t$i:..'.' .'..1 :1..'., a]. !*11 ilut i"6:

ffiffiffitrffi# ffi

tlartinvot C

Xmf

@.,uaono Obuo

ffiffitrHffi€w$Iui

}V''#eftfrn**

sauMemoriile unui majodom

Capitolul 1

trdasa

imi era ruqine qi mi simleam umilit acceptdnd invitalia la masi a

Ologului, dar mi-era foame. Dupd cdliva pagi, pungagul gi-a trecut, cu fami-liaritate, braful pe sub al meu. Acest contact m-a fdcut sd tresar gi mi-amsmucit bralul de sub al lui.

- Ce dracu'ai? m-a intrebat Ologul, surprins de gestul meu.

- Nu vreau sd mi lii de bra!...

- Cum!? S[ nu lin de bra! un prieten?

- Nu-1i sunt prieten!

- ?1i plStesc masa... gi nu-mi eqti prieten? Atunci salutare, mie nu-mi plac

oamenii mdndri...

- Nu sunt m6ndru, am spus govdind.

- Atunci, ia-md de bra!.gi a trebuit sd iau braful acestui mizerabil; imi plesnea obrazul de rugine;

o clipd, imi trecu prin minte ideea de a-l pirisi, dar simteam tot mai tare

dureroasele ameleli ce-mi stdmeau foamea, de atAta vreme nepotolit5; pute-rile mele, pdni atunci susfinute de o iritare intens5, incepuserd si mipiriseasc6... De doud sau trei ori, o state de legin subitd imi f6cea mersulgreoi gi, cu tot frigul, sudoarea imi imrnda fruntea. Mergdnd alSturi de acest

bandit, incercam o teami secreti... Md gdndeam la urmirile fatalitdlii foamei.

Apoi, invoc0nd doui amintiri dragi mie, cea a lui Claude G6rard qi cea a

R6ginei: mi dezaprobau, redus la pozilia disperatd in care nimerisem, inpofida eforturilor mele de a sc6pa, mi blamau cd am acceptat posibilitatea

oferitd de acest mizerabil? $i, de altfel, aceasti viald pe care o duceam in cea

mai groaznicdmizerie,poate fi util6 R6ginei, acum c0nd defin un secret, firdindoiald foarte important pentru ea. Absorbit de aceste gdnduri, tecu| ab6tut,

cu capul plecat pentru a-mi ascunde confuzia, mergeam la braful sinistruluimeu insolitor.

- Nu egti prea vorbdref - imi zise el.

- Nu.

- $tii mai bine sd te ba{i decdt sd vorbegti; la calmul tdu, e ca qi cum te-ai

mdndri ci te-am invitat. Dar iat6-ne in fatp cantinei... haide... mergi inainte,

eu voi face onorurile. $i banditul mi impinse inaintea lui intr-un cabaret,

situat la colful unei strddute de lAngd chei.

- Dali-ne un sepaxeu - zise Ologul; unei ospdtirile. Apoi, adresdndu-mi-se:

6 @,ugtne O6ue

- E mai liber... se poate discuta orice... Furdm condugi intr-un loc retras,unde fereastra dddea intr-o curte umbritd. Ne agezarim la masd.

- Ce wei sd mdndnci?

- Pdine...

- Nu-i de ajuns. $i mai ce?

- Nimic... Doar pdine pi ap6.Printr-o sensibilitate oarecum puerili, credeam cd era mai pufin ruginos

daci nu acceptam de la ologul dec6t strictul necesar, pentru a-mi recdpdtafo(ele.

- Cum!? Pdine qi apd? spuse banditul, mirat. Crezi tu cd aga fac eu? Cdinvit un prieten ca s6-i ofer un prdnz de pugcirie... Ei, fato! o omletd cugunc6, vdculd cu castrave{i, o bucati debrdnz| gi doud sticle de vin. Apoi,intorcAndu-se spre mine, cu o satisfaclie plin6 de orgoliu:

- A$a imi tratez eu prietenii...

- Degeaba... cere sd aducd pdine imediat... nu voi mdnca altceva.

