIN ELIMINAREA TOXINELOR DIN ORGANISM

Aadar, buzele, dinii i limba reprezint in ansamblul lor prima clapet organic in ca

avansrii bolului alimentar prin tractul digestiv.Cavitatea bucal indeplinete cateva funcii in prelucrarea hranei:

1. Mrunirea mecanic a hranei cu ajutorul dinilor. In acest proces limba ajut foarte muamestecand i impingand alimentele dintr-o parte in alta. Cu cat hrana este mai bine mruncu atat mai bine se produce absorbia i interaciunea ei cu saliva. Exist o zical pe care trebui s o reinem i de care ar trebuis inem cont cat mai des: Cinci minute de mestecarehranei, prelungete viaa cu un an.



7

2. Prelucrarea chimic a hranei cu ajutorul salivei, care conine fermentul amilaza, descompune polizaharidele.

Coninutul de baz din alimente il constituiepolizaharidele, adic glucidele compuse, canu pot ptrunde prin membrana mucoas i nu pot intra in circuitul sangvin i sistemul limfatIncepand inc din cavitatea bucal, cu ajutorul fermentului amilaza din saliv, are descompunerea polizaharidelor pan la monozaharide maltoza, care continu s descompun in intestinul subire. Polizaharidele ce nu s-au descompus in cavitatea bucal pala maltoz, fermenteaz formand alcool care contribuie la intoxicarea ficatului i a altor organ

Iatde ce este atat de important ca hrana s fie bine mestecat i bine ptruns de saliv.Sunt foarte importante urmtoarele monozaharide: glucoza, fructoza, galactoza prezein produse naturale fructe. Ele sunt descompuse in totalitate de catre amilaza salivei. O maparte din aceti compui, adic derivai ai monozaharidelor, sunt asimilai de creier i de mduspinrii (69%).

3. Dezinfectarea mucoasei bucale i a hranei de ctre lizosomii salivei, cu coninut bazLizosomii dizolv microbii, paraziii, protozoarele in condiiide absorbie total a salivei de calimente, rezultand formarea unei pastelichide.

In cavitatea bucal se afl 3 perechi de glande salivare mari i multe glande mici (Vf ig .1 ) . In decursul unei zile se secret pan la 1,5 l de saliv. Dac o persoan nu mestec,doar inghite hrana sau, dac in timpul mesei, persoana in cauz se afl intr -o stare nervozitate, canalele excretorii ale glandelor salivare devin spastice (cu alte cuvinte, ingusteaz), blocand astfel eliminarea salivei in cantiti suficiente.

4. Protecia membranei mucoase a cavitii bucale. Glanda parotid produce un suc nummucin, bogat in proteine, care badijoneaz mucoasa bucal i limba, protejandu- le de aciunacizilor i a bazelor puternice coninute in hran. In procesele patologice ale glandelor parot(parotidit, cicatrici etc.) este diminuat secreia de proteine i sunt afectatai dinii, gingiilemucoasa oral.

5. Dezint ox icarea nlturarea toxinelor din organism. Inc I. P. Pavlov a observat c muprocese patologice din organism i intoxicaii determin o hiperfuncie a glandelor saliva

,,Importana fiziologic a acestor fenomene scria el const in faptul c unele substane sueliminate din organism prin intermediul salivei.

6 . Part iciparea n pr ocesul m etab ol ic. Saliva uman conine fermeni ce descompun glucidpan la glucoz, care este absorbit in sange inc din cavitatea oral. Sub aciunea fermenisalivari are loc transformarea parial a amidonului in glucoz.


http:///reader/full/secretul-tamaduirii-metode-de-purificare-si-vindecare-a-organismului-olga-iva

8

Fig.1 Poriunea superioar a tractului digestivA rinofaringele, B-cavitatea oral, C poriunea laringian

ROLUL FAR INGELUI IN DIGESTIE I IN PROTECIADE INFECII A ORGANELOR INTERNEFaringele este o verig de legtur intre cavitatea nazal i oral pe de o parte, i esof

i laringe, pe de alt parte. Din punct de vedere funcional poate fi divizat in trei poriurinofaringele, poriunea oral i poriunea laringian. (Vezi f ig .1 )

Rinofaringele este poriunea strict respiratorie. El incepe de la cavitatea nazal i termin la nivelul palatinului moale. In timpul deglutiiei, palatinul moale i uvula inchid torinofaringele, impiedicand astfel ptrunderea hranei in el. Aceasta este a 3-a clapet a cdigestive. O particularitate a rinofaringelui o reprezint prezena orificiilor tubare ce unecavitatea timpanic a urechii medii cu rinofaringele. De aceia in caz de edem sau infecie



9

rinofaringelui in procesul inflamator este implicat i regiunea tubar(eustacheit) i urechmedie (Vezi f ig . 1).

Pe linia medie, la grania dintre peretele superior i posterior al rinofaringelui se aamigdala faringian. Lateral intre orificiile tubare(trompelor lui Eustache) i palatinul moale slocalizate perechea de amigdale tubare. Astfel in regiunea vestibulului faringian se formeaz inel de formaiuni limfatice, numit Inelul Waldeyer-Pirogov: dou amigdale palatine, dotubare, una faringian, una lingual, una sublingual, i maijos o amigdal laringian. Inelimfo-epitelial joac un rol important. Elindeplinete funcia de protecie, fiind o barier in ca

ptrunderii infeciilor in organism. Celulele limfoidale ale acestor formaiuni distrug i dizomicrobii formand puroiul.Foarte frecvent persoanele prezint modificri cronice i perturbri in drenajul inelu

limfo-epitelial Waldeyer-Pirogov. Omul obinuindu-se cu aceast stare nu mai reacioneazsimptomele nesemnificative cauzate de aceste schimbri: o uoar durere sau senzaie mancrime in gat, rareori frisoane,dureri la deglutiia hranei tari, infundarea urechilor, rinorperiodic. Inasemenea cazuri deseori nu se ia nicio msur, i in condiii neagreabile rceastres, supraalimentaie, indeosebi cu alimente bogate in amidon i glucide, se produingustarea (spasmul) canalelor acestor glande, ca urmare se deregleaz subit drenajul limfacrete edemul, se creeaz un mediu propice inmulirii microbilor, viruilor; se dezvolt faacut. Diagnosticele corespunztoare: rinofaringit, faringit, amigdalit, boal respiratoacut (BRA). Sistemul de aprare al organismului, prin intermediul edemului mucoasei nazaprin respiraia greoaie in mod reflex limiteaz aportul de oxigen, deci scade i concentraoxigenului in sangele arterial. Se tie c intr-o reacie chimic cu participarea oxigenuprodusul finit este intotdeauna bioxidul de carbon. Cea ce inseamn c prin scderea aportude oxigen in esuturi i in circuitul sanguin, scade i concentraia de bioxid de carbon in ele edemul mucoasei nazale deseori pacienii se trateaz singuri utilizand picturi nazale, care duclrgirea caillor nazale i prin urmare la creterea fluxului de oxigen.. Surplusul de oxigen omul bolnav) determin un surplus de bioxid de carbon in sange ce duce la formarea acidulactic i a acidului carbonic. Balana acido-bazic (pH) a sangelui se inclin spre partea aciDevierea pH cu 0,4 0,5 provoac dereglri funcionale grave in organism de la cele psihpan la cele organice.

Exemplu. O pacient, B.O.V. in varst de 26 de ani, timp de 2 ani suferea de rin

cronic, amigdalit, psihopatie, reacii alergice. Soul pacientei a relatat c suma cheltuit tratamente echivala cu costul unui ,,Mercedes. Duppurificarea organismului i trecerea laalimentaie predominantalcalin, toate simptomele enumerate mai sus au disprut. Trecuse an ipacienta se simea in continuare foarte bine.

Durerea perceput la deglutiie face ca organismul in mod reflex s limiteze aportul hran. Durerea atenioneaz omul c trebuie in mod urgent s elibereze orgnismul de mucedem, deeuri. E necesar s purificaiorganismul i s inei 2 zile de foame. Cu o asemenpatologie sunt deasemenea muli pacieni. De regul,la ei sunt diagnosticate schimbricronicestratul mucos al tractului gastrointestinal. Zeci de pacieni de-ai mei au evitat operaia amigdalectomie datorit purificrii organismului,restabilirii funciilor intestinului subire i dietPoriunea oral a faringelui reprezint partea de mijloc a acestuia, carecomunic anterprin vestibulul faringian cu cavitatea bucal (a 2-a clapet), iar peretele lui posterior se aflnivelul vertebrei a III-a cervicale. Funcional, aceast parte esteconsiderat comun aici loc alternative actul de respiraie i cel de deglutiie. Peretele posterior al orofaringeluiconesut limfoidal, care se implic in procesul inflamator in cazul schimbrilor cronice ale inelulimfo-epitelial Waldeyer-Pirogov. Luand in consideraie nivelul de dispunere a peretelui posteral rinofaringelui, orofaringelui (baza cranian, vertebrele cervicale IIII), este clar de ce procesele inflamatorii cronice sufer aceste vertebre cervicale, iar ulterior se dezvoinsuficiena circulatorie cerebral.



10

Seciunea laringian a faringelui se situeaz in spatele laringelui. In afara actului deglutiie peretele anterior i posterior se ating reciproc i sedespart doar pe perioada trecbolului alimentar. Aceasta este a 4-a clapetin calea inaintrii hranei

O particularitate a peretelui laringian posterior o constituie membrane fibroas baccentuat, care desparte laringele in partea superioar de baza cranian, iar posterior corpurile vertebrelor cervicale.

CONEXIUNEA FORMAIUNILOR ANATOMICE ALE CAVITIIBUCALE CU FARINGELE I ORGANELE INTERNE

DiniiIn 1977 a aprut cartea autorului X. Leonard Ghid practic pentru specialiti in trata

dinilor i cavitii orale in care atrage atenia asupra eecurilor frecvente ale tratamentestomatologice. In pofida artei stomatologice, bolile cavitii orale i a dinilor reveneau i deseduceau la extracii dentare. In cutarea cauzelor, X. Leonard a fcut cunotina cu metoda diagnostic a savantului german R. Voll.

