CHILIBRIA MONTESSORI EDUCATION NEWSLETTER...

18
Drumul pe care il parcurgem in viata este marcat de alegerile pe care le facem. Orice alegere ne poate deschide un drum sau ni-l poate inchide, ne poate ajuta sa evoluam sau ne poate trage in jos. Alegerile pe care le facem sunt parte din noi si din rutina noastra zilnica. Sunt bucati din noi si din personalitatea noastra. Modul in care hotaram sa facem un lucru sau altul s-a strecurat in timp in obiceiurile noastre. Fiecare moment din viata noastra se bazeaza pe o alegere. Alegem sa ne uitam la televizor sau sa citim, sa ne plimbam pe jos sau cu masina, sa iesim cu prietenii sau sa stam acasa cu familia, sa mancam ceva procesat si cu ingrediente de calitate indoielnica (cazul ma- joritatii restaurantelor, chiar si cele scumpe) sau gatim noi acasa, sa facem o gluma buna sau una rautacioasa si acest sir poate continua. Niciuna din aceste alegeri nu este neutra insa. Cu ocazia sarbatorilor doresc sa ma opresc asupra alegerilor pe care le facem atat pentru noi cat si pentru copiii nostri in ceea ce priveste mancarea. Copiii sunt in special vulnerabili la multe pesticide din mediu din cauza dimensiunii mici a corpului lor si a dezvoltarii fizice rapide. Din punct de vedere stiintific putine tehnologii de testare a pesti- cidelor sunt adecvate pentru copiii mici. De asemenea, extrem de putine teste recunosc nevoile speciale ale fatului nenascut si ale nou nascutilor. Presedintele Consiliului pentru boli degenerative din SUA spune “ Chimicalele in general sunt administrate animalelor de laborator aflate in adolescenta, o metoda care esueaza in a evalua impactul din uter, copilaria timpurie si expunerea pe tot parcursul vietii”. Exista o lipsa acuta de cunostinte si apreciere corecta a amenintarilor care vin din mancarea inalt procesata si rafinata. Exista extrem de putini cercetatori si clinicieni care abordeaza aceste aspecte cu maxima constiinciozitate si dezinteresat in a promova un produs sau altul. Exista totusi studii care arata ca etichetarea oficial acceptata in ceea ce priveste nivelul chimicalelor si colorantilor alimentari este superficiala si copiii care le ingereaza isi pun seri- os in pericol dezvoltarea sistemului nervos, in consecinta ducand la probleme de anormali- tate a creierului, un IQ scazut, concentrare scazuta si hiperactivitate. Este bine de stiut ca toate mancarurile foarte procesate – faina alba, dulciuri din comert colorate si necolorate, lactate impachetate, etc, toate se metabolizeaza in zahar care dau deviatii de comportament si duc la consecinte de genul celor enumerate mai sus. Copiii sunt foarte vulnerabili si in ceea ce priveste functionarea glandelor endocrine, responsabile de echilibrul hormonal al organismului mentinand homeostazia si echilibrul intern. Acestea pot fi rapid afectate de mediul toxic. Mici intreruperi in functioarea sis- temului endocrin afecteaza semnificativ dezvoltarea partilor corpului si a sistemului metabo- lic. Aceste efecte nedorite dureaza toata viata si in plus sunt transmise ca mostenire generatiilor viitoare. Cristina Preda, Fondator EME “C ULEGI CEEA CE AI SEMANAT - PROVERB ROMANESC E CHILIBRIA MONTESSORI E DUCATION NOIEMBRIE -DECEMBRIE 2014 N EWSLETTER E CHILIBRIA P ROGRAM P ARASCOLAR Parascolar EME1 Parascolar EME2 Parascolar Scoala I N ACEST NUMAR: CULEGI CEEA CE AI SEMANAT 1 EVENIMENT DE CRACIUN 2 DARUIESTE BUCURIE 2 S EARA MONTESSORI 3 EXCURSII SI TEATRU 4 TABARA S COLARILOR 5 S APTAMANA ROMANEASCA 5 CONFERINTA ALFIE KOHN 5 ARTICOL 7 RECOMANDARE 8 ORIENTARE PT. P ARINTI 9 EXEMPLE DE MATERIALE 10 MONTESSORI ACASA 11 S IMTUL STEREOGNOSTIC 12 J URNAL DE S COALA 13 EVENIMENTE VIITOARE 16 P ERLELE COPIILOR 17

Transcript of CHILIBRIA MONTESSORI EDUCATION NEWSLETTER...

Drumul pe care il parcurgem in viata este marcat de alegerile pe care le facem. Orice alegere ne poate deschide un drum sau ni-l poate inchide, ne poate ajuta sa evoluam sau ne poate trage in jos. Alegerile pe care le facem sunt parte din noi si din rutina noastra zilnica. Sunt bucati din noi si din personalitatea noastra. Modul in care hotaram sa facem un lucru sau altul s-a strecurat in timp in obiceiurile noastre. Fiecare moment din viata noastra se bazeaza pe o alegere. Alegem sa ne uitam la televizor sau sa citim, sa ne plimbam pe jos sau cu masina, sa iesim cu prietenii sau sa stam acasa cu familia, sa mancam ceva procesat si cu ingrediente de calitate indoielnica (cazul ma-joritatii restaurantelor, chiar si cele scumpe) sau gatim noi acasa, sa facem o gluma buna sau una rautacioasa si acest sir poate continua. Niciuna din aceste alegeri nu este neutra insa. Cu ocazia sarbatorilor doresc sa ma opresc asupra alegerilor pe care le facem atat pentru noi cat si pentru copiii nostri in ceea ce priveste mancarea. Copiii sunt in special vulnerabili la multe pesticide din mediu din cauza dimensiunii mici a corpului lor si a dezvoltarii fizice rapide. Din punct de vedere stiintific putine tehnologii de testare a pesti-cidelor sunt adecvate pentru copiii mici. De asemenea, extrem de putine teste recunosc nevoile speciale ale fatului nenascut si ale nou nascutilor. Presedintele Consiliului pentru boli degenerative din SUA spune “ Chimicalele in general sunt administrate animalelor de laborator aflate in adolescenta, o metoda care esueaza in a evalua impactul din uter, copilaria timpurie si expunerea pe tot parcursul vietii”. Exista o lipsa acuta de cunostinte si apreciere corecta a amenintarilor care vin din mancarea inalt procesata si rafinata. Exista extrem de putini cercetatori si clinicieni care abordeaza aceste aspecte cu maxima constiinciozitate si dezinteresat in a promova un produs sau altul. Exista totusi studii care arata ca etichetarea oficial acceptata in ceea ce priveste nivelul chimicalelor si colorantilor alimentari este superficiala si copiii care le ingereaza isi pun seri-os in pericol dezvoltarea sistemului nervos, in consecinta ducand la probleme de anormali-tate a creierului, un IQ scazut, concentrare scazuta si hiperactivitate. Este bine de stiut ca toate mancarurile foarte procesate – faina alba, dulciuri din comert colorate si necolorate, lactate impachetate, etc, toate se metabolizeaza in zahar care dau deviatii de comportament si duc la consecinte de genul celor enumerate mai sus. Copiii sunt foarte vulnerabili si in ceea ce priveste functionarea glandelor endocrine, responsabile de echilibrul hormonal al organismului mentinand homeostazia si echilibrul intern. Acestea pot fi rapid afectate de mediul toxic. Mici intreruperi in functioarea sis-temului endocrin afecteaza semnificativ dezvoltarea partilor corpului si a sistemului metabo-lic. Aceste efecte nedorite dureaza toata viata si in plus sunt transmise ca mostenire generatiilor viitoare. Cristina Preda, Fondator EME