- Iatd o foame chinuitoare. Ei, fato, un coltuc...Mi se aduse o bucati de pdine de cel puJin doud liwer, pe care in cdteva

clipe am devorat-o.

- Fato!... o p6ine de patru livre... - spuse banditul, cu o figurd sarcasticd.Pdinea de patru liwe fu adusd... deqi potolitd, foamea mea era departe de afi dispdrut; dar, temdndu-md ca acest exces de hrand si nu-mi fac6 riu, b6uidour sau trei pahare de apd 9i intrerupseiprfutzttl meu frugal. pulin c6tepulin, simfeam cd-mi revin. Genul de febrd ce md atinsese se calmd gi-mivedeam situalia cu o privire mai pulin disperati.

Banditul mb studiase t5cut, tn timp ce eu devoram pdinea; imi spuse apoi:

- Pentru moment, ai mdncat de foame... acum vei mdnca de pl[cere.

- Nu...Haide!...

Furd aduse felurile de mdncare cerute de ologul; cu toate insistenfeleacestuia, nu am acceptat nimic.

- Egti un tip ciudat - spuse Ologul, in timp ce infuleca * n-am vdzutniciodatd un a$a invitat... cel pulin, bea un pahar de vin.

La inceput, intinsei paharul meu, sperdnd cd un pic de vin imi va redacomplet fo4ele; dar m-am temut ca, in starea de sltrbiciune in care incd mdsimleam, vinul $ nu actioneze prea taf,e asupra creierului meu, gi am refu-zat.

- Cum, nici mScar un pahar de vin? strig[ Ologul.

- Nu... voi mai lua o bucatd de pdine, dacd-rni dai voie...

I - Unitate de mdsuri pentru greutdfi, de aproximativ 0,500 kg (n.tr.)

Secretul lui Martin vol2 7

Fi{i-ar brutarul al dracului! strigl banditul - dacd ag fi qtiut asta...Apoi, privindu-mi aproape cu neincredere:

Poate tu nu egti ceea ce eu credeam... ai un aer prea sobru...Agadar, ce credeai despre mine?Te-am luat drept un fudul care nu se teme de nimic Ai cdruia ii este

lilarne... pentru mine era o descoperire, da... la fel gi pentru tine... Dar tu nubci decdt apd, nu mdndnci decdt pdine... asta md deranjeazd.

Cdnd egti sobru - spusei banditului, privindu-l fix, cu scopul de a-iglrici gdndurile - ai corpul mai sprinten, spiritul mai sindtos gi eqti mai bunlir toate...

- intr-un fel ai dreptate... belia poate strica cele mai frumoase afaceri...rlar spune-mi, daci crdpai de foane azi dimineali... sau poate mdine... saupoimdine... dac[ nu ai alte surse de cdqtig dec6t cdlitorii, pe care ii vei cdutaca sd le cari bagajele - cunosc starea asta - poli fabe altceva cu... ca si ai apdde biut... Haide, un pahar de vin...

- Nu.

-Al dracului om!...

- Despre ce altl stare wei sd-mi vorbegti?...

- Ascultd... e$ti tan6r, viguros atent gi hotdrdt...;e$ti o mini de aur, bdie-te... dacl te-ai servi de aceste calitdli, frrdatine cont cd egti pu{in cunoscutpe pia!i... c5ci nu egti parizian... asta se 9i vede...

- Sunt la Paris de numai trei zile.

- Superb!... Ah, dacd n-ag fi bitrdn qi si fiu in locul tdu...

- Ce ai face?Banditul clipi din ochi gi spuse, dupd o pauzd:

- Hm! Egti prea grdbit. $i ticu din nou, frecdndu-;i birbia, satisfbcut.De cdteva clipe, aveam pe buze numele de Paiafa, dar imi era teamd ca, in

neincrederea sa, banditul sd nu vrea sd-mi r6spundd. Dar, neputdnd sd rezistcuriozitdlii mele:

- $i Paiafa? inkebai pe nea$tgptate.Ologul tresdri de surprizdpe banca sa.

- il cunoqti pe Paiala? strigi el.

- Sau cdpitanul Hector Bambochio, dac6-!i place mai mult; dar, vdzdndcd mirarea sa se schimba in neincrederea mea, addugai:

- Iald, sunt sincer: eu am fost acum trei zile la Funditura Vulpii, intre-bdnd de Paiala 9i cred cd mi-ai rdspuns.

