1

Periodic FONDAT de MARINELA PREOTEASA, 1994, Ed. CuArt � nr. 19 - 20 , Ianuarie - Februarie, 2014, serie nou�, online, apari�ie lunar�

�

�

� � � �� ��

Sumar-p1; De vorb� cu cititorii-p1; Concurs na�ional de poezie-p2; Concurs interna�ionl de poezie �i proz� pentru românii din întreaga lume, STAR PRESS –p3;

Virgiliu Ciuc�,NY SUA, poezie-p3; Caseta redac�ional�-p6; Marinela Preoteasa, poezie-p7; Mihai

Batog-Bujeni��, poezie-p9; Gheorghe Vicol, poezie pentru copii- p10; Ioana Stuparu, poezie-p11; Ion I.

P�r�ianu, poezie-p13; George Baciu, poezie-p14; Elena Agiu-Baciu, poezie-p15; Elena Victoria

Glodean, poezie-p16; S-a primit la redac�ie volom de poezie „Cuvinte potrivite”, de George Ioni��-p16;

Gheorghe A. Stroia: Ioan Vasiu- Un bolnav de poezie-p18; Viorel Dianu, not� biografic�-p20; Octavian S�rb�toare: Legendele dacilor/popor nemuritor al

zeilor-p21; Mircea Monu: În SUA a ap�rut „Enciclopedia matematic� a no�iunilor

Smarandache”(...)-p23; Gavril� Sonea: Caracteristici �i orient�ri noi ale politicii Chinei în domeniul investi�iilor str�ine în economie-p26; �tefania

Marineanu: Jurnal de c�l�torie- litera F-FIRENZE-p 30; Editura CuArt, prezentare-p32; Sergiu G�bureac:

Cum se fac unii c� promoveaz� valorile culturii române�ti-p32; Nicolae B�la�a: Marian Barbu sau

perspectiva lumii ce se deschide din cuvânt-p33; Virgil R�ze�u:Biografie �i �apte pentru eternitate-scrisoare

deschis�-p35; Sergiu G�bureac: De la UNIRE la REUNIUNE( gânduri de iarn�)-p36

����

Colectivul redac�ional al revistei Scurt Circuit Oltean mul�ume�te tuturor cititorilor care ne-au scris, cu inima curat� �i mult� simpatie. Ioan Marian ( „ Sau ati fost, cumva, la Tokyo, in 1991, sau '92,cu Tudor Gheorghe si m-ati intalnit acolo, la ambasada ? » R : Cred ca v-ati cunoscut cu redactorul revistei pentru Diaspora.) ;Gheorghe Vicol (« Doamn� Preoteasa,Felicit�ri pentru revist�! Este foarte bun�. Dac� publica�i vreodat� �i poezie pentru copii, v� pot trimite cu mult� pl�cere. Eu am publicat pân� acum 30 de c�r�i dedicate copiilor.Cu mult� stim�, G. Vicol, Vatra Dornei » R : Va astept cu bucurie, sa incantati si inimile copiilor si bunicilor !) ; Simona-Grazia Dima (« Va multumesc si va doresc si eu Un An Nou cu bucurii si impliniri! ») ; Elena Glodean („ Buna ziua, doamna Marinela! Avand in vedere ca a fost ziua poetului Mihai Eminescu va atasez doua poeme dedicate lui.Sper sa va placa. Va doresc o saptamana placuta, cu multe impliniri! Elena, Campina”); Marian Grigore Dobreanu(„La munc�, fra�ilor... au trecut s�rb�torile! Succesuri! Marinic� Pannduru” R: De accord!);Vasile Lucian („Multumim, felicitari, multi ani!”); Ilie Vasilica (“Mul�umesc frumos! La mul�i ani pe 2014!”); Oleg Vlos, Dan Orghici, Geo Galetaru (“Am primit revista dv. Mul�umiri �i felicit�ri! Cu pre�uire, Geo Galetaru, red.-�ef "Sintagme literare".),Emilia Velcea, Gheorghe Nixulescu, Uricani

2

( “ Fiind la curent cu toate,/ Oltenii, ce s-au gandit?/ Facem tot ce se mai poate!/ Si-au facut... SCURT CIRCUIT./ » R: Multumim pentru catren ) ; Florina Dinescu ( „La multi, fericiti si mult mai buni ani! Va multumesc mult pentru "injectia" de cultura pe care, cu generozitate, ne-o oferiti! O astept de fiecare data cu multa placere. Cu stima, Florina Dinescu”); M�d�lina Corina Diaconu, presedinte Clubul Presei Tramsatlantice , reporter Radio Romania Cultural, redactor Radio ProDiaspora, membru American Press Association, Daniel Dragomirescu, editor general OLC Prof. Dr. Lidia Vianu, redactor onorific(“Multumim, draga Marinela pentru neasteptatul si frumosul dar. Toata echipa revistei interculturale si multilingvistice ORIZONT LITERAR CONTEMPORAN adreseaza urari de succes in 2014 revistei SCURT CIRCUIT OLTEAN, un titlu nemaipomenit pentru o revista romaneasca!(..) R : S� sper�m c� vom avea o colaborare frumoas�. La mul�i ani ferici�i ! Multi ani! Revistei OLC) ;Diana Pavel, N�stase Daniela (“MULTUMESC! POT SA VA TRIMIT SI EU O POEZIE PENTRU A FI PUBLICATA? ” R : Da. Dar va rug�m s� ne trimiteti �i un CV �i mai multe poezii din crea�ia dumneavoastr�) ; Dominic Diamant(R : S� ne trimite�i �i un CV succint) ; Doru Strâmbulescu, Edmond, �tefan Vl�du�escu (« Mul�umiri!Un an cu s�n�tate �i inspira�ie! Felicit�ri pentru calitatea revistei! Toate bune, �tefan Vl�du�escu” R : Mul�umim �i noi. 2014-Un an fericit !) ; Valentin Ajder, Vasiliu Lucian, Ia�i, Valentin Tarbujaru, Vavila Popovici (« Am primit linkurile revistelor si va multumesc. Sa avem un An Bun! Cu pretuire, Vavila Popovici » ) ;Elena Trifan, Virgil R�ze�u, Ion I P�r�ianu ( din Ro�iile, Vâlcea, R : Sper sa avem o colaborare frumoasa), Costin Enianu, Mihai Batog-Bujeni��, Ia�i (« Stima�i colegi, Am citit cu mare interes �i mult� pl�cere revista dumneavoastr� �i v� felicit pentru realizare. V� trimit �i eu câteva materiale, proz� �i poem ironic, precum �i un CV, la finalul culegerii de poeme ironice. Dac� dori�i s� publica�i o pute�i face oricând dori�i �i unde ave�i spa�iu tipografic. ���������������� ��������������������������������������� ��� ������ ���� ����� �� ���� � ���� ��

� �� ������� Ricky Ardezianu, Chi�in�u,� Cistelecan Alexandru, Albu Magdalena ( «Va multumesc din suflet pentru urarile de bine adresate, stimata dna Preoteasa, si va doresc, la randul meu, un an 2014 plin de realizari profesionale deosebite si bucurii sufletesti cat cuprinde alaturi de familie si colaboratorii revistei. La multi ani binecuvantati!...Cu pretuire si mult respect, magdalena albu »), Angela Baciu ( « va multumesc foarte mult, cu respect, Angela Baciu, scriitor, publicist, consilier

cultural CCSG ») ; Ioan Andreic�, Ioan Lil�, Ion Andrei��, Marian Grigore Dobreanu (« Multumesc O s� le citesc cu mare aten�ie �i o s� le dau �i prietenilor s� citeasc�... v� aminti�i formula ilegalist� ”cite�te �i d� mai departe”?O zi bun�, Marinic� Pannduru » R : Mul�umesc !) ; Elena Neac�u, Ion Gabriel Pusca, Georgeta T�n�soaica, Maria Diana Popescu-Agero Stuttgart, Constantin Mândru��, Mihai Batog-Bujeni��, Cornelia Olaru, Florina Carmenita, Viorel Dianu ( R: Domnule profesor, in acest nr. vom publica din materialul primit), Nicolae Becciu, Geo Stroe (http://www.youtube.com/watch?v=y0Af8gUszfc ), Vasile Z�rnescu („Citi�i �i aici, poate v� trece entuziasmul: http://www.altermedia.info/romania/2013/12/30/prof-univ-dr-ioan-aurel-pop-alt-vandut/. „) , Alex Gregora, Patrichi Viorel („V� mul�umesc.Interesant� revist�. Spor!” R: Ne bucur� aprecierea. Mul�umim.), George B�jenaru ( R: A sosit cartea. Vom face o recenzie. Mulltumim pentru acest roman Frigul instrainarii, al carui autor sunteti.), Gabriel Sonea. ( R: Multumim pentru Încurajare �i frumoasele cuvinte de apreciere. Ne str�duim s� îndulcim via�a �i gândurile cititorului nostru... ), Octavian S�rb�toare.

Marinela Preoteasa, editor �i redactor-�ef

Asocia�ia Cultural� „ VATRA DUDE�TEAN�” �i revista „SINTAGME LITERARE” lanseaz�, sub patronajul Consiliului local al comunei DUDE�TII NOI, Concursul na�ional de poezie, intitulat „U�or nu e nici cântecul” �i adresat autorilor care nu sunt membri ai USR. Poeziile, în num�r de 6-8, scrise cu diacritice �i înso�ite de câteva date personale (numele �i prenumele, adresa po�tal�, nr. de telefon, adresa de email, eventuale volume publicate), vor fi trimise pe adresa de email: geogaletaru@yahoo.com sau pe adresa po�tal�: Geo Galetaru, Calea Timi�oarei, nr. 32, com. Dude�tii Noi – cod 307041, jud. Timi�, pân� la data de 10 martie a.c. Între 10 martie �i 31 martie va avea loc jurizarea poeziilor, iar în data de 1 aprilie vor fi anun�ate rezultatele. Juriul, format din scriitorii Geo Galetaru (pre�edinte), Ion C�liman �i Alexandru Moraru (membri), va acorda premii în diplome �i în bani, dup� cum urmeaz�: Premiul I: 800 lei; Premiul al II-lea: 600 lei; Premiul al III-lea: 400 lei. Se vor acorda �i trei men�iuni, fiecare în valoare de 200 lei. Poeziile premiate vor fi incluse într-un num�r viitor al revistei „Sintagme literare”. Dorim succes tuturor participan�ilor!

3

�������������� ��� ���

�������������������� �

������ � ��� �����������

��� Revista interna�ionala Starpress -www.valcea-turism.ro lanseaz�

CONCURSUL INTERNA�IONAL DE POEZIE PENTRU ROMÂNII DIN INTREAGA LUME

„STARPRESS” 2014, edi�ia a lV-a. În acela�i timp, organizeaz�

CONCURSUL INTERNA�IONAL DE PROZ� PENTRU ROMÂNII DIN ÎNTREAGA LUME,

STARPRESS 2014 - edi�ia a ll-a. Concursul Intena�ional de poezie �i proz� “STARPRESS 2014” se desfa�oar� în parteneriat �i colaborare cu peste 70 de ziare, reviste, posturi de radio �i televiziune din diaspora �i România, în perioada 01.02.2014 – 01.06.2014. Premiile constau în sejururi în renumitele sta�iuni turistice române�ti de pe litoral, Eforie Nord – HOTEL CASA ANDREI si Jupiter – HOTEL RIO. Fiecare premiu const� în câte un sejur pentru dou� persoane (câstigatorul fiind inso�it de câte o persoan� drag� în sejur, ca �i la edi�iile precedente). Regulamentul concursului: LA SEC�IUNEA POEZIE SE PARTICIP� CU 5 POEZII. Concuren�ii vor prezenta, al�turi de poezii, un CV �i o fotografie in jpg. LA SEC�IUNEA PROZ� SE PARTICIP� CU 5 FRAGMENTE. Concuren�ii vor prezenta, al�turi de fragmentele de proza (5 pagini A4 maxim), un CV �i o fotografie. Indiferent de rezultatul concursului, cele mai interesante lucr�ri vor fi publicate în paginile revistei, precum �i în publica�iile celorlal�i parteneri implica�i în proiect. Materialele pentru concurs pot fi trimise pe adresa: ligya33@gmail.com , star_andrada888@yahoo.ro , free3ymher@yahoo.ca , pan� la data de 15 mai 2014. Comitetul de selec�ie va delibera pana la 1 iunie 2014 La inceputul lunii iunie se vor anun�a ca�tigatorii. Premiile se vor acorda la finele lunii august 2014. Rela�ii �i informa�ii suplimentare: Ligya Diaconescu, ligya33@gmail.com . Despre decernarea premiilor concursului international de poezie si proza STARPRESS 2012, la Mangalia, 25 august 2012. http://www.youtube.com/watch?v=32ZElWstBjA http://www.youtube.com/watch?v=RW9dkPi8SZQ http://www.youtube.com/watch?v=9AuND52RceI

Flushing, New York, SUA, 2012-2014 CIUC� Virgiliu, poet �i scriitor român.

Membru al Ligii Scriitorilor din România (Filiala Bucure�ti) �i al Asocia�iei „Amicii Statelor Unite”. Group W Satellite Commuication-Westinghouse, CBS, Viacom, Echostar �i Univision cu sediile în Connecticut, New York �i New Jersey

(II)

Inefabilele gânduri Ludicele sim��minte

Se a�az� rânduri, rânduri În poem f�r� cuvinte F�r� fâlfâit de-arip�

Zboar� spre albastrul z�rii Gândurile care �ip� Din durerile t�cerii R�v��ite, insolite

Cu mult har �i f�r� team� Sosesc gânduri inedite

Straj� codrilor de-aram�

Gândurile dor �i strig�, Uneori le-auzi oftând Oare cine le oblig�

S� suporte sângerând? Când fl orile de tulip�

4

Scot iubire din p�mânt Gândurile mele �ip�

S� se-aud� �i-n mormânt Gândurile plâng �i �ip�

În singur�tatea lor Uneori, doar pentru-o clip�, Nu mai strig�, nu mai dor!

La r�scruce de vânturi Uragane de gânduri

Întocmesc umanit��ii Sentin�a posterit��ii.

La r�scrucea unui veac Ni se spune-n zodiac

Cum sfâr�esc arhiereii Ce se cred egali cu zeii.

La r�spântie de ani, Supravegheat de z�gani,

Din cuvinte rostuite Condamn scrieri ipocrite.

La hotare de p�mânt Caut s� vorbesc c-un sfânt, Sfântul sfin�ilor r�spunde Cu rug�ciuni furibunde.

La hotarul apelor, Imperiul agapelor,

Bubuie din r�runchi tunul, Neptun face pe nebunul.

Am pornit Mar�ul Unirii Mar�ul dorului de �ar�

Fii de daci �i-ai nemuririi Peste-o vatr� milenar�.

Am pornit mar�ul drept��ii Pentru patria str�bun� Pe Câmpia libert��ii

Fi-vom iar��i împreun� Am pornit mar�ul unirii

Fiii lui Mihai Viteaz Prin fr��ia ancestral�

Visul de UNIRE-i treaz Bucure�tiul, Chi�in�ul Dou� inimi române�ti

Mândre str�juiesc Ceahl�ul Cetele moldovene�ti.

Ne-am unit prin crez �i fapt� Respectându-ne cuvântul Urm�rind o cale dreapt� S� ne întregim p�mântul Am pornit mar�ul unirii

Peste mun�i, veni�i cu noi, Actul drept al re-ntregirii Este-un crez pentru eroi

Au pornit în mar� magistru Steaguri p�zite de astre

De la Tisa pân’ la Nistru Ro�ii, galbene, albastre.

Poart� steagul re-ntregirii Tinerii urma�i de daci, �elul sfânt al reunirii

Le va da viteaz cârmaci. Au pornit mar�ul unirii

Ape clocotesc prin veac, Cânt� imnul nemuririi To�i r�ze�ii lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii

S�-�i g�seasc� r�d�cina �i fi lonul nemuririi.

Ne-am prins în Hora Unirii S� sc�p�m �ara de ho�i C�ci ne cere legea fi rii S�-i judec�m pe neto�i.

Noi vorbim pe vechi meleaguri Limba noastr� cea român� Slova dacilor de veacuri Ne e mam� �i st�pân�. Într-o lume f�r� moarte Ne-a unit dorul de �ar� Buchisind a vie�ii carte Într-o limb� milenar�

Ni se spune-n zodiacuri Începând cu T�rt�ria

Limba dacilor prin veacuri S-a-nfr��it cu ve�nicia!

Raze duc pe-ntins de zare Sufl et dac n�scut din glie �i-au impus spre ascultare

Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire

Slova eminescian� �i cu gând la re-ntregire

5

Sl�vim limba dacian�. Mândri, noi rostim în lume Limba noastr� cea str�bun� Grai de dac, grai cu renume

Ocrotit s� nu apun�.

Reculeg din amintiri Cântece de haiducie �ara-i plin� de str�ini

Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de scaie�i Se întind spre nesfâr�it Satu-i plin de târgove�i

Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut

Îngropat cu nebunie Pe un câmp r�mas t�cut N-auzi cânt de ciocârlie

Ar�turi cu m�r�cini Într-o toamn� timpurie Venetici ne sunt st�pâni

Noi tr�im în s�r�cie Nici Vladimiri, nici Jieni Nu mai bubuie din fl inte

Cete de ipochimeni Ne conduc, dar nu au minte

Peste câmpuri în ne�tire Vezi c�soaie de nomazi

Construiesc, ce nesim�ire, �i-n p�durile de brazi.

Plai oltean din vremi trecute Cu recolte �i p�duri Ai ajuns pe ne�tiute

S� fi i r�v��it de furi.

Eu propun, propun de ani Domn urma�ul unor Bani,

Un român care-a luptat S� fi m Marele Regat.

Eu propun pân� la moarte, Domn cinstit cu mult� carte

Un oltean, Mihai Viteaz S� ne scape de necaz

Eu propun de mult� vreme Domn român care s� cheme �i cre�tini, �i pe atei,

S� învingem pe pigmei Eu propun Domn pe Dracula

Cel cu �eapa �i C�ciula S� sc�p�m �ara de ho�i

De venetici �i bigo�i Eu propun, jur pe column�,

Marea Dacie str�bun�! Propun f�r� ritual

Regi – fi ii lui Decebal!

Lumina nop�ii m-a orbit Doar negura m-a luminat

Când din senin am fost lovit De-un adev�r necontestat

Evenimente f�r� sens Duc Lumea Nou� spre mormânt

Neprev�zutul e mai dens Mul�imile nu au cuvânt Tr�im sub cer f�r� hotar

Doar intuim, ducând cu noi Un sim��mânt c� din altar Trecem în via�a de apoi Am decolat de nic�ieri

Privind neantul prin hublou T�cerea sperie t�ceri

O stea dispare-ntr-un halou

Deasupra norilor de vat� Mai uit de lumea dezbinat�

Imaginile ca de basme M� duc în lumea de fantasme. Pe drumuri care duc spre soare

Sub raze reci �i orbitoare În zboruri f�r� aventur�

V�d spa�iu neatins de ur� Periplurile efemere

Cu destina�ii de himere Spre cer ne deslu�esc eternul Adesea prieten cu infernul

Mâhnit �i oripilat Din anii de apostat

6

PERIODIC Fondat de Marinela Preoteasa, 1994 Scurt Circuit Oltean, serie nou�, revist� – magazin, apari�ie lunar�, online

Scurt Circuit Oltean este sub egida LSR

Membri de onoare: Al.Florin �ene, Pre�edinte L.S.R.

Prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, membru USR Prof. univ. dr. George Sorescu, membru USR

Redactor-�ef: Marinela Preoteasa(Foto 1 )

Redactori responsabili: �tefania Marineanu: turism (foto 2) ; Victori�a Du�u (foto3) ;

Ioana Stuparu, membru USR (foto4) Redactor DIASPORA: Florentin

Smarandache(foto 5), membru USR, SSO, LSR, prof.univ.dr.U.Gallup, New M exico, U.S.A.

� Responsabilitatea juridic� privind con�inutul materialelor publicate în revista Scurt Circuit

Oltean apar�ine strict autorilor, agen�iilor de pres� sau personalit��ilor citate, în conformitate cu Art.

206 Cod Penal Editor, Marinela Preoteasa, membru LSR, UZPR

� IMPORTANT * Materialele propuse se primesc �i prin email: * Revista ofer� spa�iu publicitar �i pentru : „foto aniversare” cu 2 lei/ cmp.

SC Cuart Impex SRL ; CUI RO5410508 Banca Transilvania, Sucursala : Agentia Union, Slatina Olt Cont IBAN RO26BTRLRONCRT0210556701

�i TREZORERIE Slatina Olt Cod IBAN RO53TREZ5065069XXX000763

Detalii prin email: scurtcircuitoltean@gmail.com; preoteasa_marinela@yahoo.com

Adresa redac�iei: Str. Mân�stirii, nr. 7, bl. 1C, Sc. A, ap 13, Slatina, Jude�ul Olt, cod po�tal 230041,

Tel. fix 349-883431; 0249-418864 ; Tel. mobil 0721-204698 ; 0742-053492;

http://www.scribd.com/cuart_SCO http://www.scribd.com/Scurt-Circuit-Oltean

ISSN 2248-0617 ; ISSN-L = 2248-0617 DTP: Marinela Preoteasa

Caut insistent un vers S-aduc pace-n univers

Bulversat de când a�tept S� iau Diavolul de piept S�-l judec pe-mpieli�at C� ne-ndeamn� la p�cat

Oripilat �i mâhnit De câte am p�timit

Rostesc zilnic un descânt Pentru pace pe p�mânt

Adierile de vânt mângâie gândul R�t�cit într-o lume tr�snit�

Obsedat de-o mai veche ispit� S� deslu�easc� ce îndur� fl �mândul

Adierile de vânt tulbur� cerul Înfr��it cu t�cerea de smoal�

Deseori într-o clip� fatal� Pervers, restri�tea devoreaz� misterul Adieri de vânt mângâie ochii închi�i

Cu razele din negrele g�uri �ip� din ne�tiutele h�uri

Dureri �i speran�e ale celor proscri�i Adieri de vânt mângâie gândul n�uc

Ce-�i urmeaz� temerar destinul Blestemat s� înghit� veninul

Recoltat insistent pentru puiul de cuc

Pribeag al timpului r�pus Periplul t�u c�tre apus

Prin fum �i lav� de vulcan E doar cenu�� �i cancan

Abia revenit din exil, Nu po�i juca un vodevil

S-au schimbat legile �i jocul �ie nu �i-a surâs norocul

Prive�ti mâhnit c� alte cur�i �i-au furat �i ape, �i mun�i Din ce-ai avut nu ai nimic �i-n �ara ta e�ti tot calic. Pribeag al timpului r�pus

Luceaf�rul nu a apus Cât ai condeiul �i cuvântul Sap� mi�eilor mormântul!

7

33 a strigat îngerul, 83 au strigat ursitoarele �i toate într-un glas

Tânguit �i foarte de departe, 33 au strigat mama �i tata �i doctorul familiei,

33 a scâncit �i sora din p�tu� ; Ursitorile foarte hot�rîte

Din cer au strigat 83! Un înger blond zbura

În bra�e cu o tipsie de aur, Cu 50 de bile de aur pe ea �i 50 de flori de col� ;

Soarele a zâmbit �i a pus coroana-i de raze

Pe tipsia de aur, Iar pruncului i-a dat un s�rut.

A înverzit peste noapte câmpul Degetele ploii l-au primenit

Ca pentru o nuntire cu cerul; �i stelele au coborât s�-i simt� mireasma

�i s�-i înfloreasc� viorelele �i topoa�iii

�i s�-i dezlege apele iubirii �i tinere�ii f�r� de b�trâne�e.

Atâta str�lucrire �i atâta lini�te nu cunoscuse noaptea de milenii,

Doar el, poetul, ca un prunc obi�nuit Gângurea �i zâmbea ca un Înger

Fericit la prima lui misiune cereasc�

Într-o simetrie perfect�

zboar� Îngerul, 31 - 13, 13 - 31,

aripile lui m�soar� cuvântul - necuvântul, necuvântul- cuvântul!

... parc� nu �tie

unde s�-�i a�eze aripile! ***

Un zbor simetric ne c�l�tore�te ***

Soldatul pleac� în r�zboi cu toate inimile sale,

e ultima b�t�lie cea dintre muz� si stârvul muzei,

cea dintre zborurile din afar� �i zborurile din' n�untru!

... Toate lucrurile poart� num�rul 13

ca si cum s-ar fi n�scut toate deodat� �i toate numai în casa Poetului!

Vagonul num�rul 13, locul num�rul 13, taxiul num�rul 13,

ca �i cum toate au declarat grev� Poeziei

pentru ziua de 13, când vulturi însângera�i î�i vor împietri zborul,

peste soare �i cer, deodat�! Ca �i cum soldatul cu num�rul 13,

sub aripa Îngerului,... î�i ascunde Timpul �i dorin�a de moarte!

Soldatul, Îngerul, Timpul p�zesc calea Soarelui

�i-a Vie�ii!

8

***

13, ca niste limbi de clopot înfioar� cerul �i p�mântul cu sunetul s�u de dincolo

cu ecoul s�u de aici, rotitor în adâncuri, rotitor în în�l�imi!

Vagonul cu num�rul 13, pe scaunul cu num�rul 13

destinul poeziei poezia, în coca ei: mirific� desfacere

a cuvântului necuvântat si durut!

Taxiul cu num�rul 13 preia iubirea

de p�s�ri �i cer, de vulturi însângera�i, impietri�i în cadrane

de ceasuri de foc �i de nelumin�,

o prezicere de revolt� a naturii fulgera din parcuri �i str�zi! - Unde ne duce�i poetul?!

�ip� necuvintele cu vocalele toate,

unde?! - Oriunde!

le lini�te�te poetul. - Întreba�i-l pe Gic�, El le �tie pe toate!

Îi lini�te�te poetul... Opt barbati, câte doi

la fiecare cap�t al lumii anun�� trecerea poetului!

El, numai el, poetul, deasupra capetelor tuturor

dialogheaz� cu cerul �i zeii s�i proteguitori �i înr�ma�i de Dumnezeu

în muzeul cuvintelor, muzeul necuvintelor flori,

necuvintelor p�s�ri, necuvintelor necuvinte!

. . . Num�rul 13, triumf�tor,

î�i poart� clopotul, el strig� din cele patru z�ri

- Poetul!... Se bucur� Pamântul

de samânta sa cea roditoare,

cea cuvânt�toare, cea înaripat� �i str�vezie!

B�rba�ii se str�duie, se str�duie s� se preling� �ov�itori �i t�cu�i

în m�runtaiele Pamântului, ei smulg s�mân�a

cea cu aripi - e Îngerul poetului -

st� de paz� la casele noastre... casa mea are num�rul 13 �i zilnic, chiar zilnic,

Îngerul îi aduce fulgerele fulger�toare ale celor patru z�ri!

Iisus avea 33 ani când a plecat �i-a revenit! Pe unii constiinta ii viziteaza

pana la 33 ani sau de la 2 ori 33 ani,

important este ca acest 33 ca o mantra, circula si pe buzele orelistului: “zii33!” Spune el pacientului

care-i vede numai freamatul buzelor tuguiate de taria cifrei 3!

“zii 33, odat� cu mine! Zii 33!”

Num�rul magic se r�t�ce�te

si pe buzele preotului povestitor despre IIsus! Daca cerul ar fi fost la scoala cifrelor 33 ar fi scris pe fiecare stea cazatoare

33 ar fi scris pe fiecare nor stellar! Poate un an cu 33 de luni

Ar apara zestrea lui Zalmoxe totdeauna

(Slatina, 29.12.2011)

( Din vol. ”Ultimul zbor”, Ed. CuArt, 2013, autor Marinela Preoteasa, dedicat lui Nichita St�nescu)

9

Eu sunt divinul ce-a-ntrerupt istorii �i schimb cu for�a mea planetei fa�a

Decid ce este moartea sau via�a Iar trecerile-mi sunt, în timp, notorii…

�i-au vrut s� m� sileasc� promotorii De arme, s� îmi foloseasc� ghea�a, Deci fiica mea, ce o numesc istea�a,

S-arunce în uitare muritorii…

O! Voi netrebnici de recent� dat�, Nu �ti�i c� universu-mi este tat�? Suflarea mea contract� �i atomii.

Doar gura ta m� spurc�, gura Tomii,

C� nu mai este gerul de-alt� dat�, Când vezi c� pre�urile se dilat�!

Pe unde trec se nasc noi universuri

Eu prim�verilor le dau culoare Când sub privirea mea triste�ea moare Chiar �i poe�ii m� r�sfa��-n versuri…

Copile �i copii zâmbesc în soare

O �oapt� are alte în�elesuri Schimbând o clip-a vremurilor mersuri

Dar �i a mor�ii sumbr�-nfiorare.

Când deseori afla�i în umbra crucii Spurcate vorbe-arunc� h�b�ucii

Simt cum amar de iasc�-mi este gura

�i va veni în locu-mi sora, ura, C-aplaud� frenetic mamelucii

Când voluptuos m� vând to�i politrucii!

Cu mine, chiar universul a-nceput. Sori sau planete din praf s-au întrupat

Iar Ziditorul pe mine m-a chemat, Când vie�ii, în lut suflând, îi d� debut.

Iar� pe Tera, din Asii adunat

�i-adus pe copite, amarnic tribut, Am ajuns în Europa atribut.

C�-n praf coroane �i regi s-au transformat.

Eu str�lucesc în mii de nestemate Când totul este-acoperit de brum�,

Dar �i-n vorba de ocar�, cam ades...

Deci, v� feri�i de gânduri blestemate, C�ci eu voi fi conceptul de pe urm� Când se va spune c� praful s-a ales!

În geamuri bat cu degete din neaua Cu care-acop�r spa�ii necuprinse, Iar� pe culmile ce par ne'nvinse

Troiene-a�ez precum drume�ul �aua.

Pe buz� v� înghea�� zeflemeaua Când alarmate �tiri, anun�� prinse:

Tractoare, pluguri sau ma�ini deprinse Cu lupte doar prin fulgi ca floriceaua.

Nu-s case-n care focul s� trosneasc�

Pe priciuri reci zac babe degerate Tr�gând de-o �uic� s� se înc�lzeasc�

�i-n crâ�me stau ��rani cu chip de iasc�

Ce-a�teapt�-n lungi t�ceri înfiorate S� vin-armata s�-i desz�pezeasc�!

Perfid ca leul stând sub sicomor

10

Pândesc atent la dulcea-mi c�prioar� �i sim�urile mi-s întinse, sfoar�,

De trupul tân�r, frumos aromitor...

Zglobie-i, cu ochi blânzi ca de mioar�, Iar� eu ce-n Kama-Sutra-s profesor,

Fierbinte sunt acum �i totu-i fior Iar gândurile parc�-n ceruri zboar�.

Mental transmit idei de ac�iune

Filtrez priviri adânci �i reci, d-agat� Ea vine-ncet �i toat�-i pasiune...

Surâsu-i este o promisiune,

Iar vorba-i cald� inima-mi desfat�... - Bunelu’, ast�zi iar ai tensiune!

(Din volumul”Dantela de urzici”/Poeme ironice)

- T�tuc�, mi-ai cump�rat Un c��el mi�os, bondoc ?

- �i-am adus, de, m-ai rugat ! L-am luat din iarmaroc, Câine românesc de ras�,

Mioritic-ciob�nesc, Bun la stân� �i la cas�, De el lupii se feresc ! �i scoase dintr-un rucsac Un c��el prostu� �i gras, Cu ochii cât un pitac,

Sfor�ind nervos pe nas. Ochii fetei joac�-a �ag�:

- Spui c�-i câine de balad� ? Eu voiam, t�tuc� drag�,

Unul cu covrigi în coad� ! ...

Doi m�gari aduc o turm�, Unu-n fa��, altu-n urm�, Ca o umbr� lunecând, Prafu-n aer ridicând.

Sperio�i, prostu�i, ginga�i, Îi privesc trei iepura�i.

- Oare când vom cre�te mari Noi vom fi ca ei, m�gari ?

D� cu laba pe-o ureche Altul, alungând o streche:

- Uite, eu a� îndr�zni S� v� spun c-a�a vom fi !

N�t�fle�ilor, v� zic, De ajung a�a voinic,

Nu voi mai mânca trifoi, Voi mânca lupi �i vulpoi !

- Iarn�, de ce scuturi

Milioanele de fluturi ? Iarn�, de ce rupi din nori

Înghe�a�ii pufi�ori ? Iarn�, nu �i-e mil� ?

Ce-i un fulg ? E o copil� Juc�u�� �i sprin�ar� R�t�cit� pe afar�,

Dup� lec�ii, s� se joace Pe c�ciuli �i pe cojoace,

Pe obraji, pe b�rbi, pe gene Gâdilând aspre sprâncene. Iarn�, de ce rupi din nori

Înghe�a�ii pufi�ori �i îi la�i b�tu�i de vânt F�r� via�� pe p�mânt ?

- De nu i-a� l�sa s� cad�, Nu ai mai avea z�pad� �i m-a� face de ocar�, M-ar huli întreaga �ar�. S�nii n-ar mai luneca,

Grâu-n brazd� s-ar usca. �i-apoi fiece ninsoare E o mic� s�rb�toare:

Copilu�e-balerine În costume albe, fine

Las�-n dans norii mereu, Înc�lzind sufletul t�u.

Ce se-ntâmpl�, m�i b�ie�i ?

Luna s-a oprit în loc, Se i�esc pe crengi sticle�i �i �in zurg�l�i în cioc.

11

Iar pe vârfuri lungi de brad Stelele se las� blând,

Fulgii cad, �i cad, �i cad, Tot v�zduhul leg�nând.

Noaptea, în vârtej de nea, Sare pe p�duri, pe mun�i; Iepura�i, pe vreme rea,

Alergând prin fulgi m�run�i,

Trag o sanie cu-n mo�; Barba i se-ndoaie-n vânt,

Iar cojocul lung �i ro� I se târâie-n p�mânt.

Dintr-un sat în altu-o duc Pe t�lpicii gro�i de-alun,

Doamne, Doamne, nici n-apuc S�-l salut pe Mo� Cr�ciun !

Toamna juca râzând �otron

În fa�a g�rii, pe peron, S�rind pe un picior de vânt,

Cu fa�a înclinat� spre p�mânt, În p�r cu frunze ruginii, Cu ochii iscodind copii.

Toamna juca râzând �otron, În fa�a g�rii, pe peron;

Neputincioas� �i b�trân�, Se sprijinea tandru cu-o mân� De plopii înc�rca�i de ciori, De plopii goi, înfip�i în nori. Toamna juca râzând �otron

În fa�a g�rii, pe peron, Aruncând cu-n ciob de var�

G�sit undeva, pe-afar�, În micile p�trate desenate

Cu galbenul din frunzele uscate ...

Criv��ul în u�� geme,

Mâ�ele se-ncurc�-n gheme, Vr�biile lung se cheam�

Sub o strea�in� de cram�.

Ciorile se hu��-n ramuri, Flori de ghea��-mbrac� geamuri,

Fulgii n�v�lesc pe dealuri Înfundând râpe �i maluri.

Gerul ape niveleaz�, Un coco� cânt� de-amiaz�,

Vata alb� �i sticloas� Se a�eaz� nemiloas�.

O speran��-n gând îmi pun: C�tre sear�, Mo� Cr�ciun

S-o opri �i pe la noi C� suntem plini de nevoi ...

Z�rz�relul din livad�,

Singur printre meri �i pruni, �i-a pus straie de z�pad� Într-o sfânt� zi de luni. Z�rz�relul din livad�

S-a �i parfumat, Sar albinele gr�mad�,

Sar la s�rutat. Z�rz�relul din livad�

’Nalt ar vrea s� creasc�, Toate fetele s�-l vad� �i s� îl iubeasc�.

Z�rz�relul din livad� Are floare-ntâia oar� �i îmi pare de z�pad�,

Ca ... o glum�-n prim�var� !

(Din volumul „Legenda cerbului” -poezii pentru copii- Editura Axa, Boto�ani, 1996)

Nu c�uta prin scrierile

filozofilor când vrei s� afli

câte ceva despre îngeri

Întreab�-L pe Dumnezeu F�-o direct �i simplu

cu toat� ardoarea

12

sufletului t�u

Dumnezeu este singurul

care �tie r�spunsul �i va vorbi

dup� nivelul puterii tale de a în�elege

Te cunoa�te foarte bine �i pe tine

La frunz� v-a� zice o doin� din sat, Cântat� fiind cândva, într-o var�,

Compus� de-un Ion pentru-o M�rioar�. Iubire r�mas� f�r’ de rezultat.

R�chita doinea �i ea-n ulicioar�, �i grâul în spicul abia secerat;

S�lta la fereastr� boboc de mu�cat’, R�scrucea vuia în fiece sear�.

Aduce�i un fluier sau da�i-mi un pai,

Ce chef am de-un cântec de dor �i de drag! S� zboare ca vântul acolo, pe-un plai,

S� simt cum tresalt� ��râna din prag,

S�-mi stâmp�r un foc ce m� mistuie, vai! E mult prea departe iubitu-mi meleag!

Cum trece timpul!

Ca �i Oltul.

Tu nu mai por�i în plete Arama florilor de tei.

Doar ochii �i-au p�stat Culoarea prim�verii.

Erai s�lbatic� femeie,

Pe câmp pustiu cutreierai, Voind s� afli

Ce se ascunde dincolo de zare.

C�lcai pe fire de nisip Si te ardeau la t�lpi,

Iar tu cântai…

Doreai ca fiecare viers al t�u

S� se prefac�

In câmp cu flori Si-n iazuri limpezi, binef�c�toare.

Erai s�lbatic� femeie

Mânat� de un tainic dor Voiai s� vezi cum este dincolo de zare.

Pe-atunci visai cum va s� fie dansul vie�ii...

Acum �tii.

Geme v�zduhul

In zorii de zi Cerul d�-n clocot De nori plumburii

P�s�ri de foc

Zboar� fl�mânde C�ldura înghea�� Trupuri pl�pânde

Aici �i acolo �â�nind c�tre cer

Bra�ele p�mântului Ajutor cer

�i iar��i coboar� La fel de gr�bite Trupuri pl�pânde

Alinând cu morminte

Zarea-i pierdut� Sub nori cenu�ii T�cut e v�zduhul

La cap�t de zi

Nimeni nu mai plânge Nimeni nu mai cânt�

Singur e p�mântul Ce lini�te crunt�!

