Cum sa nu vorbesti cu copiii

Teacher in the Spotlight

Locuri pe care le-am vizitat

Recomandarea Noastra

Psihologia pentru Parinti

O zi in clasa

Aria Extinsa a Activitatilor

Montessori Acasa

Jurnal de Scoala

Evenimente Viitoare

Perlele Copiilor

NR.4 MARTIE-APRILIE 2016

Pag. 1

Pag. 4

Pag. 5

Pag. 5

Pag. 6

Pag. 8

Pag. 9

Pag. 10

Pag. 12

Pag. 17

Pag. 18

Puterea inversa a laudei

PROGRAM PARASCOLAR

Parascolar EME1

Parascolar EME2

Parascolar Scoala

De cateva decenii, este cunoscut faptul ca un procent tot mai mare de copii talentati isi subestimeaza semnificativ propriile abilitati. Cei afectati de aceasta lipsa de valoare adopta un standard scazut al succesului si au asteptari mai mici de la ei. Ei subestimeaza importanta efortului si supraestimeaza ajutorul parintilor. Cand parintii lauda inteligenta copiiilor, acestia cred ca ii ajuta sa ga-seasca solutia la aceasta problema. Potrivit unui studiu desfasurat de Columbia University, 85% din parintii americani cred ca este important sa le spuna copiiilor ca sunt destepti. Toata lumea o face, este un obicei.

Dar un numar tot mai mare de cercetatori sugereaza puternic ca efectul ar putea fi exact invers. Eticheta ”destepti” aplicata copiiilor nu ii scuteste de performante slabe. Ar putea chiar sa o cauzeze. In ultimii zece ani, psihologul Carol Dweck si echipa sa au studiat efectele laudei pe elevi din 10 scoli din New York. Dupa o serie de experimente facute cu 400 de elevi de clasa a 5-a - Dweck a concluzionat ca lauda poate avea un efect negativ, fiind surprinsa de magnitudinea acestui efect. Insa daca apreciem sincer eforturile si realizarile copilului efectul este unul benefic. Ea explica: ”Punand accentul pe efort ofera copilului o varia-bila pe care o poate controla.

Continuare la pagina 2...

PAGINA 2

Acesta ajunge sa se perceapa ca avand control asupra succesului sau. Punand insa accentul pe inteligenta nativa succesul este scos de sub controlul copilului si nu asigura o reteta buna pentru raspunsul la esec.” In interviurile care au urmat, Dweck a descoperit ca cei care considera ca inteligenta nativa este cheia catre succes incep sa mini-mizeze importanta efortului. Sunt destept, este rationamentul copilului; nu este necesar sa depun efort. Efortul este stigmatizat – este dovada publica a faptului ca nu te poti descurca cu abilitatile necesare. Dr. Dewck si Lisa Blackwell, au publicat un arti-col in jurnalul academic Child Development cu privire la efectul unei interventii desfasurata pe durata unui semestru cu scopul de a imbunatati notele la ma-tematica ale studentilor. Life Sciences este o scoala cu aspiratii inalte, dar cu 700 de studenti care reprezinta in mod predominant minoritati si care au note proaste. Blackwell a impartit elevii in doua grupuri pentru un workshop de opt sedin-te. Grupul de control a invatat abilitati de studiu, iar celalalt abilitati de studiu si un modul special referitor la faptul ca inteligenta nu este nativa. Cei din urma au citit cu voce tare un eseu cu privire la modul in care creierul produce neuroni noi cand intalneste provocari. Acestia au vazut partile creierului. Dupa ce modulul a fost finalizat, Blackwell a urmarit notele elevilor pentru a vedea daca a existat vreun efect. Profesorii – care nu au stiut din ce grup au facut parte elevii – au putut identifica studentii care au invatat ca inteligenta poate fi dezvoltata. Acestia si-au imbunatatit obiceiurile de invatare si notele. Intr-un singur semestru, Blackwell a inversat tendinta in-delungata a studentilor de a obtine note proaste. Sin-gura diferenta intre grupul de control si grupul de test a insemnat doua lectii, un total de 50 de minute petrecute nu predand matematica, ci prezentand o singura idee: creierul este un muschi. Daca munceste mai mult, te face mai destept. Acest lucru simplu a imbunatatit notele la matematica ale studentilor.

Dupa revizuirea acelor 200 de studii, Baumeis-ter a mai concluzionat ca o stima de sine crescuta nu imbunatateste notele sau succesul in ca-riera. Si, in special, nu reduce violenta de niciun fel. Indivizii foarte agresivi, au o parere de sine foarte buna, demitizand teoria ca oamenii care sunt agresivi com-penseaza pentru o stima de sine scazuta. Baumeister crede ca apelul continuu la stima de sine este semnificativ legata de mandria parintilor cu privire la realizarile copiilor: “Este adevarat ca atunci cand isi lauda copiii, nu sunt de-parte de a se lauda pe sine”. Sinceritatea laudei este, de asemenea, importan-ta. La fel cum putem ”mirosi” adevaratul sens din spatele unui compliment sau al unei scuze nesincere, copiii pot examina, de asemenea, lauda, pentru propriile interese. Doar copiii foarte mici – sub 7 ani – iau laudele asa cum vin. Copiii mai mari sunt la fel de suspiciosi ca adultii in legatura cu laudele. Psihologul Wulf-Uwe Meyer, un pionier in dome-niu, a desfasurat o serie de studii in care copiii au urma-rit alti elevi care erau laudati. Conform concluziilor lui Meyer, pana la varsta de 12 ani, copiii cred ca o lauda primita de la profesor nu este un semn ca ai facut bine – este, de fapt, un semn ca nu ai o abilitate, iar profesorul considera ca ai nevoie de o incurajare suplimentara. Meyer a decoperit, de asemenea, ca adolescentii reduc lauda intr-o asemenea masura incat o considera o critica din partea profesorului – nu o lauda – care transmite o credinta pozitiva in atitudinea elevului. Studentii aleg sa triseze pentru ca nu au dezvoltat o strategie de abordare a esecului. Problema se agraveaza cand un parinte ignora esecurile copilului si insista ca acesta va face mai bine data viitoare. Cercetatoarea Jennifer Crocker studiaza exact acest scenariu si explica ca un copil poate ajunge sa creada ca esecul este ceva atat de ingrozitor incat familia nu ii poate confirma existenta. Un copil privat de oportunitatea de a discuta greselile sale nu poate invata din ele.