- A, fu erai... qi ce voiai de la Paiafa?

- Suntem prieteni din copilSrie, md aflam la Paris frrd resurse... voiam sd-icer Paialei sd md ajute... acum imi spui unde este?

- Deci il cunogteai pe Paiafa pentru cd el este... gi tu... veneai sd-i ceri

I @ry?na Mue

ajutor... asta-mi di siguranld... am putea sd ne infelegem * spuse banditul,liniqtit complet.

- Dar Paiala unde este?

- Nu-!i face griji pentru el, bdiete... o sd fac pentru tine ce frcea gi paiala.

- Dar e1... unde este el la ora asta?

- El?

- Da. Casa unde locuiali a fost invadatd de poliligti. .. amv6zut solda{i infunddturd, a doua zi dupd ce intrebasem de Paiala.

- Pdsirile mari iqi luaserd zborul, nu au prins decdt nigte puigori...

- $i Paiaja s-a salvat ca tine? Dar, inci o dat6, unde este el?

- O, la ora asta este foarte departe, in America... in China.

-Paiala era la Paris acum trei zile - strigai - gi trebuie si mai fie qi acum.

-Atunci cautd-l qi gdsegte-I, dacdpo\i; dar ce naiba vrei sd faci?... Cdci,dacd observi, eu voi fi pentru tine un altPaiala.

- Mersi.

- Egti nedrept: Paiafa este tdndr, plin de mijloace, pe c6nd eu, eu suntbdtrdn... cobor panta... gi am nevoie de un comisionar...

Dupi o pauz6, banditul relui:

- Unde locuiegti?

- Nu am addpost...

- Am eu o camerd, vei locui cu mine... nu-!i va lipsi nimic... uite... - gi-miardtd o dtzind de monede de 5 franci, printre care am zdrit chialr doud sautrei monede de aur.

Nu-mi puteam ascunde uluirea; banditul observd asta gi-mi spuse:

- Te surprinde cd merg in port, c6nd sunt atat de bine ,,inc6rcat,., nu-ia;a?

-Da, asta md surprinde.

- Md duc in port ca amator..: de doud zile caut un comisionar... nu gdsi-sem nimic pe placul meu... dar azi-diminea!6, te-am intahit... sunt sigur cd-mivei conduce afacerea, sd bem deci...

-Nu...- Du-te, cap de fier... in fine, totuna e, ne aranjim, vom locui impreund,

n-o sd-fi pard rdu...

- Nu vrei sd-mi spui wrde este Paiala?

- Nu fi aqa de prost... el te evitd.

- Mullam pentru piinea ce mi-ai dat - spusei, ridicdndu-md - qi, dacdpot, intr-o zi, !i-o voi inapoia...

- Pleci?

- Da...

- Stai, ascultd... ce naiba...

Secretul lui Martin vol2 9

- E inutil...

- Unde o sd te culci la noapte?

- Sper sd cdqtig cdliva binuli la ieqirea de la spectacole.

- Oh!... Oh!... - spuse Ologul, pdrdnd si reflecteze la ceea ce ii spusesem

tu cunogti deja locurile bune... Atunci... mi refuzi... mi-e egal... mai dewe-rne sau maildrziu, te voi recdqtiga...Da, eu sunt cel care-li spune: te a$tept.

Fdrd si vreau, am tresdrit attzind cu ce accent sigur pronunlase mizerabi-lul aceste cuvinte: ,oTe agtept"...

Md grdbeam sd-l pirdsesc, 9i el imi strig6: .

- La revedere!

