SCRIERI COMPLECTE...Slujesti la d. Berbeceanu? CONDDLIOI Strut mana, slujesc la d. Timur, dar m'a...

SCRIERI COMPLECTE

.6

Stabilimentul grafic I. V. Socecd.

59, Strada BerziT, 59.

(4441o),

ffACOB NEGRUZZI

SCRIERI COYPLECTE

VOLUMUL IV

TEA TRU

NU TE JUCA CU DRACUL.- IMPACAREA.

AMOR $I VICLENIE. 0 ALEGERE LA SENAT.

0 POVESTE. -BEIZADEA EPAMINONDA

BUCURESTIEditura LIBRARIEI SOCECt & Comp.

2I, CALEA VICTORIEI, 21.

1 8 9 5.

NU TE JUCA CU DRACUL

COMEDIE INTR'UN ACT

44410. Scrieri compiecte. IV. 1

PER SO ANELE

ZOE CASTELLI, tenl3raBERBECEANU.

TIMUR, prieten cu Berbeceanu.MANDITA, in serviciul d-nei Castelli.ZARZAVAT, asemenea.CONDULICI, in serviciul Timur.

Teatrul representa. un salon elegant cu patru u§idin care dout3 in fund. cea principal, §i cea carecl5, in gildink Intro amOndou6 o fereastra. Usadin dreapta d in apartamentul d-nei Castelli; ceadin stinga in odaea Manditei.

Aceasta comedic) a fost jucatt pentru intaiaoarit in 14 Fevruarie 1879 pe teatrul din Int cuocasiunea unei representatii dat4 de societate inprofitul saracilor. Doamnele Matilda Chiritescu eiNatalia Sutu au jucat rolurile Zoei Castelli §i Man-ditei. Ear d-nii Th. Asian, Gh. Rosetti, Gh. Ne-gruzzi I. Duca au representat pe Berbeceanu,Timur, Condulici §i Zarzavat.

c.-lui

§i

vedava.

SCENA I.

Mandita, Zarzavat.

ZARZAVAT,

Duduca Mandita, gata-i cuconita ?

RAE-Dill

Inca nu. Ce treaba, ai ?

ZARZAVAT

Voeatn stt-i spun despre interesele sale.Au venit piste oameni de la mosie... darfiindca, nu-i gata, ti-oiu spune matale.

MANDITA

Spune.

ZARZAVAT (duel o tacere).

Am pus sa grijasca si sa varuiasca odailede jos. Canapeaoa §i scaunele cele vechi, decare nu mai avea nevoe cuconita le-am im-

4

brAcat din nou. SA vezi mata ce curAtele-sunt odAitele mele!... Neat numai ca suntsingur...

MINDITA

sa spun aceste cuconitei... de la mosie ?

ZARZAVAT

Ba nu. Zic asa... pentru mata.

MANDITA

Ce treabA am eu cu canapelele d-tale?

ZARZAVAT

Am o vac cu vitel, o amp, un cal.._toate ale mele. CAruta-i nouA, noutA... de-

cele unguresti care nu scuturA. Am si gainesi rate si curcani...

MiNDITA

I ! ea, multe mai ai!

ZARZAVAT

multe pentru un om singur! Dac'armai fi cineva... s'ar pute face o bun gos-podArie. Cad stiff. mata... sunt chipuri... candvine de la tarn cuconita nu se uita asadeaproapetreaba vatavului este sA vada..._s'apoi vatavul... de! si el e om... face parte-

Zen,

5

dreapta... stii mata... una mie, una tie,una mie...

lamp.Asa ? Vrea sa zica d-ta inseli pe cuconita?

Ei lasa ca am sa to spun eu!

ZARZAVAT

Ba sa nu fad una ca asta, duduca Alan-dita. Dimpotriva, sa vii si mata cu minesa ne bucuram... In casa mea este loc de-ajuns pentru doi... Nu mai sunt eu tocmaitinerel, tinerel, dar omul copt e mai bun...intelegi mata, de! ca, doar nu mai esti co-pila... anii au mai trecut...

MANDITA

Ce ? Ce ? Nu cumva sunt betrana ca d-ta,vataje ? Auzi, me rog! Anii au trecut! Darde cand me stiff, vataje? Nu erai hid si be-tran cand am venit la cuconita is asa demica, ha?

ZARZAVAT

Ba esti copila, pecatele mele! dar copila...colea... Mina de maritat. Auzi Mandito, demaritat!

mANDITA.

Aland* ! Dar de cand, me rog, imi zici

6

pe nume, vataje? Vorbeste asa cu oameniid-tale din ograd6, vAtaje, dar nu cu mine,ca-ti Osesti beleaoa, vAtaje ! Auzi, Mandito !

SCENA II.

Cei dinainte, Condulici.

CONDULIOI

Duna vreme, bine am gait si cu pled-ciune ! Cine-i aici mai mare peste cei maimici ?

ZARZAVAT (cu fudulie).

Eu, ce vreai?

CONDI:11,10i (chtrd. MAnd4a).

Dar mata cane esti, asa de frumusic6, ?

MANDITA

Frumoasa, uritA, cum a dat Dumnezeu!nu-i treaba d-tale.

CONDULICI

Nu to su.pora, fetito, c n'am zis cevareu. (Cdtrd Zarzavat). Am venit din partea st-panului meu d. Timur... Cunosti pe d. Timur ?

ZARZAVAT

Nu-1 cunosc. (In parte). Neplftcut om !

7

CONDULICI

Nu face nimic. trimis d. Timur, adicanu d. Timur, d. Berbeceanu, prietenul d-luiTimur. Cunosti pe d. Berbeceanu ?

ZARZAVAT

CUllosc. (In parte). Nesuferit !

CONDULICI

M'a trimis d. Berbeceanu cu o scrisoarecAtra stepana d-tale, (cAtr6. MAndita) §i a ma-tale, frumusico !

MANDITA (in parte).

Obrasnicut, dar nu-i urit. (Tare). DA scri-soarea. AsteMi respuns?

CONDIJLICI

Asa mi s'a zis. (Zimbind). Ai sa zAbAvesti,fetico ?

MANDITA

Cat mi-a fi voea.

CONDI:ELIO'

Nu prea c'ar fi pecat! (mxricu(a ese).

M'a

mult...

s

SCENA III

Condulici, Zarzavat,

CONDITLIOI

Frumusica dar frumoasS,... coz !Nu-i mAritata, ha?

ZARZAVAT

Ce-ti pasS d-tale?

CONDULIOI

Nu te bursumfla... se vede fata d-tale!

ZARZAVAT

Fata mea? Nu cumva sunt mosneag Casã am fete mari? Nu vezi cS sunt holteiu?

COND1JLICI

tomnatic. Nici st6pana d-talenu-i mAritatA?

ZARZAVAT

Co te mai faci a nu stiff ? Nu umbIS d.Berbeceanu nebun dupa dinsa? Cred si eu:v6cluvS, tinerica, frumusicS, avere buns...dar si-a mai purse pofta 'n cuiu...

CONDULIOI

despre mine. Ce treabS am eu?

Holteiu...

Petit?...

ct -i

buie-ei.o

9

tiu ca si el e om cu stare, burlac... dea-colo incolo, iee pe stkpana d-tale, sau n'oiee, cum i-a fi cheful.

ZARZAVAT

Cuconita nici nu se uita la dinsul. 'apoicine-o sileste sa se marite ? Nu-i buna ye-duvia ? Cand vrea, merge la Cara; tend nu-imai place vine in terg, sau aici la vie. Candi se ureste si aici, o plead in tari straine...De averea ei are tine se ingrijl.

CONDLILIOI (zimbind .

Vatavul, ha ?

ZARZAVAT (cu fudulie).

Eu, asa sa stii d-ta!

CONDITLICI

Sa fii sanatos si sa vatajesti inca multiani !

ZARZAVAT

Multumim d-tale, nu ai nevoe sa zimbesti.Nu-mi plat oamenii care tot par ca vor sa-sibath, joc.

CONDULIOI

Nu to bursumfla, iti zic, ca nu sunt eu

de-aceia ; s'apoi nici nu s'ar cede, eu sunttear, d-ta cam in virsta...

ZARZAVAT

Dar e nesuferit de tot ! (Tare). Eaca cuco-nita !

SCENA IV.

Zoe, illandita, Zarzavat, Condulici.

ZOE (in neglige`.

Cinea venit cu scrisoarea ?

CONDITLIOI

SA traiti, cuconita, eu, srirut mana!

ZOE

Slujesti la d. Berbeceanu?

CONDDLIOI

Strut mana, slujesc la d. Timur, dar m'atrimis d. Berbeceanu.

ZOE (in parte).

Berbeceanu imi cere voe sn -mi presentepe prietenul sell Stefan Timur. Fie ! (Tare).

Spune stepanului d-tale c6, sunt bucuroasn.Ii voiu primi pe amendoi, tend or vrea sä vie.

I I -

CONDULICI

Sarut mana, erau sa vie indatt.

ZOE

Prea bine. (conaulici se inchin'l si esind trimite pefurls o gurit6. Manditei, care zlmbeste. Zarzavat is samasi face un gest de necaz).

SCENA V.

Zoe, Mandita, Zarzavat.

ZARZAVAT

Au venit oameni de la tail cu un res-puns din partea vechilului...

ZOE (curmandu-1).

Bine. Mi-i spune altA clan, du-te. (Zarza-vat ese).

SCENA VI.

Zoe, Mitindita.

ZOE

Cine-o mai fi si Timur acesta ? Dace, sa-mena cu prietenul s6u. putea O. nu mai vie.

MANDITA

D-nul Berbeceariu nu-i urit bArbat, numai

- I2 -

cam... serios. 'apoi se uita la mata cu nisteochi... !

ZOE

Tocmai asta mi-e urit. Barbatii imi platcand rid, cand glumesc, dar cand sunt sto-pani pe dinsii.

MANDITA

Apoi de, cuconita, cand are cineva o pea-tra la inima, ci-ca i se duce veselia. Asa ofi si cu d. Berbeceanu.

ZOE

Cateodata par'ca numi displace, dar alteon cand it \red suspinand si stand trist siserios, me gandesc la barbatul meu d'intai,asanien in gandul meu starea de libertatein care sunt, cut viata cRsatoreasca si meinfior de ideea s o schimb.

MANDITA

Fiindca d. Berbeceanu nu vo place, daris sa-1 iubiti...

ZOE

Nu-mi displace, nu pot zice ca-mi displace.

MANDITA

Apoi atunci, dece nu-1 luati, v'ati faceo pomana cu bietul om.

- 13 -

ZOE

Tocmai asta-i, nu vreau sA-mi fac pomanA.Mai bine as vrea pe unul care... dar nu,n'am sa me mai marit. Am sA r6man v(-duva.

MANDITA

DacA-i asa, nici eu nu me mArit! Vatavulimi tot dA a intelege ca m'ar lua dacA m'asuita numai la dinsul...

ZOE

Daca-1 vrei, spune.

MANDITA

Vai de mine, cuconitA, e o cazeturA, osbarciturA, s'apoi mofturos !...

ZOE

Atunci dA-1 incolo ! Nu to mai marita sisA, remAnem impreunA.

MANDITA

SA remAnem, cuconitA !

ZOE (dup6 o paus6).

Tare mi-e urit, Mandito. tii to ce-i uritul,Mandito?

14

1g/imp

Uritul...? Nu stiu, cuconitA !

ZOE

UrItul este cand... cand vrai ceva si nustiff ce s'apoi vremea trece incet asa deincet; insfirsit uritul este... cand nu maipoti de urit !

MANDITA

Apoi asa-i cand e cine-va singur...

ZOE

Vezi cA de multe on si cu Berbeceanunu-mi trece. Dar ce mai vorbesc de dinsul,cand am botarit odatA sA reman veduvA!

tiff una, Mandito ? sA rnergem la tarn catrebue sA fie frumos.

MANDITA

Dapoi abie am venit de la tarn si ziceatica-i urit acolo.

ZOE

Uitasem. SA ne mutam in terg.

MANDITA

Da-i cald cuconita, grozav!

- 15 -

ZOE

Bine zici, ca-i vary,. Atunci... spune sapuie caii.

mkorrA

Dar trebue sfi, v6 imbracati, cuconita.

ZOE

In adever, trebue sa-mi fac toaleta.

MANDIp.

Au sa vie si boerii cei doi.

ZOE

Ai dreptate. Haidem ! (Eind). Cine o maifi s'acest Timur ? Par'c'am mai auzit declinsul! (Es amendou6 prin dreapta).

SCENA VII.

Timor, Berbeceanu (intrand Fin fund).

BERBEOEANIf

Cam cu sila, dar in sfirsit to -am adus.

TINI1JR

Fiindc'am venit, fa-mi placerea si spune-mice vrai de la mine ? M6 chemi de la tara,zicendu-mi ca ai sa-mi cei o indatorire mare,

16

in puterea vechiului nostru prietesug. Plec,sosesc, to intreb... Tu incepi a o incurca,pana insfirsit mo rogi sa fac cunostintad-nei Castelli. Pentru ce ? §tiu ea esti amo-rezat de dinsa. Dar ce treaba am eu ?

BERBECEANII

Stefane, si in vremea copilariei si cat timpai fost in ostire, si dupa ce ai esit, totdea-una am tinut impreuna. Eu cred ca adev6-ratii prieteni trebue sa fie totdeauna gatasa se jertfeasca unul pentru altul. Prieteniisunt ca fratii, ba mai mult inca.

TIMOR

Bine, asa-i, dar insfirsit...

BERBEOEANII

Ori ce i s'ar cere, un prieten nu poatesa refuze, on ce i s'ar cere !

TIMOR (zimbind).

Par'ca ai vrea sa omor pe cineva, asavorbesti.

BERBEOEANIE

Nu glumi cu lucruri serioase. tii cat suntde inamorat de d-na Castelli...

- 17 -

TIMIllt

Cum sa nu stiu ? Mai pus intai sa scoto copie de pe un portret. al ei ; apoi mi-aiaratat paretele anume unde trebue s6-1 atirnla mine la tarn. Mai pe urma m'ai silit safac ni§te versuri, sä le pun intr'un privazsi 0, le atirn sub portret : tot felul de ne-bunii I

BERBECEANII

Nebunii iti par tie, dar pentru mine caresuspin de opt luni...

TIMIJE

Dace, suspini, la dracu! ia-o si sa se is-praveasca !

BERBECEANII

Nu stiu dace, ea m iubeste, sau nu...TIMIIR

De nu vra, las'o §i is pe alta, dace, do-rest numai decat sa to insori.

BERBECEANII

Nu vorbi asa, caci to nu §tii ce este a-morul. Cateodata par'ca m6 iubeste, alte oninsa m6 prive§te cu atata receala par'ca-ie greu de mine. Asta tine scum de cand ocunosc §i eu nu fac nici un pas inainte.

4441o. Scrieri complecte. I V. 2

IS -

TIMUR

I-ai spus c vrai s'o iei ?

BERBECEANU

CUM sn, 'ndraznesc? Dan, ar respunde :nu, as fi perdut.

TIMOR

Perdut, perdut... copilarii!

BERBECEANU

Dar trebue s stirs de me iubeste sau nu.Deaceea am inchipuit planul urmator : s temine pe tine, prietenul meu, aici la dinsa,sa te rog sa-i faci curte, sa te prefaci caesti inamorat de ea si atunci se va hotarl:de tine la mine, ea te va respinge, ear denu, va primi curtea, to ca si pe a mea siatunci, vezend a este o cocheta de rand,voiu sti ce-mi remane cle facut.

TIMUR

Berbecene, to vrai sa te joei cu dracul.Paraseste asemenea idei nebune! Dan, luan-du-mi rolul de amorez, m'as inamora in a-dever ?aci pe cat o cunosc dupt portret,e foarte frumusica. Asa -i c, atunci me veiavea drept tradator si te vei preface in eelmai mare dusman ? Nu, nu primesc !

IQ -

BERBECEANII

Te cunosc prea bine; tu nici nu esti instare sA te inamorezi serios.

TIMIIR

Mai stii, tine poate respunde ? Dar datacumva ea ar lua curtea mea de bunA sim'ar tu nu te gandesti...

BERBECEANII

Atunci voiu sti ce am voit sa stiu si voiuuita-o. Tu iini esti prieten, mi ai fttgaduitsa faci on ce ti-oiu cere, nu me poti

TIDO R

Gandeste-te Ina odatiBERBECEANII

Mai bine on ce sigurant6,, decat indoeala.An cuventul teu, pune-te pe lucru !

TIMTJR

Ai sá me to incredintez...

BERBECEANII

Ili jur ca nu me voiu supera pe tine,on ce s'ar intimpla!

TIMIIR

Eu iti declar ca nu respund de urmari.

pa.rasi.

iubl...

uresti...

- 20 -

BERBECEAN1J

Le iau asupra mea. Treaba -i hotarith;nu mai primesc nici o impotrivire. (Deschizendusa din fund) Condulici!

SCENA VIII.

Cei dinainte, Condulici.

BERBECEANII (cAtrti Condulici).

Ascii ItA, dup6, ce nea primi cucoana, tos6, Iasi sa, treaca, putinA vreme s'apoi &a necherni sub cuvent cä... sub cuvent

COND1JLICE

Ca ye cauta cineva pentru o treabA in-semnata.

BERBECEAND.

Prea

SCENA IX.

Cei dinainte, Mandita.

MAND1TA

CUCOriita ve pofteste. (ardtand usa din dreapta)Aici!

ca...

bine.

2I

TIMIER (cnri Berbeceanu).

Curte de porunceala! De cand suet n'amfacut ! am sa spun la prostii...

BERBECEANIF

Fa cum te vei pricepe, dar cant, de tepreface bine ! (IntrA amendoi in dreapta).

SCENA X.

Mcindita, Condulici.

CONDULICI

(o privWe zimbind gi resucinduli musteala).

Fetito, eu ti-as spune ceva, dar n'am sail.spun.

MANDITA

Atata paguba! Te-am intrebat?

CONDULICI

tiu ca arzi de pofta sa stii, se vede dupe,ochi, dar n'am sa-ti spun, nu, in6 tern cavei spune la altii.

MANDITA

Vr'o taina, grozava ?

CONDI:11DM

Ia o taina! Cum te chiama pe mata ?

- 22 -

MANDITA

ManditalDar nu-ti mai resuci musteataatata, c'ai s'o smulgi din loc.

CONDULICI

Mi-a romas obiceiul de cand eram cu ste-panul meu in cavalerie, el era maior si eusergent... cand imi resuceam atunci mus-teata asa, viream pe recruti in boala.

MANDITA

Apoi aici poti s'o Iasi in pace ca n'ai petine infricosa.

CONDULICI

Mu nu! 1116 tern sa nu m6 infricosezimata pe mine, data -i tot sta asa de poso-morita. Ia mai rizi putin. Auzi, Mandito, ismai zimbeste!

MANDITA

Te rog sa, nu-1:M spui pe nume, a doarn'am crescut impreuna.

CONDITLICI

Obiceiu de cand eram in cavalerie, nu tre-bue s'o iei asa...

MANDITA

Ce taina voiai sa-mi spui ?

CONDULICI

Mi-e frica ca nu ti-i tine gurita, ca-i lucrumare.

MANDITA

Am sa tac pitic.

CONDULICI

Nu-i spune nimic, nimerui, nici... vata-vului ?

MANDITA

Vatavului ? Nu-1 pot vedea in ochi!

CONDULICI

Dar lui ii place sa to vada, asa-mi mi-masa treaba.

MANDITA

Se vede ca i-au abatut sa se insoarefiindca m'am intimplat eu pe aici...

CONDULICI

Apoi a gasit cu tine sa se pue la tale,hirbul dracului ! Cum l'as dupaci eu !

MANDITA

Dar nu schimba vorba. Erai sa mi spuiceva, pun remasag ca, de cuconita, ha, spunedrept!

- 24 -

CONDULICI

Hm! Hm!

MANDITA

Pentru ce d-nul Berbeceanu a adus aicipe st6panul d-tale? Este ce este.

CONDULICI (in parte).

Dimonul! (Tare). Nui asta, e altceva lacare nici nu to gandesti.

MANDITA

Ia spune, z6u, spune!

Este ca...

Ce, ce?

CONDULICI

MANDITA (cu curiositate).

CONDULICI

Este ca... imi esti pe plat, na!MANDITA

Esti un obra.znic !

CONDULIOI

Teai superat?MANDITA

Dar.

25

CONDTJLICI

Sa facem pace. (Se apropie si o is de talie). 0-braznicul mananca praznicul! (Vrea s'o slrute).

MANDITA (aph.randu-se).

Nu vreau, nu vreau! (II loveste peste man?1).

SCENA XI

Cei dinainte, Zarzavat.

ZARZAVAT

Nati-o! (Mandita ese cu fuga). Asculta-me, dom-nisorule, d-ta te porti ca tin netrebnic!

CONDULICI resucindu-si musteata).

Asculta, cazeturo, pazeste-ti vorbele c'ais'o pati cu mine !

ZARZAVAT

Am sa te invat minte!

CONDITLICI (pAsind spre dinsul .

Ce-ai spus?

ZARZAVAT (dand inapoi).

Am spus c'am sa te invat minte. (Se cm.

dulA o mas4 Ja vino incoace! Sati arat cumse face curte la fete.

- 26 -

CONDITLIOI

Eaca Yin. (Se etpede spre dinsul, Zarzavat fuge).

ZARZAVAT

Esti un obraznic, un misel!

CONDIILICI

Ti-oiu inchicle eu gura, mosnegarie! (Ace -

lag joc).

Un potlogar!

ZARZAVAT

CONDULICI

Ei laqa! (se r, pede spre dinsul, Zarzavat ese, Con-dulict it urmeazA c4 fuga).

SCENA XII.

Zoe, Berbeceanu,

ZOE (cAtra

Aiti venit in orasul nostru pe mai multi,vreme ?

TIM1JR

Cat va vol Berbeceanu sa me opreasca,doamna mea.

Timur.

Timor).

27

BERBECEANII

Suntem prieteni de mult; am copilaritimpreuna.

ZOE (cittrg. Berbeceanu).

Asa? (CAtrX Timur). i ziceti c'ati mai fostpe la not iarna trecuta ?

BERBEOEANII

Dac'ati fi fast aici v'as fi presentat pearnicul meu cu multumire.

TIMOR

Cat eram ofiter, am fost tot in alte gar-nizoane, mai pe urma, dupa, ce m'am mutatla tarn, am venit aici numai astir, iarna, dard-voastra erati dusa.

ZOE

Fu petrec adese oii o parte din lama, in-tr'o clima, mai calda, decat a noastra.

TIMOR

Cu toate aceste v6 cunosteam dupa., unportret...

ZOE

A ! tiu. Ili l'a facut un pictor la Flo-renta. Dar deatunci au trecut mai multi ani;eram mai ten6ra.

- 2S -

BEEBECEANII

Mie imi pare dincontra ca ve arata imbe-tranita.

ZOE (atrd Berbeceanu .

Asa ? (catrI Timur). CUM it gasiti?

TIMUR

Mi-a parut asa de bine lucrat, incat m'amincercat sa fac o copie de pe dinsul.

ZOE

Ce fel ? Ve ocupati cu pictura ?

TIMITR

In momente pierdute, ca un slab diletant.

BERBECEANU

Modestie, doamna mea, simply modestie.Timur are un adeverat talent.

ZOE (OW( Berbeceanu).

Asa? (caul Timur). As fi curioasa Sa vCdcopla ce ati facut.

TIMUR

0 am la mine la tail in odaea pe caream poreclit-o salonul de arta.

SCENA XIII.

('ei dinainte, Conduteci.

CONDULICI (e6trK Zoe).

Sa, traiti ! Rog de ertare. (ata Berbeceanu).Este cineva care v6 cauta; zice ca are otreaba, foarte grabnica.

BERBEOEANU

Indata. (c 6trA Zoe). Ye roe sa mo scuzati,doamna mea ; nu voiu intarzia.

ZOE

Nu ye opresc.

BERBEOEANU

(dupI ce se InclunA la d-na Castelli, incet lui Timur).

Zdraven, zdra.ven ! (Ese)

SCENA XIV.

Zoe, Ti»tur.

ZOE

Ziceati ca ati pus portretul in salonul dearta, ce este acesta ?

TIMM?.

Un capriciu al meu. Fiind amator de totce este arta, am consacrat o odae anume

- 30 -

pentru dinsa. Am acolo un clavir. un vio-loncel... Apoi am cateva tablouri, catevastatui, o mica biblioteca din poetii cei maicunoscuti, insa, un intreg $rete este ocupatnumai cu portretul d-voastre. El are loculde onoare.

ZOE

A ! si... in aceasta camera ye place 5a pe-treceti singur?

TIMOR

Acolo stau cea mai mare paste a zilei.Ce sä fac? De mosie se ocupa areudasul.Cand am venat si cb,larit deajuns, me intorcen racere in cabinetul meu favorit.

ZOE

Dar vecinic la tarn, veti fi ajuns un mi-santrop...

TIMUE

Sunt omul cel mai vesel card am tova-rAsie. Dar si d-voastra, doamna mea, ye yetifi obicinuit cu singuratatea...

ZOE

Mi-e urita grozay. (In parte . Nu-i frumos,dar e foarte placut. (Tare). Cant din clavir,

3'

cetesc, vechilul si vatavul imi vorbesc cateodata de trebi : mi-ar place sa merg calaredar... n'am cu tine. Stau cand la tarn, candin oral dar aici la vie imi e mai drag : Amo gradina vesela cu un pavilion... Ati fostin pavilion ?

TIMUR

Nu inn.ZOE

Trebue sa vi-1 arat. El e locul meu fa-vorit Ca si cabinetul d-voastre de arta. A !Am sa ye rog sami scrieti ceva in albumulce am acolo. In el am adunat toate suve-nirile mele cele placute.

TIMOR (in parte .

E Inuit mai frumoasA, decat portretul.(Tare). Daca-mi dati voe, voiu scrie in el pa-tru versuri pe care intr'un moment de in-spirare le-am Kris sub portretul d-voastre.

ZOE

Ati scris versuri sub portretul meu ? Catsunt de curioasa sa le cunosc. Spuneti-mi-le !

TIMOR

3416 iertati, le voiu scrie dar nu le voiuspune. (In parte). 0 ! inteleg pe Berbeceanu!Asa de frumoasa!

- 32 -

ZOE

Dan sunteti dispus, sa mergem in gra-dina...

TIMER

Cu mare multamire, doamna mea! (Iibrawl si es amendoi prin usa din fund).

SCENA XV.

MANDITA

(luta in acel moment prin stinga, merge pe virfulpicioarelor pant la fereastra din fund si ii urmeaz1 cu

ochii).

Eaca! Eaca ! Eaca! Cum isi dau bratul sitot soptesc amendoi ! Uite cat e de rosie!De mult n'am vezut-o asa! i cum ii zim-beste !... Dar si Berbeceanu, tine l'a pus samai aduca pe acesta aici ? Cum si-o faceomul singur, nu io face nici dracul ! Ha,ha, ha ; si par'ca Berbeceanu nu-i mai uritcleat dinsul, desi acesta are un nu stiu cedar din toti tot diavolul cel de Condulicie mai cu haz cu botfortele si pintenii luisi musteata resucita, par'ca-i un ghenerariu,halt !

:

33

SCENA XVI.

Illeindita, Zarzavat.

ZARZAVAT

DuducA Mandita, am venit sA-ti spun curatca istoriile aceste nu -mi plat de loc.

MANDITA

Ce nu-ti place, vataje?

ZARZAVAT

SA la§i mata pe un om din lumea toatAsA to lee a§a (vrea s'o apuce de talie).

MANDITA

Ia 1116 rog, and rog ! (II impinge departe).

ZARZAVAT

Un venetic, un tine brAu

MANDITA

ce-ti pasA d-tale, vAtaje?

ZARZAVAT

Ce-mi pasA? fire§te ca-mi pasa, cum sA,nu-mi pese ? Eu gAndesc ca... dar i-am aratateu lui !...

MANDITA

Ba ca chiar! ha, ha, ha!.544tio. Sc, ieri complecle. IV. 3

I

34

ZARZAVAT.

Eram sa-1 fac bucati !

MANDITA

Deaceea te luase pe fuga ? Luati-1 de pemine ca-1 omor ! Ha, ha, ha !

ZARZAVAT

N'am vrut sa fac larma mare caci altfelai fi vezut mata cum it invatam minte. Darsa nu-mi uit vorba. Am venit sa-ti spun canu se cuvine unei fete bine crescute ca matasit glumesti cu asa un pierde-vara. Matanici nu trebue sit te uiti la dinsul ; mataleiti trebue un gospodar asazat, linistit, ca...

MANDITA

Ca dta, vAtaje, ha ?

ZARZAVAT

Fireste, fireste. §'apoi adica nu sunt bun?Sunt un om verde, cu inima, am casuta mea.am starisoara mea. tiu ca femeea ce m'alua va fi norocita !

MANDITA

Oare ?

35

ZARZAVAT

Zeu asa! Nu te uita ca art eu cam aspru,de soiul meu sunt bland ca un miel. Asasunt de bun si desmierdator...

NANDITA

ZARZAVAT

Cearca, duduca IYIandita, zeu cearca

lampCum sa cerc, vataje ?

Nu te cred.

ZARZAVAT

Dar nu-mi tot spune vataje, duduca Man-dita, zi-mi pe nume : Zarzavat, Zarzavatelt

NANDITA

Zarzavatel ! ha, ha, ha!

ZARZAVAT

Ihi ! Ce bine iti sede cand vorbesti asa.(S'apropie), Mata ai un glas asa de dulce, cao privighetoare, (vrea s'o iea de talie) ca un ca-naras. (vrea s'o shrute).

MANDITA (respingendu-1).

Ai nebunit, fugi incolo, on te...

36

ZARZAVAT

Nu-mi vorbi asa, ca me super!

MANDITA

Ei s'apoi ? Mult ce-mi pas 1

ZARZAVAT

tiu eu ce s6, fac ca pese.

MANDITA

Nu cumva me si ameninti, hirb betrance esti !

ZARZAVAT (sup6rat),

Hirb bAtran? Lash cO, stiu ce am s6, spuncuconitei.

MANDITA

Ce ai sä spui, putregaiule ?

ZARZAVAT

Putregaiu! Bine. Va sti cuconita, cumIasi s to curteneasa berbantul cela...

MANDITA

Asa ? apoi am sa, spun si eu cum stii sa-tifaci trebsoarele, cum mistui averea cuco-nitei : una mie, una tie, una mie...

sA-ti

37

ZARZAVAT

Minciuni!

MANDITA

Minciuni? Ei lass cs toate s'or da pe fat5,,

ZARZAVAT

Bine ! Va sti toata casa cum sai in capultuturor martafoilor.

MANDITA

Sar in cap... Na! (11 o palm4 Du-te despune si asta la toatn, casa I (Ese).

SCENA XVII.

Zarzavat (singur).

Ce-a fost asta ! Vai de mine! De candsunt n'am patit asa rusine! Hirb b6tran,putregaiu! §'apoi imi mai da, si... (face gestulunei patine)... Asta nu se poate treceZarzavat nu-i omul care sufere de aceste!Trebue st -mi resbun, trebue s6, arat cinesunt! Ei lass, madam6, ItIandito, cs ti-oiuda eu nasul in jos, d, prea nu te-ajungecineva cu prajina ! Dar ce s6, fac? De canda venit Timur ista in casa, cu volintirul cel

lass...

aria...

38

de Condulici, s'a facut toata incurcatura ITrebue dati afara, trebue dati afara, numaidecat

SCENA VI.

Zoe, Zarzavat.

ZOE

(intra fdr'd a vede pe Zarzavat, se asazd pe un jilt siapdsandu-3i capul pe 'nand st'd pe ganduri).

De sigur i-a placut figura mea, cad altfelde ce ar fi luat o copie de pe portret ? L'apus in cabinetul unde sta toata zioa, seuita la dinsul... deatunci oare nu m'am facutmai urita... (Se uit intr'o oglincld). Par'ca nu !

ZARZAVAT (inaint'and).

Cuconita!

ZOE (fail a-1 auzi).

Pentru ce acele versuri scrise sub por-tretul meu... (suspinA).

ZARZAVAT

Cuconita !

ZOE (ca si sus).

A. venit iarna trecuta in oras... poate voiasa in6 cunoasca... dar, desigur... sj eu eramdus4... cat de reu imi pare !

39

ZARZAVAT

Cuconita..

ZOE (vezendu-1).

Ce vrei ? (In parte). Cu cat it privesc maimult, cu atat figura lui irni este mai sim-patica.

ZARZAVAT

Eram sa vo spun...

ZOE

De vechilul de la mo§ie... rn6 rog, altadatO...

ZARZAVAT

Ba nu, cuconita, eram sa ye spun a decand d. Berbeceanu a adus aici pe d-nulista... cu feciorul sera_ este o neranduialain toata, casa...

ZOE

N'oiu mai primi pe d. Berbeceanu si n'amai fi neranduiala.

ZARZAVAT

Nu el ; el e foarte de treaba, dar celalalt...are un fecior necuviincios.

40

ZOE (manioash.).

Cauta-ti de treaba dumitale ; si sa, pri-mesti bine pe oamenii straini cari yin incasa mea, m'ai inteles ?

ZARZAVAT

Dar, cuconita, am inteles ; ins, feciorul...me iertati... se poarta cu Mandita... ca un...nici nu yo pot spune...

ZOE (aprinst).

El se poarta foarte bine. D-ta esti un ne-trebriic... to cunosc eu!

ZARZAVAT

Eu, cuconita? Fereasca Dumnezeu ! Eusunt omul cel mai credincios, dar d-nul iststrain si feciorul sOu nu sunt cum se cade...D- voastra nu stiti.., sunt niste chilipirgii...

ZOE

Esti un obraznic, to amesteci unde nu-itreaba d-tale.

ZARZAVAT

D'apoi bine, cuconita, mo cunoasteti deata,ti ani ; erati mititica cand am intrat.

ZOE

Mare, mica ; m'am saturat de purtarea

41

d-tale... Dace, nu te-i schimba, am sa-ti daudrumul! (Se scoalI 5i se indreapa spre u5a din dreapta).

ZARZAVAT (urrnand-o).

Vai de mine ! Un vechiu fecior credinciosca mine, pentru necuviintele unor straini!...

ZOE (la ugh).

Am sa to dau afara! (Svirle u5a 5i ese).

ZARZAVAT (singur la u56).

Eaca!! Dar asta ce mai este ?

SCENA XIX.

Ti,nur, Condiilici (intrX), Zarzavat (la u5a din dreapta).

TIMOR

Condulici, ai sa pui selele pe cai!

CONDULICI

Asa degraba, d-nule maior ?

TIMOR

Asa degraba. Nu mai pot sta aici, nuam liniste... lucrul devine serios.

CONDULIOI

Serios, pentru d-voastra, d-le maior? dareu ve stiam mai sdraven. Cand eram amen-

42

doi in cavalerie erati cel mai voinic dintoti ofiterii. (In parte). Nu-mi vine de loc lasocoteala sa plecam !

TIMUR

Sdravon, sdraven..., cu barbatii, dar fao.Cu o femee...

CONDI-MI(3i

N'ati cagaduit d-lui Berbeceanu sa jucatirolul de amorezat si acum vo este frica, ?

TIMITR

erica, mie ?

ZARZAVAT (in parte).

Ce insemneaza asta? (Se a dupl perdea).

CONDULICI

Sa traiti, d-le major, dar par'ca asa searata : Cine fuge de primejdie...

TIMEf 11

Eu fug de primejdie ! Ai dreptate, trebuesa rOman. Cum, o femee sa mo prinda inlat asa de curend!...

COND1JLIGI

Nici nu-i vorba I

-43

TIMUR

Dar data... cu toate aceste... tot e maibine sa mergem!

CONDULICI

Eu stiu ca v'ati dat cuventul, d-le maior;cat despre mine putem pleca.

TIMU R

Ai dreptate. Mi-am dat cuventul si trebuesad tin. Dar data cumva asta femee...

CONDD LICI

Eu nici n'o gases° asa de frumoas.

TIMUR

Ba este. 0! frumoasa este, Para indoiala.

CONDULIOI

S6. traiti! Tocmai data este, trebuenu ve dati. Eu unul nu inteleg ca noi bar-batii, militarii, sa ne plecam asa ca nistetrestii, noi suntem voinici !

TIMUR

Cine dracul i-a dat lui Berbeceanu ideeaacestei nenorocite ispite !


Un complot!

sa

44

TIMIIR

Dac'oiu vede s'oiu vede, am sd spun luiBerbeceanu cum stau lucrurile, fact, ce-ourea!

CONDITLICII

El v'a dislegat de orice respundere. A zisasa : iau asupra mea toate urmdrile oricarear fi. Culeagd cea semAnat !


Satana dracului !...

TIMOR

Asa este... insd... pe din dos, ar fi o trd-dare. Nu; trebue sa-i spun verde : Berbecene,m'ai pus in foc si m'am aprins, eaca! De-aceea nu mai pot da inapoi !

CONDULICI

Adic6.... ldsati-1 sd v6 intrebe el...

TIMOR

i Ei trebue sd-i spun, numai decat, alt-mintrelea nu ar fi nobil, din partea mea...dar to pune selele ce-i bine nu-i reu. Tre-bue sa fim Bata.

CONDITLICI

Bine, mo due sa. gatese. (In parte). SA laspe Mandita in ghiarele mosneagului!

45

TIMIIR

Mergi, §i a§teapta ordinele mele.

CONDULICI

Doresc sanatate! (Ese).

ZARZAVAT (incet).

A§a ve-i povestea? Ispite, comploturi! Eilas5, a voiu da eu pe rata ! (Ese pe usa grhdinei).

SCENA XX.Berbeceanu (intrand lute prin usa din fund), Tinter.

BERBECEANII

Imi pare bine cn, to gasesc. Ei spune-mi,cum merge?

TIMITE

N11 merge cum trebue sa, meargA.

BERBECEANII

Al adus vorba despre mine ?

TIMUR

Nu, despre tine nu. (In parte). Trebue s, -ispun tot.

BERBECEANII

Foarte bine ; nici trebue sa pomeneti demine. Cum ti s'a parut, tristA on vese15, ?

46

TIMOR

Nici trista, nici tocmai vesela. Asculta,Berbecene...

BERBECEAMT (curmandu-1).

Nu suspina cateodata, asa in taina ?

TIMUR

Imi pare... nu stiu bine... dar, par'ca sus-pina cateodata. Rolul ce mi-ai dat...

BERBEOEANU (ca gi sus).

Suspina?... Bine... foarte bine. i to nuto -ai Mout ca iei sama si n'ai intrebat-o dece suspina ?

TIMOR

Ba, par'ca am intrebat-o. (In parte). Nesu-ferita positie I (Tare). Berbecene, lucrurile nupot merge asa mai departe.

BERBECEAN11

Cred si eu... data to gasesc aici in loc casa fii cu dinsa. Du-te la moment... caut'o...vorbeste-i... la dracu!

TIMOR

Nu mo duc, on nu mai rOspund de ur-marl.

47

BERBECEANU

Nu ti-am spus ca respund eu? Dar du-teastazi! (Uitandu-se pe fereastrA). Eaca, 0 ved ingradina, colo in aleaoa ceea... alearga !

TINUE.

Daca, me voiu inamora...

BERBECEANU

Se 'ntelege ca trebue sa anti inamorat.Du-te rapede, haide 1 (11 impinge afarl, Timur ese).

Ce inderatnic! Nu stiu pentru ce am o pre-sim tire a astazi se va hotarl soarta mea.Ea era tacuta, suspina... Tetra a pomeni nu-mele meu... tocmai asta-i un semn... dar,inima imi spune a astazi, chiar astazi voiufi fericit... numai putina rabdare inca... tre-bue sä me tin ascuns... si cand me voiuarata... in adever am avut o luminoasa idee!(Ese prin fund).

SCENA XXI.

Condulici, find. prin wa grNdinei, apoi Miinclqa.

00NDULIOI

Oare unde sa fie puisorul cel de fetita ?Am cautat-o peste tot locul si nu-i nicairi...par'ca and ceva colo in odaea ceea (se Ilia pe

48

borta cheei). Tocmai ea este. (Tuseste). Hem,hem, hem ! Se face ca n'aude §ireata. (Canaun aer de mars). Bum, bum, bum! Nu ureaaudit,!Mandito, pst, Mandito!

MANDITA (deschizend usa si scothd capul).

Ce-i?

CONDIILICI

Ia yin incoace, c'am sA-ti spun o oareciea!

MANDITA

N'am yreme, am treaba! (Inchide usa).

CONDULICI (in parte).

DrAcoaica! (Tare). Ia mai lash, treaba, eAnu dau Tatarii!

MANDITA (deschizend usa si arNtandu-se).

Bad un T5tar mustetos obraznic.(Vrea sA inchicTh. usa, Condulici se rApede si o apuctt de

manA).

CONDULICI

Te-am prins, pAserico; deacum n'am s6.

to mai las!

MANDITA (f5cendu-se cA urea sI se ducA).

Ba lasa-me zeu, cä trebue s m6due.

sa

qi

lasa-me,

49

CONDULICI

Ba-i mai sta si cu mine a om sunt kii eu.

MANDITA

Ia fii cu minte, O. are sil, ne vada. vAtavul.

CONDULIOI

Nu ne a mai vede el 0, am s5.i scot ochii!MAndito, Mandito... tare n'asculti rnata!

MANDITA

Ba bine a te-oiu asculta, a bune lucrurim6 'nveti.

CONDI:ILE:II

Tot mai bune decat dihania cea de moq-neag.

MANDITA

Dar nici dta nu e§ti mai de treab5..Ear iti resucesti musteata?

CONDITLICI

0 resucesc c'ap Pac,eam pe soldatii meiso. m'asculte. Gaud le vorbeam, ei nu in-drazneau sä zia nici cftrc!