Continuare la pagina 3...

PAGINA 3

Dar se dovedeste ca abilitatea de a raspun-de in mod repetat in fata esecului prin mai mult efort – in loc de renuntare imediata – es-te o trasatura foarte bine studiata in psiholo-gie. Oamenii cu aceasta trasatura (insistenta) isi revin repede si isi pot pastra motivatia pe perioade lungi, cu recompensa intarziata. Aprofundand aceasta cercetare, am aflat ca in-sistenta se dovedeste a fi mai mult decat un act constient de vointa; este, de asemenea, un raspuns inconstient, guvernat de un circuit din creier. Dr. Robert Cloninger de la Universitatea Washington din St. Louis a localizat acest circuit in partea de creier denumita cortex orbital si medial prefrontal. Aceasta monitorizeaza centrul de recompensa al creierului si, ca un comutator, intervine cand recompensa nu apare imediat. Cand se activeaza, ii spune restului creierului: ”Nu te opri. Dopamina (recompensa chimica a creierului pentru succes) este la orizont”. Testand mai multe persoane la RMN, Cloninger a putut vedea acest comutator activandu-se in mod regu-lat la cateva dintre ele. La altele, deloc.

Ce ii face diferiti pe acesti oameni cu un astfel de circuit activ? Cloninger a dresat sobolani si soareci in labirinturi sa invete perseverenta prin faptul ca nu i-a recompensat cand ajungeau la linia de sosire. ”Cheia este consolidarea intermitenta”, spune Cloninger. Creierul trebuie sa invete ca situatiile frustrante pot fi depasite. ”O persoana care creste cu recompense prea frecvente nu va fi perseverenta pentru ca va renunta cand recompensa dispare”.

Laudele au devenit un fel de panaceu pentru axietatile parintilor moderni. Lipsind din viata copiilor nostri de la micul dejun pana la cina, schimbam regimul cand ajungem acasa. In aceste cateva ore impreuna, vrem sa auzim lucrurile pe care nu le putem spune in timpul zilei – sunt de partea ta, sunt aici pentru tine, cred in tine. In mod similar, ne punem copiii in medii foarte presante, cautand cele mai bune scoli pe care le putem gasi, apoi folosim laude constante pentru a inmuia in-tensitatea acelor medii. Asteptam multe de la ei, dar ne ascundem asteptarile in spatele unor laude constante, stralucitoare. Duplicitatea devine grosolana pentru mine. In etapa finala de retragere a laudelor, am reali-zat ca a nu-i spune copilului doar ca este destept insem-na sa-l las sa-si traga propriile concluzii despre propria inteligenta. Laudele prea frecvente sunt egale cu rezol-varea problemei – il priveaza de sansa de a rezolva sin-gur. Folosirea recunoasterii si a de-scrierilor specifice

Cuvintele de lauda nespecifice („O treaba buna!” „Minunat!” „Imi place!”) sunt de mai putin ajutor copiilor decat recunoasterea care se refera direct la ceva ce apreciem la copil, la munca sau la comportamentul acestuia. Copiii intalnesc adesea laude nespecifice, percepandu-le ca neautentice, iar laudele nespecifice indreapta atentia catre eval-uarea adultului si nu catre copil sau munca acestuia.

Iata o lista de expresii (click AICI) care arata interesul si sprijinul intr-un mod mult mai specific.

Articol de Ashley Merryman/New York Times

PAGINA 4

Ce te-a inspirat sa devii educatoare? Te-a inspirat vreun profesor? Imi aduc aminte cu drag timpul petrecut cu vecina bunicii mele, care era invatatoare si stia tot timpul sa-mi ofere lucruri interesante cu zambetul pe buze si cu multa rabdare. Imi placea sa vorbesc cu ea, era deschisa, in-telectuala si totodata jucausa, un minunat dascal si model.

Insa, inspiratia mea de a deveni educatoare a venit mai tarziu, imediat dupa terminarea facultatii, cand am inceput sa citesc cartile fondatorilor educatiei alternative. Cele citite mi-au reflectat importanta respectului fata de o fiinta atat de fragila: copilul. Consider ca viata mi-a oferit o oportunitate atunci cand am decis sa plec intr-o alta tara pentru a lucra cu copiii. Aceasta experienta mi-a intarit dorinta de a lucra in domeniul educatiei. De ce iubesti sa lucrezi in educatie? In anul 2013, dupa ce m-am intors din Germania m-am alaturat echipei

Echilibria ca asistenta in limba engleza. Lucrand cu copiii si citind cartile Mariei Montessori am vazut aceasta metoda aplicata si am simtit ca se pliaza perfect pe ceea ce cred si simt in legatura cu educatia copilului. In pri-mavara anului 2015 am absolvit cursul Montessori AMI pentru nivelul de varsta 3-6 ani. In prezent sunt studen-ta la Facultatea de Pedagogie la nivel Primar si Prescolar, la Universitatea Babes-Bolyai.

Noemi Orosz-Pal, Educator Montessori 3-6 ani

Cum ai intrat in lumea Montessori? In primul rand iubesc copiii, altfel nu ai cum sa profesezi in acest domeniu. De asemenea, este nevoie sa pui multa pasiune in ceea ce faci, creativitate, spontanaitate si sa fii tot timpul la dispozitia celor mici pentru a le descoperi nevoile. A lua parte la dezvoltarea lor inseamna colaborare cu ei, dar si cu parintii lor. Aceasta este cea mai mare satisfactie pentru mine si motivatia de a veni cu drag la gradinita in fiecare dimineata.

Ce te-au invatat copiii? Mereu mi-a placut sa ma aflu in mijlocul copiilor. Fiecare copil este oglinda mea prin puritatea, sinceritatea si intelepciunea sa deosebita. In fiecare zi descopar ceva nou despre ei si in acelasi timp aflu ceva despre mine.

