Secțiunea Dezvoltare economică din cadrul Strategiei de...
Transcript of Secțiunea Dezvoltare economică din cadrul Strategiei de...
1
Secțiunea Dezvoltare economică din cadrul Strategiei de dezvoltare
durabilă a Municipiului Zalău 2014-2020
2
Cuprins I. EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI AI ECONOMIEI LOCALE .......................................................... 4
1. Cifra de afaceri și profitul net .......................................................................................................... 4
2. Ocuparea și șomajul ........................................................................................................................ 7
3. Situația pe principalele domenii de activitate ................................................................................. 9
3.1 Situația de ansamblu ................................................................................................................. 9
3.2 Industria................................................................................................................................... 12
3.3 Comerțul .................................................................................................................................. 14
3.4 Construcțiile ............................................................................................................................ 15
3.5 Agricultura ............................................................................................................................... 16
3.6 Turismul ................................................................................................................................... 16
4. Evoluția și distribuția firmelor pe tipuri de agenți economici: mari, mijlocii, mici și micro .......... 17
5. Întreprinderile mici și mijlocii ........................................................................................................ 19
6. Productivitate ................................................................................................................................ 21
7. Principalii agenți economici din municipiul Zalău ......................................................................... 21
8. Investițiile străine .......................................................................................................................... 23
II. ANALIZA PERFORMANȚEI SECTOARELOR ECONOMIEI LOCALE ........................................................ 28
1. Coeficient Locațional - Domenii concentrate la nivel local ........................................................... 28
2. Variația diferențială (Shift share analysis) ..................................................................................... 31
3. Corelarea valorilor coeficientului locațional și a variației diferențiale a numărului de angajați.
Identificarea sectoarelor competitive și a potențialului de clusterizare........................................... 33
4. Analiza performanțelor activităților economice ........................................................................... 35
4.1 Concentrarea activităților economice – coeficienți locaționali ................................................... 37
4.2 Avantaj competitiv – variația diferențială ................................................................................... 37
4.3 Concluzii și observații .................................................................................................................. 39
5. Forța de muncă și câștigul salarial ................................................................................................. 39
5.1 Angajați în domenii cu salarii ridicate ..................................................................................... 42
5.2 Indicele prosperității ............................................................................................................... 43
6. Analiza bugetului local ................................................................................................................... 45
6.1. Autonomie financiară ............................................................................................................. 45
6.2. Venituri ................................................................................................................................... 45
6.3. Cheltuieli ................................................................................................................................. 48
III. Analiz SWOT a economiei municipiului Zalău .................................................................................. 50
3
IV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI ZALĂU ............................................... 54
1. Factori strategici cheie .................................................................................................................. 54
2. Probleme strategice cheie ............................................................................................................. 54
3. Direcții strategice .......................................................................................................................... 55
4. Obiectiv strategic și obiective specifice ......................................................................................... 55
V. PLAN OPERAȚIONAL PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI ZALĂU ÎN PERIOADA
2015 – 2020 ........................................................................................................................................... 58
4
Introducere
Prima parte a documentului de față reprezintă o analiză preliminară a situației economice a
municipiului Zalău și a evoluției acesteia în perioada 2008-2013. Analiza urmărește să prezinte
situația privind performanța economică la nivelul municipiului pe principalele ramuri ale economiei
naționale, pe agenți economici, pe sectoare de activitate (coduri CAEN), pe surse de provenineță a
capitalului etc.
Pentru realizarea analizei au fost utilizate date statistice disponibile pe site-ul Institutului
Național de Statistică, date statistice puse la dispoziție de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă
Tribunalul Sălaj, date statistice de la Recensământul populației din 2011, date puse la dispoziție de
Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj și date puse la dsipoziție de Primăria Municipiului Zalău.
Intervalul de timp analizat este cuprins între 2003 și 2013. Modificarea clasificației activităților
economice (CAEN) începând cu anul 2008, a determinat restrângerea intervalului de analiză a datelor
referitoare la clasificația activităților economice la perioada 2008-2013.
I. EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI AI ECONOMIEI LOCALE
1. Cifra de afaceri și profitul net1
Mediul economic al municipiului Zalău este caracterizat de existența unor companii de talie
mare, lideri mondiali în domeniile lor de activitate și cei mai importanți actori economici în economia
locală. Rolul acestora în definirea strategiei economice a municipiului trebuie să fie unul pe măsură.
Michelin și Silcotub Tenaris își desfașoară activitatea în domeniul producției de anvelope, respectiv
țevi fără sudură și au peste 3000 de angajați. În realizarea analizei economice trebuie să se țină
seama de faptul că, datorită legislației și regulilor de raportare cantabilă și încadrare juridică, valorile
aferente cifrei de afaceri, profitului net și numărului de salariați apar în localitățile în care-și au sediul
companiile respective. Chiar și în aceste condiții, impactul și rolul companiilor este esențial, atât prin
efectele directe, cât și prin cele secundare și trebuie luat în considerare. Înțelegerea rolului acestor
mari companii poate fi facilitat de un exercițiu imaginar: Cum ar arăta Zalăul fără ele?
Municipiul Zalău are o economie mixtă, industria (prelucrătoare) ocupând însă locul central
în cadrul sectoarelor economice. Astfel, tradiția industrială a orașului și-a pus amprenta asupra
evoluției economice a acestuia și în ultimii 25 de ani, o dată cu trecerea de la economia
centralizată/de comandă la economia de piață. Ramurile industriale în care orașul a performat și s-a
remarcat în ultimii ani ai economiei de comandă sunt cele în care performează și în prezent.
1 În analiza datelor economiei locale s-au utilizat date din mai multe surse/de la mai multe instituții. Unii dintre
indicatori au fost calculați pe baza datelor puse la dispoziție de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj. Aceste date nu includ și valorile indicatorilor aferenți agenților economici administrați de Directia Generala de Administrarea a Marilor Contribuabili (Michelin) sau care au sediul în alte localități și puncte de lucru în municipiul Zalău (o parte a grupului de firme Universal).
5
Deși afectată de criza economică instalată în 2008, economia municipiului a reușit să-și
revină și să ajungă aproximativ la același nivelul din 2008, chiar să-l depășească în anul 2012. Trebuie
precizat însă că, o parte a datelor statistice prelucrate nu includ și valorile aferente companiei
Michelin, companie care deși are peste 1500 de angajați în municipiul Zalău, începând 2011 are
înregistrat sediul social în București, situație în care compania apare în situația statistică a
municipiului București, chiar dacă are puncte de lucru și angajați în alte două locații din țară.
Doi indicatori economici importanți, și anume cifra de afaceri și profitul net redau evoluția la
nivel general e economiei locale.
Figura 1: Evoluția cifrei de afaceri precum și a profitului net în valoare totală pentru toate sectoarele
de activitate în perioada 2008-20132
Se poate observa că pentru perioada de timp 2008-2013, cifra de afaceri în sumă totală
(valori nominale) pentru Municipiul Zalău a înregistrat o scădere (cea mai mare) de la nivelul anului
2008 la nivelul anului 2009, cel mai probabil datorită efectelor recesiunii economice instalată în
Uniunea Europeană începând din 2008. Astfel de la nivelul de 3.492.329.705 lei în anul 2008, cifra
de afaceri la nivelul municipiuiului Zalău a coborât la nivelul de 2.335.051.176 în 2009, înregistrând
o scădere semnificativă (33,14%). Începând din 2009 însă, cifra de afaceri a început să crească în
mod constant, ajungând aproximativ la aceiași valoare (nominală) în 2011 și depășind-o în 2012. În
2013 se constată din nou o ușoară scădere a acestui indicator. Evoluția profitului net (valori
nominale) în perioada de referință este similară evoluției cifrei de afaceri, înregistrând o scădere
bruscă în 2009 față de 2008, urmat de o revenire constantă și depășirea valorii aferente anului 2008
în 2012. În 2013 se constată în mod similar o scădere și la nivelul acestui indicator.
Comparând însă evoluția cifrei de afaceri în valoare nominală cu evoluția aceluași indicator în
valoare reală (perioada 2008-2013), se constată însă că după scăderea burscă de la nivelul anului
2 Evoluíe realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă
Tribunalul Sălaj
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cifra de afaceri 3,492,329,7 2,335,051,7 2,798,605,4 3,467,426,4 3,647,449,8 3,524,166,1
Profit net 208,245,387 65,450,459 139,584,834 190,406,527 321,308,388 263,046,641
-
500,000,000
1,000,000,000
1,500,000,000
2,000,000,000
2,500,000,000
3,000,000,000
3,500,000,000
4,000,000,000
Evoluția cifrei de afaceri și a profitului net, valoare totală, în perioada 2008-2013 - Municipiul Zalău
6
2009, în termeni reali cifra de afaceri este sub nivelul din 2008. Această discrepanță este redată în
graficul de mai jos:
Figura 2: Evoluția comparativă a cifrei de afaceri în valoare nominală și în valoare reală pentru
perioada 2008-20133
Astfel, ca valoare nominală, începând din 2009, cifra afaceri crește constant și semnificativ
până în 2012 însă nu neapărat pe fondul intensificării activități economice, ci mai degrabă datorită
inflației și evoluției negative a cursului de schimb al monedei naționale în raport cu principalele
valute.
Profitul net (valori nominale și valori reale) are o evoluție similară cu cifra de afaceri, de
remarcat fiind însă faptul că acesta este mai puternic afectat de perioada de recesiune, înregistrând o
scădere puternică (68,58%) de la nivelul anului 2008 la nivelul anului 2009, valoare profitului net
(atât valori nominale, cât și valori reale) la nivelul de municipiu fiind de aproximativ 3 ori mai mică
decât la nivelul anului 2008.
Figura 3: Evoluție comparativă a profitului net în valoare nominală și în valoare reală pentru perioada
2008-2013
3 Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă
Tribunalul Sălaj.
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cifra de afaceri în valori nominale 3,492,329,705 2,335,051,776 2,798,605,404 3,467,426,473 3,647,449,840 3,524,166,183
Cifra de afaceri valori reale 3,492,329,705 2,211,432,689 2,498,308,698 2,926,098,289 2,978,482,639 2,767,524,881
-
500,000,000
1,000,000,000
1,500,000,000
2,000,000,000
2,500,000,000
3,000,000,000
3,500,000,000
4,000,000,000
Evoluție comparativă a cifrei de afaceri în valoare nominală și în valoare reală pentru perioada 2008-2013
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Profit net valori nominale 208,245,387 65,450,459 139,584,834 190,406,527 321,308,388 263,046,641
Profit net valori reale 208,245,387 61,985,471 124,607,065 160,680,614 262,378,236 206,570,316
-
100,000,000
200,000,000
300,000,000
400,000,000
Evoluție comparativă a profitului net în valoare nominală și în valoare reală pentru perioada 2008-2013 în Municipiul Zalău
7
Datorită interdependenței dintre cei doi indicatori (cifră de afaceri și profit net), se poate
constata însă că, similar evoluției cifrei de afaceri în valori reale, profitul net în valori reale nu a ajuns
încă la valoarea din 2008.
2. Ocuparea și șomajul În 2011, populația activă (toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru
producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi
şomerii) a municipiului Zalău era de 43217 persoane, reprezentând 67,54% din totalul populației
municipiului, fiind mai mare față de rata populației active la nivel național - 63,3% și European –
64,3%. În perioada 2003-2012, mai bine de o treime din poulația municipiului Zalău era salariată.
Fig. 4 – Ponderea salariaților în totalul populației municipiului Zalău – 2003 - 20124
Totuși, procentul salariaților în totalul populației este unul redus, aproximativ 1 salariat la 2
persoane nesalariate. Un aspect pozitiv este totuși faptul că în 2011, ponderea salariaților din
sectorul privat în total populație era de 24,45%, fiind peste media națională (13,76%).
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (raportul dintre populaţia activă cu vârsta
cuprinsă între 15 și 64 de ani şi totalul populaţiei din aceiaşi grupă de vârstă, exprimat procentual)
era în același an de 48,2%, fiind semnificativ mai mică față de rata de ocupare a populației în vârstă
de muncă de la nivel național -58,5%. Rata de dependență a vârstinicilor (calculată ca raport între
populația cu vârsta peste 65 de ani și populația în vârstă de muncă – 15- 64 de ani) era în Zalău în
2011 de 9%, în timp ce la nivel național ajungea la 26,8% în 2012. Totodată, se remarcă faptul că
14,1% din populația municipiului sunt copii sub 15 ani, valoarea fiind peste media națională (13,7%).
Un spect pozitiv poate fi și faptul că numărul copiilor cu vârsta între 1 și 15 ani este de 9024 (14,1%
din populația totală), în comparație cu cel al persoanelor vârstince (peste 65 de ani) care este de
3961 (6,1% din populația totală), ceea ce indică un potențial bun de înlocuire a generațiilor.
Rata șomajului a fluctuat în perioada 2004 - 2013, așa cum arată și figura de mai jos,:
4 Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Institutului Național de Statistică
34.3%
29.7% 32.6%
33.8%
37.7% 37.1%
34.5%
31.5% 32.6%
35.0%
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
30.0%
35.0%
40.0%
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Ponderea salariaților în totalul populației municipiului Zalău 2003-2012
8
Fig. 5. Evoulția ratei șomajului în perioada 2004 - 20135
În 2009 se poate observa impactul recesiunii economice asupra ratei șomajului, în acest an
rata șomajului fiind aproape de trei ori mai mare față de anul anterior. Din 2010 până în 2013, rata
șomajului scade continuu, dar este încă peste nivelul din 2008. De asemenea, numărul femeilor
aflate în șomaj este puțin mai mare față de cel al barbaților aflați în această situație.
Situația șomerilor în funcție de studii, relevă ponderea cea mai mare în rândul șomerilor a
persoanelor cu studii medii.
Fig. 6. Situația șomerilor în funcție de studii -2004 - 20136
Ponderea șomerilor cu studii superioare atinge un maxim (265 din totalul șomerilor) în 2008,
însă este semnificativ mai mică față de ponderea șomerilor cu studii medii sau a mncitorilor.
În funcție de vârstă/pe categorii de vârstă, cei mai mulți șomeri se înregistrează în categoria
de vârstă > 45 de ani, iar cei mai puțini în categoria de vârstă 25-35 de ani.
Fig. 7. Situația șomerilor în funcție de vârstă -2004 - 20137
5 Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj.
6 Idem
3.46% 1.83%
1.75% 1.54% 1.62%
5.42% 3.62%
2.45% 2.11% 2.16%
0.00% 1.00% 2.00% 3.00% 4.00% 5.00% 6.00%
2004
2006
2008
2010
2012
Ponderea șomerilor în rândul populației cu vârsta între 18 și 62 de ani
0.0%
10.0%
20.0%
30.0%
40.0%
50.0%
60.0%
70.0%
80.0%
90.0%
100.0%
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
45.8% 51.4%
22.0% 18.0% 18.2% 16.6%
37.4% 34.1% 32.2% 33.8%
38.0% 35.8%
60.8% 64.0% 55.8%
66.4%
42.9% 40.9%
43.6% 43.8%
16.2% 12.8% 17.2% 18.0% 26.0%
17.1% 19.7% 25.0% 24.2% 22.4%
Situația șomerilor în funcție de studii
studii superioare
studii medii
muncitori
9
În categoria de vârstă 35-45 de ani se încadrează de asemenea, în medie, aproximativ un
sfert dintre șomeri.
3. Situația pe principalele domenii de activitate
3.1 Situația de ansamblu
După cum precizam mai sus, tradiția și profilul industrial al orașului sunt confirmate și de
ponderea salariaților din ramură în totalul salariaților (2012), dar și de valorile indicatorului cifră de
afaceri și profit net (valori nominale) pe sectoare/domenii de activitate, la nivelul anului 2013
Industria prelucrătoare înregistrând valori aproape duble față de următorul sector și anume Comerțul
cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor.
În privința distribuției numărului de angajați pe sectoare, cei mai mulți, respectiv 31,83 %
sunt în industrie (incluzând atât industria prelucrătoare – 28,5%, cât și productia și furnizarea de
energie electrica si termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 1,3% și distribuția apei, salubritate,
gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare – 2,1%).