Diagnosticul dup metoda R. Voll este bazat pe un fenomen cunoscut, i anume, rezistena sau intensitatea in punctele i meridianele pielii corpului uman, conform medicchineze, este mai inalt decat in esuturile care le inconjoar. R. Voll, folosind aparate msur de o mare sensibilitate, a descoperit puncte i meridiane noi cu o intensitate i minalt in special pe pielea palmelor i a tlpilor. Aceasta i-a permis s elaboreze metodica diagnostic a bolilor organismului uman dup punctele i meridianele deja cunoscute a i a cedescoperite din nou.

Aceasta metod de diagnostic permite nu numai depistarea focarului patologic, darstabilirea relaiei de interconexiune intre focar i organele interne. Organele interne bolnaelimin produsele otrvitoare formate in ele in urma metabolismului deeurile (toxinele),

sange i limf. Sangele i limfa circuland prin tot organismul, se debarasez de ele, aruncandle, colectandu-le in focare localizate pe piele, mucoase, in esutul limfoidal, sau in cavitorganismului, adic din interior spre exterior, ca s inlture astfel cat mai multe deeuri dorganele de importan vital.

La om, acest fenomen se manifest in diverse regiuni in mod diferit: la nivelul pieliipreacii alergice, exeme, dermatite; la nivelul mucoaselor prin gingivite, amigdalite, rinhaimorite, faringite; la nivelul esutului limfoidal limfadenite, tonzilite; la nivelul cavitilarticulare artrite; paradentare stomatite etc. In acumulri importante de deeuorganismul incearc s le indeprteze mrind volumul focarelor patologice, astfel se formeaadenoizi, polipi, mioame, lipoame, se mrete volumul ganglionilor limfatici, al amigdalelor,granuloamelor paradentare i gingivale, a nodulilor hemoroidali, se mresc i cavit

articulare, de asemenea iau natere noi caviti prin formarea de chisturi in diferite regiuni corpului, inclusiv, in jurul rdcinilor dentare.Atata timp cat organismul reuete s lupte cu deeurile in acest mod, bolile principale

organelor decurg asimptomatic, manifestandu-se numai prin simptoame secundare de foccele care il deranjeaz pe pacient. La depistarea organului bolnav principal la pacient eu deseaud reproul: Pe mine nu m doare acest organ", sau: Eu am rezultate normale la analiza sange i urin. In asemenea situaii, imi amintesc o intamplare ce s-a petrecut in timspecializrii in diagnosticul radioizotopic la spitalul ce poart numele lui Botkin din MoscoCatedra a achiziionat primul aparat de import de diagnostic cu radioizotopi din Uniune. Pentrstudia mai intai normalitatea, colaboratorii catedrei au selectat pentru aceast investiga



11

voluntari studeni cu rezultate ideale ale analizelor de laborator i fr nici o plangere sntate. Dar mare a fost surpriza, cand s-au depistat procese patologice renale la 30% dinstudeni, ba chiar au fost i subieci la care funciona doar un singur rinichi, iar cellalt avea mare defect. Organismul semnaliza despre patologia renal prin afeciuni dentare. Mai jos altur tabelul corelaiei dintre dini i diferite organe isisteme.

Dintii Organele

Dintii de sus, din dreapta

1-2 Encefalul (emisfera stanga)

3 Inima (partea dreapta - afectiuni innascute)

4 Pancreasul

5 Plamanul drept

6 Rinichiul drept

7-8 Ficatul (lobul drept), inima (afectiuni dobandite)

Dintii de jos, din dreapta

1-2 Maduva spinarii

3 Intestinul subtire (jumatatea dreapta)

4 Stomacul (cardia, curbura mica, partea dreapta a regiunii pilorice)

5 Intestinul gros (regiunile din dreapta a vezicii urinare)6 Ureterul drept, jumatatea dreapta a vezicii urinare

7-8 Vezica biliara, inima (afectiuni dobandite)

Din stanga sus

1-2 Encefalul (emisfera dreapta)

3 Inima (regiunea stanga - afectiuni innascute)

4 Splina

5 Plamanul stang

6 Rinichiul stang

7-8 Ficatul (lobul stang), inima (afectiuni dobandite)

Stanga jos1-2 Maduva spinarii

3 Duodenul, intestinal subtire (jumatatea stanga)

4 Stomacul (fundul, curbura mare, portiunea stanga a pilorului)

5 Colonul (regiunile din stanga, intestinul, rectul)

6 Ureterul stang, jumatatea stanga a vezicii urinare

7-8 Vezica biliara, inima (afectiuni dobandite)

Tabelul a fost conceput dup datele X. Leonard i pe baza observaiilor personale ale autoarei.

AmigdalelePe baza datelor obinute in urma msurtorilor efectuate pe parcursul mai multor ani,Voll a stabilit printre primii c fiecare pereche de organe interne influeneaz una din celeglande limfatice din inelul Waldeyer-Pirogov. Numeroi medici mai interpreteaz c una cauzele dezvoltrii reumatismului, glomerulonefritei, infeciilor urinare etc., ar fi prezenprocesului patologic in amigdale. Neinelegand c aceasta este pentru organism o barier protecie i un container in care se arunc toxinele, microbii, otrvurile, deeurile din organinterne, medicii, deseori, insistent recomand inlturarea amigdalelor la copii inc de la ovarfraged. Ce rezult aceasta, judecai i singuri.



12

Pacientei. N.M.V. , in varst de 57 de ani i-au fost scoase amigdale palatine pe cand av18 ani. Peste 2 ani de la acest eveniment, a aprut o patologie a hipofizei i a creierului mijlocMaladia se manifesta in exterior prin deformarea trsturilor feei, degetelor, mainilorpicioarelor (acromegalie). Peste caiva ani au aprut dureri in articulaii, apoi dureri de inimBoala, dezvoltandu-se mai departe, a adus-o la invaliditate. Dar cauza principal a bolii eslbirea organismului cauzat de aciunea stafilococilor - microbi, ce i-au gsit in organism mediu favorabil de via, din cauza absenei amigdalelor, extirpate inc in tineree. In crile medicin frecvent intalnim expresia: ,,Reumatismul linge articulaiile, dar muc inima.

obicei eu mai adaug ,,Reumatismul se manifest prin amigdalite, linge articulaiile, muc inimi vasele, dar rezid in rinichi . Iat de ce, dup inlturarea amigdalelor deseori apareperioad de linite a bolii. Agenii patogeni microbii stau la adpost in rinichii rbdtori, cand funcia lor este dereglat,microbii ptrund in circuitul sanguin i ii manifest activitateaarticulaii, vase sanguine i inim. De ce numesc eu rinichii rbdtori? Chiar dac sunt sntnumai 30%, ei sunt tcui, nu dau semne de boal, iar analizele de urin de cele mai multe sunt normale.

METODE DE PURIFICARE ALE CAVITII BUCALE I ALE FARINGELUIToate cele relatate anterior, demonstreaz cat este de important pentru sntatea omu

igiena cavitii orale i a faringelui.Splarea dinilor i a cavitii orale dimineaa i seara, dar i mai bine dup fiecamas. Se recomand splarea dinilor cu un amestec de bicarbonate i sare in proporii egale.

Splarea gingiilor se recomand de efectuat cu:- infuzie de rostopasc: 1 linguri de frunze uscate i mrunite (rdcini), se acoper

200 ml de ap fierbinte, se las la infuzat 20 de minute. Se face gargara gatului, a dini a gurii o data sau de dou ori pe zi, fr a se inghii.

- ap de usturoi: un cel mediu de usturoi se zdrobete, se acoper cu ap fierbinte i las la infuzat 15-20 de min., pstrandu- l cald pan la temperature de 40 C (poateacoperit cu un prosop) se strecoar; se spal gatul, gura i dinii. De preferat totui s

fac gargarisme cu infuzie de rostopasc dimineaa, iar seara inainte de culcare cu infude usturoi;- urin ( proprie, in stare proaspt ): pentru persoanele care au depit barie

psihologic, s foloseasc jetul de mijloc a urinii matinale pentru gargara gatului, gurii dinilor;

- decoct din scoar de stejar:peste 0,5 lingurie de scoar mrunit se toarn un pahde ap fierbinte i se fierbe 2-3 minute, se las la infuzat 15-20 de minute; se spal gatgura, dinii; este foarte folositor pentru gingiile fragile care sangereaz uor.Toate aceste gargarisme contribuie la tratamentul i profilaxia amigdalitelor, stomatite

gingivitelor, paradontozei, periodontitei i a cariei dentare.Curirea limbii. Dimineaa cu o linguri folosit special in acest scop, cu marginnetede, se inltur insistent, dar cu atenie depunerile de pe limb incepand de la rdcin svarf. Apoi se spal cavitatea oral cu una din soluiile enunate mai sus.

Sugerea uleiului. Aceast metod de curire a fost propus de medical oncolog T. CarnProbabil, in afara actului de digestie se secret saliv bogat in toxine, pe care noi o inghiim so scuipm. Vindectorul Porfirie Ivanov recomand s nu se scuipe saliva, dar s se inghiatunci coninutul mic de toxine dizolvat in saliv,va stimula (autovaccina) eliminarea lor cantiti mai mari prin alte filtre: tractul intestinal, vezica biliar, ficat, rinichi, plmani, piele.

Astfel, tratamentul va aciona dup principiul remediilor homeopatice ,,similarul trateaz cu similarul in doze mici. In timpul sugerii uleiului, se produce dilatarea canalesalivare i dizolvarea depunerilor de sruri din respectivele canale, din glande i de pe suprafa



13

dinilor. Canalele i glandele curate intensific eliminarea toxinelor din glandele salivare i purmare din organe i sisteme. Fiecare gland salivar comunic prin cile limfatice cu anumorgane i sisteme.

Indicaii pentru utilizarea acestei metode: cefaleia, sinuzite,amigdalite, otite, boli oculaperiodontite, epilepsia, boli hematologice cronice, boli gastrice i intestinale, boli ale inimii, plmanilor, boli ginecologice, encefalita. Se recomand de efectuat procedura de sugereuleiului inainte de a incepe purificarea ficatului.