MANDITA

Dar vezi a eu indraznesc.444/0. Scrieri complecte. I V. 4

50CONDULICI

Cum te-a. s invata putin smotru.

MANDITA

motru? Ha, ha, ha! Ce fel de smotru?

CONDITLICI

Cand oiu zice: Stati drept, s nu to mi§tidin loc !

MANDITA

(zimbind (iindu-se dreaptI cu mantle incrucipte gi fatacMra scena).

Asa?

COND OLICI

Bine. Cand oiu zice : Manile 'n jos! Sala§i manile sa cada si nu trebue sa le ri-dici pans nu ti-oiu da voe. (comandand). Ma-nile 'n jos !

MANDITA (tot zimbind).

Baca! A.sa.i bine?

CONDULICI

De minune. La dreapta!

MANDITA

Cum sa fac ?

Si

51

CONDULICI

SA to intorci Cu fata la mine. (comandand).La dreapta! (MAndita se intoarce). Dar nu ridicamAnile, ea, n'ai voe!Bine! Tine minte canu poti ridica manile. (Se apropie de dinsa).

MAND1TL

Dar ce vii lAnga mine?

CONDULICI

Pst! Soldatul nu trebue sA, vorbeasca infront! Sergentul poate face ce-i place. (Co-mandand). Ochii in jos !

MANDITA

SA plec ochii la pAment? baiu!

IjONDITL10I

Trebue s'asculti.

MAND1TA (In parte).

§iretul! eu dupA ce umblA!

CONDULICI (comandand).

Ochii in jos! Bine. (Se apropie de dinsa $1 os:Cruta).

MAND1TA

A! Esti un obraznic!

tiu

- 52 -

CONDLILIOI

MAndito draga!

BERBECEANTJ (afarA).

Condulici !

KiNDITA

.Aleu! vine cineva. (Fuge in dreapta).

SCENA XXII

Berbeceanu (intrA), Condulici.

BERBECEANU

Cine ti-a spus sA pui selele pe cai?

CONDULIOI

D-nul maior. (In parte). Cine dracul l'auadus 1

BERBECEANII

Vrea sä plece §i sa scape de mine, acumcand totul are sA se hotArasca. Du-te sipune call la grajdiu. Avem sA mai stain aice.

CONDIELICI

Dacri porunciti, bucuros.

53

BBILBECEANU

Se 'ntelege ! Du-te iute.

CONDULICI

Alerg! (Condulici ese iute gi se loveste pept in peptcu Zarzavat care intrt). Ho !

SCENA XXIII.

Berbeceanu, Zarzavat.

ZABZAVAT

Ia sama nebunule, c restorni oamenii !(In parte). Lash, ca voiu resturna E.1i eu pe voi!(Tare). Cucona§ule !

BERBECEANIT

Cine-i ? A! vatavul. (In parte). Imi placeomul ista ; are o figura de treaba.

ZABZAVAT

Cuconaple, v6 crtutam ca sa vO spun cacuconita-i in grading,.

BEILBEOEAN1J

§tiu, §tiu!

ZABZAVAT

Cuconita nu-i singura... este cu domnulcela.

54

BERBECEANII

Cu tefan, stiu.

ZARZAVAT

Doamne, cuconasule, se vede ca Dumnezeua umplut lumea ou ce-a putut, si cu roi sicu buni.

Negresit.

BERBECEANII

ZARZAVAT

Or fi si prieteni buni pe lume, dar rOistiu ea sunt multi...

BERBECEANII

Se 'ntelege, dar ce are a face?

ZARZAVAT

De la tine nu te-astepti, acela to vinde.Nici nu stii de unde sare epurele.

BERBECEANII

Asa este. Dar la ce cape t vrei s'o scoti ?

ZARZAVAT

Eaca, de pilda domnul... pe care l'ati adus...domnul... cum ii zic?... Timur. Cine-ar crede ?Eu as fi pus remasag ca vg este prietenulcel mai bun...

55

BERBECEANII

Asa it cred si eu.

z ARZAVAT

Ei, nu-i I

BERBECIEANIT

Ce-mi spui to acolo ?

ZARZAVAT.

Stepana mea e veduvA, tgarA, frumoasil,cu stare. D-voastrA sunteti holteiu, bogat...Ce bine s'ar fi potrivit...

BERBECEANU

Te rog sfirseste. Nu mi place ca slugile&A se amestece in trebile stopAnilor.

ZARZAVAT

SA nu banuiti. Doresc sg, 176 fat un binesi aveti sn -mi multamiti. Ati adus aici ped-nul Timur si tine v6 saps? Chiar el!

BERBECIEARII (zimbind).

Aha! Pricep.

ZARZAVAT

UmblA dupa cucoana noastra... si-i vor-beste si o mAguleste si o curteneste...

56

BERBEORANII (tot zimbind).

§tiu, §tiu 1 Daca n'ai avut alta de spus,asta o §tiam qi eu.

ZARZAVAT

Ba nu §titi ; nici habar n'aveti ce se pe-trece in ascuns. D-voastra ati voit sa facetio glum, §i tend colo, lucrurile s'au schimbatcu totul...

BERBECEANII

Ce fel?De unde §tie el ?...

ZARZAVAT

§tiu eu. Am mirosit punerea la tale ceati avut. Dar ce folos ! Nu-i pentru tine segateqte, ci pentru tine se nimerqte.

BERM:MAIM

Ce-mi spui acolo ?

ZARZAVAT

Ati fort tras pe sfoara!

BERBEOEANII

Ia sama la vorbele tale. Imi dai un pre-pus grozav !

ZARZAVAT

Sunt gata sa dovedesc cele ce spun. La

57

inceput, d. Timur a luat-o §i el drept glumadar pe urma cuconita i-a placut se 'nte-lege cu aka o stare! §i a gandit a e maibine sa culeaga pentru dinsul decat pentrualtii. A lucrat, a staruit pan' ce a prins-oin undita, 1

BER BEI:MANI:1

Nu voiu crede niciodata!

ZARZ A VAT

S'o vedeti cat e de schimbatal... Cand itvede se face ro§ie ca para focului... Me o-care§te pe mine §i tine la cazacul cel deCondulici care an adus numai zizanie incasa... pe mine, vechiu vatav care am im-betranit in casa ei, vrea sa me dea afara,pentruca piresc pe potlogarul cela... astanu-i lucru curat I D. Timur i-a cazut troncla inima §i pace!

BERBECIEANII

E cu neputinta !

ZARZAVAT

Sa-i fi vezut pe amendoi in gradina cumi§i zimbeau §i se tineau de mane. ca doiporumba§i...

58

BERBEOEANU (furios).

E§ti un intrigant !

ZARZAVAT

Fereasca, Dumnezeu! El e un viclean...

BERBEGEANII (apucanclu-1 de pept).

SA-mi dai dovezi, hotule, on te... (II sgaltie).

ZARZAVAT

Dar lasati, pentru Dumnezeu! nu sunt eude vina; el, el...

BERBEDEAKT

Ai spun c te fac praf §i pulbere de spuiminciuni.

ZARZAVAT

Eaca imi pare cA, vine cuconita. Vorbiticu dinsa...

BERBEOEANU

Am s4.-i vorbesc... 0 ! Am sa-i vorbesc...

ZARZAVAT

clan iti mai vrea dovezi, 16,sati pemine. (Ese iute).

59

SCENA XXIV.

Berbeeeanu, Zoe (intro $i se asaza pe un scaun).

BERREOEANU

Doamna mea, ye rog s me scusati, dac,am stat a§a de mult... un interes insemnat...

ZOE

D. Berbeceanu ? Ati fost dus P...

BERBECEANIT (in parte).

Cum ? Nici n'a luat seama?... (Tare). Insam'am mo intorc. 0 zi petrecutain societatea d-voastre este pentru mine ozi de serlAtoare...

ZOE (distrasa)

Azi e serbatoare?

BERBECEANII

Ziceam c o zi petrecutA in societatead-voastre este pentru mine o zi de serb6.-toare.

ZOE

(jucandu-se cu degetele pe rnas, nerabdatoare).

A!

gabit st

6o

BERBEOEANII

Decand v'am fost presentat sunt optluni la un bal data v6 mai aduceti aminte...

ZOE

Asa... mi se pare...

BERBEOEAN If

Era la cotilion. Acele momente au remasnesterse in memoria mea.

ZOE

Nu vo pare ca-i cam frig astazi?

BERBEOEANII

Din contra e cald, zi de vara. Dar atuncieram in mijlocul ernei, era in septa Ianua-rie.., nu voiu uita aceasta clan... ulitele e-rau acoperite cu z5padA... a treia zi erao Duminic4cand am venit s5, vo Ira..

ZOE

Asa, asal... nu stiu pentru ce par'ca simtniste fiori.

BERBEOELNU

Nu ye simtiti bine ?

61

ZOE

Me cam doare capul; am un inceput demigrenA.

BERBEOEARII (cu necaz).

A! vo doare capul ? Se vede c v'a apucatdeodata.; azi dimineat5, erati bine...

ZOE

Ada sufer adeseori... (In parte). Ce supe-racios!

BEBBEOEANU (asemenea).

i... ve tine 1111110

ZOE

Nu e nimic... Imi trece, daca, me odihnescputin.

BERBEOEANIF

Me retrag, doamna mea...

ZOE

La revedere!

BEBBEOEANU

Voiu veni indatA cu Timur s6, luAm con-gediu.

ZOE (tn parte).

Cu Timur ? (Tare). Puteti sta, indat5. imi

62

va trece. (se scoala). Nu e nevoe sA ye duceti ;me intorc la moment. (Se inching si ese).

BERBECEANII (se lnchir0).

Doamna mea !

SCENA XXV.

Zarzavat (intrand prin fund), Berbeceanu.

BERBECEANI1 (primblandu-se furios prin casi).

0 asta trece peste marginile politetei !

ZARZAVAT (umbland dupa dinsul).

Ei, v'a placut ?

BERBEOEANII

S nu-si aducA aminte de intaia noastrAintilnire, and am vorbit de acel momentde atate ori.

ZARZAVAT

A uitat tot, tot!

BERBECEANII

SA zicA ca o doare capul !

ZARZAVAT (aratand inima).

Ici o doare!

63

BERBECEANII

Sa-mi dea a intelege ca societatea mea iieste suporatoare I

ZARZAVAT

Dar is sä fi fost celalalt !

BERBECEANII

0 ! sunt furios !

ZARZAVAT

Veniti sa ye mai art eu...BERBECEANII (oprindu-se).

Ce vrei sa-mi arati ?

ZABZAVAT

Veniti cu mine, veniti !

BERBECEANII

Deaceea Stefan cerea numai decat sä ple-cam... it mustra cugetul...

ZARZAVAT

Ienicerul cel de Condulici l'a indemnat sanu slabiasca ! Nu stiti ce hot de codru eacela !

BERBECEANII

Mai bine ar fi fost sa plecam, cand mi-apropus.

64

ZARZAVAT

Era prefacere. D. Timur e un viclean casi pantirul lui.

BEBBEOEANII

0!

URZAVAT

Veniti cu mine sg ye dovedesc.

BERBEOELNII

Dacg m'oiu incredinta,.. atunci...

ZARZAVAT

Haidem, haidem I (Es amendoi).

SCENA XXVI

Timur (intra pe usa ce (11 In grI(din1).

Ali-am facut datoria. Am vroit sg-i spunsi n'a vrut sg me asculte. Deacum nu maidau inapoi ! A lui e vina! As fi un nebunsg jertfesc fericirea care abia imi zimbeste...Acum trebue sg-i vorbesc ei, trebue s, -imexturisesc totul si ea, respingg-me dacavoeste!... Eat'o !

65

SCENA XXVII.

Zoe (intrA), Timur, apoi Berbiceanu §i Zareavat.

TIMM

Doamna mea, sunt fericit de a ve intilnlacum. Trebuea sa ve vorbesc, sä ye fac omarturisire...

ZOE

0 marturisire cu un ton 4a de gray ?Me sparieti !

TIMM

Am mintit; n'am cerut eu sa yin aici,amicul meu m'a adus. Vrend sa se incre-dinteze dac6, receala ce-i aratati era adevo-ran, m'a fkut instrumentul ispitirii sale.

Domnul meu !...

ZOE

THEIR

M'am impotrivit cererii i-am zis caaceasta, incercare poate avea urmarile celemai fatale.

ZOE

0 asemenea purtare!44410. Scrieri coniplecte. IV. 5

66

TIMOR

Eu sunt nevinovat.

ZOE

Nu vo credeam in stare sa jucati tin ase-menea rol !

TIMIJR

Nu m6 osinditi caci eu sunt cel mai pe-depsit. Am venit sa v6 cer ertare. Buna §induratoare precum sunteti, nu in6 yeti urpentru un joc ce-1 credeam nevinovat.

ZOE (fgcendu-i un semn cu mans.).

Duceti -vo, fugiti!

TIMOR

V'am vezut... si din intaiul moment toateilusiile tineretei mele, au reaparut vii ininima mea.

ZOE (isi acopere fata cu manile).

01 Ce-am trebuit sa, aud! (In acest momentZarzavat gi Berbeceanu intra in fundul odgii si se Siascunsi duped. perdea, argiandu-se numai din vreme invreme).

TIMIJR

Nu vo intoarceti fata de la mine! Un cu-

67

vent ce yeti spune, va hotAri dacA trebuese, blastem intimplarea ce m'a adus aicea,sau dacA trebue s'o fericesc pentru tot-deauna !

BERBECEANIJ (in fund incet).

Ce.aud?

ZARZAVAT (asemenea),

Ce v'am spus eu?

WE

Nu ye creel, nu pot st mai cred !...

TIMER (cNz6nd in gcnunchi).

Credeti in amorul cel mai adanc, cel maiarzetor.

BERBECEANII (incet .

Lash, -me, lash, -me, am sA-1...

ZARZAVAT (asemenea, (iindu-1).

FereascA Dumnezeu! SA nu cumva...

ZOE (Bra a 'ntoarce fata).

Sculati-ve !

TIMIJR

Un semn, un singur semn ca nu dispre--tuiti pe acel ce ye iube§te!... (Zoe fdrK a in-

6S

toarce fma ii intinde mans, Timur io srutI cu pasiune,apoi sculandu-se) 01 sunt omul cel mai fericit I

ZOE

Ce -am raCUt! (Fuge in odaia ei).

SCENA XXVIII.

Berbeceantt, Zarzavat (inaintand), Timur.

BERBECEANU

A, domnisorule, de acestia imi esti!

TIMOR.

Ce este ?

BERBECEANU

A ! D-ta ai venit aici ca sa me vinzi ?

TIMOR

tii tot ? Imi pare bine, cad pe mine nume rnai ascultai.

BERBECEANU

Indraznesti Inca a-mi vorbi cu acest ton

TIMOR

Ai spus ca primesti urmarile incercariitale oricare ar fi. Tu esti vinovatul

69

BEEBECEANII

In loc ca s6, intri in pAment de rusine,to imi faci inca mustrAri !

TIMUR

Tu esti orbit de patima, nu stiff ce spui...

BERBECEANII

Ba stiu, stiu prea bine. Te-ai folosit demine ; ai ascuns sub masca prieteniei ne-grele tale planuri.

TIMUR

Berbecene!

ZA.RZAVAT (in parte, frecaridu-i mantle).

Bravo! bravo!

BERBEOEANU

Mi ai legat ochii ca sA nu pot vede.

SCENA XXIX.

Cei dinainte, Mandita.

MANDITA (in parte).

Ce este, ce vuet e acesta ?TIMM

Berbecene, nu uita c6, aici in casa unscandal ar fi neertat...

A! vicleanule !

70

BERBECEANU

TIMUR

0 insulta... deajuns! Nici un cuvent maimult !

MANDITA

Vai de mine ! Au sa s'apuce de pept. Tre-bue sa spun cuconitei. (Ese).


Dati de tot!

BERBECEANU

E§ti un trAdator !

TIMUR

Ai sa-mi dai seamy !

BERBECEANU

Aceasta o doresc §i eu, chiar la moment.

TIMUR

Chiar la moment! (vor sI eas1).

71

SCENA XXX.

Zoe vine din cabinetul ei, urmat de Mandifa ; Condu-lici intrit de alt6 parte; Timur, Berbeceanu, Zarzavat.

ZOE (intrand).

Stati ! D-le Berbeceanu, ati uitat c5 voaflati in casa mea.

BERBEOEANII

Doamna mea...

ZOE

Ye opresc de a merge mai departe.

MANDITA (arthand pe Zarzavat).

El i-a inth.rtat; el i-a inversunat! (se a-propie de Condulici).

ZOE (cittrA Zarzavat).

De azi inainte nu mai esti in serviciul meu.

ZARZAVAT

Na! Vai de mine!

ZOE (cAtrg. Berbeceanu)

Ispita la care at voit a me supune, aavut resplata ce merita. Domnule Timur,eram aici(aratI wa). M'am incredintat deadeverul celor ce mi-ati spas.

- 72 -

TEIEUR (apropiindu-se).

Viitorul va dove& mai bine ca sunt omulcel mai iubitor. shrutN. maim).

BERBEOEAN17 (in parte).

Ce infamie !

CONDULICI

(inaintand gi (inend pe MAndita de mana).

Cuconita, dad. voiti sArut mana sa a-runcati ochii si asupra noastra...

ZOE

Ce respunzi, Mandito?

MANDITA

Ce sä respund ? Nu stiu singurA...

OONDULICI

Vrea, cuconitn, vrea ; ascultati -mo pe mine!

ZOE

Inteleg; aveti incuviintarea mea.


Crap de ciuda!

BERBECEANII

Numi r6mane decat a m6 retrage.

(ti

73

ZARZAVAT

Cuconasule, dace, ye trebue un vatav, eusunt liber.

BERBEGEARII

Bine, hai cu mine !

mANDITA

se, invatati ca nepedepsit, nimeni nupoate se, se joace cu dracul I

(Cortina cade).

i

IMPACAREASCENE TA

1 8 6 6

Teatrul represents un salon elegant. In dreaptao canapea, o mass, pe care se afla o lamps, o bi-sacteluta si un album de fotografii.

SCENA I.

(La ridicarea cortinei, Campeneasca Bede pe canapeasi coase la gherghef).

D-na OADIPENESCU (singura).

Toata lumea-i la ball Me tern a astaziau sa me lase singura. (Se uita la ciasornic). Opt§i jumetate §i inca n'a venit nimeni I Eibine, voiu romane singura! Mai bine a§a cle-at sä mai fac toaleta, sa me ostenesc, sa§ed pane. tarziu... dar cand s'a intoarce A-glaita ce o sa fac? Voiu trebui vrend ne-vrend s'o due pe la baluri, pe la teatru, eucare-i tin locul de mums ! Cateva zile inca§i voiu strange-o in brate ! (Pune ghergheful

la o parte, deschide bisacteluta si scoate o scrisoare). S'a

pornit in trei a lunei de la Dresda, poimanesau joi cel mutt trebue sa ajunga. Cum amsa me mandrese cu ea ! Le intrece pe toatein cre§tere, in frumuseta! Par'ca Tied pe

78

toti tinerii nostri, inamorati pang in gat,invertindu-se care de care imprejurul ei, cuochii infocati si cu vorbe dulci. Ea, strain-cind ca o regina, respinge cu modestie pecei mai isteti, vorbeste cu amabilitate cucei mai timizi si incanta pe toti! Un lucrunumai imi pricinueste grija : Nenorocireace era sa i se intimple in drumul de fercu doi ani in urinal cand s'a dus in Sviteracu guvernanta ei, intimplare ce nu-i maiese din minte ! Nu-mi scrie o scrisoare incare sa nu jertfeasca cel putin cateva rin-duri acelei intimplari, tenerului care i-a scapatviata, recunostintii ce-i datoreste... si mi separe ca sub asa numita recunostinta s'as-cunde si alta ceva. Asa sunt fete!e la virstaei : cea mai mica imprejurare le pune peganduri... mai cu seama pe una ca dinsa,de natura cam exaltata! Dar cand se va fiintors in tarn, nu me indoesc ca cercul no uin care intra, schimbarea deplina a tuturorimprejurarilor sociale, vor face-o sa, uite in-timplarile copilariei. (s'aude o trlsura), 0 tra-aura ? Oare tine a mai gandit la mine inasta sara? (Se scoal6 si se uit pe fereastra). Aha !

Neimpacatul meu antagonist! (Se asazit ear pecanapea).

79

SCENA II.

D-na Coropenescu, Costrel.

COSTREL (intrl, se 'nchinl si-i sKruth.

Bunk, seara.

D-na CAMPENES017

Bun seam Roman in toate, pan, si inbung seara. Dar mo rog sezi, domnule na-tionalist !

COSTREL

Preferiti st v6 zic bonsoir, foarte bine,voiu zice deacum inainte bonsoir.

D-na CAMPENES017

Nicidecum, zi cum iti place, numai nucere ca sa fie toata lumea de parerea d-tale.

COSTREL

Nu cer de la altii, decat de la cei careimpatasesc ideile mele.

D-na ChIPENESCII

VOd c incepem ear a ne certa. (Zimbind).

Cum pAsesti peste pragul usei mele s'a-prinde flacara discordiei in casa in care altfel nu domneste dent pacea!Vezi c §tiu§i eu intrebuintez frase frumoase.

mina).

I

se

80

COSTREL

Nu sunt eu de vine, c trim in necon-tenitd, neintelegere, cel intdiu cuvent ce ampronuntat v'a parut demn de-o observatiune.

D-na CAMPENESCII

Observatiune! tiune ! Me rog scuteste-mede 0tiune; cat oiu tral n'oiu rost1 un cuventca observajiune.

COSTREL

Foarte bine, nici nu cer sd vO plecati laideile mele, dar ar fi drept ca nici d-voastrdsd nu-mi impuneti ideile d-voastre.

D-na CAMPENESOD

Dar spune-mi, m6 rog, cum de to vod inastrt sara la mine, nu to -au atras balul ve-cinei mete?

COSTREL

Eram gata sd m6 duc, and mi-am adusaminte, c un bal adund pe toti cei dori-tori de a juca §i de a vale, adeca aproapepe toatd lumea, §i ca d-voastra yeti r6manesingura. Deaceea am ldsat balul §i m'amhotdrit sd vO tin tovdrA§ie in astd seard,(zimbind) magulindu-me cu speranta ca -miveti fi recunosc6toare, dar ved ca m'am a-

81

mAgit. Abia am intrat §i ati reinceput ne-sfir§ita noastrA ceartg.

D-na CAMPENESCII

Asa dar pentru mine ai facut jertfa ba-lului ? Drept sä-ti spun, jertfa d-tale imipare foarte suspecta, tine §tie ce impreju-rare te-a oprit...

0!

COSTREL

D-na CAMPENESCII

Ei bine, oricum va fi, voiu s5, te cred ;inchipue§te-ti a te cred si-ti multumesc.Ei, spune-mi ce mai veste, ce se mai petreceprin lume?

COSTREL

Legi none, institutii noue, ziare noue !

D-na CAMPENESCII

Tot nou §i ear nou ; nu se mai intorcniciodatA la cele vechi; s'au despArtit cutotul de bietul trecut! i spune-mi ce felde legi, ce fel de institutii?

COSTREL

Tot dupa exemplul frances, nimic national.44410. Scrieri tomplecte. IV. 6

8z

D-na CIMPENESCU

asta ye place d-voastre! Mai bine de-cht ati llisa s6, mai aiba putere una saualta romasA de la strabuni, ye place s5, in-troduceti acele ce ati invMat in Franta,faxa a vede de se potrivesc sau nu intr'otar6, ca a noastr6.! Ve vine mai usor sa. a-duceti cu topuzul legi straine facute gata,decat s ve bateti capul a prelucra leginoue care s6, fie copli drepti ai celor vechi.

CO 3TREL

At mustrare nu m6 atinge pe minecare, precum stiti, am facut studiele melein Germania.

D-na °AMPERES° LT

Asa! Uitasem ca d-ta nu ai urmat inscoalele Parisului. Dar cu toate aceste, sevede ca simpatizezi cu cele ce se petrec.

COSTREL

Cu uncle, nu cu toate.

D-na CIMPENESCII

Mai deunazi imi caza din intimplare inmaul un jurnal de-al d-voastre si neavend

83

ce face incepui a ceti ; ei bine, m6 crezi,ca data am inteles ceva, este numai pentruca stiu frantuzeste, altfel...

COSTREL

V6 cred, .cu atat mai mult ca si mie irnivine greu cateodata.

D-na CAMPENESCII

Cum se poate? D-ta care esti neologist,purist, mai stiu eu ce : ba mi se pare, camai esti inca, pe langa, advocat, si poet.

COSTREL

Mo incerc inteadever si eu in oare per-dute sa-mi astern simtirile si impresiunilepe battle, dar n'am de loc pretentiunea dea fi poet. Aceasta ar fi si greu cu limba deastazi si cu sentimentele straine latite lanoi. Lisa pentru aceast2 o mare parte dinvina nu cade si asupra d-voastre, domunelor ?

D-na CAMPENESCII

Asupra noastra ? Sunt curioasa sä aflucum suntem noi de villa ca limba se strica ?

COSTREL

MO mai intrebati ? Dar aruncati o privireasupra societatii ! Priviti la doamnele noa-

84

stre! Ele au frumosul rol de a insufla co-piilor din cea mai fragecla juneta, amorpentru tot se este national. Implinesc eledatoria lor? Nu vedeti c limba noastra parea fi cea franceza, nu cea romana? Convor-birile toate in limba franceza ; tot ce se in-vata, se invata in limba franceza. tiu is-toria Franciei si n'au idee de istoria noastrli,in care poate chiar strabuni de-ai for aujucat un rol insemnat. V6 mirati toateacum merg la not dupe, modelul Parisului,si causa cea dintai sunteti insus d-voastre.

D-na OiMPENESCIE

Ei, ei ! Prea departe mergi in patriotismuld-tale Sa, nu se invete frantuze§te, candin toate inaltele societati din lume s'a a-doptat limba franceza, ca limba, a conversa-rii, cand franceza este limba

COST REL

Aceasta mi se spune din toate partileS'a adoptat in toata, lumea. Asi dori s §tiuin care lume ? Ati auzit vreodata, Italieni,Germani sau Engleji vorbind in Cara lorintre dinsii o alt limba decal a for ?

D-na OfildPENESC J

Insa nu yeti puts tagadul c limba fran-

ea

I

diplomatic?...

85

cesa e mai... cum as zice, mai culantd...mai...

COSTRED

Eu vOcl ca vorbim de o cora romaneste§i ca ne vine foarte usor.

D-na CIMPENE8CIT

1.7.6d ca vrei sa nu se mai invete limbacea mai perfecta, pentru ca nu o iubestid-t a.

COSTREL

Eu o iubesc foarte mult si convin Castudiul ei este neaparat. Insa studiul limbeinoastre trebue sa fie lucrul principal, te-melia, limbile straine numai ornamenturi

D-na CAMPENESC17

D-ta to arunci in estremul contrariu! Darasa sunteti cu totii care ati fost in Germania.Nepoata mea Aglae numi scrie decat in ro-mane§te, nu viseaza decat romanismu, sun-teti cu totii exaltati!

008TREL

Nepoata d-voastre va fi cea intai dom-nisoara care va simpatiza cu mine. Asteptcu nerabdare momentul in care voiu facecunostinta domnisoarei Aglae.

86

D-na CAMPENESOU

Momentul nu este departe. Peste douetrei zile va sosi. Cat despre simpatie, pare-mi-se ca cu tot contrastul ce pretinzi caeste in ideile d-tale si ideile tuturor domni-soarelor noastre, totus s'a g6sit vre unacare te-a facut ganditor...

COSTREL

Pe mine? Ve insalati !...

D-na CLIMPENESCII

Me tern ca nu. La virsta d-tale, sa fugide baluri, sa preferi a petrece o sara in-treaga, cantand un duet cu o betrana, camine... Iti spun inca °data ca-mi pare sus-pect. Domnisoarele noastre, cat de putinasimtire patriotica sa aiba, dupa zisele d-tale,sunt gratioase si placute si stiti, amorulnu-si bate capul de limba in care se esprima,chiar graiul ochilor ii este cleajuns pentrua produce intelegerea cea mai armonioasa...

COSTREL

Asa este... insa nicj una din domnisoarelenoastre nu mi-a intunecat mintea.

D-na CIMPENESCII

Ochiul meu e prea esperimentat pentrua gresi.

87

COSTREL

1.7.6 dau coventul meu ca...

D-na OAMPENESOU

Atunci ti-a remas vre-o femee din Ger-mania inca foarte vie in memorie. (costratace). De ce taci ?

COSTREL

Fiindca... pentru ca...

D-na OIMPENESOU

Fiindca... pentru ca... Am gacit insfirsitenigma pentru ce nu simpatizezi cu Fran-tejii! Va fi vre-o blonds cu ochii albastri,vre-o juna incantatoare cu perul de our sicu stea in frunte. Dar respunde ! Dece nurespunzi ? Ce pleci ochii la pam6nt ?

COSTREL (cu invalm6,ag).

Sa raspund ?... ce voiti sa rOspund?

D-na CAMPERESCU

Sunt curioasa sa stiu ce fel este doamnacare se vede ca te-a robit asa de cumplit.§i ea de sigur are idei romantice, privestelumea prin v61ul idealului. N'ati cetit im-preuna Suferin6tile lui Werther ? Vezi ca cu-nose si eu unele produceri ale literaturei ger-

88

mane, desi in traducere francesA. As puneromasag ca. se numeste Lotte.

COBTREL

Vo insalati, are un nume care vi estefoarte cunoscut, se numeste Aglae.

D-na CAMPENE8CII

Aglae, ca nepoata-mea? Asta o face indoitde interesanta, in ochii mei. Dar spune-mi,istoriseste-mi ; cum v'ati cunoscut, cum ?...

COSTREL

Cie curiositate

D-na CibiPENE80II

Me faci nerabdatoare. Maxturiseste ti p0-catele si vei doba,ndi ertare!

COSTREL

Ire asteptati la vr'un roman, la vreoistorie estraordinara, piing, de aventuri siyeti auzi o intimplare nu se poate maisimply si mai prosaica.

D-na OIMPENESOU

Incepe me rog, fait, preambule.COSTREL

Aveti sa me rideti.

!

89

D-na CAMPENEBCII (zlmbind).

Mu lt ai sa, me mai fad s'astept ? Hai 1Ia-ti curagiul in dinti, tuseste si incepe!

COBTREL

tiu ca-mi sap eu singur groapa, dandu-vepentru viitor materie indestula pentru ame lua in ris, dar ce e de facut ? Incep.

(Un servitor aduce ciaiul).

D-na CIMPENESCII

Luati o ciasca de ciaiu pentru a ye re-cori memoria.

COSTREL

Doi ani s'au trecut acum, de cand mi-amsfirsit studiele la universitatea din Bonn.Inainte de a pleca in tarn me hotarii samai ved pe un vechiu amic care locuestein Heidelberg. Cine a caletorit prin mareleducat de Baden, stie cat e de frumoasapartea intre Darmstadt si Heidelberg. In-timplarea voise ca sä me aflu singur, acu-fundat in cugetari, cand la Darmstadt, sesuire in vagonul meu done doamne, cea din-tai, inaintata in Virsta, a doua era tenera,frumoasa, incantatoare.

90

D-na CAMPENESCIT

Blonds ca Lotta lui Werther.

COSTREL

Cu perul negru si ochii albastri. (D-na Cam-penescu arath. mirare). Fie starea cam exaltata incare me virise privirea frumusetelor naturei,fie o simtire spontanea, o... un...

D-na CAMPERESCU

Inteleg ! Inteleg ! Urmeaze. I

COSTREL

Inf'Atosarea acestei domnisoare imi pricinuiun neastemper sufletesc necunoscut. Dupa,o incielungn. ncere, o mine, mAreat6. ce sevedea in departare, deschise convorbirea in-tre noi. Eu, cunoscend locurile pe acolo,numiam muntii si ruinele, istorisiam legen-dele atingetoare de ele.

D-na CAMPENESCII

Legende frumoase, de cavaleri, de urieti...

COSTREL,

Asa se trecure mai multe oare ca un sin-gur moment.

91

D-na, OAMPENESOU

Dar tine era, n'ai avut curiositatea saintrebi ?

COSTREL

Tot ce §tiu este, a tovarasa ei o numeaAglae si ca amendou6 se duceau in Svitera.

A!

D-na CAMPENESCU

CC/STEEL

Nu departe de Heidelberg se vedeau instinga ruinele unui frumos castel, desprecare incepui a spune toate cele ce poves-teste legenda. Domnipara Aglae, voind aprivi mai bine acele remasituri ale trecu-tului, se pleca pe portita vagonului, tenddeodata...

D -na CAMPENESCII

and de odata...

COSTEEL

Drumul de fer sbura in iutala cea mare;portita care nu era bine incuiata se deschise...o clipeala si era perduta... un tipa... (D-naCarnpenescu pune mana pe pept si-si opreste resuflarea).

Abia avui timpul s'o cuprind in brate §i

- 92 -

s'o cult lesinata pe canapea. Mai multe mi-nute se trecur in care avui thnpul sa oprivesc, era alba ca lacramioarele si fru-moasa ca ele. Insfirsit deschise ochii,preumbla, rataciti imprejur cautand a-si a-minti cele petrecute. Cand isi redobandi sim-tirile suerul lung al masinei ne vestl ca amajuns in Heidelberg, uncle eu trebuea sa leparasesc. Era inca prea slab, ca sa vor-beasca ; isi opri un moment ochii sei alba-stri spre mine ; imi intinse mana drept mul-tumire, m6 departai ametit... Deatuncin'am mai v6zut-o I

D-na CiMPENESCII (in parte).

Era Aglae, era Aglae !

COSTREL

Doi ani s'au trecut deatunci si asta intim-plare mi-a remas inca atat de vie in me-morie ca si cand s'ar fi petrecut ieri. Infa-toprea ei nu m6 mai paraseste...

D-na CAMPENESOU (strangendu-1 de mind).

Iti multumesc! 0! Iti multumesc

COSTREL

Pentru ce ?

I

pid

eh..

93

D-na CAMPENESCU

Nu stii cat iti sunt de recunoscRoare de...(indreptandu-se) de istorisirea ce mi-ai Mout sideatunci, zici, ca n'ai mai vezut-o ?

COSTREL

Nu, nici stiu tine este.

D-na CAMPENESCIT (in parte).

Ce ides ! Fotografia ei pe care mi-a tri-mes-o in scrisoarea din urma se afla in acestalbum... (Tare). Era o Germans, si nu puteasa aiba gratiele ce caracterizeaza pe domni-soarele noastre.

COSTREL

Nu stiu data Germanele in genere suntmai putin gratioase decat Romancele, darstiu Ca ea intrunea toate insusirile care in-canta pe un om. Dac'ati fi cunoscut-o...

D -aa CAMPENESOIT

Poate o judecam altfel decat d-ta, caci euasi fi privit-o cu ochi nepartinitori. Deschideacest album, in care se afls toate frumuse-tele noastre si vei vede cat ii sunt de su-perioare (i dA albumul in manK deschide). RataDomnisoara Cordescu in costum de amazona!Priveste ce fisionomie ce ochi ma-aleastt...

94

(intoarce fila). Eata Domnisoara Zdr-neanu. N'ai spune e o Madona esit6, dindin penelul lui Murillo ? Ce regularitate intrasaturi! A 1 eat6. si domnisoara Nazoni.Ce zici de aceasta frumuse0.?

COSTREL (cu distra0e).

Dar sunt toate frumoase! (Intoarce filele al-bumului cu nephsare si deodatn' se opre,;te). A!

D-na CiMPENESCIf

Ce este?COSTREL

Ce asemanare!

D-na CAMPENESCU

Cu eine? Me pui in mirare.

COSTREL (acufundat in contemplate).

Cu dinsa!

D-na CAMPENESCa (in parte).

Cu Aglae! Nu me ins ,lam. Costrel eratenerul pentru care simtea Aglaita, aceeace ea numeste recuno§tinp. Mai bine asa.Peste trei zile va veni. Atunci voin vede !Dar imi vine o idee ! Me due s'aduc o alts,fotografie. Pana atunci las pe poetul nostruin neastemperul cugenrilor lui. (Ese).

litiosi...a

95

SCENA HI.

Costrel (singur).

Imi pare ca visez! i nu me arnagesc,nu! Este portretul ei ! Eata ochii sei alba-stri, oglinda cea mai credincioasa a sufle-tului, eata surisul sou bland si dulce ! Cu-rios si neinteles! 0 vCd un singur momentin viata mea ; se tree ani la mijloc pa-rAsesc Germania me duc intr'o alta lume,nepastrand alta de la dinsa decat o amin-tire nestearsasi o gasesc in copie in al-bumul d-nei Campenescu! (Sc preumblit nelinistitprin cath si se opreste). Cine stie! Poate a a-cuma este sotia vre unui German, vre unuinearl glteps gi pedant; va fi uitat pe to-varasul ei de calotorie, care n'a fost poatein viata ei alta, decat aceea ce este o fur-tuna trecetoare intr'o zi de vara! i la minea fost o furtuna, dar mi-au remas urmeletrasnetului ! (Se asath pe jilt). Dar ce enigmaneinteleasa este asta? De unde vine portretulei in acest album? (Std un moment pe ganduri).Va fi o arnica a nepoatei d-nei Campenescu,a domnisoarei Aglae. (Tresgrind). Aglae ? Oarenu cumva ?... Ce idee imi trece prin cap ?Oare domnisoara Aglae sa nu fie domnisoaradin drumul de fer? Ea trebue sa fie ; ne-

- 96 -

poata d-nei Campenescu, crescuta in Ger-mania ; ea §i-a trimes fotografia matuqei salesi vine ins4 peste cateva zile... A ! era ocompatrioata! Ce turburare m6 cuprinde de-Mita ? Hai! Costrel fii barbat ! Ai trecutanii copilariei !

SCENA IV.

Costrel, .D-na Campenescu.

D-na CAMPENESCII (se apropie zimbind).

June poet, to ved cufundat in meditatiuni.Asupra carui object iti indreptase§i cugeta-rile ?

Gandeam...

COSTREL

D-na CAMPENESCII

Dar nu iei seama la progresul ce am ta-cut ? Nu vezi a si eu vorbesc in lime?

COSTREL

Inteadev6r, nu luam seama...

D-na CAMPENESCII

E§ti distras ? Ce ai ? Gandeai poate la de-§ertaciunile lumii ?

97

COSTREL

In albumul acesta, am gasit...

D-na CAMPENESOU

Sau la un nou sistem de ortografie romans?

COSTREL

Am gasit portretul unei doamne pe care...de nu me 'n§el...

D-na CAMPENESCII

Sau poate la un plan de a restabili ve-chile margini ale Daciei, zidind o noun. ca-pitala si numind-o Zermizaghetuza !

COSTREL (distras).

Nu! Voiam sa stiu pe tine infatopazaasta fotografie ; figura imi pare cunoscuta...

D-na CAMPENESCU (in parte).

Sa-mi supun dusmanul la o mica torture,...(Tare, cu indiferenta). Aceasta ? Este o arnica anepoatei mele, care de curend maritatcu un ofiter Saxon. Dar ce ai ?

COSTREL

Sarut maim (vrea sa easa).

444!O. Scrieri complecle. IV. 7

s'a

93

D-na CAMPENESCII

St Ai, ce-ti este ? Ce grabs ?

COSTREL

Me ertati, am sa me... trebue sa... am ointilnire cu un prieten...

D-na CAMPENES013

Intilnire la unsprezece oare de noapte ?Glumesti ! Cu asemene poveti, nu me mul-tume§ti pe mine. StAi, sau sunt silita sa(zed ca ai vre-o alts pricina, vre-o intilnirecu o prietena frumusica...

COSTREL

Ei bine, data voqi sä vC spun adevCrul.Eu patimesc adeseori de congestii la cap, careme fac incapabil de orice convorbire.

D-na OADIPENESOU

Congestii la cap ? ezi ! Am sä te invato foarte buns doftorie care te indreaptaindata.

Ufl I

COSTREL

D-na CAMPENESOU

Eu ca si multe alte betrane am un defect :defectul de a starosti. Cand ved doi tineri

99

care par facuti unul pentru altul; and sepotiivesc in virsta, in nume, in avere, m6pun pe atata casatoresc! Multi imi da-toresc fericirea lor.

COSTREL

Fericire, and este potrivire in positie siavere, Para sa fie simpatie intre suflete ?Cand barbatul si femeea formeaza done per-soane deosebite una de alta si nu au aceaarmonie in simtiri care singura este basafericirii conjugale ? §i aceasta o numiti feri-cire ? Dar cum poate sa nu fie la not des-partirile cele multe, cresterea cea rea a co-piilor, cand casatoriile se fabria, cand...

D-na CAMPENESCII

Puuu ! !... Ce foe ! Ce vapae ! Vorbesti caun copil care inoata inca in ilusii. Inainteazain virsta si vei vede cum vei adopta pa-rerea mea.

COSTREL

Niciodata! Daa aceste sunt ilusiuni, la-sati-mi ilusiunile ! Mai bine sa traesc intr'olume fantastic cu dinsele, deal invatat prinexperienta fait, ele !

si-i

- 100 -

D-na CAMPENESCU

Ei bine, cu toate ideile d-tale, mi-am pusin gaud s to insor.

Pe mine?

COSTREL

D-na CAMP ENESCII

Dar ! Ocupi acuma o positie, ti-ai fticut,ten6r incA, un nume, iti trebue o consoarta;(iimbind) chiar cand ar fi numai ca sa-ti tread,congesliile la cap.

COSTBEL

Eu s m6 'nsor du0 voia altora, s, -mites singur panza nenorocirii ! NiciodatA! Maibine...

D-na OAMPENESCII

De-ai cunoaste domnisoara ce-ti destinez...

