Nr 23 Ianuarie-februarie 2007

Fata morgana!

De la promisiunea „o sã trãiþi mai bine“din 2005 la… cum trãim sau vom trãi în2007! Iatã, dacã vreþi, exprimatã lapidar pro-blema care frãmântã mai mult de jumãtatedin cetãþenii þãrii ºi nu o fata morgana careoricum este ceva iluzoriu.

Începutul… festiv 2007 – de amploarenejustificatã ºi transformat într-un spectacolde circ de proastã calitate – petrecut lacumpãna dintre ani în Bucureºti ºi în þarã,care ne-a propulsat ºi în „invidiata“ de pânãacum UE, ne-a liniºtit cel puþin pentrumoment. Am spus pentru moment, întrucâtsigur trebuie sã aparã ceva nou – ºi dupãcum aþi luat deja cunoºtinþã a apãrut –, cevacare sã alimenteze starea de neliniºte ºifrãmântare specificã dupã alegerile din 2004ºi, în acest mod, sã nu ne stea capul latreabã, cum se spune. Sunt deja cunoscutepersoanele care iubesc ºi întreþin o astfel deatmosferã pentru a scuza incompetenþa.

Nu intereseazã aproape pe nimeniîntronarea unei stabilitãþi economice, legis-lative ºi funcþionale, care sã ofere premizeleunei creºteri economice reale. Alertaþi dinperioada premergãtoare aderãrii la UE cãviaþa se va înãspri în acest an (nu ºtiu pânãcând), lucrurile s-au dovedit reale pentru cãunele preþuri „grãbite“ de cineva au crescutîncã din decembrie 2006 (gaze, electrici-tate…), confirmând cã nu a fost vorba de…vorbe în vânt.

Societãþile comerciale, la rândul lor, suntsilite sã-ºi mãreascã preþurile la care îºi pro-duc ºi comercializeazã bunurile, materialeleºi serviciile oferite populaþiei, printre care ºiconstrucþiile.

Potrivit ARACO (Asociaþia Românã aAntreprenorilor din Construcþii), preþurile înacest sector vor creºte în 2007 cu 20%.Construcþiile, deºi necesare ºi solicitate demulþi (locuinþele, în special), vor fi un visgreu de îndeplinit. Nu mai existã nicãierioferte sub 600-800 euro/m2 construit, ca sã

nu mai spunem cã, la noile ansambluri rezi-denþiale, preþurile depãºesc frecvent 1.800 -2.000 euro/m2.

Din pãcate, cei de vârsta a treia nu mai autimp de la Dumnezeu sã se bucure de oprezumtivã îmbunãtãþire a traiului lor pentru cãgeneraþia pestriþã de politicieni existentã azi înRomânia, pe lângã incompetenþã politicã,economicã ºi managerialã, nu este preocu-patã decât sã-i fie ei bine, cât mai bine.

Priviþi, de exemplu, la parlamentarii carealeargã dupã presã atunci când sunt intere-saþi ºi o hulesc de fiecare datã când aceasta,prin informaþiile difuzate, doreºte eradicareanecinstei.

Ce poate înþelege un simplu cetãþeanatunci când nu se poate adopta o lege dinlipsã de cvorum, dar aleºii noºtri (de fapt, aipartidelor) se relaxeazã la terenul de tenis alParlamentului sau uºile cabinetelor lor staubine zãvorâte?

ªi dacã ei, dupã cum aþi vãzut destul dedes (graþie presei), trãiesc într-o crasãnepãsare faþã de cei cãrora ar trebui sã ledea socotealã, nu vedem nici în 2007 preamulte speranþe de îmbunãtãþire a traiuluicelor mulþi.

Nici n-a început bine acest an ºi lupteleintestine pentru ciolanul politic ºi economicmai ales sunt în plin can-can naþional,arãtându-ne încã o datã „arama“… feþelornoastre politice care „suferã“ pentru binele„þãriºoarei lor“!

Suntem curioºi sã vedem ce noutãþi…„inedite“ vor fabrica minþile lor ºi cele alecolectivelor lor de campanie electoralã pen-tru a-i înþelege încã o datã la viitoarele alegericã sunt dezinteresaþi ºi ne vor numai bineleîn tot ceea ce fac.

Cantonându-ne în domeniul construcþi-ilor indiferent de destinaþia lor, vom constatacã ºi aici lucrurile se desfãºoarã oarecum laîntâmplare.

ªi aceasta pentru cã, de dragul descen-tralizãrii, s-a ajuns la stadiul cã fiecare facecam ce vrea, chiar ºi când sunt reglementãri,

ºi sunt totuºi suficiente, care sã impunão anumitã conduitã în construcþii. Acest cazgenereazã o concurenþã neloialã care, larândul ei, dã naºtere unei goane tot mai evi-dente de a spolia beneficiarii, în special pecei doritori de spaþii locative.

Se încearcã sã se punã o oarecareordine legalã în construcþii prin lansarea unuiproiect de „Cod al Construcþiilor“, prin caresã se impunã respectarea unor reguli ºi nor-mative unice pentru toþi participanþii la actulinvestiþional. Numai cã, dupã câte am înþelesde la reprezentanþii ARACO cu care am dis-cutat, viitorul cod acordã atribuþii noi, multi-ple, Inspecþiei de Stat în Construcþii, încontrast cu Directivele europene ºi progra-mul de guvernare care prevãd descen-tralizarea ºi/sau externalizarea unor activitãþice pot fi îndeplinite de cãtre asociaþiile profe-sionale ºi patronale de ramurã.

Mai sunt însã ºi alte prevederi care tre-buie revizuite înainte de adoptarea codului,pentru ca, în viitor, sã se asigure ordine ºicorectitudine într-un sector tot mai con-curenþial, odatã cu aderarea la UE. Acestlucru va asigura ºi o moderare pe baze realea costurilor din construcþii ºi, odatã cu ea, ºio accesibilitate sporitã pentru noi, cei intere-saþi de foloasele unei construcþii plecând dela realitatea cã omul, dacã are unde sã-ºipunã capul la culcare, trãieºte cu sentimen-tul cã viaþa i s-a schimbat în bine.

Aºadar, pe când ceva real în bine ºinu… fata morgana?

Ciprian Enache

e d ! t o r i a l

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Redactor-corector Viorica Gh. Cristea0722.813.018

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Luminiþa CÃLIN

Elias GAZA0723.185.170Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.248

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. dr. ing. Dan Dubinãº. l. dr. ing. Florea Dinuº. l. dr. ing. Aurel Strataning. Constanþa Marin Perianuing. Adrian Þabreaprof. dr. ing. Niculae Antonescuing. Fãnel Eduard Iorga

R e d a c þ i a

Publicitate

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966E-mail: [email protected]

[email protected]@rdsmail.ro

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Tiparul executat la:Grupul de presã ºi tipografie

ROMPRINT Bucureºti

Marcã înregistratã la OSIMNr. 66161

ISSN 1841-1290

Pentru cã solicitãrile privind informaþiile ºi conþinutul Revistei Construcþiilor sunt din ce în ce mai numeroase,facem precizarea cã, accesând www.revistaconstructiilor.eu, gãsiþi tot ceea ce vã intereseazã

începând cu nr. 1 din ianuarie 2005 ºi pânã în prezent.

Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 20074

GRUP ROMET Buzãu Partener de încredere pentru constructori

Ciprian Enache: Care a fostpunctul de plecare al activitãþiiactualului holding pe care îlconduceþi?Constantin Toma: Aº spune cã

atât startul, cât ºi evoluþia ulte-rioarã sunt punctele de referinþãale unui holding care s-a adap-tat nevoilor pieþei, valorificândpotenþialul material, uman ºi finan-ciar pe care l-a avut la dispoziþie.

Prin cea mai veche firmã dingrup, înfiinþatã încã din 1928(SC AROMET SA), Grup Rometîmbinã astãzi tradiþia cu moder-

nismul, având ca obiectiv generalprezenþa, întotdeauna, pe locul 1sau 2 în domeniile de afaceri încare acþioneazã. Acest obiectivimpune axarea întregii activitãþi înprimul rând pe oameni ºi, în egalãmãsurã, pe tehnologiile ce trebuieaplicate în procesul de producþie.

C.E.: Deci, 1928 este anul deînceput. Care sunt însãdomeniile în care acþioneazãGrup Romet în prezent?C.T.: Structura actualã a pro-

ducþiei noastre cuprinde o gamãvariatã de produse cu destinaþii

dintre cele mai solicitate, aºa încâtam putea spune cã acþionãm în„foc continuu”. ªi aceasta pentrucã solicitãrile sunt foarte mari ºiurgente.

Cele 9 societãþi componenteale Grup Romet Buzãu acoperã oplajã destul de bine conturatã:

industria apei;încãlzirea halelor industriale;instalaþii de irigat;tractoare ºi maºini agricole;stingãtoare de incendiu;butelii de butan ºi propan 12,4 l;

26 l; 84 l;

Cu o cifrã de afaceri de peste 100 milioane de euro în

2006, holdingul buzoian s-a impus pe piaþa româneascã

ºi internaþionalã aplicând cu consecvenþã cele 3 principii

de bazã ale sistemului de management KAIZEN:

Îmbunãtãþeºte permanent calitatea!

Reduce permanent costurile!

Respectã întotdeauna termenele de livrare!

Detalii despre profilul de activitate ºi obiectivele Grup

Romet Buzãu oferã dl ing. Constantin Toma, directorul

general al holdingului. ing. Constantin Toma,director general Grup Romet

Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2007 5

produse turnate ºi forjate;confecþii metalice diverse;oxigen tehnic ºi medicinal.

În acest fel, putem spune cãGrup Romet Buzãu este liderulnaþional în produse ºi tehnologiipentru tratarea ºi epurarea apei,precum ºi în transportul acesteia.

Astãzi, Grup Romet produce ºilivreazã:

filtre, dedurizatoare ºi echi-pamente pentru tratarea apeiAQUATOR;

staþii compacte pentru tra-tarea apei AQUATOR;

staþii pentru tratarea apeloruzate ISEA;

contoare de apã DN 15 ÷DN 200 B METERS;

vane fluture tip wafer;vane de control BERMAD;adaptoare de flanºã ºi cuplaje

de largã toleranþã DN40 ÷ DN 5000VIKING JOHNSON;

hidranþi de incendiu subteraniºi supraterani DN 65 ÷ DN 100;

rame cu capace carosabilesau necarosabile ºi grãtare plu-viale din fontã ductilã sau cenuºie;

pompe duplex autoamorsabile– cu membrane.

C.E. : Aceastã enumerareînseamnã ºi o limitare de acumîncolo a producþiei dvs. doarla asemenea produse º itehnologii? C.T.: Nu, pentru cã numai în

acest domeniu fascinant al apei,Grup Romet a creat deja un joint-venture cu grupul Superlit dinTurcia pentru construirea la Buzãua unei fabrici de conducte din GRP(investiþia iniþialã va costa 6 mili-oane de euro!)

De asemenea, Grup Romet adezvoltat un parteneriat cu GrupulSCHULTE din Germania pentrusisteme moderne de încãlzire prinradiaþie a halelor industriale,marca SCHULTE – etastar!

C.E.: De la începutul lui 2007,Grup Romet Buzãu este „en vogue”

cu un anumit tip de produse dincauza cãrora suferã conducã-torii auto, în primul rând. Ce leputeþi spune acestora?C.T.: Precizez cã, de peste 50 de

ani, Grup Romet produce toatãgama de stingãtoare de incendiu,fiind ºi în acest domeniu lidernaþional. Printre acestea sunt ºistingãtoarele pentru autovehicule

Facem cu greu faþã solicitãrilor,dar suntem, cum se spune, în graficcu livrãrile, produsele de acest genvânzându-se ca „pâinea caldã“.Ar fi bine ca ºi cei care au nevoiede ele sã nu o facã numai de fricapoliþiei, ci din necesitatea deprevenire a unei situaþii nedorite.

În acelaºi timp, ar trebui amintitcã Grup Romet livreazã anualpeste 800.000 bucãþi de lopeþi,cazmale, târnãcoape, sape, topoare,ciocane, gãleþi etc., produse atâtde utile constructorilor!

Pe parcursul anului 2007, înpaginile Revistei Construcþiilor vomprezenta mai pe larg produselenoastre cu destinaþiile lor, tehnolo-giile ºi caracteristicile funcþionale.

În luna martie, de pildã, puteþiface cunoºtinþã cu „ECHIPAMEN-TELE PENTRU TRATAREA APEIUZATE“.


Program Operaþional Sectorial„CREªTEREA COMPETITIVITÃÞII ECONOMICE“

2007–2013PROIECT

POLITICA DE COEZIUNE ECONOMICÃ ªI SOCIALÃÎN ROMÂNIA PENTRU 2007–2013

Programul Operaþional Sectorial „CreºtereaCompetitivitãþii Economice“ (POS CCE) reprezintãprincipalul instrument pentru realizarea primei prioritãþi aPlanului Naþional de Dezvoltare (PND) 2007–2013, maiprecis creºterea competitivitãþii economice ºi dez-voltarea unei economii bazate pe cunoaºtere, precum ºia uneia dintre prioritãþile tematice ale Cadrului NaþionalStrategic de Referinþã 2007-2013, respectiv creºtereape termen lung a competitivitãþii economice.

Planul Naþional de Dezvoltare 2007–2013 stabileºteprioritãþile pentru investiþiile publice în cadrul planificãriistrategice ºi programãrii financiare multianuale.

Cadrul Naþional Strategic de Referinþã 2007–2013 afost conceput pe baza Planului Naþional de Dezvoltare ºireprezintã cadrul de referinþã pentru politica de coeziuneeconomicã ºi socialã în România. În mod concret,acesta trebuie sã contribuie prin politica de coeziune lacreºterea ritmului de dezvoltare a competitivitãþii ºi aocupãrii forþei de muncã, în conformitate cu LiniileStrategice Directoare ale Comunitãþii Europene ºi cuStrategia Lisabona.

Contribuþia Fondurilor Structurale ºi de Coeziunepentru România, pentru perioada 2007–2013, este deaproximativ 19,6 miliarde de euro (în preþuri curente).

POS CCE este unul dintre cele ºapte programe opera-þionale la nivel naþional pentru îndeplinirea obiectivuluide coeziune, în vederea creºterii competitivitãþii econo-mice prin creºterea productivitãþii companiilor româneºti.

Versiunea finalã a POS CCE va fi aprobatã dupãnegocierea cu Comisia Europeanã ºi adoptarea sa decãtre Comisie.

DE CE UN PROGRAM OPERAÞIONAL SECTORIALDE CREªTERE A COMPETITIVITÃÞII ECONOMICE?

Creºterea economicã durabilã ºi îmbunãtãþireanivelului de trai al populaþiei sunt generate de creºtereacompetitivitãþii economice în contextul dinamic al globa-lizãrii economice ºi al schimbãrilor tehnologice rapide.Economia româneascã trebuie sã transforme acesteprovocãri în oportunitãþi.

Deºi România a înregistrat un progres substanþial înultimii ani, decalajele în ceea ce priveºte nivelul compe-titivitãþii, comparativ cu state din Europa Centralã ºi deVest, sunt încã mari. Motivele care stau la baza acesteirãmâneri în urmã sunt legate de toþi factorii ce determinãcompetitivitatea. Aceºtia se reflectã în nivelul scãzut alproductivitãþii, care poate fi considerat principalul deficitde competitivitate al economiei româneºti.

În acest context, POS CCE creeazã condiþiile unuisistem de producþie competitiv într-o economie de piaþãdeschisã.

Programul Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice“ (POS CCE) prevede un bugetpreliminar de 2,55 miliarde de euro în preþuri curente – contribuþie FEDR (Fondul European de DezvoltareRegionalã), plus co-finanþare naþionalã (publicã ºi privatã).

Perioada de programare este cuprinsã între anii 2007 ºi 2013.Autoritatea de Management este Ministerul Economiei ºi Comerþului – Autoritatea de Management

pentru Programul Operaþional Sectorial de Creºtere a Competitivitãþii Economice.Ca organisme intermediare ºi axe prioritare sunt:

Agenþia Naþionalã pentru IMM ºi Cooperaþie - Axa Prioritarã 1 Un sistem inovativ de producþie Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã – Axa Prioritarã 2 Cercetarea, dezvoltarea tehnologicã ºi inovarea pentru competitivitateMinisterul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor – Axa Prioritarã 3Tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor pentru sectoarele privat si publicMinisterul Economiei ºi Comerþului, Direcþia Generalã Politica Energeticã – Axa Prioritarã 4Creºterea eficienþei energetice ºi dezvoltarea durabilã a sistemului energetic Autoritatea Naþionalã pentru Turism – Axa Prioritarã 5 România ca destinaþie atractivã pentru turism ºi afaceri.

continuare în pagina 8


OBIECTIVUL GENERAL ªI OBIECTIVELE SPECIFICEALE POS CCE

Obiectivul general al POS CCE este creºterea pro-ductivitãþii companiilor româneºti prin reducerea decala-jelor în comparaþie cu productivitatea medie a UE. Þintaeste creºterea medie anualã a PIB-ului angajat cuaproximativ 5,5%. Aceasta va permite României sãajungã pânã în 2015 la un nivel de aproximativ 55% dinrata medie a productivitãþii UE.

Obiective specifice care contribuie la îndeplinireaobiectivului general:

Consolidarea ºi dezvoltarea sectorului productiv înRomânia (Axa prioritarã 1);

Instituirea unui mediu favorabil dezvoltãrii între-prinderilor (Axa prioritarã 1);

Creºterea capacitãþii de CD ºi stimularea coope-rãrii între instituþiile de cercetare, dezvoltare, inovare ºisectorul productiv ºi creºterea accesului întreprinderilorla CDI (Axa prioritarã 2);

Valorificarea potenþialului tehnologiei informaþiei ºicomunicaþiilor ºi aplicarea acestuia în sectorul public ºicel privat (Axa prioritarã 3);

Creºterea eficienþei energetice ºi dezvoltareadurabilã a sistemului energetic (Axa prioritarã 4);

Promovarea potenþialului turistic din România (Axaprioritarã 5).

AXELE PRIORITAREStructura preliminarã a POS cuprinde axe prioritare

ºi domenii majore de intervenþie având obiectivele speci-fice menþionate anterior.

Axa Prioritarã 1 – Un sistem inovativ de producþie Proiectele vor avea în vedere urmãtoarele domenii

majore de intervenþie: Investiþii productive ºi pregãtirea pentru concurenþa

pe piaþã a întreprinderilor, în special a IMM-urilor;Accesul IMM-urilor la instrumente de credite ºi

finanþare;Dezvoltarea antreprenoriatului.

Axa Prioritarã 2 – Cercetarea, dezvoltarea tehno-logicã ºi inovarea pentru competitivitate

Proiectele vor avea în vedere urmãtoarele domeniimajore de intervenþie:

CD în parteneriat între universitãþi/institute decercetare-dezvoltare ºi întreprinderi;

Investiþii în infrastructura de CDI; Accesul întreprinderilor la activitãþi de CDI.

Axa Prioritarã 3 – Tehnologia informaþiei ºi comu-nicaþiilor pentru sectoarele privat ºi public

Proiectele vor avea în vedere urmãtoarele domeniimajore de intervenþie:

Susþinerea utilizãrii tehnologiei informaþiei; Dezvoltarea ºi eficientizarea serviciilor publice

electronice moderne de e-guvernare, e-educaþie ºie-sãnãtate;

Dezvoltarea e-economiei.Axa Prioritarã 4 – Creºterea eficienþei energetice

ºi dezvoltarea durabilã a sistemului energetic Proiectele vor avea în vedere urmãtoarele domenii

majore de intervenþie:

Îmbunãtãþirea eficienþei energetice; Valorificarea resurselor regenerabile de energie; Reducerea impactului negativ pe care funcþionarea

sistemului energetic îl are asupra mediului. Axa Prioritarã 5 – România ca destinaþie atractivã

pentru turism ºi afaceri Proiectele vor avea în vedere urmãtoarele domenii

majore de intervenþie: Promovarea potenþialului turistic românesc;Dezvoltarea unei reþele naþionale de centre de

informare ºi promovare turisticã. Axa Prioritarã 6 – Asistenþa tehnicãProiectele vor avea în vedere urmãtoarele domenii

majore de intervenþie: Sprijin pentru gestionarea, implementarea, moni-

torizarea ºi controlul POS; Sprijin pentru comunicarea, evaluarea ºi dez-

voltarea tehnologiei informaþiei. OPERAÞIUNI

Pentru fiecare domeniu major de intervenþie au fostidentificate operaþiuni. Operaþiunile sunt proiecte saugrupuri de proiecte care permit atingerea scopurilordomeniului major de intervenþie ºi axei prioritare la carese referã.

Operaþiunile sunt implementate de unul sau mai mulþibeneficiari.

Beneficiari sunt atât agenþii economici, cât ºiautoritãþile publice, în funcþie de tipurile de proiecte ºi decondiþiile de eligibilitate din POS CCE.

Valoarea maximã a finanþãrii fiecãrei operaþiuni(valoarea maximã a grant-ului din FEDR ºi resursepublice) este determinatã conform regulilor CE.În majoritatea cazurilor, Autoritatea de Management sauOrganismul Intermediar indicã pentru fiecare proiectvaloarea minimã/maximã a finanþãrii.

MANAGEMENTUL POS CCEAutoritatea de Management (AM) este respon-

sabilã cu gestionarea ºi implementarea POS CCE. Organismele Intermediare (OI) îndeplinesc sarcini

delegate de cãtre Autoritatea de Management privindimplementarea operaþiunilor.

În continuare, este prezentatã o scurtã descriere aoperaþiunilor fiecãrei Axe Prioritare ºi fiecãrui DomeniuMajor de Intervenþie, inclusiv câteva tipuri (indicative) deproiecte.

Axa prioritarã 1 – Un sistem inovativ de producþieDomeniul major de intervenþie 1.1 – Investiþii produc-

tive ºi pregãtirea pentru concurenþa pe piaþã a între-prinderilor, în special a IMM-urilor

Operaþiunea 1.1.a: Sprijin pentru întãrirea ºimodernizarea sectorului productiv prin investiþiitangibile ºi intangibile

BeneficiariÎntreprinderi mari, întreprinderi medii ºi mici, cu

excepþia micro-întreprinderilor. Autoritãþile de implementare a operaþiunii Ministerul Economiei ºi Comerþului, pentru proiectele

prezentate de întreprinderile mari. Agenþia Naþionalã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii

ºi Cooperaþie (ANIMMC) pentru proiectele înaintate deIMM-uri.

urmare din pagina 6



Proiecte eligibileOperaþiunea este implementatã prin trei tipuri de

proiecte clasificate astfel: 1.1.a.1 Investiþii pentru întreprinderi mari 1.1.a.2 Investiþii pentru IMM-uri1.1.a.3 Investiþii mici pentru IMM-uri Proiectele eligibile sunt, dupã cum urmeazã: 1.1.a.1 Investiþii pentru întreprinderi mari 1.1.a.2 Investiþii pentru IMM-uri

Înfiinþarea unui nou sediu (unitate de pro-ducþie/fabricã);

Extinderea sediului existent; Diversificarea producþiei unui sediu existent prin

noi produse sau servicii; Modernizarea întreprinderii, inclusiv schimbarea

procesului de producþie în ansamblu, într-un sediuexistent;

Proiect de instruire direct legat de proiectul deinvestiþii (numai pentru IMM-uri).

1.1.a.3 Investiþii mici pentru IMM-uri Modernizarea întreprinderii, inclusiv schimbarea proce-

sului de producþie în ansamblu, într-un sediu existent.Valoarea grant-ului1.1.a.1 Investiþii pentru întreprinderi mari maxim

5.000.000 euro.1.1.a.2 Investiþii pentru IMM-uri: între 200.000 euro ºi

1.500.000 euro.1.1.a.3 Investiþii mici pentru IMM-uri: mai puþin de

200.000 euro.Nivelul maxim al finanþãriiÎntreprinderi mari: 50% din costurile eligibile totale

(40% pentru Investiþii localizate în Bucureºti – Ilfov). Întreprinderi medii: 60% din costurile eligibile totale

(50% pentru Investiþii localizate în Bucureºti – Ilfov).Întreprinderi mici: 70% din costurile eligibile totale

(60% pentru Investiþii localizate în Bucureºti – Ilfov).Pentru servicii: 50% din costurile eligibile totale ale

unor astfel de servicii. Pentru instruire specializatã: 45% din costurile eligi-

bile totale pentru instruire. Operaþiunea 1.1.b: Sprijin pentru implementarea

standardelor europene.BeneficiariÎntreprinderi mici ºi mijlocii.Organism intermediarAgenþia Naþionalã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii

ºi Cooperaþie (ANIMMC).Proiecte eligibile

Implementarea ºi certificarea sistemului demanagement al calitãþii (ex. ISO 9001);

Sistemul de management al mediului (EMAS) saucertificare voluntarã de mediu (ISO 14001);

Etichetare ecologicã;Crearea sau modernizarea ºi acreditarea labora-

toarelor de calibrare ºi testare; Proiectele de instruire numai în legãturã cu

investiþiile mai sus menþionate.

Valoarea grant-ului Certificãri ºi etichetãri ecologice: 10.000 euro.

Laboratoare de testare ºi calibrare: 100.000 euro.Nivelul maxim al finanþãrii Certificãri ºi etichetãri ecologice – laboratoare de

testare ºi calibrare Servicii de consultanþã: 50% din costurile eligibile

totale ale unor astfel de servicii; Instruire specializatã: 45% din costurile eligibile

totale pentru instruire. Laboratoarele de testare ºi calibrare:

Investiþii tangibile ºi intangibileÎntreprinderi mijlocii: 60% din costurile eligibile totale

(50% pentru Investiþii localizate în Bucureºti - Ilfov).Întreprinderi mici: 70% din costurile eligibile totale

(60% pentru Investiþii localizate în Bucureºti - Ilfov).Operaþiunea 1.1.c: Sprijin pentru accesul la pieþe

noi ºi internaþionalizare BeneficiariÎntreprinderi mici ºi mijlocii. Organism intermediarAgenþia Naþionalã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii

ºi Cooperaþie (ANIMMC). Proiecte eligibile

Proiecte promoþionale ºi de marketing; Accesul la reþele de afaceri; Participarea la târguri ºi expoziþii internaþionale ºi la

misiuni economice. Valoarea grant-uluiProiecte promoþionale ºi de marketing: 10.000 euro.Acces la reþele de afaceri: 30.000 euro.Participarea la târguri ºi expoziþii internaþionale ºi la

misiuni economice: 200.000 euro.Nivelul maxim al finanþãriiÎntreprinderi mijlocii: 70% din costurile eligibile totale.Întreprinderi mici: 80% din costurile eligibile totale.Axa prioritarã 1 – Un sistem inovativ de producþieDomeniul major de intervenþie 1.2 – Accesul IMM-

urilor la instrumente de credit ºi finanþare.Operaþiunea 1.2.a: Sprijinirea dezvoltãrii funcþiei

de co-garantare a Fondului Naþional de Garantare aCreditelor pentru IMM-uri.

Operaþiunea 1.2.b: Înfiinþarea ºi dezvoltarea fon-durilor locale de garantare pentru IMM-uri.

Operaþiunea 1.2.c: Instrumente de finanþareinovative.

BeneficiariOperaþiunea 1.2.a: Sprijinirea dezvoltãrii funcþiei de

co-garantare a Fondului Naþional de Garantare a Creditelorpentru IMM-uri (FNGC).

Operaþiunea 1.2.b: Înfiinþarea ºi dezvoltarea fon-durilor locale de garantare pentru IMM-uri .

Solicitanþii care au acces la garanþii sunt IMM-urile. Operaþiunea 1.2.c: Instrumente de finanþare inova-

tive: Fond holding ºi alte fonduri (de exemplu, fond deînfiinþare, capital de risc, equity capital, venture capital).

urmare din pagina 8



Organism intermediarAgenþia Naþionalã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii

ºi Cooperaþie (ANIMMC). Proiecte eligibile Operaþiunea 1.2.a: Sprijinirea dezvoltãrii funcþiei de

co-garantare a Fondului Naþional de Garantare aCreditelor (FNGC).

Operaþiunea 1.2.b: Dezvoltarea fondurilor locale degarantare ºi instituirea de noi fonduri pentru garanþiileIMM-urilor.

Operaþiunea 1.2.c: Instituirea de fonduri de tip ven-ture capital, capital de risc ºi equity capital, posibil încadrul unui fond holding.

Valoarea maximã a grant-uluiOperaþiunea 1.2.a: 6.000.000 euro pentru FNGC.Operaþiunea 1.2.b: 1.500.000 euro pentru fiecare

fond local de garantare.Operaþiunea 1.2.c: 10.000.000 euro pentru fiecare

fond.Nivelul maxim al finanþãriiFondul Naþional de Garantare a Creditelor: 100% din

cheltuielile eligibile. Fondurile locale de garantare: 70% din alocarea pen-

tru fond.Instrumente de finanþare inovative: 70% din fond.Axa prioritarã 1 – Un sistem inovativ de producþie Domeniul major de intervenþie 1.3 – Dezvoltarea

antreprenoriatului. Operaþiunea 1.3.a: Dezvoltarea incubatoarelor de

afaceri BeneficiariOperaþiunea este organizatã în baza a douã activitãþi,

dupã cum urmeazã:1.3.a.1: Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri:

autoritãþi publice locale, ONG-uri;1.3.a.2: Sprijin pentru companii noi, cu potenþial mare

de creºtere (seed) ºi start-up: IMM-uri ºi anume com-panii noi cu potenþial mare de creºtere (seed) ºi com-panii nou înfiinþate (start-up).

Organism intermediarAgenþia Naþionalã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii

ºi Cooperaþie (ANIMMC).Proiecte eligibile1.3.a.1: Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri

Construcþie de infrastructuri noi (incubatoare);Extinderea unor infrastructuri existente; Renovarea/modernizarea/consolidarea infrastruc-

turilor existente; Pachete de activitãþi adresate promovãrii antre-

prenoriatului ºi creãrii de întreprinderi (oferta de servicii). 1.3.a.2: Sprijinirea companiilor noi, inovative, cu

potenþial mare de creºtere (seed) ºi start-upuri Dezvoltarea ideilor de afaceri inovatoare; Proiecte de Investiþii.

Valoarea maximã a grant-ului1.3.a.1: Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri:

3.500.000 euro.

1.3.a.2: Sprijinirea companiilor noi, inovative, cupotenþial mare de creºtere (seed) ºi start-upuri: pentruservicii de consultanþã 10.000 euro; pentru investiþii:50.000 euro.

Nivelul maxim al finanþãriiAutoritãþi locale: 98% din costurile eligibile totale.IMM-uri: pentru servicii de consultanþã: 50% din cos-

turile totale eligibile pentru astfel de servicii; instruirespecializatã: 45% din costurile eligibile totale pentruinstruire.

Pentru Investiþii tangibile ºi intangibile: Întreprinderi mijlocii: 60% din costurile eligibile totale

(50% pentru Investiþii localizate în Bucureºti – Ilfov).Întreprinderi mici: 70% din costurile eligibile totale

(60% pentru Investiþii localizate în Bucureºti – Ilfov).Operaþiunea 1.3.b: Consultanþã pentru IMM-uri BeneficiariÎntreprinderi mici ºi mijlocii.Organism intermediarAgenþia Naþionalã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii

ºi Cooperaþie (ANIMMC). Proiecte eligibileServicii de consultanþã în domenii ca: management,

consultanþã financiarã ºi de Investiþii; activitãþi de mar-keting ºi promovare; dezvoltarea de noi produse/servicii;tehnologii moderne; inovare ºi drepturi de proprietateintelectualã; tehnologia informaþiei ºi e-business;managementul resurselor umane; consultanþa pentrucooperarea între întreprinderi ºi investiþii comune,transfer de afaceri.