Fig. 8. Ponderea salariaților din ramură în totalul salariaților - 20128
7 Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj.
8 Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă
Tribunalul Sălaj
0.0%
10.0%
20.0%
30.0%
40.0%
50.0%
60.0%
70.0%
80.0%
90.0%
100.0%
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
17.0% 22.2% 19.3% 19.9% 25.5% 18.5% 15.7% 20.2% 26.3% 20.8%
14.0%
17.2%
22.6% 19.3% 20.2%
20.5% 21.6%
19.2% 19.8%
19.7% 16.2%
18.0%
35.6% 28.6%
22.6% 24.6% 24.2%
26.2% 24.9%
25.5% 20.6%
23.1% 21.7%
30.1% 26.6% 38.8% 35.2% 29.8% 33.8%
40.2% 34.5% 33.3% 39.9%
46.4%
Situația șomerilor în funcție de vârstă
> 45 ani
35-45 ani
25-35 ani
< 25 ani
10
21% dintre angajați sunt în sectorul public (Administrație publică, Sănătate și Învățământ),
ceea ce poate reprezenta un avantaj prin prisma stabilității și siguranței respectivelor locuri de
muncă, dar și un dezavantaj prin prisma suportării costurilor salariale și din bugetul local.
Repartizarea cifrei de afaceri pe domenii de activitate relevă și ea poziția predominantă a
Industriei prelucrătoare, aceasta generând aproximativ jumătate din valorile cifrei de afaceri de la
nivelul municipiului, devansând într-un mod categoric celelalte sectoare.
1.1%
31.8%
7.4%
18.3%
5.5%
2.4%
1.2%
2.0%
0.4%
1.8%
4.7%
5.8%
7.5%
7.8%
1.3%
1.1%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0%
Agricultura, silvicultura si…
Industrie
Constructii
Comert cu ridicata si cu…
Transport si depozitare
Hoteluri si restaurante
Informatii si comunicatii
Intermedieri financiare si…
Tranzactii imobiliare
Activitati profesionale,…
Activitati de servicii…
Adminstratie publica si…
Invatamant
Sanatate si asistenta sociala
Activitati de spectacole,…
Alte…Ponderea salariaților din ramură în total salariați – 2012
11
Fig. 9. Cifra de afaceri repartizată pe domenii de activitate la nivelul anului 20139
Alte sectoare cu cifre de afaceri considerabile sunt Construcțiile, Transportul și depozitarea și
Agricultura, silvicultura și pescuitul.
În ceea ce privește profitul net și distribuția acestuia între sectoarele de activitate la nivelul
anului 2013, situația este indusă de nivelul cifrei de afaceri înregistrată de fiecare sector, astfel
profitul net (valori nominale) în Industria prelucrătoare însumează 171.722.221,00 lei, reprezentând
aproximativ 10% din valoare cifrei de afaceri din acest domeniu, fiind urmată de sectorul Comerț cu
ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor care are o valoare de
32.442.760,00 care însă reprezintă aproximativ 3% din volumul cifrei de afaceri. În sectorul
Construcții, profitul net reprezintă 9,26% din cifra de afaceri, iar în Transport și depozitare 9,95%.
9 Idem
94,049,735 4,375,471
1,789,622,048 72,201,427
34,920,127 202,008,348
951,383,838 146,087,346
33,001,843 19,929,587 5,670,198 13,061,899 33,898,711 60,832,531
0 3,675,948 17,687,199 23,313,127 17,987,242 459,558
Agricultură, silvicultură şi pescuit
Industria extractivă
Industria prelucrătoare
Producţia şi furnizarea de energie…
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea…
ConstrucţiiComerţ cu ridicata şi cu amănuntui;…
Transport şl depozitareHoteluri şi restaurante
Informaţii şi comunicaţiiIntermedieri financiare şi asigurări
Tranzacţii imobiliareActivităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
Activităţi de servicii administrative şi…
Administraţie publică şl apărare; asigurări…
învăţământ
Sănătate şi asistenţă socială
Activităţi de spectacole, culturale şi…
Alte activităţi de servicii
Activităţi aie gospodăriilor private in…
- 1,000,000,000 2,000,000,000
Cifra de afaceri repartizată pe domenii de activitate la nivelul anului 2013 pentru municipiul Zalău -valori nominale
12
Fig. 10. Reaprtizarea profitului net pe doemenii de activitate - 201310
Sectorul cu cel mai mare profit net raportat la cifra de afaceri este reprezentat de Activității
profesionale, științifice și tehnice, profitul înregistrat fiind de aproximativ 30,22% din valoarea cifrei
de afaceri. Acest sector este urmat de Intermedieri financiare și asigurări (21,59%), Alte activități și
servicii (18,04%), Tranzacții imobiliare (16,51%) și Informații și comunicații (14,18%).
3.2 Industria
Industria, respectiv industria prelucrătoare reprezintă principala ramură economică a
municipiului.
TenarisSilcotub și Michelin România sunt principalii actori ai acestui sector și ai economiei
locale. TenarisSilcotub este cel mai important producător român de țevi fără sudură cu diametre
mici. Compania exportă în întreaga lume produse premium, utilizate în industriile de petrol și gaze,
industria energiei, în domeniul auto precum și în alte domenii specializate. De la privatizarea Silcotub
(preluarea de către grupul Tenaris) în 1999, au fost făcute investiții de peste 300 de milioane $.
Grupul Michelin a achiziționat în 2001 de la Tofan Grup uzina de anvelope Silvania, investind
continuu și ajungând la peste 1500 de angajați la fabricile din Zalău. În prezent, în Zalău, Grupul
Michelin deține două unități. Fabrica de anvelope din Zalău produce diverse tipuri de anvelope:
anvelope de camion, radiale cu camera de aer și tubeless sub mărcile asociate Taurus, Kormoran,
10
Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj
3,719,403
656,818
171,722,221
2,034,831
605,328
18,713,936
32,442,760
5,771,827
545,898
2,827,477
1,224,376
2,157,182
10,245,629
2,678,089
-
364,657
1,468,397
2,590,778
3,245,263
31,771
-
- 50,000,000 100,000,000 150,000,000 200,000,000
Agricultură, silvicultură şi pescuit
Industria extractivă
Industria prelucrătoare
Producţia şi furnizarea de energie…
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea…
Construcţii
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;…
Transport şl depozitare
Hoteluri şi restaurante
Informaţii şi comunicaţii
Intermedieri financiare şi asigurări
Tranzacţii imobiliare
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
Activităţi de servicii administrative şi…
Administraţie publică şl apărare;…
învăţământ
Sănătate şi asistenţă socială
Activităţi de spectacole, culturale şi…
Alte activităţi de servicii
Activităţi aie gospodăriilor private in…
Profit net repartizat pe domenii de activitate la nivelul anului 2013 pentru Municipiul Zalău - valori nominale
Profit net
13
Riken, anvelope industriale marca Michelin, anvelope pentru metrou, anvelope destinate echipării
stivuitoarelor, mașinilor și utilajelor care lucrează în minele subterane. Cea de-a doua unitate
produce și furnizează cord metalic fabricilor din cadrul grupului.
Alături de cele două companii mari multinaționale, pe plan local, în industrie (prelucrătoare)
mai activează încă doi actori locali importanți: Rominserv Valves Iaifo și Grupul Universal – Uniconf și
Rosko Textil.
Rominserv Valves este specializată în proiectarea, fabricarea şi comercializarea unei largi
game tipo-dimensionale de armături industriale cu diverse utilizări în domeniile: petrolier,
petrochimic, transport de gaze, centrale termice, reţele de distribuţie a apei, pentru temperaturi de
lucru joase si ridicate, precum si pentru medii de lucru specifice.
Uniconf și Rosko sunt companii local specializate în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
(lenjerie, sport etc.) pentru toate categoriile de vârstă. Uniconf, brand recunoscut la nivel
internațional activează în Zalău din 1995 și avea în 2013 181 de angajați.
Fig. 11: Numărul de salariați din Industria Prelucrătoare pe diviziuni CAEN11
Prelucrare proprie pe baza datelor de la OJRC Sălaj și agenți economici
Per ansamblu, datorită ponderii însemnate a sectorului (reprezintă jumătate din cifra de
afaceri pe toate sectoarele la nivel de municipiu), cifra de afaceri a Industririei prelucrătoare în valori
nominale și în valori reale a avut în perioada 2008-2013 o evoluție similară cifrei de afaceri de la nivel
general. După o scădere accentuată în 2009, se constată o creștere constantă începând din 2010,
creștere care însă în valori reale nu a ajuns nici în 2012 la valoarea din 2008.
11
Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj
1566
1307
449
581
249
137
1282
84
63
62
42
30
26
24
24
21
11
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800
Industria metalurgică
Fabricarea articolelor de imbracaminte
Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.
Industria construcţiilor metalice şi a produselor…
Industria alimentara
Fabricarea de mobilă
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice
Tipărire şi reproducerea pe suporţi a…
Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi…
Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea…
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice
Alte activităţi industriale n.c.a.
Fabricarea produselor textile
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor…
Fabricarea altor mijloace de transport
Fabricarea echipamentelor electrice
Numărul de salariați din Industria Prelucrătoare pe diviziuni CAEN
14
Fig. 12. Evoluția comparativă a cifrei de afaceri din industria prelucrătoare în perioada 2008-
201312
În contextul globalizării, recesiunea economică globală a afectat cel mai puternic sectorul
Industriei prelucrătoare din municipiu. Astfel, se poate observa că cifra de afaceri, atât în valori
nominale, cât și valori reale la nivelul anului 2009 a scăzut la mai puțin de jumătate din valoare cifrei
de afaceri de la nivelul anului 2008, neajungând, în termeni reali, nici în 2013 la valoarea din 200813.
Evoluția profitului net din sector este similară și ea, cu particularitatea că în 2012 acesta a depășit,
atât în termeni reali, cât și nominali, valoarea din 2008.
3.3 Comerțul
Sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor a
resimțit în 2009 cel mai puțin criza economică, având o evoluție fără prea mari fluctuații. Atât
evoluția cifrei de afaceri a sectorului, cât și a profitului net relevă această situație. Cifra de afaceri a
scăzut mai mult în 2013 față de 2012, decât în 2009 față de 2008. Din 2011 cifra de afaceri scade însă
continuu, ajungând în 2013 sub valoarea din 2008 (atât în termeni reali, cât și nominali).
Fig. 13. Evoluția comparativă a cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata și amănuntul,
repararea autovehiculelor și motocicletelor în perioada 2008-201314
12
Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj 13
Trebuie menționat că rezultatul în privința cifrei de afaceri și a profitului este influențat în mod evident de faptul că până în 2010 datele includ și valorile aferente companiei Michelin România, iar din 2011 nu mai includ aceste valori. 14
Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cifra de afaceri (valorinominale)
1,694,360, 743,959,32 1,273,514, 1,652,166, 1,863,018, 1,789,622,
Cifra de afaceri (valori reale) 1,694,360, 704,573,65 1,136,863, 1,394,233, 1,521,328, 1,405,388,
-
500,000,000
1,000,000,000
1,500,000,000
2,000,000,000
Evoluția comparativă a Cifrei de afaceri din industria prelucătoare în perioada 2008-2013 pentru Municipiul Zalău -mii lei
15
Profitul net în sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și
motocicletelor înregistrează însă o evoluție interesantă, comparativ cu evoluția cifrei de afaceri.
Astfel, deși în 2013 cifra de afaceri a scăzut, profitul net înregistrează o creștere atât ca valoare
nominală, cât și ca valoare reală.
3.4 Construcțiile
Pentru sectorul Construcții, situația se prezintă puțin diferit față de Industria prelucrătoare,
deoarece în cazul acestui sector, în afară de regresia suferită în anii 2009-2010 datorită crizei
economice, sectorul a avut o evoluție crescătoare cu unele fluctuații (în 2013 se observă o oarecare
descreștere). Astfel, începând din 2011, valoare cifrei de afaceri, atât în valori nominale cât și în
valori reale, depășește nivelul cifrei de afaceri din anul de referință 2008, lăsând astfel impresia că
este un sector care se extinde și crește progresiv.
Fig. 14. Evoluția comparativă a cifrei de afaceri din Construcții în perioada 2008-201315
Profitul net din Construcții are o evoluție de asemenea interesantă, comparativ cu evoluția
cifrei de afaceri din același sector. Astfel, până în 2012 profitul net are o evoluție similară celei a
15
Idem
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cifra de afaceri (valori nominale) 981,784,395 974,470,947 922,629,325 1,070,753,7 1,064,964,0 951,383,838
Cifra de afaceri (valori reale) 981,784,395 922,881,852 823,629,106 903,589,672 869,642,355 747,120,966
Evoluția comparativă a cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor în perioada 2008-
2013 pentru Municipiul Zalău
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cifra de afaceri (valori nominale) 155,587,163 146,161,649 144,499,727 206,717,539 221,363,617 202,008,348
Cifra de afaceri (valori reale) 155,587,163 138,423,761 128,994,579 174,445,181 180,764,018 158,636,994
-
50,000,000
100,000,000
150,000,000
200,000,000
250,000,000
Evoluția comparativă a Cifrei de afaceri din construcții în perioada 2008-2013 pentru Municipiul Zalău
16
cifrei de afaceri, dar în anul 2013, deși cifra de afaceri înregistrează o ușoară scădere, profitul net
înregistrează o valoare mai mare față de cea din 2012.
Fig. 15. Evoluția comparativă a profitului net din Construcții în perioada 2008-201316
3.5 Agricultura
Deși poate părea nefiresc pentru o localitate urbană, sectorul Agricultură, silvicultură și
pescuit deține totuși o pondere importantă în economia municipiului Zalău: 2,66% din cifra de afaceri
a agenților economici din municipiu. Aceasta se datorează companiei BOGLAR CHAMP SRL, companie
a cărui obiect de activitate îl reprezintă cultivarea ciupercilor champignon, firma reprezentând cel
mai mare producător de ciuperci de cultură champignon din România și deținând 10% din cifra de
afaceri în domeniu la nivel național. Deși ciupercile sunt cultivate la ferma din Com. Nușfalău (38 de
km de Zalău), întreprinderea este înregistrată în municipiul Zalău.
Prelucrarea produselor agricole și industria alimentară au un potențial de creștere însemnat
în municipiu, acestea putând valorifica produsele agricole ale comunelor din împrejurimi.
3.6 Turismul
Ponderea acestui sector în economia locală este mică, deși potențialul, atât pentru turism de
afaceri (având în vedere numărul însemnat al investitorilor străini pe plan local) cât și pentru turism
istoric (Castrul Roman de la Porolissum este situat la 10 km de oraș) și pentru turismul industrial
(platforma fostelor hale industriale din oraș) este ridicat. Cifra de afaceri a acestui sector reprezintă
doar 0,9% din cifra de afaceri totală de la nivelul municipiului (2013), iar numărul de angajați 2,4 %
din totalul angajaților. Figura de mai jos indică însă o tendință pozitivă în acest sens, începând din
2007 și până în 2008, numărul de înnoptări în unitățile deprimire turistică fiind în continuă creștere
(53,7% în 2013 față de 2007).
Fig. 16. Evoluția numărului de înnoptări în unitățile de primire turistică 2003 - 201317
16
Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj 17
Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Institutului Național de Statistică
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Profit net (valori nominale) 12,358,855 7,096,892 6,358,240 13,607,964 17,425,844 18,713,936
Profit net (valori reale) 12,358,855 6,721,178 5,675,986 11,483,514 14,229,825 14,696,039
-
5,000,000
10,000,000
15,000,000
20,000,000
Evoluția comparativă a Profitului net din construcții în perioada 2008-2013 pentru Municipiul Zalău
17
Cel mai mare număr de înnoptări în unități de primire turistică se înregistrează în hoteluri
(63,2% în 2013) urmat de pensiunile turistice (23,7%), vile turistice (8,1%) și hosteluri (5%).
Trendul pozitiv în sector este evidențiat și de evoluția numărului de structuri de primire
turistică cu funcțiuni de cazare turistică. Se poate observa creșterea semnificativă în 2009 a
numărului de hoteluri și de pensiuni turistice, creștere care continuă și în anii următori.