Tehnica de aplicare. Se ia o lingur (nu mai mult) de ulei de msline, floarea -soarelui s

de porumb se introduce in partea anterioar a gurii i se suge ca o bomboan. S nu se inghuleiul! Continuai s sugei timp de 15- 20 de minute, incercai sa v ocupai timpul cu ceva fs v concentrai asupra uleiului, pentru ca acest timp s treac uor i pe neobservate. inceput uleiul devine vascos, apoi lichid ca apa, dup care el trebuie scuipat. Lichidul scuitrebuie s fie alb ca laptele. Dac sugerea nu e complet, lichidul va avea culoarea galbenAceasta inseamn c data viitoare trebuie s prelungii timpul procedurii. Lichidul eliminat poconine microbi patogeni, de aceia lichidul se scuip in veceu sau chiuvet.

De preferat, ca aceast procedur s se fac dimineaa pe nemancate sau seara inainde culcare. Pentru accelerarea tratamentului, se poate efectua de cateva ori pe zi. Inainte deincepe tratamentul prin sugerea uleiului antrenaiv cu ap. Cand muchii feei sunt pregttrecei la sugerea uleiului. In perioada de inceput, strduii-v s facei procedura intatmosfer linitit: trezii-v cu 20 de minute mai devreme. Obinuindu-v vei reui s v factreburile la buctrie (fr riscul de a il inghii).Splarea rinofaringelui cu ajutorul ceainicului. Aceast metod trebuie s intre in rituazilnic al toaletei de diminea.

Indicaii: inflamarea sinusilor paranazale (sinuzit maxilar, frontit i etmoidit), riniamigdalit, chisturi ale sinusilor maxilare i ale altor sinusuri, lcrimaie, blefarit croniconjunctivit.

Tehnica de apl icare. Intr-un ceainic de infuzie se toarn 400ml de ap cald i se dizolvlinguri de orice fel de sare: marin, gem sau de mas, se pot aduga 4 picturi de tinctur iod (dac nu avei intoleran la el). Se imbrac pe nasul ceainicului o tetin, la varful cruia afcut in prealabil o gaur cu diametrul de 3 mm. Este mai bine ca gaura s se fac cu un incins, inepand varful tetinei de cateva ori, gaura trebuie s aib marginile netede .A

deasupra chiuvetei, bii sau veceului inclinai capul (obrazul drept paralel cu fundul chiuvetei)deschidei gura.Varful tetinei se introduce in fosa nazal dreapt, iar lichidul va curge prin partea dreap

a cavitaii nazale, prin sinusurile paranazale din dreapta,va trece apoi in sinusul frontaetmoidal, maxilar stang, in partea stang a caviii nazale i din ea in exterior. Dac vei uitadeschidei gura in timpul procedurii, apa va nimeri in gur, nu e ceva grav,doar c inghiirsoluiei saline este neplcut. De aceia nu uitai sa inei gura deschis. Dup splarea u

jumti, inclinai capul in dreapta, obrazul drept paralel cu fundul chiuvetei, tetina se introduin fosa nazal stang.

ESOFAGUL I INTERCONEX IUNEA LUI CU ORGANELEEsofagul este un conduct musculo-membranos ce acioneaz activ, care unete faring

cu stomacul, a crei funcie principal este conducerea bolului alimentar in stomac. Esofaincepe la nivelul vertebrei cervicale a VI-a i se termin la nivelul vertebrei toracale a XI-a (Vf ig . 2).Particularitile anatom o-fiziologice ale esofagului.

Pe tot traiectul su esofagul are 3 stramtori fiziologice cauzate de atingerea cu aorgane:



14

- prima stramtoare in locul unde se invecinez cu lobul stang al glandei tiroide;- a doua stramtoare la nivelul atingerii cu arcul aortei;- a treia stramtoare la nivelul bifurcaiei traheii in bronhia stang.

La nivelul vertebrei toracale a VI-ea, grupul de ganglioni tranheo-bronici deseori adstrans la esofag. La cele mai neinsemnate afeciuni ale organelor din vecintatea stramtorapar urmtoarele simptome: dificultate la deglutiie(disfagie), senzaie de gadilare in timmesei(discomfort), tuse la deglutiie, senzaie de nod in gat: accelerarea frecvenii cardiaceprimirea hranei.

E necesar de reinut c la apariia acestor simptome trebuie investigate urmtoarorgane: glanda tiroid, aorta, bifurcaia traheii, plmanul stang, ganglionii traheo-broniciinima.

In afara de aceste stramtori fiziologice mai sunt i dou stramtori anatomice. La guesofagului, la nivelul vertebrei a VI-a cervicale, (a 5-a clapet in calea hranei) i a douaterminarea esofagului in locul trecerii prin diafragm ( a 6- a clapet) (Vezi f ig. 2).

Conform rezultatelor investigaiilor radiologice a pacienilor cu patologie a cavitabdominale, 30% din ei aveau hernii hiatale. La jumtate din ei aceasta era o slbinnscut a inelului hiatal, iar la cealalt jumtate dilatarea inelului apruse ca rezultatalimentaiei incorecte.

Simptomele herniei hiatale se manifest prin dureri in regiunea superioar stangabdomenului, senzaie de greutate, dispnee(respiraie greoaie), palpitaii postprandiale (dumese), grea, uneori vom.

Esofagul mai are 2 dilataii fiziologicesuperioar i inferioar. La folosirea alimentepicante care excit mucoasa, in strile de stres in mod reflex apare spasmul regiunii abdomina esofagului i hrana se acumuleaz in dilataia inferioar, care poate s ii mreasconsiderabil volumul i s arate ca un stomac adugtor. In asemenea cazuri pacienii se plade senzaie de ,,nod, de plenitudine gastric, care este descris de ei prin expresia s -a blomancarea in stomac .

STOMACUL

Stomacul este situat in regiunea medie superioar a abdomenului, sub diafragm (V

f ig . 2 ) . La stomac deosebim 3 poriuni: cardia locul de intrare a esofagului in stomac( a 7clapet in calea hranei), fundul sau bolta stomacului, corpul stomacului i pilorul locul ieire a hranei. Regiunea piloric se imparte in antrum sectorul situat imediat in apropiecorpului stomacal i canalul piloric o poriune tubular ingustat, care comunic duodenul.Particularitile anatom ice i fiziologice ale stomacului

Mucoasa stomacal conine 2 tipuri de glande: principale, ce elimin pepsinogen parietale, ce elimin acid clorhidric. Glandele pilorice conin numai glande principale, ce elimpepsinogen, ca urmare pilorul are un mediu alcalin. De aceia in faa glandelor pilorice se aflplic circular de strat mucos (sphincter piloric a 8-a clapet), care separ mediul acidstomacului de mediul alcalin al pilorului ( Vezi f ig . 2 ) . In afar de aceasta, mai are i o va

piloric(a 10-ea clapet) care regleaz trecerea bolului alimentar din stomac in duodeimpiedicand refluxul hranei, care ar fi dus la neutralizarea mediului acid normal al stomacului .De ce m rein in mod deosebit la descrierea atat de amnunit a acestei pori

stomacale inguste, alturate pilorului (pilorice)? Deoarece anume in aceast poriunestomacului se dezvolt cel mai frecvent eroziunile, ulcerile i bolile oncologice.



15

Fig. 2 Structura tractului digestiv



16

De-a lungul curburii mici, mucoasa stomacal formeaz numeroase cute longitudinalctuind calea gastric(v ez i f ig .2 ) , care prin contracia muchilor devine pentru un moment canal de primire a hranei lichide (soluii saline i ap), prin care lichidele din esofag trec in pilevitand poriunea cardiac a stomacului(vezi fig.2). Acest lucru se intampl pentru ca licidul nu perturbe procesul de digestie prin diluarea coninutului stomacal. La un stomac plin muclongitudinali se intind i nu sunt capabili s formeze un canal pentru lichide, ca urmare lichidnimeresc in corpul stomacal, diluand sucul gastric. Sucul gastric diluat nu are capacitatea de

dizolva i de a descompune hrana de origine animal . De aceia se recomand a bea lich(sucuri, buturi, ceai) cu o or inainte de mas sau la o or dup mas (cel mai bine cu o oinainte de mas sau la 2 ore dup mas).

Forma stomacului. In activitatea mea de medic deseori stabilesc diagnosticul ptogastric. Ce inseamn aceasta? Un stomac normal are form de corn i ocup o poziie oborizontal. In caz de intindere a stomacului , dup traumatisme sau ridicri de greuti stomaia forma unui carlig, ocupand o poziie vertical. E firesc c la o asemenea deplasare in jospolului inferior stomacal, hrana nu mai poate fi evacuat rapid, staioneaz mult timp i diger prost, intr in putrefacie, fermenteaz.

Procesul de digestie din stomac. Sucul gastric descompune proteinele. Pentru proteinele din hran s fie asimilate, este necesar descompunerea lor prin intermedfermenilor pan la stadiul de aminoacizi. In hipoaciditate, descompunerea i asimilaproteinelor alimentare este incomplet, fapt care duce la accelerarea descompunerii cu ajutorubacteriilor, putrefacia in intestinul gros. Ca urmare se formeaz multe substane toxice. Daaceste toxine (indol, scatol, fenol, eter sulfocianic etc.) sunt produse ntr-o cantitate mic, sunt neutralizate in ficat. Abundena lor cauzeaz otrvirea organismului. In continuare hradin regiunea piloric a stomacului trece in intestinul subire.

INTESTINUL SUBIREIntestinul subire este format din trei segmente: duodenul cu o lungime de 25-30 c

jejunul lung de 2,7 m i ileonul de 4,2 m. Lungimea total a intestinului subire este de 6,5 pala 7-8 metri (Vezi fig. 2).Particularitile anatom o-fiziologice ale intestinului subireDuodenul ncalec ca o potcoav capul pancreasului, i cu concavitatea flexurii sale ade

la el (Vezi fig. 2). Poriunea iniial a duodenului alturat stomacului se numete bulb duodenn schimbri patologice a poriunii pilorice stomacale coninutul gastric mpreun cu aci

clorhidric nimeresc n bulbul duodenal. Membrana mucoas a bulbului este adaptat mediualcalin, n urma contactului cu continutul acid celulele ei se traumatizeaz, se inflameaz, si aeroziuni, ulcere si boli oncologice.

n duoden se deschide printr-un orificiu comun canalul coledoc al ficatului si canapancreatic, prin care intr bila si fermentii necesari descompunerii grsimilor din hran.