Valoarea maximã a grant-ului10.000 euro.Nivelul maxim al finanþãrii50% din costurile eligibile totale de consultanþã. Operaþiunea 1.3.c.: Sprijin pentru integrarea

întreprinderilor în lanþuri de furnizori sau clustere.BeneficiariAutoritãþi locale; întreprinderi, ONG-uri; universitãþi;

institute de cercetare. Organism intermediarAgenþia Naþionalã pentru întreprinderi Mici ºi Mijlocii

ºi Cooperaþie (ANIMMC). Proiecte eligibile

Îmbunãtãþirea calitãþii ºi competitivitãþii produselorºi serviciilor prin care companiile beneficiare pot devenifurnizori pe termen lung;

Crearea unor clustere de furnizori, formate atât dincompanii, cât ºi din organizaþii non-profit, organizate înlanþul de furnizori ºi sprijinirea astfel ºi a companiei inte-gratoare;

Promovarea sistemelor de producþie integrate,care implicã companii mari, organizaþii de cercetare ºidezvoltare, furnizori dinamici ºi inovatori ºi instituþiilocale.

Valoarea grant-uluiUrmeazã a fi definitã.Nivelul maxim al finanþãriiÎn funcþie de categoriile de investiþii finanþate.

(continuare în numãrul viitor)

urmare din pagina 10


Seriozitatea în afaceriHOLCIM ROMÂNIA – RITM SUPERIOR DE CREªTERE ÎN 2006

Pornind de la un asemeneaobiectiv, Holcim România a înre-gistrat anul trecut rezultate bune înceea ce priveºte performanþeleoperaþionale ºi financiare. Conformdatelor preliminare, în 2006 cifrade afaceri a companiei a fost deaproximativ 774 de milioane RON(219 milioane de euro), ceea cereprezintã o creºtere de 28% faþãde 2005, an în care compania aînregistrat o cifrã de afaceri deaproximativ 603 milioane RON(166 milioane de euro).

În 2006, Holcim (România) ainvestit aproximativ 57 de milioanede euro într-o serie de proiecteprivind modernizarea tehnologieide producþie, protecþia mediului,dezvoltarea afacerii, sãnãtatea ºisecuritatea în muncã, proiectesociale ºi de resurse umane.

Printre proiectele dezvoltatefac parte:

continuarea modernizãrii fabriciide ciment din Câmpulung;

programe de dezvoltare profe-sionalã ºi personalã pentru angajaþi;

lansarea Tenco® – liantul fãrãvar pentru zidãrie ºi tencuialã;

lansarea primului portal dedi-cat dezvoltãrii durabile;

lansarea primei staþii debetoane mobile a companiei înCâmpulung.

Între realizãrile ºi noutãþileoferite de Holcim România în 2006,se remarcã servicii ºi produse ino-vatoare pentru clienþii sãi.

Începând cu anul trecut, com-pania oferã un serviciu nou pepiaþa româneascã. HolFresh® esteun echipament mobil, cu o capaci-tate de 10 metri cubi, care menþinebetonul proaspãt pentru aproxima-tiv o jumãtate de orã, timp suficientpentru pregãtirea cofrajelor pe ºantier.Echipamentul mobil HolFresh poatefi închiriat de la staþiile de betoanedin Craiova ºi Bucureºti.

Specialiºtii în construcþii, mese-riaºii zidari, dar ºi persoanele careîºi construiesc sau îºi renoveazãcasa au la dispoziþie Tenco® – celmai nou liant aditivat pentru zidãrieºi tencuialã, produs de HolcimRomânia. Aplicabil pe diferite tipuride suport (cãrãmizi, BCA, betonetc.), Tenco® este un produs careuºureazã munca meseriaºilor,întrucât nu necesitã adãugarea devar pentru realizarea mortarelor dezidãrie ºi tencuialã.

Tot în 2006, compania a inau-gurat prima staþie de betoanemobilã, amplasatã la Câmpulung.Ea satisface nevoile de betonproaspãt pentru proiectul privindmodernizarea liniei de producþiede la fabrica de ciment Holcim dinzonã.

Cel de-al doilea Raport deDezvoltare Durabilã al HolcimRomânia a fost publicat în primã-varã ºi oferã tuturor partenerilor deinteres informaþii complete ºiexacte cu privire la companie ºi laprincipalele arii de activitate.

Modernizarea fabricii deciment din Câmpulung a conti-nuat ºi în 2006. Hala de preomoge-nizare a fost finalizatã ºi a începutmontajul structurii metalice pentruturnul cicloane. De asemenea, afost finalizatã ºi amplasarea pilo-nilor foraþi pentru linia cuptorului.

Holcim România a fost alãturide victimele inundaþiilor oferindsinistraþilor din localitatea Rast,judeþul Dolj, 40 de tone de ciment,20 de tone de liant pentru zidãrie ºitencuialã Tenco®, 50 de betonieremobile ºi 50 de roabe.

Pentru al ºaselea an consecu-tiv, Holcim România a investit ºi înprograme de dezvoltare profe-sionalã ºi personalã a anga-jaþilor sãi.

În aprilie 2006, Holcim Româniaa lansat www.societatedurabila.roprimul portal din România carepune la dispoziþia publicului larginformaþii, idei ºi proiecte valo-roase din domeniul dezvoltãriidurabile.

Pentru noi, este foarte important sã fim percepuþi drept cea mai respectatã ºi mai atractivã com-panie din industria noastrã. Putem realiza acest lucru, respectându-ne promisiunile fãcute, oferindservicii de calitate ºi pãstrând o permanentã comunicare cu partenerii noºtri, declarã MarkusWirth, director general al Holcim România.


Proiectul „Codului Construcþiilor”Asociaþia Românã a Antreprenorilor din Construcþii îºi spune cuvântul

„Revoluþia“ ºi… evoluþia în sec-torul construcþiilor dupã 1990 s-aubazat pe o adevãratã „explozie“ furni-zoare de materiale, tehnologii, serviciiºi management, care au schimbatprofund optica celor chemaþi sãînfãptuiascã actul investiþional înRomânia.

Impulsul a fost dat, în primul rând,de reconsiderarea dreptului de pro-prietate asupra terenurilor ºi abunurilor imobiliare, ceea ce a stârnitun interes real din partea celor încauzã.

Procesul este abia la început ºi,cu toate inerentele situaþii parcursepânã acum, se poate spune cãviitorul va fi cel al investiþiilor de oricefel, cu prioritate al celor din domeniulconstrucþiilor.

ªi pentru ca totul sã intre în nor-mal, s-a simþit ºi se simte în modacut necesitatea unor perfecþionãripe linie legislativã, reglementãri caresã asigure un cadru uniform, com-plex ºi complet al normelor care sãgaranteze o dezvoltare sigurã ºi efi-cientã a oricãrui obiectiv de investiþii.

S-au fãcut numeroase încercãriîn acest sens de cãtre specialiºti ºiasociaþii de profil pentru a impul-siona un asemenea demers absolutnecesar.

A apãrut deja un proiect de „Cod alConstrucþiilor“ ºi, odatã cu el, s-aulansat ºi unele observaþii ºi pro-puneri care vizeazã îmbunãtãþirea ºiperfecþionarea lui în aºa fel ca,atunci când se va adopta ºi aplica,sã asigure funcþionalitatea ºi efi-cienþa construcþiilor.

ARACO – cea mai mare breaslãa constructorilor din þara noastrã –are intervenþii pertinente, la obiect ºicu aplicabilitate, pe care vi lesupunem atenþiei în urma convorbiriiavute cu dl Laurenþiu Plosceanu,preºedinte interimar ARACO.

Promovarea unui Cod al Con-strucþiilor apare ca o necesitate, înprincipal pentru asigurarea stabilitãþiilegislative în domeniu, solicitatã per-manent de mediul de afaceri.

Realizarea Codului Construcþiiloreste agreatã de ARACO, daraceastã iniþiativã legislativã trebuiesã facã obiectul mai multor runde deconsultãri cu patronatele ºi asocia-þiile profesionale de profil, deciziileurmând a fi adoptate în cadrulcomisiilor de dialog social.

Din informaþiile ARACO, orga-nismul „Inspecþie de Stat în Con-strucþii” nu funcþioneazã în statelemembre ale UE. În adaptarea con-tractului tip FIDIC ce se practicã înEuropa, în care sunt cuprinseresponsabilitãþile tuturor celor ceparticipã la realizarea unei con-strucþii – de la proiectant, verificatorde proiecte, diriginte, pânã laresponsabilul cu execuþia etc. – nuapare Inspecþia în Construcþii.

Proiectul Codului Construcþiilorabrogã întreaga legislaþie în dome-niu, urmând sã prevaleze oricãroraltor prevederi din actele normative.Sunt abrogate legi importante, pre-cum Legea nr. 10/1995 a calitãþii înconstrucþii, Legea nr. 50/1991 aautorizãrii construcþii lor, Legeanr. 350/1991 privind amenajareateritoriului ºi urbanismul, ordonan-þele de urgenþã privind reducereariscului seismic la construcþiile exis-tente ºi reabilitarea termicã a fonduluiconstruit, HG nr. 925/1995 privindverificarea ºi expertizarea tehnicã decalitate a proiectelor, a execuþieilucrãrilor ºi a construcþiilor º.a., legiîn curs de actualizare cu amenda-mente importante în curs de însu-ºire, ce nu au putut fi avute în vedereîn cod.

Introducerea dreptului de sem-nãturã, precum ºi înfiinþarea CamereiFederative a Inginerilor ºi a Regis-trului Naþional al Inginerilor în Con-strucþii reprezintã o reluarea a unuiproiect de lege a inginerului con-structor din 2003, discutatã în câtevarunde la MTCT, respinsã de majori-tatea participanþilor la comisiile dedialog social ºi avizatã negativ deMinisterul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Codul acordã atribuþii noi, mul-tiple, Inspecþiei de Stat în Con-strucþii, în contrast cu Directivele

europene ºi Programul de guvernarecare prevãd descentralizarea ºi/sauexternalizarea unor activitãþi ce potfi îndeplinite de cãtre asociaþiile pro-fesionale ºi patronale de ramurã,cum ar fi, de exemplu, atestareatehnico-profesionalã a specialiºtilorîn construcþii.

Codul trateazã insuficient proble-matica procesului de execuþie alucrãrilor, atribuþiile inginerilor ºefi deºantier, ale antreprenorilor generaliºi ale antreprenorilor de specialitate.

În Cod nu se face nicio referirela Legea nr. 215/1997 privind pro-tecþia socialã a muncitorilor din con-strucþii care-ºi întrerup activitatea petimp friguros ºi înfiinþarea în acestscop a Casei Sociale a Constructo-rilor, la actele normative care urmãrescformarea profesionalã iniþialã ºi con-tinuã a personalului din construcþii,precum ºi eradicarea muncii la negru.

Nu s-au cuprins capitolele refe-ritoare la certificarea calitãþii pro-duselor pentru construcþii, respectivactivitãþile de certificare a confor-mitãþii produselor cu standardeleeuropene armonizate ºi aplicareamarcajului CE, elaborarea agre-mentelor tehnice care permit circu-laþia liberã pe piaþa comunitarã aproduselor pentru construcþii ºi con-stituie atribuþii ale CTPC, organismspecial creat în acest scop dupãmodelul european.

Nu s-a cuprins un capitol cuprivire la „certificarea calificãrii profe-sionale a firmelor de construcþii“, celmai important pilon al asigurãrii cali-tãþii, deºi Ministerul Transporturilor,Construcþiilor ºi Turismului, în cola-borare cu ARACO, lucreazã la o HGîn acest sens.

În concluzie, este necesarã ostrânsã colaborare a colectivuluicare elaboreazã Codul nu numai cuasociaþiile profesionale ºi patronale,dar ºi cu alte organisme ale adminis-traþiei centrale – MTCT, MFP, Minis-terul Educaþiei ºi Învãþãmântului.


Cofraje pentru stâlpiSISTEMELE DOKA

Cofrarea stâlpilor se poate realizaîn douã moduri: cu cofraje dedicate,dar ºi fãrã cofraje speciale pentrustâlpi. De regulã, cofrarea stâlpilor rec-tangulari se realizeazã cu panouri decofrare universale sau standard alesistemelor FRAMAX-Xlife sau FRAMI.

Cofrarea secþiunilor complicate, demari dimensiuni ºi pentru mai multeutilizãri, unde cerinþele legate de cali-tatea suprafeþei sunt deosebite,devine mai economicã cu cofrajul pen-tru stâlpi Top 50.

Cofrarea stâlpilor cu panouriuniversale este cel mai flexibil sistemde cofrare al stâlpilor rectangulari.

În cazul cofrãrii cu panouri Framaxuniversale, se pot obþine secþiuni de

pânã la 75 x 75 cm, cu variaþia oricãreidimensiuni din 5 în 5 cm. Presiuneaadmisibilã a betonului proaspãt estede 90 kN/m2.

Lãþimea panourilor universaleFramax este de 90 cm, cu înãlþimi de0,90 m, 1,35 m, 2,70 m ºi 3,30 m.Montajul stâlpilor se realizeazã cubuloane universale ºi piuliþe super-plate, în sistem „moriºcã” unde indexareabuloanelor se poate realiza în gãurilepanourilor universale din 5 în 5 cm.Se pot obþine secþiuni pãtrate ºidreptunghiulare pânã la 75 cm în oricedirecþie.

În mod similar, cu panourile Framiuniversale se pot realiza secþiuni într-unraster de 5 cm pânã la secþiuni de65x65 cm. La acest sistem, în cazulturnãrii stâlpilor se admit presiuni alebetonului proaspãt de pânã la 80 kN/m2.Lãþimea acestor panouri este de75 cm, cu înãlþimi de panou de 1,20 m,1,50 m ºi 2,70 m.

Se pot realiza stâlpi rectangulari ºicu panourile standard Framax sauFrami, utilizând montajul cu colþuriexterioare. În acest caz, gama de sec-þiuni realizabile este limitatã la lãþimileacestor panouri: 0,30 m, 0,45 m, 0,60 m,0,90 m ºi în plus 1,35 m numai laFramax.

Sprijinirea cofrajelor ºi aliniereaexactã la verticalã se realizeazã cu unsistem de 3 ºpraiþuri montate pe douãpanouri perpendiculare, care asigurãstabilitatea sistemului în lucru ºicondiþiile tehnice optime de reglaj.

Pre-asamblarea cofrajelor se reali-zeazã în douã jumãtãþi, la sol – inclu-siv a tuturor sistemelor de sprijin ºisiguranþã, dupã care instalarea la po-ziþie se face cu macaraua. Mutareacofrajelor pe urmãtoarele amplasa-mente se realizeazã din douã miºcãri

– pe jumãtãþi, scurtând la maximumtimpii de instalare. Mutãrile se fac cuºpraiþurile ºi consolele de lucru mon-tate, asigurând de la instalare condiþiide securitate a muncii odatã cu o pro-ductivitate mãritã.

Sistemele de cofrare pentru stâlpi,includ scãri de acces cu dispozitivecontra cãderii pe spate, platforme delucru dotate cu balustrade de protecþieºi dispozitive de ridicare-manevrare lanivelul standardelor de siguranþã amuncii din Uniunea Europeanã.

Cofrajele Top 50 pentru stâlpi –pentru secþiuni ºi forme deosebite alestâlpilor, se realizeazã din compo-nente standardizate de cãtre departa-mentul de prefabricate al Doka ºi selivreazã pe ºantier gata de utilizare.Proiectarea soluþiei tehnologice serealizeazã de cãtre serviciile tehnicede proiectare ale firmei Doka, clientulbeneficiind în acest mod ºi, de regulã,gratuit, de experienþa ºi know-how-ulacumulate de decenii de specialiºtiifirmei. Se pot realiza secþiuni de stâlpde pânã la 5 m în diametru.

Cofrajele RS pentru stâlpi se uti-lizeazã la realizarea stâlpilor de secþi-une rotundã. Gama de diametrestandard realizabilã cu aceste cofrajeeste: 0,30 m, 0,35 m, 0,40 m, 0,45 m,0,50 m si 0,60 m. Alte diametre suntrealizabile la comandã.

Presiunea admisibilã în cofraj abetonului proaspãt este de 150 kN/m2.

Existã 4 înãlþimi ale modulelor decofrare pentru fiecare diametru,respectiv: 0,25 m, 0,50 m, 1,00 m ºi3,00 m. Din combinaþiile acestormodule se poate realiza un raster peînãlþimea de 0,50 m. Ca rezultat, seobþin stâlpi perfect circulari, cusuprafaþã de beton aparent, pânã laînãlþimi de 6 m. Echipamentul includeplatforma de turnare de 150/90 cm,pentru lucrul în perfectã siguranþã.

DOKA România S.R.L furnizeazãcomplementar servicii de consultanþã,proiecteazã soluþia de cofrare ºi asi-gurã prezenþa specialiºtilor pe ºantierpentru asistenþa tehnicã la instalareºi instruirea echipelor de utilizatori.


Monitorizarea dezvoltãrii fisurilor în betonprin detectare ultrasonicã

ing. Fãnel-Eduard IORGA

ECHIPAMENTE

Douã tipuri de instrumente US

(ultrasonice) sunt utilizate în exe-

cutarea construcþiilor. Primul, numit

convenþional „Instrument neilustrativ“,

dã numai valori numerice referitoare

la cursul vitezei ºi al timpului, dar nu

indicã intrarea semnalelor individu-

ale, ce reprezintã un factor limitat în

special la diagnosticãrile mai dificile.

Astfel de instrumente sunt potrivite

mai degrabã pentru mãsurãtori de

laborator pe probe, unde riscul unei

greºeli mari este minim, iar evalu-

area are nevoie de o perioadã scurtã

de timp. Al doilea instrument este

conectat la un calculator ºi oferã

graficele a 3 figuri: A – scanarea

ilustreazã intrarea impulsurilor unei

mãsurãtori la bazã, B – scanarea

permite evaluarea directã ºi C –

scaneazã chiar ºi suprafeþe.

Douã instrumente US au fost

folosite pentru experimente –

instrumentul neilustrativ TICO

(fig. 1) ºi instrumentul ilustrativ

CONCRETEST 2000 (fig.2).

Metoda pulsului ultrasonic s-a evidenþiat în ultimii ani dintr-un numãr mare de metode care monito-

rizeazã greºelile ºi eºecurile în structurile de beton. Utilizarea ei oferã multe avantaje, datoritã caracterului

nedistructiv, structura nefiind afectatã deloc. Este posibil sã „vezi” materialele dintr-o structurã, even-

tualele lor defecte ºi erori în întreaga adâncime a elementului monitorizat. Mai mult, testarea unui element

poate fi repetatã sau monitorizatã în timp la schimbãrile de mediu sau la schimbãrile de naturã internã a

structurii. Conectat la un echipament cu calculator, un soft adecvat ºi o interpretare corectã, valorile

mãsurate, obþinute într-un timp foarte scurt, determinã o imagine realã a schimbãrilor care au loc în interi-

orul structurii ºi care sunt imposibil de examinat microscopic. Domeniul detectãrii ultrasonice a fisurilor, a

greºelilor legate în special de microfisuri nu a fost încã examinat suficient pânã acum. Aceastã contribuþie

indicã parþial posibilitãþile testãrii ultrasonice ºi parþial prezintã primele rezultate obþinute din teste pe

probe din beton supuse la compresiune.

Fig. 1: Instrument neilustrativ TICO

Fig. 2: Instrument ilustrativ Concretest 2000 Fig. 3: Deformare totalã ºi permanentã la mãsurarea bazei – 500 mm

Mãsurarea continuã a timpului [hh:mm]

Defo

rmaþ

ie v

ertic

alã

[mm

]


CONSILIER CONSTRUCTUn brand puternic

, societate având caobiect principal de activitate proiec-tarea, consultanþa ºi asistenþa tehnicãîn domeniul construcþiilor civile ºi indus-triale, îºi desfãºoarã activitatea atât peplan intern, cât ºi pe plan extern, adap-tându-se permanent cerinþelor impusede integrarea României în UniuneaEuropeanã. Compania utilizeazã pro-grame moderne de proiectare cu tehnicãde calcul adecvatã ºi personal de înaltãcalificare.

Societatea a obþinut certificarea înSistemul Calitãþii în conformitate cu SREN ISO 9001:2001 prin SRAQ, IQNET ºiCISQ ºi a fost distinsã cu nenumãratediplome de recunoaºtere în domeniu.Datoritã faptului cã standardele calitãþiiaplicate de Consilier Construct au coin-cis dintru început cu standardeleeuropene ºi internaþionale ale calitãþiiprivind serviciile de proiectare, consul-tanþã ºi asistenþã tehnicã în domeniulconstrucþiilor civile ºi industriale, com-panii de renume, precum Scetauroute,BCEOM, Spea, Bonifica Spa, InocsaIngegneria ºi Louis Berger, au fostatrase de perspectiva parteneriatelor cuConsilier Construct, încã de la începutulafirmãrii sale profesionale.

Astãzi, dupã 12 ani de activitate,Consilier Construct are în portofoliul sãu

zeci de asemenea colaborãri soldate curezultate impresionante, planuri de viitorambiþioase ºi perspective excelente de ale pune în practicã. Dupã ce a reuºit sãse impunã ca un nume de rezonanþã înrealizarea proiectelor de infrastructurã atransporturilor cu o suitã de lucrãri pen-tru Autostrada Bucureºti-Constanþa, pesectoarele Lehliu-Drajna (proiect tehnic,detalii de execuþie, caiete de sarcini,asistenþã tehnicã, servicii de procurementºi supervizarea execuþiei lucrãrilor) ºiConstanþa-Cernavodã (studiu de fezabi-litate), Autostrada Sibiu-Deva (proiecttehnic, detalii de execuþie, caiete de sarciniºi asistenþã tehnicã), Autostrada Ploieºti-Sculeni (studiu de prefezabilitate),Autostrada Bucureºti-Piteºti (expertizatehnicã pentru reparaþii sistem rutier),Consilier Construct s-a decis sã atace înforþã domeniul construcþiilor civile.

Consilier Construct s-a implicat într-unproiect de anvergurã având ca obiectreabilitarea infrastructurii educaþionale amunicipiului Bucureºti, proiect finanþatde Banca Europeanã de Investiþii,având ca beneficiar final PrimãriaMunicipiului Bucureºti (ºcoli, sãli de fes-tivitãþi, sãli polivalente, bazine de înot,modernizarea ºi reabilitarea de con-strucþii existente). Pentru clãdirile exis-tente s-au propus lucrãri de extindere,

mansardare ºi recompartimentare, deconsolidare a structurii de rezistenþã,lucrãri pentru asigurarea siguranþei înexploatare, de reabilitare termicã ºihidrofugã (izolarea termicã a ele-mentelor ºarpantei, înlocuirea tâmplãrieiexistente ºi a hidroizolaþiilor deterio-rate), tratamente acustice ºi protecþiiîmpotriva zgomotului (în cazul ªcolii deMuzicã ºi Arte Plastice nr. 3 „Cuibul cuBarzã“), refacerea finisajelor interioareºi exterioare.

Consilier Construct contribuie activ lacrearea unui mediu competitiv ºi calitativpe piaþa activitãþilor de arhitecturã,inginerie ºi servicii legate de acestea.

Demersul firmei este sintetizat dedl Bogdan Vintilã, preºedintele ConsilierConstruct, în câteva cuvinte edificatoare:„La Consilier Construct, considerãm odatorie moralã sã ne extindem orizon-turile cu fiecare proiect pe care-l ducemla bun sfârºit. Fiecare lucrare este privitãca o provocare ºi este tratatã cu atenþie,diligenþã ºi profesionalism. Dorim sãcreãm un brand puternic, sã-l impunempe piaþa internaþionalã a serviciilor ºi sãfacem Europa mândrã de noi. Avemmotivaþia ºi resursele necesare pentru aaccede în top“.


TESTAREA BETONULUI ARMATSUPUS ÎNCÃRCÃRILOR LA PRESÃ

Probele (stâlpi din beton armat)

testate pe dimensiunile 180 x 300 x

1.200 mm, care diferã prin tipul

de beton ºi prin nivelul de întãrire,

au fost construite pentru experimente.

Pe fiecare probã (stâlp) au fost

mãsurate 36 de puncte aranjate într-o

reþea regulatã cu instrument US la

fiecare nivel de încãrcare (sarcinã),

cum se vede în fig. 5. În figura 3 se

aratã cursul timpului atât al încãr-

cãrii, cât ºi al deformãrilor verticale

pe o probã – întãrirea probei într-o

sãptãmânã (consolidarea structurii la

colþuri ºi etrieri), executatã dintr-un

beton de clasã foarte slabã C12/15.

Scopul a fost acela de a simula un

posibil caz real al unei probe(stâlp)

construite din beton degradat sau

beton de calitate. La o încãrcãturã

(sarcinã) maximã de 800 kN, ar

corespunde un efort de aproximativ

15 MPa. La 800 kN, caracteristica

creºterii la deformãri verticale a

încãrcãturii a fost demonstratã.

Dupã ce s-a descãrcat ºi s-a repetat

sarcina la 800 kN, proba (stâlpul)

s-a prãbuºit.

Proba testatã a fost efectuatã

într-o poziþie orizontalã. Chiar ante-

rior primei încãrcãri (sarcini), exami-

narea US descoperã cã betonul din

partea inferioarã a probei este în

mod semnificativ mai compact.

Acest nivel este evident din ilus-

trarea graficã a undelor de propa-

gare (liniile aceleiaºi viteze ca

undele de propagare) în fig. 4.

Totuºi, acest lucru nu are niciun

efect în scopul experimentului.

În cazul distribuþiei verticale, proba-

bil s-ar fi format o suprafaþã de beton

cu proprietãþi fizice ºi mecanice

greºite, în capãtul superior al probei

(stâlpului) ºi, posibil, eºecul supra-

feþei la efortul de compresiune se va

forma.

Prin nivelarea nuanþelor culorilor

suprafeþelor dintre liniile undelor de

propagare, este posibil sã se obþinã

o foarte bunã imagine referitoare la

calitatea betonului într-o structurã.

În cazul încãrcãrii progresive, schim-

barea undelor de propagare este

semnalatã în suprafaþa structurii de

beton unde se manifestã defecte.

Fig. 4 aratã diagrame de linii

(unde de propagare) pentru 4 nivele

de încãrcare, cu diferenþa dintre lini-

ile individuale de la 150 m/s la 80 kN

(10% din capacitatea de încãrcare

suportatã), unde este evidenþiatã

doar partea de beton din construcþie.

Schimbãrile semnificative în struc-

tura de beton încep sub sarcina de

400 kN (50% din LBC), în special la

partea inferioarã a probei (stâlpului).

Schimbãrile perceptibile sunt vizibile

sub sarcina de 640 kN ºi 720 kN

(80% ºi 90% din LBC), iar zona unei

prãbuºiri viitoare este localizatã

corect. Ultimul nivel de încãrcare

(sarcinã) a fost 800 kN, dupã

descãrcarea ºi repetarea încãrcãrii

de 800 kN, proba(stâlpul) s-a prãbuºit

la partea inferioarã ca în fig. 5.

Fig. 4: Ilustrarea graficã a undelor US pentrudiferite nivele de încãrcare

80 kN 400 kN 640 kN 720 kN 800 kN

Fig. 5: Prãbuºirea unei probe (stâlp)dupã încãrcãri repetate de 800 kN

Fig. 6: Descreºterea vitezei de propagare US ºi creºterea deformãrii permanente a probei (stâlpului)la mãsurarea temeliei – 500 mm la creºterea încãrcãrii


Rezultate interesante s-au

vãzut la compararea propagãrii

vitezei undelor US cu valori de

deformare verticalã, în special cele

permanente. S-a descoperit cã

scãderea vitezei de propagare este

direct legatã de creºterea defor-

mãrilor permanente (fig. 6). Relaþia

a fost printre altele demonstratã de

faptul cã dupã descãrcarea fiecãrui

nivel de sarcinã, viteza US des-

creºte uºor.

De asemenea, au fost examinate

ultima probã de beton armat de

rezistenþã micã, alte probe din beton

de clasa C25/30 ºi diferite niveluri de

beton armat. Sensibilitatea metodei

US a fost cea mai joasã în cazul

betonului mai puþin armat – betonul

acþioneazã la anumite extinderi plas-

tice ºi curând dupã originea defor-

mãrii permanente s-a demonstrat o

pierdere a capacitãþii de încãrcare.

În cazul unei probe cu foarte mare

solicitare, instrumentul US a indicat

schimbãri în structura de beton la

deja 50% din ultima rezistenþã.

CONCLUZIIAbordarea experimentului a fost

pentru a verifica posibilitãþile metodei

US la diagnosticarea betonului armat

din probe(stâlpi), cu urmãrirea pânã

acum a suprafeþelor neexaminate

îndeajuns, a originii ºi dezvoltãrii

microfisurilor în beton.

Mãsurãtorile au dovedit fãrã nicio

îndoialã aceastã strânsã relaþie între

creºterea deformaþiilor permanente

ºi descreºterea vitezei undelor US

existente. Aceastã relaþie poate fi

practic utilizatã la determinarea

extinderii defectelor într-o structurã

de beton pe probe (stâlpi) de beton

armat. În cadrul mãsurãrii pe clãdiri,

fãrã cunoºtinþe de starea iniþialã

(dupã turnare), va fi necesar sã fie

luate în considerare neregularitãþile

betonului, deoarece compactivitatea

sa inferioarã se va demonstra prin

viteza undelor de propagare US în

mod similar ca microfisurile. La acele

diagnosticãri mai dificile, este reco-

mandat a fi utilizat instrumentul ilus-

trativ Concretest 2000.

BIBLIOGRAFIE

1) Marik. R., Cikrle. P.: Aplikace

ultrazvukove impulsni metodz pri

diagnostice zelezobetonovych

konstrukci. Sbornik Workshop NDT

CMC 2003, Brno 2003, p. 88-93;

2) CSN 73 1371: Ultrazvukova

impulzova metoda skusania betonu;

3) CSN EN 12504-4: Zkouseni

betonu – Cast 4: Rychlost sireni

ultrazvukoveho impulsu;

4) Cikrle. P., ing. Ph. D., Suza

Patrik, ing.: Comportarea in situ a

construcþiilor – Conferinþa Naþionalã

cu Participare Internaþionalã, Ediþia XVI,

Haþeg, 28 – 30, Septembrie 2006.


Repararea cu sistemul MS

Pagel a elementelor de construcþii

degradate prezintã urmãtoarele

avantaje: rezistenþe mecanice deose-

bite, rezistenþã excelentã la smul-

gere ºi la îngheþ-dezgheþ, reduce

pãtrunderea CO2 ºi a umiditãþii.

Un alt avantaj important al sis-

temului MS Pagel este celeritatea

de lucru datoratã faptului cã sistemul

se aplicã „umed pe umed”, ceea ce

înseamnã cã se eliminã timpii de

aºteptare între aplicarea straturilor

succesive.