RECOMANDAREA NOASTRA

Cum ar fi sa fii cel care sustine, constient si ferm, transformarea copilului intr-un adult cu dis-cernamant, simt critic si, poate cel mai important, independent emotional? Poti afla amanunte despre aceste subiecte pe 21 mai, direct de la Alfie Kohn! Dupa intalnirea cu aproape 1500 de parinti la Bucuresti, dupa ce cartea sa ”Parenting necondi-tionat” a inregistrat vanzari record (fiind citita de peste 10.000 de tineri parinti din tara noastra), au-torul american vine pentru cea de-a treia oara in Romania!

PAGINA 5

LOCURI PE CARE LE-AM VIZITAT

Cataratul in copaci este una dintre activitatile cele mai placute copiilor, cu atat mai mult atunci cand sunt provocati de traseele cu obstacole, cand pot “zbura” pe tiroliana sau cand au ocazia de a-si infrange teama sau a-si ajuta un coleg sa ajuga la finalul traseului. Astfel am profitat de vremea buna a primaverii si grupele Terra au facut o noua vizita in Parcul de Aventura EdenLand. Scolarii s-au bucurat de o zi intreaga petrecuta la Atelierul de Olarit - Piscu, unde au cunoscut tainele olaritului si linogravurii. O alta experienta aparte a fost vizita la Crucea Rosie Romana unde copiii au aflat de la adeva-rati eroi cum se intervine in situatii de urgenta si dezastre, avand ocazia sa si practice cele auzite: au acordat primul aju-tor pe manechine, s-au bandajat, s-au adapostit in caz de cu-tremur.

In cadrul conferintei vei afla de ce pedepsele si recompensele sunt la fel de nocive, vei descoperi cum influenteaza competitia dezvoltarea ulterioara a unui copil si vei intelege mai bine ceea ce trebuie sa faci pentru a creste un copil curajos, sigur pe el si lipsit de vulnerabilitatile generatiei tale.

Pentru detalii si inscrieri puteti afla mai multe AICI.

PSIHOLOGIA PENTRU PARINTI

PAGINA 6

Contactul copiilor cu ei insisi in mediul Montessori

Continuare la pagina 7...

De-a lungul formarii mele in psihoterapie Gestalt si a lucrului cu copiii am invatat care sunt cele mai importante aspecte in ceea ce priveste intampinarea copiilor in procesul de adaptare la mediul inconjurator. Cu alte cuvinte, de ce au nevoie copiii pentru a avea succes in fata obstacolelor mai mici sau mai mari pe care le intalnesc zilnic si ce ii ajuta ca rezultatul acestei intalniri (intre ei si viata) sa fie unul care ii face mai fericiti, iar atunci cand nu se poate vorbi despre fericire, macar mai autentici, mai aprope de ce e bun si potrivit pentru ei insisi.

Personal am gasit multe concordante intre Gestalt si Montessori. Cel mai important aspect dintre acestea consider ca este relatia educator – copil. In aceasta relatie nu se intampla vreodata ca cel mic sa fie criticat, judecat sau manipulat. Adultul are intodeauna incredere in potentialul copilului, fara a avea anumite asteptari sau obiective pentru el. Copilul este acceptat asa cum este el si, ii este respectat ritmul si este acompaniat permanent acolo unde si el doreste. In felul acesta relatia intre cei doi infloreste si se creeaza continuu. Educatoarea se raporteaza la fiecare dintre cei mici ca la o fiinta unica, irepetabila si de asemenea, este autentica, diferita de ceilalti adulti din viata copilului prin propriul stil de a actiona, a reactiona, prin propriile limite si granite. Relationand in acest mod distinct, copilul are oportunitatea de a experimenta intr-o noua maniera, tinand cont de propriul sau sine si granite, diferit de cum a facut-o pana acum cu parintii sau ceilalti adulti din viata lui. Bineinteles ca relatia cu parintii este cea mai importanta si reprezentativa, insa si cea cu educatorul il imbogateste pe copil intr-un mod unic, in acest context numit gradinita. Intalnirea intre cei doi, in acest mediu diferit de oricare altul ii ofera copilului sansa de a se construi pe sine descoperind parti din el insusi de care nu stia pana acum. Granitele si limitele clasei ii permit copilului sa se cunoasca, sa experimenteze si sa-si testeze la randul sau propriile granite. Daca ele nu ar exista, cel mic s-ar simti anxios si s-ar misca in cautarea lor deoarece constiinta de sine ar fi atunci imprecisa.

Un alt aspect important in psihoterapia Gestalt este contactul. Acesta se refera la capacitatea celui mic de a fi deplin prezent intr-o situatie anume. Acest lucru insemna sa fie implicat tot organismul: simturile, corpul, emotiile, expresivitatea si inteligenta. Altfel spus, este ca si cum copilul isi foloseste toate resursele de care dispune pentru a se adapta la o situatie anume pe care o intalneste in mediu. Aceste abilitati de contact sunt: a atinge si a simti, a privi si a vedea, a gusta, a mirosi, a auzi si a asculta etc. Cu cat copilul are mai multe experiente de acest gen, cu atat creste capacitatea lui de a se adapta la ce este in jurul lui si potrivit pentru el.

In clasa Montessori copiii au foarte multe oportunitati de a-si antrena simturile prin lucrul cu lut,

pictat cu degetele, lucrul cu apa, contactul cu nisip etc. De asemenea, multe dintre materiale le permit permit examinarea si compararea diferitelor texturi, mirosuri, temperaturi si chiar gusturi. Un exercitiu pe care l-am facut de foarte multe ori cu copiii si care este foarte potrivit pentru a deschide si a amplifica simturile este observarea fructelor sau legumelor dintr-un cos.