La� este acela

care pentru p�c�to�enia lui d� vina pe Adam �i Eva Amândoi c�zu�i în p�cat

fie din ne�tiin�� fie din curiozitate

13

dar mai ales din încercarea la care i-a supus Dumnezeu iar ei nu au f�cut fa��

Pentru a le fi iertate gre�elile

s-ar cuveni s� ne rug�m cu to�ii

Ca s� fie stârpit p�catul chiar de la r�d�cin�

Astfel am împlini unele dintre

poruncile Lui Dumnezeu de a ne respecta p�rin�ii de a ne ierta unii pe al�ii de a ne iubi unii pe al�ii

De-a� avea… mo�ia

De la Nistru pân’ la Tisa, Dulcea Românie, �ara mea de dor,

A� fi-mp�cat cu sufletul �i nu a� regret de mor.

De-ar fi,

(de s-ar putea mai bine…) S� nu uit�m ce �tim De neclintitul zid

�i… cum c� la Rovine Plângea chiar Baiazid.

Sub înaltul salcâm,

Sara pe deal buciumul sun� cu jale, Viersul ajungând

Sub cel clarde lun� Pân� la stâna din coast�,

Unde dulcea minune, Atât de fraged�… O floare-albastr�,

Pe aceea�i ulicioar�, Avea dorin�a

S-o ridice de-atâtea ori De subsuori.

�i dac�…iubind în tain�… Pe lâng� plopii f�r� so�…

Se uit� peste vârfuri La steaua care-a r�s�rit, C� din valurile vremii

N�scându-se de dou� ori Pentru un chip m�runt de lut,

Pe care nici c� l-a iubit, Se merit� s� mori ?

Nu. Eminescu în dou� împ�r��ii î�i petrece:

În Împ�r��ia Cerului Str�luce�te între stele –Luceaf�r.

Iar în cea a P�mântului, Se simte tot nemuritor, dar rece

�i teaf�r.

Din toate am pierdut ceva, Dar nu suntem s�raci deloc.

Ba suntem cunoscu�i în Lume, Ca un popor bogat c-un tei

�i-un Eminescu – simple nume. Nimic nou, nimic de senza�ie;

Dar mai am un singur dor, Ca un român ce-n sine-�i zice:

Lâng� ei a� vrea s� mor �i a� fi �i eu ferice.

Tremur� carnea

în fiecare celul� din noi �i se tope�te sub epiderm�

de durere, cum se topesc mun�ii de sare

sub ploi.

De�i suntem maturi, suntem orfani.

E greu f�r� p�rin�i ! Nici azi nu �tim

de ce-au plecat a�a … mai mult decât discret, f�r� s� ne spun� ceva.

P�rem r�t�ci�i

ca puii pe mare-n deriv�… Nu �tim cine-i mai disperat,

nu �tim nici cine mai strig�…

P�rin�ii sau noi ? R�spunsul e unul,

dac� gândim înapoi:

14

�i unii �i al�ii.

Ne c�ut�m în lumi diferite, dar strig�tul n-are ecou,

p�rin�ii fiind în lumea de umbre, unde nu e durere �i nici întristare,

iar noi suntem de mult c�zu�i într-un h�u �i nicicând nu ne putem întâlni,

oricât de dispera�i am fi.

N�scut la 6 noiembrie 1962 în St�ne�ti-Arge�; Absolvent al Facult��ii de Filozofie a Universit��ii din Bucure�ti, promo�ia 1987; Profesor la Liceul Tehnologic ,,Petre Ionescu-Muscel” din Domne�ti-Arge� (din 1996);

Masterat în Administra�ie �i servicii publice, 2004-2006; doctorale domeniul istorie, 2009 – prezent. Debut publicistic�: revista �colar� „Sânziana” a Colegiului „Zinca Golescu”, 1979; Debut poezie: revista Amfiteatru, nr.11, 1983 Redactor-�ef revista PIETRELE DOAMNEI (din 2006), editat� de Funda�ia PETRE IONESCU-MUSCEL, din Domne�ti-Arge� Publica�ii în volum : Domne�ti. Oameni de ieri �i de azi(coautor), Ed. Rottarymond, Râmnicu Vâlcea, 2004; Dic�ionar. Agresiuni, B�t�lii, Campanii, R�zboaie din istoria lumii (mileniul al III-lea î.Hr. – 2 septembrie 1945), Editura Alfa, Ia�i, 2008; Cu muza Clio pe drumuri de istorie”, (coautor), Grup Editorial Rottarymond & Rotarexim, Râmnicu Vâlcea, 2008; Teja Papahagi, un aromân a�ezat cu sfin�enie în cartea satului domnesc, (coautor), edi�ia I, Ed. SemnE, Bucure�ti, 2009, edi�ia a II-a, Ed. Perpessicius, Bucure�ti, 2009; Triste�ea unei iubiri, (roman), Ed. Rottarymond, Râmnicu Vâlcea, 2009 ( 192 p.); Domne�ti. Arc peste timp. Crâmpeie de monografie, (coautor), Ed. Alfa, Ia�i, 2009 ; Istoria mai aproape de tine, Ed. Alfa, Ia�i, 2010; Gânduri de la marginea lumii (poeme), Ed. Rottarymond &Rotarexim, Râmnicu Vâlcea, 2010; Ob�tile s�te�ti, leag�nul neamului românesc, Ed. Alfa, Ia�i, 2010; În vestiarul inimii” (versuri), Ed. Tiparg,

Pite�ti, 2011; ,,Gu gându-n buzunar” (versuri), Ed. Alfa, Ia�i, 2012. Apari�ii în enciclopedii (selectiv): PERSONALIT��I ROMÂNE �I FAPTELE LOR, 1950 – 2000, vol. XXVI, Ed. Panfilius, Ia�i, 2007, pag. 384 – 408; Cronica Clubului Iubitorilor de Cultur� din Curtea de Arge�, 2007, Ed. Dacpress, Curtea de Arge�, 2008, 2009, 2010; DIC�IONAR BIOBIBLIOGRAFIC. Scriitori, publici�ti, folclori�ti ai Arge�ului (de la Neagoe Basarab pân� azi), Marian Stoica, Margareta M. Onofrei, Arge� Press, 2010, pag. 31-33; LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI. DIC�IONAR BIOBIBLIOGRAFIC, vol. I, Anca Dejeu, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011, pag. 31-34; ANTOLOGIA ATELERULUI LITERAR �COALA DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGE� 2012, Ed. Academiei Interna�ionale Orient-Occident, Bucure�ti, 2012, vol. II, pag. 196-202. Premii interna�ionale: Premiul revistei Poesis din Satu Mare la Festivalul Interna�ional Lucian Blaga, edi�ia a XXX-a, 7-9 mai 2010, Alba Iulia; Premiul ziarului Unirea din Alba Iulia la Festivalul Interna�ional Lucian Blaga, edi�ia a XXXII-a, Lancr�m-Sebe� 6-9 mai 2012; Men�iune la Concursul Interna�ional de POEZIE pentru românii din întreaga lume Starpress 2012, organizat de revista interna�ional� STARPRESS

Aerul râde pe genunchiul obrazului t�u.

N�du�eala s�rutului se piapt�n� pe fotoliul din fa�a ferestrei cu gleznele mov,

în vreme ce diminea�a ca o cer�etoare î�i cere trupul pentru o-mbr��i�are.

Abia au înflorit merii.

Mirosul trupului lor alearg� în pijama printre pove�tile ierbii cu ochi de rou�.

Îmi pun capul pe um�rul prim�verii ca un soldat a�ezat în portretul tran�eului �i te visez o potec� pe care trec pastelurile

primei nop�i de dragoste.

Te-ating peste vocala p�rului cu chip de harf�, ceafa �i se pr�v�le�te peste privirea scaunului

uitat lâng� fereastra cu în�elesul m�rturisit. Cândva, seara întins� pe str�zi, ca o târf�,

î�i certa aman�ii cu nervii parcului, a�ezat de-a curmezi�ul trupului t�u obosit.

15

Pe urm�, poteca îndr�gostit� de copaci, alerga nebun� pe muchia icoanei cerului, întrebând greierii de ce gândesc cu inima. �i împletici�i în aerul cu pupile de maci

am îmb�trânit în pântecul s�rutului t�v�lit în fotografia ce te povestea.

Nu m-a iubit nicio femeie frumoas�, nu m-a plâns nicio silab� de vânt, nu m-a frânt nicio frunz� sub oase,

nu m-a cântat pe l�ut� niciun strop de p�mânt.

Nu m-a iubit nicio femeie urât�, nu m-a dansat niciun bemol r�t�cit, nu m-a nechezat nicio �oapt� t�cut�,

nu m-a prins în silabe niciun vers obosit.

M-au iubit stelele cu chipuri lehuze în toamna aceea când te-am prins între buze.

cu din�ii în carne vie s� fi rupt �i s� fi r�mas aci unde f�cut-am ochi

nu s� bântui prn cea lume f�r’ de r�d�cini

s� m� usuc pe picioare rezemat de tocul u�ii-n vis

îngenunchez la icoan� �i v� strig, Tat� �i Mam�,

un lac�t e azi la poart� �i b�lurul peste cas� �i m� lupt cu cea l�cat�

f�r� vlag� �i-n sudori

la tine, Doamne, m� rog d�-mi voin�� �i putere

s� mai fiu ce-am fost odat� �i cu ochii azi deschi�i

s�-mi rostuiesc alt� soart�

în odaia de la drum prin vremi camer� de oaspe�i

din toate ne-a mai r�mas doar speran�a c� odat� �i odat�

sosi-va cineva de seam� uneori chiar tipil-tiptil intr�m

cu team� parc� s� nu deranj�m un musafir imaginar

din p�cate între timp pere�ii s-au scorojit zidurile s-au cr�pat

de bun� seam� camera de oaspe�i

a obosit s� tot a�tepte

din când în când pisoiul d� câte o rait�, dar iese repejor

s-o fi prip��it oare vreun sobol de seam�

c�ci p�ienjeni berechet sau ne-om fi pricopsit

cu vreo stafie Brrrr...

val se-nal�� dup� val acostat la malul m�rii-n

scurt popas pe ��rm scrutezi de-acum zarea

�i cerul senin

nu privii-napoi, ci doar înainte

las�-te-n voia lui Cronos r�ni sângerânde acum se vor cicatriza curând

tr�ie�te doar clipa �i nu uita c� �i-este dat�

16

deocamdat� cu-mprumut

Gândind c� Universul e tot ce ne desparte, Mi-adun toat� visarea pe-o margine de carte. M�-aplec peste cuvinte aproape, mai aproape �i m�-mpreun ca luna cu luciul unei ape.

Ca un ecou m�-mpr��tii tremur�tor în unde Când din înalt de ceruri Luceaf�ru-mi r�spunde.

Sub teiul t�u, în prim�var�, când zorii-ncep s� î�i r�sfire

cu o astral� sârguin�� tot spectrul de lumini solare, cu umbrele pierdute-n iarb� vin mânjii zilei...�i-nseta�i din cupa florilor beau roua

cu gust de tainic� „Dorin��”.

Sub teiul t�u, în miez de var�, aburi înmiresma�i, de „ Doin�”

venind înspre p�duri de fagi din mun�i cu crestele în nori

m�-nvaluie �i-abia �optit, spre-a nu trezi în crânguri cucii, îmi spun"Povestea codrului",

dar mai ales a teiului.

Când bruma toamnei lin coboar� ca o plutire de egret�,

cu alb� pulbere de stea îmi deseneaz� un contur

de "Vultur"r�t�cind în timp tot cautând "O floare albastr�",

iar eu privind spre tei mai sper iar s� „R�sai asupra mea”.

Sub teiul t�u, to�i fulgii, iarna,

c-"Un farmec trist �i nen�eles" cad în genunchi, dar cel mai des

cu fa�a-n jos ca s�-�i s�rute urmele pa�ilor pierdu�i "De-atâtea ori",

"De-atâtea ori"," Pe lâng� plopii f�r� so�"; apoi, ca-n fiecare an, sfio�i ne-nva��

cum se moare demn, în t�cere �i frumos.

George Ioni�� debuteaza literar în anul 2000, dup� întâlnirea cu vechiul coleg de liceu �i prieten, Mihail I. Vlad, astfel apare volumul de poezie "Panta Rhei",la editura Macarie, Targoviste. Prefa�a c�r�ii este f�cut� de scriitorul Cezar Ivanescu, care spune printre altele:"George Ioni�� scrie o inteligent� poezie de nota�ie", ad�ugând apoi:"Poet autentic la nivelul tr�irii, de o sinceritate debordant�"... Apari�ia volumului este consemnata în publica�iile locale: Jurnalul de Dâmbovi�a, sub semn�tura regretatului Mihail I. Vlad, Oglinda de Dâmbovi�a ( Maximca Grasu). Urm�torul volum de poezie apare

17

în anul 2001 - "Umbre", tot la editura Macarie, coperta �i ilustra�iile apar�inând pictorului Cornel Ionescu. "Prizonierul unei clipe" apare în anul 2003 cu o prefa�� semnat� de George Sânteprean, care remarca: "George Ioni�� cunoa�te me�te�ugul "de a ciopli"vocabule, de a adulmeca sensul cuvântului �i de a-i ritma respira�ia". În anul 2006 apare volumul "Labirinturi", ultimul la Editura Macarie, iar în anul 2011 "R�nit�, umbra mea" la Editura Singur din Târgovi�te, condus� de �tefan Doru D�ncu�.George Ioni�� este membru al Ligii Scriitorilor din România, al Societ��ii Scriitorilor Târgovi�teni. George Ioni�� este Cet��ean de onoare al comunei Corn��elu. Este distins cu diplome de c�tre revistele Singur, Dor de dor, Cetatea lui Bucur, Funda�ia "Rena�terea Pietrositei" Ruralia.

În noaptea asta alb� am ucis Toate p�s�rile �i zborul lor

Am strivit florile Pâng�rindu-le culoarea

�i Te-am rugat pe Tine Doamne S� schimbi aceast� norm�

S� nu mai fiu proscrisul alungat cu pietre S� pot privi în ochi iar lumea

Dar ruga mi-a fost surd� C�ci ce e scris a�a r�mâne

Tu n-ai putut decât atât s� faci Ai l�crimat cu mine

Ninge iar��i prim�var�-n pomi În ziua asta când m� doare sufletul de tine

Când pe alei pustii mi-s pa�ii singuri �i clipele se scurg latent peline

Mai simt �i-acum strânsoarea mâinii tale Privirea ta mai pâlpâie sub pleoapele-mi l�sate

Chiar dac-atâtea anotimpuri au trecut �i ne-au r�mas atâtea nop�i cu vise alungate

Puteai s� fii iubirea mea cea mare Puteam s�-�i fiu cu mult mai mult

De ce-ntre noi am pus atâta renun�are �i-am risipit speran�e �i lumea ni se pare veche

De ce nu am putut s� fim Perechea nepereche...

Diminea�a asta iar miroase a nesomn �i a za� de cafea

�i a fum de �igar� M� simt suspendat între noapte �i zi

Între mine �i tine Timpul arunc�-n noi cu secunde

Irosindu-ne Iar eu î�i caut sufletul r�t�cit poate

În palma mea cer�indu-te �i mi-e team� s� nu-mi curg� printre degete

Înainte s�-l beau ca pe un drog Cu arom� de vise Niciodat� visate...

De câte ori vântul r�sfir� petalele uscate Îmi spui c� apusurile �i se par tot mai aproape

Atât de aproape c� le po�i atinge cu mâna C� cerul s-a deschis �i din el abia mai pâlpâie

Înstelata lumin� �i lutu-�i dospit simte chemarea lutului Iar t�cerile î�i vorbesc despre alte t�ceri

În întomnata prim�var� pomii ning z�pezi cernite Troienind gândurile tale printre stropi de nisip

Ultimii din clepsidr�...

Se-nal�� în zare un cap�t de pod Luntra�ul te cheam� te cheam� �i îngeri de tine întreab�

Te miri de ce atâta grab�

De ce e�ti slab �i-�i este team� De ce �i-e sufletul r�nit �i slobod...

Ninge... Ninsoare s�lcie

C�r�ri acoperind sub recea mantie, R�t�cesc singur pe marea de ghea��,

Frigul m� doare, Suflarea-mi înghea��...

18

M� chinui s� trag dup� mine destinul, În timpu-acesta-ncremenit

Un edecar al disper�rii sunt, Un proscris r�zvr�tit.

Ninge ninsoare s�lcie �i îngeri se-nal��

Coborând în sicrie...

Doamne, în ce loc ai pus iubirea? Pentru c� mintea mea este plin� de uitare,

Chiar �i trupul t�u crucificat a fost dat uit�rii �i inima mi-e pustie,

Nu mai plânge, nu mai iart�, Ochii îmi sunt plini de noaptea

Unde doar coco�ii cânt� de trei ori �i zorn�ie argin�ii -

Treizeci, Buzele mele au uitat s� murmure,

Iar s�rutul lor pâng�re�te...

Doamne, Înva��-m� iar s� iubesc!...

Ce poate fi mai trist în lumea asta Decât s� vezi

Cum lumina din ochii unui copil Se stinge încet încet Pân� devine amintire

C� jocul a r�mas neterminat Iar eu am fost mut

La nedumerirea lui...

Face�i lini�te!

O lini�te atât de mare Încât doar fulgii de z�pad� care cad

Peste pustiul alb S�-mi sparg� timpanele...

(Grupaj de poezie, autor George Ioni��, Antologia

CuArt, 2013, Editura CuArt, România)

sau

Muritorul, clamându-�i dreptul da a visa la Nemurire

Gheorghe A. Stroia

Membru corespondent ARA

În cotidian, fa�� de evenimentele

derulate pe scara descendent� a timpului, atât sufletul uman, cât �i sentimentele-i care eman�, au suferit muta�ii spectaculoase, iar când spunem spectaculos, nu ne gândim neap�rat la ceva pozitiv, de bun augur. Dimpotriv�, febra care bântuie

tr�itorul contemporan este

goana nebun� fie dup� avere, fie dup� pream�rire, fie dup� o autoimpus� superioritate fa�� de ceilal�i. În acest tablou, aproape clinic, poezia a suferit �i ea muta�ii teribile, îndep�rtându-se tot mai mult de originile sale divine, de lini�tea sa inspiratoare, de liniile spectrale trasate peste destin, linii care aproape întotdeauna erau vii colorate, pozitive, sinergice, angelice �i, de ce nu, glorioase. Poetul a fost dintotdeauna un om mai special, o „ni��” misterioas�, prin care poezia - v�rsat� din potirele de aur ale muzelor aflate în cerul zeiesc - se amplifica în st�ri vibratorii, divine, pe care poetul doar le transmitea. Poezia a fost, dintotdeauna, o extensie a realit��ii, o hiperbolizare a aspectului s�u teluric, un f�ga� prin care sufletele muritoare se ridicau în providen�ial. F�r� îndoial�, poezia a fost dintotdeauna patria aspira�iilor fiec�ruia, în care sufletele tr�iesc împreun� dar se separ� nedureros, era întregul vocilor aceleia�i edenice muzici cântând omenirii ca un tot, dar ce puteau fi separate asincopatic deopotriv�, era voin�a puternic� ce nu c�uta neap�rat gloria, dar pe care o c�p�ta ca r�splat� a r�bd�rii.

