;:';l

:-

d

,

,: ., -,ai..l

.'4III.l

"). -4. t

..':.t".z

3*I J:,-{ ;7 i- :,

SENECA

Scrisori cdtre Lucilius(Epistulae morales ad Lucilium)

volumul I

Traducere din limba latrnd deIoana Costa

Edifura Seneca Lucius Annaeus

SUMAR

Scrisoarea LNimic nu ne apartine, doar timpul este al nostru 47

Scrisoarea 2Este sdrac nu cel ce are pulin, ci cel ce doregte... 'lt

Scrisoarea 3Trdiegte in aga fel incdt sd nu ai secrete nici mdcar. .. 24

Scrisoarea 4Nici un bun nu este de folos celui ce il posedd... 2J

Scrisoarea 5Nimeni nu este nefericit numai dincauzaprezentului AScrisoarea 6Nu are cum sd fie pldcutd posesiunea unui bun... pJ

Scrisoarea 7Ne suntem unul altuia un teaku indeajuns de mare J4

Scrisoarea 8Hrana sd potoleascd foamea, bdutura sd stingd... J5

Scrisoarea 9"Toate bunurile mele sunt cu mine" JtScrisoarea 10Trdieqte printre oameni de parcd te-ar vedea zeul... 45

Scrisoarea L1,

Abaterile nu le vei indrepta fdrd sd te folosegti... 47

Scrisoarea L2Nimeni nu este atAt de bdtrAn incAt sd nu mai... f0Scrisoarea 13Sd nu te simti nefericit mai inainte de a fi vremea f4Scrisoarea 1,4

inleleptul privegte cu atentie planul, nu finalul f!

Scrisoarea L5Dacd vei vrea sd fii sdndtos, ingrijegte-te... 6fScrisoarea 1.6

Natura cere putin, pdrerea lumii cere enorm 6!Scrisoarea L7Nu are nicio importantd dacd agezi un bolnav. ,. 72

Scrisoarea 18MAnia nemdsuratd nagte nebunie... 16

Scrisoarea L9Un lucru de pre! nu poate costa putin... g0

Scrisoarea 20Sdrdcia iji va pdstra prietenii adevdrati... 84

Scrisoarea 2LLumina are o sursd sigurd, proprie.. . 88

Scrisoarea 22E in puterea oricui sd trdiasci bine... llScrisoarea 23Bucurd-te de ce este al tdu lTScrisoarea 24De ce sd-fi strici prezentul de teama viitorului? 100

Scrisoarea 25Prefer lnsd sd nu am succes, decAt sd nu am... 40t

Scrisoarea 26CAt ai fdptuit se va vedea abia in clipa mortii 444

Scrisoarea 27Virtutea singurd oferd o bucurie trainicd 444

Scrisoarea 28Sufletul trebuie sd !i-l schimbi... ,147

Scrisoarea 29Pdrerea pe care o ai tu despre tine... 42n

Scrisoarea 30Natura nimicegte tot ce a creat...

Scrisoarea 31,

Zeulnu are nimic in posesie...

Scrisoarea 32Vrei sd gtii ce anume ii face pe oameni lacomi...

Scrisoarea 33

Nu vom descoperi niciodatd nimic...

Scrisoarea 34Cea mai mare parte din calitatea de a fi bun...

Scrisoarea 35

Grdbegte-te sd vii la mine, dar mai inainte...

Scrisoarea 36

Moartea intrerupe viafa, nu o anuleazd...

Scrisoarea 37Soarta ne iese in intAmpinare...

Scrisoarea 38

Preceptele, zic ev, sunt ca seminlele...

Scrisoarea 39

Cine a fost vreodatd atAt de tare rdnit...

, Scrisoarea 40inleleptului i se potrivegte pasul modest

Scrisoarea 4L

Existd in noi un spirit sfAnt...

Scrisoarea 42Le numim " grattJite" pe lucrurile pe care...

Scrisoarea 43Socotegte*te fericit numai atunci cAnd...

Scrisoarea 44Nu existd rege sd nu descindd dintr-un sclav...

,ta

,{2J

4JJ

,{J5

,{J!

,t40

442

4U

448

,{4!

,{5,{

4f5

45!

462

.l6J

Scrisoarea 45Yiala ne-o ia mereu inainte... 465

Scrisoarea 46Egti mare, eqti vertical... 46!

