BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

14
Minunile Maicii Domnului la izvoare româneşti Sinaxarul sărbătorii Izvorul Tămăduirii vorbeşte de minunile făcute de Maica Domnului la izvorul din apropierea Constantinopolului şi despre bisericile construite ca mulţumire aici de împăraţii Leon cel Mare (457-474) şi Justinian (527-565). Dar şi pe întinsul ţării noastre Maica Domnului a făcut minuni la diferite izvoare. În jurul lor s-au ridicat biserici şi mănăstiri care au ca hram “Izvorul Tămăduirii” Izvorul tămăduitor de la Mănăstirea Ghighiu, judeţul Prahova, a fost descoperit în jurul anului 1817 de un călugăr pe nume Agapie, care a venit de la Mănăstirea Cernica pentru a căuta un loc unde să ridice o mănăstire. “Aici exista o livadă cu meri, în care călugărul s-a odihnit. Aţipind, a fost trezit de susurul apei care a izvorât atunci. Această minune l-a făcut să înţeleagă că acesta era locul pe care el îl căuta, loc binecuvântat de Dumnezeu”, spune maica stareţă Eupraxia Neacşu. Biserica mănăstirii a primit hramul “Izvorul Tămăduirii”. “De atunci curge încontinuu şi nu are nici pompă care să scoată apa. Multă lume s- a tămăduit la apa aceasta. În ziua hramului, după ce stau la Sfânta Liturghie, oamenii merg la izvor şi iau apă. Credincioşii au mare evlavie la acest izvor, stau la coadă chiar şi câteva ore. Multe minuni se fac la acest izvor cu cei care vin cu evlavie şi credinţă”, mai spune maica stareţă.

description

naturiste pure

Transcript of BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

Page 1: BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

Minunile Maicii Domnului la izvoare româneşti

Sinaxarul sărbătorii Izvorul Tămăduirii vorbeşte de minunile făcute de Maica Domnului la izvorul din apropierea Constantinopolului şi despre bisericile construite ca mulţumire aici de împăraţii Leon cel Mare (457-474) şi Justinian (527-565). Dar şi pe întinsul ţării noastre Maica Domnului a făcut minuni la diferite izvoare. În jurul lor s-au ridicat biserici şi mănăstiri care au ca hram “Izvorul Tămăduirii”

Izvorul tămăduitor de la Mănăstirea Ghighiu, judeţul Prahova, a fost descoperit în jurul anului 1817 de un călugăr pe nume Agapie, care a venit de la Mănăstirea Cernica pentru a căuta un loc unde să ridice o mănăstire. “Aici exista o livadă cu meri, în care călugărul s-a odihnit. Aţipind, a fost trezit de susurul apei care a izvorât atunci. Această minune l-a făcut să înţeleagă că acesta era locul pe care el îl căuta, loc binecuvântat de Dumnezeu”, spune maica stareţă Eupraxia Neacşu. Biserica mănăstirii a primit hramul “Izvorul Tămăduirii”. “De atunci curge încontinuu şi nu are nici pompă care să scoată apa. Multă lume s-a tămăduit la apa aceasta. În ziua hramului, după ce stau la Sfânta Liturghie, oamenii merg la izvor şi iau apă. Credincioşii au mare evlavie la acest izvor, stau la coadă chiar şi câteva ore. Multe minuni se fac la acest izvor cu cei care vin cu evlavie şi credinţă”, mai spune maica stareţă.

Lângă Mănăstirea Glavacioc din judeţul Argeş se află un izvor, despre apa căruia se spune că este făcătoare de minuni. Acesta izvorăşte de sub altarul bisericii şi iese la suprafaţă la poalele colinei pe care este aşezată mănăstirea. Apa lui formează un mic lac. Prima minune s-a petrecut cu Vlad Vodă Călugărul, care s-a vindecat de o boală de stomac, ulcer sau gastrită.

Când a ajuns voievod al Ţării Româneşti, n-a uitat binefacerea pe care a primit-o de la această apă binecuvântată, devenind unul dintre cei mai importanţi ctitori. Credincioşii care poposesc la mănăstire coboară şi la “sfânta fântână cu apă pururea curgătoare şi de minuni făcătoare”, cum spune pisania. “Minuni se întâmplă în fiecare zi la acest izvor. Oameni de peste tot din ţară vin şi iau din această apă şi o păstrează timp îndelungat, fără ca să-şi piardă proprietăţile. Cei bolnavi simt în trupul lor puterea acestei ape vindecătoare, care o face să fie atât de căutată”, spune protos. Casian Creţu, stareţul Mănăstirii Glavacioc.