Fig. 17. Evoluția numărului de înnoptări în unitățile de primire turistică 2003 – 201318
Concomitent, s-a înregistrat și o creștere a capacității de cazare turistică de la 17.639 de
locuri în ianuarie 2010, la 25.203 în auguast 2014.
4. Evoluția și distribuția firmelor pe tipuri de agenți economici: mari, mijlocii, mici și micro Pe această componenta, datele avute la dispoziție ne-au permis extinderea perioadei
analizate la o perioadă mai lungă, respectiv 2003-2013. În acest sens, pentru perioada analizată,
18
Idem
38700
43593
34291 34137
24391
24637 28505
34079
38734 42452
45440
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
50000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Evoluția numărului de înnoptări în unitățile de primire turistică
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
3 3 2 1 1 1
5 6 7 8 8
1 1
1 1 1
2 2 2 2 2
3 3
3
4 4
2 2 2 3
3 3
4
5 5
6 7
1
Evoluția numărului de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică
Pensiuni agroturistice
Pensiuni turistice
Tabere de elevi si prescolari
Vile turistice
Moteluri
Hosteluri
Hoteluri pentru tineret
Hoteluri
18
putem observa că numărul micro-întreprinderi-lor a crescut din 2003, când existau 2087 unități cu
statut de micro-întreprinderi până la nivelul anului 2009, când exista un număr de 3043 astfel de
firme. Începând din 2010 însă, numărul acestor descrește an de an, ajungând ca în 2013 să existe
2733 de unități din categoria micor-întreprinderi.
Fig. 18. Evoluția distribuției firmelor pe tipuri (mari, mijloci, mici, micro) pentru perioada 2003-201319
Nr. firme conform bilanţului pe anii: 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Micro intreprinderi (nr. mediu salariaţi intre 0-9)
2087 2408 2577 2559 2747 2762 3043 2975 2844 2778 2733
întreprinderi mici (nr. mediu salariaţi intre 10-49)
157 176 212 227 240 251 220 211 234 209 216
întreprinderi mijlocii (nr. mediu salariaţi intre 50-249)
29 36 44 45 46 46 38 35 37 36 34
întreprinderi mari (nr. mediu salariaţi >= 250)
9 8 5 6 6 5 2 2 2 2 2
Cum este și firesc, cele mai multe întreprinderi sunt cele din categoria microîntreprinderilor
(până la 9 angajați), evoluția numărului acestora fiind fluctuantă, dar în creștere până în 2009
(inclusiv), după care numărul acestora începe să scadă.
În ceea ce privește întreprinderile mici, acestea au avut o evoluție similară micro-
întreprinderilor crescând de la nivelul anului 2003, când totalizau 157 de unități, până la nivelul
anului 2008, când numărul de întreprinderi mici atinge numărul de 251. Începând din 2009 însă,
numărul acestora are o evoluție fluctuantă până la nivelul anului 2013 când acestea ajung să
însumeze 216 de astfel de unități.
Întreprinderile mijlocii evoluează în aceiași manieră ca și cele mici și micro, crescând de la 29
de unități în 2003, la 46 de unități în 2008 și evoluând fluctuant de la un la altul ulterior acestei
perioade, dar în scăzând și ajungând în 2013 la 34 de unități.
În ceea ce privește evoluția întreprinderilor mari, numărul acestora înregistrează o involuție
cu unele fluctuații la nivelul perioadei analizate, de la nivelul anului 2003 când existau la nivelul
municipiului un număr de 9 întreprinderi mari al căror număr de salariați să depășească 250 salariați,
au ajuns ca treptat, până la nivelul anului 2008, să însumeze un număr de doar 5 astfel de
întreprinderi, iar ulterior anului 2008, până în 2013, să existe doar 2 astfel de întreprinderi. Cele două
întreprinderi sunt SILCOTUB SA cu 1542 de salariați și ROMINSERV VALVES IAIFO SRL cu 361 de
salariați. Alături de cele două, mai există fabricile (sediul societății fiind în București) din Zalău ale
Grupului Michelin, în cadrul acestora fiind angajate peste 1500 de persoane.
Singura explicație pentru întreaga dinamică a firmelor din cadrul Municipiului Zalău este dată
de către efectele crizei economice care au determinat în cazul întreprinderilor mari o scădere a
numărului de salariații determinând astfel unele întreprinderi să fie considerate întreprinderi de o
19
Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj
19
categorie inferioară (mijloci, mici), doar cele două mai sus menționate reușind să păstreze un număr
suficient de salariați încât să rămână în categoria întreprinderi mari.
Această ”migrație” dacă putem să o numim astfel s-a petrecut în cadrul tuturor categoriilor
inferioare, deoarece prin scăderea activității economice întreprinderile au redus din personal, astfel
întreprinderile care s-au aflat în imediata apropriere a limitei minime de salariați au trecut în cadrul
celeilalte categorii, fapt care explică într-o oarecare măsură, pe lângă crearea de noi întreprinderi,
evoluțiile crescătoare a întreprinderilor (micro, mici, mijloci).
5. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM)
Și în ceea ce privește evoluția cifrei de afaceri a IMM-urilor pentru perioada 2005-2013,
evoluția este oarecum asemănătoare celei a cifrei de afaceri de la nivel general, cu câteva
particularități, însă.
Fig. 19. Evoluția comparativă a cifrei de afaceri la nivelul IMM-urilor în perioada 2005-201320
Se poate observa că după 2005, atât ca valori nominale, cât și ca valori reale, cifra de afaceri
crește constant până în 2008, scăzând în 2009, dar și în 2010, crescând apoi în 2011 și scăzând iar
2012 și apoi în 2013. În cadrul acestei evoluții fluctuante, atât ca valoare nominală, cât și ca valoare
reală, nu s-a mai ajuns la valorile din 2008. Practic aceste valori relevă faptul că sectorul IMM a fost
puternic afectat de recesiunea economică și că încă nu a revenit la valorile anterioare crizei.
Situația este însă puțin diferită în ceea ce privește profitul net al IMM-urilor. Astfel, după
scăderea din 2009, acesta a crescut constant, ajungând ca în 2012 să aibă o valoare nominală mai
mare decât cea din 2008, iar în 2013 o valoare reală aprozimativ egală cu cea din 2008.
Fig. 20. Evoluția comparativă a profitului net la nivelul IMM-urilor în perioada 2005-201321
20
Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj 21
Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cifra de afaceri (valori nominale) 1,283,895, 1,390,108, 1,598,854, 2,062,563, 1,829,248, 1,741,777, 2,020,112, 1,949,739, 1,914,205,
Cifra de afaceri (valori reale) 1,052,373, 1,069,643, 1,173,471, 1,403,677, 1,178,943, 1,058,123, 1,160,050, 1,083,550, 1,023,037,
-
500,000,000
1,000,000,000
1,500,000,000
2,000,000,000
2,500,000,000
Evoluția comparativă a Cifrei de afaceri la nivelul IMM-urilor pentru perioada 2005-2013 în Municipiul Zalău
20
O explicație poate fi aceea, că pe fondul recesiunii economice și implicit a aversiunii față de
risc, a scăzut valoarea investițiilor realizate de IMM în această perioadă.
Ponderea angajaților IMM-urilor reprezintă peste 50% (52,31% în 2012) din totalul
angajaților întreprinderilor înregistrate în municipiul Zalău. Ponderea însemnată a numărului de
angajați în cadrul IMM-urilor consituie un avantaj, deoarece închiderea unei astfel de unități
economice are un impact mult mai mic asupra gradului de ocupare pe plan local față de situația
închiderii unei unități macro.
Productivitatea IMM-urilor (calculată ca raport între cifra de afaceri și numărul de salariați),
atât în valoare nominală cât și în valoare reală a evoluat fluctuant - creșteri în perioada 2005-2008,
scădere în 2008-2010. Perioada 2010-2013 e caracterizată de un trend crescător al valorilor
nominale, în termeni reali însă, valorile productivității anului 2013 sunt sub cele din 2008-2009.
Fig. 21. Evoluția comparativă a productivității la nivelul IMM-urilor în perioada 2005-201322
Fiind o variabilă care depinde direct de valoare cifrei de afaceri, se poate observa că
productivitatea are o evoluție relativ asemănătoare acesteia. De remarcat faptul că productivitatea
calculată în funcție de cifra de afaceri în valori reale este la jumătate față de cea determinată de
valorile nominale (an de referință anul 2005).
22
Calcule proprii pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Profit net (valori nominale) 68,940 75,418 85,681 82,912 65,450 72,818 82,817 89,970 105,20
Profit net (valori reale) 56,508 58,031 62,885 56,425 42,182 44,236 47,558 50,000 56,227
-
20,000,000
40,000,000
60,000,000
80,000,000
100,000,000
120,000,000
Evoluția comparativă a Profitului net la nivelul IMM-urilor pentru perioada 2005-2013 în Municipiul Zalău - mii lei
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Productivitate (valori nominale) 101,703 104,890 116,577 148,439 145,259 147,471 163,281 167,374 166,005
Productivitate (valori reale) 83,363 80,710 85,561 101,020 93,619 89,588 93,764 93,017 88,721
-
50,000
100,000
150,000
200,000
Evoluția comparativă a Productivității la nivelul IMM-urilor pentru perioada 2003-2013 în Municipiul Zalău
21
6. Productivitate Un alt indicator important al performanței economice a unei comunitățăi îl reprezintă
productivitatea muncii. Cel mai bine la acest capitol stă Producția și furnizarea de energie electrică,
acest sector fiind avantajat de numărul redus de salariați (doar 84 la nivel de municipiu), raportat la o
cifră de afaceri de 72.201.427 lei.
Fig. 22. Distribuția productivității pe domenii de activitate la nivelul anului 201323
Grație nivelului ridicat de tehnologizare și specializare (urmare a investițiilor din ultimii ani),
al doilea sector ca nivel al productivității este sectorul Industriei prelucrătoare, urmat de Comerț cu
ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor și de Industria extractivă.
7. Principalii agenți economici din municipiul Zalău Motorul unei economii îl constituie agenții economici, respectiv acele entități (mari, mijlocii,
mici etc.) care prin activitatea lor generează plus valoare și vin în întâmpinarea nevoilor individuale și
colective, aducând prosperitate și contribuind la creșterea calității vieții. La nivelul municipiului Zalău,
erau înregistrați 2985 de agenți economici în 2013.
În funcție de valoarea cifrei de afaceri, în ordine descrescătoare, primele 10 de firme în 2013
sunt menționate în tabelul următor:
23
Calcule proprii pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj
224,999
257,381
475,837
859,541
242,501
127,934
271,902
162,500
55,652
91,841
88,597
174,159
81,292
86,904
-
42,252
60,366
90,713
58,975
18,382
- 200,000 400,000 600,000 800,000 1,000,000
Agricultură, silvicultură şi pescuit
Industria extractivă
Industria prelucrătoare
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi…
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea…
Construcţii
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntui; repararea…
Transport şl depozitare
Hoteluri şi restaurante
Informaţii şi comunicaţii
Intermedieri financiare şi asigurări
Tranzacţii imobiliare
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
Activităţi de servicii administrative şi activităţi…
Administraţie publică şl apărare; asigurări…
învăţământ
Sănătate şi asistenţă socială
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative
Alte activităţi de servicii
Activităţi aie gospodăriilor private in calitate…
Productivitatea muncii pe sectoare de activitate - 2013
22
Tabel 1: Top 10 firme în funcție de cifra de afaceri24
Denumire Nomenclator CAEN Cifra de afaceri conform bilanţului pe anul 2013
SILCOTUB SA Producția de tuburi țevi, profile tubulare și accesorii pentru acestea din oțel
1.582.799.127
MICHELIN ROMÂNIA S.A. Producția de anvelope și cord metalic pentru anvelope
1.415.608.224
EURO-ACTIV SRL Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși al produselor derivate
73.972.089
ENERGY NETWORK SRL Comercializarea Energiei Electrice 62.242.512
TITAN COMERŢ SRL Comerț cu ridicate nespecializat 56.710.378
MULTICOM SRL Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare
51.493.560
TOTAL AS DISTRIBUŢIE GRUP SRL Comerț cu ridicata al băuturilor 44.051.441
DUO SELECT IMPEX SRL Comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun
41.992.133
INSERCO SRL Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși al produselor derivate
37.889.717
BOGLAR CHAMP SRL Cultivarea legumelor și pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor
37.440.094
După cum se poate observa SILCOTUB SA și MICHELIN ROMÂNIA S.A.25 sunt în fruntea listei,
fiecare având o cifră de afaceri care depășește cifra de afaceri însumată a celorlalte firme aflate în
top. Observăm totodată că un număr considerabil al firmelor regăsite în top au ca și domeniu de
activitate comerțul, fie că ne referim la comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși
al produselor derivate, fie la comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun,
fie comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor
sanitare. Sunt relativ subreprezentate ca și număr firmele din sectoarele de producție, construcții,
servicii ș.a.m.d..
Față de topul firmelor de la nivel de municipiu în funcție de cifra de afaceri, topul firmelor în
funcție de numărul de angajați se prezintă diferit. Astfel, deși pe primul loc se află aceeași firmă din
Industria prelucrătoare, următoarele locuri nu mai sunt ocupate de firme din domeniul comerțului, ci
de firme/grupuri de firme din domeniul industriei prelucrătoare - fabricarea articolelor de lenjerie și
24
Tabel realizat pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj și de către agenți economici ce activează la nivel local 25
Așa cum am mai menționat, Michelin România are sediul în București, însă cea mai importantă parte a activității sate este localizată la cele două unități din Zalău
23
de robinetărie, urmate de firme din sectorul Agricultură, mai exact Cultivarea legumelor și pepenilor,
a rădăcinoaselor și tuberculilor.
Tabel 2: Top 10 firme în funcție de numărul de angajați26
Denumire Nomenclator CAEN Nr. mediu de salariaţi conform bilanţului pe
anul 2013
SILCOTUB SA Producția de tuburi țevi, profile tubulare și accesorii pentru acestea din oțel
1542
MICHELIN ROMÂNIA S.A.
Producția de anvelope și cord metalic pentru anvelope
1500
Grup UNIVERSAL (Rosko, Uniconf) Fabricarea de articole de lenjerie de corp
954
ROMINSERV VALVES IAIFO SRL Fabricarea de articole de robinetărie 361
BOGLAR CHAMP SRL Cultivarea legumelor și pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor
214
COMFRIG SRL Repararea aparatelor electrocasnice, de uz casnic
210
CITADIN ZALĂU SRL Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor
191
UNICONF SA Fabricarea de articole de lenjerie de corp
181
INSERCO SRL Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși al produselor derivate
179
SALVO-SAN-CIOBANCA-SRL Activități de asistență medicală specializată
167
PAZA OBIECTIVE Şl INTERVENŢIE SRL Activități de protecție și gardă 166
După cum se poate observa, ca și componență în cazul topului în funcție de numărul de
salariați, situația se prezintă diferit de la poziția 2 în jos față de topul agenților economici în funcție
de cifra de afaceri, în primul caz fiind mai puternic reprezentate sectoarele de producție care au ca
scop fabricarea de îmbrăcăminte, lenjerie, sectorul serviciilor (medicale, protecție și pază, hoteliere,
curățarea deșeurilor). Situația este explicabilă prin prisma faptului că marea majoritate a acestor
domenii necesită un volum ridicat de forță de muncă, motiv pentru care se regăsesc în cadrul topului.
8. Investițiile străine În contextul globalizării, rolul capitalului străin la dezvoltarea unei comunități poate fi
determinant, cu atât mai mult cu cât este vorba trecerea de la economia de comandă, la economia
26
Tabel realizat pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj și agenți economici.
24
de piață.de comunități cu un important profil insudtrial. Potrivit datelor puse la dispoziție de către
Camera de Comerț a Municipiului Zalău, în Zaluă cel mai atractiv domeniu pentru investitorii străini
este reprezentat de comerț care totalizează un număr de 55 de firme care au asociați străini, urmată
apoi de către sectorul construcții care include un număr de 38 de firme, industria prelucrătoare cu
19 firme, cele din sectorul activităților științifice și tehnice însumează un număr de 17 firme, urmate
apoi de sectoarele dedicate hotelurilor și restaurantelor cu câte 9 firme, tranzacții imobiliare cu câte
8 firme, transport și depozitare cu 7 firme.