Mucoasa intestinului subtire este dotat cu numeroase vilozitti ce posed n centrul vase sangvine si un sinus limfatic. Vilozittile realizeaz functia de absorbtie a substantenutritive, care au fost supuse actiunii sucului intestinal, eliminat de glandele intestinale.

n afar digestiei din lumenul intestinal are loc si digestia intrapariental. Ea eefectuat de vilozitti minuscule, care sunt vizibile numai la microscopul electronic si care confermenti digestivi.

Intestinul subtire are un aparat limfatic care inactiveaz substantele nocive microorganismele. Aglomerri de foliculi limfatici formeaz asa numitele plcile Payer si gsesc numai n ileon, partea terminal a intestinului subtire. n inflamarea plcilor Paydeseori se stabileste diagnosticul de apendicit acut.



17

INTESTINUL GROS

Intestinul gros se intinde de la poriunea terminal a intestinului subire pan la orificanal. El se divide in urmtoarele poriuni: cecul, cu apendicele vermiform; colonul ascendecolonul transversal; colonul descendent; colonel sigmoid i rectul. Lungimea total a intestinugros este de la 1 pan la 1,5 m. (Vez i f ig . 3 ) . Particularitile anatomofiziologice ale colonului

In locul de ptrundere a intestinului subire in colon se afl a 10-a clapet in ca

propulsrii hranei (Vez i f ig .2 ) . Aceast clapet regleaz propulsarea hranei, impiedicareintoarcerea coninutului in intestinul subire unde exist un mediu alcalin, spre deosebire colon care are un mediu acid.

Cecul, fiind o prelungire a intestinului subire este localizat cel mai frecvent in zona iliadreapt (abdominala inferioar). De la el pleac o prelungire vermicular apendicele lungimea de 39 cm.

Doar fiinele erbivore au apendice, iar intestinul gros este destinat prelucrrii fibrevegetale, deaceia peristaltismul in colon este incetinit. Dac coninutul intestinal trece pintestinul subire (cu lungimea de 7 metri) in decursul a 4-5 ore, atunci prin intestinul gros lungimea de 1,5-2 m.) parcurge in decurs de 12-18 ore. In acest timp in intestinul gros, ajutorul diverselor bacterii (pan la 400 de tipuri) se sintetizeaz din fibrele vegetale o serie vitamine importante (inclusiv vitaminele grupei B), aminoacizi, enzime, hormoni i asubstane nutritive.

Mucoasa apendicelui este bogat in esut limfoidal, adic reprezint o amigdintestinala, care reine i distruge microorganismele patogene, din acest motiv el adesea inflameaz. In aceste cazuri chirurgii i internitii recomand s fie extirpat. Dar noi tim dejaprin inlturarea barierei limfatice apare pericolul inmulirii i rspandirii microbilor in regiunmai profunde ale intestinului i a cavitii abdominale, fapt care se constat i dup operaiile apendectomie inlturarea apendicelui. Dar atunci cand exist indicaii vitale pentru operaieinflamarea membranelor cavitii abdominale (peritoneului) intervenia chirurgical trebefectuat urgent.

Apendicele este o glanda hormonal ce produce un ferment care regleaz peristaltismintestinului gros. La inlturarea apendicelui peristaltismul intestinului gros se incetinete i m

mult, se rein materiile fecale i survine procesul deputrefacie.Intr-un intestin sntos, bacteriile acioneaz ca nite protectori ai omului. Ele posecapacitatea de a suprima inmulirea bacteriilor patogene.

Substanele sintetizate in intestinul gros contribuie la creterea imunitii, i in consecirealizeaz o protecie anticanceroas.

In intestinul gros se formeaz i se acumuleaz materiile fecale pan la expulzarea lor organism. Ca urmare a alimentaiei bogate in amidon i proteine se dezvolt procesul fermentaie i de putrefacie (Vez i f ig .4 ) .

Dopurile de gaze formate impiedic propulsarea materiilor fecale; in urma acumulrilorgaze intestinul gros se umfl, formand-se diverticuli (un fel de buzunare) unde materiile fecse aglomereaz intrand intr-o stare de putrefacie continu. La atingerea varstei de 40 de ani,

om se acumuleaz de la 3 pan la 20 de kg de fecaloame (fecale petrificate) i alte maseputrefacie. Intestinul gros se extinde, se deformeaz, presand i deplasand din locul lor aorgane ale cavitii abdominale, ducand la dereglarea funciilor acestora (Vezifig.3 i 4). In mdeosebit sufer ficatul.



18

Fig. 3. Intestinul gros in stare normal. Corelaia cu centrele anatomice i cu afeciuni organelor

Fig . 4. Aspectul intestinului gros in faza acumulrii deeurilor i in patologii



19

In partea dreapta a abdomenului, acolo unde are loc trecerea colonului ascendent colonul transversal se formeaz un unghi, numit unghi hepatic ( localizat sub ficat) ( Vezi f ig .

In aceasta regiune, deseori se formeaz buzunare mari in care stagneaz fecaloamele mas voluminoas de materii fecale deshidratate. Deasemeni intestinul gros face o flexur ipartea stanga a regiunii abdominale, la trecerea colonului transversal in cel descendent. Astse formeaz un unghi, in care la fel stagneaz indelung masa de putrefacie, gazele, se formeabuzunare care apsa splina, stomacul,pancreasul ,,diafragma adiacenta inimii. Acest unpoart denumirea de unghi splenic. Urmtorul loc de stagnare a materiilor fecale, dopurilor

gaze i a microbilor este intestinal sigmoid. Insi forma sa de ,,S favorizeaz acest proces. inflamarea intregului colon (colit), toata aceasta mas grea i umflat deformeaz, preseazdeplaseaz din locurile lor celelalte organe din cavitatea abdominala, rinichii,diafragma bazinumic. Apar dereglri funcionale ale acestor organe, sunt presate arterele, venele i nervii. lang afeciunile enumerate mai sus, se dezvolt boala hemoroidal, dilatri venoase in jurectului, proctita (inflamaia rectului), boala varicoas a membrilor inferioare, inflamarea vezurinare (cistita); la brbai adenomul de prostat, modificri ale testiculelor i a altor orgasexuale. S nu credei c aceasta se ntmpl numai persoanelor obeze sau posesorilor burmari. n timpul studiilor mele de perfecionare n radiologie s-a ntmplat odat ca profesorulatrne pe tabl radiografii ale colonului i ne-a cerut s le descriem (s stabilim diagnosticul).perioada respectivpacientul, radiografiile cruia le examinam, era deja operat.Noi toi ca uni noi eram 32 de persoane (dintre care jumtate erau doctori n tiine medicale i efi seciilor de radiologie), am concluzionat dup radiografii cancer al intestinului gros. Profesos-a amuzat copios de concluziile noastre: s-a dovedit c nu era cancer, ci un imens fecalom.

n urma proceselor de fermentaie i putrefacie n intestinul gros se formeaz substantoxice i gaze. Substanele toxice reuesc s se absoarb n circuitul sanguin, i mpreun sngele s se distribuie rapid la organe i sisteme. Acest fenomen, numit fenomen autointoxicare intestinal era considerat de I. I. Mecinicov principalul impediment n calongevitii. Unii fiziologi din perioada activitii sale au considerat c intestinul gros, fiind rudiment al strmoilor vegetarieni (maimuele) ndeprtai, nu-I servete la nimic omului. Ei propus ca colonul s fie nlturat din organism, iar intestinul subire s fie suturat de rec t. fost effectuate cteva intervenii chirurgicale de pe urma crora pacienii sufereau i mai mult.

Academicianul A. M. Uglov ,,a reabilitat definitiv intestinul gros. mpreun cu colegii s

efectuat o serie de experimente i a constatat c microflora normal a intestinului gros particnu numai la procesul de digestie i la sinteza vitaminelor, aminoacizilor, hormonilor, enzimedin fibrele vegetale, dar mai sintetizeaz i aa numiii aminoacizi eseniali, din cauza croraau iscat mereu dispute dintre vegetarieni i carnivori. nainte se considera c numai n produsdin carne se conin aceti aminoacizi eseniali.Funciile intestinului g ros

De absorbie. In intestinul gros se absorb vitaminele,glucoza, aminoacizii, hormonii,pala 95% ap i microelemente preioase. S-a constat c fiecare poriune a intestinului gros intr-timp determinat alimenteaz anumite organe (Vez i f ig .3 ) .

De digest ie . Elimin in lumenulul intestinal sucuri digestive cu o mic cantitate fermeni.

Energetic. Intestinul gros asemenea unui calorifer inconjoar la periferie intreacavitate abdominal. Haustrele sale (dilatrile) unite cu un ligament ingust servesc pendescompunerea lent a fibrelor vegetale, in urma creia se degaj o cantitate imens de eneri se produce o cretere a temperaturii. Aceasta energie inclzete toate organele din cavitatabdominal, protejandu-le de frig.

De excreie (evacuatoare). In intestinul gros se formeaz materiile fecale, iar de aici suexpulzate din organism.