“CULEGI CEEA CE AI SEMANAT” - PROVERB ROMANESC

ECHILIBRIA

MONTESSORI EDUCATION

NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2014

NEWSLETTER ECHILIBRIA

PROGRAM PARASCOLAR

Parascolar EME1 Parascolar EME2 Parascolar Scoala

IN ACEST NUMAR:

CULEGI CEEA CE AI SEMANAT 1

EVENIMENT DE CRACIUN 2

DARUIESTE BUCURIE 2

SEARA MONTESSORI 3

EXCURSII SI TEATRU 4

TABARA SCOLARILOR 5

SAPTAMANA ROMANEASCA 5

CONFERINTA ALFIE KOHN 5

ARTICOL 7

RECOMANDARE 8

ORIENTARE PT. PARINTI 9

EXEMPLE DE MATERIALE 10

MONTESSORI ACASA 11

SIMTUL STEREOGNOSTIC 12

JURNAL DE SCOALA 13

EVENIMENTE VIITOARE 16

PERLELE COPIILOR 17

EVENIMENT DE CRACIUN

PAGINA 2

Am intampinat Craciunul intr-o atmosfera relaxanta, plina de bucurie si glasuri entuziaste de copii. Parintii si bunicii au fost colindati de cei mici, au participat impreuna la atelierele de confectionat decoratiuni si au putut vedea cum se prepara un desert crud vegan. Atractia cea mai mare a fost Targul de Craciun pregatit de copii, unde acestia si-au vandut creatiile pentru a-si cumpara noi enciclopedii pentru clasa, scolarii lucrand din greu pentru un acvariu cu pesti pentru clasa lor.

“DARUIESTE BUCURIE” - PROIECT SOCIAL DE CRACIUN

Anul acesta copiii gradinitei si scolii Echilibria s-au implicat din nou in proiectul social “Daruieste Bucurie” si au facut un gest plin de insemnatate pentru copiii din Centrul Maternal Casa Agar al Asociatiei Touched Romania. A fost o oportunitate pentru a-si cultiva dorinta de a imparti lucrurile si de a le darui altor copiii ce au nevoie. Multumim comunitatii Echilibria pentru implicare si pentru toate darurile oferite celor mici!

SEARA MONTESSORI 0-6 ANI

Definitia aparent simpla a agresivitatii ascunde o ambigu-itate majora a acestui concept. Intr-un sens larg, agresivitatea desemneaza o caracteristica generala a organismelor vii, referitoare la excitabilitate si la activitatile de explorare necesare satisfacerii trebuintelor fundamentale (alimentare, de aparare, sexuale). Intr-un sens mai restrans, raportandu-ne exclusiv la fiinta umana, comportamentul agresiv este un comportament ver-bal sau actional ofensiv orientat spre umilirea, minimalizarea sau chiar suprimarea fizica a celorlalti semeni, spre dis-trugerea unor obiecte investite cu semnificatii sociale sau contra propriei personae. Comportamentul agresiv are in timp efecte negative si duce la deficiente in modalitatile de rezolvare a situatiei con-flictuale. In majoritate, copiii care sunt agresivi traiesc intr-un mediu social caracterizat prin conflicte, neglijare si abuz, dar de multe ori agresivitatea copiilor este cauzata de con-flictele din familie. Comportamentul agresiv al copilului poate avea ca scop

obtinerea unui beneficiu sau poate fi afectiv (impulsional, neplanificat). De multe ori insa agresivitatea este motivata de frica si se amplifica prin crize de furie si nesiguranta. Copiii din aceasta categorie nu au incredere in ceilalti, se simt amenintati si incearca sa-si reduca furia printr-un comporta-ment agresiv de preventie, caracterizat prin izbucniri de fu-rie. Ei asteapta o recunoastere sociala exagerata si sunt foarte sensibili la amenintari, incercand sa castige respect cu aju-torul agresivitatii. Cand acestia obtin respect si supunere de la ceilalti copii, agresivitatea lor se intareste si se manifesta in tot mai multe ocazii. In cele mai multe situatii, copiii devin agresivi ca urmare a unui comportament autoritar din partea parintilor. Atunci cand cresc intr-un mediu autoritar in familie, copiii isi manifesta emotiile negative (vina, rusine, teama) prin agresivitate. Neinvatand sa isi controleze emotiile, acesti copii stiu sa raspunda doar la comportamente negative, devenind in adolescenta imposibil de controlat, mereu ostili fata de parinti sau alte figuri autoritare.

PAGINA 3

Cum facem fata suferintei copilului agresat de un coleg?

Cand auzim ca un copil sufera, tendinta noastra ca parinti e sa-i sarim in ajutor. Pana unde si cat anume ne implicam in suferinta lui? Cand copilul se afla intr-un conflict cu un alt copil, parintii tind sa controleze durerea si suferinta copilului. Insa acest lucru nu este posibil, nu putem controla sentimentele celorlalti. Fiecare la capatul lui de relatie (parinte-copil) are dreptul de a suferi, de a se bucura si de a se supara. Sunt emotii, trairi umane si invitam parintii sa ramana la capatul lor de relatie si sa nu incerce cu orice pret sa raspunda acelei suferinte, de foarte multe ori inainte chiar ca ea sa apara. In aceasta situatie, cand copilul este victima, scopul parintelui este de a-si ajuta copilul sa devina mai increzator pentru a-si con-centra toata atentia pentru gestionarea situatiei, in loc sa aleaga victimizarea si nefericirea. Importanta pregatirii psihologice pentru confruntarea cu un agressor porneste de la idea conform caruia victima detine cele mai multe variabile controlabile si antrenabile. Acest lucru o transforma in cea mai flexibila componenta a acestui sistem (agresor-mediu-victima) avand de partea sa resursele constientizate prin pregatire psihologica (curaj, creativitate) si reactia ca deprindere (pune limita, il opreste, ii spu-ne).