COSTBEL

Fie cine-a fi ! Cand imi voiu schimba ideile,cand imi voiu perde ilusiunile, insurati-mecu cacti sad de bani yeti vol, pan6. atunci...

D-na CAMPENESOU

portretul ! Dac'ai sti cat e de fru-musica, cat e de buns, ce caracter nobil !...

Eata-i

Priveste cum se reflecta calitatile sufletuluiin figura ei... priveste !

COSTREL

Poate sa fie oricat de frumoasa, cand nueste reciproca, iubire...

D-na CAMPENESOU

Dar priveste numai, poate ca dupa ce-i fivezut, vet zice altfel. (Ii intinde fotografia).

COSTREL

In zadar ! Niciodata nu voiu... (se niiq lafotografie). A !

D-na CAMPENESCU

Ei bine, ce mai zici ?

COSTREL

Fotografia din album ?

D-na CaliPENESCU

Ba alta, intocmai ca aceea. Ei, urmeaza-tipledoria; tuna si fulgera incontra casato-riilor fabricate ! (Aratti fotografia). f nepoatamea Aglae e crescuta in Germania si im-partaseste asemenea idei !

COSTREL

Aceasta domnisoara e nepoata d-voastre ?

- 101

--- 102 -

D-na OiliPENESOU

Da, nepoata-mea, cu care ai cAl6torit im-preuna, pe care ai scapat-o cand era sa cadadin vagon, de care mi-ai facut dinioarea odescriere atat de poetica.

COSTREL

cu dinsa... sa m6 insurati ?

D-na CAMPENESOU

Da, cu dinsa. Te multumesti ?

COSTREL

Ce fericire! Dar... cine stie data d-ei s'arinvol.

D-na CAMPENES011

N'aibi team6.! In toate scrisorile vorbestede d-ta si de recunostinta ce-ti datoreste.Intelegi ce vrea sa zica recunostinp ?

COSTEEL

facut omul cel mai fericit ! (I s::ruta.alarm).

D-na CAMPENESOU

A! dar uitasem ! (Zimbind). Cum se poatesa-mi dau nepoata dupa d-ta, dusmanul meucel mai neimpacat !Alarturisesti ca tineriipot inca invata mult de la betrani; ca timpul

voiti...

Arai

- 103 -

de fa0, trebue sA, fie copil ascultAtor al tre-cutului ?

COSTREL

Alarturisesc din toata inima! Dar nu ta-gAduiti, c nici trecutul nu are cuvent de adespretul pe present. Tinerii au pit unpas mai departe spre progres, pe care be-tranii, departe de a-1 condemna, trebue sä-1recunoasca.

D-na CAMPENESCU

Cat vreme nu se vor depArta de espe-rienta trecutului. ImpAcarea e gata! Ne-poate iti dau pe A glae !

AMOR SI VICLENIE

COMEDIE IN I'RE[ A(' l'E IN VERSCRI

PERSOANELE

EbMERALDA 'CONRAD

ELENA COSTIN

A URICA

ACTUL I.Un pavilion. Upa din fund (la in gradinit.

SCENA I.

Conrad, Costin, Aurica.

AIIRICA

Stepana-mea ye roaga s asteptati putin,Indata va veni.

COSTIN

Era si domnisoaraElena in Male.?

AIIR1CA

Era si domnisoara.

COSTIN

Ai spus numele nostru ?

AIIRICA

Am spus tine -a sosit.

ioS

COSTIN

Nu ai uitat cum-va sa spui c sunt si eu,m'ai numit pe nume?

AIJRICA

De sigur, v'am numit.(zimbind).

Uitati 0 am de mult onoarea de-a ye sti ?

CONRAD

Prea bine, asteptarn.(Aurica ese).

CONRAD

Ajuns'am insflrsit la locul mult doritAl suferintei tale. Aici dar, la aceastaMosie locueste, cel anger minunatAtata de frumos s'atat de reu si crud,Ce inima-ti rapi, ce-amor asa ferbinte

ca sail inspire, s'apoi schimband de-°data,

Departe to -a respins nepasator si mandru.Sunt curios sa ved si eu acea minune.

COSTIN

Glumesti, Conrad, glumesti. De-ai st1 cee amorul

De-ai sti, dac'ai pute sa-ti faci idee numaiCe'n suflet am simtit, ce dor si ce durereAdanca m'au cuprins, decand m'am hotarit

§i

§tin

--

- 109 -

Srt sfarm pentru etern acest lant de vrajieDe dinsa ce me leaga ; sa fug, sa n'o Mai ved,Sa pot din peptu-mi stinge ist foc ce me

consu m a...§i cum far' de putere, oricate-am incercat,Decat a-mi stinge focu], mai molt l'au a-

prins incaDe-ai sti.. atunci desigur nu mi-ai vorbi astfel,Ai fi cu indurare si compatimitor.Imi pare c'aud pasi.

CONRAD

Te'nsali, nu vine nitne.Amice, ce sail spun ? Ce-i drept, eu n'am

simtitAmorul niciodata asa aum it descrii

nici nu pot pricepe vapaea asta mareDe care. de opt zile imi spui necontenit.Amar trebui sa, fie, atata inteleg.Te las cu minte, teafer, me despartesc de

tine0 jumetat' de an, me 'ntorc ce sa \TedAmicul meu intim, odat'atat de vesel,Ce -able din cand, in cand, in oarele perduteMelancoliei blande jertfea cate-un moment,Acum it gasesc palid, cu ochii plini de la-

crimi,Uitand a noastre planuri de mandru viitor

?ai

- 110 -

De care inaltasem clAdiri asa frumoase,Perdut si zi si noapta in ganduri de durere,Neasteptand scapare decat In moarte numai,Cetind intregi volumuri de poesii de jaleCe le uda cu lacrimi... acest aspect asaNeasteptat si straniu Mai sA me decidSau n'as fi fost amic sA, vindec a ta boalA.Nu stiu cine-i persoana, dar fie on si tineEa este o femee, si ca feinee trebuiCurend sau mai tarziu amor si ea sADar tu, serman amic, in visuri cufundat,Orbit, deal tett amor, lAsasi sA to rApeascATorentul pasiunii si n'ai stiut, sermane.CA in amor ca 'n toate din astA lume falsATrebui lucrat cu arte, de vrei sA isbutesti.Acuma cunosti planul ce ti-am format. Cu-

rajulNu trebui lipseascA. Amorul ce simtestiAscunde-1 afunda in inimA adanc.Sileste-te sa stergi durerea, ingrijireaCe'n fata ta se vede. Privirea ta aprinsA,0 stinge 'n nepAsare. Fii mandru, fii bArbat,SA simtA domnisoara ca nu are a faceC'un suflet pre plecat. Cum? tu, ce din toti

juniiTe distingeai prin spirit, curaj si bArbAtie,Ce mandru si frumos fAceat ca sA suspine,§i fete si neveste, acum, schimbAndu-ti fireaSA plangi ca o muiere?

simta.

sA-tipi-1

I I I

ONTO (suspin6).

De-ai sti ce e amorul,De-ai sti spre ce diavol si anger totodataDestinul m'a impins ! Nu cred c'a fost in

lumeAmestecate 'n una atata rOu si bineAtat amar si dulce.Dar fie ; voiu urma asa precum imi spui.Amorul voiu ascunde, voiu scoate nepasareaDe unde voiu s'acoperindu-mi fataCu dinsa, voiu cata s'arat precum nu sunt.Dar n'am sa isbutesc, ab ! nu mai am speranta.

CONRAD

Increde-te in mine ! Acuma spune-mi cineE sora-sa mai mare, stepana proprietatiiPe care ne aflam. E veduva cat stiu,Dar ce fiinta este ?

COSTIN

Cu trei sau patru aniMai mare decat dinsa, parintii o dadur6Dup'un amic al casei pe care nu-1 iubea.Casatoria for tint' cateva luni,Cand, dintr'o intimplare, barbatul EsmeraldeiRanindu-se cu pusca, muri la un v6nat.Acum de mai multi ani, r6masa vkluva,Traeste-aici la tarn cu sora-sa mai mica.

gasi-o

Din cand in cand s'arata pe scurta vremenumai

Cu sora-sa 'n oras si grabnic redispare.Precum in noaptea neagra s'arata doi lu-

ceferi...

CONRAD (zimbind).

Prea bine : V6duva §i juna §i frumoasa...Du cred ca n'ar strica sa-i faci putina curte.

0!COSTIN

CONRAD

Asa -s femeile: chiar daca nu iubescDoresc a fi iubite. Putina gelosieAr trebentartata. Aceasta face bine.Pe-aici cine mai este ? Nu sunt vecini, vecine?

COSTIN

Nu-i nime : singure, ca intr'o manastireInchise traesc ele in ist castel frumosIncunjurat de campuri, isvoare si gradine.

CONRAD

Cine era fetita ce ne-a qit 'nainte ?

COSTIN

Cameriera lor.CONRAD

Cameriera for?

- 113 -

DupA imprejurari ea poate sA ne fieDe mare ajutor. Cu dinsa te-ai pus bine ?

OOSTIN

Cu dinsa, cum puteam... ce fel sA me punbine?

Aveam eu ochi, urechi, puteam sA am shntirePentru oricine'n lume decal pentru Elena ?

! numele ei singur me face ca sA tremur !

CONRAD

Serman nesocotit ! Cameriera esteDe-un ajutor nespus. Nu stii in care chipAceste se castiga ? §'apoi pe ici pe toleSA lasi si cAtrA dinsa sA cad'o vorbA dulceAceasta mult ajuta.

COSTIN

Imi pare c'aud pasi

CONRAD

Ast'datA nu te'risali. Stint ele, yin spre noi.

COSTIN (putrid many pe

0! Doamne !

CONRAD

Fii bArbat !

44410. Scrieri complecte. IV.

0

ininn1).

S

114

SCENA II.Esmeralda, Elena, Conrad, Costin, Aurica.

ESMERALDA (a.trg Costin).

Am fost plAcut surprinsa, vez6nd cA n'atiuitat

Pe vechile amice, cA v'ati adus aminteDe isolarea noastrA...

COSTIN

Ertati, doamnele meleSA v6 infAtosez pe-amicu-mi cel mai bun

(Conrad se inchinN.).

ESMERALDA (c'3.trd. Conrad).

Desi nu ne-am vezut, de mult noi ne cu-noastem.

Amicul vostru des de voi ne-a povestit,heat eu v6 privesc ca vechie cunostinta.

CONRAD

Onoarea care-mi faceti e tot atat de mareCa dorul meu ferbinte ce-avui de-a ye cu-

noaste.

ESMERALDA

Sperez c n'ati venit la noi in treacet numaic'om aye placerea de-a ye vede mai mult.

COSTIN

Vom sta...

§i

115

CONRAD (curmandu-1).

Afaceri grave nu ne-or permite poatePrea mult de-a ne opri ; dar fie cat de scurtg,Oprirea noastr'aicea va fi destul de lunggCa sa lugm cu not placute amintiri.

ESMERALDA

Sunteti foarte amabil, dar cred ca amintireaN'a fi unicul land ce ne-a lega deacum,Caci iarna viitoare, gandim sa o petrecemIntreagg in oral, acolo ne-om vette.

CONRAD

§i domnisoara cred n'a fi nemultamitgCa sa revadg lumea ce-atata o doreste,

care o asteaptg cu baluri si petreceri.

ELENA

Singuratatea-mi place. Orasul pentru mineAtragere nu are. Nu am pe nime-acoloLa care as tine.

COSTIN

Nici merit, vre unul.Ac.asta onoare. Comoara pretioasgDeparte se ascunde de-a lumii lacomi ochi.

vai, de-acel serman ce umbla s'o gaseasca.Sumeatg-i osteneala nu afla resplgtire!

§i

inalta

§i

116

ELENA

Nici trebue sa afle. Dece cu indrazneala,El umbla sa gaseasca aceea ce s'ascunde ?

COSTIN

Mai rNu e tend o afla s'apoi, privind-o bineEl vede ca aceea ce-atat a cautatNici este o comoara.

CONRAD (iute).

Gradina, ca a voastra in flori asa bogataEu inca n'am vezut. Se vede ca stepanaPrin flori numai se afla in e]ementul ei.

ESMERALDA

Sunt mare iubitoare de flori, dar ce-ati vezutNu e nimica inca. Doresc sa ve arat

i floraria mea de care me stmt mandra.

CONRAD

Cu mare multamire.(Esmeralda, Elena, Conrad 5i Costin se indreapta sere

fund. Ajunsi la ug, Costin se intoarce, ceilalti es).

SCENA

Costin, Aurica in fund.

COSTIN

Oravl pentru mine atragere nu areNu am pe nime-acolo la care as tine !

- 117 -

Acesta e intaiul cuvent care mi-a spus!O Doamne ! Patru luni de dinsa despartit,

sutA dou6zeci si douo zile lungiIn care n'am trait o singurA, minutAFar' a gAndi la din sa atata dor si chin,Atata desperare ant, ant amorCa cel intaiu cuv "exit in oara revederiiSA fie o sAgeatA umplutA de veninSpre peptu-mi plin de-amor, cu ura indrep-

tata !Si dac'ar fi fost ura, dar nu! E reutate,E numai reutate ! -0 nu, asa cevaN'a fost de cand e lumea !Dece-am venit

aice?Dece n'am stat departe? In gAndu-mi cel

putinPuteam sa m'amagesc ca tot ceva amorEa trebue sA simta. Acuma am venitSA veld c'a mele gAnduri, erau o amagire !

(S'a4eaz5. pe scaun).

AIIRICA (s'apropie).

Ye ved pe gAnduri, twist. Pareti nemultamitDe-a fi venit aice.

COSTIN (cu pornire).

Eu par nenaultAmit ! De-as fi nemultAmitDe-as fi numai atAta 1 Dar vezi, in peptul meuSimtiri mult mai profunde si mult, mult

mai aware,

- 118 -

S'aduna si m'omoara... Vezi !indreptandu-si

tonul) s'au dus cu totiiSa vada floraria ? Arata-mi care-i drumul ?

AURICA

Vo coboriti in stinga si mergeti drept nainte.

COSTIN

Prea bine. (Merge spre u$a din fund, Aurica spre ouse lateraM, Costin se 'ntoarce).

(Aurica se intoarce).

Iubesti pe-a to stepana ?

AURICA

Iubesc pe amendou6cum nu le-as iubi ? Cu ele am crescut...

Elena to iubeste ?

COSTIN

AURIGA

Sunt sora-sa de lapte.Pan' astazi nici o zi not nu neam despartit.

COSTIN

i iii spune ce gandeste ? iti spune tot cesimte ?

Respunde. Ce zimbesti ? Respunde, nu vedi toCu cata nerabdare astept sa-mi spui o vorba ?

tu...

Apriai

Si

- 119 -

AURICA

Cand noaptea-i naintata si singure-am r6masImi spune cateodata gandirile secreteCe-ascunde al sell suflet. .10 'ntreaba si pe

mineDe ce parere sunt cand std, la indoiala.§i eu atunci...

COSTIN

Aurica! 0 ! spune-mi, spune-mi tot.De mine ti-a vorbit ? Ti-a spus cate °dataGandirile secrete ce sufletu-i ascunde?Ce crede, ce gandeste, ce-a spus ?

AIIRICA

Am si uitat.Mi-a spus de multe ori...

COSTIN

De multe ori...

A [MICA

A sa.

COSTIN

Dar ce ti-a spus ? -

AURIGA

Spunea... Mu! nu -miaduc aminte.

- 1 2 0 -

COSTIN

Aurica, me torturi. Once cuvent ai spune,Me poate face omul acel mai fericit

cel mai neferice.

AURICA

Dar dace, am uitat.

COSTIN (senate un inel).

Vezi to acest inel ? El este pentru tine.

AURICA

Voiili sit -mi vend stepana, sa spun a sale taine!

()MIN

Ia, ia; nu vreu nimica. Nu vreu s, -mi spuinimica.

Voesc sa-ti fac un dar... asa... cred ca-i ertat.

AURICA

Dac' e numai un dar si nu cereti nimica,..(Ia inelul).

COSTIN

Elena me ureste ; asa-i c me urecte?

AURICA

Dece s ye urasca, ?

§i

121 -

COSTIN

Ea stie c'o iubesc ?

AIIRICA

Dar cum s6, nu o stie ? voi singur i-ati fostspus-o.

chiar de n'ati fi spus o, e greu sa f u gacit ?

COSTIN

Ah ! Eu eram asa de plin de-al meu amor !Ca riul ce se umflA and curg in primb,vailPeraele de munte si, neputend cuprindeIn senul sou cel strimt, siroiele de apa,,Se varsa peste campuri s'inundA tot in juru-i ;Asa nici pieptul meu, deodatA desghetat,Nu mai putti cuprinde siroiul de simtireCe'n el se gilmadise.

AD RICA

Aceasta n'a fost bine.

COSTIN

Dar ce era s5. fac?

MICA

tiu eu ? Dar poate toate spre bine s'orintoarce.

COSTIN

Auric4, ce spui tu? Ah ! imi redai viata.

122

AlJRICA

Lasand sä treaca timpul, dac'ati ave rabdare...Acel ce-i rabdator la multe poate-ajunge.

COSTIN

Ea dar nu me iubeste ?

AURIGA

Aceasta nu am spus-o.

COSTIN

i crezi ca m'a iubi ?

AURICA

Nu stiu, dar cu rabdareSe pot ajunge multe.

COSTIN

Rabdare, o, rabdare!

AURICA

Asa-i, cand cineva au alergat prea iuteEl trebui sa s'opresca mult timp sa se resufle,Acela insrt care a mers incet dar sigurPe calea sa 'nainte, ajunge mai degraba

i far de osteneala.

COSTIN

E drept, e drept, rabdare!

- -

-- 123

Dar to nu vei uita, viind v'o data vorbaDe mine...

AURICA

Voiu vede. Dar eats, domnisoaraE singura si pare a nu fi prea voioasa.

COSTIN

Me due, nu pot s'o ved (ese).

AD RICA

Sermanul! Mo'ntristez sa ved cum patimeste.Se cM spre fund).

SCENA IV.

Elena (intro), Aarica (in fund).

ELENA

Ce ton neobicinuit! Asa DU rni-a vorbitPan' asthzi niciodata Mai reu tend s'a con-

vinsCa ceea ce-a catat nici este o comoara!"§i asta cu ce ton ! Cuventul ca si tom]]Erau insultatoare. Etc nu sunt comoara ?§i cine-mi spune asta? Acel ce tremuraCand me vedea departe. A! domnisorul meu,Ai luat'o pe-alto, tale si crezi ca cu mandrieVei dobandi aceea ce n'ai putut ajungeCu rugi, cu duiosie, blandeta, umilire!

124

A! Nu me cunosti inca! Voeste sa-mi arateCa e nepasator, gandind ca ii voiu credo...Deaceea n'a venit cu not jos in gradina.Asteapta, tu nu stii cu tine ai a face.Deacuma

AIIRIOA (inaintand),

Domnisoara!

ELENA

A! tu esti, Aurica,Dar ce faceal aice ?

AITILICA

Domnul Costin, vezendCa tree prin pavilion, me intreba mai multe.

ELENA

Te-a intrebat mai multe ? Te-a intrebat demine ?

AIIRIOA

Ba nu, despre mosie, gradina, de padureSi alto de aceste.

ELENA

De mine n'a vorbit?

AIERICA

Nu. Ce era sa-i spun? Nu v'a vezut pe voi ?Pe voi putea sa'ntrebe de tot ce-ar fi dorit.

- 125 -

ELENA

Sunt lucruri despre care nu poti s4 te-a-dresezi

Deadreptul la persoana de care este vorba.

AURICA

Nu m'a 'ntrebat nimica.ELENA

Acton s'a dus de-aicea ?

AURICA

Vezencluve viind, fug' in altti parte.

ELENA

Et a fugit de mine!AURICA

De voi ! Nu cred aceasta.Dar a esit pe u0.

ELENA

De ce-a remas in urmACand not ne-am coborit cu totii in grAdinA ?

AURICA

De sigur osteneala... 0 'ntreage, zi pe drum...ELENA

0 'ntreag6, zi pe drum 'amicul s6u ConradVeni o zi intreagA si nu-1 \Ted ostenit.

- 126 --

Din contra vPd ca spune cu multa viosieMu ltime de istorii si sora-mea l'ascultaCu mare multamire.Aurica, sau me 'fisai,Sau visd ca s'a schimbat Costin, pe care toIl sprijiniai cu-atata ardoare, partinire.

ATIRICA

Eu nu am luat sarna la el nici o schimbare.Imi pare tot acel placut, frumos barb it,Precum era 'nainte.

ELENA

Esti azi nesuferita!C1nd spun ea s'a schimbat, nu spun de ochi

si guraVorbescnu me 'ntelegi ?vorbesc ca s'a

schimbatIn suflet, in simtire. Imi pare mult mai rece

mai nesimtitor. Sau se preface bine,Sau nu me mai iubeste.

AIMICA

Sa nu ye mai iubeasca!De ce nu v'ar iubl? Au nu sunteti aceeasiPrecum erati nainte, frurnoasa, stralucita

ELENA

Asa-i ca nu se poate ? Amorul nu dispareDe la o zi la alta. De sigur se preface

§i

- 127

Spereaz'a isbutl Wend nepasator.Dar se insal'amar. Acum si mai putinEl a sa-mi fie drag. Cu vremea a s'ajungaA-mi fi nesuferit.

AlJRICA

Daca i asa cum spuneti si eu sunt de parereCa merita deacuma el numai nepasare.As sunt toti barbatii. Azi par a ne iublCu-atata infocare, incat sa poti juraC'or ingropa amorul cu dinsii in morment.§i mane de odata ii vezi de tot schimbati.Ei nu mai simt nimica, sunt reci, indiferenti§i not care-i iubim petrecem in durere0 viata luriga, trista, amara cam e fierea.Daca Domnul Costin asa s'a fost schimbat,Precum imi spuneti voi, sau e un om viclean,§'aceia nu iubesc ; sau nu ye mai iubeste§i e un nestatornic. Si intr'un cas si'n altul,E bine sa-1 uriti.

ELENA

De nu me mai iubeste

AIIRIOA

Parea asa 'nfocat, asa nenorocit,Vezend ca nu respundeti l'amorul ce simtea,Ii cat ii tineam partea, crezend ca bietul juneImpins de desperare si-a face singur sama.

'acum asa schimbare !

- 128 -

ELENA

Cum ? Crezi c desporareaL'ar fi impins sa faca tin pas asa giozav!

AIIRICA

Misei stint toti barbatii! Nici umbra de curajNu au in a for suflet. Ce, greu era sa iee0 army inctrcata in mina si spre peptS'o 'ndreptesa sloboada...

ELENA (lute).

Aurica! Ce spui tu?Aceasta e grozav !

AlJRICA

Nu mai ganditi la dinsul.Azi poate, tine §tie, pe alta el iube§te§i a venit aice ca sa v'arate numaiCA i-a trecut amorul. Barbatii toti sunt rei,Nu merit'un suspin, nu merit'o privire !

ELENA (fixand-o).

Pe alta sa iubeasca!

AU RICA

Se poate; nu §tiu sigur;Dar poate se preface.

- 129 -

ELENA

Pe alta sa iubeasca!Amorul s6u parea atat de infocat,Parea ant de sincer ! Cat il uresc acuma!

( \Trend s easN, intilneste pe Costin. Aurica ese pealtg.

SCENA V.Costin, Elena.

COSTIN, ELENA (intilnindu-se, impreunt).

A!

ELENA

De la sosirea voastra, eu nu v'am mai vezut.

COSTIN

Eram cam ostenit de drum si m'am retras.Dar voi ce-ati mai facut?

ELENA

Cu totii prin gradinaNe-am preumblat putin. Amicul vostru esteMare-amator de flori cum e si sora mea.Ei sunt in florarie sa admireze incaMai multe flori frumoase ce se gasesc acolo.

COSTIN

i voi i-ati parasit?.14410. Scricri comi5lecte. IV. 9

u5 h).

130

ELENA

Domnul Conrad spuneaMu ltime de istorii §i sora-mea-ascultaCu multa luare-aminte.

Nu vo interesau?

COSTIN

ELENA

'acele povestiri

Da, insa me chemareAfaceri casnice 'am trebuit sa-i las.

COSTIN

A! sunteti ocupata §i poate ca, ye super...

Acuma am sfirit.

ELENA

COSTIN

Oricum, nu vreu sa super.Eind pe asta 110, gandesc ca i-oiu gtsi.

ELENA (mai viu).

On pe-unde ati e0 voi trebui sa-i gasiti.

COSTIN (zimbind).

Ve rog sa me iertati daca ye las acum,Nu voiu sa ye impiedec de-a nu indepliniAfacerile easel.

- 131 -

ELENA (mai iute).

Nici cum nu's superata.Pe-aice este drumul.

(Costin se 'nchina. gi ese).

ELENA (singura).

A! to iti urmezi rolul, vorbesti cu ironie...Cu mine ironie ! Arati nepasator...Ei bine, nepsarea pre mult nu va tine.Ea trebui sä dispara, sa faca earls locIubirii ca 'nainte §i chinului amar.Chiar drept pedeaps'acuma eu vreu sa me

iubesti.Ear trebue sa to ved plecat si umilit,Precum erai odata ; eu vreu inca mai mult :Aici naintea mea eu vreu sa 'ngenuncheziS'a§tepti sa-ti spun din mild o vorba mai

duioasa,§'atuncea cu mandrie departe voiu respingePe-acel ce-a indraznit cu mine sa se joace.0! N'am sa am repaos pan ce nu te-oiu vedeIn pulbere 'nainte-mi... s'atunci ce biruinta,Ce'ncantator moment! Dar cum voiu isbu ti ?srt fiu mai rece inca, s'arat mai simtitoare?Receala l'ar dure dar nu it va pleca;Simtirea-I poate face mai mandru decAt este.

(Cu hotarire).

Receala si simtire voiu §ti dupa olalta

- 132 -

SA schimb la trebuint6, si and te-a oborlSimtirea si amorulatunci triumf, triumf !

(Ese).

SCENA VI

Conrad, Esmeralda (intrl pe usa din fund. Conradsine o floare ui mania).

EsmERALDA

De mult dar ye cunoasteti ?

CORRAD

De cand eram copii.Cu dinsul impreuna am invatat a scrie,Cu dinsul mai t5rziu am fost la scoala nalta.§i pasul cel intaiu in via many 'n mamaCu dinsul l'am facut.

ESMERALDA

Amici asa de buni !Cu toate-aceste-mi pare ca ved o deosebireIn caracterul vostru. El este mult mai viu,Mai lute, mai pornit, pe cand de nu me'nsAlSunteti mai cumpenit. El, far a judecaSe las'a fi rapit de cea intai simtire,Pe cand de nu me judecati cam

multi poate chibzuintei jerfiti simtirea insasi.

'nsalvoi

'33

CONRAD

E drept, aceasta este aproape deosebireaDe dinsul si de mine. Cu toate-aceste 'n

sufletNe-asemkarn prea mult. Acea ce el iubesteAcea iubesc si eu si ce ureste elNici eu nu pot sI sufer.

ESMERALDA

0! Asti, simpatiePericuloasa-mi pare. De s'a 'ntimpla v'odataCa inimile voastre sa bath, impreunti,Avend aceeasi tinta, atunci luati adioEtern de amicie.

CONRAD

De-aceasta nu m6 tern.In ceea ce priveste simtirea not avemIdei asa opuse, ca e en neputintaSa ne 'ntilnim v'odata. El e pornit, cum

spuneti,Simtirii ce-1 domina, cu greu s'impotriveste.Cand eu nici pot sa cred ea, voiu simti v'odataAtata de adanc, incat sa perd putereaCe am asupra mea.

ESMERALDA

Nu stiu data 'n trecutAceasta siguranta avit vre o ispita.

- 134

CONRAD

De cate on ispita s'apropia de mineDe dinsa am fugit.

ESMERALDA

Dar poate ca, si vou6Momentul va veni, cand toata energiaCe spuneti a aye va dispare 'nainteaSimtirii prea puternici. Pan astazi poate incaIspitele n'au fost asa primejdioase,Dar cine poate stl aceea ce v'asteapta!

CONRAD

Se poate ; as vrea chiarSa fiu supus odata la incercari mai grele.

ESMERALDA

Aceste incercari, se spune, sunt placute.

CONRAD

As vrea sa vOd odata de-i drept cea ce sespune.

ESMERALDA

A tunci o noun viata, se spune ca traestiSi tot ce este 'n lume iti pare mai frumos :E aerul mai dulce, campia e mai verdeDuios sopteste riul ce curge 'ncetisor,A paserii cantare cu jale iti vorbesteS'a lunei blande raze mai bland to lumineaza.

135

CONRAD

Divin trebue sa, fie; dar voi ce-astfel vorbitiSimtit'ati vre odata?

ESMERALDA

Ce sa simtesc ?

CONRAD

AceeaCe face ca viata sa-ti park mai frumoasa,Si aeru] mai dulce si cam pul etern verdeS'a paserii cantare mai jalnic sa-ti vorbeasca.Si a lunei blande raze mai bland sa, lumineze.

ESMERALDA

Aceasta, intrebare dece mi-o faceti mie?

CONRAD

Oricare pe pam6nt odata 'n a sa viataA trebuit sa simta,

ESMERALDA

Ce lucru trebuestesa simta, on si care ?

CONRAD

Pe cat am auzit cel lucru se numeste..ESMERALDA

El e numit...

136

CONRAD

Amor.

ESMERALDA (plecan I ochii).

A!

CONRAD

niciodata Inca amorul n'ati simtit ?

ESMERALDA

In cacti despre aceasta adesea am cetit.

CONRAD

Dar inn n'ati deschis a vietei mare carte?

ESMERALDA

Dar, ins, cu cetirea eu n'am ajuns departe.

CONRAD

Adesa intr'o oar se'ntorc mai multe fileCum nu se pot intoarce in ani intregi de zile.

ESMERALDA

Dac'as ave o oars, de-asa dulce cetireN'as vrea in a mea viata mai mare fericire.

(Conrad si Esmeralda ridica ochii si se uitl lung unulla altul ; ea pleacl ochii in jos; fiecare se deOrteazI in-

cet spre o parte opusri a scenei).

.137CONRAD (in parte).

Ce insemneaz'aceasta? Ce-a fost acest cuvent,Ce-a fost acea privire atata de duioas,Ce'n suflet mi-a petruns? .Amor, sä fie-amor?

(dup:t un moment).

Nu! Nu! Eite o cursA, se vede ca-i si eaCa sorb, -sa, Yi place s6, cate sa atragaPe on si cine 'n lantu-i. Conrad, pazeste-teAice e pericul. Dar daca n'ar fi cursa

ar simti... o ! nu! De astazi ne cunoastem,Aceasta nu se poate. Dibaciu trebue s fiu.Pe mine nu me-ti prinde usor ca pe Costin.Trebue s me prefac, sa, creada c o cred.Ei bine me primesc.

ESMERALDA (in parte).

Ce-a fost acea privire ? Un tremur me cu-prinde.

Ah! inima imi bate cu-atata infocare...Asa nu am fost inca. (llupI un moment). De

ce imi spuneCa e nesimtitor? Nesimtitor sa fie ?De ar fi... dar nu se poate un om nesimtitorAstfel ca sä vorbeasca. Dar dace, tot ar fi?

(Conrad s'apropie de Esmeralda. In acel moment intraAurica gi se opre$te in fund).

CONRAD

In mane, tot tin inca aceasta rosa mandra

insa

Si

138

Ce singur ati cules-o. E rosie ca focul.Puteti a intelege a florilor vorbire ?

ESMERALDA

A florilor vorbire ? i florile vorbesc?CONRAD

In viata sunt momente, cand toate in naturaVorbesc cu eloquenta.

ESMERALDA

Ce spune rosa rosie?CONRAD

0 rosa insemneaza cand arde.atat de rosieAmor nemarginit.

ESMERALDA

Nemarginit...

CONRAD

Amor !

ESMERALDA

Eu am cules pe-aceasta, parendumi dintretoate

A fi cea mai frumoasa.

CONRAD

Ce mai frumoasa este,Fiindca insemnean din toate de pe lumeCe este mai frumos.

(Ii intinde floarea).

'39

Primitio de la mine.Ifni refusati?...

ESMERALDA (dupg o scurtg tgcere).

Primesc.(0 is si se indreapta spre o us:( lateralg. Conrad o ur-meazg cu ochii. Ajunsg la usg, ea isi intoarce ochii inch

odatg, apoi es amendoi in pgrti opuse).

AURICA (inaintand).

Visez eu sau ved bine ? 'acestia... deacumaTot are sd se'ncurce. Auric'ai sd ai treabd

Cortina cade).

ACTUL IIGradina. In dreapta un boschet ascuns; in stinga

o banca si o masa.

SCENA I.

Conrad, Costin (intrA Aurica (ii urmeaz:1).

(0013TIN Wind o Milk in inan?t)

Acesta este locul adesa unde sede ?

AIIRICA

Aici pe asta banca ea sede si lucreazaAdesa oare 'ntregi.

CONRAD

Pe asta mas'o pune.Nu poate s n'o vada; vezend, sa n'o ce-

teasca ;Cetind, sa nu gandeasca, gandind...

CORTI&

Nu stiu de ce

inn).

141 -

Imi pare a fac rou caci .asta poesieCu totul alta spune de ceea ce simtesc.

CONRAD

Ear vii cu constiinta? ti-am spus de miide ori.

Ca nu buna credinta, ci numai vicleniaIn lume isbuteste. Cu buna to credintaTu stii ce ai

COSTIN (pune hArtia pe mast).

Asa, asa e drept.

CONRAD

Adresa este scrisa asa precum ti-am spussemnatura ear ?

COSTIN

Sunt toate cum mi-ai spas.CONRAD (in parte).

Dac'as aye noroc, pre lesne s'ar puteaAceasta sa m'ajute si 'n planurile mele.

(Tare).

Asculta-m6, Costin; dad, din intimplare,Vorbind cu Esmeralda, to va'ntreba de mine,De viata mea trLcutri, sa-i spui atunci ca euAm iubit mult odata si n'am fost fericit.

COSTIN

Dar nu-i adeverat.

i

patit.

142

CONRAD

Ce face ? Spune-asa.

COSTIN

De ce asa minciuna ?

CONRAD

Asa am un capriciu,Cell pass?

COSTIN

Bine, bine. Dar nu 'nteleg nimica.

ATJRICA

Cei scrisa, pe-acea hartie ?

CONRAD

Minciuni in versuri scrise.

AITRICA

In versuri, ce-i aceea ?

CONRAD

Cand inima to doarescrii atunci sunt versuri.

AITRICA

Asa?... Dar pentruce,Pe mas' aici o puneti? Chiar dace, domnisoaraGasind, o va ceti, ce-ati folosit cu-aceasta ?

Si

143

COBTIN

C,etind, trebue sa creada ca nu o mai iubescca eu gandesc la alta

CONRAD (incet lui Costin).

In veci nu poi sa tad?Ce trebuia sa-i spui...

COBTIN (asemenea).

Ne este devotata.

CONRAD

Ear to increzi in fete ? Aurico, not neducem

Ear to romai aice; pandete de-a veni.COBTIN

Sa-mi spui dac'a cetit si tot ceti va vorbi.

AIIRICA

Prea bine. Las' pe mine. (Conrad si Costin es).

ioiu spune cat voiu crede.Cat nu, voiu sti sa tac,

SCENA II.Elena (intra cu lucrul in milnit). Aurica.

ELENA

Nu inteleg nimica. Conrad care umblaMai mult cu Esmeralda, acum mai mult cu

mine.

144

Costin de alts, parte mai mult cu Esmeralda.abia se vede, de mine se ascunde?

Ce se intimpl'aice ? Tot pare o enigmanu pot gasi cheea. Aurica!

AIIRICA

Domnisoara ?

ELENA

Ce face Esmeralda ?

AIIRICA

De astazi dimineataEu nu am mai vezut-o.

ELENA

Dar domnii uncle sent?

AIIRICA

Nu stiu de's in gradina.

ELENA (se pule pe bancii lucrand).

Nu-ti pare ca acumaSuntem mai linistite, decat mai inainteCand singure eram ? Desi suntem mai multiTot pare-a fi pustiu.

AIIRICA

Ii \Ted pe toti pe ganduri.Se vede fiecare atat de mult gandesteCa, nu mai are vreme sa spue vre o vorba.

Ai ea

145

ELENA

La ce gandesc atata? Costin la ce gandeste?i Esmeralda insasi, nainte-asa voioasn...

Conrad de alts parte... Me crede, nu pricep...Dar ce-i hartia asta ?

AURICA

Nu stiu, nu am vezut-o.

ELENA (luand barna).

Adresa cntra, E... E... si mai multe puncteElena inseinneaza. E darn pentru mine.

(Deschide }Alija).

Ce ved, o poesie si jos cine-i subscris?Un C... si earns puncte?Acesta e Costin !Cum? El a indraznit sä-mi fac'o poesie ?Sutneatn incercare ! Nici nu voiu en ceteseDece sn n'o cetesc? Voiu pune-o ear la lot

face cn nici stiu. Ia sä vedem ce scrie.

(Cetqte).

Inttiiul amor.

Se spune, iubita, ca omul simtesteOdata, in viata un dulce amor ;

De trece acesta, in pept se'mpetresteParuns este vecinic de-al iernei for.

Dar iarna nu trece si ear primavara,Nu 'nvie natura cu brat-1de soptiri?

Ea trece, ea treceah ! azi iubesc earsCu'ntaiul meu farmec, cu-aceleasi simtiri!

11110. Scrieri a mplecte. I V. 10

L..

'oin

146

Gre§it care crede c6, omul in viata()data iube§te cu farmec §i dor.

Sunt june, sunt liber de fior §1 de ghiatAAmorul orIcare e 'ntaiul amor !

AIIRICA

Ah! Tare e frumos!

ELENA

Sunt june, sunt liber de for §i de ghiataAmorul orlcare e 'nthiul amor.

Ce insemneaz'aceasta ? Acel care iubestenu e fericit, astfel nu se esprima.

Astfel vorbeste-acela care-a iubit °datan'a fost fericit s'apoi un alt amor

Il mangaie de'ntaiul... Cum sa'nteleg aceasta?Costin pe cat cunosc, pan' ce nu m'a vezutNu mai iubise inca. Aurica, ce gandesti?

AURICA

Nu stiu ce sa gandesc dar \Ted ca de amorSe zice pe hartie, de fior si impetrireCa iarna trece, trece, ca vine primavara...Ah ! tare e frumos ! Imi vine mai sa plang!

ELENA (cetind poesia cu ochii).

Cu cat mai mult cetesc, gasesc ca-i maifrum os.

Acel care a scris-o a trebuit sci simteiE vorba inimei. Al doilea amor

Si

Si

147

11 mangae de chinul ce-i dete cel intaiuOricum as combina, nici cum se potrive§te.Prefacere sa fie s'aceasta poesie ?De nu e pentru mine, la cine-i adresata ?...A! Ce idee-mi vine! Adresa-i catra E...Dar data acel E... n'ar insemna Elena,Ci poate Esmeralda? Teribila gandire!Dar, astfel e de sigur ! Deaceea i-am vezutIn zilele din urmA §optind tot impreuna !§i Esmeralda, altfel atata de voioasa,Acum era tacuta s'adeseori suspinuriEseau din senul sell L. 0 ! Este cu neputinta !Nu stiu ce simt, imi pare ca inima-mi se

stringe !AIIRICA

(care mersese spre fund, s'apropie).

Eata si doamna vine la bratul lui Costin.

ELENA

Costin CU Emeralda! (pune iute hArtia pe mas5.).

Aurica, eu m'ascund.SA nu cumva sa spui 0, m'ai vezut pe-aiceSau c'am cetit aceasta. (S'ascunde in boschet)

SCENA III.Esmeralda, Costin (intro).

AIIRICA (eind gopteste c5.tre Costin).

Hartia s'a cetit. Stepana mea s'ascundeAicea si v6 vede.

148

COSTIN

Ce spui ?

(Aurica ese).

ESMERALDA

Ati spus ceva?

COSTIN

Nimic, nimic ; ziceam ca-mi place foarte multBoschetul ist retras. Aicea uiti cu totulCA este-o alts, lume. La umbra misterioasaTe acufunzi cu dulce in visuri melancolici.

(In parte).

Aici sa fie-ascunsa!

ESMERALDA

In visuri melancolici !Nu v6d pe-amicul vostru pe-aicea niciodata.

COSTIN

Nu-i place lui ca mie in visuri s'afundePe dinsul it atrag placerile mai viiIi place sa vOneze, sa'ncalece, s'alergeIn goana peste campuri. (In parte).

dark, a cetit !

ESMERALDA

El are o nature, indiferenta, rece.

sa

Ea

149

COSTIN

0 ! nu-1 cunoasteti inn. El nu-i. indiferent.El simte si iubeste compatimitor

ELENA (ascuns1).

optesc asa de 'ncet... nu pot s'aud nimica.

ESMERALDA

El simte si iubeste !

ELENA (ascunsa).

Ce spune ca iubeste ?

COSTIN

El stie sa, iubeasca dar nu a fost ferice.Amorul ce-a simtit avil un trist sfirsit.

(In parte).

Asa mi-a spus sa spun. Dece ? Nu me pri-veste.

ESMERALDA

Amorul ce-a simtit? El a simtit amor ?Acura, acum

COSTIN

Ba nu. Deatunci s'au trecut ani.ESMERALDA

Ani s'au trecut deatuncea ? Dar nu mi-aspus nimic

De-acea a lui simtire.

si-i

150

OOSTIN

Pre-adanca a fost rana,De dinsa nu vorbeste. El vrea ca sa ucidaAceasta amintire, sperand ca va gasiV'odata resplatire in alt amor ferice.

(In parte).

Ea se ascunde-aicenici nu stiu ce mai spun.

ELENA

El vrea ca sa ucida aceasta amintire,Sperand ca va gasl resplata 'n alt amor !