20

TRATAREA INTESTINULUI GROS I MENINEREAFUNCIONR II NORMALE A ACESTUIADumneavoastr vei efectua purificarea organismului dup una din variant

recomandate in capitolul 2 ,,Variante de purificare.In continuare vei aplica toate procedeele recomandate de purificare profund

organismului. Pe fondul purificrii profunde v vei ocupa i de ,,curenia intestinului gros. inseamn acest lucru? Trebuie sa curai intestinul gros de 2 ori pe lun prin splaturi i clism

iar cei care au apendicele extirpat o vor face sptmanal. Unii autori nu recomand alimentvegetale persoanelor cu apendicele inlturat. In nici-un caz s nu renunai la produsvegetale, doar in ele este salvarea intestinului gros. tii deja c fr apendice se diminueaperistaltismul colonului, iar prin ingerarea hranei bogate in amidon in el se dezvolt mai frecvei mai rapid procesele de fermentaie i putrefacie. De aceia persoanele crora li s -a extirapendicele, trebuie sa-i curee mai des intestinul gros, adic cel puin o dat pe sptman.coloncurat v va rsplti cu un ten frumos i un aspect sntos al pielii, cu un miros plcutgurii i al corpului, cu voiciune, cu o minte clar i ech ilibruinterior.Acele persoane, care ani in ir au avut probleme intestinale, trebuie s fie in mod specatente i rbdtoare cu colonul lor dup efectuarea purificrii. Dragi cititori, propriul vosorganism v va ajuta.

Procedai infelul urmtor: seara in ajun (de la ora 20 pan la ora 22) intr-una din zilsptmanii, alese de dumneavoastr, curai intestinul gros. A doua zi nu mancai nimic. apariia discomfortului i a strii generale proaste se mai potface in aceast zi 12 clisme. Daavei o stare generala bun, in ziua candstai nemancat, nu mai avei nevoie s facei clisme.ziua urmtoare incepeis mancai ca de obicei, i incercai pe cat posibil s luai un dejun usucuri, compoturi, apoi mancarea dumneavoastr obinuit. In ziua de curare ,,ziua foame organismul insui va cura ca o bun gospodin acele organe i sisteme i va faordine acolo unde el consider aceasta extrem de necesar. Inaceasta zi, se poate consuma pala un litru de ap, dup dorin, fiart sau filtrat (de preferat in cantiti mici i cat mfrecvent).

Remedii populare pentru constipaie i afeciuni ale colonuluin u lcere , eroziun i a le stom aculu i sau in t est inu lu i, se mnanc pe stomacul gol, in dec

de o lun 0,5 pahar de cartof crud nedecojit, dat prin rztoare amestecatcu 0,5 pahar cu chesau acidofil. Dup administrarea acestui amestec nu se mnanc 3 ore. Pe parcursul zrespectai regimul alimentar cu care suntei obinuii.

n constipaii:1. Se mnanc 2 mere nedecojite pe parcursul zilei.2. Dimineaa, cu 2 ore inaintea micului dejun se dizolv in 2 pahare cuap clocotit

lingurie de trae de grau,se las s se inmoaie bine i semnanc ca o ca(terci). are contraindicaii, se poate intrebuina zilnic.

3. Peste o lingur de semine de chimen se toarn un pahar cu ap clocotit, selasinfuzat 20 de minute. Se administreaz timp de 10 zile, cate o lingur impreun semine de 34 ori pe zi, cu 2 ore inainte de mas.

4. Peste o lingur de semine de in se toarn un pahar cu ap clocotit, se lsala infuzat de minute. Se administreaz cate o lingur de amestec de 3 ori pezi la o or dup matimp de 10 zile, incercai pe viitor s normalizaifuncionarea intestinului gros printalimentaie adecvat.

5. Se mnanc inainte de culcare 2 portocale sau un grapefruit, sau se consum100 ml infuzie cald din fructe de mce.



21

n cazul fecaloamelor, calculilor biliari i renali: se umple 2/3 de sticl cu ceap timrunt, se adaug pan sus vodc sau spirt, se inchide ermetic, seine la cald sau la soaretide 10 zile. Se administreaz cate 10 picturi inaintede mese.

Purga t ive :

Infuzie de senna sau de scoar de cruin peste o linguria de plant uscatse toade cu sear . pahar cu ap clocotit. Se bea dimineaa pe nemancate.Favorizeaz de asemeneliminarea bilei, nisipului din vezica biliar in duoden.

Pen t ru co lonu l a ton , d i la ta t , chiar dac considerai c nu suferii de constipaie: peste

lingur de plant uscat de suntoare se toarn un pahar cuap, se fierbe 10 minute. Se bcate 1/3 de pahar, de 3 ori pe zi, cu jumtate deor inainte de mese.n constipaie cronic, ateroscleroz se recomand a se manca de 2 ori pe zi cate

linguri de varz de mare uscat combinat cu salate, sup, ca(cereale fierte).

RECTUL

Rectul are funcia de a elimina materiile fecale din organism. Are dou sfinctere: super(a 11-ea clapet) in locul trecerii colonului sigmoid in rect (a 12 clapet) ( vez i f ig . 2 ) i inferiSfincterul inferior este cel mai puternic, deoarece este format din 2 sfictere: intern si extern.condiii normale, dup trecerea materiilor fecale sfincterul superior se inchide, iar duevacuarea rectului se inchide sfincterul inferior, adic rectul trebuie s fie permanent curatgol. In cazul constipailor frecvente sfincterul superior slbete i materiile fecale stagneazdilataia ampular a poriunii superioare a rectului.

Particularitile poziionrii rectului. Posterior de rect se afl osul sacru i coccisul; antercu segmentul su, neacoperit de peritoneu, rectul se invecineaz la brbai cu veziculseminale, canalele diferente, de asemenea cu o poriune lipsit de peritoneu a fundului vezurinare, interpus intre ele, iar mai jos - cu prostata; la femei anterior se limiteaz cu uteruperetele posterior al vaginului pe tot traiectul su.

Din descrierea de mai sus a raporturilor topografice ale rectului cu alte organe, eevident c i cele mai neinsemnate modificri patologice ale rectului vor afecta organinvecinate. Masele de putrefacie reinute aici conin multe toxine i bacterii , de aceia pentru

proteja organele adiacente in rect s-a dezvoltat o reea venoas foarte bogat, care colecteatoate aceste substane toxice i le transfer prin vena port in ficat unde sunt neutralizaReeaua venoas este format din trei plexuri: intern (sub membrana mucoas), extern (cainconjoar rectul) i inferiorin regiunea sfincterului extern anusului. Plexul venos intereprezint prin sine nite iruri de noduli venoi, aranjate in forma de inele. Sub aciunexcitanilor,exesului de toxine, presiunii ei se mresc in dimensiuni luand forma unui ciorchiformand astfel hemoroizi interni.Aceti noduli sunt dureroi i deseori sangereaz, uneori desde abundent.

Dac persist constipaia habitual, atunci incep s se mreasc i canalele venoaexterne, luand form de ghemulee. Dup cum vedei, nu are nici un sens s operai,inlturai nodulii hemoroidali interni, deoarece atata timp cat exist, ei colecteasubstanele toxice, evitand in acest mod formarea nodulilor in jurul rectului. De regul, duintervenia chirurgical, care nu a eliminat cauza primar a bolii hemoroidale deeuracumulate in colonul adiacent lui i constipaia habitual aparnoduli hemoroidali externparaproctita adic inflamaia esuturilor dinjurul rectului).

De asemenea naterile, ridicarea greutilor mari, munca sedentar, constipahabituale, eforturile, statul prelungit in picioare provoac creterea volumului plexului veninferior, formandu-se astfel noduli care uneori sunt dureroi i sangereaz. Ei de asemenea, trebuie inlturai, deoarece sunt colectori de toxine i intr-o oarecare msur joac rol de bariein calea spre circuitul sangvin. Venele inferioare ale rectului nu se vars in vena port (spficat), ci in vena cav (spre inim), deci sangele nu trece imediat prin ficat pentru neutralizar



22

toxinelor, ci se vars in atriul drept, iar de acolo prin ventriculul drept ajunge in plmani. Aadmeninerea in curenie arectului este o garanie pentru sntatea plmanilor, i prin urmarerinoiorofaringelui.

Curarea rectuluiIndicatii: hemoroizi, proctite, paraproctite (inflamaia rectului), inflamaii ale organe

genitale feminine i masculine, tumori ale organelor genitale, polipi, chisturi, adenoamfibroame, mioame, eroziuni ale mucoasei, ulceraii, fisuri, fistule, secreii patologice rectalegenitale.

Schema de utilizare

1- a z i

Incercai s evacuai intestinul gros pe cale natural inainte de a efectua microclismdac nu reuii atunci facei o clism cu 2 litri de ap pe la orele 19 20, cu o or inainturmtoarei proceduri:

La orele 19:30 20, preparai urmtoare infuzie: peste o linguri de plant uscat rostopasc se toarn 200ml de ap fierbinte, se mai fierbe 2 minute, se infuzeaz 20 de minuse las la rcit. La ora 21 aceast infuzie se strecoar i in stare cald (36 C) se introducerect cu ajutorul irigatorului, avand grij s ungei in prealabil canula rectal cu ulei sau ungueIncercai s stai culcat i s reinei in rect un timp cat mai indelungat infuzia de rostopasc.

2- a z i

La ora 20, se face o microclism cu 200 ml de ap fiart adus la temperature camerdup ce ai uns in prealabil canula rectal cu ulei sau unguent. Evacuai imediat coninurectului.

La ora 21, se introduce cu para pediatric 10 ml de ulei sterilizat de ctin, de msline sde floarea-soarelui. Putei steriliza o cantitate mai mare de ulei, inandu-l intr-un vas astupatfrigider. Inainte de utilizare, cantitatea necesar se inclzete.

Ster i l izarea: intr-un vas curat (borcan, sticl) oprit cu ap clocotit se toarn uleiul, avasul plin se pune intr-o crati cu ap rece pe fundul creia se pune un prosop sau o hartCratia se pune la foc mediu i dup ce apa d in clocot se ine vasul cu ulei 40 de minute. Ase rcete. Uleiul este gata s fie utilizat. Para se spal inainte in interior i in exterior cu aclocotit, chiar se poate fierbe (intr-o cratia cu ap timp de 35 minute). Strduii-v s inuleiul in rect un timp cat mai indelungat.

3- a z i

La ora 19 se taie mrunt un cel de usturoi, se toarn 200ml de apa clocotit peste dup ce apa s-a rcit pan la 36C se strecoar prin tifon sau strecurtoare. La ora 20 facmicroclism cu infuzia de usturoi.