Tabel 3: Distribuția numărului de firme cu asociați străini în funcție de domeniile de
activitate27
Denumirea Cod CAEN Nr. firme cu asociaţi
străini
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor
4511-4799 55
Construcţii 4110-4399 38
Industria prelucrătoare 1011-3320 19
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 6910-7500 17
Hoteluri şi restaurante 5510-5630 9
Tranzacţii imobiliare 6810-6832 8
Transport şi depozitare 4910-5320 7
Producţia şi furnizarea de energie electrică şl termică,
gaze, apă caldă şi aer condiţionat
3511-3530 6
Informaţii şi comunicaţii 5811-6399 6
Agricultură, silvicultură şi pescuit 0111-0322 5
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii
suport
7711-8299 5
Alte activităţi de servicii 9411-9609 5
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,
activităţi de decontaminare
3600-3900 2
Sănătate şi asistenţă socială 8610-8899 2
Industria extractivă 0510-0990 1
Intermedieri financiare şi asigurări 6411-6630 1
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 9001-9329 1
Total 187
Se poate observa că Municipiul Zalău a reprezentat un punct de interes pentru investitorii
străini, motiv pentru care de la nivelul anului 2003 până la nivelul anului 2013 numărul firmelor cu
27
Tabel realizat pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj
25
asociați străini a crescut. Pentru perioada analizată numărul mediu de salariați care lucrează în aceste
firme precum și cifra de afaceri pe care acestea o realizează a crescut an de an, resimțind efectele
crizei doar pentru anii 2009-2010. De asemenea, profitul realizat de către aceste firme este unul
considerabil, iar evoluția acestuia este una mai fluctuantă, dat fiind faptul că există diferențe între ani
consecutivi destul de accentuate.
Tabel 4: Evoluția principalilor indicatori în rândul firmelor cu sediul social in Municipiul Zalău
și cu asociaţi străini la data de 01.09.201428
An Cifra de afaceri Nr. mediu salariaţi
Profit net Productivitatea
firmelor cu capital străin
Productivitate medie la nivel de municipiu
2003 210.456.855 562 20.307.994 374.478
2004 456.791.161 757 15.792.119 603.423
2005 90.393.444 904 5.116.332 99.993
2006 364.083.149 1.008 11.434.170 361.194
2007 496.146.766 1.122 22.645.817 442.199
2008 949.579.117 1.521 124.935.314 624.312 206.707,90
2009 625.628.817 1.957 4.142.079 319.688 121.162,90
2010 1.203.374.402 1.832 73.229.884 656.864 203.195,00
2011 1.627.051.063 2.130 119.902.392 763.874 246.248,60
2012 1.799.417.763 2.106 242.318.656 854.424 270.542,20
2013 1.774.845.678 2.103 168.226.536 843.959 262.331,90
Referitor la productivitatea pe care o au firmele cu asociați străini, se poate observa că
valoarea productivității ei depășește de departe nivelul productivității medii de la nivelul
municipiului, lucru care ne arată că activitatea pe care aceste firme o desfășoară este mai bine
gestionată (management performant) și că folosesc tehnologii moderne menite să crească eficiența.
În ceea ce privește numărul de firme cu asociați străini la nivelul Municipiului Zalău, situația
este destul de clară, țările cu cei mai mulți asociați în cadrul firmelor din municipiu fiind Italia cu un
număr de 110 firme în care un asociat este un cetățean italian, o explicație ar putea fi faptul că
numeroase persoane din cadrul municipiului au migrat în astfel de țări pentru anumite perioade de
timp, au dezvoltat colaborări cu astfel de persoane, după care le-au convins că ar trebui să
investească în România. Următoarea țară ca număr de asociați străini în cadrul municipiului este
Ungaria, lucru de altfel deloc neobișnuit dacă luăm în considerare faptul că este țara cea mai
apropiată de municipiul Zalău. Totodată, nu trebuie ignorată nici minoritatea maghiară existentă în
municipiu și care reprezintă iarăși un factor de facilitare al unor astfel de colaborări. Celelalte țări de
asemenea bine reprezentate la nivelul municipiului sunt Franța, SUA, Austria, Belgia, Germania,
Spania.
28
Tabel realizat pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj
26
Tabel 5: Distribuția numărului de firme cu asociați străini dintr-o anumită țară29
Distribuția numărului de firme cu asociați străini
TARA ASOCIAT Număr firme cu asociați străini
Italia 110 Ungaria 34 Franţa 18 S.U.A. 15 Austria 12 Belgia 10 Spania 10 Germania 9 Moldova 9 China 5 Irlanda 4 Canada 3 Marea Britanie 3 Portugalia 3 Cipru 2 Egipt 2 Elveţia 2 Iordania 2 Israel 2 Olanda 2 Argentina 1 Australia 1 Bangladesh 1 Brazilia 1 Danemarca 1 Gibraltar 1 Iugoslavia 1 Macedonia 1 Norvegia 1 Polonia 1 Slovacia 1 Turcia 1
Total 270
Potrivit tabelului anterior în ceea ce privește numărul de firme cu asociați străini la nivelul
Municipiului Zalău, situația este destul de clară, țările cu cei mai mulți asociați în cadrul firmelor din
municipiu fiind Italia cu un număr de 110 firme în care cel puțin un asociat este cetățean italian. O
explicație ar putea fi faptul că numeroase persoane din cadrul municipiului au migrat în astfel de țări
pentru anumite perioade de timp, au dezvoltat colaborări cu astfel de persoane, după care le-au
convins că ar trebui să investească în România. Următoarea țară ca număr de asociați străini în cadrul
municipiului este Ungaria, lucru de altfel deloc neobișnuit dacă luăm în considerare faptul că este
țara situată Zalău la granița de Vest cu România, doar județul Bihor situându-se între graniță și
județul Sălaj. Totodată nu trebuie ignorată nici ponderea însemnată a minorității maghiare din
29
Tabel realizat pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj
27
municipiu, ceea ce reprezintă iarăși un factor de facilitare al unor astfel de colaborări. Celelalte țări
de asemenea bine reprezentate la nivelul municipiului sunt Franța, SUA, Austria, Belgia, Germania,
Spania.
28
II. ANALIZA PERFORMANȚEI SECTOARELOR ECONOMIEI LOCALE Analiza de față este menită a identifica sectoarele/domeniile în care Municipiul Zalău ar
putea avea avantaje competitive precum și sectoarele aflate în dificultate. Instrumente precum
Coeficientul Locațional și Variația Diferențială a numărului de angajați, având ca și bază de
comparație datele similare de la nivel național sunt utilizate pentru a identifica aseste aspecte ale
performanței economiei locale.
Pentru identificarea coeficientului locațional și variației diferențiale a numărului de angajați
s-au utilizat datele anilor 2008 și 2012.
Scopul utilizării acestui set de date este de a identifica posibilele arii unde orașul are avantaje
competitive (cum aminteam mai sus), dar și în ce măsura unele sau altele din aceste sectoare au fost
afectate mai puternic de criza economică.
1. Coeficient Locațional - Domenii concentrate la nivel local Coeficientul de localizare/locațional permite identificarea ramurilor concentrate ale
economiei locale, adică acelea care produc mai mult decât se consumă la nivel local și deci au,
teoretic, capacitate de a atrage resurse în comunitate.
Prin intermediul acestei tehnici putem identifica, la nivelul economiei locale, sectoarele cu
potențial - a căror producție de bunuri sau servicii este probabil să fie ”exportată”, nu neapărat în
sensul comun al termenului – ne referim aici la probabilitatea ca bunurile sau serviciile să fie utilizate
de către rezidenții altor zone - exterioare municipiului. Acest coeficient ne permite astfel să
determinăm în ce măsură un anumit sector al economiei locale are o situație generală mai bună sau
mai proastă față de zona de referință cu care este comparat.
Din punctul de vedere al unei strategii de dezvoltare economică, coeficientul locațional poate
indica natura, diversitatea și concentrarea activității economice dintr-o anumită arie. Acolo unde
diversificarea este unul dintre obiectivele strategice, coeficientul locațional poate indica în care
sectoare ale economiei locale pot fi realizate eforturi pentru expensiunea acestora - există
posibilitatea ca unele sectorare economice să fie subreprezentate ori să existe o supraspecializare
într-o anumită industrie, ceea ce poate reprezenta pericole la adresa economiei locale.
Compararea valorilor coeficienților locaționali (de specializare) obținute în diferite perioade
poate arăta dacă zona devine mai mult sau mai puțin specializată de-a lungul timpului, în acest fel
putându-se evalua impactul politicilor economice implementate asupra competitivității, ori se poate
prezice impactul potențial al acestora asupra forței de muncă din anumite sectoare.
Interpretarea rezultatelor
29
Coeficientul poate avea valori mai mici, mai mari sau egale cu 1. Un coeficient sub 1 arată că
domeniul respectiv nu produce suficient la nivel local încât să acopere cererea, indicând că în aceste
zone au loc importuri pentru a acoperi nevoile locale. De obicei, o valoare subunitară a coeficientului
arată că sectorul respectiv este subreprezentat comparativ cu nivelul de referință (în cazul nostru
economia națională). În acest caz se poate spune că sectorul respectiv servește cel mult cererea
locală pentru producerea acelor bunuri și servicii (în cazul în care coeficientul este apropiat de o
valoare unitară).
O valoare unitară a coeficientului (sau apropiată de valoarea 1) ne poate sugera faptul că
cererea locală pentru bunurile și serviciile produse/oferite de acel segment/sector este satisfăcută
luând în considerare standardul constituit de nivelul de referință. Se poate considera totuși că
sectorul respectiv nu este unul al cărui bunuri și servicii să fie distribuite către alte zone din afara
economiei locale.
O valoare supraunitară a coeficientului arată că activităţile sectorului sunt concentrate la
nivel local, acest lucru însemnând că sectorul respectiv produce şi pentru alte zone, cel puțin pentru
cele cu care s-a efectuat comparaţia. Acest coeficient arată că procentul angajaților de la nivel local
este mai mare decât cel al zonei de referință, în acest caz existând o foarte mare probabilitate ca
bunurile și serviciile produse de aceste sectoare să fie exportate, ceea ce poate însemna valoare
adăugată ridicată ce servește intereselor comunității.
Pentru a calcula acest coeficient am utilizat clasificația INS și datele pe anii 2008 și 2012
(provenite din aceeași sursă) luând în considerare numărul de angajați pe sectoare, iar ca arie de
referință am ales nivelul național.
Motivul alegerii nivelului de referință este dat de comparabilitatea datelor precum si de
importanța/validitatea ariei de comparație (una redusă în cazul județului sau regiunii).
Motivația alegerii perioadelor este aceea că 2008 a fost ultimul an de creștere economică
anterior crizei financiare, iar 2012 este anul cu ultimele date disponibile.
Tabel 2.1 – Coeficienți de localizare 2008-2012
Ramura economică Angajați
2012
LQ 2008 LQ 2012
Agricultură, silvicultură şi pescuit 247 0,34 0,48
Industrie 7087 1,18 1,09
Industria extractivă 0 0,04 0,00
Industria prelucrătoare 6340 1,28 1,19
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi
aer condiţionat 289 1,11 0,84
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare 458 0,81 0,92
Construcţii 1647 0,65 0,92
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor 4066 1,05 1,07
Transport şi depozitare 1230 0,90 0,96
30
Hoteluri şi restaurante 531 0,56 0,92
Informaţii şi comunicaţii 257 0,46 0,43
Intermedieri financiare şi asigurări 435 1,21 0,90
Tranzacţii imobiliare 92 0,58 0,72
Activităţi profesionale, ştiinţifice si tehnice 406 0,90 0,62
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 1054 0,95 0,93
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 1288 1,40 1,37
Învăţământ 1663 0,86 0,92
Sănătate şi asistenţă socială 1726 1,13 1,07
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 298 0,91 1,10
Alte activităţi de servicii 240 0,74 1,21
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS
Tabelul de mai sus arată că, la nivelul anului 2012, economia locală a municipiului Zalău este
concentrată (cu valori supraunitare ale LQ) în domeniile:
- Industrie prelucrătoare - 1,19
- Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 1,07
- Administraţie publică şi apărare Învățământ – 1,37
- Sănătate și asistență socială – 1,07
- Activităţi de spectacole, culturale şi recreative – 1,10
- Alte activităţi de servicii – 1,21
Concentrarea arată că, în raport cu economia națională, o pondere mai ridicată din totalul
salariaților este angajată în aceste ramuri, nu doar satisfăcând nevoile locale, ci chiar depășindu-le,
acestea fiind o potențială sursă de venituri extracomunitare (atragerea de resurse din afara
comunității).
Deși valorile coeficienților locaționali supraunitari nu sunt ridicate, un aspect ce poate fi
considerat pozitiv este acela că aproape 14.000 de persoane, adică 63% % din salariații municipiului
activează în domenii cu un coeficient locațional supraunitar.
Totuși, valoarea coeficientului locațional a principalului sector al economiei locale – Industria
prelucrătoare, este una redusă – 1,19 – această Industrie fiind principalul motor al economiei locale.
Trebuie remarcat că valoarea coeficientului locațional în anul 2008 era mai ridicată – 1,28.
Descreșterea valorilor este explicabilă prin prisma faptului că din 2008 încoace, numărul
angajaților în industria prelucrătoare s-a redus cu peste 20%.
Deși se înregistrează valori supraunitare ale coeficientului în cazul altor 4 sectoare -
Administraţie publică şi apărare, Sănătate şi asistenţă socială, Activităţi de spectacole, culturale şi
recreative și Alte activităţi de servicii, marea majoritate a lor aparțin sectorului public și nu celui
privat, bunurile si serviciile acestora fiind utilizate aproape in exclusivitate de comunitatea locală cu
puține efecte asupra creșterii competitivității.
Din pacate sectorul Intermedierilor financiare, unul vital pentru o economie puternică, este
subreprezentat la nivel local (coeficient locațional - 0,90), atât ca număr de angajați cât și ca și
31
performanță (comparativ cu aria de referință). Un sector financiar puternic poate fi un sprijin real
pentru economia locală, acesta însă a evoluat negativ în perioada crizei – de la o valoare a
coeficientului de 1,25 în 2007 la 1,21 în 2008 și 0,9 în 2012. Descreșterea coeficientului acestui
sector este de natură a îngrijora.
Este de remarcat faptul că multe dintre sectoare se obțin valori ale coeficientului puțin sub 1
ceea ce înseamna că ele au un grad de localizare apropiat de cel al zonei de referință (transport,
distribuția apei, hoteluri si restaurante, servicii administrative, educație).
Ramurile deficitare – cu coeficiente locaționale extrem de mici care, la nivel teoretic, nu sunt
suficient de active pentru a satisface „nivelul normal” al cererii locale – sunt Agricultura, Informații și
comunicații (ingrijorător în contextul societății informaționale, dar de înțeles prin prisma faptului că
la o distanță relativ mică de municipiu se află Cluj-Napoca, un furnizor de asemenea tip de servicii).
2. Variația diferențială (Shift share analysis) Variația diferențială a numărului de angajați reprezintă diferența între ratele de creștere sau
declin ale unui sector local, comparativ cu creșterea sau declinul aceluiași sector din zona de
referință, în cazul nostru declinul sau creșterea sectorului la nivel național.
Acest indicator ne permite să observăm sectoarele economiei locale care au performat mai
bine decât la nivelul unității de referință (în acest caz, nivel național) pe parcursul unei anumite
perioade de timp.
Variația diferențială este un indicator al dinamicii evoluției sectoarelor, din moment ce se iau
în considerare datele din 2 perioade diferite – în cazul nostru valorile din anul 2012 comparativ cu
anul 2008.
Principala motivație a alegerii acestor perioade este de a identifica și posibilele influențe ale
crizei economice asupra economiei locale – există posibilitatea ca unele sectoare să fi fost mai
puternic afectate la nivel local decât la nivel național.
Principala menire a variației diferențiale este identificarea sectoarelor care au un avantaj
competitiv față de aria de referință. Variația diferențială arată dacă evoluția economiei locale (prin
sectoarele ei) are loc la o rată mai scăzută ori mai crescută decât cea așteptată.