ESMERALDA

'acest amor ferice, v'a spus ca l'a Osit ?

OOSTIN

Asa, asa-mi pare. (In parte). Dar unde se as-cunde ?

ESMERALDA

i ce v'a mai spus inca ?

OOSTIN

Mi-a spus...

ESMERALDA

Dar ce hartiePe masa v&I aice ? (Se apropie de masg.).

151

COSTIN

Nu stiu ce poate fi.(Se uit'd cu ingrijire imprejur).

ESMERALDA

Adresa catra. E... E este Esmeralda.Deschide).

Sunt versuri ? Pentru mine? Un C... vedsubsemnat,

De cine suet facute ?

COSTIN

Nu stiu, de mine nu.(In parte).

Vai mie ! Imi perd capulmai bine e sa. fug.(Ese).

SCENA IV.

Esmeralda, Elena (ascunsl).

ESMERALDA

Intaiul amor. (cetete incet).

ELENA (observand o).

Ce fericire simte, se lumineaza, fata-i.

- 152 -

ESMERALDA

Ah! Ce frumoase versuri si cat sunt desimtite!

Dar iarna nu trece si ear primavaraNu'nvie pamentul cu blande soptiri?Ea trece, ea trece, ah! azi iubesc earnCu 'ntdiul meu farmec, cuaceleasi sirntiri

(Dt1et o tacere).

SA fie oare drept, ca omul in viataDe doue on sa poata simti amor in suflet?La un barbat, se poate, ei sunt mai nesta-

tornici,Dar la femee nu! 0 nu! Odata numaiIn via iubesc ele s'atunci pan' la morm6nt.De cativa ani simteam un gol asa de-adancIn suflet, si acuma cum toate s'au schimbat !ArTea ce simtesc, etern eu voiu siniti-o !Cum toate-mi par frumoase! §i cerul si

gradinaIlorile si paseri! §i el il vOd in toate

Ce inandru-i si sumet Ware cand alearga,§i urn vorbeste bine. Imi pare ca-mi tot

sunCuvintele duioase ce'ntaia zi mi-a spus.Imi suna ca un cantec si zioa si in visuri.Deatuncea nu-mi mai spune nimic, putin

vorbeste

§i

153

Dece aceasta oare? De-ar sti ce simtesc eu,S'ar arAta altfel !... 0 Doamne! FA ca visulCe gandumi ii cladeste sA fie implinit!

ELENA

Ceaud? Am impetrit... SA fie cu putinta?

ESMERALDA

BArbatii nu iubesc asa cum iubim noi.Ei nici nu pot pricepe nici stiu ce e amorul.Dar nie iubeste oare ? AceastA poesie0 spune si o cred. 0! cat sunt de ferice!

ELENA (ese).

Nu pot sA stau mai mult!ESMERALDA

Aci erai, Elenft ?

ELENA (turburatA).

Eram aice, da. Ce ai, to ved uimita ?

ESMERALDA

Elena, dac'ai sti ce se petrece 'n mine...Dar to e ti o copila. CopilA e femeeaCat incA n'a iubit. Acuma \red aceasta.

ELENA

Tu esti inamorata?

ESMERALDA

Asa 's de fericita!

154

ELENA

De tine? spune-mi, spune...

ESMERALDA

Ceteste-aceste versuri de cel ce le-a compus.

ELENA (in parte).

Tradare neauzita! (Tare). De unde to insaC to iubeste el?

ESMERALDA

Mi -o spune presimtirea.

ELENA

crezi c cel inttiu amor ce-1 Otrunsese,Cu totul i-a trecut?

Ceteste poesia!

ESMERALDA

N'o spune singur el ?

ELENA

Ei bine, eu cred sigur,C'aceasta nu se poate. Amorul cel intaiuDe loc nu i-a trecut.

ESMERALDA

Elena, ce spui to ?

ELENA

Aceasta o stiu sigur.

gStii

155

ESMERALDA

De-ar fi asa cum spuiAtunci dar nu se poate. 0! inima nu'nsala!

ELENA (in parte).

Imi vine mai sa plang! (Tare). Ei bine, teinsala

Caci singur el mi-a spus ca tot it stOpanesteAmorul cel intaiu. §'asa trebui sa fie.De ce te viii a treia sa strici amorul vechiu.Tu nu esti sort bunt, nici cand nu m'ai iubit !

(Ese).

ESMERALDA

Elena, ce and ? Ce insemneaz'aceasta ?Elena, stai, Elena!

Weare dui:A dinsa).

SCENA V.

Conrad, Costin.

COSTIN

Urmez din punct in punct consiliurile taleDar totul e zadarnic, nu veld nici o schim-

bare :Ca statua r6mane, de peatra, far' de suflet,Precum era 'nainte. §i eu de alta partePe zi, pe zi ce merge mai mult inc'o iubesc ;Ah ! Asta ingrijire nu poate sä mai tieS'a dus al meu repaos s'etern n'a mai veni.

- 156 -

CONRAD

Ili trebue rabdare. Nimic in asta lnmeAtinge nu se poate, decal lucrand incet,Cu multa sirguintk cu perseverantk.

COSTIN

Deserte vor fi toate. Crezi tu c, vre odatkIn marmora cea rece o raze, de simtireSk poatk a strkbate ? Mai rece este ea.Altfel e Esmeralda. Ea pare-ant de bunk

'atat de simtitoare.

CONRAD

Tu crezi ca -i simtitoare?

COSTIN

De-aceasta sunt convins si nu stiu de me'nsal

CAnd presupun ca tu, de-ai fi pe Iang dinsaMai cu luare- arninte...

CONRAD

Eu iti mArturisescCk Esmeralda-mi face adknck 'ntipkrire.

COSTIN

Eram cu dinsa singur si nu mi-a vorbit altaDeal de tine numai.

si

r 5 7

CONRAD

Te-a intrebat de mine?to ce i-ai respuns?

COSTIN

Ada cum mi-ai prescris, de§i nu mai stiubine

Ce-am spus, cAci Aurica, trecend pe MO,mine

Imi zise la ureche a in boschet acoloElena sta ascunsa.; cetise poesia.

CONRAD

Cetise poesia? Prea bine, de minune!

COSTIN

Vorbind de Esmeralda, imi pare de amor...

CONRAD (cu nemul;umire).

Tu ai vorbit cu dinsa de-amor si pentru ce?

COSTIN

Mo intreba de tine, §'asa spuind mai multe,Incet, se intelege, cealalt6, sA, n'aud6,Eu glasul ridicam cand ii vorbiam de-amor.Elena s6, socoatA cA, sunt inamoratDe sora-sa acuma... §tii planul ce mi-ai dat.

- 158 -

CONRAD

Asa; mi-aduc aminte. Te rog deacum nainteDeamor nu-i vorbe§ti.

COST1N

Dar pen tru ce, nu §tii...

CONRAD

Vezi tu acum si eu acum eu am alt plan.

COSTIN

Am inteles, ti-e drags. Ei bine n'oiu mai face.41 iti doresc succes. Cat \Ted, mai fericitE§ti tu, decat am rest, caci Esmeralda-mi

pareCA tine mult la tine.

CONRAD

Imi spune inimaCa trebui s me 'ncred §i pe de alta parteCand stau §i chibzuesc... femee e femeeDe-ar fi numai un joc ?

COSTIN

Iti fad prea rea idee,Conrade, de femei. Nu's toate ca Elena.

CONRAD

E sora-sa mai mare. Ori cum ar fi nu trebuiSA stie c'o iubPsc. De-ar sti eu sunt perdut...

sa

159

La cel intaiu prilej voiu face-o incercare.Dar tine vineacolo ?

SCENA VI.

Elena intrA iute pe scenA ; indata pe urmA EsmeraldaConrad, Costin ascun,i.

ELENA

Asa sa me tradeze !Dar n'ai sa ai triumful ; acum cu tine 'n lupta,Eu vreu O. me arunc, sa ved cine-a invinge !

ESMERALDA (dupg. scenA).

Elena. ! Elena!

ELENA

M6 chiama, vine-aicea ? Nici vreau sa, o maived !

(Ese).

CONRAD (ascuns).

Ce este ? Ce se'ntimpla, Costin, sau me'nsalfoarte

Sau planul mi-a fost bun.

COSTIN (idem).

De fel nu inteleg...

ESMERALDA (intrand).

Elena!A fugit.

I6o

CONRAD

Ti-oiu esplica pe urrnaAcuma fugi, me lasa , voesc sa-i vorbesc

singur.

COSTIN

Me duc, dar yin pe urnia, sami spui ce so-cote§ti !

(Ese).(Costin ese. Conrad inainteaal din boschet pe scene().

ESMERALDA

Domnul Conrad, aice?

CONRAD

A ice, doamna mea.

ESMERALDA

i singur, ce faceati ?

CONRAD

Gandeam gAndeam la multe.

ESMERALDA

In gandul vostru poate faceati v'o poesie ?

CONRAD

0 poesie, eu ? Eu nu me stiu poet.

ESMERALDA

Imi pare c'am cetit °data n*e versuri

161

Ce-au fost de voi compuse, si le-am ghsitfrumoase

foarte mutt simtit.e.

CONRAD

Vo inshlati, de mult,De chnd eram copil eu versuri n'am facut.


De ce thgadueste ? S schimb aceasta vorbh.(Tare).

In zilele din urma imi pare c ye vedMai trist, mai ghnditor decum erati nainte.De ce sunieti mai trist, aveti o suparare ?Spuneti-mi ce aveti; amicul totdeaunaGraseste o vorbh bunk. cred sunteti con-

vinsDe amicia mea ?

CONRAD

0 ! sunt deplin convins.(In parte).

Dach i-as spune-acuma eh, o iubesc... wo-men tul

Imi pare favorabil. Dar nu, sh mai WeptDincontra voiu fi rece si dach mo iubesteAtunci s'a arhta.

4141o. Scrieri tom.plecte. IV. 11

i

- 162 -

ESMERALDA

Sunteti convins, imi spuneti,Deplin? Imi pare nu. Amicul cateamicDe toate ii vorbe§te.

CONRAD

Dar data n'am nimicaN'am nici o sup6rare.

ESMERALDA

Sunteti de mai mult timpDeparte de ora§, de viata voastra vechie.Traiti aici la Cara. §i poate uriti ?

CONRAD

SA me uresc aice, in o societateAtAta de placuta!

ESMERALDA

Cand are cineva un gAnd ce-1 prigoneste,0 amintire tristA, ori unde s'ar gasi,El nu e fericit.

00NR AD

0 amintire trista,Un gand ce1 prigone§te? Nu stiu ce vreti

sa ziceti.(In parte).

Costin i-a spus minciuna.

v6

I63


Nici cum nu vra sa spuie.(Tare).

Cand cineva in dorul mai stump care-1 hra-neste

Cu visuri si sperantA, se afla amAgit§'acea gandire neagra de dor si amagireNu poate s'o mai uite, aceasta o numesc0 cruda prigonire.

CONRAD

Prea bine ; ins astaLa mine nu s'aplica. In veci nu am avutNici dor, nici prigonire.

ESMERALDA

Eu inteleg tacereaDurerilor trecute, dar cand speranta aresa poata castiga aceea ce doreste...

CONRAD

Speranta are-acela ce are o dorintaDar eu care nu am...

ESMERALDA

N'aveti nici o dorintk?Sunteti neinteles, cand ziceti intr'un fel§i cand vorbiti in altul. Acum sunteti aprins§'acum sunteti de gbintA.

164

CONRAD

Natura mea e rece..

ESMEBALDA

Nu pot se. cred aceasta de-acel care cornpune-simtite versuri. Dece tagaduiti?

(Scocend poesia).

Aici am poesia ce-ati pus pe asta masA.De-ati §ti cu ce placere cetii §i recetiiSimtirile descrise cu-atata maestrie,N'ati fi aka neut.

CONRAD (Wand hartia, in parte).

Acum trebue sä facca sunt inspAimantat, c'ar fi cazut in maniGre§ite poesia si astfeliu gelosiaAmoru-i sa'ntareasce. (Tare si cu aer turburat).

Aceasta poesieVoi ati ghsit-o, voi ? Permiteti sa me due

simt cam turburat.

ESMERALDA

Ye duceti ?

CONRAD

Me simtesc....o turburaro...

(Esind, in parte).

Cat e de palida!Imi pare, prea departe am mere §i me caesc..

Aqa

Nu

MA

165

EBMERALDA (singurK).

Se duce ? El se duce! Ce-a fost acel cnvent:Voi ati voi ? c'un ton inspimantat?Dar tine s'o gaseasca, dacA nu eu adresaNu este pentru mine ? un E... Ce gand grozav!De n'as fi eu aceea! Elena tot cu E...Se'ncepe 0! tradare. Deaceea a fugitSi nu vra sa m6 vadA SA fie cu putintA ?Mai bine-as vra otravA sa curgA '11 al meu

sangeDecat ideea asta ce gandu -mi otraveste.0, ce nenorocire 1 i Ese).

SCENA VII.

Elena, Costin.

ELENA

Adesa pAna astAzi n'avut'am multamireaCu voi sa ma preumblu.

GOSTIN

A mea nu a fost vina.DacA din intimplare v'odatA ye 'ntilneam,Fugeati in altA parte.

ELENA

Fugeam in alta, parte ?Cum ati crezut aceasta, dece sa fug de voi?

g5sit'o,

I

166

(In pule).

Acum me pot convinge de me iube§te inca.Amabila voiu fi cum n'am fost niciodatA.SA ved ce impresiune aceasta ii va face !

COSTIN

Sunt simpatii pe lume si sunt antipatii.Cu cei ce sunt simpatici ne place mult a sta,De ceilalti fugim. Pe cat am luat samaPrintre ace§ti din urma ml numerati pe mine.

ELENA

Se spune 'n adevCr ea sunt antipatii§i simpatii pe lume. Simtirile acesteSunt ins. reciproce, imi pare.Un om ce pentru altul simte§te simpatie,Nu poate de acesta cu reu a fi platit.Natura-asa voqte, simtirea sa de§tepteLa ra.ndul ei simtire.

COSTIN (in pane).

Cum imi vorbqte astazi(Tare).

De-ar fi asa cum spuneti, nu s'ar vedea pelume

Amor nefericit. Cu toate aceste desAmorul cel mai sinter cu ura e respins.

ELENA

Aceasta nu se poate, aceasta n'o pot crede.

totdeauna

I

167

COSTIN

Se poate, se prea poate, eu singur...

ELENA

Singur voi...

COSTIN

Eu singur... am vezut -o. Istoria e tristaMe tern sa v'obosesc.

ELENA

Mi -o spuneti, ve rog spuneti.

COSTIN

(cu cat vorbeste cu atata glasul sat devine mai pasionat).

Aveam eu un amic, un om placut si buni sinter ; el era cum fata-1 arata.

Avea insa gresala de-a fl prea simtitor.

ELENA

Aceasta nu-i gresala, e merit.

COSTIN

E gresala,De care oamenii curend to pedepsesc.Odata, o femee vezir asa frumoasaCa din acel moment amor fan de marginiI se trezi in suflet. La dinsa zi si noapteVisa cu desfatare, imaginea-i divina .

S'intipari in gandu-i, nirnic in asta lume

- 168 -

N'ar fi putut s'o stearga. §i ea era cu dinsulAtat de iubitoare cum nu era ca nime:Hranea, a sa speranta cu vorbe 'ncanttoare§i cu priviri divine. In fata ei atataPlacere se cetea cand i1 vedea viind,C'ai fi crezut c'aceasta placere pentru dinsaAr fi cea mai inalta, ce lumea-i poate da.

ELENA

§i dinsa nu-I iubea ?

COSTIN

Voi insasi judeca1i.Trecuse catva timp. A morul lui mai mare,Din ce in ce mai mare acuma devenise :Un gand avea el numai, un dor, un singur

scop...i stop si dor si ganduri se resumau in ea.

A vietei fericire acum intrevezusePrin velul ce-o ascunde: un pas avea a faceAvea a 'ntinde mans sa scoata acel v61

i fericirea toata ce lumea poate daEi o avea 'nainte. Cel pas, de-un dor puternicSi neimpotrivit silit, el it fact,Intinse cu orbire o many umilita --A tunci vai l ce v6zii? ImagineaSchimband a sa figura, se prefacii in peatra.Nesimtitoare, rece, ce far' de indurareRespinse cu dispret cutezatoarea mama.

diving,

- 169 -

ELENA

Aceasta de-a facut-o, era copila inch,§i nu putea pricepe ce mare fericireAmorul iti aduce. Dar el ce a Mout?

COSTIN

Perdut §i desperat el se VIA durerii.Iertati s nu mai spun ce'n suflet a simtit,Prea trist e si grozav!

ELENA

§i i-a trecut amorul?

COSTIN (invIlm4it).

De mult nu l'am vezut.

ELENA

El e amicul nostru?

COSTIN

Din toti amicii mei el este cel mai vechiu.

ELENA

De-a§ §ti tine -i femeea ce-atat el a iubitV'a§ spune de se poate ca ea sa nu-I iu-

beasca.

COSTIN

De-ati fi in locul ei ati fi nesimtitoarePrecum a Post §i ea ?

- 170 -

ELENA

De-ati fi in locul luiAli mai iubi-o inca ?

COBTIN

Dac'a§ avea speranth,Cred c'a§i iubl-o inch.

ELENA

i ea, vi zend aceasta,Gandesc ca l'ar iubl.

COBTIN (cu pasiune).

i data azi, acumaEl ar veni kl'ar spune ca focul ce-1 ardeaCu para mai aprinsa acum it arde inch,Ca doru-i mai puternic...

ELENA

SA vie azi, acumaCe fel, nu inteleg, vedeti, aunt turburata...

COBTIN (in genunchi).

0 1 pleaca inspre mine un ochiu indurator!Aici stau inainte-ti, Wept cu umilireCuv6ntul cel divin. Respunde, o ! respunde 1

171

ELENA

(Schimband deodat6 espresiunea, se uit catva limp ladinsul cu mandrie).

Asa vrui sa to v6d in pulbere 'nainte-mi,Plecat si umilit. Crezusi ca vicleniaAceea va aduce ce n'a putut amorul?Primeste-a to pedeapsti.! 0! dulce resbunarel

COBTIN

(in genunchi, isi ascunde faa in cea mai mare agitaliesi lupta, deodatil adunandusi toate puterile se scoala

rizend).

Ha! ha I ha! ha! ha! ha! E gluma minunata IPe vGi asa sireatA putut'a sA v6 prindA0 curs'asa de simplA! Ha! ha! nu pot de ris!

ELENA (uimit6).

Ce insemneaz'aceasta ?

COBTIN

Aceasta insemneazACA dad. viclenia in leagan v'a fost data,Tot trehui luat seama dac6, aveti a faceCu altul mai viclean. Ha! ha! ha! ha! ha! ha!Zeu! am sti mor de ris. Me due sA povestescAceastA intimplare la altii. Ha! ha! ha!

(In parte).

Te sfarmA si sdrobeste, o ! inima 'nsalata!(Ese).

-

- 172 -

ELENA

Aceasta nu-i un vis? el ride, el, de mine ?Cu-atata r6utatel Vai mie, ce durere!Simtiri opuse, crude c'o mie de sagetiStrabat in al meu suflet si 'n clout) mi-1

despica !

(Isi ascunde fata azend pe bancit).

(Cortina cade).

ACTUL III.

SCENA I.

AURICA (singura).

S'a incuiat §i una §i alta in odaie§i amendout4 pla,ng si sunt nenorocite.Hartia cea cu versuri e singur5, de vina,De cand au fost cetit-o nu vor s6, se mai

Am inteles prea bine ce scopuri urmareauCu versurile-acele si am Vicut, crezendC'or isbuti mai lesne. Dar v&I ca am gre§it.Departe de-a-i aduce la o sfirsire bunkMai mult decat on cand sunt manieti cu

totii.Nu trebui o femee s'ajute pe barbati!Sermanele st6pane ! Ce este de facut

Pavi1lonul........-../.....

vade.

174

Ca sa indrept gresala? Dece gandesc atata ?Am sa le spun curat, cum ei s'au inteles,Cum toate-au pus la cale, s'apoi la randul

nostruS chibzuim pedeapsa ce for li se cuvine.A ! Rata si stopana Cum pare intristan !

SCENA II.

Esmeralda. Aurica.

(Esmeralda intrg gi se pune pe o canapea. Aurica s'apropiede dinsa).

AD RIGA

Pareti asa de trista!

ESMERALDA

Cuvinte am destuleDe-a fi asa cum sunt.

AURIOA

Nici sora d-voastreNu este mai voioas6,.

ESMERALDA

Nici nu-mi vorbi de dinsa.

AIIRRIA

superat cumva ? Nui vina ei de sigur.V'a

175

ESMERALDA

Nu §tiu a cui e vina, dar §tiu a ea... destul !De altele-mi vorbelte.

Alf RICA

De nu e vinovataAm sa, o chem incoace sa faceti impacare.

ESMERALDA

Ti-am spus, nu vreu s'o v6d. Sa fie vina eiSau a fatalitatii, tot una-i pentru mine.Oricine te-ar lovi, on oamenii, on soartaAtata stiu, amar, amar ca fierea esteMid inima to doare

AD RICA

Eu §tiu a cui e vina:E numai a hartiei in care se ziceaDe dragoste in versuri. Nenorocite versuri !De cineau fost scornite, ca mult fac ele r6u!

ESMERALDA

Mat r6u, dar §i mult bineCand gandul la iubita dicteaza poesiaAcelui ce iube§te. Dar altul cand rapestePrin amagiri perfide o inima, iubitaAtunci...

AIIRICA

Cine rape§te o inima iubita ?

- 176 -

De-a vrut domnul Costin pe cineva s6, 'nleScriind acele versuri, acel cineva esteDe sigur domnipara.

De el e poesia ?

EBMERALDA

Costin ? Ce spui acolo ?

AIIRICA

De dinsul, da.

ESMERALDA

De dinsul ?Aceasta nu se poate, acolo se vorbe§teDe un amor trecut, apoi de mangaereaCe altul ii aduce. Aceasta cu CostinNici cum se potrive§te. Credeam cä... ce1A-

lalt...

ATTRIOA

Prefacere e totul. Tot a fost pus la cale.Dar eath domnisoara.

(Elena intrA).

SCENA III.

Elena, Esmeralda, .Aurica.

AITRIOA (c5trA Elena).

Veniti, veniti de gralA !

'77

ELENA (intrand cu ochii plecap).

Ce este ?

AIIRICA

AmagiteAti fost cu viclenie. Ati plans far' de cuvent.

ESMERALDA

Am plans far' de cuvent ? De uncle c'amplans?

ELENA

Sa plang ? In veci n'oiu plange. Eu me sim-tesc prea mandra!

AIIRICA

Ei bine, nu ati plans. §i nici n'aveti dece.Apropieti-vo faceti impacare !

(Esmeralda Elena stau departe cu ochii in jos).

De ce v'opriti departe? Veniti la impacare I

ESMERALDA (f6r6 a se m4ca).

Eu sunt mai mare sorb,Elena se cuvine sa faca 'ntaiul pas.

ELENA (asemenea).

Ce trebui impacare ? Noi nu am fost certate.

AIIRICA

Apropieti-vo. A§a nu poate mergeScrieri congslecte. 1V. 12

si

4411o.

gtii

gi

- 178 -

Cand domnii ar vede, ca nici nu v6 vorbiti,Ca plangeti sup6rate, ce bucurosi ar fiCa viclenia for a isbutit deplin !

Ce viclenii a for ?ELENA

AIIRICA

Nu intelegeti Inca ?Costin de -amor perdut, nestiind ce sa mai

facaLa cale au fost pus de- amicul s6u sa scrieIn versuri altceva de ceea ce simteste,Scriind atat adresa cat si subsemnaturaCu initiale numai ca sa, vo amageasca,Sa creada domnisoara ca nu o mai iubeste,Ca este el acuma de alta 'namorat§'aceasta, alt'ar fi...

ELENA

De-ar fi asa cum spuiDece ca mai 'nainte, el nu me cautaCi cauta... pe alta.

AIIRIOA

Voia prin gelosieAmor sa, v6 destepte si, daca, nu m6'nsal,A isbutit deplin.

179

ELENA (incet)

Te 'n§ali, n'a isbutit.

ESMERALDA

Dar eu nu inteleg ce rol amicul seuIn toate-aceste joaca.

AURIGA

Acela rol : voiaInamorat cum este, §i el sa profitezeDe versurile-acele, sä vada de-i iubit.

ESMERALDA

Voia incredintare... dace, -i iubit... de tine?

AURICA

De voi, nu intelegeti ? Deaceea a scornitMinciuna cu amorul ce-ar fi avut °dataCa sa se potriveasca cu cea ce-i scris in

versuri.

ESMERALDA

Cum, nu-i adev6rat, aceea-i o minciuna ?

MICA

Minciuna tot atat de mare ca §'aceeaCe-a spus Costin in versuri. Inamorati sunt ei,.Sunt prapaditi de-amor, Costin care-i mai

ten6r

1So

De sora cea mai mice, ; Conrad ca mai invirsta

De cea mai mare sora. Acum ati inteles ?

ESMERALDA Si ELENA

A!

(Aleirgl una spre alta si se imbrItoseazO.

ESMERALDA, ELENA (impreLnA),

Iubita mea Elenal.Iubita Esmeralda!

AIIRICA

Bravo ! Asa imi place!

ESMERALDA

Ce fericire simt !ELENA

Si eu ce multamire!

ESMERALDA

Deacuma inainteTot a sA, mearga bine!

ELENA

Si not ne vom iubi mai mult ca pan'acuma.

ESMERALDA

Dar ei unde se aft, ? Elena drags, vinoSA mergem in gradinA. Daca-i gasim, atunci...

- 181 -

ELENA

Ce facem noi atunci ?

ESMERALDA

Aurica, ce sA facem ?

AURIOA

Dac, m'ati asculta pe mine, eu as credeC'o mica resbunare nu ar putea strica.Vicleni au fost cu voi, nu trebue ca barbatiiSA poatA 'n viclenie sa 'ntreaca pe femei.§i voi ar trebui 0, le-aratati putinCA none viclenia drept arme ne-a fost datA.

ESMERALDA

Dar n'ar fi oare reu ?

ELENA

Ce-avetn sA isbutim ?

AURIGA

Prea mandri suet acum si trebui pedepsiti.

ESMERALDA

Voind a-i pedepsi pe dinsii, Aurica,Nu ne-a durea pe noi ?

ELENA

Asa ? Oare mai r6uNu ne vom pedepsi pe noi, decat pe dinsii ?

182

AIIRIOA

Mandria nu ne iarta ca s4-i lAsam a credeC'au Post invinetori ; femeea chiar invinsa,Cu dilAcie trebui sWntoar0, astfel lucru,BArbatii sa gandeasct ca ei sunt cei WO.

E drept.ESMERALDA

ELENA

Are cuvent.

ESMERALDA

Ce este de facut ?

ADRICA

Isbftnda cea mai mai mare atunci e, canddusmanul

Cu propria sa arma se vede biruit.Costin a vrut s'arate a e inamoratDe doamna Esmeralda, Conrad ca face versuriLa domnisoar' Elena. Acuma drept pedeapsaSocot ca-i nimerit sa 'ntrati in jocul lor.

(CItrI Esmeralda).

Veti face ca sunteIi acum induiosataDe-amorul lui Costin ; (cHirsa Elena) §i vol de-a

lui Conrad.De yeti preface bine, vor trebui s'o creada,Vor fi nenorociti, se vor privi cu ura,Ca dusmani nernpgcati, si vor vede la urma

183 --

Ca'n viclenii barbatii etern nu vor putsCu not sa se mesoare.

ESMERALDA

Eu nu me pot preface.

AIIRICA

Cercati si yeti vedea ca merge foarte lesne.

ELENA

Me tern ca nu cumva...

AIIRICA

Aud viind, fugiti.Voesc a-i pregati.

(Esmeralda gi Elena es).

SCENA IV.

Conrad, Costin, Aurica.

CONRAD

Mai bine ar fi fost cand nu ai fi lasatAstfel s to insale. Dar in§alat odataTrebuia sa profitezi de positiunea toPe cal puteai mai bine si asta ai facut-o.Ce ciud' a fi simtit ! Ce mina consternate,Trebuia sa fi facut and te-a vezut rizend,Pecat ca n'am fost far !

184

COSTIN

Eu singur nu pricepCum am avut puterea astfel sA me prefac.Amar de mine insA ! Simtesc mai mare chin,CAci vOd ca mai departe de dinsa suet acumaDecum era 'nainte ! Aceast'am dobanditCu planul tea cel fin IMai bine ar fi fostSA nu-mi sdrobesc eu singur o inimk sdrobitA I

CONRAD

Nu te'nteleg, Costine ! Tu singur nu pricepiC'asemenea cuvinte nedemne's de-un bArbat ?Si eu iubesc ca tine, dar nu voiu sA mo plec

i nu me voiu pleca. Precum stau fatA'n fatA

Douo ostiri dusmane si ambele pandesc§i cat sA se'nvingA prin on si care chipuriAsa stA de o parte tot sexul femeesc,De alta stau bArbatii. Acel ce are 'n sineIncredere mai multa si un curaj mai mareAcela va invinge, dar cel ce se dA prinsCum poate sa invingA ?

COSTIN

CiudatA teorie !As vrea sa stiu de unde le scoti aceste toate ?Ce fel sA fim dusmani and not nu le urimCe zic nu le urim ? Cand le iubim atata

185

C'am da tot ce avem pentr'un cuvent maibland,

Pentr'o privire dulce ? §i tu, ce-ai isbutitCu planul tau dibaciu ? Suspini cu intristare§i stai intreaga noapte pe ganduri ca §i mine.

AIIRICA (apropiindu-se).

Domnul Conrad pe ganduri a stat intreaganoapte

§'a suspinat amar ?

OONRAD

Ce-ti pasa, Aurica,Ce ai sa, to amesteci in vorba de barbati ?

/MICA (atr6. Costin).

Si voi ati suspinat amar aceasta noapte ?

COSTIN

Eu nu tagaduesc. E drept, am suspinat.

ADRIOA

libu faceti amendoi.

COSTIN

Upr vorbete-acelaCe singur nu simte§te.

AlJRIOA

Eu stiu ca se suspina

186

Cat timp nu esti iubit dar cand a venit oaraCea duke -a fericirii, atunci se schimba toate.

Ce oar'a fericirii ?

COSTIN

ADRIOA

Atunci arid esti iubit.

COSTIN

Aurica, nu glumi cu lucruri serioase.Azi nu m6 mai insala sperantele deserte.Vorbeste lamurit.

MICA

De-as spune ce stiu euunuia si altui, socot ca am6ndoi

N'ati fi nemultamiti.

CONRAD, (MIN (impreunA).

Vorbeste! spune iute!

MICA

Ba nu. La fiecareIn parte voiu sa spun.

COSTIN

In parte, impreunaCum vrei, numai vorbeste 1

§i

- 187 -

AURICA

Daca domnul ConradAr merge in grildina, i-a§ spune lui intai...

COST1N

Te du, Conrad, to'ntoarce-te de graba.

CONRAD (cdtrd. Costin).

M6 due. ireata. fats, I(Ese cu Auriea).

SCENA V.

Costin, Esinerdcla (intrit).


Nu §tiu cum s'o incep.(Tare).

De ce a§a de graba fugit'ati din gradinaTeri salt ?

COBTIN

Am gandit...

EBMEBALDA

Ati disparut deodata.Voiam s, vo mai fac mai multe intrebiri.

COBTIN

Ve rog sa me scusati...

du§i

- r88 -

ESMERALDA

Erati cam turburat....Voiam sa, v6 intreb...

COSTIN

Despre amicul meu?

ESMERALDA

Despre amicul vostru? Ba nu, dece de dinsul?Voiam sa. v6 intrebdar nu stiu de se cadeDe causa turburirii in care ye vedeam.

COSTIN

Eu singur nu prea stiu...

ESMERALDA

Prea bine-am luat samaC'atunci cand am vezut pe mash, poesia

vrut s o cetesc, cu grip, ati privitAtunci in jurul vostru s'apoi v'ati dus. Eu

ins.Frumoasa poesie cetit-am cu placere.De ce-ati tagaduit ca voi sunteti autorul ?

oosrni

Sunt scrise niste lucruri...

ESMERALDA

0 ! prea frumos simtite,De-ar fi adev6rate..

'arn

- 189

COMB (invAlm4it).

De unde §titi a euAm scris aceste versuri ?

ESMERALDA

De unde am aflat,.De unde stiu?E greu de a gad gandireaCe versurile voastre au inspirat? E greuDe a gacicand dorul, (plecand ochi. gi cu glas

mai slab) cand inima iti spuno...

(In parte).

Nici cum nu vrea g., meargti.

OOSTIN (cu mirare).

Ce spuneti? Nu 'nteleg. Imi pare... nu stiubine...

ESMERALDA (suspinancl).

Ah!(In parte).

Abia de-mi opresc risul.

COSTIN (in parte).

Suspina ? Cum se uitLa mine de duios! Ce dracu! Nu m6'nsM ?

(Tare).

Imi pare, doamna mea...

- 190 -

ESMERALDA (bland).

Ce este, domnul meu?

COSTIN

Imi pare, doamna mea, ca, este o eroare...

ESMERALDA

De-a fost pan azi eroare deacum sa numai fie.

COSTIN

Tocmai ca sa nu fie as vrea sä vo esplic,..

ESMERALDA (facendu-se turburata).

Nu astazi, alts, data.

COSTIN

Ba astazi, chiar acum.

ESMERALDA

A§a sunteti barbatii, iinpetuo§i, pripiti,Sunteti Para de inn. Nu vreti sä ne dati

timpulSa ne'ntreb.m mai bine not in§i-ne ce simtim.

COSTIN

Dar doamna mea nu-i vorba de timp §i desimtire

E gray, e foarte gray...

- 191

ESMERALDA

Tocmai fiindca-i grayMai asteptati putin si singur vO'ntrebatiDe nu-i o amagire. Adesa omul credeCa are o simtire, s'apoi se 'ncredinteazaCa singur se insala.

COSTIN

Nu pot sa me insalEu unul nu me'nsal, eroare poate fiDin partea voastra numai. Vo rog sä m'as-

cultati!

ESMERALDA

0 zi, v6 rog o zi, o oar', o jumotateAcum nu sunt in stare

COSTIN (in parte).

Sermanul meu amic!(Tare).

Dar fiti induratoare, mo ascultati!

ESMERALDA

Nu, nu!Fiti voi indurator, nu pot la revedere,La scurta revedere I

COSTIN

Ye jur...

- 192 --

ESMERALDA

0 nu jurati !Acum nimic nu-mi spuneti, nu pot s vg

ascult.(Mai bland).

Acea ce-mi puteti spune, dincolo voiu ceti-oIn versurile voastre, in gingasele versuriCe-atata mi-au plAcut.

COBTIN

Vai mie!

ESMERALDA

RevedereaVa fi cu-atat mai dulce. (Se duce gi se 'ntoarce).

La scurth revedereIubitul meu amic ! (mai inset) Sperez ca. in

curendAlt nume voiu da.

(Ese).

COSTIN (aruncandu-se pe un pl().

Uf ! (sculandu-se).

Me due sa -1 cat, sa,-i spun... 0 ! cine-ar fi

crezut!

(Ese).

ve

193

SCENA VI.

Conrad intrl pe alts uA apoi Elena.

CONRAD

ireata ast' de fatA m'a dus din vorbA 'nvorbA

nu mi-a spus nimica. C'a§ fi prea fericit,CA este cineva ce tine mult la mine,Ca nu o §tie sigur dar c'a vezut indiciiCe multe ar proba"... si cand voiam sl

'ntrebSA-mi spue tot ce stie, atunce a fugit.As vrea s'o intilnesc pe dinsa in persoanA,SA-i zic ca-mi pare reu de-am superat-o

ieri.Ce-i drept am mers departe. 2/6 tern a

mea purtareSA n'o fi indignat. Aud viind incoace,Voesc sA-i spun acuma... nu-i ea, e sora ei.

(Elena intrO.

Cum sunteti astazi, bine ?

ELENA

Ea ? bine binisor.

CONRAD

Cum ati dormit ast' noapte ?41410. Scrieri compleae. IV. 13

§i

194

ELENA

Asa s'asa, dar voi?

CONRAD

§i eu asa s'asa. i doamna EsmeraldaE bine ?

ELENA

Cred ca,-i bine.

CONRAD

Azi inca n'am vezut-o.

ELENA

Sunteti nelinistit §i On de ingrijire?

CONRAD

Ba nu, ziceam asa...

ELENA

Am sä m6 duc s6,-i spunca nu puteti de dor a o vedea...

CONRAD

V6 rog !S'ar sup6ra pe mine.

ELENA

Tineti prea mult se vedeA nu o sup6ra!

-

19S

CONRAD

Fireste, tin prea mult.

ELENA

Dece asa de mult ?

CONRAD

e imi pare destul denatural.

Ce intrebAri imi faceti! Nu stiu in care carteEu am cetit odaM domnisoareleSunt toate curioase ; acuma me convingC'autorul zicea drept.

ELENA

Did credeti curioasa ?Curiositatea credeti me'mpinge s ve'ntreb?Dad din carte numai cunoasteti pe femeiInveci nu leti cunoaste ; ast'data cel putinye insalati de sigur.

CONRAD

Cc alt cuvOnt ar fiDea vrea sA le stiti toate ?

ELENA (plecand ochii).

Nici unul.

CONRAD

NeinteleasA

ca

196

Sunteti azi pentru mine. Ba nu, eu vO pricepSunteti distrasa astazi si stiu din care causa.

ELENA

Din care?

CONRAD

Dati-mi voieSa tac acea ce stiu. De-ar fi in locul meuUn altul, poate-acela ar fi in drept a spune.

ELENA

De ce mai mare drepturi un altul ar avea ?

CONRAD

Sunt oaresi cari drepturi, inchipuite poate,Ce are-acel ce simte.

ELENA

Acel care simteste, atztnee are drepturiCand nu este respinsa, simtirea ce-1 domina.

CONRAD

Nu cred eu in respingeri. Amorului ii placeSa chinuiasca'un timp pe-acel ce a MintDar pant la sfirsit el toate le indreapta.

ELENA

Cand poate sa indrepte, dar ca,nd acel iubitIube§te ear pe altul (Cu juratate glas). Ce-am

spus ?

197

CONRAD

Ce-am auzit!Sperez ca'n casul nostru aceasta nu va fi.

ELENA (suspinI).

Ah !

CONRAD (in parte).

Suspina, plead, ochii, arata turburata,Imi pare curios ! Dece imi spune mie ?

(Tare).

Ar fi nenorocit, de-ar fi asa cum spunetiIertat imi este oare de-a stl cine-i acela,Acel prea fericit ? (In parte). Sermanule Costin 1

ELENA

0 ! nu me intrebati !

CONRAD

De este indiscretMai mult eu nu ve super.

Nici este indiscret.

ELENA

Voi nu me superati,

CONRAD

Ei bine ?

198

ELENA

Niciodata!Nu pot sa spun mai mult. i ceea ce am spusAr fi trebuit sa, tac.

CONRAD

Cuprins sunt de mirare ;Eu nu stiam ca altul sa, fi vorbit cu voiV'odata de amor

ELENA

Ganditi ca, e nevoe de-amor sa ne vorbeascnCa sa simtim amorul ? El vine, ah! nu stiuCum vine si raneste dar stiu ca e grozav !

CONRAD (mai lute).

El darn, nici nu stie cat este de ferice !

ELENA (fixandu-1 cu vederea).

De inima nu-i spune, nimic nu poate stl.

CONRAD

Dar cine este, cine?

ELENA (suspina).

Ah !

CONRAD (in parte).

Isi bate joc de mine,Sau vrea fatalitatea pe toti sa pedepseasca.

199

(Tare).

Ve rog sa-mi spuneti cine, prea mult sauprea putin

Mi-ati spus, nu ye opriti, sau totul sau nimic !

ELENA

Nimic, destul, nimic ! Ah ! de-a§ pute sä facNespuse cele spuse. i tocmai voue, voueVorbeam in ratacire, n'am vrut sa, spun

ni mica.

CONRAD

i tocmai mie, mie ? Ce mina consternataiGacit'am bine care? Vai mie de-am gacit !

ELENA

Vai mie ! de-am lasat usor a fi gacin !

CONRAD

MC credeti domnisoar, ca sunt intr'o uimire...

ELENA

Uiniit, numai uimit ?

CONRAD

Dar cand acela care...Acel barbat ferice, si care nici visa,Pe alta ar iubl...

ELENA

Pe alta ? ce and ?

-- 200 -.

CONRAD

Ire spun cä nici visa de-aceasta fericire.

ELENA

Uitati ce-ati auzit! Ah ! Ce-am facut ? Vaimie!

Fugiti, fugiti de-aicea! L6sati aceste locuriDe vreti al meu repaos !

CONRAD

Imi vine nebunie!

ELENA

Adio! ah! adio! Amar ! ce am facut !(Isi acopere faca si ese).

SCENA VII.

Conrad, Costin, pe urnil. Aurica.

COSTIN

Te c6,utam, Conrad.

CONRAD

i eu to cAutam.

COSTIN

Aveam ceva a-ti spune.

CONRAD

eu voiam sa-ti spunCeva prea serios.

- 201 -

COSTIN

Promite-mi s m'ascultiFar' a te supera. Ducendu-te de-aice,Avui cu Esmeralda o scurta convorbireEi binenu prea stiu cum trebue sail spun,Ei bine, ea mi-a spus, mi-a dat a intelege...

Dar te incredintez ca nu e vina meaMi-a dat a iniielege c ea nu te iubesteC inima-i rapi un altul decat tine,

c'acel alt ar fi iti jur nu-i vina meaTu me cunosti pre bine, eu sunt amicul teuAmicul eel mai bun...