PAGINA 7

Copiii cercetau fiecare aspect al legumelor examinandu-le, mirosindu-le, cantarindu-le in palme, simtind temperatura si textura fiecaruia si gustandu-le. Se intampla ca cine ne vizita sa intrebe de ce miroase a ceapa sau usturoi cu o fata mirata, insa pe niciunul dintre cei mici nu parea sa-i deranjeze acest miros, ci dimpotriva. Cei mici nu se plictiseau sa faca asta si am repetat de multe ori experimentul si desi nu schimbam de fiecare data tipul legumelor erau la fel de incantati.

Atunci cand se intampla ca ceva din mediul de acasa sau care a afectat deja emotionalul celui mic sau a condus la aparitia anumitor comportamente sau simptome care ne ingrijjoreaza cel mai important lucru este ca schimbarea sa apara acolo. Copiii se vor simti cu siguranta mai linistiti si mai fericiti atunci cand si parintii lor se simt asa, atunci cand adultii reprezentativi pentru ei si-au schimbat intr-un mod pozitiv modalitatile disfunctionale de a relationa cu ei. Cu toate acestea, cel mic nu se vindeca complet cand apar aceste schimbari in familie deoarece anumite mesaje au fost deja adanc introiectate in interiorul sau si va exista riscul reaparitiei lor. Copilul va avea in continuare nevoie sa-si exprime nevoile si cum sa si le indeplineasca intr-un mod potrivit, sa isi exprime emotiile inhibate, neexprimate pana acum, sa intre intr-un contact mai bun cu el insusi astfel incat sa dobandeasca o mai buna constiinta de sine, cum sa aiba grija de el insusi si cum sa se diferentieze de mesajele negative pe care fara sa ne dam seama si fara sa ne dorim le transmitem copiilor nostri (discredintandu-i pe ceilalti din jurul nostru, comportandu-ne nepotrivit cu partenerul de viata, asteptand mai mult de la ei decat pot face atunci, dorindu-ne lucruri pentru ei, santajand sau manipuland atunci cand nu avem solutii etc ).

Modalitatile cele mai la indemana pentru a ajunge la acea lume interioara a copilului pe care nu o poate verbaliza si exprima asa cum o fac adultii sunt arta (desen, pictura, modelaj), crearea de povesti terapeutice si jocul simbolic. Toate acestea au continuturi pline de semnificatie ce pot fi extrase pentru a-i ajuta pe copii sa-si asume propriile sentimente. Scenele pe care le deseneaza, culorile pe care le alege, actiunile personajelor din povestile sau jocurile lor vorbesc de fapt despe ei insisi intr-o maniera usoara si fara rezistente. Cu siguranta daca vreti sa aflati mai multe despre copilul dumneavoastra o puteti face vorbind si intrebandu-l despre cum se simte fiecare personaj din desenul lui, care este cel principal, care seamana cel mai mult cu el sau chiar facand o poveste din desen. De aici lucrurile pot evolua in functie de creativitatea parintelui, de disponiblitatea si abilitatea de a-l simti si acompania pe copil.

Dintre acestea modalitati de exprimare ale copiilor, cele mai des folosite in mediul Montessori sunt cele ce tin de arta. Copiii au la indemana foi, creioane colorate, culori si pensule pentru pictat, plastelina, lut etc. Pentru ca emotiile noastre cele mai profunde vin din inconstient, ele sunt mai repede exprimate prin imagini pe care nu ni le propunem neaparat. Nu exista modalitate buna sau gresita de exprimare a emotiilor si tocmai din acest motiv nu are importanta talentul pe care cel mic il are. Singurul lucru important este ca el sa se simta liber sa creeze, sa fie spontan si autentic.

Copii sunt lasati sa aleaga liber ce si cum sa deseneze si doar in unele cazuri sugeram o anumita tema pe care ei sunt liberi sa o exprime si sa o imbogateasca exact asa cum isi doresc. Astfel oferim controlul copiilor, intrucat ei creeaza o legatura cu mediul prin arta lor, fara a pune niciun fel de presiune pe ei (“Deseneaza pentru mami si tati./Imi place foarte, foarte tare modelajul tau.”).

In incheiere va recomand cu toata increderea sa-i incurajati si chiar sa-i acompaniati pe copii in toate activitatile ce ii ajuta sa se exprime pentru a le imputernici sinele prin afirmatiile pe care le fac despre ei prin intermediul modelajului, colajelor, picturii, dansului, desenului, muzicii si jocului. Toate aceste il ajuta pe cel mic sa se concentreze asupra sa, sa se descopere si sa integreze aceste aspecte. Cu cat suntem mai constienti de noi cu atat avem mai multe resurse sa ne adaptam in diverse situatii. Toti copiii au toate resursele de care au nevoie insa atunci cand nu stiu de ele nu le pot folosi.

Articol scris de Popa Denisa, Psihoterapeut Gestalt

Chiar daca afara soarele se tot ascunde printre norii aducatori de ploi, clasa piticilor de la Grupa Soare infloreste in fiecare zi tot mai mult.

Cele mai frumoase roade pe care le-am cules pana acum sunt copiii care s-au adaptat la gradinita si modul in care, cu sprijinul adultilor, si-au creat confort in acest mediu. Una dintre mul-tumirile mele in meseria de educator este sa-i vad pe cei mici ca intra cu zambetul pe buze dimineata in clasa si isi incep lucrul.

O zi petrecuta in clasa noastra este destul de “aglomerata”, impreuna experimentam multe momente frumoase, clipe ce devin usor, usor ruti-na zilnica. Copiii iubesc rutina, ritualurile – aces-tea inseamna siguranta, liniste, dar si dragoste.

Mi-ar placea acum sa va impartasesc una dintre cele mai frumoase rutine, si anume felul in care aranjam noi masa pentru pranz. Pentru a putea face posibil acest lucru, avem nevoie de: fete de masa, servete pe care sunt desenate for-mele tacamurilor (lingura, furculita) si forma far-furiei, boluri, farfurii, linguri si furculite. Inainte de a incepe aceasta activitate toti copiii se spala pe maini (“copii, spalam mainile inainte sa man-cam!”).