FdrI sd am o mare experien!6, inlelegeam, cu toate reticenlele Ologului c6,

izbit de curajul, vigoarea gi energia aproape sdlbatici, pe caf,e m-a vdzllclimineali probdndu-le adversarilor mei de la debarcader, acest mizerabilspera sd-mi exploateze goliciunea gi disperarea, pentru a face din mine

instrumentul cine gtie cdrei tentative criminale, se credea destul de liniqtit,aga cd-mi spunea chiar de vechea mea intimitate cu Paiala, de care voiam sd

md apropii din nou, viala sa plind de riscuri fiindu-mi cunoscut[.La inceput md revoltam numai la gdndul de a nu deveni complicele

Ologului, un astfel de gind era sub puterea mea de inlelegere, dar exista de

acum mijlocul de apropiere cu e1... apoi, acestei concluzii sincere ii urma o

reflexie plini de teroare, cdnd mi gdndeam la ruginoasa concesie la care foa-

mea mi obligase deja. ,,Vai!" - gdndeam - ,,nu a$ fi respins, cu indignarea

unui om cinstit, pe cel care mi-ar fi spus ci intr-o zi voi merge la bra! cu ban-

ditul capabil qi culpabil de cele mai mari crime?..." $i totugi... voi suporta

aceastd rugine, iar speranla de a afla vegti despre Paiala era pe plan secundar

in hotdrdrea mea... speranta de a mdnca a fost totul pentru mine.

,,La ce limite teribile foamea qi ororile mizeriei pot sd ne impingd" - imispusei atunci cu o tristeje devastatoare - ,dacd eu, av6nd cele mai bune, cele

mai solide principii... eu, care am in inimi un fel de adoralie divind care-mi

impune respectul binelui, am putut si mi cobor pdni in acest punct? Ce se

intdmpld, Doamne, cu cei cate, ldsali in voia soartei, ftrd educalie, flrd spri-jin, frrd credin!5, frrd apdrarc, se glsesc intr-o pozilie la fel ca a mea?" $istrigasem cu Claude G6rard: ,,O, mizerie, mizerie! Deci vei fi totdeauna

cauza sau izvorul atdtor rele, atdtorjosnicii, atdtor crime?" -

Agteptdnd noaptea gi ora iegirii de la spectacole, folosii toate resursele

imaginaliei mele, ciutdnd un mod de a-mi cOgtiga existen{a prin mijloacesigure gi onorabile; dar spiritul meu se epuiza in combinalii imposibile.incercam o senza{ie stranie, dureroasd, vdzdnd venind gi ducdndu-se aceas-

td mu{ime ocupatd caxe nu bdnuia... vai!, care nu putea bdnui cd acest nefe-

ricit, pe ldngi care fiecea nepdsltoare, nu gtia unde va dormi in noaptea asta

I0 @ryVene Mue

sumbri de iaml gi care, poate, a doua zi va fi gisit pe caldardm, pe jumdta_te mort de frig gi de foame...

Incertitudinea in care eram, de a nu avea cu ce si-mi pldtesc noaptea intr-unadipost, imi stdrnea o spaimb dubld. Sr fiu arestat noaptea pe strdzi ca unvagabond insemna pentru mine inchisoarea... gi inchisoarea imi inspira at6tagroaz6, inc0t i-ag fi preferat moartea... cdci inchisoarea m-ar fi pus in impo-sibilitatea de a-i fi util R6ginei gi nu gtiu ce instinct imi spunea c6 ag puteaatinge acest scop, in ciuda obscurei gi neinsemnatei mele condilii.

Trebuia, deci, cu orice pre! si c0gtig cel pu{in gase bdnuli in seara asta, casd-mi asigur un adipost pentru la noapte. c6t despre pdinea de a doua 2i...nu voiam nici sd visezla ea.

Dimineala, foamea md frcuse brutal, aproape sdlbatic... simleam ci nevo-ia de a cdgtiga ceva mdrunlig ca sd nu fiu arestat ca vagabond md ficea, deasemenea... dacd era cazvl,brutaL.. feroce...