CONRAD

0 ! soarta crud, -aice de not isi bate joc !Ea dar nu me iubeste, la altul ea viseaza...Ce demon m'a impins sa yin sa te ajutIn dragostele tale?... Dar cine-i acel altul ?

COSTIN .

Aceasta nu mi-a spus.

CONRAD

SI. fie cine-a fi,Tot una-i pentru mine. Costin, aceeasi soarta0 'mpartasesti si tu, acum a fost ElenaAice si mi-a spus ca ea nu te iubeste,Ca altul fir, voie in inim'a ranit-o§i ce e mai grozav, acesta altul este...Sunt eu trebui s'o spun.

(inv11m4it

Si

- 202 -

COSTIN

Pe tine te iubeste?Elena te iubeste, pe tine? A! AceastaE amicia ta!

CONRAD

Tu and 'nvinovatestiCostin, far' de cuvent !

COSTIN

Acum inteleg totul!Aceasta a fost tinta vicleanului toil plan.Deaceea imi spuneai sa fiu cu dinsa receCa sa te las pe tine sa ai mai liber campul,Sa-ti las destula vreme sa fii cu dinsa singurSa-i spui ce-ti va place. Mai crede in amicil

CONRAD

Costin, nu ra'asteptam astfel ca sa-mi vor-besti.

Dar chinul te orbeste .1i nu voiu sa me maniiu.

COSTIN

Da, chinul me orbeste! Nu-i limpede ca zioa,C'acesta ti-a fost scopul? M'ai pus frumos

la taleSA fac ca n'o iubesc ca sa te ]as pe tineSA umbli tot cu dinsa, ear eu cuvinte dulciSA spun la ceealalta. Acuma Esmeralda

- 203 -

A inceput a crede ca, o iubesc pe dinsa,Dinioarea mi-a facut dec]aratiune 'n fornia ;Elena de -alts, parte pe tine te-a crezut!

(Aurica intrX si stl in fund).

CONRAD

Cum ? tu esti acela altul de care EsmeraldaAr fi inamorata ? Tu, tu ?

COSTIN

Da, eu, eu insumi !

CONRAD

i spui ca amicia as fi tradat-o eu?Tu esti cel tradator !

COSTIN

Eu sunt cel tradator ?Aceasta e prea mult!

CONRAD

Si tu te lauzi incaCa stiff ce-i amicia ?

COSTIN

Deajuns! Cine-i amici cine-i tradator aiurea vom desface.

CONRAD

Prea bine, te urmez. (Se indreapta arnendoi spre ulA).

204

AURIGA

Mai stati !

CONRAD

Ce vrei ?

AIIRICA

M6 ascultati putin sa spun si eu o vorba.(Zimbind).

Pe cat am inteles nici unul si nici altulN'ati isbutit asa precum v6 era gandul.Dar pe de alth parte sunteti prea fericitiCci amendoi amor adanc ati inspirat.Propunerea mea-i simpth, : sA faceti o schim-

baretotul se impaca si merge de minune.

Ce ziceti de aceasta ?

CONRAD

Isi bate joc de noi!

COSTIN

Vipera! fugi de-aicea, tu numai esti de !

CONRAD

Dar tu ai urzit totul!AlJRICA.

FrumoasA multLnirePentru serviciul meu.Stepanele yin ins,Cu dinsele mai bine puteti a ye 'ntelege.

-

§i

- 205 -

SCENA VIII.

Esmeralda, Elena, Conrad, Costin, Aurica.

ESMERALDA (auzind cele din urmt cuvinte),

Ce ne'ntelegeri sunt ce trebue esplicate ?

CONRAD

Nimic, nu e nimic!

ELENA

Vorbiti, domnul Costin 1

COSTIN

Ve rog ca se.-mi dati voie same retrag acum.

CONRAD

Voesc se, plec chiar astAzi.

COSTIN

eu asemenea,A faceri foarte grave me chiame, astazi chiar.

ESMERALDA

N'or fi asa urgente. Mai stag inch, o zi!

ELENA

i eu ye rog se, stati !

CONRAD

Imi pare foarte reu,Dar e cu neputintA !

206

ESMERALDA

Speram c'asa curendNoi nu neom desparti si cunostinta noastraDe nu e tocmai vechie , domnul' Conrad,

speramCa, mai intemeiata ar fi decat cum este.

ELENA

Domnul' Costin pre vechie si pre terneinica,E cunostinta noastra ca s'o curmain a§a.

CONRAD

eu credeam odatrt... dar astazi nu mai cred.

COSTIN

In inchipuirea mea eu imi cladeam sperant....Era inchipuire !

ESMERALDA (citrA Conrad).

Vorbiti cu-amaraciune.

ELENA (c'tr'l Costin).

Cuventul vostru este prea aspru si nedrept.

CONRAD

COSTIN

0 Visurile mele !

ESMERALDA

De vreti sa, stiti secretul...

Disamagire cruda !

!

207

ELENA

Vorbiti cu Aurica.

AURICA

Dorind a fi iubit, acel care iubestePrin viclenii amorul in veci nu dobandeste,Chiar cand prin viclenie v'odat'a isbutitCu viclenii mai mari el trebui pedepsit.Amicii fericiti acuma in amorSA insemneze bine aceasta 'n viitor.

CONRAD (dttrd. Elena).

Cum ceea domnisoarA, ce-ati spus adinioarea?

ELENA

A fost o gluma numai.

COSTIN (cAtrI Esmeralda).

Cum scena cea grozava ?...

ESMERALDA

A fost numai pedeapsa !

CONRAD (cdtrI Esmeralda).

i pot spera deacuma ca sincera-mi iubireVa dobAndl dorita si dulcea resplAtire ?

ESMERALDA

Dorita resplatire de mult ati fi avutDac'a lungi dorinta voi singuri n'alli fi vrut.

208

COSTIA cAtrg. Elena).

Sosit'a oara mantra, adanca mea durereSA fie alinata de dulce mangaere?

ELENA

InvinsA-mi e mandria ; adancului amorRespunde cu blandeta un suflet simtitor.

CONRAD (in genunchi inaintea Esmeraldei).

0 call 'ncantatoare de 'naltA fericire !

COSTIN (in genunchi de cealala parte).

0 ! lash, sA mo perd in dulcea to privire !...

AIIRICA (inaintand).

Uitand deacum ca este pe lume viclnie,In via cAlAuzul amorul sA ve fie !

(Cortina cade .

0 ALEGERE LA SENAT

COMEDIE IN PATRI7 ACTE *)

*) Representata pentru intaia owl pe teatruldin Ia0 in 19 Ianuarie 1878.

44410. Scritri templet-fr. IV. 14

PERSOANELE

IANCU PALTINA§, propriet ar mare.ANDREI MIRTESCU, asemenea.LEON TEOVEANU, nepot departat al lui Paltina5..PLTRA§CU, prefectul judetului.PANAlTE DUDULEA, advocat.ILIE R000nNA, razes. bogat.GAVRILA§ SIMCONOVICI1

NECULAI CA§CALONI alegOtori.

IONITA BUHALOF

GOSPODIN, subprefect.PVC SIN *LODI,

CUCOANA ZOITA, mumalASPASIA, sotia lui

ZULNIA, tlicaCUCOANA ANTItA, cumnata lui Ca caloni, veduvik.

alegaor.Al 2lea alegetor.Al 3lea alegetor.TJn fecior at lui Paltinm, un aprod,

on etc.

Paltina§.

invitati,

I

art-

ACTUL I.Se petrece in casa lui Paltina§ din capita a ude-tului. Un salon elegant, u0. in fund, use laterale,

fereastra laterala, masa in mijlocul casei, etc

SCENA I._Mum Paltinq, Cu o gazeM in mani la masa din itujlocGavrilvq Siniconovici, Leon Teoveanu, imprejuiul mebei;in stinga pe o canapea ettCOuna Zoita yi aMturi Asp«siaPaltinas cu un lucru de man'(; in dreapta Andrei Mir-

tescu Paltinq joac

PALTINA§ (cetind o gazetil).

La aceastA interpelare asupra abusurilorprefectului Petrascu ministrul nu respunsenimic... Cel mai elementar simtimint de ru-sine a disparut din membrii acestui guvernanticonstitutional, nedemn si incapabil, careurmArec2te numai scopul interesat de a re-mane la guvern cu on ce pret incontra vo-intei natiunii..." Asa-i da,, mai departe o coal,intreaga... grozava opozitie!

gi Zinnia

- 212

ASPASIA

Nu-ti e urit sa mai cetesti ? eu una nicimai pot arunca ochii pe asemenea defaimarL

GAVRILAS SIMCONOVICI

Are dreptate cucoana Aspasia, cand cetestitot aceea si ear aceea, de la o vreme ti seureste.

LEON

Tocmai asa reu nu vorbeste jurnalul. Gu-vernul acesta face o foarte proasta alegerede functionari. Pe tinerii capabili ii lasa, lao parte si numeste in functii numai nistefavoriti ai

CO COANA ZOITA

Are functionari asa de fudui si cu nasulin sus, incat ai crede a tine stie ce sunt

SIMCONOVICI

Are dreptate cucoana Zoita, asta-i cam asa..

CUCOANA ZOITA

Prefectul ista... cum ii zice ?...

PALTINA §

Costache Petrascu, de dinsul se vorbea injurnal...

- 213 -

CUCOANA ZOITA

Asa, asa. Nici macar catadicseste sa sa-rute mana la cucoanele b6trane, par'ca-i tinestie ce boer mare !

BIMOONOVIGI

In privinta aceasta cam are dreptate cu-coana Zoita, d-nul prefect nu-i tocmai...

MIRTESOU (cAtra Zulnia).

Nu puteti misca nebunul din loc, rema-neti in sah.

MIRA

Am gresit. Pot sa-mi trag pionul inapoi?

IAIRTEB011

Ye rog.

PALTINA

Eu traesc bine cu prefectul. E un om alt-fel indatoritor.

SIMCONOITIOI

In adevCr, nu se poate spune ca prigo-neste pe cineva.

OUOOANA ZOITA

Nu prigoneste... nu prigoneste... atata armai trebui, sa mai si prigoneasca !... Dardece au ales pe Dumescu president la con-

214

sibul judetan si nu pe Iancu, dupe, cum secuvinea?

ASPASIA

Fiinda Dumescu e mai baran; el e celputin cu 10 ani mai mare, decal btrbatu -meu.

OII0OANA ZOITA

E-s'apoi data -i mai botran ! Vra sa zica nu-mele, averea, reputatia nu mai sent nimic?

PALTINA§

In adev6r... dar... vezi ca... n'am pre sta-ruit nisi eu.

BIMOONOVICI

Negresit ca dad% cuconul Iancu ar fi, sta.-ruit...

CII0OANA ZOITA

Trebuia sa-1 propue fail staruinta. Dari-a placut mai bine Dumescu care-i crea-tura lui !

BIMCONOVIOI

Are dreptate cucoana Zoita, Dumescu nuese niciodata din cuventul prefectului.

LEON

Nu §tiu ce tot tineti la prefectul ista! 0singura buna recomandatie de functionari

215

n'a flcut pentru judetul nostru ; trebile mergnumai Dumnezeu stie cum ! (Se scoalK gi se a-propie de masa de .alt).

ZULNIA

Domnule Mirtescu, imi pare ca, vo 16.satibAtut de burA voe, nu-i frumos, sah !

LEON

D-nul Mirtescu e prea galant. Nu vrea sAcftstige partide de la domnisoare.

MIRTEBOU (flea riclica ochii).

N'am luat sama.

ZULNIA

Perdeti partida... sah !

LEON

Bine, prea bine !

PALMA§ (care urmase a cet1).

Amarnica opositie! Mo tern at n'are sámai tina, ministerul !

LEON (intorcendu-se iute).

A cazut ministerul?

PALTIN14

Sau poate se va disolva senatul.

- 216 -

CUCOANA zoiTe.

Eu zic c are sa cada ministerul.

SIMCONOVICI

Par'ca asa se arath... are dreptate cucoana

PALTINA§

Eu zic ca au sä disolve senatul.

SIMCONOVICI

In adever, si mie imi vine a crede...

PALTINA§

Dace, se duce ministerul, cade si prefectulsi drumul nostru judetean remane nehotarit.

Mat !

ULM

MIRTESCIT

Surat bAtilt ! (Se scoalI si se apropie de masa dinmijloc).

PALTINA§ (cNtd. Mirtescu).

Cucoane Andrei, data propunerea mea seprimeste, soseaoa va trece pe dinaintea ca-sei mele si a gradinei d-tale, dad, insa sepune temeiu pe cererea razesilor, ea vamerge mai sus pe sub dealuri. Pentru notaceasta este de cea mai mare insemnatate.

Zoita...

- 217

MIRTESCET

Trebue asteptam raportul

PALTIN4

Socot ca vom avea majoritatea, mai alesdata ne-a sprijini si prefectul !... (Indreptandu-se

spre Simconovici). Cred ca Si Cuconul Gavrilasva vota cu not ?...

SIMOONOVICI

Negresit... negresit, mai ales data si pre-fectul...

PALTIN4

Din toti r6zesii m6 ingrijesc de Rogojirft.§iretul si-a pus in cap s'aducA soseaoa prinsatul rAzesesc, si nu se lasA.

ZOITA

LEON

TAranoiul!

Cand am trecut azi dimineata pe la pre-fecture, mi se pare c'ain auzit ceva de ra-portul unui inginer.

PALMAS (sculandu-se .

S'a depus raportul ? MO duc sPi vOd. Cu-coane Andrei, Cucoane Gavrilas, haidem!

sA iuginerului.

- 2 1 8

SIMCONOVICI

Me ertati... am astazi o treaba...

MIRTESCU

Tot avem mani sedinta, atunci vom vederaportul.

ASPASIA

Lasati pe mani!

ZOITA

Ba du-te chiar azi Iancule, trebue sa §timnumai decat. Daca, drumul se face pe la re-ze§i, avem un inconjur de 20 minute pans,la tarn, du-te, du-te!

PALTINAS

Sunt nerabdator, me duc. (1$i is 01Hria).

Vino ffi tu, Leone.

LEON

Sunt gata. (Ottra Zulnia). M intorc la masaverisoara.

Poftim.

ZULNLA (rece).

SIMCONOVICI

Sarut mana, cucoana Zoitica; sarut manacucoana Aspasica, duducuta...

- 219

ZOITA

Sluga d-tale, cucoane Gavrilas. (AspasiaZulnia se inchinN., Iancu, Simconovici si Leon es).

SCENA II.

Aspasia, Mirtescu, Zulnia.

ASPASIA

Cine a castigat partida ?

MIRTESCU

D-soara Zulnia joaca asa de bine, incatnici indraznesc sä me mai mesor cu d-ei.

ZULNIA

Spuneti mai bine ca v'ati lasat batut,domnule Mirtescu.

Dimpotriva!

MIRTESOU

ZULNIA

Lasati... am luat eu sama... (ia un lucru demanh si incepe lucreze, IvIirtescu se asaa. langA dInsa).

ZOITA (incet atrit Aspasia).

Cat umbla mqioara lui acum?

Zoita,

si

se

- 220 -

ASPASIA (asetnenea).

Mi se pare a 3,000 galbeni pe an. (Tare).Cftnd v6 duceti la tut domnule Mirtescu?

MIRTESCII

Pe s6pt6mana viitoare. A§tept sA se in-chid6, consiliul judetan. Dar d-voastrA ?

1ASPASIA

i not cam tot peatunci. Gradina tot akade frumoasa este P

zorp.

Asa mi se pare... Era frumusica grAdina...am vezut-o cand traia ilia. cuconul...

MIRTESCII

Tatameu ?

zolTA

Da... cuconul... cum ii zicea?... cuconulVasile.

MIRTESCII

Am mai infrumuse1at -o; o taut eu singurcu ingrijire.

ZULNIA

Warn plimbat intr'insa and eram copila...d-voastrA erati dus...

- 221 -

MIRTESCII

Ar trebui sa o vedeti acum ; am saditWell pletoase in jurul lacului. In fata te-rasei am pus sa-mi croeasca straturi cu totsoiul de flori... sunt multe §i de aceste (arat6.bands) dar nu a§a frumoase.

ZULNIA (zimbind).

Ve bateti joc?... de necazul partidei deadineaorea?

ASPASIA

Avem sa venhn v6 admiram gradina.

MIBTESOU

Chiar eram sa ye rog, suntem ass de a-proape vecini.

ZOITA (incet impingend pe Aspasia).

Nu-i da atata nas !

MIRTESOU (cAtzg. Aspasia).

Intre mosia d-voastra §i a mea este o de-partare de jumetate de cias. Calare §i maiputin. (atrx Zulnia). De mult nu v'am maivezut Ware.

ZULNIA

Calul meu s'a imbolnavit.

sa

- 222 -

MIRTESCI7

Dar-a, mi-ati da voie, v'as pune la dispo-sitie un roib al meu, foarte bland.

ZULNIA

Sunteti foarte arnabil. Umb la bine, sarepeste bariere?

MIRTESC17

Minunat de bine.

ASPASIA

N'as vrea sa ye luain calul de calarie...

MIRTESCIT

Mai am doi, cuconit.a.

zorTA

Hm... Vom vede... Vom vede.

ZULNIA

e multnmesc d-nule Mirtescu; primescbucuros, dar cu conditie sa m6 intovarasiti.

ZOITA (r5pede).

Hm, hm, Zulnio, nu zici de dulceti? hm.hm...

MIRTESC17

oiam chiar sa cer voe, d-soar.k.ve

- 223 -

zorTA

Hm... hm... N'auzi Zulnio, s zici de dul-ceti ?

MIRTESOU (se scoaHt is pMria).

Ire duceti, domnule Mirtescu ? Cred vetiveni astazi la not la masa !

MIILTESCU (se inchina).

Cucoana Zoita... (incet atra Zulnia). Chiar p0-runcesc sa aduca roibul de la tars.

zorTA

Sluga, d-nule... (Mirtescu ese).

SCENA III.Zoita, ATasia, Zulnia.

ASPASIA

E un om foarte indatoritor.

ZULNIA

Nu se poate mai arnabil. (,e aprople de fe-reatra din dreapta).

zorTA.

Nici de cum nu-rni vine sa ye \red dan-du-i asa nas. Nu vedeti cat, e de fudul ? Cuifaci din cap pe fereastra, Zulnio ?

c

- 224 -

ZULNIA

nul Mirtescu m'a salutat din trasura.zorTA

De ce stai la fereastra? Ce deprincleri suetaceste ?

ZULNIA

Aud bunica ?

zorTA

Du-te la d-ta in odae, du-te, avem de vor-bit ceva.

ZULNIA

Me duc, me duc. (Ese).

SCENA IV.Aspasia, Zoifa.

ZOIT A

Iti spun drept Aspasio, ca nu ye mai pri-cep de loc. Ce era sa-i primesti calul, ce erasa-1 pofttlti la masa chiar pe azi ?

ASPASIA

Ce reu am faaut ?zoiTA

11 faci inn, mai fudul sarindu-i astfel incap. S'ar credo ca este tine stie ce partida!

- 225 -

ASPABIA

E am de om foarte cum se cade.

zoiTA

Fiul lui Vasile Mirtescu, unui arendas, ceau adunat dou6, trei parale cu munca lui.Biete trei mii de galbeni venit I

ASPABIA

Se bucura de o buns reputatie; se ziceca-i om drept, inteligent, gospodar.

zit:111.A

Am inteles ! Asa si rezasul Ilie Rogojinae gospodar bun.

ASPABIA

Dar mama, ce are a face ? El e un omdin lumea noastra...

zoiTA

Minunat! Minunat ! Nu-i trimeti poate r6s-puns, a vrai sa-1 ai ginere ? Eu nu ye maiinteleg ! Tu, Aspasio, care esti in toate min-tile, sa pui in acelas rand pe baetul Mir-tescului cu fiul vornicului Paltinas! Demo-cratizati-v6 cu totii si va merge bine in tail !

ASPABIA

Trebue sa luam vremile cum sunt.41410. Scrieri complecte. IV. 15

- 226 -

ZOITA

Sentelege I Daca Iancu §i alti boeri vorlasa toate trebile statului pe maim demo-cratilor, frumoase vremi or sa fie I Norocea mai v&I cativa boieri in ministerul deastazi, ca in6 ametisem de atatia ciocoi.

ASPASIA

Nici Mirtescu nu se amesteca in politica§i bine face.

zoip.

Nici nu-i treaba unuia ca d-nialui. V6 roginca odata, slabiti-me cu omul acesta... Nucumva a si luat vorba ?

ASPASIA

Oare cineva mi-a dat mai d6unazi a in-telege...

ZOITA (rApede .

Nu-i da nici un respuns. Toata averea luiIancu are sa r6mae Zulniei ; pretendenti ausa fie prea multi.

ASPASIA

N'a§ vrea sa se prelungeasca din taleafara. Teoveanu prea se rotete imprejurul ei!

zarTA

Leon ! Ei, vom vede, vom vedO!

227

ASPASIA

Copila e tener6,... mi-e fria sa n'o ame-teascA, cumva cu vorbele lui.

zoITA

Dar de and se m5,rite, fetele dupA voeafor ? Ce vremi! Ce vremi! VorbA scurtA : nuto hotnxi, atata spun ! (In parte). De-o miede on mai degraba Leon, decat un ciocoiuboerit ca acesta. (Tare). IV spun nu to(Ese in dreapta).

ASPASIA

Nu me grabesc, dar me gandesc. (Ese indreapta).

SCENA V.

LEON TEOVEANII

(vira intai capul pe us t, apoi intro. incet).

Nici baba, nici Aspasia, nici Zulnia !...treaba nu merge bine !... Mirtescu imi in-cura toate itele !... Daa pute strica cumosu-meu ca sa nu-i mai calce in casaP. ate prin bab4... care tot nu-I poate suferi.De la soseaoa asta? Dar aici interesul lore comun. De-ar fi vre-o alegere !... Cine stie?Atunci poate mi-as crea si eu o positie.Petrascu nu vrea cu nici un chip sä me

grab'.

l'asI...

- 228

numeasca subprefect. Of I &A, am aye oalegere Despre fats, treaba va fl mai u-para. Dace, am perdut averea mea,tinaq e cel mai bogat proprietar din tinut..Eaca baba !

SCENA VI.

Zoita, Teoveanu.zoITA

Ear aici, nepotele ?

LEON

Pleand adineaorea am aflat ca Ilie Ro-gojina umbla sO, deschida proces mo§uluipentru zece Paid de padure care sunt lang5,hotarul r6za§ilor §i am venit sä-i spun.

zoiTA

Auzi d-ta, mojicul !

LEON

Se laud, peste tot locul ca are sa -i iee.padurea.

zoITA

Asta nu-i din capul lui, it indeamnA cineva.

LEON

Asa mi se pare : sau Petrapu, sau maidegraba... gAci tine ?

1...

Pal-

229 -

ZOITA

Cine ?... spune iute... nu cumva Dumescu?

LEON

Nu, nici nu-ti trece prin minte. Pe catmiros eu, aici si-a virit nasul d-nul Mirtescu,nobilul cavaler.

zoiTA

N'am zis eu a nu-i vr'un soiu ?

LEON

E un intrigant. Pe deoparte se lingusesteaici in case, pe de alta intarta, pe oameniasupra mosului meu.

zorTA

Auzi d-ta ce fel de... dar lasal...

SCENA VII.Cei de sus, un fecior, apoi Antita Safinachi.

PEOIORIIL (anuntand).

Cucoana Antita Safinachi.

ANTITA

(facendu-se a vowe sad sIrute mina cucoanei Zo4ei).

Sarut mana, cucoana Zoita.

230

ZOITA (fAcendu-se cit o opreste).

Sluga, cucoan5, Antitn, dar lash, lasA, sezime rog.

ANTITA

Sunteti sttnatosica, bine?

zoiTA

Slava Domnului. Dar sora d-tale, cucoanaCristita?

ANTITA

Din ce fric6, am sc4at! Inchipuitive c6,ieri sara, pe neasteptate... abia, am avutvreme s6, aduc moasa !...

ZOITA

tileasa, !

ANTITA

(uitandu-se imprejur, in jos si 'n sus).

Dar cucoana Aspasia, nu-i acasA hm !hm! duducuta-i bine? hm! hm !

ZOITA (in parte).

Are vre-o treab4. Ia vezi nepotele dace.Aspasia nu-i in gradinA. (Leon ese).

7

Sad

- 231 -

SCENA VIII.

Zoita, Anti la.ZOITA

Par'ca era sa-mi spuneti ceva, cucoanlAntita?

ANTITA (in parte).

Poate data le-oiu face un bine, vor priorisa boteze copilul surorei mele. (Tare). Vor-bisem mai deunazi cu cucoana Aspasia...cuconul Andrei Mirtescu e un om pre cumse cade... ce frumoasa mosie are !

ZOITA

Ia lasat-o botranul.

ANTITA

Dar cum a indreptat-o, cum o cauta IDupa carti cucoana Zoit5, nu saga. Apoi cefaitonuri, ce cai si ce livada! Are niste per-sici is asa de man ! (aratt pumnii).

ZOITA (cu nepAsare).

0 fi avend !

ANTITA

cata carte stie... de prin scoli !...

zoiTA

Ia nu-1 mai lauda atata, cucoana Antita.

§i

- 232 -

ANTITA

Dar cum sa nu-1 laud ? E un barbat bo-gat, frumos, bun de insurat... (paua) caci i-avenit vremea, si pe cat aflu, chiar doreste...(pan,* in care examineazX figura Zoitei) chiar do-reste... (in tain5) §i-a pus ochiul pe o duducafoarte frumusica.

ZOITA (cu nepIsare).

Asa ?

ANTITA

Pe cea mai frumoast din toate (paus5.).

Doamne, nu gaciti cucoana Zoita, cand zic :cea mai frumoasa (fIcendu-se a vorbete cu sine),adica de ce n'as spune ? pe duduca Zulnia.

ZO1TA (facendu-se a n'aude),

Aud ?

ANTITA

Eu cred ca d-nul Mirtescu e cea mai buntpartida din tot tinutul, e un barbat carestie sa caute de treaba, nu ca d-nul Teoveanucare s'a ruinat cat ai bate in palme.

zoITA

§'apoi dact s'a ruinat? au avut nenoro-ciri. Dar sa vi5 spun cucoana Antita, astanu-i treaba mea : cum or vrea parintii.

233

ANTITA

DacA ati pune §i d-voastrA un cuvent...

ZOITA

Ziceati ca cucoana Cristita are un baetelsau o fetitA ?

ANTITA

Un baetel is asa de mare. Mqia luiaduce acum peste 4,000 de galbeni ; §tiubine.

mit,De multi ani n'am mai vezut pe sora

d-tale.

ANTITA (in parte).

Oare ce-o apuca? (Tai-e): Sa nu credeti cu.coanA ZoitA, ca yin din partea lui. Nu, isasa me luasem mai deunazi de vorbA cubarbatu-meu §i gAndeam, de ce sA nu faciun bine cand poti... de, un bine nu-i nici-odatA pierdut... azi o stAruintA, maul o cu.-metrie...

zoITA

Ati Mout dulceti de zarzari?

ANTITA

Am facut. DacA-mi dati voe v'as trimiteun gavanos. Sa vedeti ce bune au exit.

234

ZOITA

hiu ltamesc, mUltamesc, avem destule.

ANTITA (in parte).

Baba are pe altul in gand. (Tare). CucoanaAspasia e in gradina ?

zoITA

Are treaba, are astazi foarte multa treaba.

ANTITA

Am sa yin mane! (In parte). Cu dinsa nume pot intelege. (Tare). Sarut mana!

ZOITA

Plecaciune.

ANTITA

(eind intilnind 1a pe Paltina$),

Zioa bun6, cucoane Iancule.

SCENA. IX.ALTIN4 (intrand gi fAcendu-i loc).

Plecaciune, plecaciune, cucoana Antita !(Merge gi se aruncd intr'un jilc). Raportul ingine-rului hotare§te ca soseaoa sa se faca pe subdeal, pe la rOzksi.

zoiTA (se scolg).

Inginerul a fost cumperat.

gi 10.

-235-

PALTINiq

Dupa atata ostenealA... eata isprava!

zoiTA

Nu trebue sA te dai. La cele din urmatot voi aveti sa hothriti.

PALTINA

Me tern ca prefectul va tine cu inginerul.

zoiTA

Spune-i curat cA te strici cu dinsul.

PALTINA§ (ingrijit).

SA me stric cu prefectul?

zorTA

Doamne, cum vorbesti Iancule ? Lui tre-bue sa i fie fricA de a se strica cu tine. Spu-ne-i ca deacum inainte n'ai sA mai votezicu dinsul.

PALTINA13

Dar nu stii ce om este ? Are sA se inda-rAtniceascA.

zoiTA

Ai o .multime de prieteni. SA vedem dece ajutor fi Rogojinft ? tii ca RogojinAvrea sA-ti deschida proces ?

236 -

PiLTINM}

Ce? Ce spui ?

ZOITA

Cere zece f1ci de padure.

PUMA§ (se scoa1 1).

CUM ? Cu ce drept ? Nu s'a statornicithotarul odat5, ? Auzi d -ta !

zoITA

DacA -i lAsa sa-si bath loti jot de tine, -ausa-ti iee cu vremea toate mosiile. Dar isarata,-le coltii vede.

PALTINAE}

Cui s'arAt coltii ?

zolTA

La toti, lui Rogojina, lui Mirtescu...

P./LUNA§

Lui Mirtescu ? Il am de cel mai bunprieten.

zoiTA

Frumos prieten ! Am aflat eu tine estedlui 1 Sborseste-te odata la dinsul, la inginer,la Dumescu, la prefect vede !

si-i

si-i

- 237 -

PALTINA§

Vai de mine 1 D-ta vrei pe semne sa-miridic lumea 'n cap !

zoITA

Dac'a§ fi eu barbat ar vale ei toti... dare§ti un fricos precum era §i tata-t6u, Dum-nezeu sa-1 erte ! Fii mai cu ininia, vorbe§te-leverde, spune prefectului ca al sa-i faci opo-sitie... spune inginerului a ai sa starui sa-Idea afara, baga groaza in taranul de Ro-gojina !

SCENA X.

Intrd feciorul, cei de sus.

PEOIORUL

D-nul Ilie Rogojina.

ZOITA

Eata badaranul. Prime§te-1 cum se cuvine,auzi ?

ALT1NA§ (atre fecior).

Zi-i SA vie !

-238-

SCENA XI.Cei de sus afara de fecior, Rogojinci.

PALMA§

Bine a te \rod, mos Ilie.

ItOGOSINi

Bine am g6sit, cucoane Iancule !

zorrA

Frumos te porti bade... mos... d-nule Ro-gojinA!

ROGOJINA

Cum da Dumnezeu, cuconitL

'limnsAm auzit cA, vrai n-mi deschizi proces,

dar nu-mi vine a crede.

ROGOJINA

Apoi de, cucoane, dreptatea e dreptate.

PALTINA§

Ce dreptate ? N'a fost statornicit hotarulde inginer ?

ROGOJINA.

S'a facut gresalb, la mesuratoare. Tocmaide asta venisem. D6, gandeam, ce srl ne mai

- 239 -

judecam impreunA ? D-voastra sunteti drept,eu sunt om cu frica lui Dumnezeu. Am do-cumente cucoane Iancule, si dad te-i incre-dinta de dreptAtile mele, poate mi-i da debuna voe.

zorTA

Auzi mo rog, dreptatile lui !

R0121051NA

Apoi am documente cuconita, §titi vorba:ai carte, ai parte !

PALT1Niq

Daca-i treaba pe documente, apoi voiuscoate si eu pe ale mele.

zoiTA

Vom scoate, vom scoate §i atunci omvedea cat fac tirfaloagele d-tale!

PALTINA

Dad, s'a cauta bine, apoi nu stiu de numi-ai impresurat d-ta mosja.

zoiTA

Cu petecul d-tale !

ROGOJINA

Crede-me, cucoane Iancule, mai bine o in-voiala, strimba, decat o judecata dreapth.

240

zorTe.

Vra sa zica, marturisesti ea n'ai dreptate...e.auti numai carciocuri... se vede c'au venitvremile ca trtranii sa prade pe boeri !

ROGOJINI

Apoi de !... poate ca, si not suntem fecioride oameni. Cu hirzobul din cer n'a cazutnimeni.Cucoane Iancule, vorba lungs, sa-racie. La o invoialA, unul mai da, altul mailass. Daca nu vrei, eu m6 due Oa la scaramurgului.

PALTINA (slAbind),

0 invoialal...

zoiTA

Ce invoiala! Auzi vorba ! Doar mai suntjudecatori in tara asta, mai sunt advocati.

ROGOJINA

Advocati? cats frunza si earba, numaiparale sa ai !...

zoITA

Nici nu vreau sa stiu de invoiala.

241 -

SCENA XII.

Cei de sus, Teuveanu (prin 4a din dreapta).

ZOITA

Te rog, Leone, sa mergi pans la advocatulnostru.

ROGOJINA

Nu v6 mai osteniti cucoane Leonte.

LEON (fudul).

Leon.

ROGOJIITI.

Apoi asa zic eu, cucoane Leonte. Dace, -ivorba de advocati, trimit eu o duzinaacus. Ei, cum remane, cucoane Iancule ?

PALTINA§

Cum sa r6mae ?

zorTA

Remane c avem s to invatam noi.

ILOGOJIN.A

Apoi unde nu cants cucosul...

zoITA

Esti un obraznic I4441o. Scritri comfiecte. IV. 16

vd

- 242 -

ROGORNA

Cucoana! Cucoana !...

LEON

Pazesteti gura mosule, on ai a face cumine!

ROGOJINA

Ia nu te amesteca si d-ta, cucoane Leon te,ca ne cunoastem tine suntem.

ZOITA

Apoi bine, Iancule, it lasi sa te batjoco-reasca in casa to ?

PALTINAF)

Mos Ilie, te treci cu vorba I

NOGORNI

Cucoane Iancule, eu mi-am facut datoria,dace, nu vrei, ne-om judeca

PALTINAq.

Ne-om judeca !

ROGOJINA

cu bine! Strut mana cucoana Zoita,sa nu fie cu banat 1 (Ese).

1

i

243

ZOITA (cAtrA. Leon).

SA te duci chiar acum la Dudulea.

LEON

aduc la moment. (Ese).

PILTINAE

Na qi alta acum ! Inginerul imi schimbAdrumul qi r6za§ul imi pradA pAdurea. (Arun-candu-se pe jil(). Numai necazuri !...

zotTit

Mi-e si milA cand te v6d asa far' de inimA.

SCENA XIII.

Cei de sus, Aspasia.ZOITA (Oita Aspasia).

Poftim, vezi-ti barbatul in ce stare este...pentru ca s'a schimbat planul unui drum§i ca i se cer zece falci de padure, uite -1 !...mi-e nu qtiu cum sA-1 mai v6d a§a. (Se scoalI0 se indreaptg. spre 10). A§a. era §i bietul repo-satul, Dumnezeu sA-1 erte! (Ese).

ASPASIA

Se poate sA te descurajezi, pentru o ni-mica toatA ?

II

- 244 -

PALTINAE}

Mie imi place lini§tea drags, uresc judo-catile.

ABPABIA

Yom starui sA se facA un alt drum dela kiosea pan la poarta noastrA, si mai totla una are sA easA. Cat despre r6z4s, cudinsul te-i judeca, mai mult este ?

PALTINAI}

SA m6 tavAlesc prin tribunaluri ?

ASPASIA

Fie-care trebue sa-§i caute drepturile sale.Dar sA lAsArn aceasta drags, eram sa-ti vor-besc de ceva mai serios. Nu ti se pare c'avenit vremea sA gandim la viitorul Zulniei ?

PALTINAE}

SA ne mai despartim §i de dinsa? Traiinacum ap de linistiti!

ASPABIA

Trebue sA ne facem datoria.

PALTINAE}

Bine, dar nu pot sA o dau ap... trebuesA o cearA cineva.

245

ABPABLi

Cum iti pare Mirtescu ?

PALTIFA1 (se scoall).

Mirtescu ? Foarte de treaba. Sunt prietencu dinsul. Am cunoscut §i pe tats, -s6u..Gospodar bun.

ASPABIA

Suntem kii vecini cu mo§iile.

PALTINAki

De la PAltine§ti la dinsul : trei sferturi decias, nu-i mai mult.

ASPABLA.

Daca s'ar infatia el ? Am fi a§a de a-proape unii de altii, ne-am ved6 in toatezilele, am pute zice c5, Zulnia a remas chiarla noi.

PALTRigi

Minunat ! Foarte de treaba om. Ce ziceZulnia ?

ABP&BIA

Nu §tiu ina, nu i-am vorbit.PALTINAI3

Trebue s, vedem inili cum gande§teZulnia. Dar mama ce zice?

246

A8PABIA

Mama §tii... e cam 136trana. Are ideile ei.Vede lumea tot ca 'n vremile d-sale.

PALTINAq

N'a,g vrea sa, se supere.

ASPABIA

Vom impAca-o noi.

PALTINAI

Mo due sa vOd care-i pArerea ei.

AETABIA

Mai IBA., mai las5., avem vreme.

PALTINMI

Ba nu, trebue s5, §tie. III. 5.. §tirea d-salenu fac nimic:

SCENA XIV.

Cei de ems, Zulnia.

PALTINA1)

Ce face mama ?

MANIA

E la d-ei in odae.

PALMA§

MO due sä-i vorbesc. (Se indreapt spre usi9

- 247 -

WAWA (urmandu-1, in parte).

Soacra-mea ne-ar pute strica tot planul.Nu-1 pot lasa. (11 urmeaz1 si ese).

SCENA XV.

Zulnia, apoi Teoveanu.

ZULNIA

Se petrece ce se petrece. Tot vorbesc §ise feresc de mine. (Se aseazI). L'am vezutWare pe calul cel roib. El avea botfori §ipinteni ; eu am sa-mi pun costumul cel noude amazons. (Pauso. El nici nu §tie c'am fostdeunazi in gradina lui, cAnd era dus in oral.Ce frica imi era cA, se va intoarce §i m'aye& I (SuspinX si std pe ganduri).

LEON (intrilnd rapede).

S'a disolvat senatul ! Mata e§ti veri§oarA ?

ZULNIA (in parte).

Ear Leon ? (Tare). Eu sunt.

LEON

S'a desolvat Senatul!

ZULNIA

Ei ki'apoi ?

- 24'4

LEON

In adever, matale ce-ti pasa?

ZIELNIA

Se vede c d-tale iti pass grozay.

LEON

Negresit, eu mo interesez de soarta pa-triei.

ZULNIA (zimbind).

Bine faci, caci altfel s'ar prapadi biatatar de. tot.

LEON

Dece imi vorbesti cu ironie, verisoara ?Daca ai cunoaste mai bine simtirile mele...

ZIJLNIA

Pentru patrie ?

LEON

Dace, ai cunoaste mai bine simtirile mele,ai aye mai multi, crutare. Sub o aparentarece, eu am un suflet bland si iubitor.

ZULNIA (in parte).

E sentimental astazi veri§orul.

249

LEON

Adesa, cand sunt singur, m6 gandesc lacele ce s'au petrecut, reproduc in minteamea imaginile ce am v6zut... i atunci sim-tirile mele se imbraca in forma poetic..

ZULNIA

Faci poesii sentimentale ? Eu §tiam cascrii numai satire asupra miniWilor §i pre-fectilor.

LEON

Acele sunt glume, bune pentru momenteperdute. Inspiratia mea se indreapta spreun tel malt mai nobil, spre sentimentul celmai dulce, cel mai inalt... amorul 1...

MILITIA (se scoald).

Amorul?

LEON

Da, amorul, care te cuprinde, te p6trunde...

HUI&

LEON

Nu presimte0 tine m6 inspira, cine este

Ada ?

250

regina gandurilor mele... (mai dulce) da-mi voesa-ti spun...

ZULNIA (in parte).

Se trece cu §aga. (Tare). Te rog, veri§orule...

LEON

Cu un cuvent me poti face fericit I Zulnio,dace, ai :?ti...

ZULNIA

D-nule Teoveanu, te rog sa iei sama laceea ce spui sau nu-ti mai vorbesc nicio-data I (Se indreaptit spre DO).

LEON (cu foc).

0 ! nu te duce §i iarth -mo daca impinsde focul ce me consuma, am cutezat...

ZIELNIA

Domnule Teoveanu !...

LEON

Am cutezat se,-ti marturisesc secretul ini-mei mele I

ZULNLt (cu ironic).

Cand ai §t1 cat de putin te prinde sa fiisentimental §i pasionat I...

Dornnipara L..

251

LEON

ZULNIA

Umbla mai bine dupe, o functie cu sati-tirele d-tale.

LEON (furios).

A! stiu eu cine te face sa-mi vorbe§tiastfel ! Cunosc eu cutezAtorul §i-mi voiuresbuna!

ZULNIA

Nu inteleg ce spui, qi te rog sa, curmiaceasta vorba. (Ese).

SCENA XVI.

Leon, apoi Cucoana Zoifa.

LEON

Aqa iti e povestea, duduca Zulnio ? 01deacum inainte cu nici un chip nu vei fi alui. A mea ai sa fii, cu voe, Para voe! Denu-i vrea tu, parintii toi or vrea. Trebuisä-i stric cu Mirtescu cat mai de gralA.SA-0 bath, joe de mine 1 A! (Se plimbh furios princash, intrh. cucoana Zoija).

ZOITA

Ai fost la Dudulea ?

252

LEON

Vine acuq.Nu §tii ce s'a intirnplat ?ZOITA (cu curiositate).

Nu §tiu, ce este ?LEON

S'a disolvat Senatul.

zorTA

Ce spui ? Cum se poate?

LEON

Matu§ica, ce gandesti, motul n'ar fi bunde senator?

zoiTA

Berbantule, de uncle mi-ai gacit gandul?De mult aveam planul sä-1 aleg senator.