Domenii de aplicare: MS Pagel este un sistem de repa-

raþii ale suprafeþelor necarosabile cu

solicitãri dinamice: intradosuri, pile,

elevaþii-poduri, tunele, pasaje rutiere

sau feroviare, stâlpi, pereþi, tavane.

El mai poate fi folosit ºi pentru

repararea de: gãuri, muchii, fisuri,

parapeþi etc.

Sistemul este foarte eficace chiar

în condiþii deosebit de grele; se

poate apl ica atât manual, cât ºi

mecanizat (torcretare, tencuire)

pe suprafeþe verticale, orizontale

sau deasupra capului.

Sistemul este alcãtuit dinurmãtoarele materiale:

MS02 Pagel – strat de

aderenþã ºi protecþie anticorosivã;

MS20 / MS40 Pagel – mortar

de reparaþii;

MS05 Pagel – masã de ºpaclu;

O2C / O2DE Pagel – material

de protecþie anticorosivã.

Pentru cazurile în care dete-

riorãrile au o adâncime de pânã

la 6 mm, pentru reprofilarea unui

element se poate folosi sistemul

simplificat:

MS02 Pagel – strat de ade-

renþã ºi protecþie anticorosivã;

MS05 Pagel – masã de ºpaclu;

Materiale ºi sisteme Pagelpentru repararea elementelor degradate din beton ºi zidãrie

Ioan SOLACOLU – director executiv Pagel România

Colectivul PAGEL ROMÂNIA doreºte tuturor colaboratorilor sãi ca anul 2007 sã vã aducã numaiîmpliniri ºi ca toate speranþele dumneavoastrã sã devinã realitate!


O2C Pagel – material (pe bazã

de styroacrilant) de protecþie.

Sã ne oprim ºi sã detaliem puþin

materialul MS05 Pagel – masã de

ºpaclu.

MS05 Pagel este un material fin

(cu granulaþie de 0 – 0,5 mm) aditivat,

pe bazã de polimeri ºi microsilice.

Este ideal atunci când se doreºte

obþinerea atât a unui finisaj exterior

de calitate, cât ºi a unuia deosebit

de rezistent, impermeabil ºi capabil

sã protejeze suprafaþa reparatã de

elementele agresive ale mediului

exterior ºi, în special, ale celui

urban.

Un alt avantaj al sistemului MS

Pagel constã în faptul cã toate

componentele sale sunt uscate ºi

predozate, ele necesitând doar

amestecarea cu apã. Mai mult, în

funcþie de adâncimea defectelor, se

va alege unul dintre urmãtoarele

materiale:

pentru adâncimi cuprinse între

2 – 6 mm – MS05 Pagel;


6 – 40 mm – MS20 Pagel;


30 – 70 mm – MS40 Pagel.

Existând aceastã sortare a mate-

rialelor în funcþie de adâncimea

defectelor, beneficiarul poate alege

o soluþie optimã pentru cazul pe care

îl are de rezolvat.

Folosirea materialelor ºi a sis-

temelor de reparaþie ºi protecþie

anticorosivã Pagel garanteazã

obþinerea unor rezultate de cea mai

bunã calitate, durabile ºi estetice.


Cea mai obiºnuitã formã de coroziuneeste rugina, o substanþã brun-roºcatã,poroasã, sfãrâmicioasã, care se formeazãprin oxidarea minereurilor de fier.

Coroziunea atacã suprafeþele meta-lice care intrã în reacþii chimice cu sub-stanþe din atmosferã.

În cazul fierului ºi al oþelului, fierulreacþioneazã cu oxigenul ºi apa for-mându-se oxidul de fier hidratat careslãbeºte puternic structurile. În reali-tate, gradul de corodare este mai micdecât ceea ce observã ochiul liber,datoritã volumului oxidului de fier maimare decât volumul de fier distrus.

Majoritatea celorlalte metale sunt,de asemenea, afectate de coroziune.De pildã, potasiul ºi sodiul (care nece-sitã pãstrarea în ulei pentru a prevenidistrugerea lor de cãtre umiditateaatmosfericã), cuprul (care formeazãun înveliº verde deschis de sulfat decupru), aluminiul ºi argintul.

Peliculele de oxizi care apar caurmare a acþiunii oxigenului asupra meta-lelor au grosimi ce variazã în funcþiede temperatura ºi timpul de încãlzire,prezentând astfel, în unele cazuri, pro-prietãþi de protecþie (tabelul 1).

Rugina se poate clasifica în funcþiede culoarea sa în 3 tipuri:

ruginã albã, care se observãfoarte rar deoarece trece rapid înruginã brunã, prin oxidare;

ruginã brunã, uzualã;ruginã neagrã (magnetita), care

prezintã proprietãþi magnetice ºi pro-prietãþi de protecþie a metalului, fiindconsideratã forma cea mai stabilã aoxidului de fier.

Pagubele provocate de coroziuneconstau în pierderi de metale, aproxi-mativ 20% din producþia anualã de fierfiind utilizatã pentru înlocuirea pieselordin fier ºi oþel distruse de ruginã ºi cos-turi – cheltuieli cu montarea/înlocuireapieselor ºi protejarea anticorosivã.

Pentru evitarea problemelor ce apardin cauza coroziunii metalelor, soluþiilesunt materialele alternative (alama ºi

aliajele speciale) sau, mai ieftin, prote-jarea materialului de bazã cu un înveliºrezistent la coroziune.

În categoria soluþiilor de protejare amaterialului de bazã, vã prezentãmStabilizatorul de ruginã SR9, osoluþie apoasã puternic acidã, carerealizeazã stoparea procesului de rugi-nire, fixarea ruginii ºi închiderea ei într-omasã polimerã aderentã la metal.

Produsul are efect preventiv contracoroziunii subpeliculare ºi se poateaplica atât pe oþel ruginit, care nupoate fi curãþat prin sablare sauperiere, cât ºi pe oþel neruginit.

Soluþia are culoarea brun transparentºi se aplicã prin pensulare sau imersie,insistându-se asupra zonelor ruginite, pesuprafaþa curãþatã în prealabil de grãsimi,ruginã neaderentã, vopsea veche ºi alteimpuritãþi.

Din cauza proprietãþilor puternic acideeste interzisã aplicarea produsului prinpulverizare.

Avantajele utilizãrii Stabilizatoruluide ruginã SR9 constau în:

stoparea ruginii;efect în zone unde rugina nu a

putut fi curãþatã prin metode mecanice;efort minim de aplicare.

SR9 permite aplicarea ulterioarã aoricãrui sistem de vopsire pe suprafaþametalicã în vederea protejãrii anticoro-sive, cu menþiunea cã aceastã apli-care este neapãrat necesarã ºi trebuieefectuatã în termen de maximum 7 zilede la utilizarea stabilizatorului.

Rugina,coroziune ce poate fi înlãturatã

În general, obiectele ºi suprafeþele ruginite dau senzaþia de lucruri vechi ºi ºubrede oferind oimagine dezagreabilã oricãrui privitor. În construcþii însã, rugina are (atunci când nu se trateazã ºi nu seînlãturã) consecinþe grave asupra rezistenþei clãdirilor. Este ºi motivul pentru care acest aspect nu trebuieneglijat, chiar dacã unele componente din metal sunt acoperite în ansamblul construcþiilor.

Ce este, cum apare ºi cum acþioneazã rugina?

Tabelul 1


ÎNTREABÃ ªI RÃSPUNDEPENTRU A ALEGE BINE!

ªi în acest domeniu, specialiºtiifirmei Murexin promoveazã insistentideea de sisteme ºi produse în sis-tem – care sã acopere varietatea totmai mare de situaþii care se potîntâlni în practicã, situaþii definiteprin rãspunsuri la întrebãrile simple,de genul:

ce se monteazã? ce fel deplãci? – tipul de plãci definit prinnatura materialului ºi dimensiunileplãcilor: gresie, faianþã, gresie porþe-lanatã, piatrã naturalã sau artificialãde mici ºi mari dimensiuni, plãcuþemozaic etc.;

unde se monteazã? – la inte-rior, la exterior; în ce mediu deexpunere? – uscat sau umed;

pe ce se lipeºte? – pardoseli,pereþi; pe ce fel de suport? – mineral-absorbant/neabsorbant, lemn, metal,plastic etc.; sunt elemente noi sauvechi, sunt elastice sau rigide etc.

de ce se placheazã? care esterolul placajului ºi la ce sarcini este

expus în exploatare? – rolul principaleste cel de finisaj de protecþie, pla-cajul putând fi supus la sarcini indi-viduale sau combinate, mecanice,termice, chimice, apa, intemperiietc., dar ºi rolul estetic/arhitecturalpoate fi la fel de important;

când se placheazã? – dupã câttimp de la executarea elementelorde construcþii, de la turnarea ºapei-suport sau dupã efectuarea lucrãrilorde pregãtire a suportului? întrebareacând se poate referi ºi la anotimp:vara, iarna?

cum se monteazã? – tehnicade lipire: în pat subþire, în pat mediu,în pat gros combinat cu pat subþire;

cine monteazã? – echipa/meseriaºul care urmeazã sã efec-tueze lucrarea ºtie, a mai fãcut, aînþeles ce are de fãcut? etc.

ªi astfel, rãspunzând cât mai pre-cis întrebãrilor de acest tip, care începcu ce, cum, unde, de ce, cine etc.,dar ºi altora, dupã caz, – Arhitectul,Constructorul, Beneficiarul sau chiarMeseriaºul pot alege în cunoºtinþã decauzã – þinând seama de prevederile

reglementãrilor tehnice în vigoare(SR EN 87, SR EN 121, SR EN 176,SR EN 186, SR EN 12 004, SR EN12 002, SR EN 13 388, GP 073-02 etc.),dar ºi de recomandãrile Producãtorului– sistemul care se potriveºte cel maibine cazului de rezolvat, astfel încâtlucrarea sã fie livratã „la cheie“ încondiþii corespunzãtoare de calitate ºigaranþie.

ALCÃTUIREA UNUI SISTEMPENTRU PLACARE

Un sistem complet de placare cu-prinde urmãtoarele grupe de produse:

produse pentru pregãtireasuportului: mortare de corecþie, ºapeautonivelante, amorse etc.;

produse de hidroizolare subplacaje – pentru placajele expuse înmediu umed;

adeziv/adezivi de lipire;chit/chituri pentru etanºarea

rosturilor (din câmp, perimetrale,de dilatare etc.);

profile de separaþie, protecþieºi siguranþã de diferite tipuri ºidimensiuni;

produse de curãþare ºi întreþinere.

La mulþi ani! În articolul din ultimul numãr al revistei pe anul 2006, am prezentat sistemele/produseleMurexin din domeniul tehnicii/tehnologiei construcþiilor – Bautechnik, respectiv: aditivi pentru betoane ºimortare, hidroizolaþii, pardoseli industriale, finisaje epoxidice, reparaþii/reabilitãri elemente betoane, pecare Baumit România, în calitate de unic importator al produselor Murexin, le comercializeazã pe piaþa dinRomânia.

Prezentarea continuã în acest numãr cu sistemele legate de: tehnica montãrii placajelor/tehnica placãrii– Fliesenverlegetechnik.

MUREXIN 2007Produse pentru exigenþe europene (II)Tehnica montãrii placajelor – Fliesenverlegetechnik

ing. Mihalache PÃUN – Product Manager Murexin, Baumit România


SISTEME PENTRU PLACARE MUREXINSistemele pentru placare Murexin

reprezintã o componentã principalãa activitãþii de producþie ºi comer-cializare a firmei Baumit România,primii adezivi fiind introduºi pepiaþã în 1995.

Întrucât adezivul ºi chitul suntprodusele principale care determinãcalitatea ºi durabilitatea placajelor,se poate spune cã, în mare, existãdouã tipuri de sisteme, ºi anume:

sisteme de tip standard, folositeîn general pentru placaje de gresieºi faianþã, curente, la interior;

sisteme de tip flexibil pentruplacaje exterioare, dar ºi interioare,care intrã în categoria placaje spe-ciale – fie datoritã naturii ºi dimensi-unii plãcilor, fie condiþiilor deexpunere/exploatare, fie datoritãsuportului pe care sunt montate.

Problema placajelor specialeeste una importantã, poate nu atâtprin volumul de lucrãri foarte mare,

cât mai ales prin diversitate, com-plexitate, aspecte delicate tehnice ºichiar financiare. Iatã de ce MurexinAG a diversificat gama de sistemede tip flexibil, adaptând-o în funcþiede tipul de plãci ºi de destinaþiaspaþiilor/elementelor în/pe care seaplicã placajele.

Aceastã preocupare pare exa-geratã, dar ea þine cont, în primulrând, de necesitatea satisfacþieicomplete a Clientului ºi de respectulfaþã de lucrul fãcut ca la carte.

Regãsim, astfel, sisteme flexibilespecializate pentru: duºuri-bãi, gre-sie porþelanatã, pardoseli încãlzite,piscine, bazine de tratament, terase,faþade, piatrã naturalã etc.

Pentru unele dintre ele – deexemplu: terase, piscine – broºurilede prezentare conþin, pe lângã pro-dusele în sistem utilizate, detalii deexecuþie ºi, dupã caz, elemente decalcul higrotermic (terase).

ÎN LOC DE CONCLUZIIÎn tabelul anexat sunt prezentate

ilustrativ câteva variante de sistemeflexibile Baumit-Murexin.

Desigur cã produsele principale –adeziv, chit, hidroizolaþie – pot ficombinate ºi în alte variante care sãþinã cont de particularitãþile fiecãruicaz în parte.

Mai mult, n-au fost incluse toateprodusele Murexin de tip special-flexibil, ca de exemplu adezivul fle-xibil alb rapid – folosit la montaje deplãci mari, grele sau placaje supusela sarcini înainte de termen sauadezivul flexibil KL1, componentã asistemului termoizolant pentru par-doseli încãlzite, precum ºi alte tipuride chituri: chitul pentru rosturiînguste S3 sau chitul pentru rosturila pardoseli tip pavaj – Steinfuge etc.

N-am insistat nici pe partea eco-nomicã, în sensul de a arãta avantajeleproduselor Baumit-Murexin, deºi acestsubiect meritã mai pe larg dezbãtut; nune scumpim când cumpãrãm plãci cu10-15 euro/mp, dar facem economie laadeziv ºi chit, preferând – influenþaþi de„lasã cã merge ºi aºa“ – sã folosimadezivi ºi chituri specifice placajelorcurente. O astfel de mentalitate duce înfinal la costuri mult mai mari, decât încazul în care am fi adoptat de laînceput sistemul de placare flexibil, celmai potrivit.

Important este ca toþi cei care suntimplicaþi în proiectarea, realizarea ºide ce nu, în furnizarea oricãrui tip deplacaj, sã ºtie cã existã soluþii profe-sionale, durabile – în sistem, pentrufiecare caz în parte.

Trebuie doar sã comunicãm, sãne cunoaºtem mai bine! Suntem laBaumit România.

Existã o multitudine de produsepuse pe piaþã de un numãr mare deproducãtori din þarã ºi din afarã, caremai de care mai tentante, ºi este greude ales. Pentru a alege bine, trebuiestãpânitã arta de a le selecta pe celenecesare ºi a le combina, astfel încâtrezultatul final sã fie cel dorit: sã fiefrumos, rezistent ºi durabil ºi, nu înultimul rând, economic, adicã unraport preþ – calitate optim.


Drumurile noastre – viziune ºi concepþie

Colectivul Catedrei de Drumuri ºi Cãi Ferate – UTCB

În Buletinul Institutului Român pentru Betoane,Construcþii ºi Drumuri, nr. 7–9 din iulie–septembrie1937, marele profesor Nicolae Profiri sublinia: Dacã þaranoastrã purcede cea din urmã la modernizarea dru-murilor, se cuvine ca sã þinem în seamã ºi sã profitãm detoate învãþãmintele scoase din experienþa celorlalte þãri.Nouã ne revine sarcina de a împodobi þara cu drumurirezistente, ieftine, curate ºi frumoase. Sã dãm þãrii sis-temul de circulaþie necesar vieþii moderne. Sã scoatemþara din praf ºi din noroi ºi s-o înzestrãm cu podoabeleindispensabile, pe care le meritã.

Aceste frumoase îndemnuri lansate la acea vremesunt valabile ºi în zilele noastre, când trebuie cumulateeforturile tuturor specialiºtilor din domeniu pentru ridi-carea nivelului de serviciu al reþelei de drumuri din þaranoastrã.

Continuând cele spuse de profesorul Nicolae Profiri,se poate reþine o sugestie legatã de rolul drumarului înraport cu contribuabilul beneficiar al infrastructurii trans-portului rutier.

Normal ar fi – aºa cum de altfel se petrec lucrurilepretutindeni – ca programele de lucrãri sã preocupenumai forurile administrative. Tehnicienii – a spus gene-ralul american DAWES – sunt simpli executanþi, întoc-mai ca maºiniºtii din fundul unui vapor, cãrora nu leaparþine comanda (respectiv conducerea vaporului).Dupã ce telegraful, telefonul, avionul, radiodifuziunea …s-au impus, printr-o lesnicioasã utilizare la îndemânaoricui, nimeni din cei profani nu se mai ocupã de acestespecialitãþi, care sunt lãsate în seama celor chemaþi.Publicul ºtie numai atât, cã existã o tehnicã serioasã ºicomplicatã, inaccesibilã vulgului atât la telegrafie, cât ºila aviaþie ºi radiofonie. Dacã problema rutierã ar fi cãpã-tat ºi la noi un început de rezolvare, permiþând o circu-laþie relativ lesnicioasã pe drumuri viabile, fãrã îndoialãcã omul de pe stradã nu s-ar mai ocupa de problemerutiere, ci ºi-ar vedea de grijile-i curente.

Cât adevãr cuprind aceste fraze care sunt valabile ºiîn zilele noastre!

Academicianul Nicolae Profiri face ºi alte precizãri:Aºa e cazul þãrilor în care drumurile sunt circulabile. Seadevereºte vorba cã fericirile n-au istorie. Sau, cum semai zice: toate fericirile se aseamãnã; dar fiecarenenorocire îºi are fizionomia ei particularã. O astfel defizionomie particularã ºi chiar stranie, prezintã la noiproblema drumurilor.

Fiecare cetãþean de pe cuprinsul þãrii nu se ocupã detehnica podurilor, a barajelor, a telefoniei, dar îºi arepãrerile fixate asupra drumurilor. Cu atât mai mult,inginerii ºi personalitãþile proeminente ale þãrii.

„Aºa cum facem noi ºoselele, mai bine nu s-ar maicheltui parale“ (N. Iorga).

„Drumurile sunt pline cu gropi. Am sã le astup cuinginerii specialiºti“ (C. Argetoianu).

„ªoselele sunt durerea noastrã“ (M. Manoilescu).„Nu avem exces de ºosele“ (V. Vâlcovici).„ªoseaua româneascã este imaginea leneviei.

Drumuri, care parcã nu duc nicãieri. Cãile pocãinþei”(Arhitect G. Cantacuzino).

„E o greºalã sã se facã câteva ºosele asfaltate,scumpe ºi sã se sleiascã mijloacele financiare în detri-mentul imensei majoritãþi a drumurilor“. (C.I. Brãtianu).

Un avocat, cãlãtorind în 1934 prin Franþa: „Strãbatemdrumuri de þarã, asfaltate. Neverosimil pentru mine,român, obiºnuit cu anumite drumuri“.

Un profesor universitar în cãlãtorie prin Anglia: „Sãmergi aºa ca pe Calea Victoriei în toatã Anglia, îþi vinesomnul la gene“.

Un doctor londonez se înnãmoleºte cu automobilul înapropiere de Iaºi. Pe când se rãzima de parapetul unuipodeþ, a exclamat: How far from Picadilly (Cât dedeparte suntem de Picadilly, centrul Londrei), ºi cu ceamai extraordinarã uimire îºi întreabã însoþitorul: De ceParaguay are drumuri ºi d-voastrã nu aveþi? O întrebarece – dupã vorba cronicarului – „sparie gândul“.

Dar ºi în literaturã a început sã se facã menþiune destarea drumurilor noastre: ceea ce e un semn foarte rãu.Semn cã situaþia se eternizeazã.

Referirile din acest articol au fost consemnate cu prilejul aniversãrii a 125 de ani de învãþãmânt tehnicromânesc în domeniul infrastructurii transporturilor.

Situaþia drumurilor din þara noastrã a constituit o problemã de care s-au preocupat încã din cele maivechi timpuri distinºii noºtri înaintaºi.

O contribuþie marcantã în domeniul ªcolii Naþionale de Poduri ºi ªosele a avut-o inginerul, profesorul ºiacademicianul Nicolae Profiri care, la nivelul anilor ’30, îºi promova ideile ºi pildele în diverse publicaþii ºialocuþiuni legate de starea drumurilor din þara noastrã la acea vreme.



„Plugarul ºi-a cules roada ºi a dus-o cu greu lagospodãria sa, pe drumuri, care nu sunt drumuri“.

În poezii:„O biatã, bãtrânã ºoseaBanalãDar, naþionalã.“Nu se poate trece cu uºurinþã peste pãrerile în parte

îndreptãþite ale atâtor persoane considerabile din viaþanoastrã. Chiar când noi, inginerii, am aprecia cã stareareþelei ar fi acceptabilã, dar lumea nu s-ar declara mulþu-mitã de starea drumurilor, încã nici atunci noi ingineriin-am avea dreptate. Realitatea însã este astfel, cã niciun inginer, oricât de optimist, nu ar putea gãsi satisfãcã-toare starea drumurilor noastre. În aceastã privinþã, nueste loc de interpretare temperamentalã, ca în celebrulcaz al sticlei pline cu vin pe jumãtate: optimistul arexclama cu bucurie: „ce bine cã jumãtate de sticlã e plinãcu vin“; iar pesimistul s-ar plânge: „ce pãcat cã jumãtatede sticlã este goalã“. Rãmâne deci deschisã, înspãimân-tãtoarea întrebare a doctorului englez: De ce Paraguayare drumuri ºi România, nu? De ce Madagascarul,Nigeria, Nyasaland, Rodesia au drumuri ºi noi, nu?Reþeaua noastrã de drumuri, înainte de rãzboi, era laînãlþimea oricãrei þãri civilizate. În Cadrilater, s-au con-struit imediat cãile de comunicaþie, necesare. Ne mân-dream, pe atunci, cu drumurile noastre! Unde ne esteastãzi ambiþia?

Mare îndemn al preþiosului nostru înaintaº! Chiar:„Unde ne este astãzi ambiþia?“

ªi atunci ºi acum, finanþarea lucrãrilor de drumuri afost ºi este o problemã în þara noastrã.

PUNCTUL DE VEDERE AL AUTORILORDrumurile au fost ºi sunt într-o evoluþie continuã. Ele

trebuie sã asigure o circulaþie sigurã, confortabilã avehiculelor care sunt tot mai performante ºi satisfacpreferinþele tot mai rafinate ale omului.

Din acest punct de vedere, drumurile rãmân în con-tinuare o problemã. Costurile lucrãrilor de întreþinere ºide construcþie sunt tot mai ridicate, iar pretenþiile utiliza-torilor sunt tot mai mari.

Specialiºtii în domeniul rutier cautã soluþii, procedee ºitehnologii pentru a utiliza materiale tot mai performante,cu calitãþi superioare ºi costuri reduse. În acest context seîncadreazã ºi personalul didactic care, pe lângã preocu-parea generalã de a scoate specialiºti tot mai binepregãtiþi, desfãºoarã ºi activitate tehnico-ºtiinþificã.

Dacã pânã în 1948 erau executaþi 1000 km de dru-muri moderne, dupã 1950 începe o campanie pentrumodernizarea drumurilor naþionale, unde ºi-au aduscontribuþia mulþi specialiºti ºi a reprezentat o adevãratãºcoalã pentru toþi inginerii din domeniul rutier pe tot par-cursul proiectare, execuþie ºi metode moderne deîntreþinere.

La multe lucrãri de drumuri s-a introdus clotoida, s-auconceput ºi aplicat sisteme de consolidare a terasa-mentelor specifice profilelor transversale mixte realizateîn straturi de deluviuni groase (bolþi cu pilaºtri). Se vedeo evoluþie în gândirea proiectantului. Dacã la început erateoria cã trebuia sã se traverseze vãile pe la obârºie

pentru a reduce lucrãrile de artã (drumul de la Bicaz -Golu) care lungea tronsonul inutil, mai târziu la strã-mutarea drumului la Porþile de Fier I s-a demonstrat cãeste mai economic sã se traverseze vãile direct, aceastafiind sprijinitã ºi de tehnologiile avansate de execuþie apodurilor.

Colective de specialiºti ºi cadre didactice au studiatîn laborator ºi au aplicat în proiectele de modernizarestabilizãrile materialelor locale cu lianþi minerali, în spe-cial cu ciment. Mulþi kilometri de drumuri naþionale ºi dru-muri de exploatare au utilizat în alcãtuirea lor straturistabilizate ºi au folosit tehnologii performante pentruexecuþie.

De asemenea, a apãrut teoria anrobatelor pentrucare laboratoarele de specialitate au format analizecomplementare ºi au elaborat instrucþiuni de utilizare.Acest fapt a permis ca pe multe drumuri ºi, în special, pedrumuri judeþene sã fie folosit conceptul de îmbrãcã-minte asfalticã uºoarã.

A urmat o perioadã de dezvoltare a tehnologiilor depreparare a mixturilor asfaltice ºi de punere în operã.

Au apãrut staþii de asfalt automate, pe care le gãsimtot mai frecvent ºi pe ºantierele noastre. Chiar industrianoastrã ºi-a perfecþionat produsele trecând de la vecheaANG la LPX Nicolina ºi apoi la un echipament modernîmpreunã cu Firma Marini.

În perioada de regres din jurul anilor 1980 când bitu-murile erau considerate materiale cu consum de energiemare, lucrãrile rutiere au fost restrânse foarte mult.Practic, lucrãrile de întreþinere au fost eliminate completºi, ca o consecinþã, starea drumurilor s-a degradat foartemult. A fost o perioadã în care s-au cãutat foarte multesoluþii ºi s-a dovedit cã breasla drumarilor este puternicã.S-au utilizat multe produse secundare, deºeuri pentruunele lucrãri de drumuri. S-au folosit ca liant ºi com-bustibilul DMT (Dimetil tereftalat) ºi gudronul reconstituit,utilizând smoala ºi uleiurile antracenice de la fabricareacoxului de la Galaþi. S-au obþinut rezultate bune, s-auelaborat instrucþiuni ºi s-a realizat ºi un tronson pentrusectorul experimental de la Adunaþii Copãceni de pe DN 5.Ca urmare, lucrãrile au fost sistate pe motiv cã suntnocive. A fost perioada când ºi tehnologiile lucrãrilor dedrumuri erau restrânse.

Între anii 1974-1980, o preocupare atât a inginerilorde drumuri, cât ºi a cadrelor didactice a constituit-osprijinirile ancorate. Se menþioneazã sectorul experi-mental de la linia de tragere a depoului Craiova,realizat de Catedra de Drumuri ºi INCERTRANS.

În acest sector s-a urmãrit modelul de realizare asprijinirii taluzului cu plãci ancorate ºi grinzi verticaleancorate. Totodatã, s-a urmãrit tehnologia de realizare aforajului orizontal ºi a ancorelor din fire SBP ºi modul defixare a lor. Concluziile au servit mai târziu pentru exe-cuþia pereþilor mulaþi de la Metroul Bucureºti.

De asemenea, se menþioneazã primele lucrãri deancorare a zidului de sprijin de rambleu de pe DN 1 Km114, proiectate de IPTANA unde au participat alãturi despecialiºtii lor ºi cadre didactice care lucrau cu jumãtatede normã la proiectare.




La aceste lucrãri s-a folosit o ancorã din bare de oþelpentru modificarea diagramei de presiuni pe talpafundaþiei. Aceste tehnologii de sprijin ancorate au cãpã-tat în prezent o dezvoltare foarte mare.

Dupã 1990, lucrãrile rutiere s-au dezvoltat foartemult. A urmat o campanie de reabilitare a drumurilornaþionale la parametri europeni. Au luat o mareamploare studiile de laborator. Apar noi concepþii în alcã-tuirea mixturilor asfaltice.

Studiile privind „Stabilirea condiþiilor tehnice nece-sare pentru proiectarea mixturilor asfaltice pentruîmbrãcãminþi bituminoase conform manualului MS2“ punîn evidenþã cantitatea de bitum adsorbitã pe suprafaþagranulelor minerale. Apar de asemenea procedee dez-voltate în laboratoarele de drumuri ºi perfecþionate decadrele didactice, privind proiectarea alcãtuirii mixturilorasfaltice dupã nivelul de performanþã.

Colectivele de cercetãri se ocupã tot mai intens pen-tru îmbunãtãþirea caracteristicilor mixturilor bituminoase,precum ºi pentru îmbunãtãþirea bitumurilor româneºti ºiclasificarea lor dupã gradul de performanþã. De la an laan rafinãriile româneºti elaboreazã bitumuri cu parametriprivind constituenþii ºi caracteristicile fizico-chimice,similari cu ai bitumurilor strãine.

Sunt multe lucrãri ºi teze de doctorat care evidenþi-azã calitãþile bitumurilor româneºti.

Evoluþia traficului rutier ca intensitate, compoziþie ºiîncãrcare pe osie, precum ºi numãrul de osii au condusla necesitatea îmbunãtãþirii caracteristicilor bitumuluiprin adaos de polimeri. Primele studii de laborator lacomanda AND au fost fãcute în laboratorul de drumuri.Aceste studii au precizat tehnologii de amestecare abitumului cu polimeri, a compatibilitãþii tipului de bitum cupolimerul ºi modificãrile care se produc în bitum.

În general, elementele de noutate au fost introduse înmulte tehnologii prin intermediul catedrei. O tehnologiepuþin diferitã care s-a introdus ºi la noi în ceea cepriveºte mixtura asfalticã a fost mixtura de tipul SMAcare, pentru a mãri rezistenþa la obosealã în condiþiile încare se utilizeazã la preparare atât principiulmacadamului, cât ºi al betonului, constã în folosirea ladozajul ridicat de bitum a fibrei de celulozã pentru a mãrifrecarea internã a bitumului în timpul preparãrii ºi trans-portului mixturii.

Este perioada când tehnologia mixturilor asfalticecapãtã mare extindere ºi unde sunt stabiliþi parametriifizici ºi condiþiile tehnice ale acestor mixturi. Se remarcão bogatã activitate în elaborarea prescripþiilor tehnice ºia standardelor. Catedra a elaborat recent „Normativulprivind alcãtuirea structurilor rutiere rigide ºi suple pen-tru strãzi“ ºi este în curs de finalizare „Normativul privindutilizarea geosinteticelor la ranforsarea structurilorrutiere cu straturi asfaltice”.

Trebuie menþionat aportul cadrelor didactice alãturide alþi specialiºti în comitetele tehnice ale MinisteruluiTransporturilor Construcþiilor ºi Turismului (M.T.C.T.)

În laboratorul catedrei, începând din 1996 se facprimele studii de obosealã folosind epruvete trape-zoidale în consolã ºi solicitate la deformaþie constantã.

Rezultatele încercãrilor au fost prezentate la manifestãriinternaþionale cum ar fi: EuroAsphalt ºi Eurobitum laBarcelona ºi Viena, Congresul Naþional de Drumuri de laTimiºoara etc. Rezultatele au servit la analiza din punc-tul de vedere al deformaþiilor permanente a diverseloralcãtuiri de mixturã asfalticã.