Scrisoarea 47Poartd-te cu cel ce ti-e inJerior aga cum ai dori... ,{70

Scrisoarea 48Nimeni nu poate trdi fericit..l. ,,Scrisoarea 49invald-md c5. valoarea vietii nu tine de durata... lg0

Scrisoarea 50Rdul nostru nu vine din afard 484

Scrisoarea 51intrebi ce anume este libertatea?... 4[7

Scrisoarea 52Alege-fi cdlduzd un om cdruia ii admiri... lt4Scrisoarea 53Visele gi le povestegte cel ce este treaz 4J6

Scrisoarea 54infeleptul voiegte ceea ce necesitatea ii impune.. . p00

Scrisoarea 55

Nu trdiegte pentru sine cel care nu trdiegte... pllScrisoarea 56Munca anuleazd" viciile generate de repaos pl6

Scrisoarea 57Dacd spiritul supravietuiegte trupului... A,l0

Scrisoarea 58Universul rdmdne in viatd nu pentru cd este... pLJ

Scrisoarea 59Vraja cuvintelor frumoase ii face pe mul1i... p"?J

Scrisoarea 60Nu foamea din pAntece ne costd mult ci ambilia 2P!

Scrisoarea 51"

Cine se supune de bundvoie poruncilor scapd... lJlScrisoarea 62Atunci cdnd md dedic prietenilor... PJL

Scrisoarea 63

Sd ne bucurdm cu ldcomie deprezenta prietenilor... pllScrisoarea 64

inaintagii nogtri au fdcut mult... pJt

Scrisoarea 65

Trupul este singura parte din mine ce poate suferi... A'lScrisoarea 55

Orice acfiune morald este fdcutd in absenla unei... 248

Scrisoarea 67Orice act moral este rodul unei virtufi anume... pO4

Scrisoarea 58

Niciodatd injeleptul nu face mai multe decdt... ffi!Scrisoarea 69

Mai intAi, opregte goana trupului... 27J

Scrisoarea 70

Binele nu inseamnd sd trdiegti, ci sd trdiegti bine 275

Scrisoarea 71

Dacd vrei sd gtii din vreme in vreme ce sd evili... 232

Scrisoarea 72Soarta nu ingdduie dreptul de proprietate... PJ4

Scrisoarea 73

Eu datorez foarte mult soarelui gi lunii... A8

Scrisoarea 74

Un suflet slab e tulburat de rele... i1i

Scrisoarea 75Bucurd-te dacd reugegti sd faci ce trebuie J,{4

Scrisoarea 76Cet timp trdiegti, se cuvine sd inveti sd trdiegti J4!

ScrisoarcaTTViala este ca o piesd de teatru... JPJ

Scrisoarea 78Vei muri nu pentru cd egti bolnav... JJfScrisoarea 79

Gloria este umbra virtutii... yl4

Scrisoarea 80Elibereazl-te mai intAi cu totul de frica de moarte... J50

Seneca - note biografice Jf4

CARTEA I-A

"lt^r, *,tL ne afa^.tine,

l"ilrt tfrlrafu^!*;4h*

1. Seneca il salutd pe dragul sdu Lucilius

1. Uite cum si faci, iubitul meu Lucilius: cere-ti ce tise cuvine din tine, iar timpul care pAnd acum fi-era luatsau rdpit sau pdrdduit, adund-l gi pdstreazd-I. incredin-

Jeazd-te cd aga este/ cum iti scriu: unele frAnturi de timpne sunt luate, altele se duc, altele se pierd. Cel mai rugi-nos este insd sd pierzi timpul din nebdgare de seamd.

GAndeqte-te bine: mare parte din viala noastrd se scurgefdcdnd rdu; cea mai mare parte, nefdcdnd nimic; toatdvia,ta, fdcAnd altceva decAt ar trebui.

2.imipoti ardta pe cineva care sd pund vreun pret petimpul sdu, care si-gi socoteascd durata zilei, care sd in-

leleagd cd moare in fiecare zi? Tocmai intr-asta gregim:privim moartea dinaintea noastrd, numai cd mare partedin ea este deja in spatele nostru. Moartea este stdpindpe viata care a trecut. Atunci, iubitul meu Lucilius, fd in-tocmai ce-mi scrii cd faci: cuprinde pe deplin fiecare ceas;

vei fi mai pulin la cheremul viitorului dacd te vei instd-pAni pe prezent. De la o clipd la alta, viata se trece.

3. Nimic nu ne aparfine, Lucilius, doar timpul este alnostru; firea ne-a dat in stdpdnire acest unic burl nesta-tornic Ai alunecos, de care ne poate lipsi oricine voiegte.