Page 2: BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

Tot în judeţul Argeş se află şi Biserica “Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul şi Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica”, din satul Vâlcelele-Crâmpotani, comuna Merişani. În acest loc “ştiut din moşi-strămoşi ca spaţiu tainic de rugăciune, meditaţie şi tămăduire pentru înaintaşii noştri se găsesc şapte izvoare tămăduitoare”, spune pr. Daniel Gligore, parohul bisericii.

Tainic şi tămăduitor a fost acest loc atât pentru Vlad Ţepeş, Mihnea Turcitul şi alţi domnitori şi pelerini, care se opreau aici pentru rugăciune, meditaţie şi pentru a bea din apa izvoarelor, cât şi pentru Mircea cel Bătrân şi oştaşii săi retraşi aici când au otrăvit apele în lupta cu turcii de la Rovine.

Părintele paroh Daniel Gligore spune că printre cei vindecaţi aici au fost de orbire o pustnică, care se nevoia pe aceste meleaguri, şi o fetiţă de 10 ani, de muţenie un copil, iar de boli de piele, paralizie, boli digestive şi cancer mulţi alţi credincioşi care, mulţumind lui Dumnezeu, au ajutat la ridicarea acestei biserici.

I-a botezat în apa izvorului

Izvorul Tămăduirii de la Mănăstirea Dervent din judeţul Constanţa este mărturie a trecerii Sfântului Apostol Andrei prin aceste locuri. “Pentru a-i întări în credinţă pe cei care au crezut în Hristos, a lovit cu toiagul în pământ şi a izvorât apă cu care i-a botezat”, spune arhim. Andrei Tudor, stareţul mănăstirii. În perioada comunistă, în 1959, când mănăstirea a fost închisă, izvorul a ripostat oprindu-şi curgerea apelor tămăduitoare şi revărsându-şi apa numai de Izvorul Tămduirii. “După 1990, odată cu deschiderea mănăstirii, izvorul a început să curgă din ce în ce mai mult, astfel că din anul 2000 până astăzi izvorul nu s-a mai oprit decât pentru câteva zile, când a fost o secetă foarte mare”, explică stareţul. Datorită numărului mare de credincioşi care vin şi se închină şi iau apă din izvor, debitul izvorului fiind foarte mic, s-a construit un bazin care să colecteze apa izvorului şi s-a amenajat un mic paraclis pictat cu scene din viaţa Sfântului Apostol Andrei. “În aceste zile, mulţi oameni bolnavi vin să-şi caute vindecarea sufletească şi trupească. Mulţi dintre ei au primit ajutorul şi alinarea suferinţelor şi vin şi aduc mulţumire şi rugăciuni. Ei sunt cei care au mers şi au vestit în ţară şi în afara ei. Vin credincioşi şi din Bulgaria, chiar în număr foarte mare”, mai spune părintele stareţ Andrei. Dovada minunilor petrecute la acest izvor, susţine părintele stareţ, sunt cârjele lăsate la mănăstire de către credincioşi ca mulţumire pentru vindecările miraculoase.

În monografia judeţului Romanaţi din anul 1923 se menţionează legenda care povesteşte că Matei Basarab s-a vindecat cu apa izvorului de la Mănăstirea Brâncoveni din Olt. Acesta suferea de o boală de piele. El a mers într-o dimineaţă în pădurea care în vremea aceea era lângă satul Brâncoveni, mănăstirea fiind înconjurată de o pădure, însoţit de Dună Pietraru, omul său de încredere, şi mergând şi culegând flori şi umplându-se de tină pe mâini, s-a spălat la izvor. Când s-a şters cu batista, a observat că bubele pe care le avea de multă vreme pe mâini şi pe care nici un medic nu reuşise să i le vindece s-au vindecat ca prin minune. Şi-a scos şi încălţămintea şi s-a spălat şi pe picioare, unde avea bube. În urma vindecării, Matei Basarab a refăcut această mănăstire.