În cadrul catedrei sunt tot mai multe solicitãri privinddeterminarea caracteristicilor intrinseci ale mixturilorasfaltice.

Sunt firme de construcþii (Grassetto, Strabag etc.)care solicitã determinãri la triaxial a mixturilor asfalticepe care le executã.

Toate acestea demonstreazã încã o datã exigenþelecare se cer privind calitãþile mixturilor asfaltice.

O tehnologie veche, dar nouã prin caracteristicilecomponenþilor, este cea a asfaltului turnat pentru cares-au fãcut încercãrile standard în laboratorul catedrei.

Pot fi menþionate preocupãrile în domeniul urmãririicomportãrii sub trafic a drumurilor. Începând cu 1997,sub îndrumarea regretatului profesor Rãcãnel Ion, s-ademarat în cadrul Facultãþii de Cãi Ferate Drumuri ºiPoduri la colectivul de drumuri, programul naþionalROLTPP (Long Term Pavement Performance), careavea drept scop implementarea unui sistem de urmãrireîn timp a stãrii tehnice aferente reþelei de drumuri dincadrul fiecãrei regionale de drumuri. Acest program pre-luat de la americani trebuia adaptat la condiþiile deexploatare a reþelei de drumuri din România.

În cadrul programului gestionat de AND actualaCANDR, Colectivului Catedrei de Drumuri din UTCBucureºti i-a revenit ca sarcinã de analizã comportareala exploatare în timp a reþelei de drumuri din raza deacþiune a DRDP Bucureºti ºi DRDP Constanþa, cele-lalte regionale fiind atribuite celorlalte centre univer-sitare din þarã.

Acest program specific condiþiilor de trafic ºi demediu din România se desfãºoarã în douã etapedistincte. Prima, 1997–2003, a fost o etapã premergã-toare de analizã care a avut drept scop implementareamodelului american ºi colectarea unui prim set de date,capabil sã defineascã parametrii unui alt tip de programdestinat stabilirii strategiilor de întreþinere la nivel dereþea. Programul cu diversele sale etape de performanþãa fost ºi el preluat din experienþa internaþionalã în dome-niu ºi se referã la programul HDM (Highway DesignManagement).

Unele drumuri fiind reabilitate, în 2004 a început ceade-a doua etapã destinatã fixãrii parametrilor aferenþiindicilor de stare tehnicã. Aceºtia se referã la gradele deseveritate pe tipuri de degradãri specifice tipurilor destructuri rutiere care sunt realizate ºi exploatate pe dru-murile naþionale. De asemenea, trebuie stabiliþi ºi coefi-cienþii aferenþi frecvenþelor de apariþie a tipurilor dedegradãri, pe baza cãrora se poate face interpretareastatisticã a datelor de teren ºi se pot fixa indicii de stareperiodici. Toþi aceºti termeni vor permite reactualizareanormativului de evaluare a stãrii tehnice a drumurilor(PD 155 2001).



Macarale turn PotainPRODUCTIVITATE - SIGURANÞÃ - EFICIENÞÃ

Agrementarea tehnicã ºi aprobarea pentrufuncþionarea unei macarale turn sunt foarte bine regle-mentate, un astfel de utilaj de ridicat trebuind sã fie per-manent într-o perfectã stare de funcþionare. Structurametalicã a turnului ºi a braþului, sistemele de siguranþã,cablul de ridicare a sarcinii sau cel de tractare a cãru-ciorului, mecanismele de ridicare, de deplasare a cãru-ciorului, totul este permanent þinut sub control. Acestaeste ºi unul din motivele pentru care existã multe maca-rale nou importate în România, cele second-hand tre-buind sã funcþioneze la fel de bine ca ºi una nouã pentrua putea fi puse la lucru. În acest an, dezvoltarea accele-ratã a sectorului de construcþii a dus la o cerere demacarale fãrã precedent pe piaþã, termenele deaºteptare optimiste fiind de douã luni de la comandãpânã la livrare, timp în care parcurile de închirieri au fostpur ºi simplu pustii.

Un exemplu este cel al SC Vertical, o societatetânãrã, care a început activitatea în anul 2004, bazându-se pe experienþa celor care lucreazã în cadrul ei ºi maipuþin pe un parc de utilaje existent. De fapt, societateanumãrã în parcul propriu douã macarale, furnizorii

asigurând transportul materialelor pânã la ºantier.În prezent, ansamblul de construcþii în curs de execuþie– un ansamblu locativ – reprezintã a cincea lucrare afirmei, iar în ritmul în care solicitãrile cresc, probabil vorurma ºi alte lucrãri, mult mai mari.

Actualul site unde construieºte societatea Verticaleste un complex rezidenþial de trei blocuri cu 56 deapartamente de lux, cu un subsol comun, spaþii comunede recreere, fitness, piscinã în aer liber, parcãri subte-rane cu elevatoare, un obiectiv pretenþios pentrucumpãrãtori pe mãsurã. Lucrarea demaratã în septem-brie 2006 urmeazã a fi executatã în 3 etape, acum reali-zându-se primul corp, corpul C. Din februarie 2007începe activitatea la urmãtorul corp, iar pânã cel târziu înaugust se va termina ºi structura de rezistenþã pentrutot ansamblul, urmând apoi finisajele. Termenele depredare ºi costurile se încadreazã în graficul lucrãrilorcontractate.

Pe acest ºantier sunt utilizate douã macarale, dincare una este marca Potain. În dotarea societãþii existadeja o macara second-hand, micã. Ea nu acopereasuprafaþa necesarã pentru o asemenea lucrare, pen-tru cã în cazul de faþã construcþia e amplã, cu osuprafaþã ce trebuie acoperitã de un braþ lung demacara. Volumul de muncã pentru dulgheri ºi pentrufierari este foarte mare, aºa cã a fost clar încã de laînceput cã nu se putea asigura cu vechea macara nece-sarul de materiale ºi subansamble de pe ºantier.

Se ºtie cã organizarea de ºantier este responsabilãpentru termenele strânse de livrare sau costurile mici,care trebuie þinute sub control. În aceste condiþii, maca-raua Potain a ajuns piesa de bazã de la care încep toatecalculele ulterioare. Acest utilaj complex nu are voie sãstea, nu are voie sã se defecteze. Practic, pentrulucrarea de construcþie amintitã mai înainte, macarauaPotain – mai mare ºi mai puternicã decât cea veche din

Daþi-mi o macara ºi construiesc un bloc! Parafrazarea nu este o aluzie la Shakespeare, ci un adevãr,întrucât piaþa macaralelor este strict specializatã, iar unii clienþi sunt de multe ori firme de construcþii ce nuau în dotare macarale ºi alte tipuri de utilaje sau autovehicule de transport. Mai scumpe comparativ cupreþul mediu al unui alt tip de utilaj destinat sãpãrii sau transportului pãmântului, destul de pretenþioasedin punctul de vedere al montajului ºi necesitând un operator foarte bine pregãtit, ele sunt însã absolutnecesare atunci când construieºti un bloc mai înalt de P+4 etaje. În cazul în care constructorul nu are per-manent contracte care sã acopere utilizarea macaralei 12 luni pe an, atunci o închiriazã, în Româniaexistând deja o piaþã formatã în acest scop.

Daniel MAXIM – director tehnic SC Vertical SA


dotare, a fost destinatã echipelor de dulgheri, trans-portând ºi poziþionând mai mult cofraje metalice, iarmacaraua second-hand rãmânând sã deserveascãechipele de fierari. Marca Potain este consideratãnumãrul unu în Europa din punctul de vedere alvânzãrilor de macarale, deci existã garanþia calitãþii,eventuala problemã a unei defecþiuni, putând rezultadoar din manevrarea ei defectuoasã. În acest caz, ope-ratorul utilajului devine o a doua verigã importantã înexploatarea sa corectã.

S-a pus problema de ce am ales marca Potain.De fapt, am fost în discuþii cu mai mulþi importatori, înfinal oprindu-ne la cei de la Marcom. De ce? Pentru cãargumentele au fost hotãrâtoare: preþ similar cu cel alaltor mãrci existente pe piaþã pentru acelaºi tip demacara, dar calitatea de leader mondial la vânzãri orecomandã. ªi într-adevãr, lucrãm cu ea acum ºi putemspune cã este o macara bunã, nu am avut niciun fel deprobleme.

Criteriile dupã care ne-am ghidat au fost cele înfuncþie de lucrare. ªtiind cã avem o construcþie pe patrunivele, am ales înãlþimea corespunzãtoare a macaralei,potrivit necesitãþilor actuale, dar existã posibilitatea sãse înalþe mai mult. În viitor vom avea, desigur, lucrãri cuînãlþimi mai mari ºi atunci vom putea cumpãra doar ele-mentele suplimentare pentru actuala macara Potain.Numai braþul nu poate fi lungit, cei 50 m ai sãi sunt însãsuficienþi pentru ceea ce avem noi nevoie în prezent.

Capacitatea actualã de ridicare a macaralei este sufi-cientã pentru a construi un bloc chiar mai înalt de zeceetaje. Sarcina maximã pe care o poate ridica este de5.000 kg, pânã la 15 m ºi 1.300 kg la vârf, la o razã de 50 m.Ridicã, în special, cofrajele metalice pentru elementeleverticale, restul de materiale pentru placã ºi restul

de elemente; atunci când mai avem de turnat câte unparapet, ridicã ºi beton, dacã este în cantitate mai micã,altfel, dacã avem o cantitate mai mare, îl turnãm cu pompa.

S-a pus problema de ce am cumpãrat o macara pentruaceastã lucrare.

Sincer sã fiu, de la început am mers pe ideea de aavea o macara nouã, de care sã fim siguri în exploatare,pentru cã, din câte ºtiu, dacã închiriezi pe termen lung omacara, în maximum un an o plãteºti practic de nouã.Cred cã închirierea merge pentru utilizãri pe termenerelativ scurte.

Odatã cu extinderea activitãþii noastre ºi în perspec-tiva unor lucrãri simultane pe mai multe ºantiere, va tre-bui sã cumpãrãm ºi alte macarale. Deocamdatã, pentruun singur ºantier este suficientã cea deja achiziþionatã.Oricum, cred cã vom prefera în viitor tot marca Potain.Ea este montatã cu tronsonul de bazã îngropat. Montajulse face cu firme specializate. Un mare avantaj înexploatarea macaralei este cã pentru înãlþimi de pânã la40 m nu trebuie sã o ancorãm de sol sau de clãdire.

Date tehnice ale macaralei Potain,model MC 85B:

raza maximã de acþiune: 50 m;sarcina maximã de ridicare: 5.000 kg;raza maximã pânã la care se poate ridicasarcina maximã: 15 m;valori de ridicare conform diagrameide moment constant:

sarcina maximã (kg) raza de acþiune (m)1.300 50 1.600 45 1.900 40 2.200 35 2.500 30 3.000 253.900 20

Pentru mai multe detalii vizitaþi www.marcom.ro.

...vã oferãTEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII

Peste 13 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România


Numele Casagrande este cunoscut în lumea întreagãpentru utilajele sale specializate în execuþia fundaþiilor ºia echipamentelor geotehnice. Firma a fost fondatã în1963 de cãtre domnul Bruno Casagrande, iar în anul1994 a fost certificatã ISO 9001. Cu o istorie de 43 deani, firma produce: macarale hidraulice pe ºenile, utilajepentru piloþi ºi micropiloþi, echipamente pentru pereþi-diafragmã, utilaje de prelucrat noroiuri bentonitice,foreze (CFA), utilaje pentru forat tuneluri. Casagrandedoreºte sã creeze valoare prin satisfacþia clienþilor sãi,protejând prin toate metodele mediul ambiant.

Utilajele sunt foarte versatile, cu module diferite, cuechipãri suplimentare, obþinându-se configuraþii totaldiferite faþã de utilizarea iniþialã. Motoarele folosite suntDeutz, iar hidraulica poartã mãrcile celor mai cunoscutefirme din lume.

Prin absorbþia de cãtre Casagrande a firmei germaneHutte, gama s-a mãrit considerabil cu utilaje pentruancorãri ºi foraje în unghi ca echipament geotehnic.

Gama de macarale este formatã din patru modele:C 200 – 24 tone la o sãgeatã de 3 m, C 400 – 40 tone,C 600 – 67 tone ºi C 800 – 82 tone (foto 1). Macaraleleau ºenilele deplasabile hidraulic pentru obþinerea uneipresiuni mai mici asupra terenului pe care sedeplaseazã. Macaralele au, de asemenea, conexiunihidraulice pentru acþionarea suplimentarã a oscila-toarelor hidraulice pentru rotirea ºi înfigerea protec-þiilor de þeavã în pãmânt.

Echipamentele hidraulice pentru piloþi sunt reprezen-tate de modelele: B 80 , B 125 , B 135 , B 170 ,B 180, B 250, B 300, C 600 ºi C 800. Diametrele deforaj sunt între 60 cm ºi 2,7 m ºi adâncimea maximãde 87 de metri (foto 2, 3). Pe aceeaºi structurã peºenile, modelele mai mari de B 125 pot fi utilate cu

echipamente pentru pereþi-diafragmã sau cu foreze cuelice continuã (CFA) (foto 4, 5). Modelul B 80 este uºortransportabil, prin pliere putând fi încãrcat pe un trailerobiºnuit, greutatea maximã nedepãºind 27 tone. Toatemodelele se pot instala rapid la punctul de lucru prinsimpla ridicare. Cabina operatorului este izolatãîmpotriva prafului ºi a zgomotului, creând condiþiideosebite de lucru.

Modelele pentru micropiloþi (diametre pânã în 600 mm)sunt M3 E/D, C6, C8, M6, M9, C14 (foto 6). Aceste maºinise remarcã prin versatilitate, unghi de lucru ºi uºurinþa cucare pot fi transportate, greutatea proprie pornind de la5 tone. Ele pot accesa spaþii cu înãlþime micã, putând fiastfel folosite ºi pentru întãrirea fundaþiilor clãdirilorvechi. Maºinile sunt foarte indicate pentru ancoraje înunghi, comenzile fiind deosebit de simple ºi intuitive.

Casagrande produce, de asemenea, o gamã largãde accesorii, cum ar fi: freze hidraulice (foto 7),graifere pentru sãpat în interiorul þevilor de protecþieintroduse cu ajutorul oscilatoarelor (foto 8), echipa-mente pentru producerea noroaielor bentonitice,malaxoare ºi echipamente pentru Jet Grouting. Oricâtde dure ar fi condiþiile de sol, frezele hidraulice produsede Casagrande pot realiza orice dimensiune depereþi-diafragmã, lanþurile de tãiere putând produce oîmbinare perfectã ºi etanºã a pereþilor. Graiferele sunthidraulice sau mecanice, cu o productivitate deosebitãºi o fiabilitate remarcabilã. Montajul este rapid, fãrã ase utiliza o macara auxiliarã. Cererea de a excava efi-cient în soluri tari ºi medii a dus la dezvoltarea modeluluiKelly KRC2 HD combinatã cu un graifer de tip K. Pentrua intra în toate colþurile sãpãturii se utilizeazã o rotireîntre 45 ºi 180 de grade.

RomnedDealer autorizat CASAGRANDE

Foto 1 Foto 2 Foto 4 Foto 5Foto 3


Jet Grouting este o metodã nouã de îmbunãtãþire a

portanþei solului ºi de impermeabilizare. Metoda distruge

în totalitate structura solului, prin amestecul particulelor

cu un lapte de ciment introdus sub presiune care duce în

scurt timp la solidificarea omogenã. Deºi nouã, metoda

este din ce în ce mai folositã, Casagrande având o

experienþã deosebitã în acest domeniu. Este astfel

posibil a trata cele mai multe soluri, de la argile moi ºi

nisipuri pânã la soluri de pietriº.

Maºinile pentru tuneluri sunt cu cap dublu rotativ ºi

pot fi echipate cu motor diesel sau electric cu foreze

pentru sol dur.

Productivitatea este foarte

mare, echipamentele fiind

specifice acestui gen de

lucrãri (foto 9). Se pot produce ºi la comandã pentru

diametre ºi condiþii de sol specifice.

Casagrande se bazeazã pe experienþa acumulatã în

decenii pentru a rãspunde necesitãþilor clientului,

reþeaua de dealeri din aproape toate þãrile lumii

ocupându-se de întreþinerea acestor utilaje.

În România, f irma Romned rãspunde cerinþelor

beneficiarului, asigurând un sprijin rapid pentru utilaje

noi sau second-hand Casagrande.

Împreunã cu celelalte firme pe care le reprezintã,

Romned poate da soluþii pentru cele mai complexe

lucrãri de fundaþii sau

construcþii speciale care

pot apãrea în activitatea

beneficiarilor sãi.

Foto 6 Foto 7 Foto 8 Foto 9


Hidroizolarea structurilor în contact cu solulSUPERFLEX MORE – hidroizoleazã sigur, simplu, permanent !

100 de litri acoperã 30 m2 !Condiþiile climaterice din întreaga Europã, inclusiv în România, au suferit modificãri în ultimii ani, precipitaþiile fiind mai

abundente ca volum ºi duratã. Ninsorile ºi ploile au condus atât la inundaþii pe suprafeþe mari, cât ºi la ridicarea niveluluipânzei freatice ºi la stagnarea în teren a apei pe perioade lungi. În paralel, a crescut semnificativ ponderea construcþiilorrezidenþiale ºi industriale cu subsoluri utilizabile (spaþii tehnice, garaje, spaþii de depozitare, camere de locuit etc.),conducând la necesitatea dezvoltãrii unor materiale ºi tehnologii noi, ultraperformante, care rezolvã prompt ºieficient acuta problemã a hidroizolãrii fundaþiilor, subsolurilor, deci a structurilor aflate sub nivelul solului.

Dacã nu se iau în consideraþie soli-citãrile generate de apã, solicitãri lacare va fi supusã, în mod real, con-strucþia, apar deseori deteriorãri înzonele de contact cu solul. De aceea,este foarte importantã analiza atentã ºicunoaºterea exactã a proprietãþilorsolului înaintea începerii lucrãrilor dehidroizolare.

În principiu, aceste solicitãri se potîmpãrþi astfel:

Umiditatea solului/apa deinfiltrare nestagnantã

Umiditatea solului: apa existentãîn sol se poate deplasa ascensionalprin capilaritate.

Apa de infiltrare nestagnantã:apa de suprafaþã ºi de infiltrare, subformã lichidã, care picurã, fãrã aexercita o presiune hidrostaticã asuprahidroizolaþiei. În acest caz este nece-sar ca solul ºi materialul de umplere alspaþiilor de lucru, pânã la o anumitãadâncime sub talpa fundaþiei, sã fiefoarte permeabil (exemplu: nisip,pietriº). Apa trebuie sã se poatã infiltraliber pânã la nivelul pânzei freatice.În cazul solurilor cu o permeabilitateredusã, trebuie utilizat un drenajfuncþional conform DIN 4095.

Apa cu presiune/apa de infil-trare stagnantã

Apa care exercitã presiune din exteriorasupra construcþiei. Aceastã presiune

variazã în funcþie de coloana de apã.Avem douã situaþii: apa de infiltrarestagnantã ºi apa freaticã. În cazulsolur i lor cu o permeabi l i tateredusã (10-4m/s), trebuie luat în consi-derare faptul cã apa de infiltrarepãtrunsã în spaþiile de lucru stag-neazã temporar, exercitând presiunehidrostaticã. Apa freaticã solicitã per-manent construcþia.

DEITERMANN este producãtor demateriale de construcþii încã din anul1895. Folosind experienþa de 111 ani înhidroizolaþii ºi o tehnologie ultramo-dernã, laboratoarele de cercetare ºidezvoltare din Germania au creat,special, un produs care sã hidro-izoleze rapid, sã fie simplu de aplicat,ecologic ºi sã corespundã necesitãþiloractuale ale pieþei. Astfel, indiferentdacã este vorba de substrat din beton,cãrãmidã, beton poros, zidãrie veche,gresie calcaroasã, zidãrie de cãrãmidãcu rostur i mar i sau cu rosturidef in i t ive, SUPERFLEX MOREhidroizoleazã sigur, simplu, permanent.

SUPERFLEX MORE este o hidro-izolaþie pe bazã de bitum modificat cupolimeri, mono sau bicomponentã,foarte flexibilã, fãrã solvent, aplicabilãcu mistria. Se utilizeazã pentru imper-meabilizarea durabilã ºi sigurã a struc-turilor aflate sub nivelul solului.SUPERFLEX MORE are o aderenþã

excelentã la substrat, flexibilitatefoarte bunã, putere de preluare amicrofisurilor, rezistenþã excelentã laîmbãtrânire, apã ºi la alte substanþeagresive aflate în mod natural în sol(clasificate conform DIN 4030 foarteagresive). Are rezistenþã foarte bunã laapa cu un conþinut ridicat de sulfat(pânã la 3.000 mg sulfat/litru de apã),conform DIN 4030. Pentru o întãrirefoarte rapidã se adaugã o a douacomponentã, pulbere; datoritã reacþieichimice cu componenta pulbere, înscurt timp devine impermeabil laploaie.

SUPERFLEX MORE este reco-mandat pentru hidroizolarea urmã-toarelor spaþii:

exteriorul structurilor din beton ºizidãrie aflate sub nivelul solului;

fundaþii, subsoluri;pardoseli din plãci de beton;grinzi de beton din parcãri mul-

tietajate;hidroizolaþie intermediarã în camere

umede (bãi, duºuri), balcoane, terase(sub care nu existã camere locuite),înaintea placãrilor ceramice.

SUPERFLEX MORE este deasemenea indicat pentru lipirea parþialãsau totalã a plãcilor de polistiren sauvatã mineralã utilizate pentru drenaj, ter-moizolaþie, protecþia structurilor aflatesub nivelul solului.

Cel mai rapid produs monocomponent!Cea mai rapidã rezistenþã la ploaie!Cel mai mult corp solid = cel mai

rentabil!Siguranþã maximã;Se aplicã ºi pe substrat umed;Ecologic: nu conþine solvent sau

fibre de azbest.

Avantaje varianta monocomponentã!aplicare simplã ºi uºoarã pe timp

de varã;nu este necesar echipament de

amestec;se aplicã direct din ambalaj;economie de timp.

Avantaje varianta bicomponentã!amestecare uºoarã;întãrire completã rapidã; rezistenþã la ploaie rapidã;aplicare la temperaturi scãzute;aplicare posibilã ºi atunci când

ameninþã sã plouã sau este umiditaterelativã atmosfericã ridicatã.

SUPERFLEX MORE

TEHNOLOGIA DE HIDROIZOLARE A UNEI FUNDAÞII

Substratul trebuie pregãti tcorespunzãtor, cavitãþile, segregãrileºi rosturile dintre cãrãmizi trebuiereparate cu mortarul de reparaþiiimpermeabil fãrã contracþii Deiter-mann HKS (1, 2).

Dupã aplicarea amorsei EUROLAN 3 Ksau EUROLAN 3 RF (3), se poateîncepe hidroizolarea construcþiei.Se aplicã un prim strat de SUPERFLEXMORE cu gletiera pentru a etanºacrãpãturile, porii ºi golurile de aer dela suprafaþã (4).

Se aplicã apoi un al doilea strathidroizolant de SUPERFLEX MORE (5).

Pentru accelerarea uscãrii poate fiamestecatã o componentã pulbere aprodusului SUPERFLEX MORE.Se utilizeazã o bormaºinã la care seataºeazã o paletã de amestec.Produsul amestecat poate fi aplicatimediat (6).

În cazul apei cu presiune, în primulstrat de hidroizolaþie se insereazã þesã-tura din fibrã de sticlã nr. 2 DEITER-MANN, acoperindu-se ulterior cu un aldoilea strat. Pentru muchii ºi scafe seutilizeazã o mistrie specialã pentrucolþuri, asigurând astfel hidroizolareaperfectã a zonelor dificile (7).

Trecerile pentru instalaþii (exemplu:trecerile pentru instalaþiile de curent elec-tric, apã, gaze) aflate în pereþii fundaþiilorreprezintã întotdeauna un punct slab alhidroizolaþiei clasice. Cu ajutorul produ-sului SUPERFLEX MORE, aceste zonedificile sunt hidroizolate uºor ºi sigur,prin utilizarea aceluiaºi produs aplicatcu ajutorul ºpaclului, obþinându-seastfel continuitatea hidroizolaþiei (9).

Banda SUPERFLEX B 240 sauB 400 etanºeazã eficient rosturilede dilatare dintre clãdiri. Banda estedispusã continuu deasupra rosturilor,fiind inseratã în primul strat dehidroizolaþie, apoi este acoperitãpe laturile cu þesãturã cu un aldoilea strat de hidroizolaþie. Aceastãinserare în cadrul hidroizolaþ ieiasigurã continuitatea hidroizolaþieiºi exclude pericolul infiltraþiilor (8).

SUPERFLEX MORE se aplicã foarte uºor, simplu ºi economic utilizând gletiera, se usucã rapid ºi rezistã la ploaie.Se aplicã 2 straturi direct pe suportul mineral pregãtit în prealabil.

Grosimea stratului de hidroizolaþie depinde de tipul de presiune exercitat de apã asupra construcþiei.

Grand Offices Marriott, Calea 13 Septembrie nr. 90, etaj 1, tronson 4, cam 1.15, sector 5, BucureºtiTelefon: 021/403.41.13; Fax: 021/403.41.16;

E-mail: [email protected]; web: www.deitermann.ro

1 2

3 4

65

8

9

7


Comportarea higrotermicãa clãdirilor supuse lucrãrilor

de reabilitare termicãConstanþa Marin PERIANU, Adrian Þabrea – INCERC Bucureºti

În ultima perioadã se manifestãdin ce în ce mai mult tendinþa – atâta proiectanþilor, cât ºi a beneficiarilorde clãdiri – de creºtere a gradului deizolare termicã a clãdirilor, prin uti-lizarea de materiale ºi sistememoderne de izolare termicã, maipuþin cunoscute în România. Pentruo utilizare corectã a acestora, estenecesarã cunoaºterea comportãriilor în toatã complexitatea (transferde cãldurã, transfer de masã etc.) încondiþiile de exploatare specificeRomâniei, pentru evitarea apariþieiunor efecte secundare, cu influenþenegative asupra confortului interiorºi a funcþionalitãþii elementelor deconstrucþie în ansamblu.

Lucrãrile de reabilitare termicã aanvelopei clãdirilor sau a ele-mentelor de construcþie componenteale anvelopei au în vedere redu-cerea pierderilor de cãldurã princreºterea rezistenþelor termice aleelementelor de închidere ºi prin limi-tarea infiltraþiilor de aer prin ele-mentele vitrate ºi rosturi.

În practicã, au fost semnalatedestul de multe cazuri în care, înurma lucrãrilor de reabilitare termicã,care – deºi au condus la valorisporite ale rezistenþelor la transmisietermicã a elementelor de închidere –au favorizat apariþia unor degradãrila aceste elemente, precum ºi dete-riorarea microclimatului interior.Aceasta ca urmare a faptului cã,

la conceperea alcãtuirii elementelorde construcþie ºi la alegerea materi-alelor, nu s-a þinut cont de com-portarea higrotermicã ulterioarã ºide condiþiile concrete de exploatarea încãperilor/clãdirilor.

Asemenea disfuncþii au apãrut,de regulã, în urmãtoarele situaþii:

a) când s-au utilizat la faþa exte-rioarã a elementelor de construcþiesisteme de izolare termicã cuetanºeitate ridicatã la vapori de apã;

b) când s-au utilizat la faþa inte-rioarã a elementelor de construcþiesisteme de izolare termicã cuetanºeitate scãzutã la vapori de apã;

c) când s-a îmbunãtãþit protecþiatermicã a unui/unor elemente deînchidere fãrã a se interveni ºi pesuprafaþa elementelor de închideredin vecinãtatea elementului/ele-mentelor izolate termic suplimentar;

d) când s-au înlocuit elementelevitrate cu alte elemente care aveauo permeabilitate mai scãzutã la aer;

e) când s-a modificat regimulhigrotermic de exploatare avut învedere la proiectarea clãdirilor.

CAZUL (a)În situaþia în care, la elementele

de construcþie cu permeabilitateredusã la vapori (de exemplu blocuride zidãrie din betoane celulareuºoare) sau care închid straturi deaer neventilate (de exemplu blocuride zidãrie din beton cu goluri), s-auutilizat sisteme de izolare termicã

cu etanºeitate ridicatã la vapori (deexemplu, termosisteme pe bazãde mortare adezive ºi produsepolimerice cu pori închiºi – cum ar fipolistirenul extrudat) sau au fost apli-cate straturi de finisaj sub formã depelicule din vopsea impermeabilã lavapori, s-au constatat acumulãri deumiditate în structura elementelor,ca urmare a condensãrii vaporilor deapã care au strãpuns elementul deconstrucþie ºi nu au putut difuza înatmosferã, din cauza etanºeitãþiisporite a straturilor exterioare.

O situaþie deosebitã se sem-naleazã în cazul plãcilor exterioare(acoperiº sau peste spaþii reci), lacare izolaþia termicã aplicatã pe faþaexterioarã trebuie protejatã împo-triva precipitaþiilor atmosferice prinstraturi hidroizolante, care joacãrolul unor bariere puternice contravaporilor, amplasate pe faþa exte-rioarã (rece) a stratului termoizolant.Funcþionarea din punct de vederehigrotermic poate fi îmbunãtãþitã prinamplasarea unor straturi de difuzie avaporilor, care sã fie puse în comuni-care cu atmosfera exterioarã.

CAZUL (b)În situaþia în care la un element

de închidere a fost aplicat pesuprafaþa interioarã un sistem deizolare termicã cu permeabilitateridicatã la vapori (de exemplu izo-laþie termicã din fibre minerale prote-jatã cu plãci din gips-carton), fãrã ca

Aplicarea în România a prevederilor Directivei 2002/91/CEE referitoare la Performanþa Energeticã aClãdirilor are în vedere – pe lângã realizarea de clãdiri noi, cu performanþe termice ridicate, care sãsatisfacã cel puþin nivelurile de izolare termicã normate prin noile reglementãri tehnice naþionale ºieuropene în domeniu – îmbunãtãþirea gradului de izolare termicã la clãdirile existente. Trebuie menþionatcã, în prezent, în România este în vigoare Legea nr. 372 /2005 privind performanþa energeticã a clãdirilor.



finisajul interior sã aibã rol de barierãcontra vaporilor de apã sau ca mate-rialul termoizolant sã fie protejat cu ofolie cu rol de barierã contra vapo-rilor de apã, s-au constatat acu-mulãri de umiditate în structuraelementului, ca urmare a conden-sãrii vaporilor de apã care austrãpuns elementul de construcþie ºinu au putut difuza în atmosferã, dincauza etanºeitãþii straturilor exte-rioare (de exemplu pereþi din zidãrie,beton sau lemn).