De obicei, doi copii aranjeaza fata de masa – unul trage dintr-o parte, celalalt din cealalta parte; dupa multe incercari, pana la urma reusesc sa o aranjeze pe masa. Alt copil aranjeaza placemat-urile peste fata de masa, altul pune bolurile peste placemat-uri, altul pune lingurile (uneori 2-3 lin-guri la o singura persoana :).

Dupa ce masa este aranjata in ordine, ne asezam pe scaunele si primim felul intai, supa, dar nu inainte de a spune o poezioara (multumim pentru mancarea care ni se serveste).

Pana la servirea supei se intampla ce cei mici sa organizeze un “concert” – bat cu lingurile in boluri sau in masa. Dupa o perioada in care le explicam consecvent ca lingura sta langa bol, in-teleg acest lucru.

Fiecare copil isi toarna cu polonicul supa in bol (in ritmul propriu).

Dupa ce au terminat felul intai, isi duc bo-lurile la chiuveta, la spalat si se intorc la masa pentru al doilea fel de mancare. Apoi din nou isi duc si farfuriile la chiuveta, strang totul de pe ma-sa si se indreapta la baie pentru a se spala pe dinti. Toate aceste momente se desfasoara in intervalul orar 12:00-12:30.

Prin aceasta rutina se creeaza o atmosfera placuta in clasa si mai mult de atat, acest ritual si mancarea in sine ajuta copiii sa se adapteze la cul-tura noastra si este un mod de a ne arata grija si dragostea fata de ceilalti.

O zi la Grupa Soare

PAGINA 8

O ZI IN CLASA

Cu drag, Andra Cimpean

In urmatoarele Newslettere Echilibria vor urma noi povestiri pentru celelalte clase din scoala si gradinita noastra.

PAGINA 9

Arta si aprecierea frumosului

ARIA EXTINSA A ACTIVITATILOR DIN CLASA

“Adevarul este ca atunci cand exista un spirit liber in copil, acesta trebuie sa se concretizeze intr-o anumita forma de munca, iar pentru aceasta este nevoie de ajutorul mainilor. Oriunde putem gasi urme ale muncii manuale a omului si prin acestea putem prinde o bucatica din spiritul sau si din gandul timpului sau. Abilitatea mainii omului este strans legata de dezvoltarea mintii sale si in lumina istoriei o putem vedea conectata cu dezvoltarea civilizatiei.” Maria Montessori

Este esential ca arta sa fie prezenta in mediul copilului inca de la nastere. Este o modalitate de abordare a vietii, a miscarii si a vorbirii, de a decora o casa sau o scoala, de selectare a jucariilor si a cartilor. Arta nu poate fi separata de elementele vietii.

La clasa, lucrarile de arta facute individual si conectate cu alte discipline sunt mai creative, necompetitive si mai apreciate de catre copii decat proiectele de grup sau modelele create de profesor pentru a le copia cei mici. Copiii nu ar trebui sa invete sa imite creatiile unui adult, pentru a rezulta lucrari care arata la fel. De exemplu, daca li se da lut pentru a lucra, copiilor le sunt prezentate materialele si uneltele, cum sa le foloseasca sau cum sa faca forme de baza pentru a modela. Li se arata sculpturi si obiecte din lut, diverse opere de arta in carti si in muzee. Este alegerea copilului ce anume va modela din lut. Acest lucru este valabil pentru toate acti-vitatile artistice puse la dispozitie in clasa.

La fel ca orice alta activitate din clasa 3-6, fiecare ac-tivitate de arta se pastreaza pe raft si gata pregatita pentru utilizare. In cazul in care un copil este interesat de pictura, de exemplu, el va gasi un sort, hartie, vopsele si pensule, toate curate si pregatite. E posibil ca dupa ce copilul a anali-zat o saptamana intreaga cresterea unei plante din clasa, sa fie inspirat sa deseneze acea planta, sa traseze formele frunzelor, sau poate sa modeleze o planta din lut, ori poate va fi inspirat sa faca o lucrare originala in acuarela. O cladire vazuta pe drum spre gradinita, vizitarea unui muzeu, ascultare muzicii, aroma unui fel de mancare, orice activitate poate conduce in mod natural la o creatie artistica.

Copiii pot avea o varietate de materiale de arta disponibile la raftul de arta, un spatiu dedicat pentru a putea lucra fara a fi intrerupti, atunci cand sunt inspirati.

Arta nu este ceva ce se face ocazional, ci este un mod de viata si a fost intotdeauna o parte im-portanta a echilibrului vietii in intreaga lume inca de la inceputul timpurilor. A fi un artist inseamna sa celebrezi cine esti impreuna cu felul propriu de a vedea lumea ce te inconjoara. Oricine se poate ex-prima intr-un mod artistic.

Continuare la pagina 10...

PAGINA 10

MONTESSORI ACASA

Continuare la pagina 11...

Pentru a le insufla aprecierea artei si a-i introduce in istoria artelor putem da copiilor sa repro-duca cunoscute capodopere ale marilor artisti. Expunerea la aceste lucrari inspira copilul sa aprecieze frumusetea si astfel isi va dezvolta simtul estetic. Este important sa expunem imaginile la nivelul ochilor copilului sau sa ii punem la dispozitie carduri de arta pentru a le sorta in grupuri, cum ar fi lucrarile unui artist anume. De asemenea, povestirile despre artisti, mai ales de cand acestia erau copii, sunt cap-tivante pentru copii. Cartile de arta de calitate pot tine un copil preocupat zeci de minute.

Acasa sau in clasa, putem desemna o masa sau un raft "muzeu" unde obiecte de arta frumoase pot fi prezentate ca o expozitie de arta temporara. In timp ce orice alt obiect din camera este disponibil si copiii il pot atinge, aceasta expozitie e menita sa ii ajute sa practice privitul, analizand obiectele doar vizual ca intr-un adevarat muzeu, astfel avand ocazia sa vada de aproape elemente speciale si obiecte frumoase la care poate nu ar avea acces in mod obisnuit. Aceasta experienta le prezinta copiilor ideea ca cele mai multe obiecte de "arta" din muzee au fost folosite in viata de zi cu zi, precum boluri de supa, bijuterii, instrumente ori alte creatii decorative sau utile omului.