cdnd se innoptS, pornii pe bulevarde qi-mi aduc aminte cd am bdut apd,chiar din bazinul inferior al fhntdnii castelului-de-Apr; pe urmd, md duseisd mi postez aproape de Teatrul ,nG5mnase..; imi pdru cd recunosc _ qi fuisurprins - pe cei mai mulli dintre cei pe care ii vdzusem, ziua precedentd qidimineafd, la sosirea vaporului. Erau asezafi, care pe trotuar, care pe borduri,iar allii in spatele birjelor ingiruite p6ndra porte-saint-Denis.Vdzdnd cumtreceau pe bulevard vehicule luxoase, in toate direcfiile, gi ai ciror conducd-tori se gribeau, pesemne, la niqte sirbdtori, Dumnezeu mi-e martor ci nuaveam nici un sentiment de invidie sau de urr geloasi; imi spuneam numai:,,Aceqti fericifi ai zilei nu-qi dau, totugi, seama c6 la aceastd ord nigte oameniagteapti cu teribild neliniqte un cdqtig de cdliva bani, ca s6 aibi un addpostgi p6ine' qi c[ dac[ in seara asta qi mdine... agteptarea lor este zadamicl...poimdine,.. va incepe pentru ei agonia foamei...

Aceastd reflecfie imi aminti cuvintele pline de tdlc pe care claude G6rardmi le spusese intr-o zi: ,,Moralmente, si o spunem drept, q face pomanlinseamn[ a-l injosi pe cel care primegte, pe cdnd a-i oferi ceva de lucruinseamni totodatd a-l ajuta gi a-l onora; dar dacd,, din nefericire, lucrurilesunt aga cum sunt, trebuie sd te mulfumeqti cu pomana, cu toate riscurile ei,cici are cel pufin un rezultatimediat. Astfel este un lucru ce ar trebui sd intrein educafia copiilor bogali, trebuie gtiut, ca punct de plecare qi de compara-!ie, c5, de exemplu, cu doudzeci de bani pentru o pdine poli impiedica, cusiguranld, zece oameni sd moard de foame.,,

Agteptasem ora iegirii de la spectac ol, asezatldngd trunchiul unui copac depe marginea bulevardului, intr-un coll umbrit gi opus goselei rpr"

"u." ,.

deschidea teatrul. Frdnt de oboseali, aproape adormisem. Deodale mr sim-lii scuturat cu violen{5. Deschisei ochii: eram inconjurat de un grup de indi-

Secretul lui Martin vol2 ttv izi cu mutre respingdtoare, printre care recuno$team pe mai mulli cdrora le

rr:nrarcasem prezen\a dimineald. in aceeagi clip6, mi se pdru cd amvdzut,laIrrrnina unui lampadar, pe partea opusd a goselei, trecdnd figura sinistri gi

srrrrlonici a Ologului; dar aceasti aparilie fu at6t de rapidd, cd abia putui sd-mi

rrlrrcsc privirile intr-acolo, din ce in ce mai alarmat de atitudinea amenin{6-

l()ilre a celor care md inconjurau.- Ce weli voi? intrebai, ridicdndu-m6, gata de apdrare.

- Eqti un trdddtor! - imi rdspunse o voce - qtiam noi!gi, in aceeagi clip5, inainte ca eu sd prevdd un atac, fui prins din spate, o

lrirtist[ imi fu apisatd pe guri gi innodatd la ceafr, ca un cdlug; apoi, cu toatd

rczistenla mea disperati, mi simlii sldbit sub lovituri, impins gi aproape dus

pc sus pAnd intr-una din strddulele in pant6, care coborau in bulevard; batis-

trr inri indbugea strigdtele; asaltatorii, in num6r mare, imi paraliza:l. forlele;sccna fu atdt de rapidd, incdt eram deja aruncat qi tdrdt ?n fundul aleii intu-nccoase a unei case de pe aceastd stradS, inainte de a-mi da seama. Miqcareaprodusd de aceastd violen!6 fu, desigur, abia observatd de trecdtori sau con-

sideratd de acegtia ca fiind una din incdierdrile haimanalelor, destul de dese

in preajma teatrelor.Rdstumat pe pavajul aleii, nducit de lovituri, din care multe imi insdnge-

lau fa!a, capul meu fusese lovit riu de o piatr6; gocul fusese atdt de puternic,

incdt aproape imi pierdusem con$tiinla. in toiul unei suferinle profunde 9isurde, care pdrea sd facd s6-mi explodeze capul, auzii o voce:

- Destul... plecali... iatd, lumea iese de la teatru...