CAZUL (c)Atunci când s-a îmbunãtãþit pro-

tecþia termicã a unui/unor elementede închidere fãrã a se interveni ºi pesuprafaþa elementelor de închideredin vecinãtate, în zonele de inter-secþie dintre elementele de închi-dere (de exemplu: îmbinarea pereteexterior-placã, îmbinãrile de colþdintre pereþi, nervurile din dreptulramelor elementelor vitrate etc.),s-au semnalat în timpul sezonuluirece fenomene de condens pesuprafaþa interioarã. Aceasta dincauza diferenþelor între temperaturamai ridicatã de pe suprafeþele inte-rioare ale elementelor cu grad ridicatde protecþie termicã ºi temperaturilemai scãzute de pe suprafeþele ele-mentelor de închidere cu grad mairedus de izolare termicã, aflate învecinãtate. Într-o asemenea situaþie,condensul este dirijat spre supra-feþele mai reci din zona adiacentãelementelor care au fost supuselucrãrilor de îmbunãtãþire a protecþieitermice.

Situaþii asemãnãtoare se întâl-nesc frecvent ºi la elementele vitrate,atunci când prin lucrãrile de reabi-litare s-a avut în vedere îmbunã-tãþirea protecþiei termice fie numai aramelor, fie numai a vitrajului, sau aufost utilizate rame ºi vitraje cu perfor-manþe termice sensibil diferite (deexemplu: elemente vitrate realizatedin profile din PVC multicamerale ºigeamuri termoizolante obiºnuite saudin profile metalice unicamerale ºigeamuri termoizolante cu perfor-manþe ridicate de izolare termicã).

Fenomene de condens s-ausemnalat ºi în cazul lucrãrilor deîmbunãtãþire a protecþiei termicecare au constat doar în înlocuireaunor elemente vitrate cu perfor-manþe termice scãzute, cu alte ele-mente vitrate cu performanþetermice mai ridicate, amplasate întrenervuri metalice sau din betonarmat, în situaþia în care nu s-a inter-venit pentru protejarea termicã aacestor nervuri.

Pentru evitarea acestor neajun-suri, este necesar sã fie conceputeºi utilizate numai acele sisteme caresã permitã, pe cât posibil, uni-formizarea câmpului de temperaturãîn zonele de îmbinãri ºi de neo-mogenitate a elementelor deînchidere.

CAZUL (d)Atunci când elementele de tâm-

plãrie tradiþionale (simple, duble saucuplate, din lemn sau metal,echipate cu geamuri simple) au fostînlocuite cu profile din PVC saumetalice, echipate cu geamuri ter-moizolante, feronerie ºi garnituricare asigurã o etanºeitate la aer ºiapã foarte ridicatã, s-a semnalatcreºterea concentraþiei de noxe ºi, înspecial, de umiditate a aerului dinîncãperile închise. O asemenea situ-aþie se poate evita printr-o venti-laþie naturalã sau forþatã care sãasigure cerinþele sanitar-igieniceale utilizatorilor.

Un fenomen asemãnãtor a fostsemnalat ºi în cazul în careînlocuirea tâmplãriei tradiþionale cutâmplãrie cu performanþe deetanºeitate ridicatã s-a fãcut laîncãperi debranºate de la reþeauacentralizatã de încãlzire, caz în careîncãlzirea spaþiilor este efectuatã cusisteme de încãlzire punctuale, fãrãinerþie termicã (flacãrã de gaz, rezis-tenþe electrice etc.).

CAZUL (e)Fenomenele de condens s-au

manifestat ºi în cazul în care s-aschimbat regimul de exploatare aclãdirilor.

Modificarea regimului higrotermica fost cauzatã de:

(a) înlocuirea elementelor de

închidere cu alte elemente mai puþin

permeabile la aer (de exemplu

înlocuirea tâmplãriei);

(b) modificarea compartimentãrii

clãdirii, în special prin desfiinþarea

compartimentãrilor interioare ale

bucãtãriilor sau ale altor spaþii în

care, de regulã, se depãºeºte, pe

perioade limitate, umiditatea relativã

a aerului interior;

(c) desfiinþarea aerisirilor sau

canalelor de ventilare aferente

bucãtãriilor ºi altor spaþii la care ven-

tilarea naturalã este deficitarã;

(d) creºterea numãrului de ocu-

panþi ai clãdirilor/încãperilor faþã de

numãrul de ocupanþi luat în consi-

derare la proiectare;

(e) numãrul ridicat de plante din

încãperi;

(f) uscarea rufelor în spaþiile cu

funcþiune de locuit.

Pentru evitarea unor asemenea

neajunsuri semnalate, este necesar

ca alegerea tipului de material ter-

moizolant, precum ºi a straturilor

suport ºi de protecþie aferente sis-

temelor de îmbunãtãþire termicã a

elementelor de construcþie compo-

nente ale anvelopei clãdirilor

încãlzite sã se facã având în vedere

modul de fixare (fixare mecanicã,

lipire la cald sau la rece, cu adezivi

pe bazã de apã sau solvenþi etc),

poziþia stratului termoizolant în struc-

tura elementului de construcþie (apli-

cat pe faþa exterioarã/interioarã,

înglobat în structura elementului

între straturi rigide/flexibile), tipul

elementului de construcþie (perete

sau planºeu) ºi poziþia acestuia (ori-

zontal, înclinat, vertical), agenþii

(mecanici, climatici, chimici, bio-

logici) care pot acþiona asupra stra-

tului termoizolant. La selectarea materialelor ter-

moizolante ºi a sistemului de izolare


termicã a unui element de închidere,trebuie respectate urmãtoarele cri-terii principale:

mãsura în care elementul deînchidere sat isface nivelur i leminime normate pentru performanþatermicã;

poziþia stratului termoizolant(exterior, interior, în structura ele-mentului de închidere, în contact saufãrã contact cu straturi de aer venti-lat sau neventilat);

tipul ºi natura materialului ter-moizolant din care este realizatstratul termoizolant aferent elemen-tului de închidere;

gradul de expunere/adãpostirea elementului de închidere;

regimul de exploatare a clãdirii,privind:

umiditatea aerului interior;temperatura aerului interior;eventualele ºocuri termice la

care poate fi supus elementul deînchidere în timpul exploatãrii;

agresivitatea mediului – subaspectul agenþilor chimici, biologici etc;

solicitãrile mecanice la carepoate fi supus elementul de închidereîn timpul exploatãrii;

regimul dinamic – vibraþii, lacare elementul de închidere poate fisupus în timpul exploatãrii;

poziþia elementului de închidereîn cadrul clãdirii;

funcþionalitatea straturilor deprotecþie – exterioare ºi interioare –ale elementului de închidere ºi, înmod special, a straturilor de protecþeîmpotriva agenþilor mecanici, aapei (din precipitaþii ºi subterane) ºivaporilor de apã, ale materialelortermoizolante.

CONCLUZIISoluþia de reabilitare termicã a

anvelopei clãdirilor existente trebuiesã aibã în vedere nu numai perfor-manþa de izolare termicã, subaspectul rezistenþelor termice ºi alconsumului anual de energie nece-sar pentru încãlzire, ci ºi regimul realde exploatare din punct de vederehigrotermic al încãperilor/clãdirii,

alcãtuirea elementelor de închidere

sub aspectul comportãrii la difuzia

vaporilor de apã, precum ºi even-

tualele degradãri semnalate cu

ocazia expertizei higrotermice a

clãdirii, în special sub aspectul acu-

mulãrilor de umiditate din fenomene

de condens interior, infiltraþii de apã

datorate inef ic ienþe i izo laþ ie i

hidrofuge, ascensiunii capilare a

apei din pãmânt etc.

De asemenea, nu este de neglijat

evaluarea ratei naturale de ventilare,

în special sub aspectul schimburilor

orare de aer proaspãt.

Din cele prezentate, rezultã cã

este util ca orice intervenþie asupra

anvelopei unei clãdiri sã se facã

numai în urma unei expertize

tehnice realizate de experþi tehnici

autorizaþi, iar alegerea sistemului de

reabilitare termicã sã se facã sub

asistenþa tehnicã a unui specialist.


Implementarea normelor europeneEurocode – EC 8

ELABORAREA ANEXEI NAÞIONALE

Maria ªTEFÃNICÃ, Elena CÃLÃRAªU –Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în Construcþii ºi Economia Construcþiilor

MODUL DE IMPLEMENTAREAL EUROCODURILOR

ªI DOMENIUL DE APLICAREExtrase din norma europeanãEurocode - EC 8 – Partea a 5-aStatele membre ale UE ºi ale

AELS recunosc Eurocodurile cadocumente de referinþã, care pot fiutilizate drept:

mijloc de a proba conformitateaconstrucþiilor ºi a lucrãrilor ingine-reºti cu cerinþele esenþiale din Direc-tiva Consiliului 89/106/CEE;

ca bazã de specificaþie pentrulucrãrile de construcþii;

cadrul de specificaþii tehnicearmonizate pentru domeniul deconstrucþii.

Eurocodurile, ºi ne referim la EC 8,cu precãdere la partea a 5-a, conþinreguli comune de proiectare struc-turalã pentru calculul complet allucrãrilor inginereºti.

Conform menþiunilor fãcute deCEN, legãtura între Eurocoduri ºireglementãrile tehnice armonizatedin þãrile care le adoptã trebuie sãcuprindã întregul text al Eurocodului(inclusiv toate anexele), textul poate

fi precedat de o paginã naþionalã detitluri, de un preambul naþional ºi deo anexã naþionalã, în funcþie decondiþiile concrete din fiecare þarã.

ELEMENTE FUNDAMENTALEÎN ELABORAREA ANEXEI NAÞIONALE

Anexa Naþionalã poate sãconþinã informaþii privind parametrinedefiniþi în elaborarea reglementãriinaþionale, determinaþi însã ca para-metri la nivel naþional, care suntutilizaþi la proiectarea lucrãriloringinereºti ºi se pot referi la:

valori ºi/sau clase unde Eurocodeprevede alternative;

valori care se pot utiliza acolounde Eurocode prezintã numai unsimbol;

date specifice þãrii respective(geografice, geologice, seismice, cli-matice etc.);

procedura de utilizat cândEurocodul indicã proceduri alternative;

decizii de aplicare a anexelorinformative;

referiri la informaþii comple-mentare care sã nu fie contradictorii,pentru a ajuta utilizatorul în aplicareaEurocodurilor.

ROLUL TERENULUI DE FUNDAREªI EFECTELE ACÞIUNII SEISMICE

Comportarea terenurilorla acþiunea seismicã

Un studiu al legãturii între condiþi-ile de teren ºi distrugerile provocatede miºcarea seismicã necesitãluarea în considerare a unor aspectestrâns corelate, a cãror analizã seface, din motive metodologice, sepa-rat, care se influenþeazã reciproc,uneori într-o mãsurã considerabilã.

Comportarea terenurilor subîncãrcãri dinamice poate prezentaaspecte foarte diferite faþã de com-portarea la încãrcare staticã. Uneleterenuri sub încãrcãri ciclice îºisporesc rezistenþa prin compactare,exemplul nisipurile afânate, alteleîºi pot pierde rezistenþa: nisipurilesaturate sau argilele sensibile.Compactarea dinamicã a terenurilordepinde de mãrimea deformaþiilor cau-zate de durata ºi frecvenþa procesului.

Tasarea nisipurilor uscateNisipurile afânate, sub acþiunea

seismicã – o miºcare vibratorie – sepot compacta. Asemenea compac-tãri cauzeazã tasãri ale depozitului

Cercetarea ºtiinþificã din România a parcurs în ultima perioadã o etapã de adaptare a sistemuluinaþional la normele europene.

În acest sens, Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismului – Direcþia Tehnicã a adoptat unelemãsuri fundamentale în ceea ce priveºte auditul reglementãrilor tehnice din domeniul ingineriei geo-tehnice, al fundaþiilor ºi alunecãrilor de teren ca instrument de aplicare a experienþei europene la condiþiileconcrete din þara noastrã. Aceasta reprezintã una dintre cerinþele integrãrii în Uniunea Europeanã.

România este membru asociat la CEN (Comisia Europeanã de Standardizare). În aceastã situaþie,aderarea la sistemul Eurocode se poate face în funcþie de necesitãþi, la solicitarea factorilor de rãspundere.

Aºa se face cã Societatea Românã de Geotehnicã ºi Fundaþii ºi Centrul de Inginerie Geotehnicã auiniþiat acþiuni de codificare a reglementãrilor tehnice româneºti cu denumirea CR – Coduri Româneºti,unde au fost implicaþi ºi specialiºti din INCERC – Laboratorul de Geotehnicã ºi Fundaþii.

Structura codurilor româneºti va urmãri problemele axate pe parametri geotehnici dinamici, aplicabili înproiectarea antiseismicã, în zone cu potenþial de risc la miºcãri seismice, respectiv parametri geotehnicisub solicitãri statice.


nisipos ºi, odatã cu aceasta, tasareafundaþiilor construcþiilor existente peacest teren.

De cele mai multe ori, tasãrilesunt inegale, ceea ce se rãsfrângeprin noi distribuþii ale solicitãrilor înscheletul portant al construcþiilor.În activitatea de proiectare, de oimportanþã majorã se bucurãaprecierea tendinþei de tasare adepozitelor nisipoase. Dintre încer-cãrile de teren, una o constituiedeterminarea gradului de îndesare ºio alta, mãsurarea rezistenþei la pene-trarea standard. Aceste determinãriau permis concluzia: nisipurile cu ungrad de îndesare mai mic decât 60%sau cu o rezistenþã la penetrare sub15 lovituri sunt susceptibile de tasãriimportante. Deci o porozitate accen-tuatã favorizeazã fenomenul tasãrii.

Determinãrile de laborator aratã cã:1) cu cât gradul de îndesare este

mai mare, aceeaºi tasare se atingela o deformatã ciclicã de forfecaremai mare;

2) cu cât gradul de îndesare estemai mare, aceeaºi deformatã ciclicãorizontalã cauzeazã o tasare maimicã.

O metodã simplã, acceptabilãpentru prognoza tasãrii nisipurilor pedurata unui cutremur, este aceea agradului de îndesare critic. Gradulde îndesare critic IDcr reprezintãvaloarea îndesãrii sub care undepozit granular se va îndesa dacãterenul este supus unei miºcãri deacceleraþie orizontalã a. El este datde relaþia:

IDcr = IDmin + (IDmax - IDmin) exp(-3a/4g) [1]

Dacã gradul de îndesare ID alunui strat în stare netulburatãdepãºeºte valoarea criticã, atunci else va tasa cu:

unde: H este grosimea stratului;IDmin, IDmax – gradul de îndesareminim, respectiv maxim;

a – amplitudinea acceleraþieimiºcãrii aplicate;

g – acceleraþia gravitaþionalã.

Lichefierea pãmânturilor necoeziveSub acþiunea unor forfecãri

monotone sau ciclice la pãmânturilenecoezive, se constatã pierdereatotalã sau parþialã a rezistenþei laforfecare. Presiunea apei din poricreºte ºi depozitul de nisip trece într-unfluid mai greu decât apa, având toateproprietãþile fluidelor. Fenomenul senumeºte lichefiere. Se disting douãfeluri de lichefieri:

a) lichefierea propriu-zisã, princare un pãmânt necoeziv saturat ºiafânat îºi pierde o mare parte dinrezistenþa la forfecare ºi curge ca unfluid;

b) mobilitatea ciclicã, care con-stã într-o succesiune de lichefieriintermitente cu deformaþii de curgerilimitate.

Aprecierea potenþialului de liche-fiere se face prin raportarea lui latoate determinãrile de laborator ºi deºantier ale terenurilor de fundaþii:gradul de îndesare, rezistenþa lapenetrare, curba granulometricã.Tabelul 1 prezintã relaþia calitativãdintre potenþialul de lichefiere ºigradul de îndesare. În fig. 1. sereproduce familia de curbe deasupracãrora este posibilã lichefierea. Suntpuse în corelaþie tendinþa delichefiere, adâncimea, rezistenþa lapenetrare ºi acceleraþia miºcãriiorizontale. La o aceeaºi adâncime,de exemplu 6 m, lichefierea este cuatât mai anevoioasã cu cât rezis-tenþa la penetrare este mai mare.

La o aceeaºi rezistenþã la pene-trare, cu cât stratul se gãseºte maiadânc, cu atât acceleraþia care îllichefiazã este mai micã.

Compoziþia granulometricã aunui teren poate favoriza sau nufenomenul de lichefiere. Astfel, sediferenþiazã:

i) pãmânturi lichefiabile: nisip,nisip fin, nisip mediu, nisip prãfos,nisip cu intercalaþii de pietriº, nisipcu resturi vegetale, nisipuri cu inter-calaþii de argilã;

ii) pãmânturi nelichefiabile: pietriº,argilã, praf, lut, pãmânt organic,umpluturã de suprafaþã, strat vegetal.

Starea de umiditate ºi condiþiilede drenare ale stratului pot influenþaapariþia sau nu a fenomenului delichefiere. Un strat de nisip, situatdeasupra nivelului apei subterane,se poate lichefia în urma lichefieriizonelor inferioare ale depozitului.Lichefierea straturilor superioare sepoate produce dupã încetareamiºcãrii seismice datoritã curenþilorascensionali de apã. Dacã pre-siunea în exces a apei din pori sepoate disipa rapid – adicã existãposibilitãþi concrete de drenare –lichefierea nu poate avea loc. Astfel,permeabilitatea influenþeazã feno-menul de lichefiere. Permeabilitateapoate condiþiona însãºi valoareamaximã a presiunii induse demiºcarea seismicã. Permeabilitateaexplicã de ce nisipurile cu pietriºsunt greu lichefiabile. Nisipurile careconþin pietriº sunt mai greu lichefia-bile decât cele fãrã pietriº, iar o pro-porþie mai mare de 50% pietriº facelichefierea improbabilã.

[2]

Tabelul 1: Potenþial de lichefiere – grad de îndesare

Fig. 1: Relaþia acceleraþie orizontalã – adâncime –rezistenþa la penetrare ºi lichefiere



Prin poziþia pe care o ocupãstratul lichefiabil în masiv, acestapoate favoriza sau nu fenomenullichefierii. Astfel, un masiv taluzat,versant natural, baraj, depozit dedeºeuri industriale prin lichefiereciclicã pot ceda sub forma uneialunecãri sau curgeri noroioase.La depozitele cu suprafaþã orizon-talã solicitate ciclic, sensibilitatea lalichefiere scade odatã cu creº-terea eforturilor efective, deci cuadâncimea.

Potenþialul de lichefiere seestimeazã prin factorul de siguranþãîmpotriva lichefierii, FL, exprimat deraportul:

FL= R / L, [3]unde R este raportul dinamic al

rezistenþei la forfecare, iar L esteraportul tensiunii de forfecare pedurata unui cutremur. Primul factoreste dat de relaþia:

R = cwRL [4]cu coeficientul corectiv pentru

caracteristica miºcãrii terenului cWavând valorile 1 pentru tipul demiºcare I ºi 1.2 pentru tipul demiºcare II. RL este raportul rezis-tenþei ciclice triaxiale. Acest factoreste determinat prin teste de labora-tor pe probe nederanjate luatedin teren prin metoda îngheþãrii.Raportul tensiunii de forfecare pedurata unui cutremur poate fi expri-mat prin:

L = rdkhcσν/σ’ν [5]în care intervin notaþiile rd pentru

factorul modificãrii cu adâncimearaportului tensiunilor de forfecare,khc pentru coeficientul seismic deproiectare considerat la evaluareapotenþialului de lichefiere, σν pentrupresiunea din încãrcare totalã ºi σ’νpentru presiunea efectivã din încãr-care. Pentru tipul I de miºcare asuprafeþei terenului în direcþie ori-zontalã khc = 0,3 – 0,4, iar pentrutipul II de miºcare în interiorul sub-solului khc = 0,6 – 0,8.

Influenþa terenuluiasupra miºcãrii seismice

În cazul multor cutremure, geolo-gia localã ºi condiþiile de amplasa-ment au avut o influenþã hotãrâtoareasupra rãspunsului seismic. Factoriide naturã localã provin din:

a) Topografia rocii de bazã (fig. 2.).Prin roca de bazã se înþelege aceazonã alcãtuitã din straturi graniticesau bazaltice care vibreazã, cucaracteristici relativ constante pe oarie întinsã. Ea are valori ridicatepentru densitate, modul de elastici-tate ºi viteza undelor seismice.

Topografia diferitã a rocii de bazãexplicã configuraþia diferitã a spec-trelor aceluiaºi cutremur în amplasa-mente învecinate. Planurile delunecare de tipul 1-1 sau 2-2 potfavoriza sau nu lunecãrile de teren.Topografia rocii de bazã are efectediferite asupra undelor seismice, cumar fi focalizarea sau împrãºtiereaundelor seismice.

b) Configuraþia pachetului desedimente. Cu cât suprafaþa depo-zitelor L1, L2, este mai mare, cu atâtmai mare este probabilitatea cadepunerile sã fie eterogene ºi cuproprietãþi foarte diferite (densitate,consistenþã, grad de îndesare etc.).Adâncimea depunerilor H1, H2 pesteroca de bazã, afecteazã rãspunsulseismic întrucât perioada proprie deoscilaþie a terenului creºte pro-porþional cu grosimea pachetului.

c) Nivelul apei freatice al terenu-lui reprezintã un factor hotãrâtor în

propagarea miºcãrii seismice. Apareduce rezistenþele mecanice aleterenurilor fãcând sã creascã sensi-bilitatea la lunecare ºi lichefiere. Pede altã parte, undele secundare nuse propagã prin medii lichide.

Proprietãþi dinamiceale terenurilor

Principalele caracteristici aleterenurilor folosite în aflarea rãspun-sului seismic al construcþiilor sunt:modulul de forfecare, amortizarea,coeficientul Poisson ºi perioadaoscilaþiilor libere.

Pentru deformaþii mici, modululde forfecare al terenului poate fi luatdrept principala pantã a curbeicaracteristice de forfecare σ – γ.La deformaþii mari, curba tensiune –deformaþie specificã devine puternicneliniarã, astfel cã modulul de forfe-care nu este constant. Întrucâtmiºcarea seismicã este o miºcarevibratorie, intereseazã curba carac-teristicã σ – γ, în alura histereticã.Pentru aflarea modulului de forfe-care se apeleazã la teoria elasticitãþiiîn conformitate cu care G = E/2(1+μ).Dar modulul de elasticitate longitudi-nalã E variazã între limite foartelargi, cum se aratã în tabelul 2.

Fig. 2: Elementele depozitelor sedimentare care influenþeazã rãspunsul seismic al amplasamentului

Tabelul 2: Modul de elasticitate longitudinal




Metodele de laborator fac posi-bilã determinarea modulului de forfe-care din încercarea de compresiunetriaxialã ºi încercarea de rezonanþã.Cele douã încercãri se com-pleteazã reciproc. Încercarea tri-axialã cu deformaþii mari determinão valoare a modulului de forfecare.

Încercarea de rezonanþã cu defor-maþii mici conduce la altã valoare.

De aceea, ele trebuie efectuatepentru o valoare medie realistã amodulului. La ºantier, se determinãviteza undelor de forfecare Vs.În sondajele practicate în teren seintroduce o sursã de vibraþii, res-pectiv un traductor. Ultimul esteînseriat într-un lanþ de înregistrarecinematicã (fig. 3).

Cunoscând distanþa dintre forajeºi succesiunea undelor înregistrate,se calculeazã viteza undelor deforfecare. Modulul de forfecare sedetermina cu relaþia G = ρ⋅V2

s,unde ρ este densitatea terenului.Tabelul 3 indicã orientativ câtevavalori pentru principalele caracteris-tici ale unor roci.

CONCLUZIIInstitutul Naþional de Cercetare –

Dezvoltare în Construcþii ºi Econo-mia Construcþiilor – Bucureºti, princolectivul de specialiºti coordonat deautorii prezentului articol, a fostimplicat direct, atât în traducereaintegralã a EUROCODE 8 – Parteaa 5-a, cât ºi în comentarea acestuiaîn vederea întocmirii AnexeiNaþionale, ca parte integrantã aEUROCODE 8 – Partea a 5-a, abor-datã din punctul de vedere al condi-þiilor geotehnice concrete din þaranoastrã.

În concluzie, având în vedere celeprezentate, este relevantã pentruactivitatea raportatã la actualizareanormelor româneºti adaptarea la sis-temul normelor ce sunt în vigoare înþãrile Uniunii Europene.

Elaborarea Anexei Naþionalepentru România, care este una din-tre þãrile cu condiþii geotehnice dintrecele mai nefavorabile pe aproximativ30% din teritoriu (pãmânturi sensi-bile la umezire, pãmânturi alu-vionare ºi pãmânturi cu umflãri ºicontracþii mari), la care se maiadaugã în unele zone ºi un grad deseismicitate ridicat, sporeºte dificul-tatea redactãrii acesteia, motiv pen-tru care se impun anumite condiþii ºicerinþe.

Astfel, Anexa Naþionalã trebuiesã fie precedatã, în domeniulingineriei geotehnice, de elementeprioritare care sã se fundamentezeprintr-o activitate raportatã la toatereglementãrile tehnice din România,abordatã ºi demaratã din mai multepuncte de vedere, ºi anume:

1. Întocmirea unei liste actua-lizate a reglementãrilor tehnice învigoare (în perioada 2002-2003s-a început o asemenea acþiune încadrul Centrului de Inginer ieGeotehnicã ºi în grupul de lucrude la RENAR – Comitetul CT1).

Lista conþinea la acea datã unnumãr de 177 normative, ghiduri,specificaþii tehnice, instrucþiunitehnice ºi standarde.

2. Se impune auditul reglemen-tãrilor tehnice în domeniu, care sãcuprindã revizuirea, actualizarea,comasarea sau chiar anularea unorreglementãri în vigoare.

În final, comportarea condiþiilorlocale de teren ºi rãspunsul acestuiala acþiunea miºcãrilor seismice tre-buie sã ocupe un loc însemnat încadrul Anexei Naþionale.

BIBLIOGRAFIE1. EUROCODE 8, Partea 5,

2001:ENV 1998 Proiectarea antiseis-micã a elementelor structurale.

2. M. ªtefãnicã, 1994: „Geotehnica.Mecanica pãmânturilor. Tehnica ºitehnologia lucrãrilor de fundaþii“.Vol I, II, III. UNITEH.

3. Comunicãri ale ConferinþeiInternaþionale ELE&RR (EarthquakeLoss Estimation and Risk Reduc-tion), Bucureºti, 2002.

4. M. ªtefãnicã, B. Slujitoru,1996: „Evaluarea riscului produceriifenomenului de lichefiere la terenurinecoezive supuse încãrcãrilorstatice“. A VIII-a Conferinþa Naþio-nalã de Geotehnicã ºi Fundaþii, Iaºi.

5. Comunicãri ale celei de-a II-aConferinþe Mondiale de InginerieSeismicã, Mexic, 1996.

6. Eurocode 7, 1997: „Proiectaregeotehnicã. Prescripþii generale“.

7. Comunicãri ale ConferinþeiNaþionale de Geotehnicã ºi Fundaþii,Bucureºti, 2004.

8. Comunicãri ale ConferinþeiInternaþionale de Inginerie Seismicã,Skopje, 2005.

9. Codul românesc de proiectareantiseismicã P100-1992 ºi prenormaP100-2004.

Fig. 3: Determinarea vitezei undelor de forfecare într-un teren

Tabelul 3: Caracteristici geotehnice



Comisia NaþionalãComportarea in situ a Construcþiilor

dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN –preºedintele Comisiei Naþionale Comportarea in situ a Construcþiilor

Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construcþi-

ilor este una dintre cele 20 de asociaþii profesionale ale

constructorilor din România, înfiinþatã în 1993 în urma

ºedinþei civile nr.5 din 28 ianuarie a Judecãtoriei Sec-

torului 2 al Municipiului Bucureºti.

Rãdãcinile acestei asociaþii se gãsesc în fosta

comisie tehnicã a secþiei „Construcþii“ din cadrul Consili-

ului Naþional al Inginerilor ºi Tehnicienilor (CNIT), con-

dusã de academicianul ªtefan Bãlan, comisie

înfiinþatã în 1983 la propunerea unui colectiv format din

prof. em. ing. Panaite Mazilu (preºedinte), ing. Gheorghe

Slãdescu, prof. dr. ing. Dan Dumitrescu, ing. Mircea

Lupan, dr. ing. Silvia Hagiescu ºi dr. ing. Felician

Eduard Ioan Hann, ultimul devenind preºedintele confir-

mat al acestei comisii.

În 1990 comisia s-a încadrat în Asociaþia Inginerilor

Constructori din România, dar s-a autonomizat, ºi a

dobândit personalitate juridicã în 1993.

Statutul asociaþiei defineºte scopul ºi obiectivele aces-

teia astfel:

„Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construcþi-

ilor este o asociaþie profesionalã autonomã, persoanã

juridicã de drept privat, fãrã scop patrimonial, având

drept scop iniþierea de acþiuni pentru prezervarea fondu-

lui construit, pe baza cunoaºterii comportãrii in situ a

construcþiilor ºi a sprijinirii intervenþiilor pentru

menþinerea ºi refacerea aptitudinii lor pentru exploatare,

în vederea prelungirii duratei de serviciu.

Obiectivele de activitate ale comisiei sunt:

rãspândirea cunoºtinþelor privind comportarea in situ

a construcþiilor ºi specializarea în domeniu;

colaborarea la activitatea de reglementare în

domeniu ºi emiterea de recomandãri;

confirmarea/atestarea membrilor sãi pentru

desfãºurarea activitãþii de urmãrire a comportãrii con-

strucþiilor, de evaluare a aptitudinii lor pentru exploatare

ºi de formulare de soluþii ºi recomandãri în domeniu;

acordarea de sprijin logistic persoanelor fizice ºi

juridice interesate în problemele specifice activitãþii

comisiei;

colaborarea internaþionalã cu organizaþii similare;

acreditarea de organizaþii pentru desfãºurarea de

activitãþi specifice scopului asociaþiei.“

Activitatea asociaþiei se bazeazã, sub aspect teo-

retic, pe conceptul de aptitudine pentru exploatare a

construcþiilor, aptitudine privitã ca o calitate globalã,

a cãrei realizare constituie scopul tuturor activitãþilor

legate de construcþii (concepere, proiectare, exe-

cuþie, cercetare, consultanþã, asistenþã, învãþãmânt…).

Calitãþile care formeazã aptitudinea pentru exploatare

Am tot vorbit în paginile Revistei Construcþiilor, prin intermediul inimosului sãu promotor dl dr. ing.

Felician Eduard Ioan Hann - preºedintele CNCisC, despre „Comportarea in situ a Construcþiilor”.

Nu ºtiu însã câþi dintre dvs. sunt familiarizaþi cu aceste noþiuni pentru a înþelege fenomenul în sine la

care ne-am referit în articolele publicate ºi, mai ales, care dintre elementele puse în discuþie v-au folosit ºi

vã folosesc în activitatea practicã pe tot traseul realizãrii unei construcþii: proiectare - execuþie - exploatare.

În urma semnalelor primite de la dvs. pe aceastã temã, am gãsit oportun sã încercãm, cu ajutorul

aceluiaºi domn Felician Eduard Ioan Hann, sã lãmurim cât mai bine unele aspecte, cu prioritate cele

referitoare la organizarea macroeconomicã a instituþiei numite „Comisia Naþionalã Comportarea in situ a

Construcþiilor“, una dintre multele asociaþii de profil.

a construcþiilor se definesc pe baza condiþionãrii utilitare

a performanþelor acestora, astfel încât sã satisfacã cele

trei cerinþe esenþiale ale beneficiarilor: siguranþã, confort

ºi economie. Sub aspect practic, asociaþia promoveazã

activitatea de monitorizare a comportãrii in situ a con-

strucþiilor, respectiv de urmãrire a acesteia, pentru

descoperirea deficienþelor de comportament ºi pre-

venirea accidentelor ºi de intervenþii pe construcþii,

pentru menþinerea (prin întreþinere ºi reparaþii) ºi reabi-

litarea acestora (prin renovare ºi restructurare).