47

Oamenii sunt atAt de nesdbuifi incAt primesc sd le fiepuse la platd bunuri de nimic, fdrd nicio valoare, gi care,

oricum, pot fi inlocuite, dar nimeni nu se gdndegte cd ar

trebui sd fie dator pentru timpul primit, cu toate cd este

singurul lucru pe care nici mdcar un om plin de recuno$-

tintd nu l-ar putea da inddrdt.4. Vei intreba poate cum md port eu insumi, care-fi

dau sfaturile acestea. iti voi spune deschis: imi lin cu grijdsocotelile de om risipitor, dar atent. Nu pot spune cd nupierd nimic, pot spune insd ce anume pierd gi din ce pri-cind gi in ce fel; ili pot explica motivele sdrdciei mele. Mise intAmpld insd ca celor mai mulli dintre oamenii care

nu din vina lor au cdzut in sdrdcie: toli sunt gata sd le gd-

seascd scrlze, nimeni nu ii ajutd.

5. $i atunci? Nu-l socotesc sdrac pe cel cdruia ii este

de ajuns ce i-a rdmas; prefer insd ca tu sd-!i pdstrezi ce

este al tdu gi sd incepi la momentul potrivit. Cdci, dupdcum spune o vorbd de-a strdmogilor nogtri, ,,e prea tdrziezgdrceria cAnd ai ajuns la capdt"; pe fundul sacului nurdmAne doar ce-i mai pufin, ci gi ce este mai rdu.

RdmAi cu bine.

,t8

8*^u*" n* nI o a,,w wtn,a wl u l"^"a+" rr"l;"!t

2. Seneca il salutd pe dragul sdu Lucilius

1. Din cAte imi scrii gi din cAte aud, nutresc pentru tinebune sperante: nu alergi intr-o parte gi-ntr-alta gi nici nute zbuciumi, tot schimbAndu-ji locul. O asemene a agita-

lie jine de un spirit bolnav: eu insd consider cd cel dintAisemn al unui spirit bine clddit este puterea de a sta liniq-tit intr-un loc Ai de a zdbovi cu sine insugi.

2. Fii mai apoi atent ca nu cumva lectura unui numdrmare de autori gi a unor cdrli de tot soiul sd aibd in sine

vreo nesigurantd gi nestatornicie. Se cuvine sd stdrui asu-

pra unor scriitori anume gi sd te addpi din ei, dacd voiegtisd ai un folos care sd rdmAnd statornic in spirit. Cine este

pretutindeni nu este nicdieri. Cei care igi petrec viata inperegrindri ajung sd aibd multe gazde, dar niciun prie-ten. La fel li se intAmpl5, fdrd scdpare, celor care nu se

dedicd indeaproape spiritului unui singur autor, ci trecde la unul la altul, in fugd gi grdbindu-se.

3. Hrana nu este de folos gi nici nu este asimilatd de

corp dac5, de-abia inghilite, este datd afard; nimic nu im-piedicd insdndtopirea deopotrivd cu frecventa schimbarea leacurilor; o rand pe care se incearcd la rAnd remediilenu ajunge sd se cicatrizeze; nu devine viguroasd plantacare este adesea strdmutatd; nimic nu este indeajuns defolositor pentru a-gi face efectul in treacdt. Multimea de

cdrfi hdrluiegte: agadar, cum nu egti in stare sd citeqti

,tt

atAta cAt poli avea, este de ajuns sd ai atAta cAt poli citi.

4. ,,Numai cd. - zici tu - vreau sd rdsfoiesc ba cartea

asta,bape aceea." Doar un stomac ndzuros are nevoie sd

guste din multe; cdci cele ce sunt felurite gi de tot soiul nuhrdnesc, ci stricd. De aceea, citegte mereu autori consacrali

gi, chiar dacd ili trece prin minte sd te indrepli spre allii,intoarce-te la cei dintAi.Ia-fiin fiecare zi un sprijin impo-triva sdrdciei, un sprijin impotriva morfii gi, deopotrivd,

impotriva celorlalte ndpaste; iar din tot ce vei fi parcurs,

alege un singur lucru pe care sd-lmisfui3 inziua aceea.

5. Aqa fac Ai eu; din cele multe pe care le-am citit, aleg

ceva. Citatul de astdzi, pe care l-am gdsit la Epicur - cdci

imi std in obicei sd trec Ai prin tabdra dugmand, nu ca de-

zettor, ci ca cercetag -, sund aga: ,,Bun lucru, zice acela,

este o sdrdcie voioasd".

6. Numai cd aceea nu este sdrdcie, dacd este voioasd:

cdci este sdrac nu cel ce are putin, ci cel ce doregte mai

mult. Ce conteazd.cdt are unul in lada de bani, cAte grAne

sunt in hambarele lui, cAte vite are la pdqunat sau ce do-

bdnziir'rcaseazd., dacd jine sub ochi bunul altuia gi soco-

tepte nu cAte a dobAndit, ci cAte i-au rdmas de dobdndit?