Interpretarea datelor – valorile mai mari decât 0 ale coeficientului ne arată că domeniul
prezintă un avantaj competitiv (ce poate fi explicată prin proximitate ridicată faţă de factorii de
producţie importanți) şi se dezvoltă mult mai repede decât referința. Acest scor indică faptul că, în
pofida trendului de la nivel național și la nivelul ramurii respective, există la nivel local factori latenți
care avantajează ramura respectivă în raport cu referința.
Modul de calcul al indicatorului permite controlul impactului economiei naționale, dar și al evoluției
ramurii, și izolarea eventualului avantaj competitiv de la nivel local.
Analiza de față analizează performanța relativă a economiei Zalăului în raport cu economia
națională pe perioada 2008 – 2012, relevând evoluțiile generate de recesiunea economică.
32
Tabel 2.2 –Variația diferențială 2008 – 2012
Ramura economică Angajați 2012 Variația
diferențială
Agricultură, silvicultură şi pescuit 247 0,47
Industrie 7087 -0,01
Industria prelucrătoare 6340 0,01
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi
aer condiţionat 289 -0,15
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare 458 0,22
Construcţii 1647 0,41
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor 4066 0,08
Transport şi depozitare 1230 0,13
Hoteluri şi restaurante 531 0,75
Informaţii şi comunicaţii 257 0,02
Intermedieri financiare şi asigurări 435 -0,18
Tranzacţii imobiliare 92 0,27
Activităţi profesionale, ştiinţifice si tehnice 406 -0,25
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 1054 0,06
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 1288 0,04
Învăţământ 1663 0,14
Sănătate şi asistenţă socială 1726 0,01
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 298 0,39
Alte activităţi de servicii 240 0,72
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS
Tabelul de mai sus indică evoluția competitivității locale a municipiului în raport cu economia
națională. Termenul de referință este 2008, ultimul an de creștere economică pentru România de
dinaintea crizei – valorile indicatorului arată evoluția sectoarelor economiei municipiului comparat cu
cele ale economiei naționale.
Observații:
21137 de persoane, reprezentând peste 95% din totalul angajaților Zalăului activează în
domenii cu un coeficient mai mare decât 0, adică în sectoare care au un avantaj competitiv ,
fiind mai performante decât nivelul de referință (național);
Cel mai important sector, cel industrial are o evoluție identică nivelului de referință –în
ambele zone analizate scăderea numărului de angajați din industrie a fost una semnificativă;
Valorile variației diferențiale sunt mici, pentru multe dintre domeniile cu scor pozitiv -
diferența față de treshhold nu ne permite a spune că industria municipiului ca și sector are
un avantaj competitiv față de referință, ci mai degraba a admite că aceasta evoluează în
același ritm cu economia națională – în acest caz, este necesară analiza în detaliu a valorilor
înregistrate pe activitățile economiei naționale pentru identificarea zonelor ce dețin avantaj
competitiv;
33
Cele mai importante scăderi ale numărului de angajați s-au înregistrat în domeniul industriei,
per total o scădere cu 20% (media la nivel național este apropiată – 19%)
Cea mai mare creștere de competitivitate o întâlnim în sectorul Hoteluri și restaurante – 0,75
coeficient și o creștere cu 72% a numărului de angajați din 2008 încoace;
Absența unui avantaj competitiv real al sectoarelor economiei municipiului este un lucru
îngrijorător din perspectiva dezvoltării ulterioare, acest lucru este de asteptat în condițiile în
care numărul total al angajaților a scăzut
O atenție specială în ceea ce privește analiza trebuie acordată industriei prelucrătoare –
valoarea indicelui este relativ mică, explicabil prin pierderea importantă de angajați în
perioada 2008-2013 – analiza competitivității pe activități ale ecoomie (coduri CAEN)poate
sublinia avantajul competitiv al agenților economici ce activează în Zalău.
3. Corelarea valorilor coeficientului locațional și a variației diferențiale a numărului de
angajați. Identificarea sectoarelor competitive și a potențialului de clusterizare Următorul pas al analizei este legat de corelarea celor doi coeficienți analizați până acum și
elaborarea unui tabel realizat pe patru cadrane unde ramurile sunt diferențiate în funcție de
rezultatele identificate.
Tabel 2.3 – Agregarea datelor LQ si Variației diferențiale
Ramura economică Angajați
2012
LQ
2012
SSA
Agricultură, silvicultură şi pescuit 247 0,48 0,47
Industrie 7087 1,09 -0,01
Industria prelucrătoare 6340 1,19 0,01
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat 289 0,84 -0,15
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare 458 0,92 0,22
Construcţii 1647 0,92 0,41
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor 4066 1,07 0,08
Transport şi depozitare 1230 0,96 0,13
Hoteluri şi restaurante 531 0,92 0,75
Informaţii şi comunicaţii 257 0,43 0,02
Intermedieri financiare şi asigurări 435 0,90 -0,18
Tranzacţii imobiliare 92 0,72 0,27
Activităţi profesionale, ştiinţifice si tehnice 406 0,62 -0,25
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 1054 0,93 0,06
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 1288 1,37 0,04
Învăţământ 1663 0,92 0,14
Sănătate şi asistenţă socială 1726 1,07 0,01
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 298 1,10 0,39
Alte activităţi de servicii 240 1,21 0,72
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS
34
Tabelul celor 4 cadrane
Necompetitiv
Variația diferențială < 0
Competitiv
Variația diferențială > 0
Concentrare
Ridicată
LQ>1
SECTOARE ÎN TRANSFORMARE
SECTOARE ÎN DEZVOLTARE
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;
repararea autovehiculelor
Industria prelucrătoare
Administraţie publică şi apărare
Sănătate şi asistenţă socială
Activităţi de spectacole, culturale
Alte activităţi de servicii
Concentrare
Ridicată
LQ>1
Necompetitiv
Variația diferențială < 0
Competitiv
Variația diferențială > 0
Concentrare
scăzută
LQ< 1
Concentrare
scăzută
LQ< 1
SECTOARE ÎN DECLIN
Intermedieri financiare şi asigurări
Producţia şi furnizarea de energie
Activităţi profesionale, ştiinţifice și
tehnice
SECTOARE DE PERSPECTIVĂ
Hoteluri şi restaurante
Transport şi depozitare
Construcţii
Informaţii şi comunicaţii
Distribuţia apei; salubritate,
gestionarea deşeurilor
Tranzacţii imobiliare
Activităţi de servicii administrative
Agricultură, silvicultură şi pescuit
Partea de tabel destinată sectoarelor de dezvoltare ne arată care sunt acele sectoare care au
un avantaj competitiv și totodată au un grad ridicat de concentrare la nivel local, existând
posibilitatea ca de mare parte a produsului sau serviciului oferit de acestea să beneficieze comunități
din afara ariei orașului. În principiu partea din dreapta-sus a tabelului arată ariile cu potențial de
clusterizare.
Observații:
Sectoarele cu variație diferențială pozitivă (sectoare în dezvoltare) si cu un coeficient
locațional mai mare decât 0 (sectoare de perspectivă), rețin 56% din totalul forței de muncă
a orașului;
Din analiza sectoarelor singurul cu potențial real de clusterizare este cel al Industriei
prelucrătoare - municipiul are o tradiție industrială recunoscută, însă din păcate cifrele arată
o evoluție în tandem cu cea a economiei naționale;
35
Comerțul este un sector aflat în dezvoltare, lucru care poate fi pus și pe seama capacității de
antrenare a municipiului relativ la zona înconjurătoare – aria de influență a sectorului
comercial zălăuan este mai mare decat granițele municipiului;
Sectoarele de perspectivă, oarecum latente din perspectiva competitivității – valori pozitive
dar totuși mici au ponderea cea mai ridicată, angajând aproape jumătate din forța de muncă
a municipiului;
Din pacate sectorul Intermedierilor financiare, foarte important pentru dezvoltarea
comunității, este subreprezentat la nivel local (coeficient locațional - 0,90) și are o evoluție
negativă în perioada crizei – de la o valoare a coeficientului de 1,25 în 2007 la 0,9 în 2012.
Totodată acest sector are o evoluție negativă și în ceea ce privește variația diferențială, ceea
ce ne arată că nu este competitiv. Declinul acestui sector este de natură a îngrijora, un sector
financiar puternic este important pentru comunitate și economia locală;
Sunt puține sectoarele cu grad de localizare ridicat;
Industria concentrază o parte mare a angajaților, dar nivelul mediu al salariului sectorului
este redus;
Sectorul Sănătate și cel al Activităților de spectacole și recreative sunt în cea mai mare parte
finanțate de către sectorul public, ceea ce nu este de natură a oferi un real avantaj
competitiv, deși ele se situează în categoria sectoarelor în dezvoltare;
Doar 5% din forța de muncă este angajată în sectoare aflate în declin, ceea ce arată o situație
relativ stabilă a ceonomiei locale.
4. Analiza performanțelor activităților economice Rezultatele analizei performanțelor activităților economiei municipiului sunt prezentate
exclusiv pentru acelea care angreneaza un număr mai mare de 90 de angajați.
Analiza utilizează aceleași intrumente ca și cea realizată la nivelul sectoarelor economiei
municipiului Zalău. Datele utilizate sunt furnizate de către Oficiul Județean al Registrului Comerțului
și Oficiul Național al Registrului Comerțului.
36
CAEN DENUMIRE COD Coeficient locațional Variație diferențială
2420 Productia de tuburi tevi profile tubulare si accesorii pentru acestea din otel 82,72 0,94
2211 Fabricarea anvelopelor si a camerelor de aer 45,23 -0,03
4120 Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale 1,35 -0,09
4711 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare de produse alimentare, bauturi si tutun 0,84 -0,31
4941 Transporturi rutiere de marfuri 1,02 -1,08
8010 Activitati de protectie si garda 1,12 0,44
2814 Fabricarea de articole de robinetarie 69,34 11,70
113 Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor 30,98 2,57
1413 Fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp) 0,81 -0,03
4520 Intretinerea si repararea autovehiculelor 2,05 0,35
2593 Fabricarea articolelor din fire metalice; fabricarea de lanturi si arcuri 7,65 -0,47
4671 Comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate 13,52 0,37
5610 Restaurante 1,12 -0,10
4321 Lucrari de instalatii electrice 2,10 0,46
4211 Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor 1,63 1,81
9200 Activitati de jocuri de noroc si pariuri 2,30 7,07
4634 Comert cu ridicata al bauturilor 6,99 -0,03
9521 Repararea aparatelor electronice de uz casnic 27,91 104,14
1071 Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie 1,07 -0,13
4673 Comert cu ridicata al materialului lemnos si a materialelor de constructie si echipamentelor sanitare 1,61 -0,02
1414 Fabricarea de articole de lenjerie de corp 17,12 0,45
4771 Comert cu amanuntul al imbracamintei, in magazine specializate 2,58 -0,13
4931 Transporturi urbane, suburbane si metropolitane de calatori 1,47 0,04
8622 Activitati de asistenta medicala specializata 2,70 -0,32
4639 Comert cu ridicata nespecializat de produse alimentare, bauturi si tutun 1,49 -0,08
5510 Hoteluri si alte facilitati de cazare similare 1,44 -0,30
5630 Baruri si alte activitati de servire a bauturilor 1,63 -0,41
2511 Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice 1,21 -0,50
4719 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare 1,10 -0,26
4773 Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate 1,11 -0,04
2562 Operatiuni de mecanica generala 3,13 0,38
4322 Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat 0,96 -0,07
4532 Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule 2,34 -0,52
37
4.1 Concentrarea activităților economice – coeficienți locaționali Datele coeficienților locaționali la nivel de activități ale economiei naționale confirmă
importanța sectorului industriei prelucrătoare și al celui comercial în economia municipiului.
Din toate cele 35 de coduri CAEN de mai sus, 29 au coeficiente locaționale supraunitare,
confirmând gradul de concentrare al acestor activități.
Identificăm coeficiente de localizare foarte ridicate în cazul producției de țevi și tuburi din
oțel valoare - 82,7, dar și în cazul producției de anvelope – 45,23, activitățile care generează cele mai
multe locuri de muncă la nivelul municipiului. Societatățile Silcotub și Michelin sunt jucătorii
dominanți pe piețele produselol lor la nivel național. Silcotub generează peste 40% iar grupul
Michelin 38% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor de la nivel național înregistrate cu același
cod CAEN.
Valori foarte ridicate se întâlnesc și în cazul activităților:
Fabricarea de articole de robinetărie (23% din cifra de afaceri generată la nivel
național / activitate);
Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor (aproape 11% din
cifra de afaceri generată la nivel național / activitate);
Repararea aparatelor electronice de uz casnic;
Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazosi și al produselor derivate;
Fabricarea de articole de lenjerie de corp (1,5% din CA națională);
Operațiuni de mecanică generală.
Toate activitățile cu coeficiente supraunitare și un număr ridicat de angajați sunt generatoare
de venituri la nivelul comunității prin exportul produselor și serviciilor în exteriorul comunității și
reprezintă baza economiei locale.
Concentrarea ridicată de angajați din sectoarele susține nivelul consumului și implicit al
veniturilor și locurilor de muncă la nivelul firmelor care activează în domeniile serviciilor, ceea ce
confirmă efectul multiplicator al investițiilor private din industrie.
Coeficiente ridicate la nivelul activităților din sectorul comercial dar și cel agricol arată că
acest tip de activități ajung să servească mult mai mult decât cererea locală, devenind generatori de
venituri nete la nivelul comunității locale.
4.2 Avantaj competitiv – variația diferențială Analiza activităților în perioada 2008-2013 arată evoluție pozitivă și implicit deținerea unui
avantaj competitiv în activități în care activează un număr important de salariați precum: Cultivarea
legumelor radacinoaselor și tuberculilor, Producția de țevi, Fabricarea articolelor de robinetărie și
Repararea aparatelor electronice, Fabricarea articolelor de lenjerie, Construcții de drumuri, Comerț cu
38
ridicata al combustibililor, Întreținerea și repararea autovehiculelor. Firmele care activează în aceste
domenii au trecut mult mai bine peste perioada de criză decât concurenții lor autohtoni. Unele dintre
firmele ce desfășoară activități aferente codurilor menționate mai sus au avut evoluții foarte bune în
perioada 2008-2013, înregistrând valori foarte mari ale indicatorului, ceea ce arată un avantaj
competitiv major pentru acestea.
Datele confirmă avantajul competitiv al unora dintre marii jucători ai economiei locale,
relevanți și la nivel național, economia municipiului putând fi bazată pe un sector industrial puternic,
dar și pe firme care desfășoară activități de producție în alte domenii.
Fabricarea de anvelope a înregistrat o evoluție sub cea a sectorului la nivel național, motiv
pentru care valoare variației diferențiale este ușor negativă – pierderea procentualăde salariați în
perioada 2008-2013 a fost mai mare decât cea de la nivel național. Asfel, activitatea aferentă este
una în transformare, din punctul de vedere al analizei noastre.
Perioada de după 2008 a adus cu sine și dezvoltarea unor activități de tipul Pariuri și jocuri de
noroc în contexul în care alte activități de servicii sunt în declin.
Observăm o pierdere de competitivitate în domenii precum Fabricarea articolelor de
îmbrăcăminte, Lucrări de construcții, Transporturi rutiere de mărfuri dar cel mai important sector a
cărui evoluție îngrijorează este cel al Comerțului cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor și
tutunului, activitate ce implică un număr important de angajați.
Multe din activitățile comerciale cu peste 90 de angajați au fost afectate mai puternic în
perioada de criză.
Necompetitiv
Variația diferențială < 0
Competitiv
Variația diferențială > 0
Concentrar
e
Scăzută
LQ<1
DECLIN
Fabricarea altor articole de
îmbracăminte
Comerț cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vanzare predominantă
de produse alimentare, bauturi și tutun
Activitati de consultanță pentru afaceri
și management
Fabricarea de mobilă
Lucrări de instalatii sanitare, de încalzire
și de aer condiționat
DEZVOLTARE
Producția de tuburi, țevi profile tubulare
Fabricarea anvelopelor si a camerelor de
aer
Cultivarea legumelor, a rădăcinoaselor și
tuberculilor
Repararea aparatelor electronice de uz
casnic
Fabricarea de articole de robinetărie
Lucrări de construcții a drumurilor
Intreținerea și repararea autovehiculelor
Comerț cu ridicata al combustibililor
solizi
Fabricarea de articole de lenjerie de corp
Operațiuni de mecanică generală
Concentrar
e
Ridicată
LQ>1
39
Activități de protecție și gardă
Activități de jocuri de noroc și pariuri
4.3 Concluzii și observații Prin agregarea datelor referitoare la concentrare și avantaj competitiv am identificat
posibilele activități care au disponibilitate ridicată de clusterizare în zona activităților în dezvoltare.