Agresivitatea in comunitatea de copii

EXCURSII SI TEATRU

PAGINA 4

Copiii au avut parte de experiente noi vizitand Muzeul Taranului Roman, unde au vazut obiecte stravechi de arta populara si specifice traditiilor romanesti. Au vi-zionat piese de teatru captivante din care copiii au in-teles importanta anotimpurilor in teatrul “Concursul Anotimpurilor” si de asemenea, au facut cunostinta cu Micul Print si povestea lui, din care au aflat ca "Numai cu inima poti vedea bine, lucrurile esentiale ramanand ascunse ochilor”. Am incheiat luna decembrie cu un inedit spectacol mozaic ce a imbinat teatrul, baletul si opera, intr-o magica "Poveste de Craciun" reprezentata de catre artistii Operei Comice pentru Copii.

TABARA SCOLARILOR - O CALATORIE IN NATURA

PAGINA 5

Cat de importante sunt pentru copii iesirile in natura si ce experiente frumoase au trait scolarii in aceasta tabara, in padurile de la Breaza! Au fost atat de entuziasmati de frunze, de copaci, de chemarea dealurilor inca inverzite, de libertatea pe care au avut-o in a explora natura. Au avut parte de multe activitati de cercetasie si supravietuire in padure, insa cel mai interesant a fost cand si-au construit un adapost pentru care au adus de peste tot crengi si mici trunchiuri de copaci, frunze si pietre. Fiecare copil se indeletnicea cu cate o sarcina aleasa de el si impreuna au lucrat in armonie la construirea adapostului si la decorarea lui. Au mancat mure si macese, mere padurete si frunze de menta si au fost surprinsi de cat de darnica este natura. Au fost tare incantati cand s-au intalnit cu o turma mare de oi, cand au mers prinsi de sfoara ca pe tiroliana ori s-au plimbat cu calutii. S-au bucurat de padure pana si seara cand, asemenea unor pitici, au pornit cu lanternele pe carare pentru a vedea cum e natura in timpul noptii, au observat Carul Mare, lumina lunii pline si multitudinea de stele pe care in oras nu o vad niciodata. A fost o tabara plina de experiente noi, de jocuri si veselie, o ocazie de constuire a increderii si unitate a grupului.

CONFERINTA ALFIE KOHN

PAGINA 6

Alfie Kohn a vorbit din nou parintilor si educatorilor din Romania promovand conceptul de parenting neconditionat. Prima parte a conferintei a fost concentrata pe conceptele de recompensa si pedeapsa si pe efectul lor daunator asupra copiilor si a relatiei parintilor cu cei mici. O prima schimbare ce trebuie facuta este trecerea de la “cum il determin pe copil sa faca ce vreau eu” la “ce nevoi are copilul meu si cum putem veni in intampinarea lor”. Este important sa ne concentram mai putin pe comportament si mai mult pe identificarea nevoii din spate. Parintii aplica pedepse pentru ca spera ca vor schimba comporta-mentele copilului. Orice forma de pedeapsa este dureroasa pentru copii, fie ca este fizica fie ca este o privare emotionala. Intrebarea care se ridica este: daca se presupune ca pedepsele sunt eficiente, de ce trebuie aplicate in mod repetat? Pot fi eficiente pe ter-men scurt, dar in timp provoaca probleme emotionale. Recompensa reprezinta o judecata de valoare, opusul time-out-ului. Copiii insa au nevoie de feedback si ghidaj. Cand copilul face ceva remarcabil e mai potrivit sa le adresam intrebari pentru a-i ajuta sa inteleaga valoarea lucrului facut: Cum ti-a venit idea sa faci asa? Cum ti-ai ales culorile? Cum te-ai simtit? Alfie Kohn a mai vorbit si despre efectul daunator al notelor. Primirea notelor schimba concentrarea copiilor si bucuria de a invata pur si simplu, la invatarea pentru note si recompense. Ce e de facut? In primul rand, sa fim capabili sa constientizam fiecare greseala a noastra si sa ne asiguram ca vom actiona mai bine in situatii ulterioare. E necesar sa dam importanta emotiilor si nevoilor copiilor, sa le ascultam fricile si sa-i ajutam sa le depaseasca. E important sa nu-i criticam, sa nu radem de ei sau sa-i intrerupem.

Sa ne reconsideram cererile: uneori copiii refuza sa faca ce le cerem din cauza felului in care le cerem.

Sa punem relatia pe primul plan: e important sa cladim o relatie puternica in care copiii sa simta respectul nostru.

Sa incercam sa ne punem in locul copiilor: cu cat reusim mai des sa ne punem in locul copilului cu atat mai bine il vom intelege si le vom arata ce inseamna empatia.

Sa fim autentici: sa fim capabili sa recunoastem ca facem greseli.

Sa vorbim mai putin si sa intrebam mai mult: cand punem intrebari si ascultam raspunsul aflam informatii valoaroase despre cum gandesc copiii

Sa ii iubim necodintionat: sa le aratam ca ii iubim pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce fac

SAPTAMANA ROMANEASCA

Am sarbatorit cu totii Ziua Nationala printr-o saptamana romaneasca in care copiii au fost conectati la spiritul national prin activitati specifice de lucru manual cu motive folclorice, cu muzica traditionala si imnul Romaniei, cu hore si costume populare, iar copiii au adus de acasa obiecte traditionale pe care le-au prezentat colegilor.

Pachet promotional carti Alfie Kohn CLICK AICI

PSIHOLOGIA PENTRU PARINTI

PAGINA 7

Suntem din ce in ce mai interesati sa investim in atingerea potentialului maxim al copiilor nostri si pentru asta avem nevoie sa-i descoperim cu adevarat, pentru a ne putea raporta la fiecare dintre ei intr-un mod personalizat, in functie de nevoile si abilitatile lor individuale. Este important sa identificam corect temperamentul copilului, pentru a evita posibile erori generatoare de frustrari si chiar probleme emotionale, avand asteptari opuse modului natural de a fi al copilului.

Conform teoriei celebrului psiholog Jung, structura generala a personalitatii rezulta din felul in care se focalizeaza energiile pulsionale ale inconstientului. In cazul directionarii energiei catre lumea interioara rezulta tipul de personalitate intro-vert. De cealalta parte se afla tipul extrovert care isi directioneaza energia spre exterior si de asemenea isi ia energia de acolo.

Un introvert este cineva care se simte confortabil si chiar fericit sa fie in el insusi. Acesta petrece mai mult timp in mintea lui decat in lumea reala. Ii place sa stea in mintea sa, cu gandurile sale, se simte confortabil sa fie singur. Unei persoane extroverte ii place sa stea mai mult in exteriorul sau, ii place sa vorbeasca, este cu adevarat interesata de ceilalti oameni. Nu ii place sa stea singura si de asemenea nu-si petrece prea mult timp in mintea sa. Prefe-ra sa fie intr-un continuu contact cu lumea exterioara si este mai degraba senzoriala decat logica si analitica.