Activitati de Arta si Muzica Gr. Terra EME1

(click AICI)

Activitati de Arta si Muzica Gr. Terra EME2

(click AICI)

Ne-am gadit ca de aceasta data sa iesim afara, in natura. Ea este cea care insufla in fie-

care om un sentiment de frumusețe si calm. Ea ne expune la lucruri vii i care cresc si trezesc in copii curiozitatea si dorinta de a explora.

Copiii iubesc timpul petrecut in aer li-ber. Uneori, cel mai simplu mod de a petrece timpul in natura este de a aduce afara activitati pe care in mod normal le facem in interior, sa citim impreuna ori sa luam o gustare pe iarba, sub un copac. Atunci cand ploua, ii lasam pe

copii sa sara in balti, sa sape mici canale și sa transforme frunzele in barcute.

Jucariile naturii

Motto-ul nostru este: Nu exista vreme rea - doar imbracaminte necorespunzatoare:). Lasam copiii sa alerge in voie, sa construiasca forturi, sa culeaga plante. Joaca in aer liber construieste orga-nisme active, sanatoase si este un mod sigur de a-i ajuta pe copii sa adopte un stil de viata activ la ma-turitate.

PAGINA 11

In natura copilul isi gaseste propriile “jucarii”, el le transforma in ceea ce-l indeamna imaginatia si este absorbit de texturile si culorile din jurul sau. Ce fel de “jucarii” poate oferi natura? Totusi credem ca sunt cele mai importante jucarii pe care copiii le au la indemana:

O gramada de murdarie. Organic este la moda:). Prin urmare, noi optam pentru o gramada de murdarie organica - adica una care se afla deja acolo, in natura. O gramada considerabila de pietre, praf si crengi deoarece dorinta de a descoperi este mare.

Pietrele. Nu exista doua pietre exact la fel, asadar s-ar putea chiar sa-si doreasca sa faca o colectie de roci. Pietrele pot fi folosite pentru a face stive sau gramezi, se pot juca diverse jocuri sau pur si simplu le pot transporta de colo-colo.

Bete si crengi. Nu exista un motiv pentru a aduna betele. Mici, mari, si mai interesante sunt cele mai lungi decat inaltimea lor. Le aduna, le categorisesc, le stivuiesc, le iau acasa. Pentru cei mici crengutele par a fi o resursa interminabila.

Frunzele. Acestea sunt un competitor pentru bete si crengi. Atatea culori si forme, orice gramajoara de frunze este aleasa cu grija. Este curios cum indiferent de generatie, frunzele au fost de fiecare data un bun inlocuitor al banilor in joaca celor mici “de-a piata”.

Florile. Sunt jucarii care ofera miros, culoare si dorinta de a le lua acasa :). Sunt prea frumoase pentru a fi lasate acolo in pamant. Din dorinta de a le analiza timp mai indelungat, copii nu se vor putea opri din a le culege, mai ales cand stiu ca florile aduc un zambet pe chipul mamei atunci cand sunt daruite.

Un copac bun de catarat. Da, cataratul in copaci poate parea periculos, insa in mintea unui copil totul este ca o conectare a unei harti (vointa de a urca in copac) cu realitatea (cum va urca in copac), transmitand semnale de la minte la corp pentru a rezolva dilema cataratului. Iar momentul in care a reusit sa ajunga la acea creanga pe care o tintise, creeaza un sentiment de reusita. Simte ca a realizat ceva ce numai el putea prin propriul efort, testandu-si limitele si puterea.

Plante ce pot fi mancate. Desi au tentatia de a explora gustand diverse plante, copiii sunt receptivi in a categorisi plantele pe care le pot manca si cele “otravitoare”. Menta, salvia, papadia gasite in propria curte (sau in locuri protejate) dintr-o data devin pentru ei roadele pamantului si vor fi foarte incantati ca pot manca ceva de afara. Va mai amintiti cand ati aflat ca trandafirii pot fi mancati?

Baltile. Cum mentiona cineva odata: copilaria este acel stadiu care se termina atunci cand o balta nu mai este o oportunitate de joaca, ci a devenit un obstacol.

PAGINA 12

DIN TEORIA MONTESSORI

JURNAL DE SCOALA

Iesirile in afara scolii

Asa cum copilului de la nivelul primar ii sunt prezentate aspecte reale si ii sunt atribuite responsabilitati reale cu privire la ingrijirea me-diului si a sinelui, copilului de la al doilea plan trebuie sa i se ofere situ-atii reale in care sa-si exerseze vointa si ratiunea. In plus, cu scopul de a oferi copilului o experienta suficient de bogata in lumea reala si un pachet cât mai bogat de sarcini mentale, este necesar ca mare parte a studiului facut de copil sa aiba loc in afara clasei. Aceasta dezvoltare dua-la a responsabilitatii si a experientei este realizata prin iesirile in afara sco-lii de exemplu, prin incursiuni in lumea reala, in cautarea cunostintelor si a experientelor legate de studiul de la clasa al copilului. Aceste cala-torii de cunoastere difera de traditionalele excursii prin faptul ca sunt initiate, planificate si infaptuite de catre copii si nu de catre adulti, iar acestea se ivesc spontan din interesul si munca depusa de copii, si nu dintr-un plan de educatie creat de adulti.

O iesire in afara scolii poate fi pentru copilul de la nivelul elementar primar o calatorie simpla (din perspectiva unui adult) precum o vizita la biblioteca publica pentru a cauta carti sau articole care nu sunt disponibile la scoala. Un copil mai mare care este mai capabil si mai pregatit pentru a-si asuma o si mai mare responsabilitate poate organiza o vizita la o universitate pentru a intervieva un zoolog sau un poet, o vizita la turnul de control al unui aeroport pentru a conduce un studiu de cercetare a si-gurantei in zbor sau o vizita la o herghelie pentru a ingriji si a pregati caii pentru parada. In vreme ce nivelul primar ofera copilului un spatiu in care acesta este protejat pentru a se putea dezvolta singur in siguranta si fara a fi distras, „Educatia Cosmica” a nivelului elementar Montessori, revendica lumea reala ca mediu de studiu. Adultul are rolul de a se asigura de claritatea procesului pe care copiii il parcurg cand se pregatesc sa iasa in afara scolii si de a-i spijini in fiecare etapa a acestui proces, in masura in care au nevoie de ajutor.