19

S-au emis ipoteze, conform c�rora, poezia nu a fost privit� niciodat� ca pe o modalitate de expresie literar�, ci ca pe ceva în afara st�rii literare propriu-zise. În acest cotidian mai mult decât sufocant, din nefericire degradant, în p�durile ve�nic verzi ale poeziei, cresc din ce în ce mai multe ciuperci otr�vite care, sub înf��i�area unor culori �ip�toare sau siluete zvelte, dezgolesc poezia de absolut tot ce are ea mai nobil, aduc prin vers o realitate decadent� mai mult decât r�v��itoare, deseori sub limita bunului sim�. �i culmea, aceste ciuperci sunt culese de p�durari zelo�i �i oferite, ca hran�, celor care nu le cunosc �i nu pot s� le anticipeze „nutritivele” lor calit��i. Practic, e o otr�vire lent� �i dureroas� a umanului cu subuman, trivialitate, prost-gust, mondenism exacerbat, oroare, pornografie, aspecte ce nu pot fi atribuite în niciun caz poeziei veritabile. În acest contemporan tablou clinic, poezia care �i-a p�strat calit��ile sale curative originare este din ce în ce mai greu de g�sit �i, implicit, de lecturat. Acestei poezii rarisime a momentului, ce poate fi privit� ca pe o insul� vie, înconjurat� de un ocean de ap� moart�, prin care se poate proba o terapie a vindec�rii sufletului bolnav, este �i lirica poetului hunedorean IOAN VASIU. Celebra sintagm�: „terapie prin poezie” devine o certitudine, sub mâna sa iscusit�. Placheta sa de versuri, frumos intitulat� „BOLNAV DE POEZIE” (Editura M�iastra, Tg. Jiu, 2012, 100 pagini) include 63 de astfel de „re�ete”, ce pot trata diversele afec�iuni ale sufletului aflat în metastaz�: angoasa, suferin�a, singur�tatea, dorul de p�rin�i, durerea fa�� de raiul pierdut al copil�riei, neîmplinirea visului, stigmatizarea iubirii, nesiguran�a, incertitudinea, r�t�cirea, teama de târziu, b�trâne�ea, insomniile de prim�var�. Aproape toate poeziile c�r�ii completeaz� o schi�� de portret autobiografic, în care se g�sesc note explicative ample sub form� de Curriculum Vitae sau prin care poetul se întreab� Ce vin� am? Lirica volumului este una inspiratorie, motivant�, agreabil lecturabil�, poetul desc�rcându-�i st�rile în potire de cristal, din care cititorul poate bea poezia, f�r� rezerve, înghi�itur� cu înghi�itur�. Leacul insinuat va invada - în valuri fierbin�i - trupul �i va ajunge pân� dincolo de suflet, stingând dureri mai vechi �i substituindu-le cu mugurii unor bucurii ce vor putea cre�te într-o secund�, cât altele în zece: „[…] melancolia o înv�� s� zboare/ adeseori furat de câte-un gînd/ m� pierd prin codrul calmelor cuvinte/ fereastr� sunt, deschis�, respirând […]” (Curriculum Vitae, p. 3, op. cit.). Ritmicitate �i melodicite, amintind de filigranele lui Mihai Beniuc. Poetul nu se define�te numai în raport cu sinele propriu, ci se recunoa�te ca parte a acestei lumi, cu bunele �i cu relele ei, c�reia îi

caut� leac, prin versuri bogate în esen�e, prin care cititorul este invitat s� opineze, s�-l provoace, s�-l motiveze s� mai scrie: „[…] �i dac� vre�i s�-mi scrie�i – nu e greu - / sau s�-mi telefona�i din prietenie/ m� ve�i afla ucenicind mereu/ în casa denumit� poezie... […]” (ibid., p. 3, op. cit). În acela�i registru confesiv, se pot încadra �i poeziile Ce vin� am ?!?, Supus Cuvântului, De grâu vorbesc, Iubirea mamei t�iat-n felii, A�a sunt eu, Schi�� de autoportret. Ca orice poet ardelean ce se respect�, Ioan Vasiu integreaz� cântul viorii sale duioase, imnurilor dedicate patriei inimii sale, cu mun�i frumo�i �i ve�nic verzi, cu ceruri albastre, zâmbind a soare sau sclipind în roua ploii, cu turme urcând �i coborând piscuri înz�pezite într-o ancestral� transhuman��, cu poieni în care pragul casei natale a�tept� urme de pa�i descul�i, cu dorul de p�rin�i, ca siaj de pl�cut� amintire. Acestui t�râm minunat, poetul îi acord� o binemeritat� de sacralitate, fiind p�mântul pe care roadele cresc a bun�stare, sau în care mor�ii plâng clipele trecute a ve�nicie. Aici, în inima mun�ilor, aproape de ruinele „imperiului” dac, la poalele Sarmisegetusei, cerurile amintesc de pionieratul aeronautic sau de însângeratele doine �i balade, cu strig�t r�zboinic: „noi vrem p�mânt” (Oct. Goga): „[…] se-ntorc acas� mor�ii rând pe rând/ cu traistele pe umeri atârnate/ ca ni�te brazi destoinici r�mânând/ lega�i în veci de veci de-ale lor sate […]” (Se-ntorc acas� mor�ii, p. 75, op. cit). Iubirea de �ar� este, în versul lui Ioan Vasiu, mai vie ca niciodat�. Poemele, cu stihuri construite pe un polisemantism evident, readuc în aten�ia cititorului poezia lui Adrian P�unescu, mustind de revolt� �i strigând adev�ruri pe care pu�ini au avut curajul s� le rosteasc�. Indiferent dac� este vorba despre culorile drapelului na�ional sau dac� se face vorbire despre r�nile f�cute pe trupul sfânt al patriei, Ion Vasiu consimte: „[…] Destul ai fost f�cut� de ocar�/ �i cizma bol�evic�, uciga��,/ Prea mult f�cu grumazu-�i s� te doar�!/ E timpul s� te-ntorci Moldov� acas�! […]” (Revenirea la patria mum�, p. 79 , op. cit). Patria este, pân� la urm�, tor�a (re)aprins� în pieptul revolu�ionarului (ca în picturile lui Camil Ressu) sau frumuse�ea simpl�, dar miraculoas� a ��ranului român, cântat� �i de poetul hunedorean (vezi similitudinea cu pânzele grigoresciene). În toat� aceast� efervescen�� creatoare, poetul atribuie sensuri mai vechi sau mai noi iubirii, prin versuri atent construite. Unele dintre ele, roman�e în adev�ratul sens al cuvântului, poart� �i titluri pe m�sur� (Roman�� – cântat� numai de femei - , Roman�� – cântat� numai de b�rba�i - ). În aceste parfumate can�onete este cântat� femeia, iubita, mama, �ara: „[…]

20

femeia – visul care ne dezmiard�/ femeia – visul dragostei spumos/ femeia – foc în stare s� ne ard�/ femeia – drumul str�b�tut de jos […]” (Roman��, p. 13, op. cit). Se resimte, iat�, în vers, înfl�c�rarea shakespeareanului Othelo, combinat� cu inocen�a unui Romeo modern. F�r� nicio umbr� de îndoial� �i f�r� nicio exagerare, Ioan Vasiu este un bolnav de poezie, un pasionat al metaforei, ce reu�e�te s� construiasc� tablouri mirifice, rev�rsate în pasteluri de o frumuse�e aproape nelumeasc�: Prim�var� în Ardeal, De grâu vorbesc, Blestemat colind, Toamn� transilvan�, Casa p�rinteasc�. Purt�tor al unui rafinament stilistic de admirat, poetul adun� sub titlu generic bine ales al c�r�ii sale, o suit� de specii apar�inând genului liric, trecând cu versatilitate de la od� la balad�, de la pastel la subtitlit��i pamfletice ori aromele ter�inelor nipone (Bolnav de poezie), incumbând medita�ia �i combinând frumuse�ea elegiei cu muzicalitatea roman�ei. O dovad�, în plus, a pedanteriei �i romantismului s�u incurabil. „Bolnav de poezie” - per ansamblu - r�mâne o carte plin� de speran��: în ziua de mâine, în lupta cu finalitate, în iubirea împ�rt��it�, în dragostea �i devotamentul filial, în viitorul pe care ni-l putem construi (înc�) singuri. De asemenea, mesajul profund ce se desprinde din filele c�r�ii este acela c� poetul - pe deplin con�tient de resursele sale - încearc� s� schimbe, nu atât lumea, cât modul de a o privi sau de a o accepta. Poate, astfel, chinul efemerei existen�e umane ar fi diminuat, iar durerile umanit��ii cu mult mai u�or de suportat. Poezia lui Ioan Vasiu este, în spe��, o poezie romantic�, cu o construc�ie de sorginte clasic�, venind parc� din vremurile când poezia suna �i r�suna bine. Elemente de substab�� poetic� ce pot fi atribuite �i operei altor romantici notorii ai zilelor noastre, n�scu�i �i ei bolnavi de poezie: albanezul Baki Ymeri, bucure�teanul George Peagu, cuplul canadiano-român Florica Ba�u �i Dumitru Ichim, erudita pot� g�l��ean� Cezarina Victoria Adamescu. Cu o activitate de referin��, abordând mai multe genuri literare, cu o implicare de excep�ie în descoperirea �i promovarea de tinere talente, cu o acerb� nevoie de a fi citit �i de a citi, redactorul-�ef al Paliei Expres de la Or��tie - Ioan Vasiu - este un valoros poet român contemporan. Cu certitudine, valoarea îi va fi corect apreciat�, în acord deplin cu meritele celui n�scut pentru poezie sau, mai bine-zis, ale celui pentru care poezia este un modus vivendi: Pentru c� am iubit, d�ruiesc lumii poemele sufletului meu; �i ei, iubirii, un strop de nemurire din universul vie�ii mele... (V. Mahok).

Viorel Dianu s-a n�scut la 16 iunie 1944, în Bârsoiu-Stoile�ti, jude�ul Vâlcea. A absolvit Liceul Alexandru Lahovari din Râmnicu-Vâlcea �i Facultatea de Limba �i literatura român� a Universit��ii Bucure�ti. A func�ionat ca profesor între anii 1965-2002 la Golegiul Na�ional Radu Greceanu Slatina. A debutat cu poezie în 1960, iar cu proz� în 1971. Debut editorial în anul 1979 cu volumul de povestiri Revela�ie în Do minor. Prozator. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 1989, Asocia�ia Scriitorilor Bucure�ti. Opera: Revela�ie în Do minor – povestiri, Editura Scrisul Românesc 1979, Apoteoza Me�terului – povestiri, Editura Eminescu 1984, Suplinitorul – roman, Editura Cartea Româneasc� 1986, Crucea perpetu� – roman, Editura Semne 1995, În�l�area – roman, Editura Viitorul Românesc 1996, Iubiri alese – povestiri, Editura România Press 1998, Ochiul Demiurgului – povestiri, Editura Semne 1999, �apte care mai de care – povestiri, Editura Semne 2000, Bucura�i-v� �i v� veseli�i – roman, Editura Vinea 2004, Ci�migiu forever – povestiri, Editura Vinea 2006, Cântarea Patriarhului – roman, Editura Vinea 2009, La Apostolul – roman, Editura Dacia XXI 2012, Fantezii iluminate – povestiri Opera Omnia, Editura Tipo Moldova 2013, Priveli�ti contemporane – romane Vol. I-III Opera Omnia, Editura Tipo Moldova 2013, O, ce lume minunat�! – roman, Editura Tracus Arte 2013. Colabor�ri la reviste: România literar�, Via�a Româneasc�, Luceaf�rul, Literatorul, Contemporanul. Ideea european�, Contrapunct, Suplimentul literar-artistic al Tineretului Liber, Ramuri, Arge�, Art-Panorama, Scrisul Românesc, Convorbiri literare, Dacia literar�, Vatra, Bucovina literar�, Hyperion, Actualitatea literar�, Oglinda literar�, Agora literar-artistic� etc. Referin�e la oper�: Lauren�iu Ulici, Ion Bogdan Lefter, Ioan Lascu, Dan-Silviu Boerescu, Mircea Moisa, Ioan Stanomir, Simion B�rbulescu, Horia Gârbea, Alex �tef�nescu, Florin Mih�ilescu, Eugenia �ar�lung�, Gabriel Co�oveanu, Paul Aretzu, Dumitru Augustin Doman, �tefan Dimitriu �. a.

21

Cap. 4 Spiritul lupului se treze�te în neamul românesc Motto: „... cred c� focul este agentul care produce în esen��, prin formele pe care le poate lua, toate schimb�rile sau transform�rile care au loc în lume. Focul este mijlocul cel mai rapid de transmutare profund calitativ� a omului, c�ci sufletul omului este f�cut din focul cel mai subtil, focul viu”.” (din Cartea Lui Zamolxe, NEM, 5, 130-131). Au mai trecut zilele si Zian se gândea s� plece. - D-ap�i frate Iulian eu doresc s� merg acas� curând cu voia fra�ilor. Aici am deprins înv���tur� domneasc� si voi coborî de la munte s� o dau si altora înseta�i de adev�r. Calea vie�ii mele abia începe si sunt suflete însetate de lumina focului sacru al str�bunilor. - Cu bine s� mergi de la noi, când vei voi. Dar as vrea s�-�i mai ar�t ceva, un grup de oameni, b�rba�i, femei si copii care tr�iesc dup� legea str�bun�. - Mai exist� oare asa ceva? Credeam c� doar rohmanii mai �in legea cea veche a neamului. - Vei vedea. Dar va trebui s� c�l�torim iar�si. Locul este departe de aici. - Bine frate Iulian. Sunt gata, as pleca chiar si mâine. - Asa vom face. Le voi spune si fra�ilor hot�rârea noastr�. Seara, ca de r�mas bun, s-au strâns to�i la un foc sacru dacic. Si au mai vorbit. - Frate Zian, timpul trezirii neamului românesc acum se naste, i-a spus Genaru. Ai treab� de f�cut, dar cu voia str�bunilor vei izbândi.Trebuie doar s� pui scântei în sufletele românilor, apoi nimeni nu va mai putea opri focurile vii aprinse în suflete. Tainele ce �i le-am împ�rt�sit noi aici sunt salvarea neamului. Zian a închis ochii. Prin minte i s-a perindat istoria zbuciumat� a neamului românesc si suferin��ele grele îndurate. „Ridicarea din genunchi a poporului meu, asta doresc! Si o voi face!” si-a spus. Au trecut zilele. Zian si Iulian au mers în nordul Olteniei si i-au întâlnit pe oamenii care vie�uiau dup� legea str�bun�, b�rba�i, femei si copii. Si unii erau monogami, al�i b�rba�i erau poligami si unele femei erau poliandre, tr�ind în armonie asa cum le era firea omeneasc� dat� de Dumnezeu si cum mosteniser� de la

str�mosii daci. Au stat printre ei doar câteva zile si când au coborât au mai vorbit. - Am fost si sunt pe deplin uimit de acesti oameni. Oare ce menire s� aib� ei? a întrebat Zian. - I-ai cunoscut pe copiii soarelui, i-a spus Iulian. Via�a ce o tr�iesc ei este pild� vie pentru viitorul românilor. Sigur c� nu to�i românii se vor retrage s� tr�iasc� la �ar� precum copii soarelui, dar principiile dup� care se conduc ei vor fi cele urmate de românii viitorului si de al�i oameni din lume. Vedem cu prisosin�� c� de la noi va porni noua renastere a omenirii, tot asa cum în vechime a avut loc tot la noi prima renastere, cea dat� lumii de c�tre îngerii veghetori. Oamenii pe care i-ai întâlnit au în ei spiritul luminos al lupului, ei cunosc multe secrete despre lupi. Dar vom mai vorbi si alt� dat� despre ei si despre omul care a pornit via�a acestei comunit��i, pe nume Arian Lupu. Acum vreau s� te las cu bine frate. Zian si Iulian s-au desp�r�it si Zian a mers acas�. Într-o zi Dumnezeu i-a trimis lui Zian în cale un om tare nemul�umit de via�a românilor. Îl chema Gligor si tr�ia la Brad în Mun�ii Apuseni. Au povestit si Gligor i-a spus: - Domnule Zian, parc� este o pedeaps� pe neamul românesc s� sufere de veacuri împilarea si robia sufletelor. Si ast�zi politicienii români poporul. Oare vom putea odat� sc�pa de asta? Oare ce putem face s� ne ridic�m din genunchi la lumin�? - Trebuie chemate spiritele de lumin� ale str�bunilor neamului. Si fiecare român, care crede în aceasta, s� o fac� în prezen�a focului sacru dacic. Sunt mul�i români care-si au ca modele oameni bravi din istoria neamului. Pe aceia s�-i cheme s� se manifeste cu spiritele lor de lumin� în neamul românesc. Tu, de pild�, în cine crezi Gligore? Pe cine admiri cel mai mult dintre str�buni? - Pe cr�isorul mun�ilor, domnul nostru Avram Iancu. As vrea s� am putere cum a avut el, s� fac ceva bun pentru neamul românesc. - Vei avea dac� m� crezi în ceea ce as dori s� urm�m împreun�. Vom la łebea si acolo vom trezi duhul Iancului. - Te cred domnule Zian. Sunt gata! Si cei doi au pornit spre łebea. Era o zi linistit� si la gorun nu se afla nimeni. - Iat� gorunul Iancului, i-a zis Zian. A sosit timpul s� fie scuturat. Si iat� cum vom face, voi aprinde lâng� gorun câteva lumân�ri, iar tu scuturi gorunul pe când repe�i dup� mine cuvintele Iancului, care sunt scrise pe aceast� plac� de lâng� copac.

22

Zian a preg�tit lumân�rile, le-a aprins si i-a spus lui Gligor: - Suntem gata. S� scuturi acum arborele. Gligor s-a apropiat de gorun, l-a cuprins în bra�e cât a putut de mult. Si cu puterile lui omenesti a scuturat gorunul Iancului repetând cu voce tare ceea ce spunea Zian: „Si de va veni dusmanul, s� v� ia p�mânt si drept, români scutura�i gorunul, ca din somn s� m� destept”. Au f�cut aceasta de trei ori. Gligor l�crima. Apoi Zian i-a mai spus: - Acum cheam� spiritul Iancului s� intre în tine. Cu puterea dat� de focul sacru al acestor lumân�ri, asa va fi. Peste Gligor au coborât spiritele str�bunilor. Lacrimile-i curgeau pe obraji si a vorbit: - Chem aici, la focul str�mosesc, lâng� gorunul lui Avram Iancu, spiritul lui de dreptate si adev�r s� intre în mine. Fie ca s� am puterea Iancului s� aduc lumin� neamului meu românesc. Si Dumnezeul str�bunilor si fie mereu cu mine! Doamne, ascult�-mi ruga f�cut� din adâncul inimii mele! Si au stat în liniste. „Iat� cum ne trezim în Dumnezeu la dreptate si adev�r” si-a spus Zian. „În tot omul de rând, poate renaste spiritul de cutezan�� al str�mosilor neamului românesc. Si Dumnezeu e cu noi!”. Au mai trecut câteva luni de zile. Str�bunii din ceruri vegheau poporul zeilor si treptat s-au aprins focuri dacice în toat� �ara, pe mun�i si v�i, pe cursul apelor si la Marea Neagr�. Vetre, altare si temple au fost construite la poalele Vulcanului, la Uib�resti, Mesteac�n, S�c�râmb, Detunata si în alte locuri tainice din �ar�. Spiritul dacilor a ren�scut si cu el lumina faptelor bune. Domnul Dumnezeu îsi trimisese oamenii cu menire aparte pentru ridicarea din genunchi a neamului românesc, pe Ariana Orsa, cea care a chemat sufletele str�bunilor la S�c�râmb, pe Iancu Uib�rescu la Uib�resti, pe Constan�a Lupu la Vulcan, Muntele de foc, pe Ileana Bucur la Vidra de Sus, pe Ovidiu Costoboc la Mesteac�n, acolo unde fusese odat� cetate dacic�, pe Sandu Tulcan la S�c�râmb, Altarul Zeilor, pe Aritia Câmpeanu la Detunata, Templul de foc al Lui Zamolxe. Sufletele românilor, pleca�i în str�in�tate, se trezeau si ele, se activase memoria ancestral� a neamului. Sângiorzan era un român umblat prin multe locuri din lume. Tr�ise un timp în India, unde înv��ase tainele focului sacru al arienilor vedici. De câ�iva ani Sângiorzan revenise în România din Austria, unde st�tuse în or�selul Sankt Georgen im Attergau. Si era hot�rât s� cheme spiritul Marelui Lup Alb s� intre în oamenii care sim�eau româneste.