Trecu astfel un timp destul de lung, in care nu am avut altd perceplie decdt

cea a durerilor foarte asculite; pulin cdte pulin, imi recipitai simqurile; eram

inghelat Sipanlizat;incercai sd md ridic, reugii cu greutate; aproape fdrd s6-mi

dau seama ce fac, pirisii aleea, cldtindndu-md.., noaptea era neagrS, strada

pustie; cidea o zdpadd deas6; aerul proaspdt imi aduse aminte ce era cu

mine. Abia atunci imi amintii cu claritate agresiunea cdreia ii fusesem victimi.Trebuie sd fi fost tdrziu; bulevardul, acoperit de zdpadd, era complet

pustiu; totugi, o fiAsurd staliona la collul strbzii Pescdriei. Dupd cdliva paqi,

fui for,tat sd md opresc, pradd unui frison convulsiv. Dinlii imi clinldneau,genunchii imi tremurau; simleam la cap gi la goldul drept o durere at0t de

crud6, incit abia mi puteam tdri. Deodat[, zgomotul pagilor indepdrtali 9i

cadenlali ai unei patrule md f6cu sd tresar speriat.'. Veqmintele mele zdren-

,tuite, fala insdngeratd, imposibilitatea de a demonstra cd am un addpost'

prlteau face sd fiu arestat ca vagabond, dacd eram intdlnit de aceqti solda1i...

Voiam si fug, dar, invins de suferin!6, md poticneam la fiecare pas.'.

Zgomotul margului patrulei se apropia tot mai tare... deja vedeam lucind

departe, in penumbra aleii, armele soldalilor... ficui un ultim efort..' fu

12 &,rytno 6ue

zadamic... alunecai pe zdpadd gi cdzui in genunchi.

- Doamne!... Doamne!... - strigai gi izbucnii in lacrimi, cdci nu aveamputere sd md ridic.

Deodatd un birbat, iegind de dupi un copac, m6 prinse in brafe qi mi ridi-ci de jos, spundndu-mi:

-Iatd o patrul5... te va aresta.il recunoscui pe ologul; md urmdrise, frri indoiali, dupd scena de vio-

lenfd pe care, cu siguranli, el o pusese la cale.

- uite... wei sd vii cu mine? relui el - sau si fii ridicat? Asculta... patru-la se apropie-..

- Sd ne salvim... ajutd-md sI merg - strigai ingrozit.

- Sd mergem, deci, hoinarule - addugd banditul pe un ton zeflemitor.Sprijinit de el, am putut traversa bulevardul.

- Iute, vizitiu... deschide portiera * spuse ologul conducdtorului trEsuriipe care o remarcasem.

urcai in trdsurd cu insofitorul meu; portiera se inchise in urma noast,d, inmomentul in care patrula ajungea in locul unde eu cdzusem.

Trdsura merse mult timp; pe durata traseului, banditul, nu gtiu de ce, nu-miadresi nici un cuvdnt. Aceast[ linigte, balansarea trdsurii, cildura pe care o

- simleam dupr ce indurasem ate1* ffig, mi aruncard intr-o amo4eald ce se?ntinse peste toatd simlirea mea. Aceasti fatalitate, care md apropia a douaoarr de ologul, imi pdrea un vis sinistru; trdsura se opri gi eu ievenii la rea-litate.insolitorul meu, dupi ce md. zgdliaise de mai multe ori, mi ajutd s6cobor din trdsurd; lovifurile primite md frceau sd simt nigte dureri affole; nu-mi pdsa in ce cartier ne aflam; ghidat de bandit, de braful cdruia eram nevoits[ mi sprijin, trecui mai intdi printr-un fel de curte lungi sau o uli]i mdrgi.nitd de case; apoi, urmind sinudzitelile unei ulicioare intortocheate, ajunse-rdm in fala unei alte clidiri, cireia insolitorul meu ?i descuie u$a cu un $pe-raclu; ne gdsirim atunci intr-o obscuritate totald

- Di-mi mdna... ldsl-te condus gi urmeazd-mi... _ imi spuse Ologul.Nu pot sd redau impresia de dezgust gi de groazi ce m-a apucat cana mi-

am simlit mana in m6na acestui mizerabil... o frici infantiH, pricinuitd frrddoar qi pote de slibirea creierului meu, md frcu si vdd in ?mpreunarea mdi-nilor noastre garanliaunui fel de pact intre mine gi ologul. Eiurcd destul derepede o scar5, deschise o ugd, o inchise in urma nostr6; folosindu-se de unamnat, aprinse o lumdnare care lumind curdnd o camerd maie, unde ajunse-serim dupi ce traversarim un coridor ingust. camera in chestiune era ticsi-td de tot felul de obiecte de nu mai rImdnea loc decdt pentru un pat qi cdte-va mobile.