LEON

E ruOne sa romae deoparte. El., cel maibogat proprietar din tinut, §i sä-i tread, pedinaintea nasului toti ceilalti!

ZOITA

Toti ciocoii! Clare prefectul va tine cudinsul?

LEON

Nu cred, dar it vom alege §i PAM prefect.

- 253 -

ZOITA

Minunatli idee aceasta a Senatului Mer-gend iarna la Bucuresti, vom merge si not ;acolo vom gasi o alta partida pentru Zulniadeal Mirtescu.

LEON

Mirtescu ? Mirtescu umbla s ceara peZulnia ? Crezi mata c un intrigant ca dinsultine la verisoara ? Alt scop are el! El =0,avere ca s se mai imbogAteasca, intrandin neamuri.

zoiTA

Iti spun ca nu-1 pot suferi !

LEON

Trebue s mai potolim prietenia mosuluipentru dinsul.

zoiTA

Asta-i si dorinta mea, dar cu incetul, avemDevoe de dinsul la alegere.

LEON

Ce influents, are Mirtescu ? atata ca-i prie-ten cu prefectul care-i face toate interesele ;not avem s facem opositie.

zoITA

In opositie are sb, fie greu.

1

- 254 -

LEON

Uktor ! Toata lumea-i nemultamita. (In parte).Movl trebue sa fie candidatul opositiei, nuca s5, eas5., cad ducerea familiei la Bucu-re§ti mi-ar sfarama toate planurile, dar cas6, se strice cu clica lui Mirtescu §i a pre-fectului.

SCENA XVII.

Cei de sus, Dudulea.

DODULEA (intrand).

Ati auzit? S'a desolvat Senatul!

zoiTA

A§a, d-nule Dudulea, am auzit. V6 ru-gasem sa treceii pe aici pentru un proces.

DIIDULEA

Cu Rogojinft ? (lute). Am sa-i dau o trail-tealb, s5, m6 pomeneasca 1 Cheltueli de pro-ces, de advocat, tare de portArei, timbru.Are s5, simtA!... De pe acum mi-am facutplanul : am dou6 esceptii dilatorii kii unaperemtorie... vai de capul lui!

zoiTA

Bine, bine, nu m6 indoesc. Vrea A zia,

- 255 -

o st avem alegeri? Cum gandeqti et are steast ?

DIIIIIILEA

Au sa, fie inriuriri, violente presiuniguvernamentale, dar avem st tipam !

zoiTA

Nu ye grabiti, nu stiti inct pe tine vapune prefectul. Poate va urma o intelegerecu dinsul.

DOW:ILEA.

Nu qtiu pe tine pune? L'am simtit. Elpune pe Dumescu, un Man, dobitoc, servil,interesat, fart nici o idee de mecanismulconstitutional.

zorfat

Pe Dumescu ? Ce infamie 1

LEON

Nu ti-am spus ct trebue st facem opo-sitie?

DIIDULEA

01 avem st facem opositie 1 Prefect eacesta? Tine in postul de advocat public peSomir, un ignorant care compromite inte-resele statului. Am st scriu articole fulge-rttoare contra lui in jurnalul nostru Sal-

qi

256

varea Patriei" !Nu §tiu pe tine am punecandidat la colegiul intaiu, aici e greul.

zoip.

Trebue sä alegem un om cu greutate.

DIIDULEA

Numai sä-1 gasim. Eu n'am §ansa in co-legiul intai, §'apoi la senat... data am gasipe cineva...

LEON

Am o idee !... o idee minunata!

DEM:ILEA

S'auzim.

LEON (land la o parte pe Dudulea).

Noul senator va starui sa fii numit ad-vocat public.

DI/DULEA (incet).

d-ta subprefect.

ZOITA (cu nerndare).

Dar spune .astazi, s'aud i eu.

LEON

Am Bandit... la mogul meu Iancu Pal-tina§ !

-257DEFDDLEA

D-nul Paltina§? D-nialui in opositie, d-nia-lui contra prefectului, d-nialui cu democratii,d-nialui ro§ I

zoiTA

nero§, °and e ambitia la mijloc...DUDITLEA

Daca prime§te, am isbutit !ZOITA

Eata-1 ca vine, nu-1 apucati prea rapede!

SCENA XVIII.

Cei de sus, Ianeu Paltinag, Aspasia.:

PALTINA§ (cIta Dudulea).

Vo a§teptam cu nerabdare pentru un in-teres.

DODULEA

Procesul cu Rogojina! titi ca s'a de-solvat senatul? Asta-i lucru mare 1 Mo duela prefect sa, aflu cum... ce fel... pentru ce...oare pe cine vor sa pue?

zoiTA

Daca care cineva ar fi cum 1'a§ vrea eu,§tiu pe cine l'ar alege senator proprietariimari.

4441o. Scrieri complecte. IV. 17

Ros,

258

D13D11LEA

Cucoane Iancule, acum e vremea sa vo-tam si sa lucram!

PALTINA

Vom vota, vom vota si noi.Sunt curioss'aud ce zice prefectul.

LEON

Am si auzit vorbindu-se astazi printre a-legetori... toti ar dori sa se aleaga senator...

Cine ?

PALTINAc4

DUD OLEA

Un barbat demn, nobil, neatirnat, inco-ruptibil, cu avere, cunosand mecanismulsistemei constitutionale.

PALTINA4

Dar cine?

ZOITA

Cine s'a alege senator, daca are vre-unproces it castiga.

D1JD1JLEA

Adica atirna si de la advocat.

- 259 -

zoiTA

Daca are vre-un interes de la administratie,pe loc i se face. De pilda : o sosea jude-tan...

ASPASIA (in parte).

Soacra ar vrea s6, pue pe barbatu-meu.Ce nebunie 1

DIJDULEA (inaintand).

De Paltina, pe d-voastrA v6 deseamn5,opiniunea public, I

PALTINAci (cu mirare).

Pe mine ?

DIJDULEA

Pe d-voastr6. Vorbesc in numele opiniuniipublice.

LEON

D-ta mo§ule, e§ti intaiul proprietar dinjudet, §i prin urmare de la sine se in-dreapth ochii tuturor asupra d-tale.

PALTINgl (cu grijI).

Vorbit-a cineva cu prefectul ?

DIIDEILEA

Prefectul va trebui sA piece capul inainteavointii natiunii.

- 260 -

PALTINAtii

Nu vreu nicidecum sa m6 stric cu pre-fectul, sunt prieten cu Petrascu, l'am spri-jinit cu bunk credinta.

ASPASIA

Tu esti prea nervos draga, nu-i pentrutine. Dece sa lasam linistea noastra ?

zoiTA

Tatul tell, bietul reposatul sermanul, bu-nul tell, cu totii erau in fruntea trebilortarii, numai to sa remai la o parte ?

ASPASIA

Erau alte vremi pe atunci.

DIIDULEA

Interesele tarii chiama pe once barbat pa-triot la carma afacerilor, si lumea "tie catsunteti de patriot !

PALTINA§

Negresit, imi iubesc Cara ca si altii, poatemai mult decat altii...

zoiTA

Ministrii atunci vor tine sama de vointata, in toate zilele to vor poftl la mask, labaluri, poate chiar Voda...

261

PALMA§

116 §tie Maria Sa ; a fost la mine in gazdacand a visitat judetul.

DIIDULEA

Sunt sigur a chiar Maria sa Voda ardori sa fiti ales.

PALMA§

Maria Sa Voda ?... nu... nu §tiu... dar pre-fectul ?

ASPASIA

Eu n'a§ dori faci qi to opositie, §i sate strici cu toti prietenii.

LEON

Toti mini§trii au sa te intrebe de imbu-natatirile ce trebue facute in judet. Jude-tenii au sa te aiba, de cel mai mare bine-facOtor !

DUDULEA

Cat e de frumos a face bine semenilor sei

PALTINA§

Negre§it, negre§it, e bine sa faci bine...numai sa poti.

sa

I

262

ZOITA

Maria Sa Voda, se va consulta cu tine,asupra trebilor terii ; to va intreba dacatrebue sa tie on sä schimbe ministerul.

DIIDIELEA

Tronul §i Natiunea vo aclama!

PALTINA?.

Nu §tiu ce zice prefectul !

DIMULEA

In alegetori resida, suveranitatea national.

PALTINA§

Vra sä zica ati auzit vorbindu-se printrealegetori c me vor pe mine ?

SCENA XIX.

Cei de sus, Simconovici.

SIMCONOVIOI (intrand).

S'a desolvat Senatul !

TOTI

tim 1 tina !

i

- 263 -

SIMOONOVIOI

Alta veste : a fost astazi edintd, la con-siliu §i s'a hotdrit ca sd, se primeasca pro-punerea rezdqilor pentru §oseaoa judetana.

PALTINA Fit

Nu se poate. Mani trebuea sa se is incercetare.

8 IM CONOVIOI

S'a hotarit astazi. (In cet c'tr'l Iancu). Ell amvotat pentru d-voastra.

DUD OLEA

V'a tradat prefectul !

A SPABIA

Nu putea sd-1 tradeze, cad Iancu nu vor-bise inca cu dinsul.

LEON

A fost tradare! Petrascu trebue resturnat I

PALTINAE

Dar cum se poate sd, se hotarascd ap, de.rdpede !

zoITA

Aici e lucru vedit, pipdit... a fost trAdare 1

- 264 -

BINOONOVIOI

Are dreptate cucoana Zoitica, de§i... n'astAruit atat prefectul, cat mai ales Dumescu.

DIIDDLEA

Dumescu este candidatul prefectului pen-tru Senat.

PALTINAfil

Dumescu !

8INCONOVIOI

Aqa am prins qi eu de veste. Chiar imivorbea de votul meu...

zorrs

Noi punem candidat pe Iancu.

BIROONOVICI

Elei 1

zorpt

Cred ca n'ati fagaduit votul d-voastre, cu-coane Gavrilas ?

BIMOONOVIOI

Nu, negreqit. (In parte). Am apucat a fa-gadul.

zoTTA

Nu m6 indoesc c yeti vota pentru Iancu.

- 265 -

SIMCONOVIOI

Mai remane cucoana Zoitica? Maiales dace, §i prefectul...

zorre

Chiar dace, n'a vre prefectul!

DUDIILEA

Cuconu Iancu chiar are majoritatea.

BIMOONOVIOI

Elei!

ASPABIA

Eu mg tem de o cadere, §i atunci ar fi§i mai reu. Deaceea zic se, nu to pui inainte.

zoiTA

Se, se lese lovit in interesele sale?

PALTINAS

.Sunt lovit!

LEON

i se prefere un netrebnic ca Dumescu ?

DUI:ILEA

Cand natiunea it chiama!

indoiale,,

:SA

- 2(16 -

ZOITA

De nu primesti, nu to am de vip. dreaptha PAltinestilor !

DUDULEA

Nici de patriot !

PALTINAt3 (dupa o scurtit cugetare).

Votezi pentru mine, cucoane Gavrilas ?

SIMOONOVIOI

Mai remgne vorbg ?

PALTINA§

Atunci primesc... M'am hotgrit! Sg, m6insele Petrascu cu drumul judetan I

SCENA XX.

Cei de sus, Mirtescu.

PALTINAk4 (mergendu-i inainte).

Imi pare bine c'ai venit, iubite prietene.Ai fost la consiliul judetan ?

MIRTEBOU

N'am fost ast6,zi.

PALTINAq

Drumul s'a hot grit sg. meargit pe la r6zgsi.

- 267 -

JURTEE3017

Asa? Imi pare foarte r6a. Socot ca tre-bue s fi fost motive puternice.

ZOFfA (in parte).

Cat mi-e de nesuferit! (Tare). Ce motiveputernice? Intrigi au fost.

ASPASIA

Nu cred. Pentru ce s presupunem tot-deauna reul?

zorrA

Spuneti, cucoane Gavrilas, n'au fost nu-mai intrigi ?

811400NOVICI

Are dreptate cucoanh Zoitica, par'ca aufost... deli se zicea in raport ca pamentulpe dincoace este supus varsaturilor.

zoITA

Pretexte ! Nu stim not aceste?

DIIDULEA

Intrigi si pretexte! Prefectul aflase decandidatura d-voastre, d-le Paltinas, si yeprigoneste.

PILTINA§

Sunt prigonit, nu mai incape indoiala!

268

MIETESCU

Nu credeti, cucoane Iancule. Nimeni nuvra sa, vES prigoneasca. Sunteti un om preadrept si toatA lumea vg stimeag..

DIIDULEA

Asa este. Deaceea toti v6 vor senator !

MISTESCI1

Senator ?

DUDULEA

Nu stiff i Ca senatul a fost desolvat ?

MIRTESOU

Nu aflasem nimic. Ce r6u imi pare ! Earau sli fie intrigi... dusmanii..

SCENA XXI.Cei de sus, Zulnia (care se inching la toti).

DODULEA

Duduca...

Duduita...

Domnisoara...

SIMOONOVIOI

MIRTESCIE

- 269 -

DODIILEA

Am onoare a .0 in§tiinta ca aveti sa ju-cati in curend la bal la curte.

ELME IA

Eu la bal la curte, cum a§a ?

EMMA

Cand cuconu Iancu va fi ales in senat,precum speram... ce zic speram ?... precumsuntem siguri.

ZULNIA

A SPASIA

Lucru Inca nu e hotarit, dle Dudulea !

ZOITA

Te in.eli Aspasica, lucrul e hotarit.

FiLTINAR

Da, lucrul e hotgrit !...

SCENA XXII.

La senat ?

FEOIORIIL (intrand).

Poftiti la masa !

SIMOONOVIOI (dand bra(ul cucoanei Zoitei).

Daca-mi dati voe, cucoana Zoitica ! (Treeamendoi).

- 270 -

DIJDULEA (and bratul cucoanei Aspasia).

Doamna viitoare senatrice...

ASPASTA

Vo rog, d-nule Dudulea... (Trec).

MIRTESOU cdtrl Zulnia\.

Domnisoan... (Incet). Aici este o intriga cenu inteleg.

ZULNIA (asemenea).

Trebue sO, vorbesc. (Trec).

LEON (urmandtt-i de aproape, in parte).

Au soptit ceva incet... (Trece).

PALTINAci (singer, impreunandu-si manile).

Eu candidat la senat si inc5, in opositie !Ce schimbare a lucrurilor!

(Cortina cade).

v6

A CTUL II

Cabinetul prefectului.

SCENA I.

Petrapu. Mirtescu.

MIRTESOU

Aici nu sunt pareri politice contrare. Suntnumai intrigi.

PETRAVII

Resultatul e acelas, ce pot face ? Am fostprieten cu Paltina§ ; l'am indatorit de cateon am putut. Cine putea crede c, deodataimi va intoarce spatele §i s'a arunca in o-positie ?

M1RTEBOU

Nu-i el de villa, l'au impins altii. §tii cume Paltina§: e greu sa-1 porneasca cineva,dar °data, ce-1 hotare§ti, merge orbi§ inainte.

- 272 -

PETRANII

Ce vrei sa, faci c'un om pe care o babaambitioasa, un baet intrigant si un advocatcarciocar it duc de nas?

MIRTESCU

Nu s'ar putea schimba lucrurile ? Staruindto pe langa Dumescu, el s'ar retrage si Pal-tinas s'ar alege, data nu sub patronajul gu-vernului, eel putin cu invoirea lui.

PETRAVIE

E cu neputinta. Ministrul de interne sta-rue numai cleat pentru Dumescu carei eprieten.

M1RTESOU

Paltinas nu este omul sa NO, opositiein senat.

PETRAFII

Vrend, nevrend, va trebui sa faca. Chiarde-ar vrea sa fie cuminte, alegetorii si agentiilui nu l'ar lasa. Unul a vol sa fie subpre-feet, altul judecator, altul O. fie Omit pen-tru castiuri, altul sa i se schimbe primarulde la Cara, altul va core o pensie... nu-i stiicum sent ? Apoi nu este de demnitatea gu-vernului ! Candidatura lui Dumescu este pusa;

- 273 -

dad, acesta s'ar retrage de hatirul lui Pal-tina§, s'ar crede ea guvernul e slab, ca seteme de opositie, qi tot prestigiul ar dispare.Cu neputintal

IMMO IJ (se scoal6).

Nu-ti pot spune cat de roil imi pare.

PETBANIT

Incearca tu sa faci pe Paltinaq sa se re-traga ; punendu-te pe atat, poate vei isbuti.

IIIRTSBOU

Nu cred, it cunosc dar voiu cerca

PETRA§CII

De nui isbuti, tu Trebue sa votezi cumine.

Di IRTESC

Sa dau votul meu lui Dumescu

PETBAVIJ

Trebue sa-1 dai, caci altfel s'ar crede casi tu eqti superat pentru drumul judetancare nu mai trees dinaintea gradinei tale.

MIRTEBOU

Eu sunt prea cuminte ca sa nu inteleggreutatile ce s'au ivit.

41110- Scritri complecte. IV. 18

I

274

PETRAVIII

Da, to e§ti cuminte, ins& lumea ar credec6, votezi din paraponisal&. 'apoi ce s'arzice de tine tend ai vota azi cu guvernul §imani incontra lui ?

MIRTEBCII

Negreit, nu pot s& votez cu opositia ; eu§tiu pre bine ce vor aceia.

PETEMOU

Nici sa to abtii de la vot nu poti. Lumeaar zice...

KIRTEEICII

Deajuns I Dm& incercarea mea va fi za-darnica, votez pentru Dutnescu.

PETRANIT

Iti multumesc... Te lied cam trist !

MIRTES017

Nimic, nimic !

PETRANII

0 septeman6, dupe alegeri lucrurile se vorimpAca §i totul va fi ca mai 'nainte.

- -

- 275 --

MIRTESOU (duped o pausg).

Petrascule, va veni o zi in care ti-oiu ceresa intinzi to cel intaiu mana lui Paltinas, veiface-o ?

PETRAcOU

Purtarea lui m'a indignat.MDITEBOU

Voiu cere aceasta de la tine ca cea maimare indatorire de prieten.

ITTRA§OU

Ei bine, iti fAgAduesc. Dar nu fii asa detrist, ce dracu !

HIRTESOU

Nu-i nimic, la revedere. (Ese).

SCENA II.

Petrincu, apoi Gospodin.

PETBA§CII

Imi pare r6u de Mirtescu, dar e pre tar-ziu, nu mai pot da inapoi! (Sung clopotelul, unaprod SA pofteasca d-nul subprefect Gos-podin. (Aprodul ese, intrg. Gospodin).

PETRA§OU

Cum stau voturile in plasa d-tale ?

- 276 -

GO8PODIN

D-nule prefect, trebile nu merg tocmaicum ar trebue. Candidatura lui Pa 'Una§ neface mult r6u, sansele stau is asa. (Face dinmind semnul cumpenei).

PETRA8011

Nu putem We cu nici un pret. Adeverate a Teoveanu cutriera tot judetul si sta-rue pentru Paltinas ? Netrebnicul 1 Fiindca

. nu l'am numit subprefect.

GOSPODIN

D-nul Teoveanu alearga in adev6r, de lamosie la mosie, dar lucreaza cam ciudat :starue si nu prea.

PETBMOU

Cine stie ce intrigi mai tese!

GOSPODIN (scotend un carnet din buzunar).

Samsoniu mi-a vorbit de dreptul ce arave sa i se mareasca pensia.

PETRANII

Bine, m'oiu intelege cu dinsul.

GOSPODIN

Buhalof se tangue de judecatorul de pacedin ocolul seu, pentru niste boi ce au cazut

- 277 -

de pripas. DacA i s'ar schimba judecatorul,el voteazA cu noi, cel putin asa am intelesdin vorba sa misterioasa. El e chiar aid,asteapt.A...

PETRABOU

SA jerfesc unui natArau ca Buhalof pe ju-decAtorul de pace ?

GOBPODIN

JudecAtorul s'ar putea permuta in plasaDoroftiana, unde locul e vacant. Buhalof aredoug voturi, al lui si al cumnatului seu.

PETRABOU

Voiu permuta pe judecAtor.

GOBPODIN

Dad. in locul remas vacant, s'ar numibAetul preotului lui din sat, unul Minea,Buhalof e sigur

PETRABOU

Cinei acest Minea, om de treabA ?

GOBPODIN

Cam prostut, dar insfirsit...

PETBABON

Vom vede...

- 278 -

GOBPODIN

Cu votul lui Buhalof, ma joritatea imi parecastigate.

PETRANU

Voiu numl pe Minea. (se scoall). Mai facate o vizita pe la proprietarii d-tale kli vezisa le gace§ti gandul. Nu lua nici pe unulcu o perdea mai sus, intelegi ? Unde va finevoe, voiu face eu aceasta.

GO/00E1N

1116 pun indata pe lucru... §titi a Buhalofa§teapta... (Gospodin ese).

PETBANIT

Mai a§tepte putin, nu voiu sa le fac te-menele la toti, mai ales acum ; m'ar credeslab !

SCENA III.,

Petravu, I) uthilea intra.

DIUDDLEA (intrand).

Ve yeti fi mirand de a me vede la dum-neavoastra, d-le prefect ?

PETEANU

A ! D-nul Dudulea! Ce-mi procure multu-mirea... ?

279

DIIDULEA

Treceam tocmai pe aici §i am venit saaflu daca sunteti sanatos... yeti fi avend a-cum treaba multh.

PETRAM:f

Ca totdeauna, nici mai mult nici mai putin.

DIIDIILEA

Poate tot mai mult ceva acum... alegerilesunt la u§a.

PETRA§ou

Nu m6 ocup de dinsele. (Zimbind). Respec-tez suveranitatea nationals, d-le Dudulea...dar d-voastra ce faceti ? Pans acum v6 vedalergand putin. Sunt deprins sa v6 §tiu tot-deauna in fruntea opositiei ; d-voastra unredactor de la Salvarea Patriei" 1...

DUDIILEA

§i opositia-i trebuitoare. Fara opositie gu-vernantii ar pute crede a tara-i numaia lor.

PETBANIT

Negre§it, Cara -i a tuturor.

DIJDULEA

. Dar opositia nu-i buns totdeauna. Cand

- -

- 280 -

nu-i la vremea ei, opositia e chiar vatamt-toare.

PETBANIT (in parte cu mirare).

Auzi mo rog ? Oare ce vrea ?...

D17DITLEA

SA presupunem a guvernul acesta desinu simpatisez cu principiile sale ar ayenumai functionari buni ce mai poate zicecineva, chiar adversarii lui ?

PETRAfilCII

Opositia gAseste totdeauna ceva de zis.

DUDULEA

Luati sama, eu zic in ipotezA : dacA topfunctionarii ar fi buni.

PETBANII

Nimic nu poate fi perfect.

DITDIJLEA.

Cu inlAturarea cAtorva negligenti, lucru-rile s'ar indrepta.

PETBA§011

Ce voiti O. spuneti ?

DUDITLEA

Vorbeam asa... in teorie generals... dar a

- 281 -

propos, fiindca tocmai imi aduc aminte :heat -ati sama cum advocatul public de astazineglige interesele statului ?

PETRANU (in parte).

Alla! eaca buba. (Tare). Cum se poate? Euit credeam foarte bun.

D DULEA

Eroare, eroare grozava! El e cel mai ne-gligent din functionarii judetului. Eu credca sunt altii cu mai mult talent, cu maimulte cunostinti care l'ar pute inlocul.

PETRANU (in parse).

S recomand in locul unui om contitiin-cios, pe un siret ca dinsul, atata ar trebui !(Tare). Asa dar credeti ?...

DUDULEL

Toti rid de bietul advocat public... Intre-bati pe oricine...

PETRAVU

SI vorbim lamurit, d-nule Dudulea, careeste propunerea d-voastra ?

DIIDULEA

Intelegeti prea bine... eu nu sunt in drepta face propuneri... numai fiindca sunt ale-

282 -

geri... §i aveti nevoe de sprijinul persoanelorinfluente... §i poate si de-al jurnalului...

PETRA VIII

Deaceea imi propuneti concursul d-voastra,cu oarecare conditii, nu-i a§a ? 316 mir foartemult, eu v6 stiam partisanul candidatureilui Paltina§.

DO DIJLEA

Candidatura lui Paltivas nu e serioash, ;eu nici nu o sprijin, mai cu same, dacg. m'aqincredinta c guvernul se apropie de prin-cipiile mele.

PETE/IV/1J

AdicA, dace, v'ar numi pe d-voastra advocatpublic in locul lui Somir ?

DUN) LEA

N'am zis aceasta. De§i cunoscendu-mi me-ritele, negreOt nu as refuza.

PETRAINII

Imi pare Mu, d-nule Dudulea, dar nu ve.pot recomanda. Sunteti foarte bun, dar dinnenorocire guvernul tine la cel de astazi ;bagati sama: nu eu, guvernul central.

DIIDOLEA

Un refus ? D-nule prefect, am onoare a

- 283 -

ve spune O. ve incredeti prea mult in pu-terile administratiei.

PETRAVIII

Me incred in bunul simt al alegetorilor.

DIIDULEL

Daca veti urma cu sistema presiunilor kiviolentelor, ve voiu denunta opiniunii pu-blice, careli va resbuna.

PETRANO

Faceti ce vreti, dar nu ye pot recomandapentru postul de advocat public.

DOMILEA (marlins).

Voiti sa calcati libertatea poporului in pi-cioare ? Prea bine, ne vom vorbi I

PETRAO0U

Deosebirea principiilor politice nu ne vaimpiedica s6, remAnem prieteni.

DIIDULEA (cu foc).

Poporul va afla cum violati prerogativelesale cele mai sacra inscrise in pactul sellfundamental... ,in parte). Me desfide, deacumla Paltinas si pe opositie... (Tare). Ire salut I(ese)

.

284

SCENA IV

Petrapu apoi Buhalof gi Rogojinci.

Dace, as 01 ca am nevoe de sprijinul luiDudulea, as arunca prefectura cat colo. (SunKclopotelul, intrI un aprod). SA pofteascA domniicare a§teaptA I (Aprodul ese si intrI Buhalof si Ro-

gojinit, care se hichinK). Ce mai faceti, cucoaneIonitA, pleaciune mo§ Ilie, poftim, poftim(intinde cate o mana la fie-carel.

BOGOJTETX.

Ia am venit sa v6 mai v6d, cucoane Co-stache.

BIIHALOP (in taint).

Sunteti bine, sanAtos ?

PETBAcOff

V6 multumesc. D-voastre ?

BIIHALOF

Slava Domnului.

PETRAVIII

Cum sunt alegeri, eaca §i mo§ Ilie la pre-fecturA !

BOGOSINi

Apoi d6, vorba ceea : unde-i bine nu-ide mine, unde-i r6u, hop §i eu !"

- 285 -

PETRAINIT

Am auzit, cucoane IonitA, ca judecatoruld-voastra de pace, nu prea multume§te peimpricinati.

BIIHALOF (tainic, pun6 nd maim la guril.).

Sst ! (Tare). Ba nu, dimpotriva... n'am auzit.

PETRAI1101:1

tiu ce stiu ; am botArit sA-1 mut lute()altA plasa.

BUIIALOF (in taint la urechea lui Petrascu).

Iancu Paltina§ isi pune candidatura laSenat. tiu sigur.

PETRA§OU

Iancu PAltinas ?

BURALOF (ca sus).

Sst! SA nu afle cumva ca v'am spus eu.

Boa oana

Avem sAi dAm o tranteala de cele be-tranesti.

PETRA9011

Bine mo§ Ilie, d-ta nici nu e§ti alegetorin colegiul intaiu ?

286

ROGOJINI

Daca n'am vot, ca dinsul, poate el alergaca mine ? tiiti vorba : unde nu-i cap, vaide picioare !

PETRA13011

Ea to §tiam bine cu Paltina§, mo§ Ilie !

ROGOJINA

InChipue§te-ti cucoane Costache, cami ta-gadue§te dreptul la zece falci de padure.

PETRANII

Vra iee padurea ?

ROGOJINA

Ba, nu vra sa-mi dee, tot la una ese.

PETRAIPII

Aha! Si se vede ca ti-ai mai inmultit pro-cesele cu unul ?

ROGOJINA

Ce sa fac ? S5, se zica de mine ca's mi§el ?Nu §titi vorba: Mai bine c'un voinic la pa-guba, decat c'un mi§el la dobanda.

PETRA§011 (O(ta Buhalof incet).

Sunt sigur ca Paltina§ ti-a tramis rospuns ?

s, -ti

- 287 -

BUIULOP (In tain1).

Sst, a Post nepotul sOu, Leon, sA mo vada,dar m'am facut bolnay.

PETRAVAT (incet).

Nu l'ai primit ? (Tare). Nu cuno§ti pe unulMinea din plasa d-tale, and ca-i un om precum se cade ?

BIJKALOF

Nu-1 cunosc... adicA... putin... l'am vOzut...(Incet). Met de treabA... om cinstit... ficiorde popa.

PETRAlpj (incet).

Voeam sA-1 pun pe dinsul judecAtor.Creda yeti vota pe Dumescu la senat?

BIIIIALOP(vrea sll.i dea parola cu degetul, dar intllnind privirea

lui Rogojinl i-o (1li pe la spate).

Sunt al d-voastrO, v6 dau parola mea.

PETRAEOIE

Sigur ?

BUEALOP (idem).

SA-mi manane, copiii fripti, sA n'am partede Sevastita!

PETEM301:1

Bine, bine. Minea va fi numit.

z88

BUHALOF (ideal).

Sunt al d-voastra pentru vecii vecilor.

SCENA V.Cei de sus, Aprodul care deschide usa lui SiMeonovici

si la alti trei aleeiori.

PETRAO0II

Poftiti d-nilor, poftiti !

Top (se inchin6).

PETRANIJ

Imi pare bine ca v6 v6(1 domnilor, voiamtocmai sa yin pe la d-voastre ca sa ne con-sultam despre viitoarele alegeri la senat.Guvernul nu se amesteca ; pe cineor vold-nii proprietari, pe acela l'or alege.

SLMOONOWOI

De cand avem fericire sa fiti d-voastraprefect, totdeauna judetul nostru s'a bucu-rat de libertate in alegeri.

TOIL

A§a-i, a§a-i!

BUHALOF (in tainI cItrN. Petrascu).

Psst! Avem cea mai mare libertate! Amdoll sa cuno*em §i parerea d-voastre, dom-nule prefect.

- 289 -

I-iul ALEGtTOR

Am dui s. cunoa§tem qi pArerea d-voa-stre, d-nule prefect.

2-lea ALEGtTOR

Cum iti spune d-voastr5, aa vom face.3-lea ALEGtTOB

Din cuventul d-voastre nu e0m.

ROGOJIN.A. (in parte).

Ia s6, vedem mai intai, s6, vedem!

PETRABOU

Guvernul nu are candi.dat. Negreit el seintereseaza; dar nu influenteazA. Din partead-voastre trebue sA vie propunerea candi-datului. D-nule Simconovici, pe tine credeti ?

BIJIIALOF (in tainl lui Petrascu).

L'am vezut iarna trecuth intrand in casalui PAltinaq. Psst 1...

FETRABOU (asemenea).

Psst L.. (Tare). Ei bine ?

BIMCONOV1OI (nedumerit).

Apoi do... qtiu eu...

FETBABOlf (incet lui Simconovici).

Propune pe Dumescu.4ificro. Scrieri complecte. IV. 19

290

BIMOONOVIOI

Eu?... dar... nu pot... vai de mine... eusunt prieten cu...

FETRA30II (asemene cu energie).

Propune dach, remAnem prieteni.

BIMOONOVIOI (in parte).

E in stare sh. nenoroceasca : am o cash.de copii. (Tare). Ce ziceti d-lor, despre d-nulDumescu ?

I-inl ALEIATOB (se uitd in ochii prefectului).

arm' Dumescu ?

2-lea ALEGtTOR (asemenea).

Cuconul Vasile Dumescu ?

3-lea ALEGHTOR (asemenea).

Presidentul consiliului judetan ?

PETRABOIT

D. Dumescu ? E un on' foarte respectabil.Ati avut o fericita idee, d-nule Simconovici.

TOTI ALEGHTORII

E bun, e bun !

BOHALOF (in tainl catrK Petrascu).

Dumescu, bun

vr'i s

m6

I

- 291 -

BIMOONOVIOI

M'am inspirat de dorinta alegetorilor. (In

parte). Oare ce-oiu spune cucoanei Zoitei ? Deaici me duo la Paltina.

PETRABOU

Am aflat crt d-nul Iancu P ltinas e can-didatul opositiei. Imi pare re u c un om cupositia d-sale §i-a pus in cap s6, restoarneguvernul si nu-mi vine a crede c proprie-tarii cei marl ii vor sprijini.

I-inl ALEGtTOR

Senatoria nu-i de dinsul I

2-lea ALEGtTOR

Schimba pre u§or opiniile sale politico .

3-lea ALEGtTOR

Nu are destul caracter.

ROGOSINi

E un carciogar care cauta. pricina la totivecinii.

PETRABOO

ImpArtAsesc §i eu pArerile d-voastre d-nilor§i voiu *vota pentru Dumescu. 4tept de latoti acei cari sprijina guvernul sa voteze

292

ca i mine. 4nd opositia biruitoare, gu-vernul ar trebui sa se retraga, totul s'arschimba de sus pana jos, in tarp, ar domnicea mai mare neorandueala, ba poate chiaranarchia !

TOTI

.A§a-i, a§a-i!

BOHALOF (in tainl cKtrg. Petrwu).

Daca ese Paltina§, avem anarchie !

PETRAROU

Imi pare bine ca avem acelea§i simtiri.(Ia pe Rogoji&t la o parte, ceilalti aleetori se grupeazI§i vorbesc impreun6). Mo Ilie, degeaba n'ai ve-nit sa. me vezi ?

ROGOJINA

Apoi de, cucoane Costache, is me gan-deam la pricina mea cu cuconul Iancu pentrupadure.

PETRANII

Ce-ti pot face eu ?

ROGOJINA.

Ia... adica a§a gandeam eu... ca un omprost ce sunt... dace, ati pune o vorba Iaprezedentul tribunalului... tot par'ca as aye

293

mai multft, inima. Vorba ceea : mai bine saai a face cu Dumnezeu decat cu Sfintii.

I-inl ALEGtTOR (cdtrl at doilea).

Eu unul votez pe fatL2-les ALEGtTOR

Toti trebue sA votAm pe fat6,.

PETRAFU

Mo§ Ilie, eu nu me pot amesteca in trebijudeatore§ti.

BOGOR:Ea

Credeti a n'am dreptate ?

PETligiall

Ba sunt sigur, a data a§ fi judeator aicastiga d-ta, dar ca prefect nu-i treaba mea.

BOGOIlla (in parte).

Eaca! Eaca I (Tare). Adia Voda vreaIdancu ba!

Si

PETBANIT

N'am ce-ti face. (Se amesteeI pintre aleetori).

BOGOJINA.

Bine, intrebarea nu-i gre§ala. (In parte).

Dac5.-i vorba pe aceea, mai degraba m6 im-pac cu Pilltina§; dark §i despre alergatura la

294

alegeri, §terge-te pe gurita Drumul pe lanot e votat, ce-mi mai pasa

PETRAVIII

Da, dlor, vom vota pe fats,SIMOONOVICI

Noi avem curajul opiniilor noastre. (Inparte cu grij:1). Oare ce se, fac? (Aleetorii isi iau

PETRAci0II

Ve duceti ? Vo multumesc domnilor, e§imimpreuna. (La up). Poftim d-lor... ba nu...d-voastra intai, ve rog d-nule Buhalof, aicesunt la mine a casa. (Es alegaorii, apoi Rogojin1).Nu vii, cucoane Gavrilas ? (Ese).

SIMCONOVIOI (uitandu-se dac'd au esit tori).

S'au dus? Nu voiam s me vada cinevadin casa lui Paltina§, ca am e§it odata cudin§ii. Tare se mai sborsise la mine ; ce erasa fac ? Bree ! (Ese).

SCENA IV.

Decorul se schirnbl. Cabinetul lui Dudulea.

DUDIFLEA (intrand prin usa din fund).

Mi-a trantit refuzul in obraz fart cea maimica crutare... Dar lase., lass, neom vorbi

I

295

noi, am sa-mi resbun Dar sn -mi regulezmai intai hartiile (Se duce la biurou gi cauti hArtiile).Cererea pentru punerea sub interdictie a luiAntonovici... bun ; it vom pune la cale, tre-bue sa mai aiba §i nepotii ceva venituri.(Pune hIrtia la o parte si is alta). V6nzarea mo§ieiminorilor Iordanescu. Pentru aceasta amnevoe de avisul a trei jurisconsulti. Toatecheltuelile sunt pe sama mea nici un co-leg n'are sa-mi dee un avis favorabil Paraplata. Roil I Am sa iau trei din cei mai ca-

: Gate zece galbeni de cap ! Am sa pro-pun Jul Hintea, Brazcla §i Postescu. Chiaram sa le scriu (ja si scrie).

SCENA VII.

Cei, de sus, Iiic sin ,57oim.

ITIO BIN §LOIN (la lig).

Chicone Panaite...

DUDITLEA (ricbcand capul).

Cine-i acolo ?

ITIO

Eu, Itic sin loirn, samsar.

DUDULEA.

Pus'ai un franc in cutia de la u§a ?

§i

name

!

296

Am un pertes...Ma

DIIDULEA

Nu stii ca nu Mia nimeni la mine faraca sa pue mai intai un franc in cutie? Punesi apoi vorbeste !

ITN

Eaca pun ! (pane). Am un pertes chirectionalpentru abis de incrediri si escricherii...

DUDITLEA

N'am vreme azi, vino mani dimineata lanout3 ciasuri. (In parte). Un 'fleac corecti o n al :cinci, vase galbeni.

1110

Dar mane nu trebue sa mai pun alt franc ?

DUDITLEA

Vora vede. Mani la noue. (Itic ese). Cu fran-cul din cutie ce depune on -tine vine, imiin bucataria.

SCENA VIII.Rogojind, Dudulea.

ROGOSINA

Buna vreme, cucoane Panaite.

297

DIIDULEA

Pune un franc in cutia de la u§a. (In parte).Mare minune, Rogojina la mine. (se scoal6).

ROGOJINA

Se vede ca aici e treaba pe disc ca labiserica (pune).

DUN:FLEA

Obiceiul casei. (In parte). Dac'oiu gasi ungologan de cinci bani in cutie, §iretul demo§neag l'a pus 1 (Tare). Ai vr'un proces,d-nule Rogojina ?

ROGOJINI

Apoi fiecare §tie unde-1 stringe ciubota.Am proces §i a§ urea sa. n'am.

Cu tine ?

DIIDULEA

ROGOJINA

Apoi nu §tii? D-ta imi e§ti du§manul.

DUMMER

Nu cumva pricina celor zece falci de pa-dure cu Iancu Paltina§?

BOGOJINA

Ai pus mana pe bubo,.

298

DUDI7LEA

Am vezut documentele §i iti spun in con-§tiinta, mo§ Ilie ca n'ai sa iei nici o usca-tura din padure.

BOGOSINA

Apoi d-ta cum ai sa zici altfel ? Dar gan-deam ca poate ti se ure§te §i d-tale de lao vreme cu judecatile Tot e bine sa im-paci pe ici pe colo cate una ; doar cre§tinisun tem !

DM:MEL

De asta data vezi ca nu pre ai cum s'oscoti la capet §i dore§ti sa-ti vin in ajutor.

ROGOJINA

Par'ca-mi cete§ti in gand. Apoi data aiinvatat carte, a§a-i.

DIIDDLEA

Nu ti-ai gasit omul, mo§ Ilie. (In parte).Mi-am luat mesurile de mai 'nainte. De sejudeca Paltina§, on de se impaca, am sti-pulat acela§ onorar. Daca as puts §terpeliceva §i de la razes, ii impac!

ROGOJINA

Adica data ai curma galceava prin o in-voiala, pocat ar fi ?

.

I

- 299 -

DUDITLEA

0 imp6care aici are sa fie grea, foartegrea, doar sa mti pun pe atata cu tot din-adinsul.

ROGOJINA.

Daca mi-ar da macar patru falci, tocmaimi as rotunji mo§ioara.

DIIDIJLEA

Greu, foarte gret, de tot greu. Paltinaqe un imbratnic cum n'am mai vozut, §i ebine incredintat ca are dreptate.

ROGOJIVA

Adica greu ti-ar vent sai spui d-ta... capoate perde... ca cunt multe cheltueli dejudecatA... ca portareii pot sa-i calce casa...§tiu eu ?... de!... d-ta to pricepi... §'apoi de-geaba tine lucreaza ? Poate ca nui zice bacand ti-ar trimite cineva vreo patru stin-jeni de lemne... colea pline, cate de optpalme, lemne uscate... bune...

D1JDULEA

Eu and zece stanjeni pe lama nici opalms mai putin.

ROGOSild

Fie §i opt... da-mi mana, cucoane Panaite.

-300DITDULEA

Am qis : zece.R013-0JINA

§'a§a fie! Intr'un cias bun!

DUD ULEA

Noroc sa dea Dumnezeu 1 Acum du-te caciWept pe Paltina§ §I nu trebue sa to vadala mine ; vino soptomana viitoare.

BOGOJINA

M6 duc, m6 duc. Mani dimineata cand te-iscula, ai sa vezi opt car6 de lemne in curte.Sa. le arzi sanatos! (Ese).

SCENA XI.Dudulea apoi Antqa si Neculai Cagaloni.

DUDULEA

Trebuia sa-i cer doisprezece stinjeni, pream'am grabit. Mai cu sama cu talharul istde raze§ trebuea sa m6 tin teapan. 0 parafranta n'am ca tigat pan' acum de la dinsuldeli a umplut jumotate din archiva tribu-nalului numai cu dosarele lui. Dar a§a sunteu, neinteresat! Cine vine? (Intel. cucoana An-tica si N. caKaioni). Puneti cate un franc... A!Dvoastre sunteti cucoana Antis, d-voastrecucoane Neculai ? Yre -un proces de sigur?