La ora actuală, izvorul este împodobit cu un mozaic reprezentând icoana Izvorul Tămăduirii a Maicii Domnului, care este şi unul dintre hramurile mănăstirii. “De această sărbătoare vine foartă

Page 3: BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

multe lume la mănăstire. În anii trecuţi veneau oameni şi din ţări străine. Cu toţii au credinţa că li se uşurează bolile şi primesc ajutor. Atât la Izvorul Tămăduirii, cât şi la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, la ora actuală, se întâmplă tămăduiri şi trupeşti, şi sufleteşti. Întotdeauna Dumnezeu lucrează după credinţa omului”, susţine sora Andreea Niculae, ghidul mănăstirii.

Şi în Brăila se află un izvor tămăduitor care izvorăşte de sub altarul Bisericii “Buna Vestire”, cunoscută ca biserica comunităţii greceşti din Brăila. A fost descoperit în anul 1863, în timp ce se efectuau lucrările de construcţie a sfântului lăcaş. Încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, s-a dus vestea despre această apă tămăduitoare. Credincioşii vin aici cu nădejdea în ajutorul tămăduitor al Maicii Domnului.

S-a vindecat de paralizie generalizată

Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus are unul din hramuri “Izvorul Tămăduirii”, deoarece în centrul mănăstirii se află o fântână cu un izvor cunoscut din vechime ca având o apă tămăduitoare pentru bolile trupeşti şi sufleteşti. Izvorul este atestat în documente pe la anul 1500. Sfântul martir voievod Constantin Brâncoveanu a ctitorit în 1696 biserica veche din centrul mănăstirii pentru călugării care erau adunaţi în jurul acestei surse de apă binefăcătoare. “Când a ales Sfântul Constantin Brâncoveanu hramul “Izvorul Tămăduirii” s-a gândit mai mult la tămăduirea sufletească, pentru că izvorul tămăduirii cel cu adevărat vindecător de toate bolile sufleteşti şi trupeşti este mijlocirea şi ajutorul Maicii Domnului”, spune ieromonahul Mihail Bobârnac, eclesiarhul mănăstirii, care ştie că până astăzi s-a păstrat tradiţia că apa de la fântână este tămăduitoare.

Oamenii au o evlavie deosebită şi la izvorul părintelui Arsenie Boca. Situat în afara mănăstirii, la 20 de minute de mers pe jos, credincioşii iau apă de la acest izvor şi pentru faptul că este o apă foarte curată. S-au făcut diferite teste şi s-a ajuns la concluzia că apa este asemănătoare cu apa distilată ca structură, având foarte puţine impurităţi. Nu îşi strică proprietăţile nici dacă stă un an de zile în sticlă. “La izvorul părintelui Arsenie, fântâniţa, cum îi spunem noi, s-au petrecut o seamă de fapte minunate prin puterea lui Dumnezeu. Unul dintre ele este povestit de părintele ieromonah Dionisie Ignat de la Albac, care povesteşte că student fiind, la începutul anilor â90, a venit după Paşti cu o fată care suferea de paralizie generalizată de 17 ani. Dar după ce a băut din apa izvorului a reuşit să meargă pe picioarele ei, vindecându-se de paralizie”, conchide părintele Mihail Bobârnac.

Un alt izvor cu apă vindecătoare se află la Mănăstirea Horăicioara din judeţul Neamţ. Aici are loc cea mai cunoscută procesiune din zona Neamţului, care se organizează cu ocazia sărbătorii Izvorului Tămăduirii. De zeci de ani, credincioşii vin la Mănăstirea Horaiţa, de unde pornesc în procesiune, pe distanţă de un kilometru, prin pădure, cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului (“Izbăvitoarea de secetă”), spre Mănăstirea Horăicioara, lângă care se află un izvor. Acesta, singura sursă de apă din împrejurimi, este binecuvântat cu darul tămăduirii bolilor sufleteşti şi trupeşti ale celor care merg acolo cu credinţă. Anual, mii de pelerini vin aici să se roage şi să primească apa de la izvorul minunat.