Principalele manifestãri ale activitãþii membrilor aso-

ciaþiei sunt conferinþele naþionale cu participare inter-

naþionalã, care se þin din doi în doi ani, ºi întrunirile

bianuale, primãvara ºi toamna, de adunare generalã ºi

dezbateri; asociaþia editeazã, începând din 1997, ºi un

buletin informativ de opt pagini în format A4, precum ºi o

colecþie de „Comentarii ºi recomandãri CNCisC“.

Membrii asociaþiei sunt profesioniºtii din toate cate-

goriile de construcþii (civile, industriale, energetice,

hidrotehnice, edilitare, cãi de comunicaþie ºi trans-

port…), ingineri, arhitecþi, subingineri, doctori, precum

ºi instituþii ºi societãþi comerciale cu profil de construcþii.

În prezent, asociaþia militeazã pentru realizarea unui

standard ocupaþional în vederea recunoaºterii ºi oficia-

lizãrii ocupaþiei „Monitorizarea comportãrii in situ a con-

strucþiilor” de cãtre MTCT, gestionarul Legii nr.

10/1995 privind calitatea în construcþii (în care

„urmãrirea comportãrii în timp a construcþiilor ºi inter-

venþii“ formeazã o componentã a sistemului calitãþii în

construcþii); pentru recunoaºterea de cãtre autoritatea

publicã, centralã ºi localã, a certificatelor de competenþã

eliberate de cãtre asociaþie membrilor sãi („Expert

CNCisC“) ºi organizaþiilor cu activitate în acest domeniu;

pentru colaborarea cu autoritãþile publice – MTCT ºi ISC

– la elaborarea reglementãrilor privind domeniul în care

activeazã comisia; pentru o lege privind activitãþile din

construcþii în acord cu cele existente în Uniunea Euro-

peanã; pentru o reglementare legislativã a modului de

exercitarea a profesiei de inginer constructor ºi de activ-

itate a asociaþiilor profesionale din construcþii.

Cei ce doresc sã devinã membri sau sã spon-

sorizeze asociaþia, se pot adresa la sediul aces-

te ia d in B u c u r e º t i , ª o s . P a n t e l i m o n 2 6 6 ,

tel. 021-255.10.33, e-mail: [email protected].


Proiectarea clãdirilor înaltecu structurã metalicã (I)

prof. dr. ing. Dan DUBINÃ, º.l. dr. ing. Florea DINU, º.l. dr. ing. Aurel STRATAN –Universitatea „Politehnica“ din Timiºoara, Facultatea de Construcþii

Evenimentele seismice majorecare au marcat ultimele douãdecade (Mexico City, Northridge,Kobe, Turcia, Taiwan) au provocatnumeroase pierderi de vieþ iomeneºti ºi costuri materiale foarteridicate. Printre clãdirile care au avuto comportare nesatisfãcãtoare s-aunumãrat ºi cele cu structurã metalicã.Situaþia a devenit deosebit de alar-mantã, deoarece printre þãrile afec-tate se numãrau SUA ºi Japonia,þãri având o îndelungatã tradiþie îndomeniul clãdirilor cu structurãmetalicã ºi norme moderne deproiectare antiseismicã. Rezolvareaacestor probleme trebuia fãcutã, înprimul rând, prin modernizareanormelor de calcul ºi, în al doilearând, prin dezvoltarea unor soluþiistructurale noi sau modernizareacelor deja cunoscute ºi folosite cusucces. Procesul de dezvoltare anormelor de proiectare antiseismicãa cuprins ºi þãri din Europa, printrecare ºi România. Astfel, la niveleuropean a apãrut ºi s-a dezvoltatnorma seismicã Eurocode 8 (EN 1998),prin care s-a încercat dezvoltareaunor prevederi unice de calcul seis-mic pentru þãrile europene situate înzone seismice. Având în vedere atâtseismicitatea teritoriului, cât ºi oanumitã rãmânere în urmã în ceeace priveºte prevederile de calculseismic, s-a trecut ºi în þara noastrãla elaborarea unui nou cod deproiectare seismicã. Pentru a sefolosi experienþa acumulatã la niveleuropean, dar ºi datoritã integrãriiRomâniei în structurile europene,s-a decis alinierea prevederilor de

calcul seismic la cele europene, prinadaptarea normei EN 1998 lacondiþiile specifice din þara noastrã.

Noul cod de proiectare, denumitP 100-2004, a intrat în vigoare încursul anului 2006 simultan cu apli-carea codului de proiectare pentrubazele proiectãrii structurilor în con-strucþii ºi a noului cod de proiectarepentru evaluarea acþiunii zãpeziiasupra construcþiilor. Aplicareaacestor douã coduri va conduce lamajorarea încãrcãrii din zãpadãluate în calcul în analiza seismicã,primul prin majorarea coeficientuluipentru determinarea valorii cvasiper-manente a acþiunii zãpezii, iar aldoilea prin majorarea valorii carac-teristice a încãrcãrii din zãpadã.Aceastã creºtere va fi simþitãîndeosebi în cazul clãdirilor parter cuacoperiºuri uºoare, la care încãr-carea din zãpadã joacã un rolhotãrâtor.

Iatã câteva dintre cele mai impor-tante prevederi din noua normã seis-micã P 100-2004 ºi unele comparaþiicu norma actualã P 100-92.

SINTEZA COMPARATIVÃA PREVEDERILOR DIN P 100/2004ªI P 100/1992 PENTRU STRUCTURIÎN CADRE METALICE MULTIETAJATE

Conceptul pe care se bazeazãnormele actuale de calcul antiseis-mic s-a nãscut în urmã cu peste70 de ani. Acesta se bazeazã peproiectarea structurilor, astfel încât:

sã se limiteze degradãrile ºi avariile;sã se evite prãbuºirile elemen-

telor structurale sau nestructurale; vieþile oamenilor sã fie protejate;pagubele materiale sã fie limitate.

Respectarea acestor cerinþe sepoate face prin asigurarea unuinivel corespunzãtor de protecþieantiseismicã. Asigurarea nivelului deprotecþie antiseismicã depinde atâtde caracteristicile seismice aleamplasamentului, cât ºi de tipul ºicaracteristicile structurii de rezis-tenþã ale construcþiei. În continuare,se prezintã o sintezã comparativã aprescripþiilor de calcul din normaactualã P 100-92 ºi cea din normaP 100-2004, care va intra în aplicareîn cursul anului 2006. Cele maiimportante prevederi la care se facereferire în analiza comparativã suntcele legate de criteriile de proiectarepentru elementele ºi îmbinãrilestructurilor metalice.

Normativul P 100-92Prevederi generaleNormativul P 100-92 are ca scop

limitarea degradãrilor, precum ºiprevenirea cedãrilor elementelorstructurale ºi ne-structurale, echipa-mentelor ºi sistemelor, pentru:

a evita pierderi le de vieþ iomeneºti sau rãnirea oamenilor;

a evita întreruperea activitãþilorºi serviciilor esenþiale pe timpul ºiimediat dupã producerea cutremurului;

a evita distrugerea sau degra-darea valorilor culturale ºi artisticede mare valoare;

a evita degajarea de substanþepericuloase (toxice, explozibile etc.);

a limita pagubele materiale.Aceste cerinþe pot fi îndeplinite

prin asigurarea unui nivel de pro-tecþie antiseismicã corespunzãtor.

Noul normativ de proiectare seismicã P 100-2004 în domeniul proiectãrii clãdirilor cu structurãmetalicã stabileºte câteva dintre cele mai importante prevederi de calcul. În acest numãr al RevisteiConstrucþiilor veþi lua cunoºtinþã de prevederile de calcul, care au fost comparate cu cele simi-lare din normativul P 100-92, evidenþiindu-se modificãrile cele mai importante. În partea a doua alucrãrii, pe care o vom publica în urmãtorul numãr al Revistei Construcþiilor, vom prezenta un studiude caz legat de proiectarea unei clãdiri metalice multietajate, în conformitate cu prescripþiile decalcul din cele douã norme, inclusiv rezultatele expertizei efectuate asupra infrastructurii proiectatedupã normativul P 100-92.



Criterii pentru proiectareastructurilor metalice

În conformitate cu prescripþiiledin normativul actual, structurilemetalice se proiecteazã astfel încât,în timpul unei acþiunii seismiceintense, unele pãrþi ale lor, denumitezone plastice potenþiale, sã poatãdepãºi domeniul de comportareelasticã în scopul de a disipa o partedin energia seismicã prin deformaþiipostelastice. Aceastã capacitate dedisipare are o influenþã semnificativãasupra forþei seismice de calcul, prinintermediul coeficientului Ψ deoa-rece alegerea acestuia depinde deductilitatea structurii, de capacitateade redistribuþie a eforturilor, de rezervade rezistenþã neconsideratã în cal-cul, precum ºi de efectele de amorti-zare ale vibraþiilor. Coeficientul sealege în funcþie de alcãtuirea con-structiva a structurii. În funcþie devaloarea coeficientului de reducerea forþelor seismice adoptat laproiectare, trebuie sã se respectecondiþiile prezentate în tabelul 1.

Calculul elementelor ºi îmbinãrilorDeoarece normativul actual nu

permite formarea articulaþiilor plas-tice în îmbinãri, acestea trebuie sãposede o anumitã suprarezistenþãpentru a rãmâne în stadiul elastic.Acestea vor fi dimensionate la efor-turile obþinute prin înmulþirea efor-turilor capabile ale elementelorîmbinate cu coeficientul 1,25.

Structurile în cadre necontravân-tuite se vor proiecta astfel încât, subacþiunea cutremurelor cu intensitateridicatã, articulaþiile plastice sãaparã mai întâi în grinzi la legãturacu stâlpii ºi numai dupã aceea,eventual ºi în stâlpi, însã se va evitaapariþia zonelor plastice în îmbinãri.În zonele plastice potenþiale vor fisatisfãcute relaþiile:

N/A≤ 0,1 R; Mx/Wx ≤ R; T/Ai ≤ 0,2 Rîn care:- N, T, Mx: efortul axial, forþa tãie-

toare ºi respectiv momentul încovo-ietor maxime, din zona plasticãpotenþialã;

- Wx: modulul de rezistenþã alsecþiunii;

- Ai: aria secþiunii inimii.Nodurile grindã-stâlp se vor cal-

cula la eforturi egale cu produsul γpS,în care:

- S: efortul produs în îmbinare deîncãrcãrile de calcul

- γp: coeficient de multiplicare(γp = 1,2 pentru nodurile plasate înzone plastice potenþiale; γp = 1,0pentru noduri situate în celelalte zone).

Deoarece este prevãzutã condiþiaca articulaþiile plastice sã se formezemai întâi în grinzi, acest lucruimpune asigurarea conceptului destâlp tare – grindã slabã, prezentîn majoritatea normelor de calculseismic. Pentru a se evita pierdereastabilitãþii generale a stâlpilor, nor-mativul P100-92 impune condiþiifoarte severe referitoare la coeficien-tul maxim de zvelteþe al stâlpilor:

λ ≤ 0,70 λe,unde:

Calculul la starea limitã dedeformare

Normativul P 100-92 impune veri-ficarea structurii la starea limitã dedeformare, cu scopul evitãri idegradãrii excesive a unor elementenestructurale ºi producerea unordeplasãri prea mari. Valorile admisediferã în funcþie de deformabilitateaelementelor de închidere ºi compar-t imentare º i se expr imã pr indeplasãri relative de nivel, variindîntre He/285, în cazul în care pereþiinu pot urmãri deformaþiile structuriiºi He/142, în cazul materialelordeformabile. În cazul structurilormetalice, deplasãrile admise variazãde la He/200 pânã la He/120, înfuncþie de deformabilitatea pereþilor.Valorile acestor deplasãri admisesunt similare cu cele din alte normeseismice. Diferenþa faþã de acestenorme o constituie însã verificareadeplasãrilor pe baza seismului decalcul, cu o perioadã mare derevenire, în locul celui de serviciu, cuo perioadã mai micã de revenire,aºa cum este în celelalte norme.Acest lucru face destul de dificilãîndeplinirea cerinþelor de rigiditate,în special în cazul structurilor încadre necontravântuite.

Normativul P 100-2004Prevederi generaleNormativul P 100-2004 urmãreºte

ca, în cazul unor evenimente seis-mice, sã asigure performanþe sufi-cient de înalte ale construcþiilorpentru:

evitarea pierderilor de vieþiomeneºti sau a rãnirii oamenilor;

menþinerea, fãrã întrerupere, aactivitãþilor ºi a serviciilor esenþiale

pentru desfãºurarea continuã a vieþiisociale ºi economice, în timpulcutremurului ºi dupã cutremur;

evitarea producerii de exploziisau a degajãrii unor substanþepericuloase;

limitarea pagubelor materiale. Spre deosebire de normativul

P100-92, noul normativ defineºtemult mai clar cerinþele de perfor-manþã ºi condiþiile de îndeplinire aleacestora:

siguranþa vieþii;limitarea degradãrilor.

Îndeplinirea cerinþelor stabiliteanterior se controleazã prin veri-ficãrile la cele douã stãri limitã:

Stãri limitã ultime (ULS), asoci-ate cu ruperea elementelor struc-turale ºi alte forme de cedarestructuralã care pot pune în pericolsiguranþa vieþii oamenilor;

Stãri limitã de serviciu (SLS),care au în vedere dezvoltareadegradãrilor pânã la un nivel, dincolode care cerinþele specifice deexploatare nu mai sunt îndeplinite.

În noul normativ, intervalul mediude recurenþã de referinþã al miºcãriiseismice pentru ULS, creºte de la50 la 100 de ani. O alta modificareimportantã este cea referitoare la veri-ficãrile la starea limitã de serviciu,care se fac pentru un interval derecurenþã mai mic, ºi anume 30 de ani.

Criterii pentru proiectareastructurilor metalice

În conformitate cu noul normativP 100-2004, clãdirile sunt proiectateîn concordanþã cu unul din urmã-toarele concepte privind rãspunsulseismic al structurilor:

comportare disipativã a structurii(clasa de ductilitate cerutã H sau M);

comportare slab disipativã astructurii (clasa L).

Acest lucru face posibilã uti-lizarea structurilor slab disipative,care lucreazã preponderent îndomeniul elastic ºi pentru care fac-torul de reducere q este egal cu 1,0.Normativul precizeazã cã, în acestcaz, rezistenþa elementelor ºi aîmbinãrilor trebuie evaluatã în con-formitate cu STAS 10108/0-78, fãrãalte cerinþe suplimentare.

În cazul structurilor cu com-portare disipativã, asigurarea ducti-litãþii trebuie realizatã prin asigurarea

Tabelul 1: Cerinþe pentru clasele de secþiune în funcþie de factorul Y




simultanã a ductilitãþii de material, aductilitãþii de secþiune ºi de elementºi a ductilitãþii de structurã.

Normativul conþine prevederisuplimentare faþã de P100-92 înceea ce priveºte garantarea uneicalitãþi corespunzãtoare a materialului(în cazul de faþã oþel). Cea mai impor-tantã dintre acestea se referã laluarea în considerare a posibilitãþiica limita de curgere efectivã a oþelu-lui sã fie mai mare decât limita decurgere caracteristicã (fyd), prin intro-ducerea unui coeficient de amplifi-care a limitei de curgere γoν = 1,25.

Referitor la cerinþele exprimatepentru zonele disipative, noul nor-mativ P100-2004 (la fel ca ºi celactual) prevede formarea articulaþi-ilor plastice în elemente ºi evitareaformãrii lor în îmbinãri. Pentru a per-mite formarea articulaþiilor plastice înelemente, acestea trebuie sã aibãsecþiuni de clasa 1 (clasa H, M) sau2 (clasa M).

Ductilitatea globalã a structurii seexprimã prin factorul de comportare q.Normativul prezintã valorile factorilormaximi de comportare ce pot fifolosiþi în proiectare ºi, spre deose-bire de normativul actual, prezintãvalori diferite pentru clasele de duc-tilitate H ºi M. Trebuie subliniat aicicã, deºi norma europeanã de calculseismic EN 1998 prevede valorisupraunitare ale factorului q (între1,0 ºi 2,0) chiar ºi pentru structuriledin clasa de ductilitate L (redusã),normativul P 100-2004 indicã valoa-rea q = 1,0 pentru aceastã categorie.

Calculul elementelor ºi îmbinãrilorDatoritã experienþei acumulate

pe plan internaþional în utilizareaunor noi sisteme constructive, regu-lile de proiectare din normativulP 100-2004 s-au extins, prin luareaîn considerare a unor noi tipuri destructuri, cum ar fi structurile con-travântuite excentric ºi structurileduale, pentru care normativul P 100-92nu conþine prevederi de calcul saualcãtuire.

Pentru a se evita formarea articu-laþiilor plastice în îmbinãrile elementelorîn zonele plastice potenþiale, acesteatrebuie sã posede o suprarezistenþãsuficientã. La calculul îmbinãrilor cusudurã în adâncime ºi pãtrunderecompletã, normativul P100-2004precizeazã cã eforturile la care severificã îmbinarea (Npl,Rd, Mpl,Rd,Vpl,Rd) se amplificã cu 1,20, deºi

aceste suduri sunt considerate sufi-cient de rezistente pentru a împie-dica plastif icarea lor, atât înnormativul P 100-92, cât ºi în normaeuropeanã EN 1998. Acest lucruface destul de dificilã utilizareasudurilor directe între grindã ºi stâlp.Îmbinãrile cu sudurã în relief sau cuºuruburi sunt tratate similar, atât înP100-92, cât ºi în P100-2004, cudiferenþa cã eforturile de calcul suntmajorate în cel din urmã, de la 1,25 Rfyla 1,1 γoνRfy, în care:

- Rfy este rezistenþa plasticã aelementului disipativ care se îmbinã

- γoν – coeficient de amplificare alimitei de curgere, γoν = 1,25.

În zonele plastice potenþiale alegrinzilor cadrelor necontravântuite,trebuie îndeplinite urmãtoarele condiþii:

în care: - NEd, MEd, VEd sunt eforturile de

proiectare, respectiv forþa axialã,moment încovoietor ºi forþa tãietoarede proiectare din gruparea de încãr-cãri care include acþiunea seismicã;

- Npl, Rd, Mpl,Rd, Vpl,Rd sunt efor-turile (capabile) plastice de proiectareale secþiunii.

Pentru grinzile cadrelor necon-travântuite, noul normativ aduce unelement nou ºi anume posibilitateafolosirii soluþiei „dog-bone“, adicãreducerea lãþimii tãlpilor grinzii învecinãtatea îmbinãrii grindã-stâlp.

Având în vedere importanþadeosebitã a stâlpilor în contextullimitãrii avariilor în cazul unor miºcãriseismice medii, dar ºi al asigurãriistabilitãþii generale a structurii încazul producerii unor miºcãri seis-mice puternice, prevederile referi-toare la stâlpi au suferit modificãriimportante faþã de normativul actual.Pentru a se evita formarea articula-þiilor plastice în stâlpi, eforturile deverificare sunt amplificate cu maimulþi factori, dupã cum aratã relaþiileurmãtoare:

NEd = NEd,G + 1,1 γoν ΩM NEd,E

MEd = MEd,G + 1,1 γoν ΩM MEd,E

VEd = VEd,G + 1,1 γoν ΩM VEd,E

în care:NEd,G, MEd,G, VEd,G – efortul axial,

momentul încovoietor ºi forþa tãie-toare în stâlp din acþiunile neseis-mice conþinute în gruparea de încãrcãricare include acþiunea seismicã;

NEd,E, MEd,E, VEd,E – efortul axial,momentul încovoietor ºi forþa tãie-toare în stâlp din acþiunile seismicede proiectare;

Ω M – valoarea maximã a luiΩ i

M= Mpl, Rd,i / MEd,i calculatã pentrutoate grinzile în care sunt zonepotenþial plastice.

Se poate observa cã amplificareaeforturilor de calcul þine seama atâtde posibilitatea creºterii limitei decurgere – factorul γoν, cât ºi de rezervade rezistenþã din grinzile adiacente.P 100-2004 impune folosirea valoriimaxime a lui Ω M , deºi în EN 1998 seprevede folosirea valorii minime aaceluiaºi factor în cazul în care Ω M

se determinã prin calcul. Forfetar, P100-2004 indicã valoarea Ω M = 3,similar cu norma americanã AISC2005. Spre deosebire însã de normaamericanã, în norma româneascãacest factor cu valoare forfetarãegalã cu 3 trebuie multiplicat cu1,1γoν, ceea ce conduce la un coefi-cient total de multiplicare a eforturilordin acþiunile seismice de proiectareegal cu 4,12, ceea ce este totuºiexagerat. În fapt, Ω M = 3 ar trebuisã fie coeficientul de multiplicaretotal, fãrã sã mai fie necesarãafectarea lui cu produsul 1,1 γoν.De asemenea, dacã se lucreazã cuΩ M determinat din calcul, atunci artrebui sã se foloseascã valoareaminimã, bineînþeles afectatã de pro-dusul 1,1 γoν.

Pentru a se evita pierderea sta-bilitãþii generale a stâlpilor, norma-tivul P 100-2004 impune aceleaºicondiþii referitoare la coeficientulmaxim de zvelteþe al stâlpilor, darnumai în planul cadrului în caregrinzile pot forma articulaþii plastice:

În planul în care nu se pot formaarticulaþii plastice în grinzi, zvelteþeastâlpului este limitatã la:

Prevederile referitoare la verifi-carea cadrelor contravântuite centricþin cont de faptul cã mecanismul dedisipare a energiei este diferit faþãde cazul cadrelor necontravântuite.


Având în vedere faptul cã ceamai mare parte a energiei este disi-patã prin plastificarea contravântui-rilor, cadrele contravântuite centrictrebuie proiectate astfel încâtcurgerea diagonalelor întinse sã seproducã înainte de formarea articu-laþiilor plastice sau de pierderea sta-bilitãþii generale în grinzi ºi stâlpi.De aceea, valorile eforturilor de cal-cul pentru dimensionarea acestoravor fi majorate similar cu cele pentruverificarea stâlpilor cadrelor necon-travântuite, cu deosebirea cã fac-torul Ω N este valoarea maximã araportului Ω i

N = Npl,Rd,i / NEd,i calcu-latã pentru diagonalele întinse alesistemului de contravântuire alcadrului, în care Npl,Rd,i este efortulaxial plastic al diagonalei „i“ iar NEd,i

este efortul axial de proiectare înaceeaºi diagonalã „i“, în grupareade încãrcãri care include acþiuneaseismicã. ªi aici se face observaþiacã P 100-2004 prevede folosireavalorii maxime a lui Ω N , deºi în EN1998 se prevede folosirea valorii

minime a aceluiaºi factor. Zvelteþeastâlpilor în planul contravântuit selimiteazã la:

În cazul cadrelor contravântuiteexcentric, elementele trebuie astfeldimensionate încât sã se asigureformarea articulaþiilor plastice înbarele disipative (linkuri), celelalteelemente rãmânând în stadiul elastic.Normativul conþine prevederi detali-ate privind calculul ºi alcãtuireabarelor disipative. Grinzile ºi stâlpiise vor verifica cu relaþiile folosite lacadrele necontravântuite, cu deose-birea cã factorul Ω se determinãdiferit, în funcþie de lungimea barelordisipative. Zvelteþea limitã este simi-larã cu cea de la stâlpii cadrelor con-travântuite centric.

Condiþii de deplasare lateralãSpre deosebire de P 100-92,

noul normativ face diferenþa întredeplasãrile de nivel admisibile, afe-rente stãrii limitã ultime ºi celecorespunzãtoare stãrii de serviciu.În primul caz, limitarea deplasãrilorlaterale are rolul de a limita degra-dãrile structurale ºi de a reduce

amplitudinea efectelor de ordinul II,deplasarea maximã admisã fiindH/50. Trebuie menþionat aici cã ovaloare similarã este prevãzutã ºi înEN 1998, însã acolo se face pre-cizarea cã valoarea este valabilãdoar pentru structurile la care ele-mentele nestructurale lipsesc sau nuinteracþioneazã cu structura. În cazulstãrii limitã de serviciu, încadrarea îndeplasãrile admise are rolul de alimita degradãrile elementelornestructurale sau echipamentelor.Valorile admise diferã în funcþie dedeformabilitatea elementelor deînchidere ºi compartimentare ºi seexprimã prin deplasãri relative denivel, variind între He/250, în cazulîn care pereþii nu pot urmãri defor-maþiile structurii ºi He/125, în cazulmaterialelor deformabile. Valorileacestor deplasãri admise sunt simi-lare cu cele din normativul P100-92,însã la verificãri se þine seama, prinintermediul factorului ν, de perioadade revenire mai micã a seismului deserviciu faþã de seismul aferent stãriilimitã ultime. Pentru structuri dinclasa de importanþã 3, valoarea fac-torului ν este egalã cu 0,5.

(continuare în numãrul viitor)


CASA DE MESERII A CONSTRUCTORILORProiecte pentru 2007

În acest spirit, de curând, li s-apropus constructorilor un proiectiniþiat de Confederaþia Antrepreno-rilor din Flandra – VBC, în partene-riat cu Asociaþia Românã aAntreprenorilor din Construcþii –ARACO, Casa de Meserii a Con-structorilor – CMC ºi UniversitateaTehnicã de Construcþii Bucureºti –UTCB ºi cofinanþat de GuvernulFlamand.

Pro iectu l are în vederecreºterea performanþei managerialea personalului din sectorul con-strucþiilor ºi se va concretiza, în prin-cipal, prin iniþierea ºi derularea unuicurs de perfecþionare în manage-mentul construcþiilor, adresat cuprecãdere tinerilor ingineri cu funcþiide conducere sau cu perspective dea ocupa o astfel de funcþie.

Cursul promovat de VBC înparteneriat cu ARACO ºi CMC se vadesfãºura sub autoritatea UTCB.

De asemenea, proiectul cuprindeo serie de seminarii pe teme cum arfi: sãnãtatea ºi securitatea muncii,caracteristicile ºi modul de organi-zare a organizaþiilor profesionale ºipatronale, seminarii adresate, cuprecãdere, membrilor ARACO.

Proiectul îºi propune, totodatã, ºiînfiinþarea în parteneriat public pri-vat a unui centru de excelenþã pen-tru calificare profesionalã în sectorulconstrucþiilor, cu focalizare, în princi-pal, pe cursuri, formare profesionalãpentru ocupaþiile specifice lucrãrilor

de construcþie ºi întreþinere adrumurilor.

În acelaºi timp, va fi un proiectdezvoltat în parteneriat cu ANOFM,prin care se doreºte, pe de-o parte,antrenarea unor companii privateinteresate în formarea de personalcalificat pentru lucrãrile de con-strucþii, campanii capabile sã con-tribuie la un astfel de demers, iar pede altã parte, atragerea de fonduriexterne ºi utilizarea unor modele desucces din Germania (Turingia ºiHessen) pentru înfiinþarea unor ast-fel de centre de formare.

În acest sens, ARACO ºi CMCau semnat un acord-cadru cuHauptverband der DeutschenBauindustrie (principala asociaþiepatronalã germanã din sectorul con-strucþiilor) ºi cu reþeaua centrelor deformare profesionalã a acesteia,Bildungswerk Bau Hessen -Thuringen e.V. – BIW, prin carepartenerii se angajeazã în demersulcomun de a înfiinþa în România uncentru de formare profesionalãasemãnãtor celor din Turingia.

Un interes deosebit îl reprezintãproiectele finanþate prin ProgramulPhare de Dezvoltare a ResurselorUmane.

În afara proiectului Phare „For-mare profesionalã la standardeeuropene“ implementat IN 2006 decãtre CMC, în calitate de aplicant ºibeneficiar, împreunã cu SC Hidro-construcþia SA, prin care s-auînfiinþat douã cursuri de calificare

pentru dulgher ºi pentru miner însubteran pentru construcþii – CMCva implementa, în calitate departener, în cursul anului 2007,douã proiecte: unul la Piatra-Neamþîmpreunã cu SC IMSAT SA ºi unul laOradea cu SC ROMARKETING SRL.

Cel dintâi vizeazã înfiinþarea unuicentru de evaluare a competenþelorprofesionale dobândite pe cale non-formalã ºi informalã pentru sudorii ºielectricienii dn construcþii, cel de-aldoilea îºi propune înfiinþarea unuicentru de formare ºi evaluare a com-petenþelor manageriale.

Unul dintre factorii care au un roldeosebit în ceea ce priveºte cali-tatea întregii activitãþi desfãºurate însectorul construcþiilor îl reprezintãcursurile de formare profesionalãcontinuã a personalului firmelor.

În acest sens, CMC are pentru2007 o ofertã compusã din treipachete de cursuri care cuprind:

Pachetul I: Curs de sãnãtate ºisecuritate a muncii (nivel I ºi II), Cursde management al mediului (5 zile),Managementul ºantierelor de con-strucþii (3 zile).

Pachetul II: Curs de iniþiere înmanagementul de proiect (5 zile),Curs de tehnici de contractare FIDIC(4 zile).

Pachetul III: Curs de formare deformatori (7 zile), Curs de formareevaluatori de competenþe profe-sionale (5 zile).

Nici n-am intrat bine în 2007 ºi lucrurile se precipitã la diverse niveluri, instituþii, firme etc. în vedereaarmonizãrii activitãþii acestora cu exigenþele impuse de conduita europeanã în mai toate domeniile vieþiieconomico-sociale.

Este ºi cazul sectorului construcþiilor, cel care impulsioneazã (lucru demonstrat cu brio dupã 1990) înmod evident întreaga evoluþie a unei economii reale ºi funcþionale. De acest sector a depins ºi depindecreºterea atât cantitativã, cât ºi calitativã a celorlalte ramuri (producþie, comerþ, servicii) care asigurãprogresul unei þãri.

Toate aceste aspecte nu se pot finaliza decât valorificând potenþialul tehnic, tehnologic ºi logistic înscopul adaptãrii, de exemplu, a sectorului de construcþii din România la cerinþele pieþei ºi economieieuropene.


Elemente de zidãriecu deºeuri din fibre de sticlã

Gabriela TOMA – Procema Cercetare SRL, Nicolae TOMA – Universitatea Politehnicã Bucureºti,Julietta RUSU – Prospecþiuni SA Bucureºti

MASELE REALIZATEªI CARACTERIZAREA ACESTORA

Compoziþiile maselor ceramicerealizate cu deºeuri de fibre dinsticlã E sunt prezentate în tabelul 1.

Prepararea maselor s-a fãcutprin dozare ºi omogenizare umedã,trecere prin extrudere ºi fasonareprin presare. Uscarea s-a fãcut lent,pânã la 105 0C.

Pentru asigurarea calitãþii maselor,s-a fãcut încercarea plasticitãþiiPfefferkorn ºi stabilirea cantitãþiioptime de apã de fasonare dupãmetodele utilizate la masele cera-mice obiºnuite.

Þinând seama de faptul cã intro-ducerea fibrelor din sticlã tip E într-omasã ceramicã verificatã în prealabilºi gãsitã corespunzãtoare este oabordare nouã ºi modernã a acestormateriale, cu scopul de a îmbu-nãtãþi proprietãþile unor mase cera-mice pe de o parte, iar pe de altãparte prin obþinerea de mase cu pro-prietãþi adecvate aplicaþiilor struc-turale, s-a lucrat cu o largã gamãcompoziþionalã.