Soarele r�s�rea de dup� culmile S�c�râmbului. Razele, învesmântate în culorile curcubeului, trimiteau s�ge�i de lumin� peste Altarul Zeilor, cum i se mai spunea localit��ii. Sângiorzan a sosit la S�c�râmb, pe la timpul prânzului, împreun� cu Iancu Uib�rescu. Felicia Florescu le-a g�sit loc de g�zduire la casa lui Deniz si Soniei. Mai târziu a venit si maestrul Iorgovan cu familia. Sângiorzan a dat ocol zonei întâlnind pe al�ii anume veni�i pentru ritualul focului sacru dacic, ce va fi aprins la Altarul Lui Zamolxe. Era încredin�at c� cele ce vor urma sunt voin�a zeilor, aici în acest loc binecuvântat de Dumnezeul str�mosesc. Dup�-amiaz� a sosit la S�c�râmb si Zian, înso�it de soborul preo�esc dacic. În seara zilei si noaptea a avut loc ritualul în�l��tor al focului sacru. Maestrul Gheorghe Iorgovan, om din neamul uriasului Iorgovan, a cântat la org� Întoarcerea dacilor. Si a doua zi Sângiorzan a vorbit pe îndelete cu Sandu Tulcan. - Drag� prietene, tr�im un timp de excep�ie, i-a spus Sandu. Am sentimentul c� se termin� o lume si începe alta. - Si ai mare dreptate. Afl� c�, de aici de la noi, de pe p�mânturile românilor, va începe marea schimbare la fa�� a lumii. Omenirea se afl� azi într-un mare impas si a sosit vremea scaden�elor. - Simt cu tot sufletul cum un foc viu cuprinde inimile oamenilor pe care îi cunosc îndeaproape. Cum putem oare în�elege aceast� tr�ire în�l��toare? - Afl� c� în oamenii acestor locuri se trezeste treptat spiritul Marelui Lup Alb. Sunt înc� foarte pu�ini cei care simt asta, dar vor fi din ce în ce mai mul�i românii care vor merge pe calea drept��ii si adev�rului. Si vor fi mari schimb�ri în România, în Europa si în lume. - M� întreb ce se va întâmpla oare cu Europa de vest? a mai întrebat Sandu Tulcan. Se tot vorbeste despre decaden�a Occidentului. - A sosit timpul pl��ilor faptelor din trecut, a zis Sângiorzan. Tr�im vremea descompunerii si apusului culturii actuale a Occidentului, care de-a lungul secolelor s-a folosit de al�ii pentru a-si duce via�a în opulen��. Cultura occidental� oglindeste înv���turile religiei iudeocrestine si atâta timp cât va fi legat� de aceast� religie va avea soarta ei. Occidentul a dezvoltat habitatul uman spoliind mediul si distrugând natura, urmând preceptele biblice, precum c� omul este st�pânul naturii si poate face ce vrea cu ea. Aceast� direc�ie gresit�, desi pe parcurs a adus beneficii europenilor occidentali, nu putea decât s� se înfunde.

23

Dar întreaga Europ� poate înflori pe alte baze, acum în formare. Vara era în toi si Sângiorzan a ajuns cu bine la Bucium Sasa, la Muntele Detunata. Templul Lui Zamolxe de la Detunata fusese construit anul trecut, când Sângiorzan si Constan�a Lupu au urcat spre muntele Detunata si înainte de p�dure si zona pietrelor pr�v�lite au g�sit locul potrivit pentru construc�ia templului. Atunci Sângiorzan b�tuse un ��rus pentru a marca zona central� si mai apoi templul a fost construit de Iancu Uib�rescu, trimisul cerului. Seara se apropia si Gabriel Machidon a sosit cu tor�ele. Ritualul focului sacru dacic condus de Zian s-a ridicat pân� la cer, aducând pe limbile de foc duhurile str�bunilor daci. Acolo, la focul sacru dacic, Sângiorzan a chemat pentru prima oar�, spiritul Marelui Lup Alb s� intre în sufletele românilor: „Doamne, f� ca duhul Marelui Lup Alb, p�zitorul neamului românesc, s� intre în sufletele românilor si asa s� înceap� marea lupt� a luminii contra întunericului în aceste zile ale marii schimb�ri la fa�� a lumii”. Tot asa f�cuse si în India, în Mun�ii Himalaya, unde cu ani în urm� chemase spiritul Marelui Preot Deceneu s� revin� printre români. Si când ritualul s-a terminat Sângiorzan le-a vorbit celor aduna�i: - Ast�zi ne-am aflat to�i în prezen�a focului sacru dacic, principalul mod de trezire a neamului românesc. Aceast� tr�ire cur��� sufletul.Invit pe cei dornici s� intre în Ordinul Cavalerilor Zamolxieni, fr��ie de dreptate si adev�r, s� repete dup� mine jur�mântul f�cut aici la focul viu. Întindem acum mâinile cu palmele spre focul sacru si repet�m întocmai cuvintele ce urmeaz�. Si Sângiorzan a spus rând pe rând cele patru jur�minte, asa cum se g�seau scrise în Cartea Lui Zamolxe. Si le-a mai vorbit celor prezen�i: - Acest jur�mânt al cavalerilor zamolxieni innobileaz�. De acum, cei care l-au urmat, se pot numi arieni. Si �ine�i minte c� a fi arian nu înseamn� c� apar�ii unui anumit popor, unei anume rase, sau c� acel om are caracteristici fizice aparte. A fi arian este o stare de spirit de noble�e uman�, de demnitate, curaj si în�elepciune, calit��i umane ar�tate limpede în Cartea Lui Zamolxe, revela�ia colectiv� a neamului românesc, cartea care va schimba lumea. Citi�i-o si lua�i aminte. Luna str�lucea puternic pe cerul de la Muntele Detunata. Se auzeau p�s�rile nop�ii, duhurile p�durii h�l�duiau si oamenii s-au retras rând pe rând de la Templul Lui Zamolxe. În seara aceea Sângiorzan a vorbit cu Machidon.

- Parc� ceva deosebit s-a întâmplat în seara asta, fa�� de altele la care am luat parte, a spus Machidon. Ce oare? - A fost chemat spiritul Marelui Lup Alb s� se manifeste în neamul românesc, i-a zis Sângiorzan. Începe marea b�t�lie, pentru dreptate si adev�r, în lumea p�mântean�. De acum înainte oamenii cu sufletele curate s� continue s� cheme, la focul sacru dacic, duhul Marelui Lup Alb si lumea va fi cur��it� pân� în decembrie 2032. Asta stim din profe�iile de pe timpul zeului Zamolxe. - Cum s-a f�cut aceast� cerere m� întreb? Cine poate chema un spirit sa de puternic ca cel al Marelui Lup Alb? a mai întrebat Machidon. - Oricine o poate face la focul sacru dacic. Este nevoie de adânc� devo�iune si aceast� tr�ire este extrem de rar�. Dar, cu timpul, cât mai mul�i oameni vor avea cerul deschis si vor putea chema for�ele lumii de dincolo s� schimbe lumea p�mântean�. Deja exist� suflete de îngeri coborâte pe p�mânt. Acesta este secretul. - Fie precum spui, a zis Machidon. Hai acum s� ne culc�m. A mai trecut vremea si Sângiorzan a primit un mesaj de la Sandu Tulcan. I se f�ceau cunoscute cuvintele testamentare l�sate de Aritiei Câmpeanu, prin intermediul sufletului ei pereche, profesorul Troian. Aritia avusese în suflet spiritul zei�ei Vesta a dacilor, zei�a focului trimis� de Dumnezeu s� lumineze neamul românesc: .. Cerul si P�mântul. Înv��a�i s� privi�i înainte. Iar noi, to�i, s� deslusim enigma omului nemuritor care suntem. În�elegem mesajul Aritiei dat lumii: Oamenii afla�i între cer si p�mânt, s� înve�e s� priveasc� înainte spre cer si asa vor deslusi taina omului nemuritor.

Ianuarie, anul 2014.

În SUA a ap�rut

– autorul este un… jurist, matematician autodidact din România

Mircea Monu

La prestigioasa editur� american� „Educational Publisher Inc.” din ora�ul Columbus, capitala statului federal Ohio, a ap�rut o enciclopedie dedicat� unor „no�iuni de tip Smarandache” din matematic� – cele din Teoria Numerelor (cei interesa�i pot accesa aceast� lucrare valoroas� la urm�toarea adres� electronic� de serviciu al lui Florentin Smarandache:

24

http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/EncyclopediaSmNotions.pdf)

Cel care a introdus aceste no�iuni matematice care îi poart� numele, este vâlceanul Florentin Smarandache, n�scut la 10.12.1954 în B�lce�ti, absolvent al Liceului Pedagogic din Râmnicu Vâlcea, �ef de promo�ie al Facult��ii de �tiin�e, Sec�ia Informatic�, a Universit��ii din Craiova, acum profesor universitar doctor la Facultatea de Matematic� �i �tiin�e a Universit��ii „New Mexico” din ora�ul Gallup, statul federal New Mexico, din sud-vestul SUA, cu dubl� cet��enie, român� �i american�, despre ale c�rui realiz�ri �tiin�ifice, dar �i literare (fiind fondatorul „Paradoxismului” – o mi�care de avangard� creat� în 1980 în România, chiar în B�lce�ti, �i devenit� interna�ional�, dup� 1990!), ziarul nostru a publicat în mod constant de 10 ani, dânsul fiind, corespondent onorific al cotidianului „Monitorul de Vâlcea”. Marius Coman

Un jurist întors la prima sa dragoste – matematica!

Fiind vorba despre opera unui paradoxist, autorul acestui volum enciclopedic de matematic�, de 136 de pagini, în mod paradoxal, nu este un matematician de profesie, ci… jurist! Da, a�i citit bine, Marius Coman, n�scut în 25.12.1968, în

Ploie�ti, olimpic la matematic� în clasele gimnaziale, de�i a urmat Liceul de Matematic�-Fizic� „Mihai Viteazul” din Ploie�ti, a avut ne�ansa de a avea în liceu profesori de literatur� �i de istorie cu mai mult har decât cei de matematic�, a�a c� „a schimbat macazul” (vorba ceea: „A-ntors-o, ca la… Ploie�ti!”) �i a absolvit Facultatea de Drept a Universit��ii Româno-Americane din Bucure�ti, pe care a terminat-o în avans, pentru c� reu�it s� aplice cu succes formula „2 în 1”, promovând într-un singur an examenele anilor III �i IV de studiu, dup� care a urmat un masterat în Drept comunitar �i interna�ional la Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucure�ti, promovat cu media 9,50. Nu a lucrat îns� ca jurist, ci ca… redactor de carte juridic�, la o editur� bucure�tean�. Dar, pe parcurs, �i-a redescoperit pasiunea pentru matematic�, astfel c�, pentru a reveni la dragostea dintâi, a renun�at la programul întreg de lucru de la editur� �i a devenit doar colaborator al acesteia. Astfel a putut s� acorde matematicii o bun� parte din timpul s�u – în principal

„Teoriei Numerelor” �i în special numerelor prime �i pseudoprime. A publicat pe site-ul „viXra.org” (o arhiv� �tiin�ific� electronic�) 36 de articole de matematic� �i 61 pe site-ul „oeis.org” („On-Line Encyclopedia of Integer Sequences” – Enciclopedia online a �irurilor de numere întregi). Având experien�a unui redactor de editur�, �tia cum se redacteaz� o carte, astfel c� a îndr�znit s� scrie o prim� carte cu caracter enciclopedic, care trateaz� un sector din Teoria Numerelor – cel al numerelor întregi, intitulat� „Enciclopedia matematic� a claselor de numere întregi”. Cartea i-a fost publicat�, în limba român�, în anul 2013, de c�tre o prestigioas� editur� �tiin�ific� din SUA: „Educational Publisher Inc.” (Editura educa�ional�) din Columbus, Ohio. Apropo de Teoria Numerelor, din ce-a�i înv��at în �coal�, poate v� mai aminti�i c� exist� numere reale, numere imaginare, numere complexe, numere întregi, numere frac�ionare, numere pare, numere impare, numere pozitive, numere negative, numere ra�ionale, numere ira�ionale �i v� întreba�i dac� este ra�ional s� existe o disciplin� matematic� numit� chiar „Teoria Numerelor”. Dac� accesa�i pe viXra aceast� carte, v� ve�i cruci când ve�i vedea câte tipuri (clase) de numere exist�, dintre care men�ionez numai câteva, cu denumiri mai deosebite, ca s� nu spun stranii: „numere abundente” (�i „colosal abundente”; „extrem abundente”; „superabundente”), „amiabile” (�i „quasi-amiabile”), „aspirante”, „belgiene”, „briliante”, „deficiente”, „egiptene”, „excesive”, „extravagante”, „fericite”, „figurative”, „frugale”, „intangibile”, „interesante”, „logodite”, „maleabile”, „minunate”, „narcisiste”, „nefericite”, „neobi�nuite”, „neuniforme”, „norocoase”, „ondulatorii”, „perfecte” (�i „aproape perfecte”; „hemiperfecte”; „hiperperfecte”; multiperfecte”; „pseudoperfecte”; „quasi-perfecte”; „semiperfecte”; „superperfecte”), „persistente”, „potrivite”, „practice”, „prietenoase” (atât de prietenoase, încât s-au împrietenit �i cu Florentin Smarandcahe, care a introdus un nou tip: „perechi de numere prietenoase Smarandache”!), „primitive”, „rectangulare”, „regulate”, „risipitoare”, „rotunde”, „sociabile”, „solitare”, „sublime”, „triunghiulare”, „umile”, „uniforme” �i „numere… vampir”!

La acestea se mai adaug� un lung �ir de clase care poart� nume de matematicieni care încep cu aproape toate literele alfabetului (lipsesc doar cinci litere: I, Q, V, X �i Z).

25

La numerele prime �i la cele pseudoprime mai apar 55 de clase, dintre care amintim pe cele cu denumiri mai deosebite de clase de numere prime: „numere asigurate”, „circulare”, „echilibrate”, „elitiste”, „gemene”, „izolate”, „plate”, „sexy”, „slabe”, „sub�iri”, „tari”, „titanice” �i… „veri�oare”!

A�a c�, e clar c� a�i r�mas cu gura c�scat� �i c� este nevoie de o… Teorie a Numerelor, chiar dac� aceasta nu ar reu�i s� v-o-nchid� sau v-ar deschide-o �i mai mult!

Indiferent de situa�ie, s� mai preciz�m c� celebrul matematician (fizician �i astronom) german Carl Friedrich Gauss (1777-1855), cu contribu�ii fundamentale în teoria numerelor, în analiza matematic�, în geometria diferen�ial� �i în statistic�, supranumit „Prin�ul matematicienilor” �i „Regele cifrelor”, a spus c� „Teoria Numerelor este regina matematicii”.

„P�rintele” Teoriei Numerelor este considerat a fi matematicianul francez Pierre de Fermat (1601-1665). Întâlnire pe Internet cu un… doctor în Teoria Numerelor! Cum nu po�i s� navighezi prin Oceanul Numerelor f�r� s� dai �i de „Numerele Smarandache”, juristul pasionat de Teoria Numerelor, încântat de câte „No�iuni Smarandache” a întâlnit în acest domeniu, l-a abordat pe acesta prin Internet, cu atât mai mult cu cât teza de doctorat al lui Florentin Smarandache a fost chiar din Teoria Numerelor! Astfel, pasionatul matematician amator, care �tia c� în Oceanul Atlantic exist� o mare, numit� „Marea Sargasselor”, a descoperit c� �i în Oceanul Numerelor exist� o mare – „Marea No�iunilor Smarandache”, deci a considerat c� este normal s� redacteze o enciclopedie despre no�iunile Smarandache din Teoria Numerelor.

În cele patru pagini ale prefe�ei c�r�ii sale, intitulate „Enciclopedia matematic� a no�iunilor de tip Smarandache din Teoria Numerelor, vol. 1”, autorul justific� necesitatea unei asemenea c�r�i. În esen��, prin aceast� enciclopedie se încearc� a se aduna la un loc lucr�rile matematice ale lui Florentin Smarandache din Teoria Numerelor �i lucr�rile matematicienilor din întreaga Lume, inspirate de no�iunile Smarandache. Datorit� vastit��ii domeniului, s-a considerat c� o asemenea enciclopedie nu poate înc�pea într-un singur volum, ci în mai multe.

Acest prim volum este structurat în �ase p�r�i: prima cuprinde �irurile �i seriile tip Smarandache; a doua – func�iile �i constantele tip Smarandache; a treia – conjecturi asupra no�iunilor Smarandache �i conjecturi asupra teoriei numerelor datorate lui Florentin Smarandache [conjectur� = ipotez�, prezum�ie – în

matematic�, este o afirma�ie despre care se crede c� este adev�rat�, dar înc� nu a fost demonstrat� (exemplu de conjectur�: „În orice triunghi, suma unghiurilor interioare este de 1800”)]; a patra – teoreme asupra no�iunilor Smarandache �i teoreme asupra teoriei numerelor datorate lui Florentin Smarandache; a cincea – criterii, formule �i algoritmi de calcul datorate/datora�i lui Florentin Smarandache; a �asea – probleme nerezolvate cu privire la no�iunile Smarandache �i probleme deschise din teoria numerelor datorate lui Florentin Smarandache.

În scurta postfa��, intitulat� „O infinitate de probleme privind Func�ia Smarandache”, autorul, pornind de la un articol al lui Florentin Smarandache, în care se comb�tea afirma�ia matematicianului polonez Waclaw Sierpinski (1882-1969) c� „Dac� Omenirea ar fi ve�nic�, ar rezolva problemele nerezolvate din matematic�”, afirm� c� „Întrucât lista �irurilor de numere legate de propriet��i speciale este poten�ial infinit�, se poate construi, doar cu o singur� întrebare, o infinitate de probleme nerezolvate.”.

Volumul mai cuprinde dou� anexe, notate cu „A” �i „B”.

