Scrisoare Pe Adresa Unui Chiulangiu

5
SCRISOARE PE ADRESA UNUi CHIULANGIU ÎN SFÎRSIT, M-AM HOTARÎT sa-ti scriu, vitregul meu stapîn. Sînt ghizdanul tău, preaamarîtul tau ghiozdan. Trebuie sa-ti spun ca n- am fost totdeauna amarît. Dimpotriva. A fost o vreme acum o luna si ceva — cînd eram mîndru, fericit... Si cum era sa nu fiu, cînd, abia iesit din rafturile librariei, intram de-a dreptul în clasa a II-a, si înca la bratul tau? Aveam impresia ca si tu esti mîndru de mine si asta ma bucura si mai mult, deoarece trebuie sa-ti marturisesc — mi-ai placut de la prima vedere. Erai înalt, voinic, vesel si sportiv. De altfel, daca tii sa afli amanunte, sportiva sînt si eu. Nu te uita ca acum sînt o biata servieta. Pe vremuri, la sectia pielarie, era cît p-aci sa devin manusi de box! Asadar, îmi ziceam acum o luna si ceva: „Iata cum mi-a surîs norocul. O sa ma duc la scoala, si o sa învat de toate, si o sa fiu respectata si de tine, stapînul meu, si de altii." Tocmai de aceea cînd, într-o buna zi de la începutul scolii, am

description

scoala

Transcript of Scrisoare Pe Adresa Unui Chiulangiu

SCRISOARE PE ADRESA UNUi CHIULANGIU

N SFRSIT, M-AM HOTART sa-ti scriu, vitregul meu stapn. Snt ghizdanul tu, preaamartul tau ghiozdan. Trebuie sa-ti spun ca n-am fost totdeauna amart. Dimpotriva. A fost o vreme acum o luna si ceva cnd eram mndru, fericit... Si cum era sa nu fiu, cnd, abia iesit din rafturile librariei, intram de-a dreptul n clasa a II-a, si nca la bratul tau? Aveam impresia ca si tu esti mndru de mine si asta ma bucura si mai mult, deoarece trebuie sa-ti marturisesc mi-ai placut de la prima vedere. Erai nalt, voinic, vesel si sportiv. De altfel, daca tii sa afli amanunte, sportiva snt si eu. Nu te uita ca acum snt o biata servieta. Pe vremuri, la sectia pielarie, era ct p-aci sa devin manusi de box!

Asadar, mi ziceam acum o luna si ceva: Iata cum mi-a surs norocul. O sa ma duc la scoala, si o sa nvat de toate, si o sa fiu respectata si de tine, stapnul meu, si de altii." Tocmai de aceea cnd, ntr-o buna zi de la nceputul scolii, am vazut orarul lipit pe dinauntrul capacului meu, mai sa ma nabus de fericire. Aveam ce nvata: romn, matematic, stiine. De abia asteptam sa intru a doua zi la ore. Tii minte cum straluceam cnd am plecat de acasa? Acum pot sa-ti marturisesc: de fericire ! n sfrsit, am ajuns undeva si ne-am oprit. Nu era nici o scoala primprejur. Eram mirata. Dar mi-am zis: Stpnul meu stie mai bine ce e si unde se preda romna". M-ai asezat era ora 8 jos, la vreo sapte pasi de o haina a ta, apoi ai nceput sa alergi mpreuna cu alti ctiva dupa o minge. n cteva minute numai ochi si urechi am nvatat o multime de lucruri din romn. Era, probabil, prima lectie. O tin minte si acum pe dinafara. Ea continea, spre ncntarea mea, o bogatie de notiuni ca: Suut! Bara! Corner! Hent! Fault! Ofsaid! Vazndu-te att de inimos si de aprins, alergnd cu limba scoasa, sa deprinzi aceste notiuni, am tacut chitic, si cnd notiunea sutbara" mi-a cazut ca un trasnet n cap, dndu-m vreo ctiva pasi de-a berbeleacul, si cnd alta notiune talpa" mi-a julit obrazul, si cnd lucrarea practica numita hent-careu" a spart n zeci de cioburi calimara, mproscndu-ma toata de cerneala.

Asa o fi n clasa a II-a, asa o fi la romn, mi ziceam, asteptnd sa se sfrseasc odata prima lectie. Si iata ca la sunetul unui fluier s-a dat recreatie... Acum e bine, mi-am zis, ncepe matematica ...Voi cstiga noi cunostinte." M-ai luat, ntr-adevr, si m-ai dus n celalalt capat al terenului. Am aflat, asadar, ca pentru matematica trebuie schimbate portileCurnd, la un nou suierat de fluier, a nceput matematica. Asteptam. Spre marea mea uimire nsa, acest nou obiect semana ntru totul, cu romna. Absolut, dar absolut aceleasi notiuni: Suut! Gol! Hent! Fault-careu!Ofsaid!

Ce sa mai spun de mirarea mea cnd, ora a treia, la stiinte, mi-a fost dat sa aud exact aceleasi notiuni!? Apoi ne-am dus acasa si ne-am odihnit.

A doua zi aveam stiine, engleza, si educatie plastica. n prima ora am poposit pe o costisa, ntr-un crng. Da, asta e ora de stiinte ! mi-am zis. n aer liber, n natura". Si asteptam, numai ochi si urechi. Ai uns, pret de un ceas, cu clei, niste scaieti. n ora de romna te-ai pus la pnda, trndu-te de-a busilea. La lectia de engleza, n schimb, ai prins vreo trei sticleti ce se ncleiasera, amrti, pe scaietii de la tiine. Ai plecat spre casa fericit. Eram si eu, servieta ta. Aflasem ce-i engleza, si romna, si tiinele. Simplu. ntr-o jumatate de zi.

Ziua a treia asteptam informatica si muzica. Am poposit pe malul unui ru, la pescuit. M-am dumirit curnd: diferenta dintre informatic si muzic este ca la istorie prinzi trei platici, iar la muzic numai doua. Erai mndru. Si eu. n trei zile, programa ta scolara nu maiavea nici un secret pentru mine. mi cunosteam toate ndatoririle: la romn , matematic i englez trebuia sa ncasez lovituri de picior, la stiinte i educaie plastic sa adapostesc sticleti, iar la informatic i muzic sa miros a peste. Si, tocmai cnd ma socoteam atotstiutoare, a nceput ncurcatura. Caci n ziua a patra, cnd ma pregateam din nou la romn, m-ai dus la pescuit, ceea ce, dupa cum se stie, era informatica; n ora de informatic , nici vorba de platici, ci de sticletii de la tiine, iar la romna, cnd asteptam sa ma trasti de-a busilea pe vreo costisa, tn-ai pus deoparte si-ai nceput sa alergi dupa mingea de la matematic!!!

De atunci, mereu asa, si nu mai pricep nimic. Sint zapacita de tot si nefericita. Ma credeam nvatata, si acum mi dau seama ca nu stiu nimic. Ma credeam respectata, si ce aud mereu? Uite un ghiozdan de chiulangiu!Ai auzit? Asa mi zic toti. Acum stiu totul: esti un chiulangiu, Si sunt amart foc. Ma duc la fabrica si cer sa ma prefaca n ceea ce era sa fiu facuta de la nceput -ntr-o pereche de manusi de box. Ai priceput? De aceea nchei cu nerabdare si semnez,Al tu ghiozdan amrt!