Dezvoltarea ulterioară a municipiului e strâns legată de crearea de clustere competitive, ceea
ce presupune relații strânse furnizor – cumpărător între agenții economici din zonele identificate ca
fiind în dezvoltare.
Totodată acest obiectiv trebuie să corespundă unei realități ce ne arată că distanțele sunt din
ce în ce mai mici (ne referim aici la timpul de parcurgere a acestora), astfel că arealul inițiativelor de
clusterizare trebuie să se extindă la mai mult decât limitele administrative ale municipiului. Strategiile
trebuie gândite la nivel de zonă economică de influență, asemănător unei zone metropolitane.
Diversificarea economiei locale trebuie să continue, cu toate că sectorul producției
demonstrează competitivitate. În acest sens, trebuie dezvoltată aria serviciilor.
Creșterea competitivității se traduce într-o creștere de productivitate ceea ce ar trebui să
aducă după sine creșterea nivelului veniturilor. Faptul că zona furnizează firmelor locale forță de
muncă plătită modest este o problemă strategică cheie.
5. Forța de muncă și câștigul salarial Indicatorul salariului mediu este unul pentru care datele INS sunt disponibile doar la nivel de
județ – putem utiliza acest nivel ca bază de raportate în special pentru faptul că forța de muncă de la
nivelul municipiului reprezintă peste 53% din cea județeană, fiind principala sursă de influență și
formare a nivelului salarial întregistrat în statisticile județene.
Tabel 2.4 – Evoluția câștigului salarial nominal și a numărului de salariați 2008-2012
castig salarial salariați
Anul 2008 Anul
2012
Anul
2008
Anul
2012
nominal
40
Lei Lei pers pers
Total 1076 1159 23625 22267
Agricultură, silvicultură şi pescuit 844 890 169 247
Industrie 1049 1381 8872 7087
- Industria extractivă 1437 1700 15 0
- Industria prelucrătoare 1013 1346 8049 6340
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer condiţionat 1804 2455 433 289
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,
activităţi de decontaminare 1174 1274 375 458
Construcţii 825 842 1388 1647
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor 723 719 4157 4066
Transport şi depozitare 992 1010 1201 1230
Hoteluri şi restaurante 592 659 308 531
Informaţii şi comunicaţii 1481 1431 260 257
Intermedieri financiare şi asigurări 2417 2300 608 435
Tranzacţii imobiliare 685 784 85 92
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1494 1404 560 406
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii
suport 724 821 864 1054
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din
sistemul public 2129 1874 1402 1288
Învăţământ 1322 1189 1583 1663
Sănătate şi asistenţă socială 1106 1112 1856 1726
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1026 932 171 298
Alte activităţi de servicii 563 773 141 240
Sursa datelor – INS
Tabel 2.5 – Evoluția câștigului salarial real și a numărului de salariați 2008-2012
castig salarial salariati
Anul 2008 Anul
2012
Anul
2008
Anul
2012
real
Lei Lei pers pers
Total județ 1076 910 23625 22267
Agricultură, silvicultură şi pescuit 844 699 169 247
Industrie 1049 1084 8872 7087
- Industria extractivă 1437 1335 15 0
- Industria prelucrătoare 1013 1057 8049 6340
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze,
apă caldă şi aer condiţionat 1804 1928 433 289
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, 1174 1000 375 458
41
activităţi de decontaminare
Construcţii 825 661 1388 1647
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor 723 565 4157 4066
Transport şi depozitare 992 793 1201 1230
Hoteluri şi restaurante 592 518 308 531
Informaţii şi comunicaţii 1481 1124 260 257
Intermedieri financiare şi asigurări 2417 1806 608 435
Tranzacţii imobiliare 685 616 85 92
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1494 1103 560 406
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii
suport 724 645 864 1054
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din
sistemul public 2129 1472 1402 1288
Învăţământ 1322 934 1583 1663
Sănătate şi asistenţă socială 1106 873 1856 1726
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1026 732 171 298
Alte activităţi de servicii 563 607 141 240
Sursa datelor – INS
Din tablelele de mai sus și graficul de mai jos putem observa evoluția și nivelurile salariului
nominal pe fiecare sector și evoluția numărului de salariați între cele 2 perioade.
Se poate ușor observa că deși salariul nominal a crescut, în realitate, puterea de cumpărare a
scăzut semnificativ.
Cele mai mici salarii la nivelul comunității se înregistrează în sectoarele Comerț, Hoteluri și
restaurante, Agricultură, Construcții și Alte servicii administrative.
Figura 2.1 – Numărul de angajați pe sectoare ale economiei - 2012
42
Observăm că cele mai ridicate salarii sunt în sectoarele Producția și furnizarea de energie,
Intermedieri financiare și Administrație publică și apărare, care antrenează un număr redus de
angajați la nivelul municipiului.
5.1 Angajați în domenii cu salarii ridicate
Prezența la nivel local a unui număr ridicat de angajați cu salarii ridicate este un indicator util
pentru gradul de dezvoltare al economiei locale și pentru nivelul bunăstății cetățenilor. Un nivel
ridicat al salariului este rezultatul unor servicii superioare calitativ, dar și un element al formării unei
cereri sustenabile de bunuri și servicii din partea cetățenilor - o pondere însemnată de angajați cu
salarii ridicate indică probabilitatea unui efect de spillover pozitiv în economia locală, aceste
persoane având tendința de a consuma mai mult și a aduce mai multe resurse în economia locală.
În mod standard, sunt considerate domenii cu salarii ridicate cele care au, ca medie a
salariilor, un nivel peste media națională.
La nivelul anului 2012, potrivit datelor INS, media veniturilor la nivel național a fost de 1547.4
lei, 3 sectoare ale economiei plasându-se în această categorie – Administrație publică și apărare,
Intermedieri financiare și el al Producției și furnizării de energie.
La nivelul municipiului, în anul 2012, doar 9% din salariați activau în aceste domenii, o
pondere mică, ceea ce indică prezența unor resurse de consum intracomunitare relativ reduse. De
asemenea, întrucât prezența unui număr important de salariați cu venituri ridicate este un predictor
pentru atragerea mai multor astfel de salariați pe viitor, procentul de 13% indică o atractivitate
relativ redusă a comunității pentru locuri de muncă și afaceri care asigură salarii ridicate.
1159
890
1346
2455
1274
842
719
1010
659
1431
2300
784
1404
821
1874
1189
1112
932
773
Total
Agricultură, silvicultură şi pescuit
Industria prelucrătoare
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi…
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea…
Construcţii
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea…
Transport şi depozitare
Hoteluri şi restaurante
Informaţii şi comunicaţii
Intermedieri financiare şi asigurări
Tranzacţii imobiliare
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de…
Administraţie publică şi apărare; asigurări…
Învăţământ
Sănătate şi asistenţă socială
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative
Alte activităţi de servicii
43
5.2 Indicele prosperității
Există posibilitatea ca de multe ori interpretarea anumitor indicatori să ofere rezultate care
ar putea induce în eroare concluziile referitoare la dezvoltarea economiei locale. Un exemplu este
acela că există posibilitatea ca numărul angajaților dintr-o economie să crească în timp ce angajații
devin din ce în ce mai prost plătiți, lucru ce e de natură a scădea nivelul de trai în comunitate. Din
această perspectivă indicele prosperității vine să analizeze raportul între evoluția salariilor și cea a
numărului de locuri de muncă.
Indicele prosperității reprezintă o importantă sursă de identificare a creșterii nivelului de
bunăstare al salariaților. In analiza lui am luat în considerare doar sectoarele economiei care au
înregistrat creșterea nivelului salariului real (actualizat cu rata inflației). Din păcate există doar 3
sectoare unde nivelul salariului real a crescut – Industria prelucrătoare, Producția și furnizare de
energie și Alte activități de servicii, acestea înregistrând niveluri mici ale salariului.
În aceste condiții valorile indexului prosperității sunt irelevante din moment ce sectoarele cu
creșteri salariale au înregistrat scăderi ale numărului de angajați, cu excepția Altor activități de
servicii, care la rândul său înregistrează o valoare subunitară a indexului.
Demersul este unul util din perspectiva posibiliății de a observa evoluțiile procentuale ale
salariului nominal, a celui real și a numărului de angajați între anii 2008 și 2012.
44
Tabel 2.6 –Indicele prosperității în 2012 în raport cu 2008
modif % salariu modif % salariu modif % angajati prosperity index prosperity index
real 2008-2012 nominal 2008-2012 2008-2012 nominal real
Total -15,41 7,71 -5,75 -1,34 2,68
Agricultură, silvicultură şi pescuit -17,19 5,45 46,15 0,12 -0,37
Industria prelucrătoare 4,34 32,87 -21,23 -1,55 -0,20 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 6,87 36,09 -33,26 -1,09 -0,21 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare -14,78 8,52 22,13 0,38 -0,67
Construcţii -19,85 2,06 18,66 0,11 -1,06 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor -21,90 -0,55 -2,19 0,25 10,01
Transport şi depozitare -20,05 1,81 2,41 0,75 -8,30
Hoteluri şi restaurante -12,58 11,32 72,40 0,16 -0,17
Informaţii şi comunicaţii -24,12 -3,38 -1,15 2,93 20,91
Intermedieri financiare şi asigurări -25,27 -4,84 -28,45 0,17 0,89
Tranzacţii imobiliare -10,12 14,45 8,24 1,75 -1,23 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice -26,20 -6,02 -27,50 0,22 0,95 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport -10,95 13,40 21,99 0,61 -0,50 Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public -30,88 -11,98 -8,13 1,47 3,80
Învăţământ -29,37 -10,06 5,05 -1,99 -5,81
Sănătate şi asistenţă socială -21,04 0,54 -7,00 -0,08 3,00 Activităţi de spectacole, culturale şi recreative -28,66 -9,16 74,27 -0,12 -0,39
te activităţi de servicii 7,82 37,30 70,21 0,53 0,11
45
6. Analiza bugetului local
6.1. Autonomie financiară
Din analiza efectuată asupra bugetului local se constată un grad ridicat de dependență de
alocările de la nivel central – peste 44% din veniturile totale provin din alocări guvernamentale -
subvenții, transferuri și sume defalcate. Ca și comparație, același indicator are valoarea medie de
34% în cazul municipiilor.
În ceea ce privește autonomia financiară – sau măsura în care administrația locală își poate
acoperi cheltuielile din resurse proprii, un indicator potrivit pentru a măsura aceasta variabilă este
Gradul de autofinanțare - gradul de acoperire a cheltuielilor totale din venituri proprii. Acest
indicator reflectă credibilitatea financiară unității adiminstrativ-teritoriale, gradul de autonomie
financiară și calitatea managementului financiar al acesteia.
Tabel 2.7 – Gradul de autofinanțare
Gradul de autofinanțare (%) 2009 2011 2012 2013
Zalău 53,44 59,30 50,95 49,99
Total Orașe 68,72 68,61 61,88 63,78
Gradul de autofinanțare al municipiului Zalău este unul redus comparativ cu media
municipiilor din Romînia. Acest lucru ridică probleme în ceea ce privește capacitatea economiei
locale de a furniza suficiente venituri care să acopere nivelul cererii de bunuri și servicii publice.
Evoluția indicatorului arată o capacitate în scădere a administrației de a susține cheltuielile pe baza
surselor proprii.
Veniturile proprii sunt un alt indicator al capacității comunității de a se susține. Nivelul
veniturilor proprii este unul redus – reliefat de pondera acestora în totalul veniturilor municipului.
Tabel 2.8 – Ponderea veniturilor proprii în total venituri
Ponderea veniturilor proprii/total venituri 2010 2011 2012 2013
Zalău (%) 52,36 58,34 51,79 46,62
Toatal municipii (%) 65,11 67,44 63,55 62,78
Procentele în judul valorii de 50% (+,-) sunt reduse – comparația cu media înregistrată la
nivelul tuturor municipiilor arată diferențe constante de aproximativ 12-13% - în condițiile în care
cele mai performante autorități locale generează valori de 70% ale indicatorului.
6.2. Venituri
Figura 2.2 – Evoluția veniturilor totale
46
Veniturile totale (figura de mai sus) au cunoscut o evoluție în perioada de criză. Odată cu
2013 se observă o creștere seminifcativă a veniturilor, generată în cea mai mare parte de venituri
provenite de la nivelul central – subvenții și sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor
descentralizate – dar și și din sume primite de la Uniunea Europeană.
Remarcăm evoluția veniturilor din sume primită de la Uniunea Europeană (peste 12 milioane
lei în 2013), o dublare a sumei în 2013 față de 2012 și aproape de 6 ori mai mare față de 2011. Acesta
este un indicator al calității managementului financiar al autorității locale care reușește să atragă
venituri importante din fonduri nerambursabile -9% din totalul bugetului municipiului pe ultimul an,
față de 5% media în cazul tuturor municipiilor.
Figura 2.3 – Evoluția comparativă a veniturilor totale – an de bază 2009
Evoluția comparativă nominală a veniturilor totale ale municipiului Zalău comparativ cu
evoluția veniturilor municipiilor din România, avînd ca bază anul 2010, arată trenduri relativ similare,
cu excepția anului 2013.
Evoluția nivelului veniturilor proprii arată un trend crescător, cu procente peste media
evoluției municipiilor, cu o valoare importană înregistrsată în 2013.
Figura 2.4 – Evoluția comparativă a veniturilor proprii – an de bază 2010
103,053,537 100,723,661 111,190,048
134,359,316
0
20,000,000
40,000,000
60,000,000
80,000,000
100,000,000
120,000,000
140,000,000
160,000,000
2010 2011 2012 2013
Zalău- venituri totale
-10.00%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
2010 2011 2012 2013
Evoluția procentuală a veniturilor - an de bază 2010 (termeni nominali)
Zalău
Total municipii
47
Gradul de colectare a veniturilor proprii reprezintă nivelul încasării veniturilor proprii la o
anumită perioadă, comparativ cu prevederile bugetare ale perioadei corespunzătoare. Acest
indicator reflectă capacitatea autorităților locale de a colecta și stabili corect veniturile proprii. Când
indicatorul tinde spre 100% se poate aprecia că gradul de colectare a veniturilor proprii este optim.
Cu cât este mai mare gradul de colectare a veniturilor proprii, cu atât managementul financiar este
considerat a fi mai eficient.
Tabel 2.9 – Gradul de colectare al veniturilor
Grad de colectare % 2010 2011 2012 2013
Zalău 78,3 100 97,77 75,4
Total autorități locale România 83,8 85,8 83,98 85,38
Datele pe ultimii 5 ani arată o eficiență medie a autorităților locale în colectarea veniturilor
proprii, cu o scădere a valorilor indicatorului în ultimii 2 ani.
Veniturile proprii/cap de locuitor
Tabel 2.10 – Venituri proprii / locuitor
Venituri proprii/locuitor 2010 2011 2012 2013
Zalău 849,7 925,4 906,8 986,5
Sfântu Gheorghe 913.59 851.79 889.35 997,7
Nivelul veniturilor proprii a cunoscut o creștere în termeni nominali în 2013 față de 2010.
Evoluția a fost în general cerscătoare, cu o excepție în 2012 când s-au înregistrat valori mai mici față
de anul anterior
Un indicator important al activității economice a orașului este Impozitul pe venit. Impozitul
pe venit/cap de locuitor reprezintă raportul dintre cota defalcată din impozitul pe venit realizat în
unitatea administrativ-teritorială și numărul de locuitori al acesteia.