Page 4: BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

Aşadar, vedem că puterea tămăduitoare a Maicii Domnului arătată la izvorul din capitala fostului imperiu bizantin, Constantinopol, s-a făcut simţită, peste veacuri, şi în apele care izvorăsc din pământul românesc, considerat cu bună dreptate grădina Maicii Domnului.Diac. George AniculoaieZiarul Lumina

Locuri de vis ale Argeşului – Biserica “Izvoarele de leac” din MerişaniAcest spaţiu, binecuvântat cu cele şapte izvoare tămăduitoare... a fost loc tainic de rugăciune, meditaţie şi tămăduire pentru înaintaşii noştri.Articol scris de Minodora Martin  •  Data publicării: 03.08.2012

Biserica "Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul şi Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica"

Page 5: BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

Biserica "Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul şi Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica"

Biserica “Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul şi Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica”, din satul Vâlcelele-Crâmpotani, comuna Merişani, judeţul Argeş, este situată pe DN Piteşti – Curtea de Argeş, la aproximativ 6 km stânga de la indicatorul spre Vâlcelele.Acest spaţiu, binecuvântat cu cele şapte izvoare tămăduitoare, ştiut din moşi strămoşi, a fost loc tainic de rugăciune, meditaţie şi tămăduire pentru înaintaşii noştri. Transmise pe cale orală, din generaţie în generaţie, sub formă de tradiţii locale, legendele despre acest loc sunt multe.Tainic şi tămăduitor a fost acest loc pentru Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Mihnea Turcitul şi alţi domnitori şi pelerini care, în drumul lor de la Mănăstirea Cotmeana spre mănăstirile Tutana, Curtea de Argeş şi mai departe, se opreau aici pentru rugăciune, meditaţie şi pentru a bea din apa izvoarelor. În lupta de la Rovine, Mircea cel Bătrân a otrăvit apele şi s-a retras la aceste izvoare unde apele i-au întărit şi energizat pe oştenii lui care au biruit puhoiul de oaste al lui Baiazid.

Alte legende amintesc de o pustnică oarbă care trăia pe aceste meleaguri. Atingându-se din întâmplare de apele unui izvor, i-a revenit vederea. Minunea s-a petrecut şi cu Elisabeta Bădescu care, la 9-10 ani, şi-a pierdut vederea. Cu rugăciune la Bunul Dumnezeu, spălându-se cu apă de la izvoare, şi-a recăpătat vederea. Altă minune, încă vie în memoria bătrânilor locului, este istorisirea unui băiat mut care, arând cu tatăl său ogorul din apropierea pădurii, este trimis de tatăl său după apă. Copilul a ajuns la aceste izvoare, şi-a potolit setea şi, când s-a întors, tatăl a rămas uimit văzând că băiatul vorbeşte. Vindecarea unor boli de piele, paralizie, boli digestive şi cancer au făcut ca oamenii care au beneficiat să-i mulţumească Bunului Dumnezeu ridicând acest Sfânt Altar de închinare.

Taina tăcerii

Locul tăcerii unde sunt aşezate pe Pârâul de Leac cele şapte izvoare este ca o catedrală naturală ale cărei turle se ridică maiestuos din coroanele copacilor, poleite de picături minuscule ale razelor soarelui, care apoi coboară înăuntrul catedralei în zeci de frumoase culori, scăldând în

Page 6: BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

lumină toate creaturile care se află în ea. Se răcoresc puţin în apa izvoarelor, intră în contact cu pământul, binecuvântează din nou apa, unind forţa puterii energiei pământului şi cerului în molecula ei.Taina izvoarelor şi a locului, care se păstrează din moşi strămoşi, este tăcerea. Fiecare credincios care vine să ia apă, atât la dus, cât şi la întors, de la intrarea în pădure până la Biserică, să se roage cât mai mult Bunului Dumnezeu, având certitudinea că “toate câte cere şi, rugându-vă, să credeţi că le-aţi primit şi le veţi avea” (Marcu 11, 24). Merită să faceţi un drum către acest sfânt lăcaş unde veţi găsi linişte şi bucurie sufletească.

Biserica Izvoarelor de Leac

Mareste imaginea.

Biserica Izvoarelor de Leac este mai debraga un complex de izvoare, troite si mici capele ortodoxe intins pe dealul

numit "Valea Radului", in apropierea localitatii Valcele Crampotani, comuna Merisani, judetul Arges. Locul cu pricina

se afla pe drumul national ce leaga intre ele localitatile Pitesti si Curtea de Arges, la vreo sase kilometri de localitatea

Valcele.