Temperamentul este partea innascuta a personalitatii noastre, si deci, nu il putem schimba, ci doar modela usor, astfel incat sa putem raspunde intr-un mod cat mai adaptat cerintelor lumii exterioare, tinand in tot acest timp cont de tendinta naturala catre introversie sau extroversie. A cere unui copil extrovert sa se comporte precum un introvert, sau invers, ar produce tensiune, confuzie, senzatia ca este neinteles si fortat sa fie altfel decat este de fapt. Toate acestea in timp ar putea crea alte probleme psihologice mai tarziu. Niciunul dintre aceste tipuri temperamentale nu este superior celuilalt. Fiecare dintre ele prezinta avantaje si dezavantaje. Anumite slabiciuni pot fi transformate in trasaturi pozitive. De exemplu, energia scazuta a introvertitului duce la cresterea

spiritului de prevedere iar lentoarea acestuia duce la o buna stapanire de sine. De asemenea, fiecare dintre noi manifesta atat trasaturi de introversie cat si de extroversie, predominand una dintre

cele doua. Foarte rar intalnim o persoana ce prezinta doar caracteristicile unuia dintre aceste tipuri. Situatia optima este echilibrul unui temperament ambivert situat la mijlocul distantei intre introversie si extroversie. Acest lucru inseamna sa ai avantajele ambelor tipuri temperamentele si sa le poti folosi atunci cand situatia o cere.

Astfel, temperamentul ne influenteaza modul in care ne comportam, cum interactionam cu cei din jur si cum ne incar-cam cu energie. Unui introvertit i se descarca bateria cand socializeaza si i se incarca atunci cand este singur. Extrovertul isi trage energia de la oamenii din jur, din mediul inconjurator, nu-i place sa fie singur si mai degraba tot timpul intr-o continua interacti-une. Aceste caracteristici ii fac pe oameni sa-i eticheteze in mod gresit pe copiii introverti ca fiind timizi, iar pe cei extroverti ca fiind guralivi si galagiosi. Pentru a evidentia si mai bine aceste tipuri de temperament voi enumera caracteristicile comportamen-tele specific fiecaruia:

Copilul extrovertit: spontaneitate ; sociabilitate; activitate facila in gup; adaptabilitate la situatii noi; preferinta pentru miscare si emotii puternice; veselie, comunicare facila; tendinta catre agresivitate datorata unui control redus al sentimentelor.

Copilul introvertit: fire inchisa, rezervata, distanta, introspectie, reflexie; delicatete afectiva; adaptabilitate redusa; nesociabilitate; sensibilitate fata de parerile celorlalti; evita riscurile si emotiile puter-nice; viata sufleteasca bogata; autocontrol afectiv si comportamental.

Pentru a dezvolta extroversia unui copil prea introvertit incurajati interactiunea cu alti copii, mergeti in locuri unde copiii au oportunitatea de a se exprima liber, implicati-l in activitati de echipa care ii fac placere (sport, teatru), incurajeati-l sa nu ramana tacut chiar si cu persoanele pe care nu le cunoaste foarte bine.

Cum isi poate dezvolta un extrovertit introversia: implicarea in activitati de unul singur, fiind deconectat in special de oameni. Astel poate fi intr-un contact mai bun cu el insusi si poate invata sa se simta confortabil de unul singur.

Introversie - extroversie si timiditatea

RECOMANDAREA NOASTRA

PAGINA 8

Cum sprijinim copilul timid? Incurajati cresterea increderii in fortele propri implicandu-l in activitati cu grad treptat de dificultate, pe care sa le poata reali-

za; Incercati sa fiti cat mai prezent in interactiunea cu el: priviti-l in ochi chiar daca va evita contactul vizual, nu intrerupeti inte-

ractiunea la cel mai mic semnal de retragere al copilului timid dar nici nu il fortati; Incurajati-l sa se implice in activitati de grup; Dati-i de inteles ca situatia lui este “normala”, ca nu este un dezastru sa te balbai, sa-ti pierzi ideile sau sa te inrosesti si ca acest

lucru poate fi depasit;

Timiditatea afecteaza mai mult viata copilului si chiar a celor din jurul lui. De aceea trebuie tratata cu seriozitate, fiind nece-sara dezvoltarea abilitatilor sociale cat mai devreme, pentru a evita anxietatea sociala sau alte probleme de comportament mai tar-ziu.

Crusta de ciocolata cu nuci pecan 2.5 cani nuci pecan 3 linguri de cacao 150 g curmale 1/8 lingurita sare 1lg vanilie lichida

Se maruntesc nucile in robotul de bucatarie. Adaugam si restul ingredientelor si se proceseaza compozitia pana de-vine omogena. Se da la rece pana se prepara crema.

Crema de ciocolata cu banane 3 cani de caju 2 banane 2 linguri zeama de lamaie 1 cana miere 1 lingura vanilie lichida 1/8 lingurita sare 1.5 cana lapte de migdale 1.5 linguri de lecitina 1 cana ulei de cocos 30 g cacao 15g carob

Se adauga in blender toate ingredientele mai putin uleiul de cocos si lecitina. Se amesteca in blender 3-5 minute. Se adauga lecitina si uleiul de cocos topit si se proceseaza pana se incorporeaza bine ambele ingrediente.

Tort de ciocolata cu banane

Adesea este confundata introversia cu timiditatea. De fapt atat un copil introvertit cat si unul extrovertit pot manifesta timidi-tate. Ce este timiditatea si care este diferenta dintre ea si introversie? Timiditatea este o trasatura de personalitate careia ii sunt specifice trairile anxioase si inhibitiile in situatii sociale noi. Simp-tomele timiditatii se manifesta la nivel afectiv, cognitiv si comportamental. De exemplu, atunci cand un copil timid este pus sa-i vorbesca unui strain pentru prima data, va simti frica, tensiune, nervozitate, iar acestea vor fi insotite de reactii fiziologice precum tremuratul, gura uscata, durerile de stomac sau roseata (afectiv), se va gandi ca nu va face fata situatiei, ca nu este capabil sa tina discursul sau sa faca o impresie buna (cognitiv - ganduri negative referitoare la propria persoana). Rezultatul va fi un discurs cu vocea tremurata sau chiar neexprimarea opiniilor personale (comportamental).

Care sunt cauzele timiditatii? Predispozitie ereditara; Preocupari cu privire la modul in care este perceput de ceilalti si la propria performanta; Neincredere in sine;

Diferenta dintre un copil introvertit si unul timid este ca in timp ce primul se simte confortabil cu modul sau rezervat, linistit de a se manifesta in anumite context sociale, timidul traieste un conflict intre a interactiona si a evita interactiunea. Isi doreste apropierea si contactul cu ceilalti dar in acelasi timp este speriat de acestea si doreste sa le evite.