Tabel 2.11 – Cote defalcate din impozit pe venit / locuitor
Impozitul pe venit/cap de loc. 2010 2011 2012 2013
Zalău 477,7 461,72 461,85 489,8
8.91% 6.71%
16.09%
3.51%
0.18%
4.13%
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
2010 2011 2012 2013
Evoluția procentuală a veniturilor proprii - an de bază 2010 (termeni nominali)
Zalău
Total municipii
48
Sfântu Gheorghe 543.70 482.70 510.02 545.2
La fel ca și în cazul indicatorului anterior, valorile înregistrate ale acestui indicator sunt în
creștere, e drept modestă de la an la an începând cu 2011. Menționăm ca utilizăm valori nominale,
valorile actualizate cu inflația expun o evoluție descrescătoare a veniturilor reale din aceste surse..
Am ales să prezentăm datele acestor 2 indicatori comparativ cu cele realizate în cazul
municipiului Sfântu Gheorghe. Motivele comparașiei sunt oarecum similare – popuțație între 55.000
și 65.000 locuitori, ambele municipii sunt reședință de județ ale unor județe cu grad de dezvoltare nu
aproximativ egal. Dacă la nivelul vieniturilor proprii/locuitor Zalăul stă mai bine, în schimb la
indicatorul impozitului pe venit valorile sunt sub ale reședinței județului Covasna.
Acest lucru indică un nivel mai redus al veniturilor populației în condițile unei baze de
impozitare relativ asemănătoare ca structură și valoare per capita.
6.3. Cheltuieli
Ponderea cheltuielilor cu învățământul în total cheltuieli.
Tabel 2.12 – Ponderea cheltuielilor cu învățământul în total cheltuieli
Ponderea cheltuielilor cu
învățămantul in total cheltuieli (%) 2010 2011 2012 2013
Zalău 52,6 49,7 45,2 45,8
Medie total municipii 28,6 25,2 25,4 28
Valorile acestui indicator arată că aproape jumătate din bugetul administrației locale este
alocat cheltuielilor cu învățământul, cea mai importantă categorie de cheltuieli a bugetului locale.
Comparativ cu valorile medii înregistrate la nivel național în cazul municipiilor, observăm procente
mult mai mari - acest lucru este explicabil prin prisma veniturilor proprii reduse la nivelul comunității
locale și faptului că mare parte din cheltuielile cu educația sunt suportate din transferuri venite de la
nivelul central.
Ponderea cheltuielilor de personal în total cheltuieli
Tabel 2.13 – Ponderea cheltuielilor cu personalul în total cheltuieli
Ponderea cheltuielilor de
personal (%) 2010 2011 2012 2013
Zalău 48,2 42,5 39,3 40,8
Medie total municipii 30,9 24,8 24,4 27,8
Analizând gruparea administrativă, se observă că Cheltuielilor de personalul li se alocă cea
mai mare pondere a bugetului local. Această categorie este influențată de cheltuielile ridicate cu
Învătământul, mare parte a acelor alocări sunt cheltuieli de personal.
Media națioanlă pe municipii a acestui tip de cheltuieli se situează mult sub nivelul
municipiului Zalău.
49
Acesta este un indicator al rigidității cheltuielilor publice, iar valorile acestuia arată faptul că
administrația locală are autonomie decizională limitată în prioritizarea cheltuielilor (datorită faptului
că acest tip de cheltuială este una de funcționare).
Ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli
Tabel 2.14 – Ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli
Ponderea cheltuielilor de
capital (%) 2010 2011 2012 2013
Zalău 1,36 3,39 2,45 2,90
Medie total municipii 13,24 17,60 17,88 13,41
Ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor municipalității este una extrem de
redusă. Capacitatea de investire a municipiului este afectată și de gradul de rigiditate al cheltuielilor
dar și de deciziile de autorităților locale.
Ponderea cheltuielilor cu proiecte finanțate din fonduri nerambursabile
Tabel 2.15 – Ponderea cheltuielilor cu proiecte finanțate din fonduri nerambursabile în total cheltuieli
Ponderea cheltuielilor de
capital (%) 2010 2011 2012 2013
Zalău 2,89 3,82 13,01 12,04
Medie total municipii 1,53 4,64 6,11 7,5
Cheltuielile cu proiecte finanțate din fonduri nerambursabile au cunoscut o evoluție
spectaculoasă în ultimii 2 ani, înregistrând valori aproape duble față de media municipiilor din
România.
Faptul că acest tip de cheltuieli are o pondere atât de ridicată în buget arată calitatea
managementului acestui tip de activitate – identificarea de surse de finanțare și implementarea
proiectelor, atât din perspectiva eficacității cât și a eficienței.
50
III. Analiz SWOT a economiei municipiului Zalău Puncte tari Puncte slabe
profilul industrial: tradiție, experiență, bază materială și resursă umană calificată în industria prelucrătoare; iImplicarea mediului de afaceri în acțiuni de CSR;
ponderea populației active în totalul populației este peste media națională: 24,45% în Zalău față de 13,76% la nivel național;
ponderea salariaților din sectorul privat în total populație (24,45%) este peste media națională (13,76%) și europeană;
ponderea angajaților IMM-urilor reprezintă peste 50% din totalul angajaților întreprinderilor înregistrate în municipiul Zalău;
doar 5% din forța de muncă este angajată în sectoare aflate în declin;
rata de dependență a vârstinicilor (raportul între populația cu vârsta peste 65 de ani și populația în vârstă de muncă – 15- 64 de ani) este semnificativ mai mică față de cea înregistrată la nivel național (Zalău în 2011 -9%, nivel național în 2012 - 26,8%);
populația tânără: 14,1% din populația municipiului sunt copii sub 15 ani, valoarea fiind peste media națională (13,7%);
gradul redus de îmbătrânire a populației;
potențial bun de înlocuire a generațiilor: copii cu vârsta între 1 și 15 ani reprezintă 14,1% din populația totală, iar persoanele vârstince (peste 65 de ani) reprezintă 6,1% din populația totală;
63% % din salariații municipiului activează în domenii cu un coeficient locațional supraunitar (sectoarele respective produc şi pentru alte zone, nu doar pentru nivelul local);
pol de atracție și dezvoltare zonală;
potențialul ridicat al industriei alimentare;
creșterea continuă a productivității în industria prelucrătoare;
trendul pozitiv al numărului de înnoptărilor în unitățile de cazare turistică și al numărului de unități turistice;
prezența și creșterea continuă a investițiilor străine/capitalului străin;
capacitate însemnată de absorție a fondurilor europene/valoarea însemnată și
scăderea numărului de angajați, cu precădere în industria prelucrătoare;
scăderea semnificativă a puterii de cumărare, deși în valori nominale, salariul a crescut;
nivelul salariului real a crescut doar în trei sectoare: Industria prelucrătoare, Producția și furnizare de energie și Alte activități de servicii și în aceste sectoare, creșterile fiind mici/nesemnificative;
cele mai mari salarii (peste media veniturilor salariale la nivel național) se înregistrează în Administrație publică și apărare;
doar 9% dintre salariați activează în domenii în care salariul este mai mare decât media veniturilor salariale la nivel național;
Indexul prosperității înregistrează valori mici;
infrastructura de transport inadecvată;
lipsa infrastructurii de afaceri/a unui incubator de afaceri;
venituri salariale sub media națională - peste 90% din forța de muncă este angajată în sectoare cu media veniturilor sub cea de la nivel național;
Industria concentrază o parte mare a angajaților, dar nivelul mediu al salariului sectorului este redus;
scăderea numărului și calității absolvenților de școli profesionale, respectiv a calității educației tehnice;
procentul salariaților în totalul populației este unul redus, aproximativ 1 salariat la 2 persoane nesalariate;
rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (48,2%) este semnificativ mai mică față de rata de ocupare a populației în vârstă de muncă de la nivel național –(58,5%);
materia primă utilizată de către lideri mondiali de pe piața locală (Silcotub Tenaris și Michelin) provine din import, nu de pe plan local;
IMM-urile locale sunt necompetitive;
ponderea redusă a IMM-urilor în economia locală;
transportul în comun deficitar;
servicii de sănătate de slabă calitate;
51
creșterea continuă și accentuată a acesteia a veniturilor provenite din fonduri europene;
evoluția nivelului veniturilor proprii arată un trend crescător, cu procente peste media evoluției municipiilor;
Gradul de colectare a veniturilor proprii peste media municipiilor;
ponderea mare a angajaților companiilor multinaționale în totalul salariaților din municipiu;
declinul sectorului Intermedieri financiare;
gradul de autofinanțare al orașului (bugetul local) este sub media națională a orașelor;
nivelul redus al veniturilor proprii în totalul veniturilor municipiului;
ponderea cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor municipiului este peste media națională, astfel administrația locală are autonomie decizională limitată în prioritizarea cheltuielilor;
ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor municipalității este una extrem de redusă;
Oportunități Amenințări
fonduri europene pentru: cursuri de specializare tehnică pentru elevi, pentru firmele locale în vederea creșterii competitivității acestora, pentru start-up, pentru sprijinirea antreprenoriatului;
finalizarea tronsonului de autostradă Câmpia Turzii – Borș;
apropierea de Cluj-Napoca și posibilitatea delocalizării/relocării unor linii de producție din Cluj-Napoca în Zalău;
potențialul turistic al Castrului Roman de la Porolissum
Delocalizarea celor doi lideri mondiali de pe piața locală (Silcotub Tenaris și Michelin);
Emigrarea tinerilor și a resursei umane calificate;
Dezvoltarea mai accelerată a orașelor învecinate în raport cu dezvoltarea municipiului Zalău;
Concluzii
Analiza de ansamblu a economiei locale a municipiului relvă principalele probleme, punctele
slabe, vulnerabilitățile, dar și punctele tari, atuurile și oportunitățile municipiului Zaluă din punct de
vedere economic. Definirea și analiza de fond a acestora este absolut necesară pentru a putea stabili
problemele strategice cheie, factorii strategici cheie și pe baza acestora, prioritățile și modul în care
municipiul se poate dezvolta durabil, facilitând-se astfel creștere calității vieții a locuitorilor săi.
Puncte slabe și vulnerabilități
Deși industria prelucrătoare reprezintă principalul (ca cifră de afaceri și număr de salariați)
sector al economiei locale, diminuarea numărului de angajați față de perioada pre-criză cu 20% în
acest sector și cu 6% per total, indică un trend negativ și o afectare semnificativă a peței locurilor de
muncă pe plan local. Scăderea nivelului salarial real mediu la nivelul economiei (cu peste 15% față de
perioada pre-criză), reprezintă un alt punct slab, care cumulat cu cel anterior indică un punct slab și o
vlulnerabilitate strategică a economiei locale.
Mediul de afaceri local, în special cele două companii mari – Silcotub Tenaris și Michelin - din
industria prelucrătoare reclamă lipsa infrastucturii de transport adecvate care să faciliteze
52
transportul materiilor prime spre uzinele fabricilor din zona industrială a orașului, dar și a produselor
finite spre piețele de desfacere din afara acestuia și care totodată să reducă riscul de distrugere
produs de șocurile mecanice și de vibrațiile cauzate de actuala infrastructură. Este vorba despre lipsa
centurii ocolitoare a orașului și lipsa/neterminarea Autostrăzii Transilvania, mai exact a tronsonului
Câmpia Turzii – Borș. Finalizarea acestui tronson (Suplacu de Barcău Borș este construit în proporție
de 52%) ar facilita în mod semnificativ accesul rutier al materiilor prime spre fabricile din Zalău și a
produselor finite spre piețele de desfacere.
Lipsa infrastructurii de afaceri (deex. a unui incubator de afaceri) în oraș este o altă
deficiență a municipiului Zalău. O infrastructură adecvată ar facilita și stimula atât agenții economici
existenți, cât și înființarea/apaiția altora noi.
Venituri salariale sub media națională - peste 90% din forța de muncă este angajată în
sectoare cu media veniturilor sub cea de la nivel național – concentrarea salariaților în sectoare cu
venituri reduse (industrie) sunt alți indicatori de natura a îngrijora în privința stadiului,
competitivității și evoluției economiei locale. Nivelul redus al veniturilor are un efect important
asupra consumului și implicit asupra activităților comericiale – în special asupra comerțului cu
amănuntul al produselor de larg consum.
Evidentă și din datele statistice, dar și din răspunsurile reprezentanților agenților economici
din municipiu, scăderea numărului și calității absolvenților de școli profesionale, respectiv a calității
educației tehnice reprezintă, având în vedere profilul industrial al orașului, constituie o deficiență
majoră pentru mediul economic local. Conștiente de pericolul lipsei personalului calificat/ a
populației de personal calificat din cadrul căria să-și recruteze și selecteze angajații, companiile
locale, în special cele mari au început să investească/susțină școlile profesionale desfințate de
Ministerul Educației Naționale în 2009 și reînfințate în 2014. Merită menționată în acest caz
compania Silcotub Tenaris care a finanțat înființarea și dotarea unui un Centru de instruire tehnică în
valoare de 12 mil euro, centru în cadrul căruia sunt pregătiți și instruiți angajații și vitorii angajați ai
companiei. De asemenea, compania colaborează cu 4 universități cu profil tehnic din România pentru
recrutarea și instruirea inginerilor.
Un punct slab pentru economia locală îl reprezintă și faptul că cei doi lideri mondiali de pe
piața locală (Silcotub Tenaris și Michelin), prin specificul lor, nu utilizează/valorifică și alte resurse
locale, cu excepția resursei umane/forței de muncă.
Deși în mod normal reprezintă motorul unei economii, întreprinderile mici și mijlocii suferă
la capitolul competitivitate și pondere în economia locală.
O altă problemă a municipiului o constituie transportul în comun deficitar (pentru angajați),
atât în oraș, cât și din localitățile învecinate înspre oraș. Dacă pentru transportul în comun în oraș,
rezolvarea problemei este de competența administrației locale a municipiului, pentru transportul în
53
comun dinspre și înspre localitățile învecinate singura soluție ar fi înființarea unei asociații a
comunităților sau, cel mai bine, a unei zone metropolitane.
Calitatea serviciilor de sănătate reprezintă o altă problemă a angajatorilor din municipiu și
un numai, unitățile sanitare și spitalicești locale neputând oferi servicii la standarde minime pentru
angajați. Astfel, mulți dintre angajați sunt nevoiți să meargă la Cluj-Napoca pentru astfel de servicii.
Ponderea mare a angajaților companiilor multinaționale în totalul salariaților din
municipiu poate reprezenta o vulnerabilitate în cazul unei recesiuni (a se vedea cazul companiei
Michelin care la finalul anului 2008 a trimis angajații în șomaj tehnic) sau în cazul renunțării la
punctele de lucru locale în favoarea altora (cu costuri mai reduse).
Declinul sectorului financiar indică o vulnerabilitate și o lipsă de sustenabilitate a economiei
locale.
Puncte tari și atuuri
Profilul industrial reprezintă principalul atuu al orașului, atât prin cantitatea și calitatea
resursei umane (calificarea angajaților/personalului agenților economici) din domeniul industriei
prelucrătoare, cât și prin baza materială (și tehnică) existentă la nivel local.
Implicarea mediului de afaceri local în acțiuni de responsabilitate socială (Comunity Social
Responsability - CSR). Deex. asocierea Tenaris-Inspectoratul Școlar-Primărie reprezintă un exemplu
de succes, a cărui rezultat este construirea a două laboaratoare performante/moderne pentru elevi.
Tenaris a subvenționat și acreditarea a două specializări tehnice noi. Un alt exemplu este cel al
implicării companiei Michelin alături de Polița Rutiere și de școlile din oraș în proiecte ce vizează
siguranța ruiteră.
Potențialul turistic (istoric, industrial și de agrement) reprezintă una alt atuu al economiei
locale.
Gradul redus de îmbătrânire a populației (ponderea populației cu vâtrsta peste 65 de ani în
totalul populației) - de 6,19 %, coroborat cu ponderea mare a copiilor sub 15 ani în totalul populației
sunt de asemenea puncte tari.
Oportunități
Din punct de vedere economic, principalele oportunități ale municipiului Zalău sunt:
fonduri europene sau guvernamentale pentru finalizarea centurii ocolitoare a municipiului;
fonduri europene pentru constuirea unui parc industrial, a unui incubator de afaceri, pentru
cursuri de specializare (separate de cele obligatorii/din curriculă) tehnică pentru elevi,
firmele locale în vederea creșterii competitivității acestora;
finalizarea tronsonului de autostradă Câmpia Turzii – Borș.