Transmise pe cale orala, din generatie in generatie, sub forma de traditii locale, legendele despre acest loc sunt

multe. Cele sapte izvoare tamaduitoare dintre copaci sunt imprastiate in jurul bisericii inchinate Sfintilor Calinic de la

Cernica si Nectarie Taumaturgul. Mai mult, pe o raza de un kilometru, de jur-imprejurul bisericutelor, se pastreaza

regula tacerii.

Biserica Izvoarelor de Leac

Apele de la "Izvoarele de Leac" sunt tamaduitoare inca din vechime, aici gasindu-si alinarea domnitori precum Mircea

cel Batran, Vlad Tepes si Mihnea Turcitul. Alaturi de acestia, nenumarati pelerini s-au oprit la aceste ape, in drumul

lor de la Manastirea Cotmeana spre Manastirea Tutana si spre Manastirea Curtea de Arges.

Page 7: BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

In cadrul luptei de la Rovine, voievodul Mircea cel Batran a otravit apele din imprejurimi si s-a retras la aceste

izvoare, ale caror ape i-au intarit pe ostenii sai, putand astfel birui multimea de oaste a lui Baiazid.

O legenda locala aminteste de o pustnica oarba care se nevoia in aceste paduri. Atingandu-se odata de unul dintre

aceste izvoare, pustnica si-a recapatat vederea. O minune asemanatoare s-a petrecut si cu Elisabeta Badescu care,

la varsta de numai zece ani, si-a pierdut vederea. Astfel, dupa mult post si rugaciune, spalandu-se cu apa din aceste

izvoare, femeia si-a recapatat vederea.

Page 8: BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

O alta minune asemanatoare s-a petrecut cu un baiat mut care, fiind trimis de tatal sau sa ii aduca apa de la unul

dintre aceste izvoare, a inceput pe loc sa vorbeasca. Minunile savarsite prin apa acestor "izvoare de leac" sunt multe,

aceasta tamaduind multe boli, printre care chiar si paralizie si cancer. La baza tuturor vindecarilor sta insa rugaciunea

celor care se inchina cu evlavie lui Dumnezeu si sfintilor Sai.

Ctitorul principal al bisericutei din acest loc ramane pana astazi Valerica Lungu, fiica Elisabetei Badescu. Intr-o carte

mica, ea marturisea: "Intrand pe Valea Radului, unde se află "paraul de leac", intri parca in "tinutul primordial", pus

spre conservare. Unele traditii sunt precrestine: aici oamenii se intalneau in mare tacere, in templul tacerii, cu Ingerul

Pamantului, care din izvorul divin dadea apa Ingerului Apei, pentru sanatatea lor, apoi Ingerul Aerului o ridica

deasupra lumii, daruind-o Ingerului Focului, care o dadea Soarelui, pentru a-i pastra moleculei nemurirea in Inima

Universului."

Page 9: BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

Intr-un vis avut pe la sfarsitul anului 1998, doamna Valerica Lungu a avut un vis in care cauta o manastire.

Repetandu-se de mai multe ori visul, dupa cateva luni, tot in vis, un barbat i-a spus ca la izvoarele de leac sa faca o

manastire. Mai apoi, primind binecuvantarea duhovnicului si a Preasfintitului Calinic, femeia s-a apucat de lucru.

In ziua de 4 august 2003 s-a pus piatra de temelie la biserica cu hramul Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica si Sfantul

Ierarh Nectarie Taumaturgul din Eghina. Mai apoi, in ziua de 25 septembrie 2004, Preasfintitul Calinic al Argesului si

Muscelului, insotit de un sobor de slujitori si credinciosi din toate zonele, a savarsit slujba de sfintire.

Potrivit obiceiului locului, credinciosii care vin sa ia apa de la aceste izvoare pastreaza tacerea pe toata durata

drumului de la biserica la izvoare si inapoi. In tot acest timp, fiecare se roaga in inima lui, urmand indemnul

Mantuitorului, care zice: "Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea" (Marcul 1, 24).

Page 10: BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica, nascut in ziua de 7 octombrie 1787, in Bucuresti, a fost un neobosit ctitor,

restaurator si organizator de biserici, binecuvantat de Dumnezeu cu darul dumnezeiesc al facerii de minuni. Pentru

curatia vietii sale, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca acesta sa fie trecut in randul sfintilor, cu zi

de praznuire pe 11 aprilie.