4- a z i

Repetai procedura din ziua a 2-a.

5- a z i

La ora 21 putei face o microclism cu mumio. In 200 ml de ap fiart, cldu se dizomumio cat un varf de chibrit. Dup gradul de saturaie, soluia trebuie s fie mai deschisculoare decat mumio (ca un ceai de trie medie). Dac nu avei mumio, facei 2 zile de paudup cea de-a 4-a zi i reluai procedura (de la 1-a la a 4-a zi) pan la dispariia simptome



23

bolii. Dac avei totui mumio, dup a 5-a zi facei o pauz de 3 zile. In continuare se procedurile in aceeai ordine, cu pauze, pan la dispariia total a simptomelor.

PANCREASUL

Pancreasul este localizat in spatele stomacului, in regiunea superioar stang abdomenului. Este format din cap, corp i coad. Capul glandei este inclavat in cavitat

duodenului i este dispus la nivelul vertebrei I I I -a lombare. Capul de form prismatintretaie posterior stomacul la nivelul coastelor XXII-a ; coada este situatmai sus decat cai se apropie de partea inferioar a splinei. Lungimea total a glandei este de 12 -15 cm (Vf ig .2).

Pancreasul secret suc pancreatic care intr in duoden i ia parte la digestia hranei. pancreas se gsesc insulie lobuli care sunt formaiuni endocrine, ce secret insulinhormonul care regleaz nivelul zahrului in sange. Unii cercettori confirm c pancreaparticip la hematopoez i la reglarea tensiunii arteriale (A. elagurov, 1962). Intrebuinareaalimentaie a cantitilor mari de zahr, a produselor de panificaie, a hranei prelucrate termatrag dup sine creterea nivelului de glucoz din sange, dereglri ale glandei tiroide i deseapariia diabetului zaharat.Pentru funcionarea normal, pancreasul are nevoie de vitaminele grupei B, care ajutsinteza insulinei, iar dintre substanele m inerale de sulf i nichel.Surse de sulf sunt: varza de Bruxelles, alb, roie) lptuca, cpun ile, agrieglbenuul de ou , napii, ceapa, nucile i morcovii. Surse de nichel sunt legumele proaspete.

Pancreasul este foarte sensibil la substanele toxice i deseori se expune intoxicaiilcare se manifest clinic prin vom. Grea, diaree, slbiciune subit, transpiraii reci lipicioatemperatur ridicat, iar uneori prin pierdere de cunotin.

Pancreasul este sensibil la urmtoarele toxine din mediu: benzol, benzen, acetontricloretilen, tetraclorur de carbon, poteniali cancerigeni (benzopiren, antracen etc.). Acesubstane sunt produsele gazelor de eapament ale mijloacelor de transport automobtrenuri. De aceia se interzice culegerea ierburilor, ciupercilor, fructelor, legumelor, pomuoarece cresc de-a lungul cilor ferate i a oselelor.

Pancreasul este.de asemenea, sensibil la erbicide i ingrminte. Doar noi tim,c uoameni in goana lor dup profit, nu numai c folosesc chimicale din abunden pentru cultivafructelor i legumelor, dar maii introduc cu seringele in pepeni substane pentru accelerarcreterii i a coacerii.

V relatez din propria mea experien c pancreasul este un organ foarte receptivmetodele de tratament prin purificare atat in faza acut cat i in cea cronic. Am avut tpaciente destul de tinere, pan in 36 de ani, care erau internate in secia de reanimare aproain fiecare lun, cu accese de pancreatit. Pentru a gsi cauza, chirurgii propuneau chdeschiderea pancreasului. Dar dup efectuarea purificrii organismului dup varianta a 6accesele au incetat. In prezent datorit electroacupuncturii dup metoda Voll, se obin rezultabune la pacienii cu diabet zaharat, insulinodependent.



24

FICATUL I ROLUL LUI N METABOLISMFicatul este cel mai voluminos organ glandular din organismul uman, greutatea lui varia

intre 1,5 i 2 kg. Ficatul este situat direct sub diafragm, in partea dreapt al etajului superiocavitaii abdominale, la adult numai o poriune relativ mic a lui trece in stanga fa de limediana. Ficatul este imprit in 2 lobi : cel drept care e mai mare i cel stang mai mic (Vezi 2 ) . Are structura lobular; lobulii sunt inconjurai de venule interlobulare, care sunt ramificale venei porte i de ramurile arteriale interlobulare. Intre celulele hepatice din care s

compui lobulii, trec canaliculele biliare, care prsind lobulii se scurg in canaliculinterlobulare, apoi se unesc printr-un canal hepatic comun, ce se deschide in duoden. Endotecapilar din interiorul lobulilor este format din celule stelate, care posed proprieti fagocita(capacitatea de a capta celulele strine, nocive i a le dizolva). Spre deosebire dealte organeficat intr concomitent artera hepatic i vena port, adic ficatulprimete atat sange venos, i arterial. Din ficat se elimin aproape jumtatedin limfa intregului corp.

Ficatul este in acelai timp un organ digestiv, circulator i al tuturor tipurilor metabolism, inclusiv hormonal. El indeplinete mai mult de 70 defuncii. Voi reaminti pe cele baz. Funcia de digestie. Ficatul sintetizeaz bila, care ptrunde in duoden. Bila ia partedigestia intestinal, contribuie la neutralizarea chimului acid, carevine din stomac; descompugrsimile i favorizeaz absorbia lor, are o aciune stimulativ asupra peristaltismuintestinului gros. In decurs de 24 de ore ficatul elimin 11,5 l de bil.Funcia de barier. Mucoasa vaselor hepatice i celulele speciale Kupffer absorbdescompun substanele toxice. Academicianul I. P. Neumavakinnumete ficatul cimitir pentrupulee. Impreun cu sangele i limfa in ficat, intr i celulele microbiene moarte, bacterivirui; protozoare (giardia, trihomona, gardnerella, chlamydia, opistorhis); viermi ascaridechinococi; celule de esuturi i celule sanguine. Ficatul trebuie de asemenea s neutralizezemicroorganismele vii: virui, helmini, protozoare care vin odat cu sangele. Bolile cronlatente furnizeaz ficatului o imens cantitate de trupulee i compui chimici nocivi medicamentelor. In acest caz ficatul nu e capabil sinving o aa cantitate de compui nocivei ptrund in sange. Are locintoxicarea intregului organism.Funcia de aprare in patologii de digerare i de absorbie a proteinelor. Digerareaabsorbia incomplet a produselor proteice in intestinul subireducla descompunerea accelercu ajutorul fermenilor bacterieni (putrefacia) a proteinelor, peptidelor i aminoacizilor intestinul gros. Ca urmare se formeaz produse toxice de putrefacie. La o cantitate micacestor toxine ficatul, care funcioneaz normal, le neutralizeaz complet. La excesul substane toxice, ficatul nu reuete s le neutralizeze, ele nimeresc in sange,cauzand otrviintregului organism, inclusiv i a ficatului, i la evoluiadiverselor boli.Participarea la circulaia sangvin. In celulele reticuloendoteliale are loc scindaoxidativ a hemoglobinei i a altor celule sanguine, in urma creia se formeaz biliverd(pigment biliar de culoare verde). La reducerea bileverdinei se formeaz bilirubina (pigment culoare roie galben). Bilirubina impreun cu bila este eliminat de intestin. La atenuarfunciei cilor biliare (dischinezie), circulaia incetinit a bilei, bilirubina din ea, se precipit

canalele hepatice, vezica biliar, ductul choledoc, intestin, unde treptat se formeaz calcbiliari, destul de mari cam de mrimea unei nuciasemenea unor pietre verzi. Uneori are alipirea calculilor biliari de cei de colesterin, rezultand conglomerate de culoare galben-verzAstfel treptat se deterioreaz funcia de secreie a bilirubinei de ctre ficat. Se mreconinutul bilirubinei in sange, are loc sedimentarea eritrociteor descompuse in celulele ficatui in organe, scade cu 2575 de ori activitatea mitotic a hepatocitelor (celule de proteciSecundar sufer pancreasul i tiroida (scade funcionalitatea lor).

Reglarea metabolismului colesterinei. Colesterina (colesterol) ptrunde in organism grsimile din hran sau se sintetizeaz in organism, in principaln ficat. Colesterina este utilizde organism pentru sinteza hormonilor de importan biologic, mai ales a hormonilor cortexu



25

suprarenal i ale glandelor sexuale, i de asemenea a vitaminei D. Colesterina i fosfolipidsunt importante elemente structurale ale membranei celulare. Mecanismul de reglaremetabolismului colesterinei nu este inc sufficient cercetat. Este de necontestat influesistemului nervos central asupra nivelului seric de colesterin, deoarece excitarea emoionridic nivelulacestuia (hipercolesterolemie).

In hiperfuncia tiroidei, a suprarenalelor i glandelor sexuale crete nivelulde colesteriiar in hipofuncie scade nivelul de colesterin. Colesterinaneutilizat de organism este supudescompunerii in ficat. Produsele descompuse se transform in acizi biliari i impreun cu bila

elimin inintestin. La dereglarea metabolismului colesterinei, colesterina impreun cueterii eipot depune in hepatocite, celulele splenice, in aort, vase i piele.In consecin aceste esutii schimb funcia, se dezvolt ateroscleroza vaselor i se formeaz calculi de colesterincanalele biliare apariia litiazeibiliare. Nivelul colesterolului variaz in dependen de anotimvarst, effort fizic i intelectual.

Sinteza fosfolipidelor. Importana fiziologic a fosfolipidelor este imens. Ele intr structura celular a esuturilor, mai ales a esutului nervos. In absena lor celulele ii pieintegritatea. Fosfolipidele se formeaz in peretele intestinal i in ficat. Dar numai celulhepatice sunt capabile s le elimine in circuitul sanguin. La dereglarea sintezei fosfolipidelorficat, in el se acumuleaz lipidele i are loc infiltrarea gras a ficatului. Iar cantitatea lipidelorficat poate ajunge pan la 40-50% in loc de 5% cat este norma. In afar de aceasta, legtufosforice intr in structura ATP (adenozintrifosfatul), care este unacumulator fizic ce capteazstocheaz 60-70% din energia organismului. La eforturile fizice i psihice, boli acute, organismfolosete energia termic aacestor compui chimici.