Timiditatea

Articol scris de Popa Denisa (terapeut in formare si asistent grupa 0-3 ani )

ORIENTARE PENTRU PARINTI

PAGINA 9

INTRODUCERE IN ARIA SENZORIALA

“Trebuie sa ajutam copilul sa actioneze singur, sa voiasca singur, sa gandeasca singur; aceasta este arta celor ce

aspira sa slujeasca spiritul.” Maria Montessori

Copiii mici sunt constant asaltati cu experiente senzoriale. Ei deprind astfel o varietate de mirosuri, sunete, culori, imagini pe care le experimenteaza zilnic. Intr-o clasa Montessori materialele prezentate ii ajuta pe copii sa inteleaga, sa ordoneze si sa ataseze limbaj perceptiilor senzoriale pe care le traiesc. Rolul materialelor senzoriale este sa evidentieze proprietatile lucrurilor si sa ajute copilul sa-si rafineze si sa-si organizeze in minte ceea ce a acumulat prin simturi. Scopul nu este, in mod simplu, sa furnizeze o mul-time de stimulari senzoriale, ci sa ajute copilul mic sa inteleaga si sa numeasca tot ceea ce deja a experimentat. Materialele prezentate in viata practica au pregatit copilul pentru experientele cu materialele senzoriale. Acum copilul poate sa manuiasca obiecte, se poate concentra. Daca activitatile vietii practice sunt centrate pe obiectele familiare care inconjoara copilul, pentru aria senzoriala M. Montessori a creat o serie de materiale pe care le-a numit “aparate didactice”. Acestea au fost create pentru a oferi copiilor ocazii de manuire, ridicare, vaz, auz, miros, gust, comparare, masurare, diferentiere si clasificare. Exista cinci simturi de baza: vizual, auditiv, olfactiv, gustativ si tactil. Cel din urma, tactil, percepe textura (aspru, fin) prin atingere; este un simt complex si cuprinde: simtul baric (perceptia greutatii), termic (temperatura) si stereognostic (simtul tridimensional, al „omului orb”).

Montessori foloseste materiale pentru fiecare din aceste zone:

Simtul vizual: Blocurile cu cilindri, Turnul roz, Scara maro, Barele rosii, Cutia culorilor I, Cutia culorilor II, Cutia culorilor III, Scrinul cu forme geometrice, Cubul binomului, Cubul trinomului, Forme geometrice gradate, Cutiile cu cilindri colorati, Cutiile cu triunghiuri constructoare, Patratul decanomului. Simtul tactil: Table pentru pipait, Tablitele pentru pipait, Cutia pentru materiale textile,Tablite barice, Recipiente termice, Tablite termice. Simtul stereognostic: Corpurile geometrice, Sortare - cu obiecte mari, respectiv cu obiecte mici, Saculetul misterios. Simtul auditiv: Cilindrii sonori, Clopoteii. Simtul gustativ: Recipiente pentru testarea gusturilor. Simtul olfactiv: Recipiente pentru potrivirea mirosurilor. Caracteristici ale materialelor senzoriale

Materialele de pe rafturi au la baza ordinea normala, naturala a dezvoltarii copilului, ofera stimuli care intalnesc nevoile copilu-lui. Mediul permite exprimarea tendintelor umane interioare (ordine, orientare, explorare, precizie). Toate activitatile re-prezinta materiale de dezvoltare, nu educationale.

Copilul inmagazineaza impresii senzoriale prin care isi construieste inteligenta; intre 3-6 ani el incepe sa devina constient de simturile lui si de functia acestora. Copilul mic treptat incepe sa discrimineze intre stimuli diferiti (de exemplu el gusta, pune orice in gurita printr-un efort de a intelege lumea; doar crescand intelege ca poate explora folosind si alte simturi, nu doar pe cel al gustului). Materialele din mediul pregatit ajuta copilul sa clasifice impresiile senzoriale multiple pe care le primeste. Ele nu constituie un substituent pentru impresiile primite din mediu, ci prin aceste materiale copilul poate ordona si clasifica achi-zitiile facute. De exemplu: Recipientele de gustat ajuta copilul sa inteleaga ca exista 4 gusturi de baza: dulce, sarat, amar, acru. Ele ofera cheia spre lumea exterioara, nu doar lucru si activitate in clasa, reprezinta „chei catre lume”.

Materialele reprezinta abstractii materializate, prin izolarea unei calitati: de exemplu Barele rosii introduc notiunea de lungime (barele sunt identice in inaltime, latime, culoare, textura; singura proprietate care face diferenta intre bare este lungimea).

Materialele sunt auto-didactice. Copilul invata prin experienta cu materia-lul senzorial, prin repetitie.

EXEMPLU DE MATERIAL DIN ARIA SENZORIALA

Cubul Binomului

Material: o cutie cu balamele pe 2 parti (pentru a se deschide). In interiorul cutiei sunt cuburi si prisme. Un cub este rosu si unul este albastru. Cubul rosu are trei prisme rosii si negre, care se potrivesc in culoare si forma cu cubul. Cubul albastru are trei prisme albastre si negre. Patratul binomului este desenat pe capacul cutiei. Prezentare:

Invit copilul: “Acesta este Cubul binomului. Poti sa spui cubul binomului?”

Ii arat cum se tine cutia. Copilul pune cutia pe masa.

Invit copilul sa se aseze.

Deschid cutia. Pun capacul pe masa, cu desenul vizibil. Deschid cele doua parti ale cutiei. Il intreb: ”Vezi?”

Scot toate cuburile si prismele din cutie. Le amestec.

Ii spun ca voi construi cubul in interiorul cutiei.

Incep cu cubul rosu. Atasez prismele potrivite, dupa forma si culoare, aranjand astfel primul strat.

Pun a treia prisma rosie si neagra deasupra primului strat, apoi continui cu prismele potrivite.

La sfarsit pun cubul albastru, ca intr-un “cuib mic”.

Desfac cubul din nou, amestec piesele, apoi las copilul sa incerce.

Cand termina am grija sa duca materialul la loc pe raft.

PAGINA 10

Principii pedagogice ale materialelor senzoriale Asociere inainte de gradare. Cu Tablitele pentru simtul tactil de exemplu, care introduc conceptul aspru/fin, copilul realizeaza la inceput perechi intre tablitele identice; ulterior realizeaza gradarea lor, de la cea mai aspra la cea mai fina. Impresie senzoriala inainte de atasarea limbajului. Dupa ce copilul realizeaza asocieri si gradari cu materialul, urmeaza sa invete limbajul: calitatea introdusa (gradul pozitiv: de exemplu aspru/fin), gradul comparativ (mai aspru, mai fin) si superlativ (cel mai aspru, cel mai fin). Contrast inainte de asemanare. In invatarea formelor geometrice prin intermediul Scrinului cu forme geometrice, copilul incepe cu formele contrastante vizual (triunghi, cerc, patrat), apoi invata forme asemanatoare (triunghiuri, patrulatere, poligoane).