54
IV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI ZALĂU
1. Factori strategici cheie Acesti factori au capacitatea de a influența profilul strategic al comunității pe termen lung (mult
peste perioada de planificare actuală). Construcția profilului strategic este în mod normal relaționată
cu principalele zone de dezvoltare la nivelul municipiului. În cazul acestei analize limitate la zone
economică ei se referă în principal la:
Diversificarea profilului economic al comunitatii - consolidarea „ marilor jucatori” existenti
deja pe piata locală, dar și dezvoltarea unui sector IMM mult mai puternic și diversificat,
atașat de comunitate și capabil să speculeze atuurile locale.
Asumarea strategică a rolului de coordonare metropolitană; dezvoltarea pe termen lung nu
poate fi concepută în afara unei zone de dezvoltare care sa depășească limitele orașului
Zalău. Un factor cheie este reprezentat de poziționarea strategică inteligentă a municipiului
în cadrul național, regional și județean. Corelarea strategiilor la nivel de oraș și județ este
esențială.
Specularea unui avantaj competitiv unic la nivel internațional : existența în imediata
apropiere a unei zone cu potențial de atracție turistică excepționala (Castrul Roman de la
Porolisum); Zalău poate deveni punctul cheie într-o zonă mai largă care să includă și alte
puncte de interes turistic corelate.
Calitatea vieții la nivelul comunității trebuie să fie o zona de interes prioritar la nivelul
administrației locale. Dezvoltarea economică a zonelor active din apropiere (precum Cluj -
Napoca) poate duce la relocări semnificative de actori economici dacă orașul poate oferi
calitate la nivelul indicatorilor specifici. Pentru municipiul Zalau analiza strategică a mediului
economic este la fel de importantp precum analiza la nivelul comunității- se poate profita de
factori care modifică elementele cheie la nivel regional printr-o pozitionare inteligentă.
2. Probleme strategice cheie
Diminuarea numărului de angajați față de perioada pre-criză cu 20% în industrie și 6%
per total;
Scăderea nivelului salarial real mediu la nivelul economiei (cu peste 15% față de perioada
pre-criză);
Venituri salariale sub media națională - peste 90% din forța de muncă este angajată în
sectoare cu media veniturilor sub cea de la nivel național – concentrarea salariaților în
sectoare cu venituri reduse (industrie) – în contextul în care unele dintr efirme au avut
evoluții pozitive chiar și în perioada de criză
55
Nivelul redus al veniturilor are un efect important asupra consumului și implicit asupra
activităților comericiale – în special asupra comerțului cu amănuntul al produselor de larg
consum;
Lipsa infrastucturii de transport și a infrastructurii de afaceri adecvate;
Scăderea numărului și calității absolvenților de școli profesionale, respectiv a calității
educației tehnice;
Întreprinderile mici și mijlocii suferă la capitolul competitivitate și pondere în economia
locală;
Sector financiar în declin.
3. Direcții strategice
1. Diversificarea profilului economic prin dezvoltarea unui parc industrial a industrial din
fonduri europene sau, în cazul neaccesării acestora, din fonduri proprii; datorită lipsei unui
astfel de parc, municipiul a pierdut o serie de investitori care ar fi dorit să investească în
Zalău; Terenul a fost deja identificat în zona centurii ocolitoare, respectiv a fostului aeroport;
2. Dezvoltarea conectivității orașului prin finalizarea centurii ocolitoare a orașului, dezvoltarea
zonei metropolitane;
3. Externalizarea activităților care nu constituie activitatea de bază a companiilor mari (deex.
Silcotub Tenaris și Michelin);
4. Creșterea calității învățământului preuniversitar (tehnic) și oferirea serviciilor de consiliere și
orientare în carieră pentru elevi, precum identificarea/amenajarea unor ateliere/laboratoare
pentru formarea practică a elevilor din școlile profesionale;
5. Scutirea de impozitare pentru o perioadă de timp a construcțiilor noi în vederea stimulării
sectorului construcțiilor;
6. Valorificarea obiectivelor turistice (Casrtul Roman, Grădina Botanică, vechea platformă
industrială);
7. Stimularea și sprijinirea agenților economici care valorifică resursele locale;
8. Prelucrarea produselor agricole provenite din localitățile (rurale) învecinate;
9. Actualizarea PUG, PUZ , introducerea utilităților;
4. Obiectiv strategic și obiective specifice Din punct de vedere al dezvoltării economice, obiectivul strategic al Municipiului Zalău pentru
perioada 2015-2020 este creșterea nivelului de bunăstare al membrilor comunității prin creșterea
competitivității companiilor zălăuane și a nivelului veniturilor angajaților cu 20% în termeni reali
într-o perioadă de 7 ani
Obiective specifice:
56
1.1 Dezvoltarea unei administrații eficiente care să răspundă nevoilor mediului economic
Măsuri:
- Dezvoltarea de servicii specifice dedicate mediului de afaceri la nivelul adminstrației locale –
birou, website prin care se pun la dispoziția celor interesați informații despre oportunitățile de
afaceri;
- Crearea unei zone de dezvoltare economică gen zonă metropolitană având ca pol municipiul;
- Realizarea unui parteneriat permanent între administrație și mediul de afaceri.
1.2 Creșterea competitivității firmelor mici și mijlocii
Măsuri:
- Susținerea antreprenoriatului prin realizarea unui incubator de afaceri;
- Sprijinirea inițiativelor asociative.
1.3 Clusterizarea activităților economiei locale și funcționalizarea relațiilor între agenții economici
Măsuri:
- Realizarea unui studiu al potențialului de clusterizare - Identificarea și favorizarea relațiilor
furnizor-cumpărător între agenții economici locali;
- Sprijinirea inițiativelor private de asociere;
- Realizarea unui parc industrial.
1.4 Dezvoltarea infrastructurii pentru a crește conectivitatea cu piețele materii prime și cu cele de
desfacere
Măsuri:
- finalizarea centurii ocolitoare a orașului;
- modernizarea principalelor căi rutiere din oraș.
1.5 Creșterea calității resursei umane
Măsuri:
- susținerea unor programe educaționale comune cu mediul de afaceri;
- crearea de noi specializări în cadrul școlilor profesionale;
- Calificarea și recalificarea continuă a resursei umane (învățarea pe tot parcursul vieții);
- reabilitarea și modernizare unităților de învățământ.
1.6 Dezvoltarea urbană durabilă
Măsuri :
- actualizarea PUG, PUZ;
- regenerarea urbană a centrului civic, reabilitarea clădirilor de interes public etc.
1.7 Îmbunătățirea și dezvoltarea transportului în comun în oraș și înnspre-dinspre localitățile din
împrejurime
Măsuri :
57
- eficientizarea sistemului de transport;
- crearea unei zone metropolitane.
58
V. PLAN OPERAȚIONAL PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI ZALĂU ÎN PERIOADA 2015 – 2020
DENUMIRE PROIECT BENEFICIAR LOCALIZARE STADIU
in 2014 BUGET
ESTIMATIV Euro
PERIOADA DE
IMPLEMENTARE
SURSA DE FINANTARE OBS.
Nr. TITLU/DESCRIERE LIDER PARTENERI LOCALITATI (la nivel de UAT)
(FP,SF,DALI,PT)
2014-2018 Buget local - %
Alta sursa - %
Obiectiv specific - Dezvoltarea infrastructurii pentru a crește conectivitatea cu piețele materii prime și cu cele de desfacere
1 Construcţia tronsonului II al centurii municipiului Zalău, inclusiv amenajarea de accese şi drumuri colectoare
Municipiul Zalau
ADRNV CNADCNR
Zalau, Aghires DALI partial 25.000.000 2015-2018 POR, AP 6. Imbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală
2 Reabilitarea Bulevardului Mihai Viteazul din mun. Zalau, principala cale rutiera din mun. Zalau
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau DALI partial 9.500.000 2015-2018 POR, AP 6. Imbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală
3 Reabilitarea Str. C. Coposu din mun. Zalau
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau DALI partial 3.000.000 2018-2020 POR, AP 6. Imbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală
4 Reabilitarea Str. 22 Decembrie 1989 din mun.
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau DALI partial 4.700.000 2018-2020 POR, AP 6. Imbunătățirea
59
Zalau infrastructurii rutiere de importanță regională și locală
5 Reabilitarea Str. Gh. Doja din mun. Zalau
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau FP 2.200.000 2015-2018 POR, AP 6. Imbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală
Obiectiv specific - Clusterizarea activităților economiei locale și funcționalizarea relațiilor între agenții economici
1 Construirea unui Parc Industrial in Zalau
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau FP 5.000.000 2015-2018 POR, AP 2. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
2 Sprijinirea clusterizarii Municipiul Zalau
Camera de Comert si Industrie Salaj, asociaíile de afaceri/agentilor economici
Zalau FP 20.000 2016 100% Realizarea unui studiu al potențialului de clusterizare - Identificarea și favorizarea relațiilor furnizor-cumpărător între agenții economici locali
Obiectiv specific - Creșterea competitivității firmelor mici și mijlocii
1 Înființarea unui incubator de afaceri în zona (prelucrarea lemnului, colectarea și procesarea produselor agricole a plantelor și a fructelor)
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau FP 2.000.000 2015-2018 POR, AP 2. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
60
2 Incurajarea, sprijinirea si promovarea brandurilor locale
Camera de Comert si Industrie Salaj, asociatile de afaceri/agentilor economici
Municipiul Zalau
Zalau FP 500.000 2016-2018 2% POC
Obiectiv specific - Dezvoltarea unei administrații eficiente care să răspundă nevoilor mediului economic
1 Program de atragere și sprijinire a investitorilor
Municipiul Zalau
Consiliul Local Zalau, asociaíile agentilor economici
Zalau FP 500.000 2016-2020 100% 100.000 euro anual; Programul include: constituirea unei baze de date online cu informaţii generale (cu toate terenurile disponibile, preţul acestora, gradul de viabilizare etc.), folositoare posibililor investitori; - pachet de facilităţi si stimulente pentru investitori prin intermediul sistemului de impozite și taxe locale; - susţinerea dezvoltării asociaţiilor de
61
afaceri – implicarea autorităților locale în planificarea și desfășurarea unor întâlniri periodice cu mediul de afaceri
2 Derularea unui program/scheme de minimis bazat pe competițe de proiecte pentru agenții economici locali
Municipiul Zalau
Zalau FP 1.250.000 2016-2020 100% 250.000 Euro anual
3 Înființarea unui oficiu pentru susținerea antreprenoriatului local, având și rol de informare în domeniul fondurilor europene
Municipiul Zalau
Camera de Comert si Industrie Salaj, asociaíile de afaceri/agentilor economici
Zalau FP 100.000 2016-2020 50% Camera de Comert si Industrie Salaj 25%, asociaíile de afecri/agentilor economici-25%
Costul annual este de 20.000 euro
4 Consultarea periodică (semestriala) a mediului de afaceri pe probleme de dezvoltare economică
Municipiul Zalau
Camera de Comert si Industrie Salaj, asociaíile de afaceri/agentilor economici
Zalau FP 0 2.015 - -
5 Finanțarea anuală a unui proiect de antreprenoriat social
Municipiul Zalau
Zalau FP 100.000 2016-2020 100% Costul annual este de 20.000 euro
Obiectiv specific - Creșterea calității resursei umane
62
1 Adaptarea institutiilor de invatamant/specializarilor la cerintele pietei muncii
Municipiul Zalau
Inspectoratul Scolar Judetan, Camera de Comert si Industrie Salaj, asociatile de afaceri/agentilor economici
Zalau FP 25.000 2016 100% Realizarea unui studiu privind noi specializări în cadrul școlilor de arte si meserii si a liceelor de profil
2 Proiect privind reconversia profesională, recalificarea și perfecționarea/învațarea pe tot parcursul vieții
AJOFM Salaj
Municipiul Zalau
Zalau FP 3.000.000 2016-2019 2% POCU
3 Reabilitarea Campusului Liceului Tehnologic "Voievod Gelu"
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau FP 8.500.000 2015-2018 POR, AP10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
4 Reabilitare Liceul de Artă “Ioan Sima”
Municipiul Zalau
Inspectoratul Scolar Judetan
Zalau PT 2.100.000 2015 -
5 Constuirea unui campus şcolar la Liceul pedagogic „Gheorghe Şincai” din municipiul Zalău
Municipiul Zalau
Inspectoratul Scolar Judetan
Zalau PT 7.500.000 2016-2017 POR, AP10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
6 Reabilitare Liceu Tehnologic Voievod Gelu din Zalau (Sali de clasa, cantina, sala de sport, internat)
Municipiul Zalau
Inspectoratul Scolar Judetan
Zalau FP Necesar DALI 2016-2017 POR, AP10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
63
7 Reabilitare Grup Scolar Mihai Viteazul din mun. Zalau (Sali de clasa, cantina, sala de sport, internat)
Municipiul Zalau
Inspectoratul Scolar Judetan
Zalau FP Necesar DALI 2016-2017 POR, AP10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
8 Reabilitare Colegiul National SILVANIA din Zalau
Municipiul Zalau
Inspectoratul Scolar Judetan
Zalau PT Necesar DALI 2.015
9 Reabilitare Liceu Sportiv "Avram Iancu" din mun. Zalau
Municipiul Zalau
Inspectoratul Scolar Judetan
Zalau FP Necesar DALI 2016-2017
10 ReabilitareLiceul Reformat "Wesseleny" din Zalau
Municipiul Zalau
Inspectoratul Scolar Judetan
Zalau FP Necesar DALI 2016-2017
11 Reabilitare si Liceul Ortodox "Sf. Nicolae" din mun. Zalau
Municipiul Zalau
Inspectoratul Scolar Judetan
Zalau FP Necesar DALI 2016-2017
Obiectiv specific – Dezvoltarea urbană durabilă
1 Regenerarea urbană a Centrului Civic şi Istoric al Municipiului Zalau
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau FP 12.000.000 2018-2020 POR, AP5.Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
2 Reabilitarea cladirii de patrimoniu istoric - clad. Primariei
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau PT 1.700.000,00 2016-2017 POR, AP5.Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
3 Modernizarea Centrului Cultural SCALA
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau SF 3.500.000 2015 XX
64
4 Reabilitarea termica a cladirilor de interes public din mun. Zalau -
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau FP 6.700.000 2015-2018 POR, AP 3. Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice
5 Reabilitarea termica a blocurilor de locuinte
Municipiul Zalau
Asociatiile de proprietari
Zalau FP 9.000.000 2015-2020 30% Programul national privind cresterea performantei energetice la blocurile de locuinte -50% Asociațiile de proprietari – 20%
Obiectiv specific - Îmbunătățirea și dezvoltarea transportului în comun în oraș și înspre-dinspre localitățile din împrejurime
1 Dezvoltarea si eficientizarea sistemului de transport urban
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau FP 9.400.000 2018-2020 POR, AP 4. Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din regiune
2 Crearea unei zone de dezvoltare economică/zonă metropolitană
Municipiul Zalau
Comunele invecinate
Zalau FP 0 2015-2018 0% - -
Obiectiv specific – Creșterea calității serviciilor furnizate de sectorul public (acesta nu tine neaparat de componenta economică a strategiei)
1 Constructia si reabilitarea locuintelor sociale
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau DALI partial 3.500.000 2018-2020 POR, AP 8. Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale
65
2 Modernizarea sistemului de iluminat public stradal, pietonal, ornamental si arhitectural in mun. Zalau si a iluminatului din cladiri publice aflate in proprietatea Municipiului Zalau-
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau FP 10.000.000 2015-2018 POR, AP 3. Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice
35 Amenajare parcare in zona Spitalului Judetean Salaj
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau FP 6.000.000 2018-2020 POR, AP 8. Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale
36 Reabilitare centru de transfuzii
Municipiul Zalau
ADRNV Zalau PT 300.000 2015
37 Regularizarea Vaii Sarmas Municipiul Zalau
APM Salaj Zalau PT 2.300.00 2015 POS Mediu
38 Reabilitare sistem de transport si distributie agent termic in mun. Zalau
Municipiul Zalau
Zalau FP Necesită SF 2016-2017 30%