- 30! -

OANALONI

Ba nu, data asta nu-i proces.ANTITA

0 alta treaba ne aduce la d-voastra.DUN:ILEA (arltandu-le scaune).

Poftiti, poftiti. (Anti(a i Cwaloni se asaz1).

CA&WALONI

Ce mai e nou, cucoane Panaite ? Alegerila senat, ha?

DUDDLEA (in parte).

Pii 1 Ca§caloni voteaza in colegiul intaiu,uitasem de tot. Am sa-1 apuc. (Tare). ASa,alegeri, cucoane Neculai. Acum sa vedemdaca suntem un popor liber !

ANTITA

116 mir cum to mai gande§ti la aceastacumnate cand abia ti s'a nascut al §aptelecopil. (cltrx Dudulea). Dar ap-i cumnatul, tot-deauna gande§te intai la altii Si apoi la sine.

MINIMA

Cum credeti, cucoane Neculai ? N'a venitoare vremea sa ne scuturam de guvernulactual care risipe§te finantele, demoralizeazacon§tiinta publica , ruineaza tam, falsificaexpresia natiunii !...

- 302 -

GAIXALONI

Apoi d6...Alt TITA

Am auzit c cuconu Iancu Paltinas s'apus la colegiul intaiu. Oare va essi ?

DUD [ILEA

Ce om, Paltinas I Plin de virtute, patriot,priceput, fac6tor de bine. Ar trebul ca ale-getorii sal voteze far' a mai sta pe gam-duri. Nu mo indoesc ca si d-voastra ii yetida votul.

09 FALONI

Am auzit G J. si Dumescu starue sa fieales.

ANTITA

Asa, am auzit si eu de Dumescu.

DBDULEA

Votati pentru Paltinas, cucoane Neculai,.votati, yeti face un bine patriei

NALONI

Apoi... v6z6nd si facOnd...

ANTI TA

Oare te-ai pute duce la vot, cumnate,trebue s to gandesti si la botezul copilului.

I

- 303 -

OAVALONI

Apoi, data pan'atunci voiu gasi un cu-me tru

ANTITA

Doamne, cumnate, la ce mo &Ides° ?Oare cuconu Iancu n'ar priml sa fie na§ co-pilului ?

0A§ICALONI

Apoi...

DODULEA (in parte).

Ce prost sunt ! A venit la mine ca sa-mipropue o tocmala : uriul sa boteze altulvoteze. (Tare). Cucoana Antiti, imi d Iii voes6. vorbesc eu cu cuconu Iancu ? (Inca lui Ca5-

Dace, primeste a fi na§ copiluluidai votul ?

CAVALONI (incet lui Dudulea).

Apoi... dace, ne-om incumetr), cum sä nu1votez ?

AtitrTA

Eu totdeauna am fost pentru cuconulIancu... trebue sa-1 votezi si d-ta, cumnate.

dub.

calculi).

sO

304

SCENA X.

Cei de sus, Zoita.

ZOITA (intrand).

N'am mai avut rabdare. Cum merg tre-bile, dnule Dudulea? (SalutI din cap pe Antita siCascaloni.

DUDIEJLEA

Ce onoare pentru mine, cucoa,nA ZoitA ? Nucunoasteti ? Ve presentez pe d-nul Cascaloni(apasand) alegotor in colegiul intalu de senatori.

ZOITA (in parte).

Aleg6tor !... (Tare). Imi pare bine, cucoaneNeculai ; de mult doream s fac cunostintad-voastre. Cucoana-i bine... copilasii ?... Cu-coana Antita imi spunea mai deunazi c6, vis'a mai imbogatit casa... e sanatos mititelul?( Incet lui Dudulea). Cum voteaza Cascaloni ?

DUDIJLEA. (incet cara, Zoita.).

Cauta un cum6tru ; dacA cuconu Iancu iiboteaz, e al nostru.

ZOITA (chrl Dudulea).

Cum sa boteze unui om pe care nici nu -1cunoaste ?

MIME& (asemenea).

Asta-i conditia votului.

- 305 -

ZOITA (asemenea).

Va boteza. (Tare) Aqa de rar vii acumpe la noi, cucoana Antita.

ANTITA

Vi rog sa me ertati, cucoana Zoita... gos-podaria...

ZOITA

Doamne ! La ce me gandesc? Cucoarie Ne-e ulai, am sa to rog sa-mi dai voe sa-ti bo-tez eu sau mai bine, fiu-meu Iancu. Amsa to rog. (C5trl Anti(a). Las c'am sa to facsa vii mai des sa, and vezi.

ANTITA

Ce cinste pentru sora meal... (In parte). Den'a prins starostia, a prins votul.

OAFALONI

Sarut mana, cuconita... nu kitiu cum saye multamesc I

ANTITA

Am auzit a toti vor senator pe cuconuTann.

0A§OALONI

De la inceput am gandit la d-nialui. Dacad-nialui se alege, apoi §tiu ca va merge binein tail.

44./zo. Scrieri complecte. IV. 20

306

zoiTA

Iancu nu pre vrea, nu stiu data va primi.

DODULEA

Noi it vom sill sa primeasca, Cara i1 vasill!

040ALONI

Da, da, trebue sa-1 Sall!

ANTITA

Ca cuconul Iancu nu-i altul asa de bun.

zotTA

Mane ajar va veni Iancu sa vo vada.CA FALONI

Dece sa se supere? Voiu veni eu data -mida ti VO(3. (Es ani6ndui, Dudulea ii duce p in1 la u5d).

SCENA XI.

Zoita, Dudulea.ZOITA

Mi s'a spus de cineva, d-nule Dudulea, cate-a vezut la prefecture. Ce-ai cantat acolo?

DUDDLEA (in parte),

A si aflat baba. (Tare). Am fost in adever,me rugase Petrascu sa. tree pe acolo.

307

zoiTA.

Tea rugat ispravnicul... si d-ta te-ai dus !

DIIDULEA

Cunoscend influent, mea, prefectul voiasa me castige, propuindumi postul de ad-vocat public. Inchipuiti-vo cat am fost deindignat I

zorp.

Asta-i silnicie, demoralizatie !

DEIN:ILEA

Dar i am dat bani pe miere. I-a trece altadata gustul smi fact, propuneri de aceste.

zoiTA

Trebui sa scrii aceste prin gazeta ca sastie lumea.

DIIDULEA

Lasati pe mine, are sa fie multamit. Dacafi vezut ce obraz facea cand i-am spus :

d-nule prefect, eu nu-mi jertfesc convingerilemete pentru un miserabil interes material.Patria sta la mine mai pre sus de mica meapersoana. Poate ca in patidul d-voastre suntoameni care-si vend opiniunile, dar in par-tidul meu sunt numai de cei ce doresc bi-nele natiunii. Noi avem aspiratii mai nobile.

Vati

308

zolTA

Bine i-ai spus. Cum ti s'a Ora Petracu ?Are incredere n. va isbutl ?

DOM:ILEA

E prApadit, pirlit 1 Candidatura lui cuconuIancu i-a cazut in cap ca o ghiulea!

SCENA XII.Cei de sus, Pcillinaq.

PALTINAki (intrand rIpede).

Ei, cum stAm?

DUDDLEA

Bine, foarte bine !

zoiTA

Zice c6, PetraNu e pr5,pildit !

PILTINA13

Eu m6 ingrijesc grozay.

DUDIJLEA

Habar s6. n'aveti ; treaba are so, mearg5.strum.

zoiTA.

Avem qi votul lui Cascaloni.

- 309 -

PALTINA§

A lui Cascaloni ? Nu-1 cunosc, stiu eu...

zoITA

I-am fageduit cA-i botezi to un copil sito voteaza.

Voiu boteza.PALTINAf}

DIMULEA

Chiar acum a esit deaici. Dar avem maimult inca, avem pe RogojinL

zorTA

Pe badaranul de razes?

PALTINAki

Pe dusmanul meu, cu care sunt in proces ?

DIMILEA

Dandu-i patru feAci do Odure in loc dezece, it impacam, si tine cu not pang. lamoarte.

PALT1NA§

dau de bun4 voe, cand n'are nici odreptate ?

DIIDULEA

Hm 1... lucrurile nu sunt tocmai asa delimpezi cum le credeam... mi se pare ca. me-

Sad

- 310 -

suratoarea a fost cam gresith. Cine stiedach n'ar esi mai molt de zece fhlci cands'ar face o cercetare la fata locului... maisunt cheltueli de proces... tare... timbru...apoi judechtorii... cine stie? Azi sunteti inopositie...

PALTINA

Rogojina, n'are vot in colegiul inthiu.

DIIDULEA

Dar are multh influenth si aleargh si sta-rue... chiar mi-a fagAduit.

ZOITA

Aleargh pentru Doi? Impach-te Iancule sipatru Paid de padure!

PALTINA§

Fie. SA faci hartiile, d-nule Dudulea.

SCENA XIII.Cei de sus. Teoveanu.

LEON (411.11114

Vine Mirtescu. Te-a chutat pe-a cash mo-sule si afland ca esti aici a apucat in coace.

PALTLNA

Mirtescu voteazh in colegiul inthiu.

dh-i

- 311 -

DUDDLEA

E cel mai bun prieten al prefectului. 0-nlul acela numi e drag. De cand e, n'auavut nici un proces. Aud o trasurA, trebuesa fie el

zoiTA.

N'ar trebui sA ne vadA aici.

DIIDULEA

SA intrAm alaturi in salon §i sa lAsam pecuconu Iancu singur.

LEON

Poate ca vine sA te sfAtueasca sail re-tragi canditura.

zoITA

Dac' a vorbi a§a, intoarce-i spatele! (Zoita,Dudulea Leon es pe o u;i1

SCENA XXI.

Iancu Paltinay primblanduse prin casg, Dfirtescu.

MIRTEBOU (intrand).

Imi pare bine cA ye gAsesc, cucoane Ian-cule. V'am cAutat pea cask.

PALTINAk4

mie imi pare bine ca te vad, iubiteprietene, me gaseti plin de grijA!

5i latemE5).

Si

- 312 -

MIRTESOIJ

Pentru ca ati cautat-o singur, cucoaneTancule.

PALTINA

Eu nu am cautat-o, Petraru m'a viritintr'insa.

MIRTESOU

Nu-i Petraru de vina.

PALTINgi

D-ta imi vorbesti ? N'ai vezut cum s'apurtat cu mine, cu noi amendoi ? Un du§manar fi avut mai multa consideratie. A in-cuviintat planul raze§ilor, §i a dat cu pi-ciorul in proprietarii mari.

MIRTEBOU

Si eu a§ avea cuvent fiu nemultamit,dad nu m'a§ fi incredintat ca §oseaoa, a§aprecum o propusesem noi, nu este cu pu-tinta. Dar oricum sa fie, trebue pentru a-ceasta sa-1 parasim?

PALTINgl

El a indemnat pe Rogojina sa-mi fact,proces pentru padure, incat am fost silitmg impac cu paguba mea.

se

so

- 313 -

MIRTESCU

Sa nu credeti, cucoane Iancule. Petrascunu-i in stare sa faca asemenea intrigi.

A lost destui ani de zile prefect, mai viesi altii.

MIRTESCU

d-voastra vorbiti ?

ALTINAtil

Mi-am pus candidatura la Senat in opositie.MIRTESCU

N'ati facut bine, cucoane Iancule, dati-mivoe s6, v6 spun.

PALTINA

N'am facut bine ?MIRTESCI1

Vo dau un sfat de prieten, de prietenulcel mai sinter. Retrageti-v6 candidatura.

PALTINA

Azi am intilnit pe Petrapu pe Mita§i-a intors capul, Thcendu-se ca nici mo vede.

MIRTESCU

Poate nu v'a vezut. Pentru ce atata uri1?

PALTINq

asa

si

314

PALTINO

Destul l'am sprijinit. Nu vreau sa maisuia sa-si mai bata jot de mine.

MIRTESCII

SA zicem ca aveti dreptate ; bine este saparasim convingerile noastre pentru nemul-tamiri private ?... Aceasta-i nenorocirea tariinoastre... Voiti sa faceti si d-voastra ca ceimulti ?

PALTINA§

N'am zis ca vreau sa parasesc ideile mele...

!GUMMI

Voiti sä resturnati astazi ceea ce ati spri-jinit eri ? Nu vedeti ca sub nume de prin-cipii generale, se urmeaza tot aceeasi tale,cu alti oameni, poate mai r6. Intreaga te-melie a statului se sgudue pentru ambitiacatorva si Para ca tara sa alba eel mai micfolos din aceste vecinice schimbari.

PALTINgl

S'avem stabilitate in roll ?MIRTESCU

Cucoane Iancule, retrageti-vg... sent maimult decat un prieteE pentru d-voastra. Ceamai de aproape ruda nu stimeaza si iubestefamilia d-voastre ca mine...

315

Te cred, prietene, dar scum e tarziu.

IHRTESCII

Am sa, yin cu Petrascu la d-voastrA. Elv'a incredinta singur insalat akprapurtarii sale.

PALTINq

Petra§cu ar veni la mine ?...

SCENA XV.

Cei de sus, Zoqa, Teoveanu, Dudulea.

ZOITA (intrand rhpede).

D-nule Mirtescu, ye multamim pentru sfa-turi ; v6 rog sa credeti ca fiul meu nu-i omorisca care merge dupa, cum bate ventul.

IAIRTESCIT

Cucoana zoita !...

zoiTA

Fiul meu nu-§i scbimba, parerile pe fie-care cias.

DIIDULEA

Tara e squla, de abusurile ce se comitastazi la guvern. Tara e setoasa, de dreptate,de drepturile sale constrtutionale.

- -PALTINAE}

ca v'ati.

316

M.TRTESCIJ

D-nule Dudulea, vo rog... cuvinte de a-ceste...

LEON

Mopl meu e aclamat de tot judetul. (Incetzoitei). SA nu-1 slAbe§ti I

zoiTA

Nu este de demnitatea fiului meu sa seretragA. Numele familiei e in joc. FamilianoastrA nu s'a ridicat de jos de eri de -alal-thieri, ea are traditiile sale.

MIRTESCIJ

CucoanA

ZOITA

Vei §ti d-nule, CA Iancu are caracter.MIRTESCII

Cucoane Iancule, v6 rog...

zoiTA

Pentru ce taci Iancule, respunde cum secuvine la solia prefectului.

PILTINAS

A I D-ta vii din partea prefectului I

KIRTESCII

Credeti ca am venit ca un adev6rat prieten.

ZoitA...

3r7

ZOITA

Mai este vorba ? Dar respunde astazi Ian-cule, caci se vede ca, d-nialui nu to cunoa0ebine.

PALTINM (catr6 Mirtescu).

Acum e prea ttirziu, n'am ce face, cucoaneAndrei.

LEON

DIIDULEA

AV vorbit ca un adeverat patriot.

MIRTES013

iMi pare foarte r6u.

Bravo, mo.;ule !

zorfA

Cred §i eu a-ti pare Mu.

MINTEBOU

Nu staruesc mai mult, m6 credeti inA,a eu ve voiu rOmanO deapururea devotat.

zoiTA

Suntem foarte maguliti.

MIRTESOU (ese),

318

SCENA XVI.

Cei de sus, afara de Mirtescu.

ZOITL

Auzi intrigantul!

PALTINA§

Nu-i intrigant, asa sunt parerile lui. Spundrept m'a cam cutremurat; dar ai drep-tate mam6, a da acum inapoi, ar fi o sla-biciune neertata!

LEON

0 rusine !

DIIDULEA

Ce-ar fi zis natiunea ?

ZOITA

Acum mai mult decat oricand, trebue sane tinem. Daca nu i-ar fi frica prefectului,ti-ar fi triruis vorba ?

DM/ELEA

Prefectul tremura ca frunza.

PALTINAci

Ia sa vedem, cum stam ?

c

- 319 -

DIID:LEA

S cercetnn inca °data lista. S'o puricamcum s'ar zice.

(Dudulea si Leon duc o mast in mijlocul casei, Tolise grupeaz6 imprejur, Dudulea intinde o lista),

DUD [MEI

Sunt peste tot patruzeci si doi de vo-tanti, din care doi absent', trei bolnavi siunul care nu vine niciodata.

LEON

Rest : treizeci si sase.

DODD EA

Majoritatea-i de nouesprezece. Am impArtitalegetorii in trei categorii : in siguri, proba-bili si posibili. Siguri sunt zece.

PALMA f}

DIIDELEA

Putini!

Probabili doisprezece, posibili opt. Dace,din cei prob.tbili voteaza opt, avem optspre-zece; din posibili sä punem jumetate adicapatru, lac douezeci si doi. Avt,m mai rnultedecat ne trebue.

320

PALTINAq

Ia s vedem, (se uita pe lists) unu, doi, trei,patru. cinci... cum e Buhalof?

LEON

Bun, am fost la dinsul. (In parte). Nu m'aprimit, s'a facut bolnay.

zoiTA

Cum e Samsoniu ?

PALTINAki

116u mi se pare, are un nepot la tribunal.

DIIDOLEA

Se tine de Rogojin6., ni-1 aduce el.

ZOITA

Bun.PALTIN.Af

CaFaloni none.

zoiTA

Simconovici .zece.

EALTINAq

Cei insemnati cu cruce, taunt toti buni ?

DIIDITLEA

Sfinti I

32!

zoITA

Atunci avem majoritatea.

LEON (in parte).

Atata r6u 1DUDULEA

Eat programa mea. Mane ne impartimsi facem visite prin oral care incotro, martisi mercuri pe la mosii, joi botezul, vineriintrunire electorala.

zoITA

Mai bine sambata.

DITDULEA

Fie sambata. Duminica sara petrecere,musics, joc la Paltinesti ; luni alegerea.

Prea bine.

ZOITA

LEON

(la urechia lui l'Altina, luandu-1 la o parte).

Ti-am spus ca. Jubor cere o sun de gal-beni pentru vot, drags Doamne imprumut I

PALTINAf}

SA to duci to la dinsul cu banii, mie nu-mida mana.

41110. Scrieri eom.plecte. IV: 21

- 322

LEON

M'oiu duce. Mai trebue vre3 zece gal-beni pentru trasuri.

dau.

PALTINAki

LEON (in parte).

Deocamdata mO aleg cu aceasta, pe urmavom vede.

DM:ILEA (care tot se nag pe list a).

Eu spun drept ca am oarecare indoi0.16.de Simconovici.

zone.

Vai de mine! Respund eu de dinsul. A.

fost de casa barbatu-meu, Dumnezeu sa-1erte !

PALTINA1)

Dar ce facem la intrunirea electorala?

DIIDULEA

Trebue sa espunem aleg6torilor programanoastra politica.

PALTINAki

Care programa ?

- 323 -

DIID1JLEL

Cum, care programa? Programa. Se poatefart, program, ?

Adica... ce fel ?

PALTINAci

DUD17LEA

Ca toate programele. Vom vorbi despreimbunatatirea finantelor, indreptarea abusu-rilor in justitie si administratie, descentra-lisare, inmultirea §coalelor... vom condemnasistema inriuririi alegerilor... cea mai mareplaga...

PALTINAk1

Vezi ca... ea nu m6 prea... are sa-mi viegreu.

DEIDIILEA

Cuveintul oficial am sa-1 fac eu, cand v6voiu propune candidatura.

zorp.

Dar astazi §tie toan lumea s'a pusIancu.

DITDOLEA

Nu face nimic. Tot trebue sa vie ca dinpartea lor.

c?

324

ZOITA

Ce ai sA spui in cuv6ntul d-tale ?

DMA:ILEA

Am A le spun... Putneti-vA d-voastra inpartea ceea : (ridicli masa, to;i patru sed pe scaunein dreapta. Dudulea in picioare in stinga sprijinindu-sepe spatele unui scaun).

LEON

D-nul orator are cuventul.

DUDCLEA (gesticuland).

Hm ! Hm! D-nilor aleg6tori 1 Hm, hm rA sosit momentul ca Cara in suveranitateaei sA, se pronunte asupra destinelor sale.Momentul este solemn ! SA ne gAndim cumaturitate inainte de a hotari. De la votuld-voastre va aterna mentinerea sau cAdereapatriei noastre.

zorp,

Minunat 1 Minunat !

DIIDDIEA

Finantele sunt ruinate prin delapidarileguvernului actual, §coalele zac in ruinA, ad-ministratia e comp-0 caci cei de sus suntcorupti.

325

LEON

Nu uita nepotismul, favoritismul.

DIIDIJLEA

Nepotismul, favoritismul, au ajuns laculme. SA privim in jurul nostru. Ce vedem ?Ruine qi ear ruine ; oameni imbOtraniti inrele, deprinqi de la pArinti sA trAiascA dinbudgetul statului au napAdit ca locustelepeste biata Cara. Nasterea i§i insu§ete drep-turi, ear meritul care este adevorata §i sin-gura noble0, zace uitat, pangarit, tAvAlitin noroiu...

ZOITA

Lasa boerii la o parte 1

DLIDULEA

Bine. Ce sa ve spun ? In politica este-rioara umilin a, inlauntru jaf qi abuz, Oraeste la marginea peirii... noroc insA ca avemun barbat care ne poate scapa dacA va avenobilul qi desinteresatul d-voastre concurs...un bArbat care...

Bine.

Prea bine.

LEON

ZOITA

- -

326

DIIDULEA (cu emetic preticuth).

Un barbat care fail cel mai mic intereseste gata A, se jertfeasa, pentru tail, carea zis totdeauna, care zice si acum : srt piereu, dar Cara sä fie salvaft!

ZO1TA Si LEON (aplaucland).

Bravo, bravo !DEIDULEA

Il cunoasteti pe acest bAxbat, nu am ne-voe sa, vi-1 numesc. El va indrepta finan-tele, va face ca pensiile sA, fie plAtite lavreme, ce zic ? sa fie marite ; scoalele se vorinmultl, administratia va fi buns si toti ce-tatenii vor fi multamiti. Chiar natura vatine cu dinsul, c6,ci ea tine cu cei drepti.Ploile vor inlocul seceta, mana va fi gene-rala in toat6. Cara !...

ZOITA gi LEON (aplaucland),

Minunat (Se scoal).

LEON

Nu se poate mai bine... ce talent oratoric!

PALT1NA§

M'ai emotionat si pe mine.

DIEDITLEA

Ye mai e frica sä cadeti ?

- 327 -

PALTINAci

Am pries la inima.LEON

Eu sunt mai mult cleat sigur.

MIDI:MEL

Eu nu m'am indoit niciodata! Dar trebuelucrat... lucrat...

LEON (in parte).

Ce-ti drege voi, oiu strica eu.

DIIDULEA

Eu trimit chiar astezi un articol fulge-rator la jurnalul opositiei Salvarea Patriei".

LEON

Eu me raped pe la mo§ii.ZOITL

Eu me duc prin tirg sa cumper pentrubotez, si in vremea aceea fac o visite, cu-coanei Antitei.

DUDDILEA

La intrunirea electorala ne revedem.

Top

La lucru, la luau! (Se impr4tie in toitte Or(ite).

(Cortina cade).

A CTUL III

La Paltine§ti, salon de vary cu trei u§i deschisein fund, care dau pe o gradina intinsA, bine vilzuta.

SCENA I.

Dudulea, Rogojind, Pciltinag, Leon(intrh die doi gi se opresc in fata scenii).

PALTINA13

Vra s4 zica ne-am impAcat, mops Ilie ? De-acum sa, traim in pace ca buni vecini.

ROGORNA

noroc s6. dea Dumnezeu ! Dar n'amfacut inca hartia intre noi...

D1JD1JLEA

Am avut foarte multA treatd zilele ace-stea §i nu m'am gandit. Chiar astazi ams'o astern.

- 329 -

ROGOSINA

§i 110i OM Si iscall-o. (Incet lui Dudulea). N'oface tocmai asa limpede, mai lash, vr'o por-tita deschisa.

DIM:ILEA (asemenea).

Bine, bine, ne-om intelege.

LEON

Musicantii au si venit.

EALTINAE

Nu-i asa ca. remai si d-ta, mos Ilie ?

ROGOJINA

Bucuros, cucoane Iancule. Ia m'oiu tinesi eu prin colturi. Voiu bea si eu un paharaldama§.

DUD CELEA

Spus-ai lui Samsoniu sa vie, cum to -amrugat ?

ROGOJINA.

Ori a veni, on n'a veni tot una-i ; respundeu de dinsul.

EALTINAE

Bine. Me duc sa privighez dace, sunt toatepuse la cale.

330

ROGOSIld

Pan'atunci ai pute face hartia, cucoanePanaite.

PiLTINA

In cabinetul meu vei aye lini§te.

DUDITLEA

Eaca merg. (In parte). Imi scoate sufletulrazepl 1

(Ptiltinas ese deoparte, Dudulea gi Rogojin'd de alta).

SCENA II.

LEON (singur)

Daca toate voturile ar fi ca cele ce i-amadunat eu, apoi Dumescu nici nu mai arenevoe de staruinta , ele ese de la sine.Atat ar mai fi trebuit sa lucrez singur in-contra interesului meu I (Se primbll grin casa)-Cazend mop-meu, el nu mai merge la Bu-cure§ti, §i pretendentii ce s'ar fi putut iviin capitala, dispar din gandurile tuturor ;baba, dispusa de pe acum, me sprijine pemine cu toate puterile. Avend pe betranaam si pe mop. Pan' aid e bine, dar in-colo ? Fata nu me vrea, ea dore§te pe Mir-tescu. Chiar acum se plimba impreuna ca.-lari qi baba cu gandul la alegeri, habar n'are!

331

Hm... prin fata nu-mi ajung scopul !... amapucat-o Eji din cale-afara rapede... m'ampurtat ca un incep6tor !... Din toti Aspasiasingura o poate intoarce, ea are o influent,hotaritoare asupra ei... De am pe Aspasiaam §i pe fats. Dar aici e greul. Ce e defacut ? (SO. pe ganduri si apoi se scoa15.). Oare sanu cerc... Aspasia nu poate fi fericita cubarbatul ei. Iancu slab precum este, ascultamai mult de mama decat de femee : babadomne§te in cash, Aspasia trebue sa fie a-marita de nemultumire §i necaz. Poate cavrea sa-§i resbune de barbatul ei... mai qtii?...nu va fi doar o sfanta !... Dac . isbutesc...sa pun mana pe dinsa, ea trebue s, ascultede poruncile mele... Hm !... incerc mij-locul acesta ?... riscata treaba !... dar nu-miremane alt chip. Acum sa to \red, Leone !Pe cand aveam avere §i svirleam aurul cupumnul, cu multe am scos-o in capet. Decen'ar merge §i acum ?

SCENA III.

Zoica, Leon.ZOITA

Te cautam. Azi inca nu mi-ai facut ra-portul.

I

sa.

- 332 -

LEON

Nimica nou, lucrurile merg bine. La careuo am Mut, mi s'a deschis.

zorTA

Jubor a luat suma de bani ?

LEON

Numerat qi primit.

ZOITA

0! dac'a§ vede alegerea e§ita dupa gan-dul meu 1

LEON

Alegere, alegere, numai de asta vorbesti,par'ca intr'insa s'a concentrat acum totul.

zorTA

Asa sunt eu cand imi pun ceva in gand,trebue sa isbutesc !

LEON

§tiu ca e§ti asa... dar pe de alta partenu trebue sa perdem din vedere §i alte lu-cruri insemnate ce se petrec in jurul nostru.

ZOITA (rXpede).

Ai aflat vr'o noun isprava, de-a prefectului ?

333

LEON

Nu, nu. Doamne, matusica, dar nu vezice se petrece ? Din toti mi-a Minas ochinumai mie ?

Ce vrei sa spui ?

ZOITA

LEON

Nu stii ca verisoara Zulnia alearga calarepe campuri cu calul lui Mirtescu.

zoril

Hm... nici nu stiam.

LEON

Intimplarea va aduce ca si Mirtescu sase primble pe aceeasi vreme... si tot dinintimplare... se vor intilni... par'ca-i vedcum urmeaza primblarea impreuna... jocheulremane cine stie unde... i se perde chiarurma prin padure... intelegi...

zoTTA

Dapoi bine, omul acela e un r6u cum n'arenume !

LEON

Cand gandesc ca Aspasia da voe verisoa-rei sa faca toate aceste, nu 'stiu ce sä maizic. Aspasia a mai poftit pe Mirtescu peastazi, de sigur fara stirea d-tale?

334

ZOITA

Eu am staruit anume sä nu-1 pofteasca.A spasia nu se poarta cum trebue.

LEON

Mirtescu are sa,-§i inchipuiasca a familiaalearga dupe dinsul.

zorTA

Hrn... trebue sa plecam mai degraba cutotii la Bucurekiti, sa despartim copila dedinsul.

LEON (suspinand).

Ah !

ZOITA

Ce ai, de ce e§ti trist ?

LEON

(aruncandu-se pe un scaun gi ascunzendu-gi fats in mini).

Sa plecati cu totii... §i eu... sa reman!

zOITA

Ce este, ce ai ?

LEON (cu capul ascuns).

Despartind pe Zulnia de Mirtescu, o des-partiti §i de mine !

zoITA

Ce vi d ? Dar eu nu §tieam ca tu...

335

, LEON

Cine se uita, la mine? Eu! un risipitor...un desfranat care mi-am perdut avereal...

zorTA

Ei bine, aceasta s'a mai intimplat si al-tora care au cazut in mani rele in tinerete,nu trebue sa desperezi, to esti din vita no-bila... aceasta nu ti se poate lua.

LEON

Nimene nu stie ca eu aici (se scoa.11) am oMima care bate, care simte.

ZOITA. (in parte).

E amorezat sermanul Met ! Doamne,Doamne ! (Tare). Linisteste-te, nepotele.

LEON

Cum sä mo linistesc? Toti se leaped., demine ca de un om perdut. (Mai incet). Numaiea nu pAn'acum !

ZOITA.

Ea nu ?

LEON

Dar vOzend ca parintii mg resping, si eacu vremea n'a mai tine la mine o aruncatoti in bratele acelui... o biata coplla, nevi-novata !...

336

ZOITA

Nimeni nu face aceasta, lasa nepotele...

LEON (shruandu-i rnanile).

Numai d-ta, matu§ica, me mai poti scapa.D-ta stiff cat te iubesc, cat te venerez !sXruta manile). Daca, o luati la Bucure§ti, seva infAtip altul ea me va uita!

zoiTA

Ei lasa, doar nu vom sta cu anii in ca-pitala ; se vor indrepta lucrurile, asa nä-dejduesc.

LEON

Fagadue§te-mi ca. me vei sprijinl, si voiufi fiul d-tale cel mai iubitor!

ZOITA (in parte).

Bietul Met! (Tare). Linisteste-te si aibi in-credere in mine! Am sa fac eu sa fie bine.(In parte). Bietul baet! (Ese).

LEON (uitandu-se dupl dinsa zimbind).

S'a spariet baba. Cu dinsa treaba era maiwait. Cealalta e grea. Eata vine Aspasica.Cu tine ? Cu nesuferita cea de Antita. (Seascunde in partea grklinei). Ce-or mai fi planuindamendouo?

a(

337

SCENA IV..Aspasia, .Antita, Leon (ascuns).

AN TI TA

Nu §tiu cum sA v6 multamesc indestulcucoana Aspasica, ati fost a§a de buns pen-tru noi... dar §i cumnatu-meu s'a pus inpatru ca sA scoatA pe cuconu Iancu la senat.

ABPASIA

Cu aceasta nu-mi face un mare bine. Eusunt nemulOmitA de toata politica aceasta.

ANTITA

Eu credeam dimpotrivA. Cucoana Zoitaasa mi s'a parut de aprinsA !

ASPA STA

Soacra-mea-i ambitioasA, viseazA lucrurimarl... mese la curte... baluri... o partida.stralucitA.

ANTITA

SA nu ye supArati, cucoana Aspasica, dareu am inteles ca cucoana Zoita are pe cinevadeaici in Band.

ASPABIA

Pe cineva de la noi ?445izo. Scrieri con:Neck. IV. 22

- 338 -

ANTITA

Da... n'ati simtit ?... pe d-nul Teoveanu.

ASPASIA ondignato.

Nu e cu putintMANTITA

Asa mi s'a parut mie.

ASPASIA

Nu voiu da incuviintarea mea!

LEON (in parte).

Vom vedea.ANTITA

Eu gandeam, precum v'am mai spus, cad-nul Andrei Mirtescu este o partida multmai buns.

LEON (ascuns).

Vrea s5, zic5, femeea asta stArosteste I

ANTITA

Dac'a§ §ti ca-1 primiti, i-a§ da eu ideeasb, faca cererea.

ASPASIA

Ba nu, ba nu, mai cu sama acum candpolitica l'a depArtat de bArbatu-meu . . .

abia am isbutit sä-1 pot invita pe astazi

339

ni stirea soacrei mele! S mai lasam s5,tread vremea.

ANTITA

Voiu fi totdeauna gata a v6 sluji.

LEON (ascuns).

i eu!

ASPASIA (intorc8nd capul).

Mi se pare c5, au st inceapA, a vein in--vitatii. (Es am6ndou6).

LEON

Primejdia se apropie. Nu-i vreme de per-dut. (Ese).

SCENA V.

Zulnia in costum de amazona, Mirtescu in costum decalarie (intra amendoi in partea opustt).

ZULNTA

Roibul merge prea bine la c5.1arie.

KIRTES011

A fost anurne invatat pentru dame.

340 -

ZULNIA

Ati Bandit la mine? anume la mine?

MIRTESCIT

Am asteptat o ocazie sa vi-1 ofer si no-rocul m'a ajutat- As dori sa facem mai des-primblari asa de frumoase ca cele de astazi.

ZITLNIA

i eu as dori, dar are sa fie greu.ITIRTEBOU

Pentru ce are sa fie greu?

ZOLNLA

Sunt oameni cari nu ne vor binele.

MINIUM

Avem dusmani ? Noi doi avem dusmani ?Cine pot fi aceia si ce roil le-am facut?

ZULNIA

Bunica nu vg iubeste.

MIRTESCII

Asa mi se pare si mie, deli eu o respec-tez ca pe o cucoana betrana.

ZULNIA

Ea de loc nu vo iubestel Este apoi v6rul.meu Leon care face intrigi.

341

MIRTESOU

Ce om viclean !

ZULNIA.

Nu-1 pot suferi! A indraznit...

MIRTESOU

re-a indraznit ?

ZULNIA

A indraznit sa-mi faca o declaratie...

MIRTESOU (incre(ind sprincenele).

Teoveanu... d-voastre !...

ZULNIA

Dar l'am pus la locul lui.MIRTESOU (r6sufland).

A!

ZULNIA

Alta data n'are sa mai cerce... dar el selingu§e§te pe Tanga bunica-mea, pe Tanga,tata-meu, i-a pus in cap sa se faca senator...

MIRTESOU

Ce nenorocita idee!

ZULNIA

Vrea sa v6 dqmaneasca; dar data votatipentru dinsul ii stricati tot planul.

342

RIBTEBOU (trist).

Imi pare roil_ dar asta n'o pot face..

ZULNIA

Nici dad, v'a§ ruga eu ?

IIIIITEBOU

Nici atunci !

ZULNIA

Speram sa am mai multi, trecere!...

MIRTESOU

Nu fiti superata. Ce ati zice de mine data.ass fi un om fara caracter care a urma nu-mai povatuirile folosului ineu ? (Zulnia tace).,

Ati vol sa fiu dintr'acei care se tupileaza.itii se plead, pentru interes, sau dintr'aceicare stau drepti §i neclintiti in principiilfor in orice inaprejurare ?

ZULNIA (uitandu-se in ochii lui).

Aqa trebue sa fie un barbat.

MIRTEBOU

A§a sunt i voiu fi. Dati-mi ajutor §i nume tern de du§mani.

ZULNIA

Eata L.. (Ii c15. nana).

343

MIRTEBOU (Riindu-i mina).

Ada ne-om primbla impreunA sub Weill°pletoase de pe malul lacului.

ZULNIA

(trigendu-i mina incet, cu glas tainic).

Eu m'am mai primblat pe-acolo cAnd eratidus °clan, de la tarn, !

MIB.TESOIT

eu n'am §tiut nimic ?

HUTA

Dar nici nu trebuea sA, §titi : era o taina.

NIRTESOU

0 tainn, 1 Nu vom mai aye deacum taineunul pentru altul. Nu-mi mai e fric6, de ni-meni, nici de parinti, nici- de bunica, nici deveri. Sunt fericit !

ZOLNIA (clandu-i amendou6 manile).

i en sunt fericita, ! (Pausi in care se uiti unulin ochii altuia. Musics di semnalul unui contradans).Musica 1 §i eu sunt inch, cu imbradaninteaaceasta! Alerg 1

NIRTESCII (rugand-o).

Mai stati !

§i

344

ZULNIA

Nu, nu, :tibia voiu aye vreme 1 La reve-dere I (Ii face un semn din cap zimbind $i ese).

MIRTESCU (uitanduse dup5. dinsa).

Fiinta incantatoarelInteo goana ajungacasa, intr'o clipa schimb aceste haine sisbor inapoi in fuga tailor! (Ese prin a1t parte).

SCENA VI

(Scena r6n3ne goall un moment, in grddin'd se aprindf6nare venetiane, invitati, domni $i doamne yin din toate

intre dinsii Aspasia, Antita, Dudulea,Simconovici, Ca§caloni. Musica incepe contradansul).

PALTINAyS

Invitati damele ! (Cavalerii iau dame de brat $iincep contradansul to fundul gradinei .

DIIDULEA

Sunt azi de o veselie !...

OAciCALONI (oferind bratul Aspasiei).

Cucoana Aspasie, imi dati voe? de hatirulcumetriei... (Aspasia li dI bratul).

PALTINMi (catd. Antita asemenea).

Cucoana voiu sami mai aducaminte de anii cei trecuti...

pltrtile, Piettinq,

345

ANTITA (dandu-i bratul).

Nu vorbiti cucoane Iancule, ar zicecineva ca sunteti botran.

PALTINAlif

SA facem vis -a -vis cucoane Neculai.

CA§OA LOKI

Bucuros! Bucuros ! (Merg in grhdind. Invitakii

-se impri4tie).

DEfDOLEA (cltrg. Simconovici).

Ei, cum ti a placut cuventul ce am Pacutmai dOunAzi alegetorilor ?

BIKOONOVIOI

Nu se poate mai frumos, me mir de undescoteai toate vorbele. Curgeau garla, da-i,dA-i, dA-i...

DEMO LEA. (zimbind cu mul(gmire). .

Eu cred ca treaba-i sigurA, ce zici ?

SINOONOVIOI

Mai incape indoiala ?

DUDIJLE A

and am inceput teoriile constitutionale...ce tablou ti-am facut!

ap

Tare frumos!

346

BIMOONOVICI

DEIDDLEA

D'apoi libertatea, egalitatea... d'apoi abu-surile guvernului de astazi, cum ti le-amin§irat... ha?

SIMOONOVIOI

Eu am remas cu gura cascata.

DINDULEA

Prefectul trebue sa crape de necaz, naalta...

BIROONOVICI

Ap. cred, eu nu l'am mai v6zut cine tiede cand. (In parte). Am fost chiar astazi ladinsul.

DUDITLEA

IV spun drept ca, mai mult de ciuda luim'am pus s'o scot la cap6t.

SIMOONOVIOI

Ai s'o scoti, ai s'o scoti!DIJDULEA (uitanda-se imprejur).

Nu v6d nici pe doamna, nici pe dloara.de gazda. Trebue sa-mi fac datoria, sa joaintai cu dinsele.

3 F7

SIMCONOVIOI

Or fi in gradina I

DUDULEA

Mi duc se, le caut. (Ese).

SIMOONOVIOI (singur).

A dracului mi-a venit poste mama si ale-gerea asta! Nu §tiu ce sä fac? De votezpentru Paltinas me stric cu prefectulundese poate una ca astase, -mi perd locul dincomitet ? Fereasca Dumnezeu ! Dace, vo-tez pentru Dumescu me stric cu Paltinm,care-mi de,, case,, mask, nici asta nu se-poate ! Reu §'ap, Yeti §'asa! Breeee 1...

SCENA VII.ROGOJ1NA (intrand cu o hartie in maul).

Ce-i in mans nu-i minciuna! Am pus maimpe inscris, de-acum ease, senator cine-a vra,mie ce-mi pasa ? Ce stai pe ganduri singur,cucoane Gavrila§?

SIMCON017101

Me gaudeam §i eu mo§ The, la ale lumfi.

Ia lasa gandurile cucoane, qi haidem colo...unde-i masa intinsa... zi-i pe nume I

BoGomii

348SIMOOROVIOI

ROGOJIIii

Fie §'a§a. Este un puiu de vin 1...

EIIMCONOVIOI

La bufet ?

Cotnar vechiu... Il are inch, de la tats, -seu.

ROGOJINA (punend degetele la gurlt).

Minunat! Te mai scutura putin de cele136tranete ! Hai, hai. (Se indreaptt amendoi sprefund).

SCENA VII.

Cei de sus, ZOO.

zoITA

D-nule Simconovici!

SIMCONOV10I

(1gsand pe Rogojinl si intorcenduse).

Poronciti, cucoan4 Zoita !

zoi.TA

Cine-i cel din fund, de colo ?

SIMCONOVIOI

Cel cu barba mare?

349

ZOITA

Ba nu, pe acela it §tiu... cel cam plepv.BIMOONOVIOI

Unul .Andronila(Rugojinit face un gest de necaz si ese).

ZOITA

Mi s'a spus ca voteaza, in colegiul intaiu.

BIMOONOV101

Da, are mosia Urlata.

zotTA

Vorbit-a cineva cu dinsul?

BIMOONovici

Apoi... §tiu eu ?

zotTA

Cum nu stii, dar d-ta ce treaba, ai avut ?De ce nu i-ai vorbit ?