Anexa A cuprinde lista a 20 de tipuri de numere care poart� numele lui Florentin Smarandache: „numere Smarandache”, „numere Smarandache consecutive”, „numere Smarandache-Wellin”, „numere Smarandache-Fibonacci”, „numere Smarandache-Radu”, „numere prietenoase Smarandache”, „numere prime prietenoase Smarandache”, „numere pseudo-Smarandache” (de primul tip �i de al doilea tip), „numere gre�ite Smarandache”, „numere neputincioase Smarandache”, „numere simple Smarandache”, „numere rele Smarandache”, „numere primitive Smarandache”, „numere Erds-Smarandache”, “numere Goldbach-Smarandache”, “numere Smarandache-Vinogradov”, “numere perfecte Smarandache” (�i “complet perfecte Smarandache”) �i “numere Smarandache-Ulam”.

Anexa B cuprinde o propunere de noi no�iuni de tip Smarandache, care constituie contribu�ia original� a lui Marius Coman: „Divizori Smarandache-Coman” (DSC) �i 7 „probleme deschise” legate de ace�ti divizori. Stabilirea acestora are la baz� pasiunea lui Marius Coman pentru „numerele pseudoprime Fermat”, în mod special pentru „numerele Carmichael” �i pentru „numerele Poulet” [aten�ie: Paul Poulet (1887-1946) a fost un matematician autodidact belgian, cu câteva contribu�ii importante în Teoria Numerelor)!].

Enciclopedia se încheie cu �ase pagini de bibliografie, care cuprinde titlurile a: 9 c�r�i �i 16 articole ale lui Florentin Smarandache; 21 de c�r�i �i 88

26

de articole ale diver�ilor autori �i coautori din întreaga Lume despre „no�iunile Smarandache”.

În încheiere, mi se pare necesar� o mic� precizare: parcurgând aceast� carte, precum �i lista articolelor lui Marius Coman, având în vedere �i celelalte dou� c�r�i de matematic� ale sale, sintagma „matematician amator”, pe care am folosit-o la un moment dat, îmi apare ca inadecvat�, pentru c� îi poate duce pe unii dintre cititori la ideea de lips� de profesionalism a matematicianului, chiar dac� eu am avut în vedere sensul latin al adjectivului „amator”, adic� sintagma înseamn� „iubitor de matematic�”. Având în vedere c� el nu a absolvit o facultate de matematic�, mai corect ar fi s� spun despre dânsul c� este un „matematician autodidact” pasionat de Teoria Numerelor”, omologat de o prestigioas� editur� �tiin�ific� american�.

Prof. univ. dr. Gavril� Sonea

În China – în 1978 – au fost puse bazele politicii de reform� �i de deschidere c�tre exterior. Drept efecte nemijlocite ale înf�ptuirii lor, începând din deceniul urm�tor, 1981-1990, aceast� �ar� a beneficiat de mai multe investi�ii str�ine directe decât orice alt� �ar� în curs de dezvoltare. Mai mult, între anii 1993 �i 1995, fluxul de investi�ii str�ine spre China a fost al doilea în lume, fiind dep��it numai de investi�iile str�ine realizate în Statele Unite. Red�m în cele ce urmeaz� unele din caracteristicile �i orient�rile noi ale politicii statului chinez, de dup� 1978, în domeniul investi�iilor str�ine în economie, ale c�ror motiva�ie �tiin�ific� �i principii izvorâte din interesele permanente ale întregii na�iuni, sunt vitale a fi incluse, în forme adecvate, în actuala legisla�ie în domeniu a statului român, pentru limitarea continu�rii jefuirii lui de c�tre investitorii str�ini �i pentru a crea condi�iile optime menite s� asigure relansarea dezvolt�rii reale a economiei noastre na�ionale într-un timp predeterminat.

Caracteristici ale politicii statului chinez in domeniul investi�iilor str�ine in economie

1) Contrar nevoii acute de capital financiar �i fluxului continuu de investi�ii str�ine spre China, în anii de dup� 1978 statul chinez nu permite un acces liber al investi�iilor pe pia�a sa. Fiecare propunere de investi�ii

este examinat� de autorit��ile publice chineze, care decid dac� investi�ia este în interesul Chinei �i, în cazul în care au rezerve cu privire la acest lucru, negociaz� cu investitorul poten�ial pentru a încerca s� îmbun�t��easc� câ�tigurile partenerilor chinezi, sau, în cazuri extreme, interzic chiar investi�ia respectiv�. Înainte ca propunerile s� ajung� la autorit��ile publice centrale, în mod obi�nuit, companiile str�ine au participat deja la negocieri prelungite (de multe ori pe durata a câ�iva ani) cu companiile chineze �i cu autorit��ile provinciale.

Faptul c� un volum de investi�ii atât de semnificativ a intrat în China, în ciuda procesului foarte laborios de penetrare a pie�ei acestei ��ri, se datoreaz� motiva�iilor puternice pe care le au companiile str�ine pentru a-�i desf��ura activitatea în China. Dintre ele, extinderea pie�elor companiilor str�ine pare a fi motiva�ia major�. Un studiu din anul 1996, care viza 500 de companii canadiene cu investi�ii în China, a indicat faptul c� 85 la sut� dintre acestea au investit pentru a avea acces pe pia�a chinez�. Companiile str�ine sunt atrase de mult� vreme de poten�ialul pie�ei chineze, datorit� num�rului foarte mare de locuitori si deci de poten�iali consumatori. În plus, pe lâng� faptul c� popula�ia Chinei a dep��it, deja, 1,3 miliarde de locuitori, puterea de cump�rare a acesteia a crescut datorit� cre�terii economice mai rapide.

În anii ’80, spre exemplu, cre�terea medie anual� a produc�iei Chinei de 14,4 la sut� a fost cea mai ridicat� în rândul celor mai puternice 50 de economii ale lumii. Aceast� cre�tere s-a reflectat în sporirea cheltuielilor de consum. Concomitent, în to�i anii de dup� 1978, China a cheltuit sume enorme de bani în proiecte de infrastructur�, de centrale electrice, de autostr�zi �i magistrale de cale ferat�, de re�ele de metrou într-o serie de ora�e. Drept urmare, a�a cum arata prognozele, China se va num�ra în curând printre cele mai mari economii din lume, dup� criteriul parit��ii puterii de cump�rare.

27

2) Guvernul chinez duce o politic� de limitare a importurilor, ceea ce determin� companiile str�ine s� apeleze la investi�ii, mai curând decât la exporturi, dac� vor s� p�trund� pe aceasta pia�a. Mai mult, atunci când companiile str�ine î�i depun ofertele pentru adjudecarea unor licita�ii pentru proiecte din domeniul infrastructurii, câ�tig�torul licita�iei poate fi desemnat pe baza faptului c� asigura un transfer de tehnologie pentru a produce o bun� parte din echipament în China. În consecin��, China duce atât o politic� de substituire a importurilor, cât �i o politic� comercial� de dezvoltare a exportului. China a dus o politic� de acoperire a nevoilor pie�ei din produc�ie proprie, în primul rând din motive politice �i culturale. Mai mult, se argumenta c� economia chinez� are un poten�ial atât de mare încât poate s� produc� pe plan local aproape orice produs.

De�i dimensiunea pie�ei reprezint� principalul motiv pentru a investi în China, companiile au fost atrase �i de resursele acestei ��ri. De exemplu, au existat investi�ii substan�iale în exploatarea �i prelucrarea petrolului �i c�rbunelui, iar aproape 20 la sut� din investi�iile americane în China s-au f�cut în industria petrolier�. În plus, companiile au privit China ca pe o surs� de for�� de munc� ieftin�, în special în condi�iile în care, în alte ��ri din Asia, precum Singapore, Hong Kong �i Taiwan, �omajul a sc�zut �i, drept urmare, aceste ��ri nu au mai putut fi considerate drept furnizoare de for�� de munc� ieftin�.

3) În anul 1979 statul Chinez a promovat Legea privind asocierea dintre capitalul chinez �i cel str�in, a înfiin�at zone libere, unde companiile str�ine primeau facilit��i pentru a investi dac� demonstrau c� întreaga produc�ie va fi exportat�.

De asemenea, companiile str�ine puteau s� se asocieze cu cele chineze pentru a vinde pe pia�a chinez�; oricum, propunerile pentru astfel de asocieri erau analizate mai serios �i erau aprobate numai dac� serveau unor interese na�ionale de prim ordin, pentru care China trebuia s� caute ajutor în exterior. Treptat, a crescut dependen�a Chinei fa�� de economia mondial�. China a m�rit num�rul zonelor libere, permi�ând func�ionarea întreprinderilor cu capital integral str�in. Totu�i, acestea sunt înc� rare, deoarece: (a) companiile str�ine î�i dau seama c� vor fi tratate de c�tre autorit��ile publice chineze cu mai mult� severitate, iar (b), ele sunt obligate s� se confrunte cu birocra�ia, mai mult decât partenerii lor chinezi. De subliniat faptul c�, în mod obi�nuit, în China, „investi�iile“ iau forma asocierilor (joint-venture), în care partenerul str�in de�ine 49 la sut�, iar cel chinez 51 la sut�, la fel ca în România înainte de 1990.

Pa�ii care trebuie urma�i pentru a ob�ine aprobarea cre�rii unei asocieri in China sunt prezenta�i, pe scurt, în continuare.

i) Poten�ialii parteneri ai companiei str�ine redacteaz� o scrisoare de inten�ie care cuprinde un proiect al viitorului contract.

ii) Partenerul chinez înainteaz� superiorului sau administrativ o propunere care include �i un studiu de fezabilitate preliminar, propunere care este, apoi, remis� autorit��ilor locale sau na�ionale, în func�ie de dimensiunile investi�iei.

iii) De îndat� ce propunerea este aprobata de c�tre autorit��i, investitorii propu�i trebuie s� realizeze studiul de fezabilitate, care trebuie s� cuprind�: tipul �i volumul produc�iei, pia�a vizat�, prognoze privind vânz�rile, necesarul de echipament, infrastructura �i for�a de munc�, precum �i necesarul de devize str�ine, prognoza.

iv) Partenerii concep �i redacteaz� contractul, informând în acela�i timp autorit��ile cu privire la ceea ce con�ine acordul.

v) Acordurile sunt prezentate autorit��ilor centrale sau celor locale spre aprobare.

vi) În termen de o lun� de la aprobare (care stipuleaz� un termen limit� pentru realizarea investi�iei), asocierea trebuie înregistrat� pentru a ob�ine o licen�� de afaceri. Dac� termenele limit� nu sunt respectate, investitorul este posibil s� pl�teasc� dobâzi, sau s� compenseze pierderile rezultate.

4) Chinezii sunt încânta�i de avansul tehnologic al str�inilor, dar le este team� de contaminarea culturii lor. De�i multe criterii sunt luate în considerare atunci când companiile �i autorit��ile chineze aprob� sau resping propunerile de investi�ii, în realitate s-a pus accentul pe ob�inerea a dou� mari avantaje din investi�ia respectiv�. Acestea sunt: transferul de tehnologie într-un sector industrial de maxim� importan�� �i generarea de exporturi.

28

Generarea de exporturi aduce Chinei valuta necesar� pentru a pl�ti importurile mereu crescânde necesare dezvolt�rii. Transferul de tehnologie îmbun�t��e�te posibilit��ile viitoare de export �i spore�te �ansele ca firmele chineze s� devin� în viitor competitive pe plan global, f�r� a mai depinde de parteneriatul cu companiile str�ine. Avantajele men�ionate, urm�rite de China, nu coincid, îns�, întotdeauna cu obiectivele investitorilor str�ini, respectiv cu ob�inerea de beneficii anume din investi�ii sau cu cre�terea cotei de pia�� a acestora, situa�ie care face ca ini�ierea �i continuarea cu succes a unei investi�ii str�ine în China s� devin� o adev�rat� provocare. La diferen�a dintre obiectivele p�r�ilor se adaug�, între altele, �intele �i limitele rezultate din prevederile Legii cu privire la întreprinderile cu capital str�in, adoptat� de Statul Chinez în 2000.

Potrivit preciz�rilor cuprinse în articolele 3,4 �i 5 ale acelui act normativ la nivelul ��rii, întreprinderile cu capital str�in vor fi înfiin�ate de a�a manier� încât ele s� ajute la dezvoltarea economiei na�ionale a Chinei. Statul Chinez poate s� încurajeze înfiin�area de întreprinderi cu capital str�in care sunt orientate spre export sau care sunt avansate din punct de vedere tehnologic. Consiliul de Stat va stabili reglement�rile specifice privind categoriile de activit��i în care întreprinderile cu capital str�in nu au voie s� se angajeze sau în privin�a c�rora se stabilesc anumite restric�ii. Întreprinderile cu capital str�in vor respecta legile �i reglement�rile chineze �i nu au voie s� se angajeze in activit��i d�un�toare intereselor publice ale Chinei. Statul nu va na�ionaliza �i nici nu va rechizi�iona vreo întreprindere cu capital str�in. Totu�i, în împrejur�ri speciale, atunci când interesele publice o cer, întreprinderile cu capital str�in pot fi rechizi�ionate, pe baza unor proceduri legale �i cu plata unor compensa�ii adecvate.

Noile orient�ri ale Chinei în domeniul investi�iilor str�ine în economie

Urmarea punerii bazelor politicii de reform� �i de deschidere c�tre exterior, în anul 1978, �i a transform�rilor care au avut loc în via�a economic� a ��rii, în cei 30 de ani care au urmat de la declan�area lor, China a devenit, cu aportul investi�iilor str�ine, una dintre cele mai mari economii ale lumii �i unul dintre primii exportatori mondiali. Pentru ca progresele economice �i competi�ionale realizate, pân� în prezent, s� continue �i mai accentuat pe întreg cuprinsul ��rii, Guvernul chinez a publicat, în aprilie 2010, un document intitulat „Opinii ale Consiliului de Stat pentru îmbun�t��irea pe mai departe a activit��ii în domeniul utiliz�rii investi�iilor str�ine“ (denumite, în continuare,

„Opinii“). În linii mari, documentul con�ine o tendin�� de tratare la nivel na�ional a investi�iilor str�ine �i favorizeaz� acele investi�ii care aduc o valoare ad�ugat� foarte înalt�, precum �i opera�iile mai eficiente, îndeosebi în regiunile din vestul �i din centrul Chinei. De subliniat c� documentul intitulat „Opinii“ al Consiliului de Stat constituie baza cadru a urm�toarei edi�ii revizuite a „Catalogului investi�iilor str�ine în industrie (numit pe scurt „Catalogul investi�iilor“), care va furniza mai multe preciz�ri orientative cu privire la diverse tipuri de investi�ii.

Documentul „Opinii“ – aflat într-o aprins� dezbatere – cuprinde patru capitole consacrate problemelor expuse în continuare.

1) Optimizarea structurii de utilizare a investi�iilor str�ine. Referitor la aceasta problem�, documentul „Opinii“ prevede, pornind de la cerin�ele dezvolt�rii economice a Chinei, c� viitorul „Catalog al investi�iilor str�ine“ va fi revizuit astfel încât el s� reflecte încurajarea acelor investi�ii str�ine care sunt orientate spre înalta tehnologie, spre industriile prelucr�toare cu produse finale de mare valoare, spre servicii moderne, spre energiile reînnoibile �i spre industriile de conservare a energiei �i de protec�ie a mediului înconjur�tor. În acela�i timp vor fi impuse restric�ii asupra industriilor cu produse reziduale foarte poluante �i a industriilor care se bazeaz� prea mult pe resursele naturale. În plus, industriile prelucr�toare cu produse finale de joas� valoare �i cele care impun o supra-capacitate vor fi cât mai mult limitate.

Este de remarcat c� documentul „Opinii“ faciliteaz� aplicarea la întreprinderile finan�ate prin investi�ii str�ine a prevederilor documentului intitulat „Planurile de ajustare �i de revigorare a industriei“, promulgat de Consiliul de Stat în 2009, care stipuleaz� o serie de politici preferen�iale pentru întreprinderile din domeniile industriei de automobile, tehnologiei informatice, logisticii, industriei petrochimice, industriei produc�toare de echipamente, precum �i alte industrii. În plus, proiectele privind optimizarea utiliz�rii terenurilor agricole, încurajate, deja, de „Catalogul investi�iilor“, vor putea ob�ine dreptul de utilizare a terenurilor pe baze preferen�iale �i la pre�uri reduse stabilite la nu mai pu�in de 70 la sut� din pre�ul statutar.

Documentul „Opinii“ itereaz�, totodat�, politica de încurajare a investitorilor str�ini de a-�i crea sedii centrale regionale, centre de cercetare �i dezvoltare, unit��i zonale de achizi�ii �i aprovizionare, centre de management �i contabilitate �i orice alte centre func�ionale pe teritoriul Chinei. Ca un stimulent pentru crearea de centre de cercetare �i dezvoltare,

29

echipamentele tehnologice au putut fi importate de c�tre investitorii str�ini, pân� la 31 decembrie 2010, în regim de Duty free. 2) Încurajarea investi�iilor str�ine în provinciile din centrul �i din vestul Chinei

Recunoscând decalajul de dezvoltare dintre zonele de coasta ale Chinei �i cele din Vestul ��rii, documentul „Opinii“ încurajeaz� învestitorii str�ini s� vin� cu finan�are pentru industriile bazate pe folosirea intensiv� a mâinii de lucru din regiunile de Vest �i din interiorul Chinei. Documentul itereaz� politica de continuare a taxelor reduse pentru investitorii care opereaz� în aceste zone. În plus, investitorii str�ini din zonele de coast� care doresc s�-�i disloce unit��ile productive spre regiunile de Vest �i din interior se vor bucura de importante facilit��i administrative, de taxare, de schimb valutar, precum �i în domeniul securit��ii sociale, pe baza unor cereri scrise �i a aprob�rilor ob�inute.

3) Diversificarea cailor de utilizare a investi�iilor str�ine. Potrivit documentului „Opinii“ investitorii str�ini sunt îndemna�i s� participe, prin fuziuni, prin achizi�ii �i prin cump�rarea de ac�iuni, la actualul proces de restructurare �i reorganizare a unor întreprinderi autohtone chineze. În mod concret, investitorii str�ini sunt chema�i s� ocupe pozi�ii strategice în întreprinderile chineze listate în Seria A de pia��. În acela�i timp, îns�, documentul recomand� autorit��ilor chineze s� ia m�suri

sporite pentru crearea unui mecanism de asigurare a securit��ii na�ionale în opera�iile de fuzion�ri �i de achizi�ii în care sunt implica�i investitorii str�ini.

În ceea ce prive�te companiile autohtone care caut� list�ri în afara grani�elor ��rii, documentul subliniaz� necesitatea respect�rii politicii de sus�inere doar a acelor

companii care au o nevoie real� de asemenea list�ri �i care se conformeaz� politicilor na�ionale de dezvoltare. Documentul „Opinii“ deschide u�a pentru acele întreprinderi finan�ate prin investi�ii str�ine care încearc� s� strâng� capital de pe pia�a chinez�, îndemnându-le s� scoat� ac�iuni la licita�ii publice �i s� publice rapoarte de activitate pe termen mediu, inclusiv rapoarte privind datoriile pe care le au. Se recunoa�te, de asemenea, necesitatea de a ameliora mecanismele de scoatere din �ar� unei p�r�i a profitului de c�tre întreprinderile

finan�ate prin investi�ii str�ine �i de c�tre fondurile private care opereaz� la bursa din China.