Participarea la metabolismul glucidelor.1 . Din glucoz in ficat se sintetizeaz glicogenul-rezerv de carbohidrai. In cazuri

urgen (stres i foame) glicogenul se descompune (glicoliz) dinnou pan la glucoz, care eeliminat de ficat in circuitul sangvin. Pentru funcionarea deplin a celulelor nervoa(neuronii), creierul are nevoie de un flux permanent de glucoz, deoarece el insui conrezerve foarte mici dehidrai de carbon.

2 . O parte din glucoza, ce vine in ficat, se poate oxida cu eliminare de energindispensabil organismului. O parte (30-40%) se transform in energie termic ce servete

inclzirea corpului i o parte este transferat in mediul extern prin schimbul de cldur.3 . Glucoza din ficat poate servi ca surs pentru sinteza proteinelor i a lipidelor.4 . In ficat se pot sintetiza carbohidrai din produsele rezultate ale metabolismului lipidic

proteic. Un produs intermediar al metabolismului glucidic i al unor aminoacizi, este acipiruvic. La dereglarea sintezei acestui acid, de exemplu la intoxicaii cu mercur, arseniu apar bale ficatului atat de grave ca uremia (micorarea formrii i excreiei de urin), distrohepatocerebral (boala Wilson-Konovalov), scleroz multipl, avitaminoza B.

5 . Sinteza glicogenului din acid lactic. In timpul efortului fizic, in muchi se acumuleaacid lactic, la efortul fizic prelungit o parte din acidul lactic ajunge prin circulaia sanguinficat. Din acidul lactic, un ficat sntos sintetizeaz glicogen, iar un ficat bolnav, plin de deecolecteaz acidul lactic care din nou nimerete in sange i muchi. In urma surplusului de a

lactic apare o slbiciune muscular miastenie.Formarea corpilor cetonici. Ficatul este organul de baz, practice singurul in care formeaz corpii cetonici (acetonici) din acizii grai. In afeciunile hepatice are loc formaintens a corpilor cetonici, fenomen care dezechilibreaz metabolismul lipidic i scade energiagreutatea corpului.

Participarea la metabolismul proteic (schimbul de proteine). Produsele rezultate scindarea proteinelor peptide, aminoacizi vin din intestinul subire in ficat. Dereglarschimbului de aminoacizi poateduce la dezechilibrri mari ale activitii vitale a organismului.Funcia de ureogenez. Ficatul protejeaz organismul de intoxicaia cu amoniac. Urepropriu-zis, este un produs inofensiv i se expulzeaz din organism impreun cu urina.



26

sangele oamenilor sntoi circul urme neinsemnate de amoniac. In caz de dereglareureogenezei in ficat sau la eliminarea prin rinichi a produselor rezultate din metabolismul protecrete nivelul de azot rezidual in sange (serul sanguin), ducand la apariia unor boli gravanemie hemolitic, insuficien renal (glomeruloscleroz, glomerulonefrit, uremie etchipofuncia glandei tiroide i paratiroide, tulburarea metabolismului calciului, osteomala(inmuierea oaselor), osteoporoz i altele.

SURSELE DE PTRUNDERE ALE TOXINELOR IN ORGANISMDependent de modul ptrunderii in organism, sursele de formare a substanelor toxice

impart in 3 grupe:1. Nivelul de dezvoltare a societii i modul de viaa al persoanei.2. Bolile ereditare, bolile copilriei3. Aciunea microorganismelor ce ptrund din exterior in organele interne sau formate ch

in interiorul organismului.Factorii responsabili din prima grupa de surse sunt:Aciunea nociv a mediului extern.Modul de via nesntos: fumatul, drogurile, alcoolul, supraalimentarea, excesul

medicamente, etc.Emoiile negative.Efectele psihice a nevalorificrii calitilor personale.In a doua grup de factori responsabili de formarea substanelor toxice se pot inclu

urmtoarele:Toxinele ereditare, ce se transmit de la o generaie la alta. Toxinele p rimite de copil in

din burta mamei. Toxinele dobandite din perioada de sugar i acopilriei (infecii bacterienevirale). Predispoziia ereditar la tulburri de metabolism. Produse rezultate din metabolisPsihotoxine formate ca urmare a tensiunii psihice.

La a treia grupa de surse de toxine se atribui urmtoarele:Toate microorganismele ce ptrund in corpul omului din exterior: viruii, micro

bacteriile, protozoarele, helminii, eczotoxine. Toxine excretate de microorganismele vii exo tox ine .

Substane toxice eliminate in urma dezintegrrii microorganismelor moarte,endo tox ine . (Apa clorurat aduce in organism bacterii moarte. Fierberea apei nuneutralizeaendotoxinele). Produse de dezintegrare celular a propriului nostru organism, rezultate aciunea microorganismelor, au to tox ine . Substane toxice rezultate in urma tulburrsintezei celulare, tisulare, ale componentelor sangelui i limfei, au to tox ine .

MECANISMUL DEPUNERII DEEURILOR IN ESUTURIS examinm tipurile de esuturi in care se depun deeurile.esuturile epiteliale sau de grani. Aceste esuturi sunt localizate pe suprafeele care

delimiteaz cu mediul extern, de asemenea cptuesc interiorul organelor cavitare i cavitcorpului. Complexul de celule epiteliale sub forma de tuburi, sculee i alte structuri, formeaglande, dispuse in pereii organelor cavitare sau separat sub form de organe glandulare(glandele endocrine, salivare, mamare, ficatul etc.). esuturile epiteliale indeplinesc dou funde baz: de aprare i de secreie.

In dependen de organul pe care il acoper (cptuesc) esuturile epiteliale se impartectoderme epiteliu de tip cutanat i endoderm. Aici intr epiteliul tractului digestiv, crespiratorii, renal, foielor seroase ale pleurei i pericardului sacul seros ce inconjoar inim



27

epiteliul mezenterului intestinal, organelor sexuale (genitale), membranelor cerebrale neuronale, endoteliului vascular,ce cptuesc in interior pereii inimii i vaselor, epiteglandular ce tapeteaz glandele ,inclusiv, ficatul, epiteliul muscular.esuturile conjunctive sau esuturile mediului intern. Ele nu comunic direct cu medextern, difer mult dup proprieti i sunt unite intr-o singur grup pe baza dezvoltriicomudin aceiai foi embrionar a mezenchimei. Dup funciile pe care le indeplinesc potimprite in trei grupe: prima grup indeplinete funcii de nutriie i aprare (esuturile lich sangele, limfa i esuturile hematopoetice); a doua grup cele cu rol de susin

(esuturile conjunctive fibroase i esuturile scheletului) i a treia grup funcia de contrac(esutul muscular neted).Pentru esuturile conjunctive este caracteristic prezena unui mediu intercelular foa

dezvoltat. El poate fi lichid (plasma sanguin, lichidul intercelular), gelatinos, semilic(cristalinul, corpul vitros al globului ocular) i fibros. esuturile conjunctive fibroase sudispersate prin tot organismul i conin substan intercelular mezenchimul reticular.

esutul conjunctiv, intr-o msur mai mare mezenchimul su reticular, reprezint cel mmare sistem de filtrare tisular, in care sunt transportate substanele prelucrate de celuleunde prin intermediul circuitului limfatic sunt transferate deeurile.

Anume aceste deeuri pregtesc terenul pentru numeroase boli infecioamicroorganismele gsind aici un mediu optim de dezvoltare. Acumularea de deeuri in muesuturi provoac apariia bolilor cronice.

ETAPELE DE ACUMULARE A DEEURILOR N ORGANISMIn 1955 medicul german G. G. Rekeveg a formut teoria homotoxicologic (de acumulare

deeurilor in organismul uman de autointoxicare). Conform principiului de baz al acesteorii, bolile sunt o reflecie a puterii de aprare a organismului impotriva aciunii toxinelor dinteriorul sau exteriorul su, coordonat de sistemul imunitar.

In dependen de tipurile esuturilor, G. G. Rekeveg a definit in lucrarea sa, 6 etapeproceselor ce se desfoar in ele.

1. Stadiul de eliminare. Eliminarea fiziologic din esuturi a tuturor tipurilor de deeuriprocesul de metabolism.2. Stadiul de reacionare sau aciunea de rspuns a organismului la acumularea de dee

accelerarea anormal a evacurii tuturortipurilor de deeuri din esuturi. Astfel pos apar ridicarea temperaturii, rinoree, tuse, transpiraii, diaree, secreii purulendureri etc. De asemenea, pot aprea reacii inflamatorii in procesul de eliminareneutralizare a toxinelor.

3. Stadiul de acumulare i de repartizare a unei mari mase de deeuri acumulri uode deeuri sub form de obezitate de gradul 1 sau, dimpotriv, pierderea in greutacreare de spaii noi de depozitare:lipoame, fibroame, ateroame, polipi, noduli hemoroidetc.

In aceste stadii organismul face fa intr-o oarecare msur deeurilor prin expulzarea periodic i prin acutizri. In cazul in care nu se purific organismul, procesul de acumularedeeurilor trece in stadiul urmtor, care se caracterizeaz prin ptrunderea deeurilor interiorul celulelor i distrugerea acestora. Iar in urma acumulrii deeurilor, se distrugasemenea structure intracelulare cum sunt fermenii i genele. In aceste stadii evolueaz mactive bolile ereditare i crete predispoziia la ele. Primele 3 stadii pot fi considerate cainfiltrare tisular de deeuri, iar urmtoarele enumerate mai jos, ca o infiltrare celulardeeurilor.

4. Stadiul de saturaie. Se manifest prin simptome subiective. Exist puine simptosubiective, de aceia se stabilesc in mod frecvent diagnostic comune: disto



28

neurovegetativ, migrene, climax precoce, tulburri de metabolism, osteohondrovertebral, sindromul oboselii cronice, uneori aceti bolnavi sunt categorisii

simulani. De aceia acest stadiu se mai numetetcut sau mut.5. Stadiul degenerativ, de distrugere. Manifestrile obiective sunt terse, dar apar rezult

pozitive la investigaiile de laborator. In acest stadiu apar afeciuni secundare: rinatrofic, pareze, atrofia nervului optic, ciroze i altele.