PAGINA 11

Controlul erorii (materialul ofera copilului posibilitatea sa identifice singur erorile si il ajuta sa lucreze independent): vizual (sa se potriveasca in cutie). Scop: Direct – sa construiasca cubul binomului. Indirect – pregatire pentru matematica, intelegerea radacinii cubului binomului; pregatire pentru algebra si demonstrarea formulei(a+b)3.

MONTESSORI ACASA

Parintii isi pot ajuta copilul prin crearea unui mediu care sa-i faciliteze independenta. Maria Montessori spune: “Orice ajutor inutil dat copilului devine un obstacol in calea dezvoltarii lui.”

Este nevoie sa incurajati copilul sa exploreze mediul inconjurator (intr-un mediu sigur, fara pericole), sa capete propria lui experienta cu privire la acesta. Doar asa lumea inconjuratoare va prinde forma si sens, desfasurandu-se sub ochii lui ca o harta mentala a experientelor. Fiind mereu expusi unor experiente senzoriale complete (vaz, auz, miros, gust, kinestezic), copiii inteleg mersul logic al lucrurilor, inteleg ciclicitatea evenimentelor si fac asocieri conform cu realitatea. Exploatarea si exersarea corecta a simturilor vor crea un mediu sigur pentru copil, un mediu in care acesta isi poate cultiva increderea in propriile forte si poate obtine disciplina interioara necesara formarii ca adult.

Exemple de activitati senzoriale, pe care puteti face cu copilul acasa:

Pentru copiii mai mici puteti pregati un cadru cu activitati linistitoare, relaxante: joaca cu apa, cu nisip, cu gheata, bol cu seminte, pictura cu degetele. Mirosurile si gusturile din bucatarie, atunci cand gatim, ii vor ajuta pe copii mai tarziu sa discrimineze usor intre arome (rom, vanilie, scortisoara, otet, condimente).

Pentru copiii mai mari, dezvoltarea cognitiva poate fi stimulata prin vaz in cazul experientelor din bucatarie: efectul otetului in combinatie cu bicarbonatul; cum se separa uleiul si apa atunci cand sunt amestecate; cum se topeste gheata si mai apoi, prin fierbere, cum se evapora; cum creste maiaua la aluat.

Pentru simtul auditiv puteti crea variate instrumente din cutii sau sticle pline cu seminte/nisip/bile; pahare umplute cu apa, in diverse cantitati- sunetul se obtine prin lovire usoara cu o lingura sau prin suflare deasupra fiecarui pahar.

Pe langa stimularea senzoriala, copiii dezvolta si capacitati cognitive deosebite. Isi pun intrebari, se indoiesc si testeaza, apoi isi dezvolta o gandire creativa. Concepte precum partile componente ale obiectelor/plantelor, amestecul culorilor sau al diferitelor tipuri de materiale, starile de agregare, gravitatia sunt foarte usor de explorat si de inteles prin joaca senzoriala.

PAGINA 12

In cartea “Descoperirea Copilului”, Maria Montessori vorbeste despre ceea ce se numeste simtul stereognostic, simt care se refera la identificarea obiectelor pe baza reliefului lor.

“Sa recunoastem forma unui obiect atingandu-l peste tot cu varfurile degetelor, precum fac orbii, nu este doar un exercitiu pentru simtul atingerii. De fapt, prin simtul “atingerii” se percep doar calitatile superficiale precum netezimea sau asprimea. In schimb, cand mana si bratul sunt purtate peste un obiect, atingerii i se adauga si miscare. Aceasta adaugare este atribuita unui simt special, un al saselea simt, denumit simt muscular, care permite multor impresii sa fie depozitate in “memoria musculara”, cea care tine minte toate miscarile efectuate. Putem sa ne miscam fara sa atingem nimic si sa ne amintim si sa reproducem miscarea efectuata in ceea ce priveste directia, distanta si asa mai departe. Acesta este rezultatul senzatiilor musculare pe care le-am experi-mentat. In schimb, in momentul cand atingem ceva in timp ce ne miscam, doua senzatii, tactil si muscular, sunt imbinate si dau nastere acelui simt numit de psihologi “simtul stereognostic”.

Antrenarea si ascutirea acestui simt va largi orizontul perceptiilor, furnizand o baza mai solida pentru dezvoltarea intelec-tuala. Maria Montessori a recunoscut importanta invatarii prin experiente senzoriale, simtul stereognostic dand un sentiment special. Cand ii este prezentata copilului activitatea care ii trezeste acest simt, practic i se ofera posibilitatea de a recunoaste un obiect doar prin miscare si atingere.

Simturile si mana lucreaza impreuna. Asa cum mana este legatura prinderii cu ajutorul degetelor, asa simturile sunt organe de prehensiune a imaginilor din lumea exterioara, necesare pentru inteligenta.

In lucrul pe aceasta activitate este implicata miscarea voluntara a mainilor si bratelor, o miscare directionata constient de catre creier, fiind legata de tendintele umane catre explorare si senzatii. Cu cat exista mai multa miscare si experienta senzori-ala, cu atat exista mai multa stimulare mentala si o mai mare dezvoltare intelectuala.

In mediul pregatit pentru grupa de varsta 1.5-3 ani aceasta activitate se regaseste pe raft, ea fiind reprezentata printr-un saculet in care sunt introduse diferite obiecte. Obiectele trebuie sa fie sigure, familiare copilului (el trebuie sa cunoasca deja numele lor), recunoscute fara a fi implicat simtul vizual. Atunci cand mana este introdusa in saculet, in primul rand trebuie cautate obiectele. Simtul tactil combinat cu memoria musculara va transmite informatia la creier. In creier exista deja memoria despre obiecte, iar combinatia formelor lui se simte in creier prin imaginea obiectului care este in saculet.

S IMTUL STEREOGNOSTIC (0-3 ANI)

PAGINA 13

Prin ce este diferit mediul pentru cel de-al doilea plan de dezvoltare fata de mediul pentru primul plan de dezvoltare?