Mai mult de jumdtate din fereastrd, unde perdelele ingdlbenite se supra-

Secretul lui Martin vol2 t3puneau cu scrupulozitate, era invadatl in inilfime de o mulfime de pachete.

- Iatd un pat... dormi... mdine dimineali vom sta de vorbi gi, dacd va fincvoie, vom aduce un medic - imi spuse Ologul - o si vezi cd nu sunt chiarlqa de diabolic cum par.

Tragdnd atunci o saltea din pat, o intihse pe jos, lud ca peml unul dinnumeroasele pachete cu care camera era ticsitd, sufld in lumAnare gi se culc6.

Slibit moral Si frzic, aproape incapabil sd reflectez, simlii un moment de

re laxare inexprimabild trdntindu-mdpe pat, unde nu intirziai sd adorm, cdcipctrecusem noaptea precedent[ sub cerul liber qi intr-o penibil5 insom-nie.Cdnd mdtrezii, era ziud, dar grosimea perdelelor frcea si domneascd incamerb o semiobscuritate. Aluzii sfrrdiful unei magini de gitit, a cdrei flacd-lI se reflecta pe malmora rogiatic6; v6zui ldngd mine, pe un taburet, o buca-ta de pdine qi o ceagcd de lapte. Surprins de aceste atenfii ale gazdei mele,privii dintr-un coll in altul - eram singur...

Mai speriat de singuritate decdt de prezenla Ologului, vmi sd mi imbracqi-mi cdutai hainele mele mizerabile, sffigiate in timpul incdieririi din ajun.

dispdruserS; in locul 1or, vizui la piciorul patului un pantalon, o vestd, orcdingotd de postav, toate noi, gi o excelentd pereche de pantofi... Aceastdschimbare, degi era in avantajul meu, md speria cici, ?n buzunarul vesteimele, pdstrasem cu griji pdni atunci portofelul ridicat la mormdntul mameiReginei... dar indat6, spre marea mea bucurie, zdrii acest portofel - deschis,ce-i drept - pe o mas6, aproape de patul meu... il luai, aldt cu grabd cdt gi cunelinigte... Din fericire, gasii tot ce el confinea, cici qtiam numirul scrisori-lor. Erau toate, ca gi cruciuli1a gi foifa de pergament pe care se vedea trasa-

tI o coroand regald, inconjurati de semne simbolice.Dar curdnd avui o team5. Acest portofel ridicat de mine - altfel spus, luat

din mdinile Ologului * cu opt ani in urm6, cAnd il lovisem fiindc6 voia sd

profaneze morm6ntul mamei R6ginei, fusese oare recunoscut de bandit?Binuia el cum se fdcea ci acest obiect se gisea in mdinile mele? in acest caz,

voia si se rdzbune pe mine?Situalia mea se complica. Nu cutezam sd strig, mi-era sild de hainele

aSezate la picioarele patului, haine nou-noule, -dar

in mod sigur furate. Ce era

de ficut? Md speria numai gdndul de a mai rdmdne in acea casi. Am incer-cat sd-mi regisesc zdrenlele, dar degeaba le-am cdutat printre zecile de

obiecte cu care era plind odaia: draperii de mitase, pendule, pantofi, buc5lide stofI, haine bdrbdtegti, galuri de daml, arme vechi, duzini de ciorapi de

mitase, sticle cu vin gi cu lichior astupate cu grij6, stafuete de fildeg sau de

bronz lucrate cu o artd deosebitd, lenjerie de toate felurile, nenumdrate cutiide lig5ri cu etichete in limba spaniolS etc... Acel inventar rapid mi-a sporittemerile, clci era clar ci toate obiectele erau furate, cd Ologul era ho{ sau