Datoritã proprietãþilor foarte dife-rite ale fibrelor ºi matricei, trebuie sãse demonstreze compatibilitatea lor.

De asemenea, trebuie sã secerceteze la ce temperaturi se defor-meazã, se deterioreazã ºi se topescfibrele, în vederea stabilirii temperaturiimaxime de ardere a masei rezultate.

Eficienþa tehnologiei de realizareutilizate, concretizatã prin disper-sarea corespunzãtoare a fibrelor înmasa argiloasã fãrã a se introduceoperaþii unitare suplimentare peflux, a fost cercetatã prin metodestructurale.

Prezenþa materialului organic pesuprafaþa fibrei poate afecta porozi-tatea materialului rezultat. Elimi-narea sa trebuie fãcutã cu atenþie,

Realizarea materialelor de zidãrie conforme cu noua specificaþie tehnicã, reprezentatã de standardularmonizat SR EN 771-1/2003, este un obiectiv important pentru multe întreprinderi de materiale deconstrucþii româneºti. O parte dintre ele ºi-au rezolvat problema certificãrii de conformitate a produselor, iarpentru altele, aceastã þintã este un obiectiv obligatoriu în vederea introducerii pe piaþã a produselor ceramicede zidãrie fabricate.

Prezentul articol pune în evidenþã metodele de investigare utilizate în vederea îmbunãtãþirii perfor-manþelor unor produse ceramice de zidãrie, ale cãror mase conþin deºeuri de fibre din sticlã E, ceea ceduce la schimbarea mecanismului de rupere sub sarcinã.

Rezultatele obþinute servesc la controlul fabricaþiei ºi oferã soluþii în cazul maselor a cãrorcompoziþie mineralogicã duce uºor la fisurarea produselor în timpul tratamentului termic.

S-au fãcut reþete de masã, utilizând drept matrice un amestec de materii prime atent ales, la care se voradãuga diverse cantitãþi din deºeu de fibrã din sticlã, procesat astfel încât sã ducã la proprietãþi adecvatefasonãrii produselor ºi în cantitãþi astfel dozate, încât sã asigure armarea masei cu fibre mai lungi sau mai scurte.

Scopul introducerii acestor fibre este schimbarea comportãrii la rupere a maselor ºi optimizarea unorproprietãþi.

La alegerea masei pentru matrice, s-a þinut seama de materiale accesibile ºi adecvate utilizãrii îndomeniul ceramicii pentru construcþii.

S-au avut în vedere totodatã grosimea acestora ºi o lungime de maximum 3 cm, astfel încât ele sã nuafecteze aspectul blocurilor ceramice cu goluri, planeitatea suprafeþelor ºi aspectul muchiilor.

Tabelul 1: Compoziþiile maselor ceramice cu deºeuri de fibre mãrunþite din sticlã



Tabelul 2: Comportarea termicã a probelor – efecte termice ºi interpretãri



QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 021/411.71.51,

e-mail: [email protected]

ORGANISM ACREDITAT RENAR

ORGANISMÎN CURS DE ACREDITARE RENAR

• Atestarea conformitãþii produselorîn conformitate cu HG 622/2004 ºi aplicarea mãrcii de conformitate CS,Certificat de recunoaºterenr. 4 din 2003.

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

Organism de certificareproduse recunoscut de MTCT

• Procedee, metode, tehnici de auditare, inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:- Naþional - CNFCMAC- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;• Doctori în ºtiinþe;• Experþi în domeniile de certificare.

Organism agreat MTCTPROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ CU UTILIZAREA DE:

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII ªI DOMENIUL VOLUNTAR

ORGANISM DE CERTIFICARE


stabilind comportarea termicã afiecãrei mase prin analizã termicã,astfel încât sã se þinã seama deinfluenþa descompunerii compuºilorprezenþi, transformãrile polimorfe,rearanjãrile structurale ºi efectele ter-mice aferente.

Pentru stabilitatea dimensionalãºi îndeplinirea condiþiilor pentrucerinþele esenþiale, este necesarsã se studieze dacã în intervalul detratament termic se produc reacþii înstare solidã între fibrele din sticlã Eºi matricea ceramicã.

Cercetãrile efectuate pentru clari-ficarea acestor probleme tehnice audus la rezultate pozitive, care suntprezentate în continuare.

Ca urmare, produsele rezultateprin introducerea fibrelor tocate ºi acelor mãrunþite în masa ceramicãsunt densificate ºi au rezistenþemecanice corespunzãtoare, aspec-tul fiind superior celor din fabricaþiacurentã ºi care posedã certificat deconformitate pentru utilizãri la zidãriiobiºnuite ºi corespunzãtoare crite-riilor de seismicitate.

În vederea studierii comportãriitermice, s-au supus analizei termicepânã la 1.000 0C, cu o vitezã deîncãlzire de 10 0C/min., toate probelecu un conþinut de fibre de la 5% la60%. Cel de al doilea set cu fibre

tocate se încadreazã în acest inter-val compoziþional, iar proba care sesupune încãlzirii este foarte finmojaratã, prin aceasta dispãrânddeosebirea de formã de prezentarea fibrei în amestec.

Rezultatele analizelor termicesunt prezentate în tabelul 2.

Datoritã suprapunerilor de efecte,anumite maxime pe curba corespun-zãtoare efectelor termice sunt uºoralungite. Pentru a identifica toþicompuºii mineralogici prezenþi, s-aupreparat probe pentru difractometriede raze X pe ambele serii de probe,atât înainte, cât ºi dupã tratamentultermic la 900 0C.

Din ambele tipuri de investigaþiirezultã cã nu se produc reacþii chi-mice între fibre ºi matricea ceramicãpânã la 1000 0C, ceea ce permiteasumarea efectului de armare decãtre fibrele din sticlã E.

În vederea stabilirii începutului ºisfârºitului topirii, fiecãrui amestec is-au fãcut investigaþii cu cate-tometrul pânã la 1.430 0C. Rezultãcã nicio masã nu începe sã setopeascã pânã la 1.000 0C, ceea cepermite mãrirea temperaturii deardere a maselor pânã la aceastãtemperaturã. Rezultatele investigaþi-ilor cu catetometrul sunt înregistrateîn tabelul 3.

Pentru cercetarea omogenitãþiimaselor, s-au fãcut investigaþii lamicroscopul optic pe secþiuni subþiri.

Aspectul probelor este relativ uni-form: fibrele sunt orientate în toatedirecþiile, fiind prinse în secþiunileinvestigate atât pe lungime, cât ºi însecþiune transversalã. Aspectul loreste nealterat ºi sugereazã lipsareacþiei cu matricea.

În fig. 1 este prezentatã imagi-nea probei la sfârºitul tratamentuluitermic (topire completã), realizat încatetometru.

Microscopia opticã – secþiuni sub-þiri – a pus în evidenþã urmãtoarele:

a) diferenþe semnificative întresecþiunile efectuate pe materialeavând compoziþii foarte apropiate(dovedind o mare neomogenitateîn realizarea industrialã a acestormateriale);

b) existenþa fibrelor în materialelearse (acestea nu au fost distruse întimpul procesului de fabricaþie ºi –foarte important pentru rezistenþafinalã a materialelor astfel obþinute –nu au reacþionat complet cumatricea);

c) fibrele sunt prezente atât înplanul secþiunii (pe cele douãdirecþii), cât ºi în plan perpendicularpe aceasta, dovedind astfel cã suntdistribuite (mai mult sau mai puþinuniform) pe cele trei direcþii spaþiale;

d) concentraþia fibrelor evidenþi-ate creºte de la 5% la 50% fibre înamestec;

e) nu se poate evidenþia ocreºtere liniarã a concentraþiei defibre odatã cu trecerea de la probelecu fibre lungi la cele cu fibre scurte;

f) prezenþa unor granule – relativmari – de cuarþ în materialele arse;

g) existenþa unor granule dematerial nereacþionat sau parþialreacþionat (având culori diferite de laalb-gri pânã la roºu-cãrãmiziu);

h) concentraþii mari de fibre (pen-tru compoziþiile foarte bogate înfibre) pe anumite zone ale materia-lului ars, dovedind dificultatea omo-genizãrii materialului la concentraþiimari de fibre;

i) posibilitatea utilizãrii analizeimicroscopice pentru controlul omo-genitãþii materialelor obþinute.

În cazul maselor cu fibre tocate,cele mai bune densitãþi se obþin laun conþinut de 5; 7,5 ºi 10% fibre,dar acestea sunt puþin mai micidecât cele cu fibrele mãrunþite.

Fig.1: Imaginea finalã a probei(imaginea este rãsturnatã)

Tabelul 3: Rezultatele investigaþiilor cu catetometrul pe pulberi obþinute prin mojararea probelor uscate de mase ceramice



Nici rezistenþa la compresiune nucreºte direct proporþional cu conþi-nutul de fibre. În cazul maselor cu fibretocate, se înregistreazã un optim laun conþinut de 10% fibre, faþã de unconþinut de 5% fibre în cazul maseicu fibre mãrunþite.

Rezultã clar cã atât absorbþia deapã, cât ºi porozitatea nu variazãsemnificativ cu creºterea conþinutuluide fibre de la 5% la 60% (fig. 2 ºi 3).

ConcluziiMasele ceramice ranforsate cu

fibre tocate, respectiv mãrunþite,destinate utilizãrii ca elemente dezidãrie obiºnuite în construcþii, seîncadreazã la caracter ist ic i leesenþiale pentru aceastã utilizare.

Toate au densitãþi corespunzã-toare condiþiilor de seismicitate, iarcele mai bune rezistenþe la compre-siune se obþin cu fibrele mãrunþite.

Pentru îmbunãtãþirea caracteristi-

cilor reþetelor de masã, se propune

creºterea presiunii la extrudere ºi

mãrirea temperaturii de ardere cu

60 – 100 0C, acest fapt permiþând o

mai bunã generalizare a soluþiei în

sensul aplicãrii compoziþiilor rezul-

tate la alte materiale argiloase exis-

tente în þarã.

De asemenea, se propune efec-

tuarea de teste de compresiune pe

piese ºlefuite, în vederea obþinerii

unor valori mai ridicate în condiþiile

prevãzute de standardul armonizat.

Graficele elaborate pentru valorile

contracþiilor, ale densitãþilor ºi ale

rezistenþelor la compresiune permit

predicþia acestor proprietãþi pe dome-

niul ales pentru orice raport fibre/

matrice, întrucât prevederile teoretice

ale diagramei KROCK s-au confirmat

în practicã.

Fig. 2: Variaþia rezistenþei la compresiune cu conþinutul de fibre mãrunþite

Fig. 3: Variaþia densitãþii cu conþinutul de fibre mãrunþite



Încãlzirea halelor industrialeSOLUÞII EFICIENTE

În acest numãr al revistei, vãaducem în atenþie gama de sistememoderne de încãlzire prin radiaþie,care înseamnã, pe lângã eficienþã, ºieconomii energetice importante,între 30% ºi 65%, în funcþie de tipulhalei, gradul de izolare, procesultehnologic desfãºurat etc.

Sistemele de încãlzire prin radi-aþie pot fi utilizate pentru: hale indus-triale, depozite, service-uri auto, sãlide sport, spaþii cu înãlþimi mari,show-room-uri, pavilioane expozi-þionale, sere de flori ºi legume,crescãtorii de animale, cuptoare cutemperaturã strict controlatã etc.

Tubulaturã radiantã OHASistemul de încãlzire prin radiaþie

OHA este o soluþie excelentã pentruîncãlzirea spaþiilor industriale ºi, îngeneral, a spaþiilor cu înãlþimi mediiºi mari. Flexibilitatea sistemului con-stã în adaptarea tubulaturii radiante laorice exigenþe privind traseul acesteiaîn interiorul clãdirilor încãlzite. Înfuncþie de necesarul de cãldurã ºiînãlþimea clãdirii, tubulatura radiantãpoate avea o configuraþie monotubu-larã sau bitubularã.

Grupul de combustie care seplaseazã în exteriorul clãdirii are rolul

de a genera cãldura obþinutã de laarzãtor ºi de a realiza, prin inter-mediul unui ventilator, circuitulcontinuu al fluidului caloportor.Circuitul se realizeazã în interiorulunei tubulaturi radiante etanºe,aflatã în depresiune în raport cumediul încãlzit. Temperatura supra-feþei exterioare a tubulaturii radianteeste variabilã ºi, dupã cerinþe, sepoate situa în intervalul 120 0C – 290 0C.Marele avantaj al unui asemeneasistem de încãlzire este acela cã serecirculã în proporþie de 80%gazele rezultate în urma proce-sului de ardere.

Deoarece grupul de combustieeste amplasat în exteriorul con-strucþiei, sistemul poate fi utilizat ºiîn situaþia în care nu existãsuprafaþã vitratã corespunzã-toare, conform normativelor învigoare.

Tuburi radiante modulare INFRASistemul de încãlzire prin radiaþie

INFRA este cea mai adecvatãsoluþie de încãlzire zonalã. Echipa-mentele pot fi utilizate în spaþii cuînãlþimi cuprinse între 5 ºi 20 de metri ºichiar mai mult în condiþii speciale.Concentreazã fluxul de cãldurã înzona de lucru ºi, în acelaºi timp, limi-teazã ºi stratificarea aerului întrepardosealã ºi planºeu.

Datoritã faptului cã încãlzirea seface prin radiaþie, nu se producmiºcãri de aer ºi pulberi de praf; seobþine, astfel, un ambient mai curat,fãrã curenþi de aer.

INFRA este un sistem foarte eco-nomic, care încãlzeºte rapid supra-feþele aflate sub conul de radiaþie,suprafeþe ce devin la rândul lor emi-tori de cãldurã.

SYSTEMA ROMÂNIA propune soluþii tehnice ºi echipamente pentru încãlzirea eficientã a spaþiilorindustriale în condiþiile realizarii unor economii importante de energie (de pânã la 65%).

Încãlzirea încãperilor industriale (ºi, în general, a încãperilor cu volum mare) pune, de regulã, problemedificile din cauza diversitãþii tipurilor de clãdiri întâlnite, a varietãþii activitãþilor desfãºurate ºi a necesitãþiialegerii celui mai economic sistem, atât din punctul de vedere al investiþiei, cât ºi al exploatãrii.

Ameliorarea condiþiilor de lucru este sistematic cãutatã ºi în industrie ca, de altfel, în toate sectoarelede activitate, necesitatea asigurãrii unui confort termic fiind cerinþa care trebuie sã satisfacã parametriinecesari în incintele de volum mare ºi, de asemenea, sã contribuie la reabilitarea termicã a construcþiilor,precum ºi la economisirea energiei termice.

Majoritatea halelor de tip industrial sunt clãdiri cu înãlþimi mari, de peste 5 m, ajungând chiar pânã la 30 m.Exceptându-le pe cele nou-construite, acestea sunt caracterizate printr-o izolaþie redusã, uneoriinexistentã. Consumul specific de energie termicã al acestor clãdiri se situeazã la niveluri ridicate, care serepercuteazã asupra preþurilor de producþie ºi conduc, de multe ori, la imposibilitatea plãþii facturilorsau la întreruperea activitãþii pe timpul sezonului de iarnã.


Randamentele de combustie suntmari: peste 95%.

Toate acestea, coroborate cu unregim de funcþionare termostatat,conduc la economii de energie de30%–65% faþã de sistemele clasice.

Cu tuburile radiante INFRA sepot obþine zone de temperaturidiferite în aceeaºi incintã.

Circuitul gazelor de ardere esteîn depresiune în raport cu mediulambiant, iar camera de ardereetanºã, ceea ce conferã o siguranþãdeosebitã în exploatare.

Module radiante INFRA BAFReprezintã o soluþie perfectã

pentru încãlzirea serelor ºi a fer-melor de animale.

Existã mai multe variante subcare se pot realiza acestea, ºianume:

INFRA BAF MSV: module radi-ante legate la un canal colectiv pentrugaze de ardere cu exhaustor

final, unic pentru toate moduleleinstalate. Acest sistem poate fidesfãºurat pe lungimi de 12, 18, 24metri lungime;

INFRA BAF USV: module radi-ante în formã de „U”, racordate la uncanal colectiv pentru gazele deardere, cu exhaustor final, unic pen-tru toate modulele instalate;

INFRA BAF MC: moduleetanºe cu lungimi diferite ºi numãrvariabil de arzãtoare BAF 28/45 kW;în funcþie de aplicaþie acestea suntdestinate serelor ºi fermelorzootehnice, cu înãlþimi reduse. Mod-ulele au un sistem de liftare specialgândit pentru aceste aplicaþii.

Cuptoare industriale INFRA BAFTuburile radiante INFRA pot avea

diverse utilizãrii, astfel încât sã poatãfi aplicate pentru:

uscarea diverselor materiale:piese metalice, plastice, produseagricole, forme ºi miezuri de turnãto-rie, marmurã;

încãlzirea diverselor tipuri delichide cu schimbãtoare de cãldurãimersate, nisipul pentru turnãtorii ºialte substanþe granulate, diversemateriale în vederea vopsirii etc.

SYSTEMA ROMANIA vã stã ladispoziþie cu orice informaþie dindomeniu, consultanþã, studii defezabilitate.


Preocupãri energeticeARDEREA LEMNELOR ÎN STRAT LA CAZANE

prof. dr. ing. Niculae ANTONESCU, conf. dr. ing. N.N. ANTONESCUconf. dr. ing. Paul Dan STÃNESCU – UTCB, Facultatea de Instalaþii

ASPECTE COMPARATIVE PRIVINDARDEREA LEMNELOR ÎN STRAT,

LA CAZANE, ÎN ARDEREA INVERSÃªI ÎN ARDEREA DIRECTÃ

Cazanele mici de încãlzire culemne aplicã din ce în ce mai multsistemul de ardere inversatã. Sistemulreprezintã arderea ºarjei de lemneîntr-o zonã bine delimitatã la bazastratului. Fazele specifice arderiicombustibililor solizi se succed curapiditate într-o zonã îngustã faþã degrosimea stratului, împiedicându-sefuncþional apariþia fenomenului de„ambalare” a arderii în toatã masade combustibil.

În fig. 1 este prezentatã schematicarderea stratului în sistem clasic,direct. Ca principiu general, laarderea directã în strat, aerul primarde ardere produce un debit de gazede ardere ce strãbate stratul ºi ducela apariþia diverselor faze de ardere(ardere reziduu carbonos, devola-tilizare ºi încãlzire cu uscare) întoatã masa de combustibil careformeazã o ºarjã de alimentare.Rezultã la partea superioarã a stra-tului un debit de gaze de ardere

incompletã în amestec cu substanþevolatile combustibile ºi umiditate.Acest debit de gaze combustibile,rezultat practic din întreaga grosimea stratului, primeºte aerul secundarde ardere ºi genereazã gaze deardere completã. Concluzia este cã,în regimul normal de lucru al grãta-

rului, apare fenomenul de „ambalare”a stratului, adicã apariþia unei sarcinitermice care depãºeºte sarcinatermicã proiectatã a cazanului.Rezultatul este depãºirea tempera-turii maxime a apei din cazan, chiarºi în condiþiile unor sistememecanice de introducere a aeruluide ardere, ºi apariþia situaþiei deavar ie de supratemperaturã.Pentru a evita acest fenomen,trebuie redusã grosimea stratuluide combustibil, ceea e duce la ºarjecu timp scurt de acoperire a nece-sarului termic.

În cazul arderii inverse, conformschemei din fig. 2, datoritã propa-gãrii frontului de flacãrã în contra-curent cu aerul de ardere (primar),fenomenul de aprindere necontro-latã a stratului nu mai apare, ceea cepermite realizarea unor rezervesemnificative de combustibil printr-ogrosime foarte mare de s t ra t .Astfel se realizeazã autonomii defuncþionare cu o încãrcãturã (ºarjã)de pânã la 12 ore de funcþionarenormalã (50% din sarcina nominalã).

Din cauza resurselor naturale în continuã scãdere din punct de vedre cantitativ ºi uneori ºi calitativ,problemele privind asigurarea energiei necesare funcþionãrii societãþii umane în general se pun cu odeosebitã acuitate, în special dupã ce am pãºit în mileniul trei. ªi aceasta pentru cã zãcãmintele sunt ºi eleepuizabile, iar deocamdatã încã nu sunt puse în circuitul economic noile resurse preconizate a le înlocui pecele vechi. Este ºi principalul motiv pentru care se „pedaleazã” pe gãsirea soluþiilor potrivite sã valorificematerialele care, la prima vedere, n-ar prezenta interes. ªi pentru cã lemnul a fost poate prima materiefolositã de om în scop energetic, el rãmâne pe mai departe în atenþia oamenilor.

Sigur cã þiþeiul ºi derivatele sale, gazele naturale, energia hidro ºi cea nuclearã sunt resursele celemai uzitate pentru cã ele sunt mai consistente ºi mai eficiente în raport cu ceea ce oferã lemnul. ªi totuºi,existã unele domenii unde lemnul poate suplini cu efecte notabile pe cele enumerate mai înainte, în specialîn locuri mai greu accesibile sau acolo unde resturile lemnoase trebuie sã fie valorificate din punct devedere energetic.

Specialiºtii în domeniu au stabilit deja parametrii pe baza cãrora sistemele de ardere a lemnului potduce la obþinerea energiei cu o eficienþã deloc de neglijat.

În cele ce urmeazã, puteþi lua cunoºtinþã tocmai de asemenea aspecte care, recomandate investito-rilor, intereseazã pe constructori ºi mai ales pe instalatori în calitatea lor de „fãurari” de obiective eco-nomico-sociale, dar ºi în calitatea lor de beneficiari pe ºantierele unde lucreazã aflate în locuri izolate.

Acest studiu poate fi folositor ºi societãþilor din industria lemnului, dar ºi investitorilor privaþi.

Fig. 1: Focar cu grãtar cu ardere directã astratului de lemne:

1 – corp cazan cu pereþi rãciþi cu apã;2 – grãtar; 3 – strat de lemne; 4 – insuflare de aerde ardere; 5 – zonã de ardere a cocsului;6 – camerã de ardere a produselor de gazeificare;7 – insuflare de aer secundar


În contact cu o zonã stabilã deardere, lemnele de deasupra grã-tarului se aprind ºi suferã un procesde gazeificare. În prezenþa unei can-titãþi suficiente de aer pentru arderecompletã, care antreneazã sub grã-tar produsele de gazeificare, aces-tea ard într-o camerã de ardere. Aicieste de menþionat diferenþa de pro-ces faþã de arderea directã a stratului.La arderea directã, stratul de com-bustibil în ardere se dezvoltã pe verti-calã oricât de mult, în limita aeruluidisponibil, ºi întotdeauna, datoritãreactivitãþii mari a carbonului la tem-peraturi ridicate, arderea esteincompletã. De aceea, este tot-deauna necesar ca la ardereadirectã sã se insufle deasupra stra-tului aer secundar, aproximativ cuacelaºi debit ca ºi aerul primar, pen-tru a da oxigenul necesar arderiivolatilelor ºi gazelor de gazeificare acocsului. La arderea inversã, stratulde cocs este numai pe periferiabucãþilor de lemn, la porþiunea infe-rioarã a stratului ºi nu se dezvoltã însusul stratului deoarece curentul deaer de ardere vine de sus în josmenþinând rece combustibilul. Acestfenomen de aprindere, numai princonducþie ºi radiaþie localã, s-a pusîn evidenþã în cadrul experimen-tãrilor efectuate în Laboratorul deTermotehnicã (cu prilejul unor

comunicãri ºtiinþifice susþinute laconferinþe de termotehnicã ºi trans-fer de cãldurã, autorii au prezentatpe larg rezultatele cercetãrilor experi-mentale legate de tehnica de aprin-dere ºi ardere în sistem invers) ºidiferenþiazã fundamental ardereainversã de arderea directã undeaprinderea se face mai ales convec-tiv, prin gazele fierbinþi produse destraturile inferioare.

Datoritã acestor particularitãþifuncþionale, cazanele cu combustibilsolid cu ardere inversã au distribuþiaaer primar/aer secundar în domeniul100% / 0% – 60% / 40% spre deose-bire de sistemele cu ardere directãcare au acelaºi raport variind îndomeniul 50% / 50% – 40% / 60%.

Sistemul de ardere inversã acombustibilului solid în strat aduce ºio serie de alte avantaje importante.

Din punctul de vedere al calitãþiiarderii, deoarece insuflarea de aersecundar se realizeazã de obiceiconcentrat, aºa cum reiese dinschema funcþionalã prezentatã fig. 3,pe o zonã de secþiune redusã (secþi-unea de trecere dintre buncãrul ceare la bazã zona de ardere ºi ca-mera focar rãcit de ardere a pro-duselor gazoase), se realizeazã oamestecare foarte bunã cu pro-dusele din camera de gazeificare,

asigurându-se necesarul de aer deardere în condiþiile unor excesescãzute. Chiar dacã arderea serealizeazã numai cu aer primar, prinaccelerarea debitului combinat deaer în exces, produse de ardereincompletã ºi volatile la trecerea prinreducerea de secþiune, se real-izeazã, de asemenea, condiþii favor-abile de amestecare, ce creeazãpremisele unei arderi complete laexcese de aer mici. Adãugând ele-mentul de stabilizare a arderii consti-tuit de temperatura ridicatã acanalului de trecere ºi posibilitatea,în camera de ardere rãcitã, de diri-jare a gazelor de ardere pestesuprafeþe refractare fierbinþi, rezultão reducerea substanþialã a COVnearse eliminate cu gazele deardere ºi un nivel de concentraþii deoxid de carbon comparabile cu celecaracteristice arderii combustibililorgazoºi în sisteme autoaspirante.

Din punct de vedere funcþional,deoarece prin caracteristicile parti-culare sistemului, oprirea procesuluide ardere este aproape completãprin oprirea insuflãrii de aer, spredeosebire de arderea directã în stratunde oprirea insuflãrii de aer nuduce ºi la oprirea degajãrilor devolatile din strat, rezultã posibilitateaunui control ºi a unei asigurãri acazanelor mult mai stricte ºi eficiente.

Fig. 2: Focar cu grãtar cu ardere inversã astratului de lemne

1 – corp cazan cu pereþi rãciþi cu apã;2 – grãtar; 3 – buncãr de lemne; 4 – insuflare deaer de ardere; 5 – zonã de ardere a lemnelor;6 -camerã de ardere a produselor de gazeificare;7 – întoarcerea gazelor; 8 – þevi în drumul convectiv

Fig. 3: Schema funcþionalã de arderela soluþiile cu „duzã” de trecere a produselor de gazeificare



Principalele caracteristici de arderesunt legate de procesul de arderela suprafaþã a lemnului. Aspectultipic de ardere la suprafaþã este arã-tat în foto 1.

Pentru întreþinerea continuitãþiiprocesului de ardere, trebuie asigu-ratã o vitezã minimã de circulaþie aaerului, apoi, pe mãsurã ce insu-flarea de aer se intensificã, cucreºterea vitezei creºte intensitateade ardere. O diagramã experimen-talã, determinatã în laborator pe unstand de modelare a arderii inverse,este prezentatã în fig. 5a.

Unul din cele mai importanteavantaje ale arderii inverse a lem-nului este funcþionarea procesului

de ardere în regim staþionar, adicãfrontul de ardere progreseazã uni-form ºi continuu în timp. Datoritãsistemului specific de aprindere ºistabilizare a arderii în strat, ce per-mite încãrcarea cu ºarje mari, conti-nuitatea procesului de ardere seconstituie în avantaj funcþional, detip proces staþionar, conformexemplului din fig. 5b, în timp ce laarderea în strat obiºnuit ardereaeste nestaþionarã, în sistem ciclic deºarjã, conform exemplului din fig. 6.

Diagramele din fig. 5 ºi 6 au fostdeterminate pe standul experimentalde încercare a cazanelor din Labora-torul de Termotehnicã al Facultãþii deInstalaþii.

Se observã la cazanul cu ardereinversã a lemnului (fig. 5b) o con-stanþã foarte bunã a temperaturilorîn timp, atât pe partea apei, cât ºi agazelor de ardere la coº. Compara-tiv cu aceastã funcþionare cvasi-staþionarã, la arderea directã alemnului (fig. 6) se observã funcþio-narea ciclicã, determinatã de ali-mentarea periodicã a stratului delemne. La începutul ºi sfârºitul

fiecãrei ºarje este o scãdere a debi-tului de cãldurã produs ºi, respectiv,a temperaturilor, apoi, la mijloculintervalului de ºarjã, apare un maximputernic datoritã faptului cã procesulde ardere cuprinde întregul strat.

Rezultã, pentru cazanele cuardere inversã, sisteme de reglaj ºiprotecþie mai simple ºi cu eficienþãsporitã, materializatã prin creºterearandamentului de sistem ºi frecvenþãscãzutã de apariþie a situaþiilor deavarie de supratemperaturã (ceamai frecventã avarie la funcþionareacu combustibil solid a cazanelor).

La nivelul exploatãrii curente estede remarcat, în primul rând, faptul cãdeschiderea uºii de alimentare nuduce la contactul cu statul de ardere,ceea ce eliminã posibilitatea de acci-dentare directã sau prin cãderi decombustibil aprins din cazan.

În camera de ardere inferioarã,aerul fiind în debit suficient, se pro-duce arderea completã. Gazele deardere urmeazã apoi traseul prinþevile drumului convectiv ºi sunt apoievacuate la coº, circulaþia lor fiindasiguratã de un exhaustor. Esteavantajoasã funcþionarea caza-nului în depresiune, deoarece seevitã scãpãrile de gaze de ardereprin neetanºeitãþi.

Procesul din camera de dea-supra stratului fiind preponderentde gazeificare, temperatura nu esteînaltã. Specifice pentru procesul degazeificare sunt temperaturile de600 – 900 0C. Contactul grãtarului cuun combustibil cu temperaturã rela-tiv joasã ºi cu aerul de ardere careare un puternic efect de rãcire faceca temperatura barelor de grãtar sãfie mult mai joasã decât în ardereadirectã, deci nu vor fi necesaremateriale refractare de calitate supe-rioarã pentru a asigura durabilitateagrãtarului.

Particularitatea de pornire lacazanele cu ardere inversã este datãde trecerea curgerii gazelor din sis-tem invers, cu strãbaterea convec-tivului, în sistem direct, fãrãstrãbaterea camerei de ardere rãciteºi a convectivului, printr-o secþiune descurt-circuit, cu evacuare directã la coº.

Fig. 5a: Intensitatea de ardere în funcþie de viteza aerului

Fig. 5b: Variaþia temperaturilor la cazanul cu proces de ardere inversatã a stratului

Foto 1: Arderea la suprafaþa lemnuluiîn sistemul de ardere inversã



Sisteme de încãlzire prin radiaþie – CARLIEUKLIMASC TERMOCLIMA SRL, importator unic al sistemelor de

încãlzire prin radiaþie marca CARLIEUKLIMA, vã oferãcele mai bune soluþii în domeniul încãlzirii, utilizând pro-duse de cea mai înaltã calitate ºi la standarde europene. Princalitatea superioarã oferitã de noi, confortul dumneavoastrãeste asigurat.