4) Intensificarea reformei sistemului de administrare a investi�iilor str�ine. Potrivit reglementarilor anterioare, proiectele finan�ate prin investi�ii str�ine care intr� în categoria de „investi�ii încurajate“ sau în cea de „investi�ii permise“ necesitau aprobarea guvernului central, dac� investi�ia dep��ea suma total� de 100 milioane dolari. Acum, documentul „Opinii“ ridica aceast� sum� la 300 milioane dolari. Efectul practic al acestei m�suri este acela de a oferi guvernelor locale dreptul de a aproba proiectele în care investi�iile str�ine se situeaz� sub pragul de 300 milioane dolari, ceea ce faciliteaz� �i gr�be�te procesul de aprobare.

Un lucru la fel de important este acela c�, recunoscându-se efortul financiar pe care îl fac în prezent companiile multina�ionale, s-a aprobat ca acele companii str�ine care sunt, momentan, confruntate cu probleme financiare �i nu se pot încadra în termenele convenite pentru v�rs�mintele de capital s� poat� extinde aceste termene. Interpret�ri ale noilor orient�ri politice ale Chinei

Departamentele guvernamentale chineze, mijloacele de informare în mas� �i reprezentan�ii pie�ei de capital afirm� c� documentul „Opinii“ – aflat într-o aprig� dezbatere – con�ine „o nou� politic� în materie de investi�ii str�ine“ �i sus�in c� el va avea un efect pozitiv asupra atragerii de investi�ii str�ine. De pild�, un membru al Comisiei pentru Dezvoltare Na�ional� �i Reform�, atunci când vorbea de motivele public�rii acestui document, a afirmat c� statul chinez trebuie s�-�i schimbe mai rapid modelul de dezvoltare economica �i îns��i structura economiei, ca urmare a importantelor schimb�ri provocate de criza financiar� mondial�. „Aceasta ne impune – afirma el – s� adâncim �i mai mult reforma, s� accentu�m politica de deschidere �i s� îmbun�t��im atât calitatea, cât �i nivelul de utilizare a investi�iilor str�ine“. Aceasta ar însemna c� noua politica urm�re�te continuarea deschiderii c�tre exterior �i c� obiectul ajust�rii este de a perfec�iona mecanismul economiei de pia�� �i de a crea pentru fiecare întreprindere un mediu de pia�� echitabil standardizat. �i toate acestea, în scopul de a atrage investi�ii str�ine.

De asemenea, dealerii �i anali�tii chinezi au exprimat puncte de vedere foarte optimiste cu privire la prevederile documentului „Opinii“. Ei au subliniat c� acea clauz� referitoare la „încurajarea investitorilor str�ini s� participe la reorganizarea �i restructurarea întreprinderilor de stat prin cump�rarea de ac�iuni �i prin achizi�ii“ va genera un nou val de fuzion�ri �i achizi�ii

30

de c�tre capitalul str�in �i va crea o larg� gama de oportunit��i pentru investi�ii. Totodat�, companiile str�ine autorizate vor primi sprijin la ofertele publice, vor beneficia de emiterea de obliga�iuni corporatiste �i de factur�ri pe termen mediu, ceea ce va ajuta nu numai la rezolvarea problemelor financiare cu care se confrunta capitalul str�in, ci va impulsiona �i pia�a de capital în China.

În contrast cu aceste p�reri, unele companii str�ine consider� c� documentul „Opinii“ pune cap�t politicii de pân� acum care ofer� investi�iilor str�ine „un tratament supra-na�ional“. Chiar înainte de publicarea documentului, firmele str�ine, care sunt foarte sensibile la schimb�rile de politic�, sesizaser�, deja, c� vor avea loc unele schimb�ri mai pu�in favorabile. Astfel, Camera de Comer� Chino-American� a întreprins un studiu, în luna martie 2010, care conchidea c� 38 la sut� dintre firmele americane care au investit în China sim�eau c� sunt din ce in ce mai pu�in dorite în aceast� �ar�. Joerg Wuttke, pre�edintele Camerei de Comer� a U.E. în China, scria în ziarul FINANCIAL TIMES c� Statul chinez îi îngenuncheaz� pe investitorii str�ini. În fapt, îns�, guvernul chinez men�ionase, înc� din 1995, c� „China va folosi investi�iile str�ine în mod activ, ra�ional �i efectiv, dar va extinde treptat tratamentul na�ional în cazul tuturor întreprinderilor“. Deci documentul „Opinii“ se conformeaz� unei program�ri f�cute cu 15 ani în urm� �i nu denot� o discriminare premeditat� la adresa investi�iilor str�ine.

O întrebare �i un r�spuns în loc de încheiere. În stadiul actual de distrugere a produc�iei materiale �i de degradare a celorlalte domenii de activitate economico-sociale ale ��rii, s�vâr�ite cu „ajutorul“ substan�ial al investitorilor str�ini, în anii de reform� �i de deschidere c�tre exterior de dup� 1989, este necesar ca statul român s� adopte �i s� aplice, în esen�a sa, o politic� asem�n�toare celei promovate de statul chinez în domeniul utiliz�rii investi�iilor str�ine în economie, dup� anul 1978? R�spunsul este categoric: DA! Motivele de baz�: �ara noastr� are un spa�iu limitat pentru agricultur� �i industrie, resurse naturale limitate, capital limitat, poten�ial de cercetare �i inovare limitat. În condi�iile date, luarea de decizii f�r� o viziune anticipat�, bazat� pe programe �i planuri de dezvoltare, temeinic fundamentate, �i acceptarea, exclusiv�, a jocului pie�ei libere, ca în prezent, reprezint� riscuri grave pe care statul român nu trebuie s� �i le permit� în haosul generalizat al economiei planetare �i în condi�iile accentu�rii, continue, a decalajelor de interese urm�rite de marile puteri fa�� de cele ale tuturor celorlalte ��ri ale lumii. 21 decembrie 2010, Bucure�ti

�������� Prof. Dr. �tefania Marineanu

Cetate a artei �i culturii, Firenze (Floren�a) este a�ezat� în în nordul Italiei, în provincia Toscana, pe râul Arno. De numele ora�ului se leag� înflorirea uneia dintre cele mai celebre �coli de art� (sec. XIII – XVI), promotoare a principiilor Rena�terii. Cunoscut din antichitate sub numele de Florentia, a devenit în 1115, republic� comunal� fiind un important centru me�te�ug�resc, comercial �i bancar al Europei medievale. Din 1434 ora�ul s-a aflat sub Conducerea familiei Medici, care în secolul al XVI- lea a instaurat aici absolutismul. Între 1569 �i 1801, apoi între 1814 �i 1859, a fost capitala Marelui Ducat al Toscanei, iar între 1865 �i 1870 capitala regatului Italiei. Cu biserici vestite în întreaga lume ( Santa Maria del Fiore, Santa Croce, Santa Maria Novella), palate (Palazzo Vecchio, Pitti, Medici-Riccardi, Strozzi), poduri (Ponte Vecchio), muzee (Ufizzi), biblioteci (Laurenziana), gr�dini elegante, ca cea din jurul palatului Pitti, cândva re�edin�a familiei Medici, cu chiparo�i, fântâni �i terase care ofer� vizitatorilor priveli�ti minunate ale ora�ului Floren�a �i a dealurilor din jur.

Muzeul Palazzo Vecchio

Floren�a, un ora�-muzeu

31

Catedrala Santa Maria del Fiore Catedrala Santa Maria del Fiore (sec. XIV-XV), cea mai impun�toare catedral� din Floren�a �i una dintre cele mai frumoase din lume, se desf��oar� pe o suprafa�� impresionant�, p�r�ile ei laterale p�rând ale unor catedrale separate care se îmbin�, iar interiorul este pe cât de simplu, pe atât de impozant. Catedrala ad�poste�te multe morminte ale unor personalit��i celebre, printre care �i cel al lui Dante Aligheri. Mare centru turistic, Floren�a este printre cele mai vizitate ora�e ale Italiei. A intrat în patrimoniul cultural mondial �i prin �coala de pictur� �i sculptur� deschiz�toare de drumuri, de la Giotto la Michelangelo. Ponte Vecchio este cel mai vechi pod din Floren�a traversând râul Arno prin por�iunea sa cea mai îngust�. Acest pod este legat de palatul familiei de Medici printr-un coridor secret ce ascundea f�r�delegile comise în acea epoc� de trist� amintire. În prezent, podul este ocupat în cea mai mare parte de bijutierii care prelucreaz� aurul �i argintul.

Râul Arno care traverseaz� ora�ul

O imagine de neuitat este oferit� de superba amplasare a Pie�ei Michelangelo de unde se poate admira atât ziua cât �i noaptea nu numai panorama ora�ului dar �i peisajul dealurilor ce împrejmuiesc Floren�a. Num�rul turi�tilor care se reunesc aici, este cu mult mai mare seara �i noaptea, ace�tia beneficiind de numeroase modalit��i de distrac�ie �i relaxare, spa�ii comerciale, precum �i o lunet� pentru a putea detalia secven�ele citadine preferate. Tot ceea ce ofer� acest ora� oricui îl viziteaz�, îl face de neuitat.

Muzeul Ufizzi – interior

Ponte Vecchio

Sus pe deal, Pia�a Michelangelo

32

����!� ��"

!#��� $% �&&' (�) $%&&) )�

� �*���+��%�� '$&(�+ �%�,) $�

�������������� �-�� �.��� (

������ � /� ���� -0 1��.���

Cum se fac unii c� promoveaz� valorile culturii române�ti (I)

Sergiu G�bureac

Statele lumii, de la cel mai mic, pân� la cel mai mare, î�i promoveaz� imaginea prin tot felul de mijloace. Fonduri importante sunt alocate în acest sens. Cea mai utilizat� cale �i eficient�, la costuri mici, a fost �i r�mâne, f�r� îndoial�, marca po�tal�. Dar, aten�ie, nu orice marc� po�tal� poate îndeplini �i rolul de promovare a unui mesaj, eveniment, imagini. Doar cele care folosite pentru plata serviciilor po�tale cele mai utilizate. Adic�, pentru expedierea unei scrisori simple, ilustrate, cel mult recomandate. În rest, cele cu alte nominale sunt rar cunoscute de marele public. Tocmai de aceea administra�iile po�tale se axeaz�, în principal, pe valorile nominale pentru serviciile po�tale amintite, în misiunea nobil� de a promova imaginea statului pe care îl serve�te. Numai c� la noi, la români, cei care au o astfel de responsabilitatea, nu aduc deloc servicii statului român. Din contra, î�i bat joc de valorile na�ionale prin scoaterea unor emsiuni cu caracter speculativ. Voi da un singur exemplu. De Ziua Culturii Române�ti, Romfilatelia, o firm� ce c�pu�eaz� de ani de zile C.N. Po�ta Român� S.A., cu mari probleme de ordin financiar �i managerial, scoate o emisiune. Mul�i vor aplauda gestul. Iat�, cineva s-a gândit la cultura na�ional�, vor spune. Numai ca mijloc nu e vorba de un serviciu adus patriei, ci un uria� deserviciu. Prin valoarea nominal� dat� timbrului �i a pagin�rilor multiple, aceast� emisiune este sortit� s� nu circule po�tal. Ca foarte multe alte emsiuni din ultimii 10 ani.

33

Cel mult s� stea prin clasorul unui filatelist, care se las� speculat de emitent. Din ce în ce mai pu�ini în ceea ce prive�te marca po�tal� româneasc�. De la peste 80.000 de colec�ionari la câteva sute. Iat� cum în�eleg guvernan�ii, prin ministerul de resort, s� promoveze imaginea poetului na�ional Mihai Eminescu care ilustreaz� aceast� emisiune. Mimarea democratiz�rii �i r�spândirii informa�iei despre valorile române�ti în România postdecembrist� a ajuns la cote de neimaginat. Se prefac c� promoveaz�, dar de fapt, îngrop� valorile române�ti �i le �in în neuitare. Ia s� fi circulat pe scrisorile simple sau pe ilustrate ! Atunci, da, promovare ! Cum este posibil o asemenea �mecherie, ve�i spune ? R�spunsul e simplu. Lipsa profesioni�tilor în domeniu. Aici e vorba de Po�ta Român� !

Dar lipsa speciali�tilor o întâlnim peste tot.

Nicolae B�la�a

,,Tr�ind printre c�r�i’’, cum singur m�rturisea în

cele �ase volume de critic� �i istorie literar�, profesorul universitar doctor Marian Barbu a reu�it de-a lungul timpului s� se impun� în spiritualitatea româneasc� printr-un anumit tip de atitudine fa�� de el însu�i, fa�� de semeni, printr-o munc� sus�inut� în abordarea mai multor genuri literare: istorie �i critic� literar�, roman, poezie etc.

Pentru c� tot am amintit termenul de ,,critic�,’’ trebuie s� spunem faptul c� în urm� cu ceva timp (sunt ani de atunci �i, totu�i, parc� ieri!), îmi puneam întrebarea: pe când �i la noi, la români, (habar nu am dac� la al�ii o fi?!) o Istorie a Criticii Literare? Adic� pe când o lucrare în domeniul amintit anterior, dup� modelul Criticii ra�iunii pure, ea îns��i, în ultim� instan��, un inventar critic al tuturor conceptelor, din Antichitate �i pân� la Kant. Cu alte cuvinte, pe când o ,,oglind�’’ a domeniului literar, în care, evident, la nivel de concept, s� ne vedem �i s� ne limpezim, cumva,

asupra a ceea ce a f�cut omul, ca expresie literar�, în acest domeniu . U�or de zis, greu de realizat cât� vreme critica (cea literar�, în special) ar fi sum� de perspective la nivelul expresiilor obiectiv-subiective, despre o lume virtual� a unor c�r�i, ele însele exprimate obiectiv-subiectiv, de c�tre autori. Dac� mai ad�ug�m faptul c� �i ace�tia sunt parte din natura uman� universal subiectiv-obiectiv� (obiectivarea prin ra�iune, la nivelul con�tiin�ei se întâmpl�, în special, în cazul tr�irilor limit�), dorin�a mea (probabil �i a altora), tinde spre anulare. Tinde, zic, mai ales c�, dintr-un fel de orgoliu în interiorul domeniului, adic� la critici literare, au ap�rut metacriticile, meta-metacriticile �i multe alte forme de exprimare, care mai de care mai sofisticate, în special, la nivel de comunicare, de exprimare, încât nu mai spun cine �tie ce. Povestea (cu mult, chiar foarte mult adev�r), conform c�reia imperiile s-au distrus din interior (ideea de a fi �i tu a implicat, de când lumea, datul în cap la cel�lalt, nimeni altul decât semen al t�u), este cum nu se poate mai adev�rat� �i în cazul criticii. În consecin��, dezam�git de însu�i modul manifest al ei, acum, mai târziu, nu numai c� nu mi-a� mai dorit o astfel de lucrare, dar îmi pun întrebarea dac� nu cumva Critica literar�, ca de altfel �i filosofia (contemporan�, în special), mai are obiect? �i totu�i, dac� obiectul pentru filosofie, de la Aristotel la Hegel, este conceptul, adic� autodezvoltarea gândirii, având ca fundament fiin�a, omul �i cunoa�terea de sine, în critica literar� (mai nou venit� în lume sau, oricum, nu cu atâta vechime), obiectul, în marea sa parte, se urze�te în jurul ideii de frumos. Frumos care, dup� Kant, poate fi (ca fiin�are) �i f�r� concept. S� fie de vin� gânditorul german? În parte, da, pentru c� prin a sa critic� a ra�iunii pure, pune sub semnul îndoielii capacitatea omului de a dobândi cunoa�tere chiar din conceptele ce st�teau sub umbrela metafizicii împ�r�it� pân� la el (la Kant), în cosmologie ra�ional�, psihologie ra�ional� �i teologie ra�ional�. Îmediat, dup� gânditorul german, în istoria ideiilor, cunoa�terea st�, în genere, sub semnul neokantienilor, sub semnul logicii, al matematicii, al teoriei �tiin�ei sau al analizei limbajului. În pas cu filosofia (modern�, în special) a mers literatura, �i, evident, �i critica literar�. Revenind îns� la ideea de frumos, în societatea contemporan� (bântuit� mai nou doar de preten�ii stiin�ifice, l�sând pe cele ideologice la o parte, c� se încurc� r�u orice abordare), observ�m c� el, frumosul (chiar �i cel din literatur�, frumos ca parte din estetic�), nu mai este sus�inut de �tiin��, cum ar fi �i firesc (de critic� sau metacritic�, ramur� mai nou�, cu preten�ii de ,,�tiin�� pur�’’), ci de publicul contingent care admir� (manipulat), succesul. Suces ce se bizuie mai ales pe

34

,,zvon’’ (ca mesaj comunica�ional la nivelul comunic�rii de mas�), impus de marketing (interesat doar de a vinde. ...Sau interesat de imagine! Nu are importan�� ce, bani s� ias�! ), �i el considerat, în zilele noastre, filosofie. În aceste condi�ii, se pune, firesc, întrebarea: cum r�mâne acest domeniu, critic� literar�, domeniu care pentru a fiin�a î�i asum� responsabilitatea de a releva lumii valoarea operelor literare? Cum r�mâne cu a fi obiectiv (abandon�m fie �i doar formal subiectivitatea), când critica �i istoria literar� decreteaz�: aceasta este o carte demn� de luat în seam�? R�spunsul? Estetica, într-un fel, filosofia moralei �i morala (dincolo de teorie, atât cât mai este ea acum, ca moral� practic�), în alt fel, exege�ii, în felul lor... Hermeneutica oscileaz� între Schleiermacher (întemeietorul ei, ce formuleaz� canoane), Wilhelm Dilthey (care îndeamn� la a retr�i opera pentru a o în�elege chiar mai bine decât autorul), Heidegger (ce sugereaz� punerea în valoare a întregului prin parte �i a p�r�ii prin întreg, adic� prin ,,cercul hermeneutic’’) �i Gadamer (care g�se�te de cuviin�� s� spun� c� vom ajunge la un rezultat, folosind ansamblul ,,adev�r �i metod�’’).

Toate cele enumerate anterior î�i g�sesc expresie în a doua jum�tate a secolului al-XIX-lea �i prima jum�tate aa secolului trecut. Eist� îns�, în particular, �i excep�ii, altfel chiar c� s-ar alege prful. Contemporan nou�, profesorul universitar doctor Marian Barbu, simplificând aproape totul, în special, lumea textului literar, spune simplu c� perspectiva lumii (lumii c�r�ii, c� despre aceast� lume este vorba) se deschide din cuvânt. Din cuvântul ziditor, desigur, �i crea�iile sale literare – deloc pu�ine la num�r �i deloc monotone ca perspectiv� de abordare (Romanul de Mistere, Ocheanul timpului, Simbolistica poeziei lui Ion Barbu, Universalia, Tr�ind printre c�r�i, Ora�ul la ora amintirilor, Aproapele nostru tr�deaz�, Colonelul de la Ghiol, Provizii de soare, Poeme americane, Aproxim�ri soresciene , Mircea Eliade-subiect logic �i gramatical etc. ) – crea�ii cu un evident �i puternic ecou în literatura contemporan�. Meticulos în adev�ratul sens al cuvântului, grijuliu pân� peste marginile firii cu Limba român�, Marian Barbu impresioneaz� nu numai prin aceast� perspectiv� deschis� lumii din cuvânt, ci �i prin însu�i cuvântul pus în slujba a tot (ca expresie literar artistic�), cuvânt reg�sit în c�r�ile publicate, vrând (f�r� a fi mistic) s� ne reaminteasc� versetul biblic de o profunzime neb�nuit� ,,La început era Cuvântul �i Cuvântul era cu Dumnezeu, �i Cuvântul era Dumnezeu’’(Întruparea Cuvântului- Evanghelia dup� Ioan).