6. Stadiul de malignizare. In acest stadiu apar bolile oncologice i toate deeurile acioneain complex.

In stadiile 4 i 6, organismul este expus deja unui inalt grad de aciune toxicdeeurilor. In aceste stadii organismul incearc s prelungeasc viaa cat mai mult timpprintr-un mod cat mai optim, eliminand deeurile impreun cu secreiile purulente prin fistsau boli de metabolism.

In alimentarea permanent a organismului cu deeuri, ele se repartizeaz intr-o anumordine, determinat de structura tisular: iniial in straturile superficiale (esuturile epitelialapoi in esuturile conjunctive corespunztor strilor lor de agregare:

- substane lichide sange, limf, lichid intercelular;- substane semi-lichide (gelatinoase)corpul vitros, lichidul sinovial, cristalinul;- esutul fibroscartilagiile, muchii, oasele etc. ;- esutul ultra-fibros (la nivel celular)mezenchimul esutului reticular.

De aici rezult, c efectuarea purificrii organismului trebuie s se fac in aceeai ord de la organele localizate la suprafa spre cele localizate in interior.



29

Capitol 2

VARIANTELE DE PURIFICARE ALE ORGANISMULUI

Variantele de purificare ale organismului sunt expuse in ordinea complexitii lor iputei efectua in mod succesiv pe msura ameliorrii strii generale.Contraindicaii generale pentru practicarea purificrii in absenasupravegherii medicale- pe toat perioada sarcinii;- boli aflate sub tratament hormonal mai bine de un an (astmul bronic, diabetul zaha

etc.);- ulcer gastric i duodenal in faza activ (necicatrizat)- slbiciune general accentuat;- boli infecioase acute cu caracter epidemic (hepatita epidemicboala Botchin, difte

meningita, tuberculoza);- bolile oncologice.

Purificarea organismului se poate face in orice anotimp, lun sau perioad afazelor ludac starea de sntate o cere.

In scop profilactic se recomand efectuarea purificrii organismului inperioadele:- calendarului fazelor luniiin faza de lun plin;- lunilor cu energie maxim a anumitor organe:

Ianuarie vezica biliarFebruarie vezica urinarMartie stomaculAprilie intestinul grosMai intestinul subireIunie coloana vertebralIulie rinichii

August splinaSeptembrie ficatulOctombrie creierulNoiembrie plmaniiDecembrie inima

- anotimpului cu energie maxim in conformitate cu data naterii:Luna naterii Luna optim pentru purificareIanuarie IulieFebruarie AugustMartie SeptembrieAprilie OctombrieMai NoiembrieIunie DecembrieIulie IanuarieAugust FebruarieSeptembrie MartieOctombrie AprilieNoiembrie MaiDecembrie Iunie



30

VARIANTA I. PREGTIREA ORGANISMULU I SLBIT PENTRU PURIFICARE PRININTERMEDIUL ENTERO-SORBENILOR*

*Enterosorbenii substane, ce posed capacitatea de absorbie a toxinelor din tractul gastintestinal.

Indicaii:

- scderea subit a imunitii;- slbiciune accentuat;- boli dependente de tratament hormonal, boli grave indispensabile de tratamen

medicamentos, in faza acut i cronic (astmul bronic, diabetul zaharat, insuficienrenal);

- boli cardio-vasculare grave(boala ischemic a cordului in stadiul III-IV);- pacienilor peste 70 de ani.

Contraindicaii nu exist.Pentru aplicarea acestei variante este nevoie de cate o cutie din urmtorii enterosorben

polifepan, enterosgel, sorbent MCC ( celuloz microcristalin).Bolile menionate mai sus corespund stadiului 56 de acumulare a deeurilor, ce

caracterizeaz prin blocarea funciei de filtrare la nivel tisular (mezenchimei) i celular. In acestadii eliminarea rapid a deeurilor poate provoca autointoxicarea organismului, de acprocesul de purificare trebuie efectuat gradat in 3 etape.

1-a etapPentru inceput folosim enterosorbentul cu capacitatea de absorbie mai mic polifepanDeoarece sorbenii pot extrage microelementele i vitaminele necesare organismului

recomand imbogirea hranei cu suplimente nutritive i mrirea consumului de produvegetale. Adugtor, va trebui ajutat organismul la evacuarea substanelor nocive prin intestipiele, i cavitatea oral.

Schem a pr ocedur i i

1. In decurs de 9 zile, se respect regimul alimentar recomandat in Anexa 4. E de doritse respecte orarul indicat al meselor.

2. Zilnic, in decurs de 9 zile, la orele: 7:008:00; 11:0012:00; 14:0015:00; 17:0018:00 (adic cu o ora inainte meselor), se administreaz cate 1 linguri din sorbentul polifendizolvat in 50ml de ap la temperatura camerei. Dup care se mai poate bea 50100ml de aPentru comoditatea utilizrii, punei intregul coninut al cutiei intr-un borcan cu capac filetatturnai in el ap cu 2 degete mai sus de nivelul sorbentului. Evitai uscarea excesivpreparatului, in caz de necesitate, adugai ap. In continuare vei lua cate o linguri enterosorbentul umed de polifenan, dup care se bea 50100ml de ap.

3. Suplimentai zilnic hrana cu 1 linguri de grau incolit combinat cu salat, sup legume (modul de preparare vezi capitolul 5 Microelementele in alimentaie).

4. Adugai in ca(cereale fierte)i supe pan la o lingur de trae de grau pe zi.5. Adugai usturoi in salate, ca (cereale fierte)i supe,1-2 lingurie de varz de mare6. Folosii ap filtrat sau ap rece, sttut, se poate i de izvor. S bei ap mai des, d

in cantiti nu prea mari: la fiecare 30 de minute cate 3 guri, sau la fiecare or cate 6 guri.7. Zilnic la ora 7:00, facei detoxifierea cavitii bucale cu ulei vegetal (v ez i cap ito lu l 1 ) .8. Zilnic la orele 7:30 i 17:30, frecionai pielea intregului corp cu oet de mere sau a

cu concentraia de 3%, la temperatura camerei; la orele 8:00 i 21:00 facei un du cald.9. Zilnic la ora 20:00, facei o clisma evacuatoare (tehnica efecturii clismei vez i anexaObservaie: la a 6-a, 7-a zi de luare a polifepanului (sau a altui enterosolvent) se poa



31

inruti nesemnificativ starea general de sntate perioada crizei de acidoz incepuevacurii deeurilor. Nu trebuie s v ingrijorai, continuai purificarea.

In ziua de criz trebuie s facei 2 clisme de curire ( in total 4 l de ap), s v odihns mancai hran vegetal, s frecionai corpul cu oet dizolvat (de concentraie obinuit pentru hran) i in caz de frisoane punei termofoare calde la picioare. Citii capitolul IVReaciile organismului pe perioada purificrii i indeplinii toate recomandaiile expuse acoloapariia fiecrui simptom. Criza de acidoz dureaz de obicei 12 zile.

Peste 9 zile de administrare de polifepan, facei 2 zile pauz fr enterosorbent i trec

la a 2-a etap de purificare. Respectai in continuare toate celelalte recomandri (cu excepclismei evacuatoare).

a 2-a etapLa a 2-a etap de purificare se folosete enterosorbentul enterosgel sau MCC polim

macro-molecular, preparat pe baz de siliciu.

Metoda de admn is t ra re :

Se ia enterosgel de 2 ori pe zi, cu 2 ore inainte de pranz i cu 2 ore dup masa de se(cin). Peste o lingur de enterosorbent (fr varf) se toarn 2 linguri de ap (rece derobinet), se amestec bine (timp de 10 minute) pn se obine o mas omogen. Apoi se inghacest amestec i se bea jumtate de pahar cu ap rece. Durata de administrare e de 7 zile.

Pe durata administrrii eterosgelului exist posibilitatea apariiei in a 56 zi a unei uoacrize de acidoz. Cu procedeele de auto-ajutor vei face cunotin citind capitolul IV Reacorganismului pe perioada purificrii.

Continuai s facei clisme la fiecare a 2-a zi (peste o zi), deoarece purificarea intensiinlturarea celulelor moarte i a deeurilor, cere splarea acestora. Numrul clismelor il vdecide in funcie de starea dumneavoastr general, e de dorit sa le facei pan la ap curatContinuai s respectai recomandaiile, expuse la descrierea 1-ei etape de purificare, depunctul 3 pan la 9 .

Peste 7 zile de administrarea enterosgelului, facei 2 zile pauz i trecei la urmtoaretap de purificare.

a 3-a etapA 3-a etap purificarea ficatului. Realizai-o dup varianta a I I-a i a IIIa, confoindicaiilor expuse in variante. In a 7-a zi dup inceperea purificrii,conform variantelor, trecla etapa a 4-a de purificare a organismului.

a 4-a etapSe continu purificarea cu enterosorbentul, prezent sub forma presat in tablet

material de fibre de carbon activ pulverizat (framiat). El ajut la purificarea i tratarpersoanelor care sufer de alcoolism i narcomanie.

Modu l de adm n is t ra re

1. Se mestec bine 1 tablet pe zi i se bea cu 1 pahar cu ap, la 2 ore dup mas,decurs de 10 zile.2. Continuai s respectai recomandaiile 1-ei etape de purificare de la punctul 3 pan

8.3. Alimentaia conform anexei 4.4. In cazul cand nu are loc golirea voluntar a intestinului gros de deeuri (actul

defecaie voluntar) in decurs de 24 de ore, se fac clisme evacuatoare cu 24 litri de apa

Secretul Tamaduirii Metode de Purificare Si Vindecare a Organismului Olga Ivanovna Eliseeva

Documents

Transcript of Secretul Tamaduirii Metode de Purificare Si Vindecare a Organismului Olga Ivanovna Eliseeva