Care sd fie - md intrebi - mdsura cumpdnitd abogdfiei?

Mai intAi, sd ai cdt e necesar; apoi, cAt e indestul.

RdmAi cu bine.

pn

fi**f n o,n pl mat.ni, m,u arcuude

nid,;aln6"A l" l^f^"^* n3. Seneca il salutd pe dragul sdu Lucilius

1. I-ai incredinlat, dupd cum spui, unui prieten de-al tdu

scrisorile pentru mine; apoi md previi sd nu vorbesc cu el

despre toate cAte te privesc, pentru cd nici tu insuli nu obig-

nuiegti sd faci aga ceva; in felul acesta, in aceeaqi scrisoare,

ai spus cd ifi este gi nu ifi este prieten. Dacd te-ai folosit la

inceput de cuvdntul cu pricina in sensul lui generic ai l-ai

numit ,,prieten" aga cumii numim ,;tirrrabili" pe toli can-

didafii gi cum ne adresim cu ,,domnilor" celor pe care ii in-

tahlim, dacd nu ne vine in minte numele 1or, atunci treacd.

2.Dacd.insd socoteqti prieten pe cineva in care nu te in-

crezi ca in tine i*tfi, gregegti amarnic Ai nu ai ir:rfeles imdea-

juns valoarea adevdratei prietenii. Vorbeqte indelung despre

toate cu un prieten, dar mai intdi ldmureqte-te tu irnsufi asu-

pra lui: dupd ce a apdrut prietenia kebuie sd te increzi;rnai

inainte, insd, trebuie sd cumpdnegti prietenia. iqi amestecd

indatoririle, rdstumAndu-le ordinea, cei care - impotriva

preceptelor lui Teofrast -, dupd ce gi-au ddruit setimentele,

cumpdnesc judecata qi, dupd ce gi-au cumpdnit judecat4 igi

retrag sentimentele. Gdndegte-te indelung dacd cineva este

demn de prietenia ta. Odatd ce ai decis aq4 primeqte-l din

tot sufletu| vorbeqte cu ella fel de deschis ca 9i tu tine insuf.

3. Ba chiar mai mult, trdiegte in aqa fel incAt sd nu ai

secrete nici mdcar fajd" de dugmanii tdi' Dat, pentru cd

apar unele imprejurdri care sunt de obicei tinute in taind,

2l

imparte cu prietenul tdu toate grljile, toate gAndurile tale.Dacd il socotegti de incredere, chiar il vei face sd fie aga:

cdci au fost unii care, de teama de a nu fitrddali, au des-

chis calea trdddrii gi, cu bdnuiaia gregelii, au fdcut ca gre-geala sd fie justificatd. Ce motiv aF avea ca, in prezentaprietenului meu, sd-mi retin vreo vorbd? Ce motiv ag aveaca,inprezenla lui, sd md consider singur?

4. Unii povestesc oricui ce ar trebui incredinlat numaiprietenilor gi igi descarcd in urechile oricui se nimeregte totce ii apasd; altii, dimpotrivd, se tem ca nu cumva chiar ceimai dragi lor sd le afle din tainele gi, dacd le-ar sta in pu-tinfd, nu s-ar increde nici fur ei 1n9i9i gi gi-ar impinge in fun-dul sufletului orice taind. Nu este bine nici intr-un fel, niciin cel5lalt fiecare este deopotrivd o greqeald, gi sd te ir:rcrezi

tn tolr, gi sd nu te increzi in nimeni. Numai cd - ag spuneeu - una este o gregeal5 mai bund, cealaltd, mai sigurd.

5. Tot aga, alte doud soiuri de oameni meritd sd fie bla-mate: gi cei ce sunt vegnic nelinigtiti, gi cei care au o li-nigte imperturbabild. Cici sd te bucuri de agitatie nu este

semnul energiei, ci al ciocnirilor dintr-o minte hdituitd;iar sd socotegti cd orice migcare este un chin nu inseamndlinigte, ci sldbiciune gi lAncezeald.

6. Sd-ti rdmAnd in suflet, agadar, vorba pe care amcitit-o in Pomponius: ,,IJnii s-au ascuns in strdfunduripAnd-ntr-atdt incAt cred cd e prins de vArtej orice se afldla lumina zilei." Cele doud stdri trebuie sd se imbine:omul inclinat spre meditatie se cuvine sd actioneze, iaromul de actiune se cuvine sd mediteze. Stai la sfat cu na-tura: ea ili va spune cd a fdcut gi ziua gi noaptea.

RdmAi cu bine.

a