Trecând u�or peste cei cinzeci de ani pe meridianele scrisului, Domnia Sa a luat, în acela�i timp, lumea în r�sp�r, analizând �i sintetizând (atât cât omene�te este posibil) tot ceea ce este nou în literatura ce însumeaz� spa�iul spiritual al terei. Volumul Universalia st� m�rturie afirma�iilor noastre anterioare, dar �i portetului pe care �i l-a pus, cu migal�, imanen�� pe pânza vremurilor sale.

Medic, scriitor, editor (n�scut la 7.02.1932, Br�ila) Studii: Liceul „V. Alecsandri din Gala�i; Facultatea de Medicin� din Ia�i (1940-1956); secundar chirurgie general� (Arad (1959-

1963); 11 cursuri de perfec�ionare. Activitate: Medic de circumscrip�ie (Suceava 1956-1959); specialist (/1963-1978), primar (1978-2003), �ef de sec�ie (1984-2003) Piatra Neam�. A efectuat 24.000 opera�ii. Afilieri. Membru în Asocia�ia Medical� Român� (1968), Uniunea Medical� Balcanic�, Asocia�ia Chirurgilor din Moldova (1991), Asocia�ia Francez� de Chirurgie (1985), Societatea European� de Chirurgie de Urgen�� (1989), Asocia�ia Interna�ional� de Chirurgie Laparoscopic� (1992), Funda�ia „Spitalul de Urgen��” Bucure�ti (1992), Societatea Român� de Chirurgie Bilio-Pancreatic� (1995), Societatea Medicilor Scriitori �i Publici�ti (1996). Titluri �i premii: Membru fondator/titular al Academiei Oamenilor de �tiin�� (1984); doctor în Medicin� (1987); membru titular al Academiei de Medicin� (1994); cet��ean de onoare al Municipiului Piatra Neam� (2002); Premiul „Carol Davila” pentru întreaga activitate (AO�, Constan�a, 2004), numeroase Diplome de Excelen��. Alte activit��i: A organizat 35 de Reuniuni ale Chirurgilor din Moldova (din anul 2010 ele poart� numele „Iacomi-R�ze�u”. A sus�inut �i publicat 214 rapoarte, comunic�ri �i articole �i a participat la 180 de reuniuni �tiin�ifice. În anul 1993 a înfiin�at Editura R�ZE�U. A publicat : 1. Spectru intim – din via�a unui chirurg (proz� scurt�, 1997, Ed. R�ze�u). 2. Trei bisturie care au revolu�ionat medicina, în colaborare cu Arcadie Percek (proz� scurt�, 1997, Ed. R�ze�u). 3. Chirurgie general� – vademecum pentru examene �i concursuri, 3 edi�ii (carte de chirurgie, 1987 Ed. Junimea, 1995 �i 2004 Ed. R�ze�u). 4. Chirurgi români la început de veac XXI (antologie, sub red., 2002, Ed. R�ze�u). 5.

35

Cet��eni de onoare ai Municipiului Piatra Neam� (antologie, 2002, Ed. R�ze�u). 6. George Emil Palade – un virtuoz al biologiei celulare & Ion Juvara – promotor al chirurgiei moderne” (volum omagial, sub red., 2005, Ed. R�ze�u), 7. Prin v�mile vie�ii – roman (2008, Ed. R�ze�u). 8. Nunta de aur (proz� �i poezie,2009, Ed. R�ze�u) 9. Mic tratat de deflorare (carte de noptier�, 2009, Ed. R�ze�u). 10. Inelul pierdut (roman, 2012, Ed. R�ze�u). 11. Ce ne facem, Doamnelor ?! (nuvele �i schi�e, 2012, Ed. R�ze�u) 12. Scriitori din Neam� (antologie, 2012, Ed. R�ze�u). 13. Umbra noastr� cea de toate zilele (carte de atitudine, propriul Dosar de Securitate, 2013, Ed. R�ze�u). 14. Glontele cu parfum de crini (roman, 2013, Ed. R�ze�u). 15. 35 (volum omagial, de istorie a medicinii �i cronic� a celor 35 de Reuniuni ale Chirurgilor din Moldova). ���������� �� �������: 1. B�rbatul care caut� dragostea de Pitigrilli (1993, Ed. R�ze�u). 2. Simfoniile lui Beethoven de J.G.-Prod’homme, (2004, Ed. R�ze�u). 3. Tinere�ea lui Beethoven de J-G.-Prod’homme (2005, Ed. R�ze�u). 4. Mozart, sunt eu ! de Max Genève (2006, Ed. R�ze�u). 5. Si dup� …, de Guillaume Musso (2007, Ed. RAO). 6. Nemuritorii din Agapia de Constantin Virgil Gheorghiu (2010 Ed. Crigarux). Desf��oar� o larg� activitate publicistic� în presa central� �i local�.

Virgil R�ze�u

Cine n-a l�crimat citind poezia lui Co�buc „Trei,

Doamne, �i to�i trei”?! Î�i plângea b�trânul, feciorii c�zu�i în lupt� împotriva turcilor. Dar se împ�ca cu gândul c� Dumnezeu îi luase b�ie�ii, speran�a zilelor sale, pentru �ar�, pentru p�mântul din care r�s�riser� ca ni�te brazi.

Cum s� nu l�crim�m pentru cei �apte care au înfruntat, nu mi�elia turcului, ci propria noastr� netreb-nicie ? �i nu e vorba de o netrebnicie, pur �i simplu, ci de una organizat�, f�loas� �i plin� de ifose, bine preg�tit� pentru timpul în care nu se petrece nimic. C� altfel ....

Cineva ar putea spune c� vinovat ar fi numai �i numai pilotul care ar fi trebuit s� nu porneasc� cu un aparat dovedit cu probleme �i pe o vreme potrivnic�, ori s�-�i fi întrerupt drumul la Sibiu. �i poate c� a�a este. Dar cum ar fi putut proceda pilotul acela încercat altfel

decât a f�cut-o, când era dominat de con�tiin�a c� drumul lui însemna salvarea unor vie�i ? �i-a pus speran�a în propria îndemânare �i în Dumnezeu. Care a hot�rât altfel.

S-a întâmplat ce s-a întâmplat. A survenit momentul de cumplit� cump�n�, clipa în care o puzderie de institu�ii, oameni �i con�tiin�e trebuiau, aveau datoria, erau pl�tite s� intre în ac�iune, s� se trezeasc� �i s� nu-�i g�seasc� lini�tea pân� nu d�deau de cap�tul drumului lor, pân� când nu aveau siguran�a c� �i-au împlinit datoria �i pot r�sufla ori reveni la cea�ca de cafea sau de ceai pe care o abandonaser�. Aveau cum, aveau cu ce, aveau o multitudine de variante la care ar fi putut apela, pentru ca ceea ce s-a întâmplat s� nu evo-lueze c�tre o catastrof�. Dar au l�sat-o la voia întâmpl�rii, fiindc� tuturor celor implica�i le-a lipsit sim�ul datoriei, al profesionalismului �i, mai ales, omenia �i con�tiin�a propriei lor importan�e în nume-roasele verigi ale lan�ului întreg, preferând s� lase ceea ce depindea de ei �i de munca lor, pe al�i umeri, pe alte r�spunderi. Nici nu trebuiau s� p�r�seasc� biroul sau fotoliul pe care st�teau.

Din nefericire, toat� istoria poart� izul atâtor alte întâmpl�ri din spa�iul românesc, din societatea noastr�, pretins modern�, european�. Evoluat�. Nu uita�i c� totul a început �i s-a petrecut în plin� zi de lucru, când serviciile erau în timpul programului, f�r� scuza c� au r�mas pe seama „ofi�erului de serviciu”. Dar s-a ac�ionat ca în jungl�, o jungl� a neputin�elor �i a indiferen�ei condamnabile, în care ne afl�m.

S-au achizi�ionat aparatur� �i mijloace costisitoare care ar fi trebuit s� ac�ioneze prompt �i f�r� gre�eal�. Nu se poate �ti (poate se va afla !) dac� ele aveau calitatea pre�ului pl�tit ori nu era decât o afacere bine mascat�, dac� totul func�iona la parametrii cunoscu�i, dac� se f�ceau periodic exerci�ii de simulare a catastrofelor, dac� .... dac� .....

Primul ministru a numit (are con�tiin�a împ�cat� !) un �ef de celul� de criz�, ales cam la întâmplare, doar ca s� fie, f�r� experien�a situa�iilor de criz�, probabil dup� principiul „v�zând �i f�când”. Iar puzderia de organisme, ROMATSA, Poli�ia, ISU, SRI, Armata, re�eaua de telefonie mobil�, prefecturile �i câte altele, au procedat identic. Au l�sat pe al�i umeri propriile lor sarcini. Sigur c� se vor g�si justific�ri, va fi invocat� litera legii, foarte probabil �i ea idioat� �i discutabil� ignorând, condamnabil �i neiert�tor, propria menire : s-o fac� al�ii ! Singura lege de care era nevoie, Legea Con�tiin�ei, adormise. Somn adânc, f�r� vise. Din care n-a mai putut fi trezit�. Tocmai la momentul catastrofei.

36

Nu v� face�i griji, nu se va declan�a valul de demisii de onoare, cum ar fi drept, pentru c� ar trebui s� înceap� cu primul ministru, cu tot cabinetul �i puzderia de �efi de departamente �i servicii, îmbuiba�i, bine pl�ti�i �i cu ma�ina la scar�. To�i î�i vor exprima regretul c� istoria s-a petrecut în timpul mandatului lor (splendid, felicit�ri domnule Radu Stroe, dac� era pe vremea lui T�riceanu sau Boc n-a�i mai avut ce regreta !), prefec�ii celor dou� jude�e înc� se vor mai întreba pe al c�rui teritoriu s-a produs nenorocirea �i, probabil, c� se va g�si vinovat� vreo secretar� care se dusese s�-�i fac� nevoile �i a ratat telefonul capital.

S-ar putea spune : „au murit DOAR doi. Puteau s� moar� to�i �apte. Trebuie s� privim �i partea bun� a lucrurilor. Este, totu�i, un succes, de care nu se poate face abstrac�ie”. Vor urma, domnilor, �i alele, fi�i f�r� grij�. Nu e prima oar� când se întâmpl� a�a ceva. Orice analiz�, oricât de serioas� �i bine documentat� nu va folosi la nimic �i nim�nui. Ne-am speriat pu�in cu seria de cutremure mici care anun�� altele devastatoare. Este în firescul lucrurilor. Am dat ceva semne c� vom face �i vom drege, vom preg�ti popula�ia �i institu�iile dar am abandonat repejor �i definitiv.

R�d�cina r�ului este prea stufoas�, prea adânc înfipt� în p�mânt, în profilul modern �i european, globalizat, ca s� mai putem pretinde c� suntem evolua�i. Nu noi suntem evolua�i, ci p�durarii �i ��ranii aceia ne�coli�i, din vârful muntelui, care au ac�ionat în virtutea singurei legi mo�tenit� de la p�rin�i, pe care o �tiu �i o cultiv� : legea omeniei. Pân� �i faptul c� �i-au dat de pe ei hainele, c� �i-au scos c�ciulile în vreme de iarn� �i c� au pândit ca victimele acelea, care nu erau ale lor, s� nu cad� prad� animalelor s�lbatice, are o valoare colosal�, de necuprins, valoreaz� mai mult decât titlurile �i agoniselele atâtor func�ionari nedemni �i incapabili. Din nefericire, cu sutele.

Domnule prim-ministru, a-i numi eroi pe cei implica�i, ar fi o eroare ! Pentru simplul fa�t c� nu �i-au dorit-o.

Pune�i mai degrab�, s� se întocmeasc� o „List� a Ru�inii Na�ionale”, cu numele tuturor celor care n-au f�cut mi�cat un deget pentru semenii lor. Nu uita�i s� v� rezerva�i primul loc !

�apte pentru eternitate ! Doi dintre ei au p��it în ea. P�cat pentru vie�ile

lor, curmate înainte de vreme. Ceilal�i vor r�mâne marca�i pe via��.

Nu este posibil altfel. Dar nu am nici cea mai mic� îndoial� c� dup� ce se vor îns�n�to�i – cum le dorim, din suflet - nu vor ezita s� p��easc� iar pe c�r�rile

salvatoare de vie�i. Chiar cu con�tiin�a c� lucrurile s-ar putea repeta. Ce p�cat c� sunt tot mai pu�ini cei care cunosc, �tiu ce înseamn� con�tiin�� �i ac�ioneaz�.

De la UNIRE la REUNIRE (gânduri de ianuarie)

Sergiu G�bureac

Se împlinesc 155 de ani de la Mica Unire. Un prim

pas spre constituirea statului român. Cu zbucium, romantism, diploma�ie �i oarece noroc.

Privind ra�ional faptele a fost un proces firesc în contextul Revolu�iei de la 1848, care desc�tu�ase energiile popoarelor europene. Reformele declan�ate în multe ��ri d�deau mari speran�e, tuturor, spre mai bine. Trimiterea feciorilor din Moldova �i �ara Româneasc� la studii în str�in�tate începuse s� dea roade. Imperiul Otoman î�i tr�ia ultimele zile. Leg�turile principatelor române cu Poarta fiind mai mult simbolice. De aceast� situa�ie a

profitat �arul Alexandru I. Dup� înfrângerea armatelor otomane la Ruse �i

Slobozia, în 1811, �arul face propunerea ca principatele, cu acceptul lui Napoleon Bonaparte (Tratatul de la Tilsit din 1807), s� se alipeasc� "pe veci la Imperiul Rus, cu ora�ele, cet��ile �i satele, cu locuitorii acestora de ambele sexe �i cu averea lor", specificându-se c� „fluviul Dun�rea va fi de acum înainte grani�a dintre cele dou� Imperii".

În cazul victoriei ru�ilor. În cele din urm�, Rusia se declar� mul�umit� doar cu ocuparea teritoriului Principatului Moldovei dintre Siret �i Nistru. „Tratatul de pace” a fost semnat pe 16 mai 1812 la Bucure�ti. „În hanul

agentului secret Manuc Bei.” Imperiul Otoman vindea

37

Imperiului Rus un teritoriu, care nu era al lui, de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cet��i, 17 ora�e �i 695 de sate, (recens�mânt 1817). Au intrat, cu japca, în componen�a Imperiului Rus �inuturile Hotin, Orhei, Soroca, L�pu�na, Greceni, Hot�rniceni, Codru, Tighina, Cârlig�tura, F�lciu, partea r�s�ritean� a �inutului Ia�ilor �i Bugeacul. Autorit��ile �ariste au reorganizat, în 1813, gubernia Basarabia ce a fost supus� unei rusific�ri intensive.

A�adar, actul de anexare a Basarabiei de c�tre Imperiul �arist a fost unul fraudulos. Furtul s-a f�cut cu înc�lcarea tuturor tratatelor în vigoare �i a dreptului interna�ional de atunci. Moldova nu era provincie turc�.

În multe tratate bilaterale, începând cu secolul XVI, se men�iona, negru pe alb, c� �ara Moldovei este un stat liber. Astfel, otomanii suzerani nu aveau dreptul s� anexeze, s� ocupe sau s� cedeze acest stat. A fost un act criminal, un rapt care venea, repet, în total� contradic�ie cu practica interna�ional�.

Atunci, str�vechiul principat al Moldovei lui �tefan cel Mare a fostdestructurat. Dup� ce pierduse, deja, Bucovina în 1774, când domnitorul fanariot (sic !) Grigore Ghica al III-lea a fost asasinat pentru c� s-a împotrivit cotropirii Bucovinei de c�tre austrieci. Azi, cine î�i mai aminte�te ?

În acei ani, îns�, amintirile despre cotropirea unei p�r�i importante a Principatului Moldovei de c�tre Imperiul �arist erau foarte proaspete. Era absolut normal ca înainte de Revolu�ia de la 1848 s� existe un curent proeuropean tot mai puternic, care lucra pentru Independen�� �i ie�irea de sub tot felul de tutele. Rus�, otoman�, austriac� ...

Realizare unirii celor dou� principate române�ti (1959) �i constituirea statului România (1862), a dat noi impulsuri spre realizarea deplin� a independen�ei în 1877.

Datorit� curajului �i lucidit��ii domitorului Alexandru Ioan Cuza �i a echipei sale de patrio�i, pachetul de reforme de inspira�ie european� începe s� fie pus în aplicare. Cu toate riscurile asumate �i cunoscute. Un mare merit revine, f�r� îndoial�, �i succesorului s�u, regele Carol I, care a des�vâr�it modernizarea României.

Apogeul întregirii ��rii (295.641 km2), are loc în decembrie 1918, când întreg poporul român se afla, pentru prima dat�, dup� multe secole, între grani�ele sale fire�ti. Adev�r greu de recunoscut �i-n ziua de azi, de cei care

au râvnit �i râvnesc la teritoriul h�r�zit de Dumnezeu acestui neam, urma� al dacilor, romanilor �i tuturor migratorilor, care s-au tot vânturat pân� la constituirea principatelor române�ti: Moldova, �ara Româneasc� �i Ardealul. Sintagma România Mare = România Întregit� a fost folosit� abia dup� Tratatul de la Versailles din 1920 pân� în 1940.

Urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), a�a zi�ii protectori ai României o h�rt�nesc în secret. S-a ajuns pân� acolo încât �i teritorii neprev�zute în pacte s� fie înghi�ite de l�comia stalinist�. Vezi �inutul Her�a. Se �tie c� actul marii tr�d�ri s-a semnat la Yalta, unde ��ri, majoritatea regate ale Europei Centrale �i de Est au fost vândute colonizatorilor sovietici pentru un experiment, care a falimentat în 1989. A urmat, în regie interna�ional�, Revolu�ia din Europa de Est.

Curg ani ai marilor speran�e. Multe împlinite, în ��rile sc�pate de ciuma comunismului. Numai la noi scenariul s-a gripat. 1990 a fost anul rat�rilor incredibile. Inclusiv pentru revenirea teritoriilor r�pite prin pactele Ribbentrop-Molotov �i Yalta. To�i românii am fost vinova�i. Atât pe o parte cât �i pe cealalt� parte a Prutului. N-am mi�cat, oficial, niciun deget la r�zboiul din zona transnistrean�. Am mar�at, ulterior, la tot felul de poduri de flori. De fapt �mecherii iliesciene / sneguriste de temporizare a elanului na�ional. Cu ordin de la Moscova !?! �in minte o manifestare entuziast�, una din multe

altele, la Piatra-Neam�, a Asocia�iei Dou� lacrimi gemene, când poetul Dabija ne spunea c� reunirea va veni, undeva, prin 2007.

Iar timpul a trecut, pierzându-ne între Z�voranca �i Bianca !

Paradoxal, îns�, sentimentul apartenen�ei la un singur popor s-a amplificat. Pe ambele maluri. F�r� exalt�ri �i f�r� na�ionalisme desuete. Cu pa�i concre�i. Economici �i politici.

Sunt tot mai multe semne c� ora reîntregirii neamului românesc se apropie. Contextul regional este tot mai favorabil. Pentru asta, noi, poporul român, fiecare dintre noi s� ne implic�m responsabil ! Centenarul României Mari bate la u�� ! S� ar�t�m, tuturor, c� nu a fost doar un vis frumos ! Unirea face puterea !

Sergiu G�bureac, VIZITA�I –

http://blogulluigabu.blogspot.ro/, http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3,