EUCERK este un sistem de încãlzire cu tuburi radiantecare foloseºte gazul metan sau motorina, fiind în special desti-nat încãlzirii spaþiilor de dimensiuni medii ºi industriale. Esteproiectat pentru realizarea cerinþelor speciale, siguranþã ºi uni-formitate a temperaturii, precum ºi pentru reducerea emisiilornocive în atmosferã.

Tubulaturile sunt încãlzite pânã la o temperaturã ridicatã,cuprinsã între 150 0C ºi 250 0C, încãlzind apoi încãperea prinradiaþie fãrã a provoca miºcãri ale aerului.

Elementele radiante ale sistemului EURAD sunt con-fecþionate din oþel tratat special pentru a rezista la temperaturifoarte ridicate ºi la coroziune.

Tratamentul special la care au fost supuse tuburile radi-ante asigurã o emisie lungã ºi de duratã, cu performanþe de celmai înalt nivel. Parabolele reflectoare ale sistemului EURADsunt din aluminiu, puternic reflectorizante.

EUTERM este un sistem de încãlzire constituit din panouriradiante cu funcþionare pe apã caldã, apã supraîncãlzitã

sau vapori. EUTERM poate funcþiona împreunã cu orice sis-tem energetic primar. Este ideal pentru încãlzirea spaþiilor mici,a localurilor, a spaþiilor ambientale de dimensiuni medii ºimari, ideal pentru spaþii cu risc la incendiu. Principalul avantajeste producerea încãlzirii în mod uniform nu stratificat, fãrãnicio miºcare a aerului.

Bariera de aer EUWIND este instalatã în interiorul sau exteriorulclãdirilor, sau de ambele pãrþi ale uºilor, acþionând ca un scut.

Coloana de ventilaþie include:o admisie de aer protejatã de contaminarea exterioarã;un modul superior pentru diminuarea poluãrii fonice;un modul inferior pentru diminuarea poluãrii fonice;o articulaþie metalicã;un canal subteran cu unghiular.

Ventilatorul extrage aerul din apropierea tavanului ºi îlîmpinge prin modulul de diminuare a zgomotului apoi în canalulde distribuþie cu o vitezã considerabilã. Jetul de aer despicãstraturile de aer rece de la nivelul solului ºi îl eliminã în exterior.Bariera de aer EUWIND este un avantaj de maximã eficienþã lanivelul solului, unde acþiunea aerului rece este mult mai mare.

Distribuitor exclusiv în România SC TERMOCLIMASRLStr. Martir Silviu Motohon 34, 300265, Timiºoara,

Tel . : 0256/250.250-1 , Fax: 0256/250.255, E-mai l :[email protected]

TERMOCLIMA


Sistemul de trecere este, îngeneral, manual ºi nu ridicã pro-bleme de realizare tehnologicã saude manipulare în exploatare curentã.Prezenþa acestui sistem are însãavantajul asigurãrii, la pornirea sis-temului de la rece, a unui debit degaze de ardere de temperaturã ridi-catã, ceea ce duce la atingerearapidã a regimului de autotiraj pentrucoºul de fum, element funcþionaldeosebit de avantajos atât pentrufuncþionarea cazanului, cât ºi pentrucondiþiile de siguranþã a funcþionãriiîn centralã (se evitã apariþiarefulãrilor de gaze toxice sau for-marea de acumulãri de gaze cupotenþial de explozie).

Perioada de ardere directã, lapornirea de la rece a sistemelor cuardere inversã, trebuie sã fie sufi-cient de lungã pentru a asiguraîncãlzirea zonei refractare de labaza buncãrului de combustibil ceconþine grãtarul ºi formarea stratuluisuperficial de cocs reactiv lasuprafaþa inferioarã a combustibi-lului de la baza stratului. Aceastãperioadã este însã mult mai scurtãdecât cea necesarã sistemelor cla-sice de ardere care necesitã timpatât pentru încãlzirea zonelor ºamo-tate, cât, mai ales, pentru formareaunui strat de jar gros ºi uniformnecesar iniþierii arderii la încãrcareacu ºarja de combustibil proaspãt.Scurtarea timpului de pornire la rece,conjugatã cu mãrirea timpului deºarjã, duce la simplitate sporitã înexploatare a sistemelor cu ardereinversã, paralel cu reducerea

emisiilor globale la nivelul sistemului(este cunoscut faptul cã un sistemde ardere cu combustibil solid areemisii maxime de noxe în perioadelede pornire).

Din punctul de vedere al com-bustibilului utilizat, la cazanele cuardere inversã se recomandãfolosirea unor lemne de secþiunemedie, de circa 70 x 70 mm (se vaevita secþiunea rotundã, preferân-du-se cele cu zone de colþ, unde seiniþiazã arderea cu uºurinþã), culungime care sã permitã realizareaunei acoperiri corecte a grãtarului ºia zonei de bazã ºamotate ºi cu umidi-tate maximã de 15–20%. Condiþia deumiditate este mai restrictivã decâtîn cazul sistemelor de arderedirectã, care permit uzual folosireaunor lemne cu umiditate maximã de25–30%, dar nu reprezintã unimpediment în folosirea sistemelorcu ardere inversã, deoarece umidi-tatea cerutã este atinsã de com-bustibil prin uscare naturalã pe operioadã de circa 2 ani, în depozitînchis.

Trebuie, de asemenea, remar-catã diferenþa constructivã ce aparela nivelul zonei de grãtar. Astfel, lasistemul de ardere directã a com-bustibilului, se constituie în zona degrãtar strict suprafaþa pe care seinsuflã aer primar de ardere, formatãdin bare de grãtar sprijinite îndiverse sisteme. Rezultã necesi-tatea asigurãrii unor sisteme com-plexe de distribuþie uniformã aaerului pe secþiuni de curgere mari,pentru a nu se realiza dezechilibre

de ardere ºi a se asigura debitelespecifice de combustibil ars. Lacazanele cu ardere inversã,datoritã prezenþei aerului necesar dereacþie primarã ºi a scãldãrii zoneide bazã cu gaze de ardere, rezultã ofuncþionare ca suprafaþã de grãtar(generatoare de aprindere) a întregiizone ºamotate de la baza stratului.Furnizarea de aer secundar sauamestecarea gazelor de ardereincompletã cu aerul disponibil de tipprimar nu se realizeazã însã decâtîn zona de trecere dintre buncãr ºifocarul rãcit, zonã caracterizatã deviteze ºi turbulenþe mari ºi de secþi-une redusã. Se creeazã astfelpremisele unei insuflãri eficiente deaer de ardere fãrã necesitateaasigurãrii uniformitãþii de curgere pesecþiuni mari. Mai mult, aerul primarce scurtcircuiteazã anumite zone dinbuncãr va fi folosit ca aer de arderesecundar la trecerea prin zona delegãturã mai sus amintitã. Rezultãdeci cã sistemul de ardere inversãnu numai cã eliminã complicaþiilelegate de distribuþia de aer deardere, dar ºi compenseazã con-structiv scurtcircuitele de aer ine-rente curgerii prin stratul decombustibil aleatoriu ºi în continuãmodificare.

În tabelul 1 se oferã spre exem-plificare valorile de mãsurãri ºi decalcul pentru patru cazane conside-rate reprezentative, cu rezultate bunede funcþionare, care au fost testatede colectivul de autori în Laboratorulde Termotehnicã al facultãþii.

Referitor la sarcinile termice alecazanelor în discuþie, este importantde menþionat cã se utilizeazã undomeniu uzual mai redus de puteritermice nominale pentru cazanelecu ardere inversã (20–150 kW) faþã decazanele cu ardere directã (20–1500 kW).Explicaþia pentru domeniul relativredus, specific soluþiilor cu ardereinversã, rezidã, pe de o parte, înnoutatea soluþiei care nu a permisîncã lansarea unor cazane de puterimari, din cauza lipsei unor modeleclare de calcul ºi funcþionare, iar pede altã parte, din cauza caracterului

Fig. 6: Variaþia temperaturilor la cazanul cu proces de ardere directã a stratului



SISTEME DE DRENAJ AL APELOR DE SUPRAFAÞÃCaptarea ºi evacuarea apelor superficiale obþinute din

precipitaþii meteorice sau din lucrãri industriale ºi agricoleau constituit mereu o prioritate în activitatea omului. Acestenecesitãþi, în ultimii ani, au fost mãrite în mod clar din cauzaschimbãrilor climatice ºi morfologice în teritoriu (exemplu:calamitãþile anului 2005).

MUFLE Drain este soluþia idealã cerutã de proiectanþi,deoarece combinã caracteristici tehnice, practice ºi eco-nomice pentru punerea în operã, care este indispensabilãpentru instalatori. MUFLE spa, producãtor italian al pro-duselor de drenaj al apelor de suprafaþã, deþine o gamãvastã de produse pentru a drena apele pluviale ºi con-solideazã locurile cu situaþii problematice la dren.

MUFLE Drain dispune de mai multe sisteme de drenaj, cum ar fi:Drenajul punctual – compus din capace ºi grãtare de

canalizare cu ramã din fontã nodularã 500–7 de la dimensiu-nile minime de 300 x 300 mm pânã la 850 x 850 mm. Exemplu:seria OMEGA în clasa D 400, 850 x 850 cu φ600 dispune deunele opþiuni: garniturã antizgomot, greutate de numai 57 kg,balama ºi un sistem de încuietoare cu cheie a capacului (cheiespecialã antifurt) mai sigur decât cele obiºnuite.

Drenajul liniar – compus din rigole ºi grãtare rezistentepentru toate clasele de greutate potrivit încãrcãturii, conformnormativelor în vigoare (A15, B125, C250, D400, E600, F900).Rigola realizatã din HD–PE (polietilenã de înaltã densitate)rezistentã la lovituri ºi salturi termice, conservã aceleaºi carac-teristici de robusteþe ºi elasticitate de la -500 0C pânã la+1000 0C. Inatacabilã de cãtre agenþii chimici ºi atmosferici,HD–PE rezistã perfect la o vastã gamã de acizi, sãruri ºi baze,uleiuri minerale ºi petrol. Rigola Mufle Drain poate fi instalatãcu siguranþã în instalaþii chimice, staþii de service sau sãli delucru, drumuri cu un ridicat uz de sãruri antiîngheþ. În toate situ-aþiile este necesar ca substanþele chimice sã nu poatã compro-mite structura ºi eficienþa sistemului de drenaj.

Suprafaþa netedã ºi impermeabilã favorizeazã scurgereaapei, nu permite formarea depunerilor. Rigola MUFLE Drainpoate fi folositã în sectoarele industriei alimentare ºi, deasemenea, în restaurante. Este un sistem practic, de cuplarerapidã între rigole, prevãzut cu nut ºi feder.

Este avantajos de transportat ºi montat, instalarea rigolelornu necesitã folosirea unor unelte speciale, ieºirile de conectarepreinstalate pentru evacuare favorizeazã conectarea simplã ºirapidã în reþelele de canalizare.

Drenajul din oþel inox – gama de cãmine ºi rigole decolectare a mãrcii ASVOX este complet realizatã din oþel inoxAISI 304, fiind în gradul de a satisface toate exigenþele înmaterie de rezistenþã mecanicã, chimicã ºi termicã. Calitateasistemelor noastre de drenaj în totalitate inspecþionabile satis-face caracteristicile de curãþenie ºi igienã, în conformitatecu normativele comunitar europene.

Linia ASVOX este compusã din sifoane pietonale ºi caro-sabile, rigole cu fisurã ºi grãtare necesare sectoarelor agro-ali-mentare, în abatoare, spitale, laboratoare, industria chimicã ºifarmaceuticã, oriunde este necesar drenajul unor cantitãþimari de apã în timp record.

SISTEME DE ACOPERIREA BORDURILOR DE PISCINE – TWIN

Grãtare pentru piscinã realizate din PP–TPE, disponibile întoate culorile, (bimaterie: plastic + cauciuc) o mai bunã aderenþã.

Modele:Onda curbabil, rectiliniu, ranforsat pentru colþar de 900;ªah curbabil, rectiliniu, ranforsat pentru colþar de 900

Lungime: 500 mm;Lãþime Onda: 150 – 200–250–300 mm;Lãrgime ªah: 150–200–250–330 mm;Înãlþime: 20–25–30–35 mm.

Angajaþii firmei noastreformeazã o echipã de pro-fesioniºti ce vor reprezentaun real sprijin în atingereaobiectivelor pe care vi lepropuneþi. Echipa noastrãoferã consultanþã dinprimele faze de proiectarepânã la punerea în operã aproduselor, succedându-secu un raport de asistenþã.

Reprezentantã MUFLE în România:

Gimani & Mufle SRLCâmpulung, Argeº, 115100 – Str. lt. col. N. Popp, Nr. 47

Tel.: 0248.510.094Fax: [email protected] w w . m u f l e . r o


nepractic al unui buncãr cu ali-mentare superioarã în cazul unorcazane mari. De aceea, s-au con-siderat de referinþã cazanele de25 kW ºi 105 kW pentru soluþia cuardere inversã ºi cele de 170 kW ºi650 kW pentru sistemul cu arderedirectã. Alegerea nu dezavantajeazãsoluþiile cu ardere directã, deoareceeste cunoscut faptul cã, atât în ceeace priveºte randamentele, cât ºi înceea ce priveºte calitatea arderii, osarcinã termicã mai mare avanta-jeazã performanþele.

În aceste condiþii de comparaþie,se remarcã în primul rând nivelurilede temperaturã la coº, mai scãzutela soluþiile cu ardere inversã datoritãfuncþionãrii de tip regim permanent.Valorile de temperaturã la coº pentruregimul maxim al cazanelor cuardere directã sunt ceva mai ridi-cate, deoarece proiectarea se facepentru o valoare medie de ºarjã ceeste depãºitã în perioadele deardere foarte intensã a volatilelor dinstrat. Lãrgirea domeniului de funcþio-nare cu perioadele de „acalmie” dela capetele ºarjelor ar duce la„declasarea” cazanului ca sarcinã

termicã, ceea ce nu este acceptabilpentru beneficiari.

Un alt parametru important atâtpentru performanþele termice, cât ºipentru cele de ardere este excesulde aer. Dacã la cazanele cu arderedirectã este necesarã menþinereaunui nivel de oxigen în gazele deardere de circa 10–14% în vedereamenþinerii unei concentraþii de CO laun nivel corect de circa 5.000 ppm la10% O2, pentru cazanele cu ardereinversã este suficientã o concen-traþie de oxigen în gazele de arderede numai 4–8%. Aceste concentraþiide oxigen se exprimã prin excese deaer cuprinse între 2 ºi 2,5 lacazanele cu ardere directã, spredeosebire de cazanele cu ardereinversã ce necesitã excese de aerde doar 1,25 – 1,65.

Rezultã pierderi de cãldurã prinentalpia gazelor de ardere la coºcu 5 pânã la 15 procente mai mari lacazanele cu ardere directã faþã decele cu ardere inversã, în condiþiilecomparãrii unor cazane cu mase ºicosturi de producþie (raportate lasarcina termicã utilã) apropiate.

În ceea ce priveºte pierderilespecifice prin aerare incompletã

de naturã mecanicã, se observã uni-

formitatea valorilor. Faptul reprezintã

însã o anomalie de caz datoritã

selectãrii pentru studiu a unor

cazane cu performanþe foarte bune

ºi în condiþii de funcþionare strict

controlatã ºi optimizatã. În reali-

tate, datoritã sistemului de ardere,

cazanele cu ardere directã înregis-

treazã pierderi specifice prin ardere

incompletã de naturã mecanicã de

ordinul 1–3%, spre deosebire de

cele cu ardere inversã care, datoritã

circulaþiei gazelor de ardere peste

zona ºamotatã de tip jgheab, înre-

gistreazã valori sub 0,5%.

La nivelul pierderilor specifice

prin suprafeþele exterioare calde, se

remarcã, de asemenea, o uniformi-

tate a valorilor. Nici în acest caz situ-

aþia nu este caracteristicã în general

pentru soluþiile constructive analizate,

deoarece izolarea cazanelor cu

ardere inversã este mult mai efi-

cientã decât a celor cu ardere

directã la nivelul uºii de alimentare

(fierbinte la arderea clasicã ºi rãcitã

cu aer la arderea inversã).

În concluzie, din analiza efectu-

atã, rezultã o serie de avantaje clare

pe plan energetic ºi legate de cali-

tatea arderii (ecologice) generate de

folosirea tehnicii de ardere inver-

satã, dar ºi imposibilitatea aplicãrii

acestei tehnici, fãrã complicarea sis-

temului de alimentare, la puteri ter-

mice mari. În plus, dacã s-ar dori

menþinerea caracteristicii de autono-

mie la 10–12 ore, s-ar ajunge la

volume neeconomice de stocare

pentru combustibil. Rezultã cã

soluþia cu ardere inversã se

preteazã la sarcini termice pânã la

150–200 kW, fiind recomandabilã

datoritã avantajelor de exploatare

semnificative, dar este discutabilã

aplicarea acesteia la sarcini termice

mai mari.

Tabelul 1: Funcþionarea unor cazane cu ardere directã ºi inversã



Meserii utile, dar… uitate

conf. dr. M. S. CHIRA

Tradiþia româneascã în con-

strucþia de locuinþe a fost ºi este

recunoscutã în lume ca fiind una de

creaþie ºi durabilitate. Dovada o

constituie majoritatea monumentelor

arhitecturale, dar ºi existenþa miilor

de case din zonele rurale ºi chiar

orãºeneºti, rãspândite pe teritoriul

þãrii de-a lungul vremii. Specificul lor

încântã ºi azi turiºtii din þarã sau

strãini. Acest atribut este dat, printre

altele, de temeinicia lucrului bine

fãcut ca sã reziste în timp pe baza

exercitãrii unor meserii care ºi-au

dovedit necesitatea ºi utilitatea în

construcþia caselor. Timpul a trecut

ºi trece, perturbând însã, în evoluþia lui,

existenþa unor meserii încã necesare.

Orice arhitect sau inginer practi-

cant poate constata acum, în plinã

„boemã“ a construcþiilor, lipsa de pe

ºantiere a dulgherilor.

Cei care ºtiau dulgheria o prac-

ticã acum în Spania, Italia sau

Germania, iar cei rãmaºi mai ºtiu, în

cel mai bun caz, sã facã cofraje bune.

Pentru ºarpante cu pretenþii,

constructorii care oferteazã pen-

tru lucrare se laudã cu dulgheri

aduºi din Maramureº, Harghita

sau Tarcãu.

În acest moment putem observa

urmãtorul fenomen în dulgheria

româneascã: despre îmbinãrile prin

chertare, actualii dulgheri doar au

auzit, iar pentru folosirea ele-

mentelor de metal pentru îmbinãri

„nu prea sunt bani“.

Calitatea execuþiei ºarpantelor a

fost verificatã cu ocazia vijeliilor de

varã care, în mai puþin de 10 minute,

au „aºezat“ pe pãmânt mansardele

noi de pe vechile blocuri, în mai

toate oraºele unde locatarii au încer-

cat sã scape de calitatea mizerabilã

a teraselor.

S-au pierdut nu numai detaliile,

dar ºi principiile de alcãtuire ale

unei ºarpante, deºi sunt locuri unde

poþi vedea ºarpante cu peste 30 de

turnuleþe.

Fig. 1: Îmbinãri în T, cu elemente metalice,pentru grinzi sau tãlpi de popi

Fig. 2: Îmbinãri în câmpul grinzii, prin chertare. Serecomandã ca lungimea îmbinãrii sã fie între 78 ºi94 cm, cu minimum 5 cm grosime în zona cea mai

îngustã a decupajului.


Dacã ne amintim, Direcþia Monu-mentelor Istorice, desfiinþatã prinanii ’70 de „tovarãºi“, avea o ºcoalãde dulgheri pentru restaurãri, ºcoalãcare a dat meºteºugari valoroºi; estesuficient sã vizitezi o mãnãstirerestauratã ºi sã priveºti lemnãria (îngeneral, de stejar) pentru a sesizavaloarea lucrãrilor.

Poate nu ar fi inutil sã vedem cea pierdut dulgheria prin „uitarea“detaliilor de îmbinare a lemnului.

Astfel, descoperim într-o carte dela 1885 un fel de „Manualul arhitec-tului“ de epocã, îmbinãri de lemn,lemn pe lemn, lemn cu metal pentru

mai toate nodurile unei structuri de

planºeu, perete sau mansardã, cu

detalii care, din pãcate, s-au cam

pierdut.

Se poate observa din detaliile

prezentate în fig. 1 - 7 cã sunt nece-

sare, în primul rând, mãsurãtori

exacte ºi o execuþie atentã; puþini

dulgheri mai au la noi timp pentru

aºa ceva.

Încercaþi sã urcaþi în podul unei

case din Sibiu sau în Bucureºti, în

podurile „locuinþelor tip“, ºi veþi

înþelege de ce ºarpantele acestora

nu sunt luate de vânt, de ce nu se

„moaie“ coama (sau cãpriorii) la

zãpadã, dupã 60–80 de ani.

Viteza actualã de execuþie a con-

strucþiilor nu poate justifica punerea

în pericol a casei ºi, implicit, a

locatarilor, de aceea am considerat

necesarã aceastã retrospectivã.

Fig. 3: Îmbinãri de capãttip „coadã de rândunicã“

Fig. 4: Prelungiri de popi, cu elemente metalice

Fig. 5: Îmbinãri prin chertare, fãrã metal, pentruelemente perpendiculare sau pe unghi

Fig. 6: Îmbinãri de colþ sau capãt,cu chertare sau cep

Fig. 7: Detalii cu coamã, pop, cãpriori, contrafisã, îmbinate cu cap ºi chertari

revistaconstructiilor.euViitorul informa-

þiilor puse la dispoziþiaconsumatorilor mediaaparþine publicaþiilorelectronice în formaton-line sau pe suportdigital (CD-ROM, DVD).Aceastã formã depublicitate oferã opera-tivitate, concizie ºisiguranþã în difuzarea

informaþiei considerate, la ora actualã, adevãratã armã de acþiuneîn lume.

Oricine este interesat sã obþinã date despre ceea ce este nou îneconomia de piaþã ºi, în general, în ansamblul societãþii în care trãimºi muncim apeleazã deja la avantajele tehnologiei de pe Internet,mijloc modern ºi eficient de comunicare.

Pentru cã solicitãrile privind informaþiile ºi conþinutul RevisteiConstrucþiilor sunt din ce în ce mai numeroase, facem precizarea cãaceastã publicaþie apare, alãturi de versiunea tipãritã, ºi în formaton-line.

Accesând www.revistaconstructiilor.eu, gãsiþi tot ceea ce vãintereseazã începând cu nr. 1 din 2005 ºi pânã în prezent. Aceastãoperaþie poate fi de folos ºi celor care, sub o formã sau alta, dorescsã beneficieze gratuit de informaþiile conþinute în reclamele ºi arti-colele de specialitate publicate în Revista Construcþiilor, aºa cum seîntâmplã cu cele peste 6.000 de firme aflate în baza noastrã de date,cu abonaþii (persoane juridice ºi fizice), cu participanþii la mani-festãrile expoziþionale ºi de specialitate organizate în România ºistrãinãtate etc.

Munposan ’94

Societatea Creºt inã Medicalã

Munposan ’94 este o instituþie medicalã

care, prin dotarea tehnologicã de ultimã

orã ºi profesionalismul tuturor celor care

lucreazã aici, oferã servicii de sãnãtate

integrate la cele mai înalte standarde.

MUNPOSAN ºi-a început activi-

tatea în 1993 prin a furniza în România

primele servicii medicale spitaliceºti în

regim privat, ca alternativã viabilã la sis-

temul sanitar de stat.

Serviciile medicale acoperã toate

nevoile pacientului: de la consultaþii în

ambulatoriu la operaþii complexe, de la

nivel preventiv la nivel curativ. Numãrul

mare de intervenþii chirurgicale (peste

6.500) ºi opþiunea pentru clinica noastrã

a numeroºi bolnavi din toatã þara (peste

10.600) dovedesc cele afirmate mai sus.

Pornit iniþial ca un cabinet indivi-

dual de chirurgie, Munposan ’94 s-a

dezvoltat ajungând în prezent la

dimensiunile unui mic spital care oferã

pacienþilor gama completã de diagnostic

ºi tratament.

În anul 2000 s-au inaugurat un nou

corp al spitalului, ambulatoriul de spe-

cialitate ºi laboratoarele de analize.

În prezent, clinica dispune de un spi-ta l cu 2 co rpur i , 30 de pa tu r i º i2 blocuri operatorii, policlinicã cu peste20 de specialitãþi medicale, laborator deanalize medicale, laborator de anatomiepatologicã.

Începând cu anul 2000, la Munposan ’94se pot efectua intervenþii de chirurgieplasticã, din anul 2005 intervenþiilaparoscopice ºi din 2006 intervenþiichirurgicale urologice.

Personalul angajat în prezent este deînaltã þinutã moralã ºi profesionalã,mergând pânã la titluri de doctori înºtiinþe medicale. Societatea dispune, deasemenea, de mijloace de transportpentru pacienþii în condiþii critice prinsalvãri cu dotare necesarã.

Munposan ’94 este integrat în sis-temul public de sãnãtate, respectândîntocmai normele ºi standardele profe-sionale aplicabile unitãþilor publice.Astfel, ca efect al contractelor încheiate cuCasa Naþionalã de Asigurãri de Sãnã-tate, fiecare dintre pãrþile implicate înacest parteneriat beneficiazã de avan-taje majore (contracte pentru servicii spi-taliceºti, de ambulatoriu, paraclinice ºimedicinã de familie).

În cei peste 12 ani de funcþionare, am

colaborat cu multe societãþi comerciale

oferind servicii integrate de evaluãri, con-

sultaþii ºi asistenþã medicalã salariaþilor

acestora pe baza unor contracte reciproc

avantajoase.

În conformitate cu reglementãrile

legale în vigoare privind organizarea

serviciilor de protecþie ºi medicinã a

muncii, Munposan ’94, poate oferi:

organizarea ºi participarea la evaluarea

riscurilor profesionale; examene medi-

cale la angajarea în muncã; examen

medical de adaptare; control medical

periodic; examen medical la reluarea

muncii; reabilitarea profesionalã; con-

siliere; acordarea asistenþei medicale;

participarea la sistemul informaþional

privind accidentele de muncã ºi bolile

profesionale; verificarea oportunitãþii ºi

necesitãþii concediilor medicale.

Aºadar, preventiv sau ori de câte ori

aveþi nevoie puteþi beneficia, individual

sau prin contract cu societãþile comer-

ciale, de o bogatã ofertã de servicii de

cea mai înaltã calitate profesionalã, asi-

gurându-vã în condiþii onorabile un grad

de sãnãtate, o viaþã normalã ºi plãcutã.

Enigmaticul titlu este menit sã vã trezeascã interesuldescifrãrii lui pentru a-i înþelege rostul într-o asemeneapublicaþie.

Întrucât nu dorim sã vã punem rãbdarea la încercare, vomintra direct în subiect spunându-vã cã este vorba despresãnãtate, sãnãtate care-i mai bunã decât toate – aºa cum neplace sã spunem deseori când vine vorba despre ea.

Sãnãtatea este o stare de care depind mai toate acti-vitãþile noastre casnice, dar mai cu seamã cele legate de loculde muncã unde multe se pot întâmpla. Concret, eficienþa acti-vitãþii unei societãþi comerciale depinde în mod direct deproductivitatea angajaþilor sãi, iar productivitatea acestora estestrâns legatã de capacitatea lor de muncã. Nu întâmplãtor, îneconomia de piaþã, printre preocupãrile principale ale multor firmese aflã grija pentru sãnãtatea salariaþilor, mai ales în construcþii, unsector în care deseori munca se desfãºoarã în condiþii de risc.

Este motivul pentru care credem cã este bine sã aflaþi, pentrucând veþi avea nevoie, date despre o clinicã medicalã particularã care, prin serviciile pe care le oferã, dar mai ales prindisponibilitatea de a colabora cu societãþile comerciale, asigurã o stare de sãnãtate cât mai bunã angajaþilor acestora.

Este vorba despre Munposan ’94. Precizãrile la care se referã dl doctor în ºtiinþe medicale Codruþ Munteanu,administratorul general al societãþii, vã vor fi de folos.

dr. Codruþ Munteanu,administrator general Munposan

MUNPOSAN ’94 Str. Witting nr. 10-12, sector 1, Bucureºti

Tel.: 021/316.20.49, 021/316.20.50, 0788.415.284, 0722.288.430, 0744.812.330;Tel. urgenþe: 9604; Fax: 021/312.50.78

E-mail: [email protected], Web: www.munposan94.ro

d i n s u m a rEditorial 3

Grup Romet Buzãu – Partener de încredere 2, 4, 5

Program Operaþional Sectorial „Creºterea

Competitivitãþii Economice“ (2007–2013) 6, 8, 10, 12

Corsarul Roºu – Nonstop la dispoziþia dvs. 13

Holcim România – Seriozitatea în afaceri 14

Baduc – Împreunã vom deveni

ºi mai puternici! 16, 17

Proiectul „Codului Construcþiilor“ – opinii 18

Atcim Construct – Constructori performanþi 19

Damila – Produse metalurgice 20, 21

Doka – Cofraje pentru stâlpi 22, 23

Monitorizarea dezvoltãrii fisurilor în beton 24, 26, 27

Iridex în slujba dvs. 27

Pagel – Materiale ºi sisteme pentru repararea

elementelor degradate din beton ºi zidãrie 28, 29

Anticorosiv – Rugina –

coroziune ce poate fi înlãturatã 30, 31

Deko Professional – Adezivi pulberi

conform normelor europene 32, 33

Baumit – Murexin 2007 –

Produse pentru exigenþe europene 34, 35

Drumurile noastre – viziune ºi concepþie 36, 38, 40

EuroBody – Macarale hidraulice PM 37

Marcom – Noul Komatsu PW160-7 39, 41

– Macarale turn Potain 42, 43

Genco ’93 – Tehnologii ºi utilaje

pentru construcþii 44, 45

Romned – Utilaje pentru fundaþii 46, 47

Deiter - Technik – Hidroizolarea structurilor 48, 49

Comportarea higrotermicã a clãdirilor 50, 52, 53

Isover – Materiale termo ºi fonoizolante 51

Eurocode – EC 8 54, 55, 56, 58

Eurocolor – Vopsele epoxidice 59 – 61

Comisia Naþionalã „Comportarea in situ

a Construcþiilor“ 62, 63

AMF – Thermacoustic alpha 63

Den Braven – Lider mondial

în izolanþi profesionali 64, 65

Proiectarea clãdirilor înalte

cu structurã metalicã (I) 66, 68, 70, 71

Coloseum Trading – Ofertã performantã 69

Casa de Meserii a Constructorilor –

Proiecte 2007 72

Elemente de zidãrie

cu deºeuri din fibre de sticlã 74, 76, 78, 80

Metroul – Proiectare ºi consultanþã

pentru construcþii 79

Elis – Producãtor de pavaje 81 – 83

Systema – Încãlzirea halelor industriale 84, 85

Arderea lemnelor în strat la cazane 86 – 88, 90, 92

Mufle – Sisteme de drenaj

al apelor de suprafaþã 91, 92

Meserii utile, dar… uitate 94, 95

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

(10.000 ex. în lunile Constructexpo)

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 95,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RevistaConstrucþiilor

Nr 23 Ianuarie-februarie 2007

Documents

Transcript of Nr 23 Ianuarie-februarie 2007