Cu ocazia unei iesiri bine organizate, copiii pot intalni expresia fiecarei tendinte umane univer-sale: explorarea legata de interesul interior; orientarea intr-o situatie sau intr-un loc necunoscut, de-terminând dezvoltarea simtului de orientare in cadrul diversitatii culturale; ordinea, in planificarea si rezolvarea lucrurilor care trebuie facute inainte de calatorie si in timpul acesteia; autocontrolul in situ-atii dificile si poate, descurajatoare; imaginatia, in planuirea iesirii si gandirea ipotetica implicata in etapele planificarii; abstactizarea, in adunarea informatiilor si sintetizarea implicita cu munca de rigoare de la clasa; munca si deplasarea in calatorie; repetitia, prin retrairea experientei prezentate de invatatoare la clasa; perfectionarea, in grija cu care planificarea si aplicarea planului sunt facute si analizarea ulterioara a lucrurilor care ar fi putut sa fie facute diferit pentru a face calatoria si mai plina de succes; si comunicarea si apartenenta, in fiecare aspect al planificarii si al aplicarii acesteia.

PAGINA 13

ORIENTARE PENTRU PARINTI

La Geografie scolarii au continuat sa studieze rolul apei, cum erodeaza, cum formeaza vai si canioane. Dupa prezentare, elevii au avut parte de o provocare: fiecare scolar sa-si imagineze ca este un rau si sa se autodescrie, de unde izvoraste, cum ii este cursul, cum erodeaza pamantul, cum sapa vai si canioane, unde se varsa, etc. Mai jos aveti un fragment din povestea unuia dintre copii:

„Buna, eu sunt raul M…. Eu nu ma opresc niciodata din cursul meu. Tot timpul iau cu mare viteza copaci, nisip, pietre si masini. Eu in Marea Caspica ma vars. Eu sunt albastru ca cerul. Pestii prin mine inoata. Apa mea este limpede si se vad pestii cum sar. Canioane eu fac cu marea mea viteza. Prin tari si orase, sate si munti oamenii vin sa imi vada culoarea cea albastra.”

Istorie

Scolarii au studiat notarea anilor in istorie - i.Hr. si d.Hr; ce este un deceniu, ce este un secol si ce este un mileniu. Am descoperit impreuna ca sunt 2016 ani de la anul zero si de aceea noi suntem in anul 2016.

Elevii au aflat de unde vin lunile anului, de ce sunt 12 luni si cine le-a pus aceste nume, descoperind astfel ca fiecare luna are istoria ei. De asemenea, scolarii au cercetat si zilele saptamanii, de unde isi au ele numele si cine le-a dat.

PAGINA 14

Biologie.

Copiii au studiat rolul si functia tulpinii, frunzei si

a radacinii. De asemenea, au descoperit care sunt diferitele

tipuri de tulpina si frunza, dar si tipurile de radacini.

Prezentarile au avut rolul de a-i face sa inteleaga care sunt

relatiile dintre radacina, tulpina si frunze si ca fiecare parte a

unei plante isi are rolul ei definit. Planta nu poate sa creasca

fara ca o parte sa-si indeplineasca menirea. Am profitat de acest

exemplu din natura si am facut o paralela cu clasa noastra.

Fiecare elev are cate o responsabilitate, este nevoie de fiecare

dintre noi, toti suntem la fel importanti.

Muzica si Arta

Muzica este prezenta zilnic in clasa, in fiecare zi scolarii canta la

Barele Muzicale. Este de-a dreptul fascinant cat de repede au

invatat sa cante folosind partiturile de la clasa.. Mai mult insa, au in-

ceput sa compuna o multime de melodii noi. Sunt atat de incantati

cand isi dau seama ca au realizat o melodie, ca suna bine si ca pot sa o

cante de mai multe ori.

In fiecare zi avem o intalnire de cerc unde cantam diferite can-

tece, avem jocuri de ritm si jocuri de palme. Elevii sunt incantati si

asteapta cu nerabdare acest moment al zilei.

La arte elevii isi perfectioneaza indemanarile in diferite tehnici

de lucru: impletituri pe degete, bratari cu noduri din 4, 6, 8, 10 sau

12 fire, modelaj din lut, pictura, desen in creion, mozaic din hartie,

origami si kirigami (arta de a indoi si taia hartia).

Ne-am bucurat cand primele zile caldute de primavara au venit si-am remarcat cu mare bucurie cum pomii au inflorit. Inspirati de „Povestea florilor si albinelor”, scolarii s-au aratat interesati sa ob-serve pomii din curtea scolii, florile lor, albinele si insectele care zboara imprejurul lor.

PAGINA 15

La Limbaj scolarii sunt incurajati sa asculte si sa comunice eficient si politicos cu adultii de la

clasa, dar si cu colegii. In diferite situatii de la clasa, incurajam elevii sa se implice activ in cautarea de

idei si in rezolvarea problemelor. De asemenea, am continuat exercitiile de citire si interpretare, in-

troducand aceste activitati in programul zilnic. In plus, scolarii participa la discutiile clasei, apoi

deseneaza si creeaza compuneri pe diferite teme pe care le abordam la cerc. Amintim cateva din

realizarile lor: Povestea celor trei copii, Proiect – Zeii Greciei, Povestea fluviului, Ziua Mamei.

La Matematica copiii au continuat sa lucreze, individual sau pe grupe: exercitii de adunare si scadere, exercitii de inmultire si impartire cu diferite materiale – socotitoarea mare, panoul cu inmul-tiri. Au rezolvat probleme cu factori precum lungimea raurilor sau probleme cu inaltimea copiilor din clasa. In diferite feluri, in experientele de zi cu zi, scolarii exploreaza si experimenteaza matematica.