Sfantul Nectarie din Eghina, nascut in ziua de 1 octombrie 1846, la Silivri, Tracia, si trecut la cele vesnice in ziua de 8

noiembrie 1920, la Atena, a fost episcop de Pentapole si ctitor al Manastirii Sfanta Treime din insula Egina. La data

de 20 aprilie 1961, Patriarhia Ecumenica din Constantinopol a recunoscut cultul de care se bucura deja sfantul si l-a

proclamat sfant al Bisericii lui Hristos, cu zi de pomenire pe 9 noiembrie.

Teodor Danalache

7 Izvoare de apa vie

Page 11: BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

Cand spunem "apa vie", gandul ne zboara la povestile cu zane bune si feti-frumosi, care isi recapatau puterile

istovite in lupta cu zmeii si balaurii ori isi veneau in fire, sorbind din apa vietii.

Conform zisei, cum ca fara foc nu iese fum sau teoriilor care gasesc in orice mit un sambure de adevar, putem face

afirmatia ca apa vie exista si nu este scorneala de basm!

Ca multe locuri din Romania, incarcate de nefiresc si fabulos, in care fenomene inexplicabile insotesc cotidianul

localnicilor deloc mirati sau impresionati, Valea Ialomitei vine cu o confirmare in plus.

Unde se afla cele 7 izvoare miraculoase

In Bucegi, catre rasarit, in Cheile Zanoaga, mai exact intre frumosul Lac Bolboci si Scropoasa, se gasesc sapte

izvoare a caror apa uimeste stiinta si alimenteaza mitul.

Aflate sus in munti, la 1300 de metri, izvoarele isi aprovizioneaza suvoaiele dintr-un lac subteran, ce isi are sursele

nesecate, parca in infinit, ci nu in strafundurile stancoase ale unei grote ascunse.

Cu un debit de aproximativ 400 de litri pe secunda, izvoarele tasnesc la suprafata dintotdeauna.

Negustorii de apa vie, vanzatori de iluzii?

Chiar daca unii profita baneste, speculand mitul, legenda si proprietatile reale ale apei, acest lucru nu reuseste nici sa

stirbeasca insusirea izvoarelor ori miraculosul, nici sa altereze frumusetea si energia zonei.

Oricat am cultiva denigrarea si minimalizarea caracteristicilor curative, influentati de ideea exploatarii lor, trebuie

mentionat ca cele 7 izvoare si calitatea lor de apa vie, au existat cu mult inaintea afaceristilor.

Sa bei din apa dacilor

Speculatia nu ar fi una exagerata daca tinem cont de circuitul apei in natura.

Si lucru cert este ca izvoarele curgeau neobosit si acum 2000 de ani, potolind setea de cunoastere a sacerdotilor si

initiatilor, vindecand muribunzi ori racorindu-l pe Zamolxe si contribuindu-i la nemurire, asa cum spune povestea.

Poate pe cursul apei in sus, gaseau dacii poarta catre necuprins, in lacul fara de sfarsit... poate ca fluviul din adancuri

hranea efluviile de intelepciune daca... cine stie?!

Explicatia stiintifica legata de puritatea izvoarelor vii

Page 12: BISERICA IZVORUL TAMADUIRII DIN MERISANI.docx

Exista bineinteles si o explicatie stiintifica rezultata in urma cercetarilor de laborator. Preocupari constante, in ceea ce

priveste studiul apei fantastice au existat inca din 1927.

Cercetatorii romani si straini incearca sa aduca in planul palpabilului, digerabilului si acceptabilului, natura celor 7

izvoare vii, printr-o lamurire stiintifica. Drept pentru care au considerat ca apa trece printr-un camp magnetic, care ii

ordoneaza structura moleculara, pana la ideal.

De asemenea, oamenii de stiinta vin sa intareasca constatarea cum ca ar fi cea mai pura si mai energizata apa din

lume, prin ipoteza ca izvoarele ar traversa un zacamant de argint. Acesta impiedica dezvoltarea bacteriilor care sunt

intr-adevar inexistente. Ceea ce este cel putin straniu, fiindca in raport cu limita minima acceptata a numarului de

bacterii, care este 5 in orice apa din lume, izvoarele noastre au 0.

In prezent, zona este inchisa sub justificarea cel putin aparenta, ca ar fi destinata in intregime cercetarilor. Nu stim

insa daca nu se vrea cumva doar monopolul, ca in vremurile trecute, cand doar marele demnitar avea exclusivitate

pentru a-si asigura nemurirea.