Pentru cei mici, mediul este unul fizic, limitat. In cel de-al doilea plan de dezvoltare, mediul pe care copiii il cauta este format din intregul Univers. Toate facultatile mentale si fizice pe care copilul si le-a creat, integrat si perfectionat in primul plan de dezvoltare, pot fi folosite acum pentru a satisface ne-voile fizice si spirituale ale copilului din cel de-al doilea plan de dezvoltare. Acum, mintea lui este flamanda dupa cu-noastere. El doreste sa afle cum functioneaza lucrurile din jurul lui. Care este rolul omului in acest Univers? In cel de-al doilea plan de dezvoltare, copilul reuseste, datorita capacitatii de imaginatie sa exploreze ceea ce nu mai este accesibil simturilor. Daca in primul plan de dezvoltare copilul exploreaza prin simturi, acum el exploreaza prin i-maginatie si capacitatea de a gandi logic. Doar asa el poate

descoperi Universul si isi poate dezvolta un sentiment de apartenenta la acesta, realizand ca este un cetatean al Univer-sului. Intre 0 si aproximativ 6 ani, copilul are nevoie de ordine si stabilitate pentru a se putea orienta, acestea doua oferindu-i o singuranta interioara. Intre 6 si 12 ani aproximativ, ordinea pe care copilul o cauta are legatura cu ordinea oferita de Cosmos si anume, legile naturale general valabile. Pentru a se putea orienta in acest nou mediu pe care el cauta sa il exploreze (si anume Universul), copilului i se ofera Marile Lectii (sau Povestile Cosmice) care ii ofera acestuia o viziune de ansamblu asupra intregului. Copilul cel mic iubeste natura pe care o poate simti (vantul, ploaia etc) si ceea ce este facut de om, cel mare iu-beste lumea gandindu-se la ceea ce cauzeaza sau deter-mina ceea ce simte (vantul, ploaia etc), dar si scopul pentru care acestea exista.

DIN TEORIA MONTESSORI

ORIENTARE PENTRU PARINTI

La Istorie am invatat despre adaptarea si supravietuirea omului de-a lungul timpului, cu ajutorul Primei linii a timpului pentru Om. In luna Noiembrie si Decembrie, copiii au primit prezentari din toate ariile curriculare si in cadrul multor lectii am apro-fundat si mai mult anumite idei prezentate sau mentionate prin intermediul Marilor Lectii.

Pe langa Matematica si Limbaj, arii la care copilul lucreaza aproape zilnic, am mai parcurs:

La Geografie o buna parte din capitolul Soarele si Pamantul (asa cum am mentionat si mai devreme in sectiunea Cel mai cerut material). Copiii au surprins in mod placut prin intrebarile lor, dar si prin raspunsurile pe care si le dadeau reciproc atunci cand un coleg avea o dilema. La aceasta varsta, ei sunt foarte atrasi de lucrurile duse la extrem, de lucrurile iesite din comun. De aceea, au fost numeroase intrebari de tipul: “Ce s-ar intampla daca Soarele ar disparea, daca Pamantul nu s-ar mai roti, daca Pamantul s-ar departa/apropia de Soare, daca Pamantul ar avea o alta forma decat cea de sfera turtita la poli, s.a.m.d.” Rolul adultului in astfel de situatii nu este acela de a le da neaparat raspunsul, ci acela de a-i invata sa isi puna intrebari, sa gandeasca si apoi sa incerce sa gaseasca singuri raspunsul; iar cand l-au gasit, sunt invitati sa impartaseasca cu ceilalti ceea ce au aflat. Acest material prezinta doar fran-turi din lucrurile pe care copilul le-ar putea afla daca ar dori sa studieze mai mult. Accentul este pus pe darurile speciale pe care omul le are si fara de care ar fi fost imposibila supravietuirea lui: o minte deosebita, mainile, o dragoste speciala si abilitatea de a comunica, dar si pe mo-dul in care omul si a indeplinit nevoile fundamentale indiferent de perioada in care a trait. De asemenea, ceea ce iese in evidenta este faptul ca omul a locuit intotdeauna in cadrul unui grup unde a colaborat si si-a insusit un rol. Tot pe aceasta plansa se afla si marile descoperiri pe care omul le-a facut, cum ar fi focul si intrebuintarea lui.

JURNAL DE SCOALA

PAGINA 14

La Biologie am facut un experiment cu si despre radacini, unde am aflat ca radacinile simt apa si se indreapta inspre zona in care au depistat-o.

In a doua parte a lunii Noiembrie si in luna Decembrie, Arta si Muzica au avut ca teme “Poporul si traditia ro- maneasca” si “Sarbatorile de iarna”.

In ultima saptamana din Noiembrie, am organizat Saptamana Romaneasca in care am invatat si ascultat cantecele din folclorul romanesc, am facut lucru manual cu teme traditionale si am gatit impreuna covrigei, care au fost un adevarat succes.

In prima saptamana din Decembrie, am organizat Saptamana Englezeasca in cadrul careia, in fiecare zi dupa ora 13:00, atat invatatoarea cat si asistenta au vorbit in limba engleza. De asemenea, am incurajat copiii sa raspunda sau sa foloseasca anumite formule de adresare in limba engleza.

Este uimitor sa observam progresul si interesul copiilor pentru materiale. Zi de zi ii vedem cum sunt mai curiosi si isi manifesta dorinta de a invata ceva nou si de a li se prezenta un alt material.

In cadrul capitolului despre trecerea timpului, am demarat un proiect al carui scop era insusirea conceptului de trecere a anilor. Fiecare copil a adus poze din fiecare an al vietii lui, pe care le-a lipit cronologic pe cartoane colorate. Pe langa placerea de a aduce poze cu ei si a vedea pozele colegilor, copiii au realizat schimbarile trupului care vin o data cu trecerea timpului ( aceste schimbari fiind foarte evidente mai ales in primii 6 ani din viata).

CEL MAI CERUT MATERIAL

ROTIREA PAMANTULUI IN JURUL SOARELUI

MATERIALE : Sursa de lumina ce reprezinta Soarele Globul pamantesc Elipsa mare din hartie care simbolizeaza traseul facut de Pamant in jurul Soarelui.

Descrierea activitatilor: Amintim copiilor despre Marea Lectie “Aparitia Universului” in special de partea in care vorbim despre formarea rocilor, a apei si a aerului. Acum suntem interesati de miscarea de rotatie si de revolutie a Pamantului si efectele pe care aceste miscari le au asupra Pamantului. Relatia dintre Pamant si Soare ne afecteaza in mod direct viata. Fara existenta Soarelui, con-ditiile de pe Pamant nu ar fi la fel. De-a lungul timpului, oamenii au observat diferite fenomene care apar datorita acestei relatii dintre Soare si Pamant. Au realizat ca aceste sezoane se repeta si au cautat explicatii pentru acestea. Ne dorim sa prezentam lucrurile acestea copiilor, sperand ca lectiile le vor star-ni interesul si ii vor determina sa isi puna imaginatia la lucru. Prezentam aceste teme folosindu-ne de planse impresionistice, povestioare si demonstratii. Activitatile legate de aceasta tema ce au fost parcurse pana acum: miscarea de ro-tatie, formarea zilei si a noptii, cea mai calduroasa ora din zi.