Unii dintre scolari lucreaza cu multipli, multipli comuni, factori primi sau cel mai mare multi-plu comun. La inceput, elevii lucreaza cu materialul concret, lanturile, barele colorate, panoul de multipli, iar apoi in timp, ajung sa abstractizeze aceste notiuni.

La Geometrie scolarii au continuat sa studieze tipurile de unghiuri, tipurile de tri-unghiuri si tipurile de patrulatere. Pentru exersarea cunostintelor, cativa elevi au mers pe stra-zile din jurul scolii pentru a observa in mediul inconjurator (case, cladiri, garduri si strazi) tipuri de unghiuri, triunghiuri si patrulatere. A fost o iesire interesanta si folositoare pentru ei si cu siguranta vom repeta aceasta experienta.

PAGINA 16

Cea mai cautata activitate a scolarilor a fost Proiectul. La inceput un grup de fete au citit dintr-o carte din clasa – „Zeii Gre-ciei”. Le-a placut foarte mult si s-au gandit sa faca un proiect despre „Zeii Greciei”. Au luat o plansa mare si au inceput sa o imparta in sectiuni pentru scrierea informatiilor si pentru desenarea zeilor.

Ceilalti elevi cand au vazut ce proiect deosebit fac colegele lor, s-au gandit si ei sa faca alte proiecte. S-au impartit in grupuri si au inceput sa studieze diferite domenii, in functie de preferintele lor: proiect despre caini, proiect despre corpul omenesc, proiect despre tsunami, proiect despre vulcani. Unii dintre elevi au aflat ca se va construi o noua gradinita si o noua scoala, s-au gandit sa dea o mana de ajutor si au facut planuri despre cum sa arate curtea si viitoarea scoala.

In desfasurarea acestor activitati scolarii colaboreaza intre ei: unul cauta informatii, altul deseneaza si face schite, altul imparte plansa in sectiuni, altul scrie, etc. Intr-un mod simplu ei isi im-part sarcinile, pentru ca se cunosc intre ei. Vorbesc intre ei, iau decizii, analizeaza, cauta informatii, etc. Scolarii sunt incurajati sa foloseasca cuvintele lor, nu doar sa transcrie si sa reproduca ce au scris autorii cartilor.

CEL MAI CAUTAT MATERIAL

O saptamana mai altfel

Desi ne propunem sa facem in fiecare saptamana cate ceva altfel, copiii s-au bucurat de o in-treaga saptamana cu activitati aparte, recreative si educative. Au fost vizitati de un reprezentant al Fundatiei Donatorilori Benevoli de Sange, asa au aflat despre cat de important este sangele si ca poate salva vieti. Cu ajutorul Asociatiei Vegetarienilor din Romania si Restaurantul Sara Green copiii au participat la un atelier culinar unde au pregatit bunatati crud-vegane. Au scris scrisori profesorilor si invitatii pentru serbare pe care le-au expediat prin posta. Am avut bucuria sa avem si parinti voluntari care s-au implicat in programul copiilor organizand activitati sportive si jocuri de grup. Brigada de Pompieri a facut cu scolarii o activitate de informare, au povestit din experien-tele lor si au raspuns intrebarilor si curiozitatilor pe care copiii le-au avut.

PAGINA 17

EVENIMENTE VIITOARE SI ANUNTURI

EME e inchisa Zi libera legala (Rusalii)

Eveniment dedicat directorilor din

invatamantul traditional

“Vino sa cunosti clasa Montessori!”

Marti, 24 Mai 2016, 14:00-17:00

Sediul EME2, Stefan cel Mare 35, Pipera

PAGINA 18

Educatoarea: “Sofi, ce te supara de stai asa incruntata?” Sofia D (3,1 ani): “Pentru ca asa sta pinguinul meu!” Vlad D.(5,2 ani): “Eu stiu un cantec cu Denisa…”denisa, den-isa, ai se eu ti pego...”

“Nu cand esti batran mori. Dureaza o suta si o mie de ani mana mori.” “Cine vrea sa fie stergator de mese?” Vlad H. ( 4,5 ani)

Ioana I. ( 6,5 ani): “Eu sunt scorpion si vad totul!”

Gruia S.(4,7 ani): “Vera, am gasit un smaraliu!” (smarald)

Andrei N. ( 5,10 ani): “Baieti, pentru ca m-ati suparat o sa rasplatiti!”

Educatoarea glumind: “Ma asez langa tine ca sunt taaare obosita!” Ileana I. ( 2,10 ani): “Off, ce ne facem noi cu tine?!”

“Ai cercei veseli?” Ingrid (2,7 ani)

Cat de mult o iubiti pe mama voastra? “Eu nici nu-mi pot imagina cat de mult, atat de mult o iubesc.” Ilinca P. ( 7,10 ani)

“Mami te iubesc cat toate vietuitoarele de pe pamant si chiar mai mult de atat.” Mara R. (6,10 ani)

“O iubesc pe mami pentru ca sunt facuta din ea. Simplu, asa…” Diana T.(6,4 ani)

“Azi e joi, dar de fapt e vineri pentru ca maine este scoala inchisa. Deci imi place vinerea inselatoare.” Dupa ce a scos lipici din tub si i s-au lipit doua degete: “Asta numesc eu situatie lipicioasa!” Mircea D. (6,9 ani) Sasha F (6,6ani): ”Da pase, promit ca dau gol!” Mara O. ( 8 ani): ”Nu promite ceva ce nu stii ca poti sa faci!”

Perlele copiilor

Pentru evenimentele Scolii si Gradinitei

Echilibria Montessori Education consultati:

Calendarul Gradinitei Calendarul Scolii

EME1 Str. Emil Racovita Nr. 70, Vila 116C

Complex Domus , Pipera-Voluntari, Ilfov EME2

Str. Stefan cel Mare, Nr. 35, Pipera-Voluntari, Ilfov

Telefon: 0314 38 72 94/ 0744 38 78 88 E-mail: contact@echilibria.ro

ECHILIBRIA

MONTESSORI EDUCATION

W WW . ECHILI BRI A . RO

Vizitati-ne pe Facebook