PAGINA 15

Descrierea materialului:

Un cub verde mic de 0,5 cm

Bara de lemn albastra de 5 cm (de 10x cubul mic). Are 9 linii verzi care ne ajuta sa aratam ca in bara de 10 intra cubul mic de 10 ori

Un patrat de lemn rosu de 5 pe 5 cu linii albastre

Un cub verde cu linii rosii de 5 cm3 cu linii rosii

Bara de lemn albastra de 50 cm cu linii verzi

Un patrat de lemn rosu de 50 cm cu linii albastre

Un cub imens de 50 cm3 cu linii rosii

Carduri cu numerele corespunzatoare

Nu mergem mai departe de atat pentru ca este de ajuns pentru copil sa il ajute sa isi imagineze cum ar arata 10 milioane sau 100 de milioane etc.

Repetarea culorii inseamna ca avem o grupare de cate 3 care corespunde cu ordinele si clasele numerelor (clasa unitatilor, miilor si milioanelor).

Scopul: Direct: De a-i da copilului o viziune impresionistica despre relatiile dintre clase si ordine. Luam in considerare 3 clase: clasa unitatilor, a miilor si a mi-lioanelor si 7 ordine: ordinul unitatilor, zecilor, sutelor, miilor, zecilor de mii, sutelor de mii, milioanelor. Indirect: Copilul va observa o asemanare cu geometria: de la punct la linie si la suprafata.

MATERIALUL LUNII: IERARHIA NUMERELOR

PAGINA 16

Seara Montessori dedicata SCOLII cu Jean Miller,

Trainer 6-12 cu 50 de ani experienta in Montessori

15 ianuarie 2015, 16:00-18:00 La aceasta intalnire sunt invitati parintii copiilor de scoala si parintii copiilor ce

urmeaza sa mearga la scoala in anul 2015-2016

Seara Montessori dedicata parintilor scolii

“Firescul in interactiunea dintre copii”

29 ianuarie 2015 16:00-18:00

INTREBAREA LUNII : CE INSEAMNA CONCENTRARE INTR-UN MEDIU MONTESSORI?

“Marile descoperiri si intelegeri ale adevarurilor se fac cu ajutorul concentrarii. Intrebari precum: “Se cere acest subiect la examen?“ sau “De ce trebuie sa invatam despre asa ceva?” devin irelevante atunci cand copilul stie deja motivul pentru care invata despre ceva. Este evident pentru el scopul pentru care face ceva. El insusi poate face anumite conexiuni intre diferite idei, materii, materiale. Acestea au logica pentru ei si prin urmare le mentin interesul treaz. Cateodata copilul face anumite conexiuni care nu sunt atat de evidente pentru adult. Cand copiii mei erau mici si au inceput sa se prefaca cum ca ar vorbi la telefon, ei niciodata nu au folosit obiecte precum o banana, asa cum ma asteptam eu. Nu, ei au ales un mic calculator sau ceva mic si plat. Am realizat ca – in aceasta epoca tehnologica – aceasta este singura asociere pe care ei au avut-o pentru un telefon. Aceasta conexiune dintre aceasta forma si un telefon are logica pentru ei, nu pentru mine.

Calea prin care un elev ajunge sa inteleaga un anumit concept, cel mai probabil va fi diferita decat cea planificata in pro-grama. Fiecare persoana gandeste diferit iar atunci cand un student descopera si invata ceva ce il intereseaza, este evident ca acest lucru va ramane in memoria copilului.”

Trevor Eislerr, Montessori Madness

Exemplu de la clasa: Am intrebat un copil cat fac 8+5. El mi-a raspuns repede: 13. L-am intrebat cum a stiut raspunsul asa repede. El a spus: “Pai simplu: iau 2 de la 5, ca sa fac 10 cu 8, apoi imi raman trei si 10 + 3 = 13.”

"Concentration is the key that opens up to the child the latent treasures within him. As the scattered elements of his perso-nality come together, order begins to take the place of disorder, and the work of self-construction, which had been interrupted, is now taken up again, as nature had intended all along."

EVENIMENTE VIITOARE/STIRI SI NOUTATI

Luni, 27 Februarie 2015 EME este inchisa pentru

Cercul Pedagogic dedicat educatoarelor

Ce este Scoala Montessori? 12 Martie 2015

Seara dedicata parintilor care doresc sa inteleaga detalii in plus despre

scoala Montessori. Dupa aceasta intalnire deschidem inscrierile

pentru anul scolar 2015-2016.

Standing, E.M. (1998 edition) Maria Montessori. Her Life and Work, p.174, Chap X.

PAGINA 17

Perlele grupelor Terra

“Suntem raciti. Sa stam langa calorifer, sa ne des-racim.” Clara B.(4,7 ani) Educatoarea: "Haideti sa strangem frunze pentru Handcraft". Patrick(5 ani): "Cine este Handcraft?" “Uau, e o problema foarte serioasa aici: nu mai sunt foi la Insertiile metalice.” Maya C.(4,3 ani) catre Mara I.(4,2 ani)

Horia S. ( 5,4 ani) – Nu exista infinit! Sasha (5 ani) – Desigur ca exista! Vicror C. (4,10 ani)– Exista 15 infinituri. Asa mi-a zis mama. Ioana I.(5,1 ani) – Asa e, cum a zis mama lui… Sasha (5 ani) – Ba exista doar un infinit. In vizita la Muzeul Taranului Roman: Andrei - “A murit?”, Educatoarea - “Cine?” , Andrei - “Taranul?” Andrei L. (4,7 ani)

“Cand mama era copil, eu eram o steluta.” Sonia D. (4,1 ani)

Perlele grupelor Soare “L-am impaturat pe Matthias.” (adica il invelise) Alexandra L. (2,10 ani) “Tortul e rece si e din padure.” (fructe de padure) “Tu esti fetita. Si baietii poarta fetite.”(le tin de mana) Ema C. (2,5 ani) Educatoarea - Ai un pulover foarte dragut! Ema C. (2,5 ani) - Cand o sa te faci mai mica, o sa ti-l dau tie. Educatoarea - Liam, what are you doing under the shelf? Liam A. (3 ani)- I was looking for you!

Perlele Scolii “Eu ma duc la toaleta si ma spal pe dinti, pentru ca face parte din nevoile fundamentale ale omului.” Maria B. (6,6 ani)

“Eu sunt dreptas.” Emanuel P. (6,4 ani)

“Ieri am hibernat.” Ilinca P. Vlad I. (6,10 ani) - Sunt uituc Andrei C. ( 7 ani) - Nu uituc, ca uituc inseamna sa uiti. Tu nu ai inteles, deci esti neintelegator.

Perlele copiilor

Pentru evenimente consultati

Calendarul Echilibria

EME1 Str. Emil Racovita Nr. 70, Vila 116C

Complex Domus , Pipera-Voluntari, Ilfov EME2

Str. Stefan cel Mare, Nr. 35, Pipera-Voluntari, Ilfov

Telefon: 0314 38 72 94/ 0744 38 78 88 E-mail: [email protected]

ECHILIBRIA

MONTESSORI EDUCATION

W WW .ECHILIBRIA . RO

Vizitati-ne pe Facebook