BIMOONOVIOI

Apoi...

zorpi

Da-mi bratul §i me du langa dinsul, sa,mi1 presentezi ca de la intimplare. Auzi ?Am 'sad ieu pe departe... cu binele. Are fe-mee, copii... cauta de mo§ie... e pensionar...

1

350

e multamit de guvern sau nemultamit ?Spune ca sa stiu cum sa-1 apuc.

suswoNovun

E veduvoiu. Are case copii. Cauta singurde movie. Dar nu-i merge bine, an au avuttoala de vite, si data asta l'a batut peatra.

zoiTA

Boala de vite, peatra ? Trebue sa fie ne-.multamit de guvern.

SCENA IX.

Cei de sus, Paltina , apoi .Rog ojini Cagaloni ciD udult a.

PALTINA§I

Am invertit-o de la roate, ca la douezecide ani.

ZOITL (cart( Patinas).

Eu me due sa dascalesc pe un alegetor.SA me astepti in gradina ca am sail spun.ceva.

PALTINA

Bine 1ZOITA (in parte).

Trebue sa-i vorbesc de Leon si sa-1 de-partez de Mirtescu.. (Tare ego. Simconovici). Hai-,dem I (Es prin usa din mijloc).

351

ROGOSINA

(intrand pe alta parte cu o inghetaa in mara, in parte).

Zaifetul era inchis, si in loc de yin m'amales cu mancarea asta. Bree CA rece-i(nKnincK).

OAVIALONI

(intrand $i el cu o inghetat'd in mina).

116 inferbentase jocul... me rog de atatiani de cand nu invertisem picioarele... bunAin ghetata !

PALTINA§I

Sunteti veseli, prietenilor ?

CAOALONI

Veseli, cucoane Iancule.

ROGOSINi

Ca pestele in apa. De cand sunt n'ammancat bazaconie ca asta. Ea me duceamla caifet sA trag un pahar de cel vechiu, simi-au dat tAlgerasul ista... dar e bun.

PAITINgl (uitdridu-se in fund).

Eaca pun sa deschidA bufetul. (In parte).Mama e singurA. SA vedem ce are sa-mispue. (Tare). SA-mi faci cinste mos Die, cumstiff d-ta, bOtrAneste. (Ese).

I I

352

ROG omil

Las pe mine cucoane Iancule. (cKtrti cwa-lono Indemnam adinioarea pe cuconul Ga-vrilas sa vie cu mine colo... cum ii zice?...la bun fet si mi l'a furat cucoana Zoita dinpalms. Hai dta, cucoane Neculai.

CA§CALONI

Bucuros, bucuros, mos Ilie I

DUDULEA (in trand).

Sunt azi de o veselie. Am jucat cu cu-coana de gazda, acum trebue sa trag unstaer si cu duduca, asa cere randueala.

ROGOJINA

Decat un staer, hai mai bine sa tra gemun pahar!

DO DU LEA

Unde ?

CA VIAL° NI

La bufet. Aud cum se destupa &HieCu Sampani e. (Rogojin5. si Cascaloni es).

DUD 0 LEA

Mergeti inainte ca yin si eu. Sa-mi dauintai foc gatlejului cu jocul, si apoi s.sting para in yin, asa-i hazul. Nu v6d ni-cairi pe domnisoara de gazda.

353

SCENA X.

D Milieu, Mirtescu.

MIRTESOU (intrand),

N'am gonit, am sburat.

DUDULEA (in parte).

Eaca si Mirtescu ; n'a fost la intrunireaelectorala. (Tare). D-nule Mirtescu, se vedeca balurile iti plat mai mult decat acluna-rile politice unde se discuta interesele

MIRTESOU

Si mai mult decat procesele. (In parte). N'oved

DIJDULEA. (in parte).

Mi-o trase pe la nas. (Tare). Vrei sa facemun vis-a-vis ?

Nu am damil.

MIRTESOU

DIIDULEA

Si eu astept pe domnisoara de gazda, sä-mifac datoria. Par'ca o v6d viind in fund.

MIRTESCII

Ada mi se pare si mie. (Mirtescu Dudulea-c raped sere culise, Dudulea se intoarce).

446,uo. Scrieri co/Viet-ie. IV. 23

tarii.

nicairi !

s.

354

DUDULEA

Mi-a sterso. Pa! Atata paguba! Hai sieu la bufet! (Ese).

SCENA XI.

Paltinq, Aspasia.

PALTINA§

Tare bine zice mama. Am facut rou cato -am ascultat si am invitat pe Mirtescu.

ASPASIA

Se putea altfel? Sa calcam in picioaretoate datoriile sociale?

PALTINA§

El Ie -a calcat in picioare. L'arn invitat laintrunirea electoral, si n'a venit. Putearemand, a cash,

ASPASIA

Ce are a face una cu alta?

PALTINA§

Are a face; mama are dreptate. El e prie-ten cand se alinge de petreceri, si nici mecunoaste cand e vorba sa me indatoreasca.Am sa-1 apuc s, -mi fagaduiasca votul; dace,nu vra, nici en nu voesc sa-1 mai stin.

sA.

si astazi.

355

ASPASIA

De card cu alegerea asta, judeci lucrurilefoarte ciudat!

PALTINA

Ba le judec foarte bine. Minunat gineremi-ai ales. Dace, petirea lui se intemeiazape dragostea ce are pentru Zulnia, s'ar maigandi el la interes, ar mai tine cu guvernulea un misel ce se teme A. fie prigonit ?

ASPASIA

Mirtescu e un om cu caracter.

Flamm§

Da, cu caracter. Avere cauta ! Eats, ca-racterul lui !

ASPASIA

Eu nu to mai pricep, Iancule. De ed it cu-noastem ? Nu stii tine este ? Nu l'ai vezutcrescend sub ochii tai ?

PALTINA

La nevoe se cunoaste inima omului : abiaacum ved ce soiu este. Cu totul altfel eLeon. Un baet care e in stare O. se jert-feasca pentru mine !

- 356 -

ASPASIA

Un desfrenat, ale carui patimi rele l'autruinat.

PALTINAS

Zi mai bine c5, l'a ruinat inima lui ceabunn. Mama mi-a deschis ochii. Eu nici nuvedeam cA el iubeste pe Zulnia.

ASPASIA

Ce spui ? El iubeste pe Zulnia?

PALTINAS

Zulnia pe dinsul. Eu nici nu stiam.

ASPASIA

Zulnia nu-1 poate suferi si eu nici atftt._Un om viclean, prefkut !

PALTINA&1

Care din doi e mai viclean : cel ce mepAx6seste la Devoe, or cel ce aleargA neo-bosit pentru sprijinul onoarii mele ? Spune r

ASPASIA

Eu sustin ct Mirtescu are o nobilTeoveanu e un lingusitor injosit.

PALTINAS

Ce orbire ! Ei bine, astLizi vom vede.s me thlmkesc cu Mirtescu.

inimA

Am

§i

si c2

357

ASPABTA

Ofice va fi, eu nu voiu ingadui s neno-rocesc viitorul fiicei mele.

PALTINA

Bine, bine, incurend to vei incredinta sin-gura dace, am dreptate si dace, mama avozut bine. (Ese).

SCENA YIT.

Aspasia singur6, apoi reoveanu.

Niciodath! Tirdnia aceasta incepe a-mi finesuferita. SA vedem tine este stepana incash: ea sau eu (pausq). Toate le-am lasat satreats, nebunia senatului CA celelalte, daraceasta nu se va trece: aici drepturile melede mama, sunt mai mari ! Lisa rabdare, nutrebue sa-1 iau rapede ! Aici intins Leonmrejele sale si trebue sa gasesc chipuri dea-1 da pe fata ! (Intoarce capul . Cine-i ? Tocmaiel 1 Cs desgust cand it ved I Dar trebueme stepanesc, sa me prefac...

LEON

Te cautam in tot balul, verisoara. Staiaici singurica, ce ai ? Par'ca nu esti vesela.

ASPASIA (silindu-se st zimbeascI).

Ba sunt vesela.

se.,

si-a

35s

LEON

Ba nu esti. In zadar to prefaci. §tin cetrebue sA fie. Ear vre-o nebunie de-a mameisoacre.

ASPASIA (in parte).

Vicleanul! (Tare). De uncle stiff ?

LEON

E greu de gacit? (In parte). Trebui sA oating uncle o doare. (Tare). If<i spun drept GAde multe ori to admix, Aspasio cand ved cuce rabdare suferi ca alta sA fie stepanA sffsa calce drepturile d tale.

ASPASIA

SA, nu crezi di le voiu suferi to=te.

LEON

Dar si mosul ce om slab! La virsta luisA fie sub papucul mamei sale ca un copil,pricep cat de dureros trebue sati fie aceasta.SA asculte de mama, and are asa o sotie !Dar nu-i e dat fiecaruia sa, priceapft noro-cul seu.

ASPASIA

Me lingusesti, verisorule.

LEON

Spun adeverul. Alti oameni in positia lui

359

ar fi cei mai multdmiti pe lume. Cu numele,cu averea lui si mai ales cu asa sotie, elumbla dupd ambitii politice si lasd fericireadin niana pentru visuri goale si de.sertdciuni !

ASPASIA

Poate cis, ai dreptate !

LEON

De to -ar put:0 intelPge, precum to intelegeu! Dar el nu-i in stare si nu va fi

Eu cred cd nu poti stirna pe unasemenea barbat. Ce deosebire, ce depdrtareintre amendoi sotii !

ASPASIA (in pane).

0! Caci nu-i Iancu aici sad auda! (Tare).D-ta mo intelegi, vorisorule. De mult amvezut O. esti un barbat cu minte.

LEON

Cu minte ? Te cu minte nu sunt.Mintea mea judeca bine, dar inima imi eprea pasionatd.

ASPASIA

Asa-mi plat bdrbatii !

LEON

Da, am o inimd pasionatd, care nu judeca.

nicksdatal...

ins tii,

360

Cand iubesc, inima mea nu mai cunoastenici o stavila, ci ca flacara impinsa de vent,me arde pe mine si arde tot imprejur !

ASPASIA

Cum se potriveste acest caracter cu almeu!

LEON

De mult compatimesc cu suferintele tale.De mult un foc ascuns imi consurna sufle-tul. De mult voiam sa-ti spun ceea ce sirri-tesc si nu indrazniam...

ASPASIA (in parte).

Nei u sinatul I (Tare, prefAcendu se speriatil). Nu-

mi spune nimic, nu vreau s'aud un cuventmai mult!

LEON

0 ! Vei auzi! Nimic nu mai e in stare saopreasca pornirea sufletului meu.

ASPASIA

0! Nu, nu spune, caci to intelesesem!

LEON

Asa dar ai petruns secretul meu, stiff cde ani de zile eu suspin dupe, o privire ato mai blanch, dupe, un zimbet mai dulce!

361 --

ASPABIA (fdcetidu-se ca tremurA).

Me infiorezi... Taci !...

LEON

Nu tac! Cine poale opri sivoiul pornit ?Aspasio, angerul meu!

ASPABIA

Tad ! 0 ! taci !...

LEON

Spune-mi un cuvent, un singur cuvent!

ASPASIA

Niciodath !

LEON

Am scriu si tumi vei respunde.

ASPASIA

Nu!

LEON

Spune-mi ca-mi vei respunde si fa-meomul eel mai fericit !

ASPASIA

Nu!

LEON

0! Imi vei respunde, cici petrund "Anain inima ta; to me iubestl !

s-ti

- 362 -

ASPASIA ascunzendu-si fata).

! (In parte). TiCrli0Sli1! (Fuge afarA).

SCENA XIII.

Teo veanu (szngur).

Am gacit-o, am simtit-o! De mult se uitaea la mine ca la singurul liman de scapare!Norocul ajuta pe cei sumeti! Acum sa scriudegraba cat sunt inferbentat! (se aseaz1 la omash 5i scrie). Aduceri aminte din alte vremi...pornire... foc ! Aici nu-i o copila cu minteain nouri... ci o femee care stie ce-i amorul !(Inchizend scrisoarea si sculandu-se). Inca un pas! §iva asculta de poruncile mele! Ce-oiu vra safac in aceasta cash, voiu face! (Ese).

SCENA XIV.Rogolinci, Caycaloni, Thalalea cu paharele de sam-

panie in mind, altii cu servetul la gat, allii cu servetulin ninit), Siinconovici.

ROOFORNA.

Vinul acesta e mai bun decal cotnarul.DIJDULEA (cam ametit).

bunt azi de o veselie. (Bea).°ASCALON' (asemenea).

D'apoi eu, d'apoi eu? Ce zici mos Hie?acum ar trebul s'o inv'ertirn de bran.

363

ROGOJINA

Eaca cuconu Panaite e Bata! parte). S'auchefaluit amendoi ! Avem s t ridem. Hei ! CuThe Rogojina, nu tine la bout to miri tine !

CAECALONI

Ce zici, d-nule Dudulea, nu-i vremea s'od'am pe o corniascV Ce zici cucoane Ga-vrilas ?

BIDICIONOVICI

WO ertati, eu nu pot !

CA§OALONI

V'ati harbuit cu totii, numai eu suntzdraven !

DDDDLEA

Acnrn ar trebui s fiu inaintea alegOto-rilor, sau la curtea cu jurati. De-ar vedejuratii ornorul en ochii, eu face sn, creadAcO nu-i vinovatie : Domnilor jurati ! Acestom nevinovat.. aceasta victim6... acest...(11 inAdu0. tusea).

CAVJALONI (bea),

Pe amorul §i cunostinta mea : Nu, vino-vatul nu-i vinovat ! Na.,.

RoGosniji

Ba-i vinovat ! Ha, ha, ha.

i-as

(ri

364

DUDULEA

Te recus. Te-ai pronuntat mai 'nainte.

OABOALONI

Ce-1 recusi ? Las' di l'oiu invata eu! (Ante-nintli pe Rogojin0.

BIMCONOVICI

Cucoane Neculai, cucoane Neculai (Se

pune intre dinsii, in parte). SA nu face vre-o ne-cuviinta.

SCENA XV.

Cei de sus, Paltinaf, apoi Zo4a, Aspasia, Teoveanu,Antifa, mai multi invitati.

OASOALONI

Eaca cuconu Iancu; sa spue tineare dreptate. E vinovat vinovatul, on nu?

PILTINAS

De ce e vorba?

OABOALONI

Rezasul zice ca-i vinovat.

SIMOONOVIOI (incet lui Paltina;.).

S'a cam... ametit... (Araei la cap). TrebuesA-1 departam.

ASPASIA, ANTITA. ZOITA (intrA).

I...

- 365 -

CA§CALONI (ametit).

Nu-i vinovat!

DDDULEA

Beu in sanatatea viitorului senator !

CA§CALONI

S6, traiasca senatorul nostru, pearA pro-tivniGii lui : Dumescu, Petrascu, Ministerul...Vo

SIMCONOVICI (in parte, spitriat).

Trebile se ingroasrt. Aici nu-i bine sA maistee cineva! Pe ici mi-e drumul! (Ese).

ANTITA (in parte).

Vai de mine ! Ce a Otit! (Apropiindu-se de

Cacaloni incet). Cumnate vino, e vreme sa mer-gem, Cristita asteaptrt singurt.

()AVALON' (tare).

Ce-mi past, de Cristita! Eu... nu... vreu...sunt in casa cumetrului care-i senator!

PALT1NA§ (lui Rogojin5.).

Cum l'am scoate ?

ROGOJINA (incet)

Las pe mine. (cAtr6 caFaiono. Nu-i vinovat_

366

Alia! Te-ai incredintat, reza§ule !

BOGO.TINA

Hai sä bem in sanatatea lui !

OAFALONI

Hai ! (sx Mu de bra( $i cs).

ANTITA

Trebue urmaresc. Ce ru§ine! (Ese).

ASPASIA (atrl PAItina0.

FA semn 'nceap5, musica

T.ALTIN4

Musica (Musica incepe). Veseli domnilor, in

vitati damele!

DUDULEA

Imi furnict picionele. Cu tine sa, mai jot?

LEON (intrand 0111 Aspasia).

Ia aeeste rAnduri.ASPABIA (inset).

Nu, nu.LEON (asemenea).

Te rog ! Te jur !

0A§CALONI

sA 1

sä.

367 -

ASPABIA. (lasand sa cada batista .

Verisorule, ridica-mi batista!

LEON

(ridica yi i-o di cu scrisoarea inauntru, in parteA luat!

ASPASIA (in parte).

L'am prins vicleanul!

DUDIJLEA (in parte).

Tot cu Aspasia... e usuricg ca o pang!.(Tare). Doamng... (Ii da bralul).

ASPASIA

D-nule Dudulea. (Es amendoi).(Invitacii se imprastie, mtsica care c:intase mai incet

nu se mai aude).

SCENA XVI.

Zoita, Leon.

ZOITA

Me spgriesem... asa-i cand cineva se a-

mestecg cu prostii.

PALTINAS

Nu-i nimic. A trecut nebAgat in samt.

zoiTA

Vorbitai cu Mirtescu?

Inca nu.

36s

PALTINgl

LEON

Toata sara a jucat cu Zulnia: n'a pututscapa verisoara de dinsul nici un moment.

ZOITA

Ce ti-am spus eu? Asta-i batjocura

LEON

II ved viind incoace.zotTA

0! Am sa-i vorbesc eu.PALTINA

i eu...

SCENA XVII.

Cei de sus, Mirtescu.

MIRTESOIT

Serbarea e veselil, ati avut o fericita ideecucoane Iancule!

zoi.TA

Petreceti bine, d-nule Mirtescu ?

MIETES011

De minune, cuconita!

369

PiLTIN4

Sunt numai rude si prieteni... n'am voitA poftesc si pe cei de tot strAini.

ZOITL

Numai prieteni ? Nu stiu...

LEON

Poate ca sunt si de acei ce.si zic prieteniai casei, si sunt tocmar contrariul.

IIIRTEE1013

Aveti dreptate, d-nule! Mi se pare c s'astrecurat si unul de acestia.

LEON (in parte\

E si obraznic !ZOITA

Cine-i adeverat prieten, trebue o do-vedeascA prin fapte.

?AMINO

Cucoane Andrei, desi erati de Were caar fi fost mai bine sa nu m6 pun la senat...

MIRTESCII

Dati-mi voe, cucoane Iancule, pArerea meaa fost ca era mai bine sit nu ye puneti inconditiile aceste.

Serieri ct mplecte. IV. 24

- -

sa

444 ro.

370

PALTINq

Nu era de demnitatea mea s6, dau inapoi,trebue sA, es cu onoare din pasul acesta.Alegerea incepe mAni si m'am adresat pefata la toti prietenii mei sn, mo sprijine.MO adresez dar si la d-ta. Iti cer votul inputerea, legAturii ce avem impreuna. CredcA, nu mi-1 vei refuza.

LEON

Aici se poate volt tine tine la onoareafamiliei si eine, nu.

MIRTESOII

DIi -mi voe d-nule Teoveanu, sA, am alta,idee despre onoare dent d-ta... Cucoane Ian-cule, v'am rugat s v6 retrageti candidaturadin cause, cn. in aceste conditii nu-rni rdreanimerith, si nu o puteam spriiinl si eu. Euye sunt prieten, si poate cel mai bun, dartocmai tiindea sunt, nu vO pot fagtrdul vo-tul meu.

LEON (cu ironie).

Refusati de sigur in interesul mosului,nu-i asa ?

MIRTESOU

Da, in interesul sou si viitorul va dovedlc eu am avut dreptate. Aceasta insA nuare a face nimic cu legaturile noastre. Ce-

-371 -

reti de la mine ce vreti altai sunt gataa face once munch,, once jertfA!

LEON

tiut! tiut! Se fagAdueste sarea cu marea,numai lucru de care ai nevoe acum se re-fuz. (Cdtr5. eeila10. Ce v'am spus eu ? Jude-cat-am bine? (Ese).

MERTESOD (dupl dinsul).

M'ai judecat bine precum to judec si eu.Cucoane Iancule, sunteti preocupat de in-teresul momentului. Nu mesurati simpatiamea dup6, acest fapt neinsemnat.

zoiTA

Neinsemnat! Oamenii cu ambitie si cuinimA nu vorbesc asa.

NIRTESOU

Usati sä tread, catva timp si mesura-ti-mi devotamentul dupA intreaga mea pur-tare.

zoITA

Ei bine! Nu vota nici pe Dumescu! Ab-tine-te de la vot. Aceasta nu va fi impotrivaonoarei d-tale.

MIRTESCII

Me ertati. Eu nu sunt de cei ce inlatur5,

372

greutatile prin mestesuguri si mijloace mici.A me abtine, ar fi fapta unui mi§el, pe caren'o puteti cere de la mine.

zoITA.

Minunat ! Minunat ! Urmati dar fapteled-voastre de viteaz. (CatrK. P6Itina0. Lucru-i pefata, n'ai ce mai zice. Am spus-o dinaintesi nu m'ai crezut ! (Ese),

PALTINA (cu recea10.

Me ertati, trebue sa lne ocup de invitatiimei... (In parte). E un tradator! (Ese).

SCENA XVIII.

Mirtescu apoi Zulnia.

IIIRTESCI7

Ce insemneaza purtarea aceasta ? Aici eun complot a acestui ticalos, care vrea saloveasca in simtirile mele si sa-mi indu§ma-neasca intreaga familie! A isbutit! Mi-a ri-dicat simpatia tuturor §i am remas singur !

ZOLNIA

(care intrase pe virful picioarelor, inainteaz'd intindemantle).

Nu ati remas singur, aveti inca un prieten

(Cortina cade).

si

ACTUL IV

La PAItinm. Decorul actului intaiu.

SCENA I.

Zulnia apoi P«ltivq.

ZULNIA

S'a dus! Ce scene, grozava, nu pot s'omai uit!

PALTINA (intrand paled turburat).

Azi e zioa hotaritoare! svircolittoata noaptea fare. sa pot dormi... presim-tiri rele me tulburau... Zulnio, unde-i Leon?

ZULNIA

Nu l'am vCzut.

PALMA§

Nu sin ce se face omul acela. Nu se maiarata de loc... Unde-i mama ?

ram

374

ZULNIA

Trebue sA fie la d.ei in odae.

PALTINA§

Par'ca se ascund toti. Dudulea n'a maivenit pe aid, n'a trimis nici un respuns?

ZULNIA

Nu stiu nimic.

PALTINA§

Ce incet trece vremea ! Pofteste pe mama,spunei c'o rog sA vie aici.

ZULNIA

Eat'o, chiar vine.

PALTINiq

Bine. Lasane singuri. (Zulnia ese).

SCENA II.

Zoif«,

ZOITA

Ei, ce stiff ?

PALTINiq

Nu stiu nimic. Nimeni nu s'aratL Duduleanu mai vine si Leon par'c. s'ascunde.

375

ZOITA

Fii Para grijt. Caml se vor arata, te veimira singur de isprava ce au facut. N'ar fibine, ca sa te mai repezi singur pan , laPrimarie ?

PALTINgt

Nui de demnitatea mea sa stau insumipe capul alegetorilor toata vrcmea. SA meis prefectul in rig ?

zorTA

Odata in lupin, trebue sa te bati pan lasfirsit.

SCENA. III.

Cei de sus, Dadulea.

PALTINA ZOITA

Ei?DIJDULEA

Optsprezece si optsprezece !

zoiTA

Paritate ! De unde stiff asa de bine ?

DIIDULEA

Doar am eu ceva practice, in trebi de a-ceste. Helbet ! Deatatea iti pot spuneori...

- 376

pe degete cum a votat fiecare. Dar ce statiacasa? Totul are sa, atirne de la un votsau doue.

PALTINA§

Tocmai eram sa es.

zoITA

Simconovici a votat?

DUDULEA

Nu a venit inca la vot.

zorp

Trebue sa trimitem numai dealt dupidinsul. Dar Samsoniu?

LULU L EA

Nici el n'a venit.

ZOITA

Nu l'a dus inch, Bogojina? El it luase a-supra sa.

SCENA IV.

Cei de sus. Rogojind.

PALTINA§

A! Eaca mos Ilie!

-

377

ROGOJINA.

Bine-am gasit. Venisem, cucoane Ianculepentru ca sa, ne intelegem asupra ingineruluicare trebue sa mOsoare cele patru falci depadure.

PALTINA§ (cu neca7

Dau tatarii ? Ce graba mare? Ast6zi ti-aigasit ? N'avem vreme destula ?

ROGOJINA

Nu de alta dar stiti vorba ceea: mai bineazi un ou dealt main...

ZOITA

Ei bine, bine... mane... poimane! Ce faceSamsoniu ?

ROGOJINA

Care Samsoniu?

zcaTA

Cum, care Samsoniu? Samsoniu, priete-nul d-tale...

ROGOJINA

A ! Grigore Samsoniu ?

zoiTA

Grigore sau cum l'a fi chemand...

.

- 7 -ROG0J-INA.

Bine, sanatos, slava Domnului!

ZOITA

Dar nu intreb de sanatate. Intreb de vot.Fost'a sa voteze ?

ROGOJINA

Apoi de? tiu eu? El mi-a zis ca se duce.

D1JDDLEA

N'a fost inca. Trebue sal aduci d-ta...poate va fi uitat.

ROGOJINA

Dar cum Doamne iarta-me saA aduc ?par'ca-i copil sal iau pe sus ?

DIMULEA

La o nevoe trebue iei pe sus!...

PALTINA

Ada-i aminte cel putin.

ROGOJINA.

Apoi bine... via sa zica vorba noastrapentru inginer...

PALTINA

Dar lash, pe inginer, pentru Dumnezeu!

sal

379

Vom lua pe care-i vra d-ta, acum alearga,dupa, Samsoniu!

ROGOJINA

Vra sa. zica, tot una-ti este care a fi inginerul...

zorTA

Tot una... nurnai du-te astazi si ada, peSamsoniu !

ROGOJINA

Eaca me due, (In parte). Me due la inginer.Pe Samsoniu it aduce subprefectul Gospodin.Ce-mi past, mie ? Bine c'am isprAvit cu in-ginerul. (Tare). i Cu bine ! (Ese).

SCENA V.

Duclulea, Zoita.

ZOITA

Mare pozna, pana, faci de se misca, reza,p1ista. Sufletul ti-1 scoate ! (Cdtr6 Duclulea). Ca§-caloni a votat ?

DIJDOLEA

Pe fata, pentru cuconu Iancu. Chiar lucragrozav pentru noi.

zorTA.

Ce om de treaba!

l'«ltinas.

- 3S0

DIJDULEA

Cnd it apuca unul din ceilalti, el respun-dea : am un curnetru de care ascult! L'amvezut vorbind prin colturi si cu

PALTIBA

Cum a votat BulialOf ?DUDULEA

Numai de acesta, nu stiu. E omul cel maifricos din taxa. A luat biletu], s'a dus lafereastra si a scris invelit in perdele. N'amputut vedea nici macar miscarea manei.

zoiTA

Leon it avea sigur, vorbise cu dinsul.

DLIDITLE A

d. Teoveanu... e cam sugubet.PALTINAyS

Ce vorba-i asta?DIIDTJLEA

Him.. nu stiu ce sa cred... Jubor nu vo-tase inc',. D. Teoveanu tare nu se mai arath.

zoITA. (c6trii PAItina,).

Jubor nu-i cel care ceruse... ?

PALT1NAyS

Psss!

-

Buhalof.

Hm...

- 3S I -

MIDI:ILEA (in parte).

A Opat Teoveanu paralele. DacA me in-sarcina pe mine, eu cel p4u ii darn pe ju-metate. Eu nu sunt interesat !

SCENA VI.

Cei de sus, Leon Tcovennu.

PALTINq

Ce te-ai facut? Unde-ai fost ? Nu to maivede nimeni.

LEON

Am alergat ca un cal de postri.

zoqk

N'am spur eu ca, el lucra ?

DEM:ILEA

Dupa toata probabilitatea, pan'acum esteparitate de voturi. Un vot trage in cump4n6,cAt zece, Jubor nu votase inch,.

LEON

Nu se poate.

MIDI:ILEA

E chiu asa.

- 3S2

LEON

Trebue sa fi venit in lipsa d-voastre.

PALTINO

Nici Simconovici n'a venit inch.

ZOITA

Alearga la dinsul si adh-I iute.

PALTINAq,

Sunt trhsuri gata la dispositia ta.

LEON

Alerg! (In parte). Paritate de voturi! Esteprimejdie! Trebue sa opresc pe Simconovicisa voteze cu once pret. Ese).

DUDOLEA

E vremea st veniti si d-voastrh, d-le Pal-tinas. Eu am in buzunar lista tuturor caren'au venit inch. Am sa mai dau o rain.

zoITA

Du-te Iancule rhpede. Eu am sh stau lafereastra din colt, de uncle se vede toataulita. Dach aduci .este bunk sh faci de de-parte semn cu batista.

PALTINA§.

Bine, haidem In freabh ! Ese cu Dudulea).

383

SCENA VII.

Zoita apoi Aspasia.

ZOITA

De cand eram tenOrri si parintii punea lacare c636.toria mea cu r6posatulDumnezeuslk-1 erten'am mai avut asa emotii. Numainora mea pare ca, n'are sange intr'insa,Vezi-o cum vine de linistin.

ASPASIA

cautI ceva pe masa de lucru vra

ZOITA

Unde te duci ?

ASPASIA

Am treabb..

zoiTA

Se vede ca, nu te interesezi de ceea ce sepetrece ?

ASPASIA

Pen tru ce ?

ZOITA

Noi toti ferbem si clocotim si tie pareca nici nu-ti past.

(intro, si s5 iass).

384

ASPASIA

'Trebui sa mai fie cineva in casa care-sipastreaza si sangele rece.

zoiTA

In adever! Spune mai bine ca nu impar-taesti ambitia barbatului

ASPASIA

Sunt destui care i-au aprins-o, trebue safie si cineva care sa i-o potoleasca.

zorTA

Frumoase principii, n'am ce zice! Norocca am mai fost eu pe aici. Noroc ca ammai avut un nepot care are o inima maiputin rece, mai putin nepasatoare.

ASPASJA

Yorbesti de Leon ?

zorp.

Da, de dinsul vorbesc ; eata, un barbatcare tine la onoarea familiei !

ASPASIA

Teoveanu tine la onoarea familiei?

ZOITA

Da, caci a mostenit samge nobil de la pa-rinti, nu se trage din negustori sau breslasi.

ttSu.

- 3S5 -

E un oni plin de sinitire, care poate ridicao familie.

ASPASIA

Asa crezi ?

zoiTL

Asa cred. §"i to daca, ai ave mai multi,mandrie, nu to -ai fi gandit nici un momentla un ginere ca tradatorul cela, ci de la in-ceput ai fi cugetat ca mine la un adeveratfecior de boer.

ASPASIA

Avern fiecare putrerile noastre.

zoITA.

Noroc c fiul meu stie ce insemneaza asprijini un nurne mostenit. Mai vorbeste-imini de un Mirtescu vedea ce-ti varespunde. Dar data to ai uita mai aproapesi ai vedea tine este Leon... dace, ai sti catcumpeneste un blrbat ca dinsul, atunci n'aivra sa-ti nenorocesti copila. Intreab'o chiarpe dinsa.

ASPASIA

Fericirea fiicei mele este datoria mea ceasfanta ; eu nu voiu hotari nirnic impotrivavointei sale. Vrai s'o intrebam impreuna.

444/0. Scrieri tomplecte.

si -i

?

1Y' 23

3S6

ZOITA (se scoal:1).

Negresit... dar mai intlSi trebui sa se po-vatuiasca precum se cuvine si de dorinteletatalui ei.

ASPASIA

Cum vrei asa voiu face. Dar imi e team,ca nici el nu va impartasi prerile d-tale.

zoiTA

Foarte bine, foarte bine. Vom vede. Acumi s'au deschis ochii, si vede lucrurile precumsun t.

ASPASIA

Dace, vrei voiu face mai mult. Te voiulasa sa honresti chiar d-ta.

ZOITA

Mi-ar 'Area bine sn, stiu cA vorbesti se-rios. Dace, crezi c eu imi alcatuesc pareriledupa impresiile monientului, to insi3,li, dragamea. Sunt prea betrana, am vezut preamulte, ca sä nu cunosc vrednicia si nevred-nicia oamenilor. Vei judeca si to mai bine.Chiar azi, nu mai departe, ne-om vorbi, candvei vedea ce au facut Leon pentru barbatulteu. (Ese).

3S7

SCENA VIII.Aspasia apoi Leon Teoveanu.

ASPASIA

Ve voiu deschide ochii, si ve veti rusinacu totii de amagirea voastra.

LEON (intra, incet)

Aspasica! (Tare). Nu te-am mai gasit, te-ailerit de mine. Aspasio, asa resplatesti a-morul meu ?

ASPASIA coboar ochii nemi.5cata).

LEON

Cand stii ea, singurul meu gand, singurulmeu vis pe lume esti tu, me Iasi in aceastagrozava, indoiala, ? Dece nu mi-ai respunsdoue randuri, spune! Stii ce am facut ca sanu me despart de tine; eu am lucrat im-potriva barbatului ten ; i-am insalat, tradatpe toti, numai sa nu te pierd de Tanga, mineun cias macar si tu nu-mi spui nimic ?Vorbeste-mi !... Catra betrana m'am Moutca iubesc pe Zulnia, ca sa nu prepue ade-verata mea simtire. FAA cu barbatul teu,m'am prefacut ca sprijin planurile sale am-bitioase pentru ca sa pot intra iu casa luioricand imi place, numai sa, te \Ted_ dardece taci ?... Spune !... Spune un cuvent !

!

;SS

ASPASIA (far' a ridica

Nu acum...

Acum... acam...

LEON

ASPASIA

Astazi inca ii<i voiu deschide tot ce sea,cunde in inima mea. (Ese).

SCENA IX.Leon, apoi Dudulea, mai tarziu Ca. a loni.

LEON

Asthzi inch ! A fost lupta intro datorie siamor ! A fost lupta, ins, datoria a fost in-VillSa. (Incantat . ASOZI

DIIDLILEA (Intl-and rapede

Cucoana Zoita, cucoana Aspasie, Simco-novici nu-i nicairi. pe Leon). Ce ai facutcu Simconovici? Avem numai cateva minuteOM la despuerea scrutinului. Totul atirnade la un vot.

LEON (in parte .

Pe acela l'am pus la tale!

DUDQLEA

Dar ce faci, ce stai aici ? Alearga si d-ta,avem numai cateva minute! (Alearga pe alta u0).

inch,!

w/end

ocriu.

S9

0A§OALONI intran 1 rapede .

Unde-i Simconovici ? Nu-1 gasescNu-i nici aid ? Mai alerg la dinsul a casaAlearga si d-ta, avem abia cateva minutepana la deschiderea urnei, total atirna dela un vot! (Ese repede).

LEON uitandu-se dupa dinsul).

Sermanii amagiti! Acel un vot nu-1 vetiave! E vreme sa, me retrag pana, va trecefurtuna, si apoi m'oiu intoarce pentru alinisti pe toti si a primi dulcea resplatamuncilor mele! Ese

SCENA X.Scena remane goala on moment. apoi intro Antita mal

pe urma Aspasia, Zulnia si Zoita.

ANTITA

Prin oras vezi numai trasuri care aleargain fuga mare. La casa lui Simconovici amvezut oprindu-se cand oameni de-ai prefec-tului cand prieteni de-ai lui Paltinas. Dupa,un moment trasurile plecau earns in goana.

ASPASIA (intrand).

Ai vre-o veste, cucoana. Antita ?

ANTITA

Nu stiu nimic. Cumnatu-meu alearga pe

a

nicairi,

-- 390 -

uliti in trasura : cand merge la primarie,.cand porneste de la primarie. N'am maiavut rabdare.

ASPASIA

Vom afla resultatul in curend.

ANTITA

Ire ved linistita, cucoana Aspasica. Se vedeca sunteti sigura ca cuconu Iancu va isbuti.

ASPASIA

Alto griji mai mari me cuprind pe mine.

ANTITA (cu curiositate).

Ceva mai mare ? Ce, ce este, cucoana, A s-pasie ?

ASPASIA

Iti voiu spune. Te rog numai sa nu toduci asa lute si dad% va trebui sa me sprijini.

ANTITA (incet).

Vai de mine ! Ce poate sä fie! (are). Staucucoana Aspasie, stau cata, vreme vei po-runcl mata.

ZULNA (intrand rApede).

Eram in gradina si am vezut de departetrasura noastra viind in fuga mare. Tata-meu era cu capul gol.

391

ANTITA (spAriatii.).

Cu capul gol pe ulita!

ZOITA (intro nd rhpede).

Iancu vine in gonna cailor ; n'am vezutrniscand batista!

AliT1TA

Trasura trage la scara.

zoiTA

Cum mi se bate inima! Zulnio, deschideusa rapede. Ei? Cum a esit ?

SCENA XI.

Cei de sus. Pciltinq (intro cu capul plecat, posomorit,trece prin mijlocul tuturor Md. a ridica ochii, se aruncape un jilt in fata scenei, si lasN. cadl marine in jos).

PALTINA

Sunt batut !

ZOITA

Batut! Ai cazut! A! A! (se aruncK pe un jiltde alibi parte).

ANTITA

Batut! Dumnezeule !

CAl

3Q2 -

ZULNIA (alereind la ZoO).

Bunict, nu e nimic! Linisteste-te ! Nu-inimic !

ASPASIA (langa PUtina0.

Nu to turbura asa, fii Mrbat !PALTINAS (c1Minand din cap).

&Slut ! Cazut!

ASPASIA

Ei bine, ce face ? Negresit ca unul din doitrebuia s6. cada.

PALTINA (ca sus).

Ce rusine ! Ce rusine !

ZOITA srind in picioare strigand).

Tat A ticAloas6. ! Alegetori W6. isprava. !Cftrmuire miseleasca! Prefectul i-a silit, i-ajurat, i-a amenintat. Asta-i mi.selie, blriste-mrttie !

A SPASIA

Nu to aprinde mama, fii mai linistith, aresa-ti vie r6u!

zotTA

Are sri -mi vie reu ? Da! Asa sA stiff, eunu sunt ca tine nepasRoare. Tu esti de vinec'a a crizut lanai !

pi

393

ASPASIA

Eu ?

zorTA

Da, tu. Ce-ai facut ca sa isbuteasca ? Te aimiscat macar din casa? Facut-ai un pas ?Ia ti-ai cautat de gospodarie ca o jupaneasa.

ASPASIA

Esti infuriata si nu vreau sa bag in samacuvintele ce spui.

ZOITA

Altfel am fost noi, cu alta inima a lucratbietul Leon! trebue sa fie desperat,sermanul; ii datorim si lui o mangaere !Trebue sa-1 unim mai de aproape cu familianoastra.

ZULNIA (sperietA dtrI Aqpaid).

Ce, spune?

ASPASIA

Fii linistita!

PALTINAB (ca

N'am sa me pot arata printre oameni !

§i el

meet).

394

SCENA XII.

Cci de sus Omealoni.

CA§OALONI (mergend spre

Fiti incredintat cucoane Iancule ,

pare foarte

PALTINg)

stringendu-i mans. (Ara a ridica capul).

Iti multAmesc, prietene !

()AVALON'

Ada cadere nea§teptat6, si cu un singurvot !...

ZOITA gi ANTITA

Cu un singur vot!CA§OALONI

Am cautat pe Simconovici in toate par-tile, dar nu l'am gisit Politia it mi-stuise !

ZOITA

Ce ticalosie !

OA NALONI

i Samsoniu a votat contra. Acum se.ktie. A vezut cineva pe subprefectul Gos-podin ducendu-I cu trAsura lui pn'cl in coltul

Plltina,).

ca-mireu...

nicadri.

395

ulitel. (incet cMra Antipt). Hal cumnata, ce sämai stain aici?

ANTITA (incet).

Era sami spue ceva Paltinasoaea, si suntgrozav de curioasa.

OASCALONI (co sus).

In casa unui cm ce a cazut nu-i bine de-stat mult. Tot nu' putem ajuta. E vremesa ne tinem not la o parte...

ANTITA (tare).

Soramea nu-i e bine si me chiarna?tunci trebue sa me duc, cumnate. Ertati,cucoana Zoita...

CA VALHI

Ertati, cucoane Iancule... cand yeti maiavea nevoe de mine... voin 8 totdeauna gata...(cats Anti(a). Hai rapede!... Sa nu ne vadacineva esind de-aici! Destul mi s'a banuitca cunt contra guvernului! (Ese cu Auti(a).

SLENA XIII.Cei de stts airtra de auerdoni si Antita, pe urna

Dudulea.

ASP/191A

Cum se grabesc sa se duca!

A-

3g6

PALTIVA

Cine va mai sta in casa unui compromis ?

ASPASIA

Pentru ce aceasta descurajare? Daca aicazut la alegere, nu mai esti to acelas om ?Ce s'a schimbat ? Nu mai ai positia ce oaveai, nu mai ai numele si reputatia ta?

PAIAINA§ cl5tim5nd din cap

Ce are sa se zica de mine?

ZOITA

Gandurile oamenilor se pot schimba.

PALTIITA

Nu mai pot face nimica deacum inainte.

zoiTA

De pilda prin o nunla ce am aye in casa...

ASPASIA

Ce fel?ZOITA (c:itra Iancu).

Tu stiff ca Leon iubeste pe Zulnia. Nimen'ar zice ca esti supOrat ; lumea ar credeca, nici nu-ti pasa, data s'ar hone' chiarastazi cununia lor, in loc sa mai lasam satreaca vremea...

,

397

MILITIA (in parte).

Co aud? (CAtra Aspasia). Mama!

ASPASIA cu energie).

Me impotrivesc !

ZOITA

Te impotrivesti fiindca ai destula niicsu-rime de inima, ca sa to gandesti inca ladusmanii nostri.

ASPASIA

Me impotrivesc fiindca Teoveanu e undesfrenat!

PAITINA§

El singur mi-a fost prieten pana la urrna.

DUDDLEA (intrand).

A fost presiune, violenta, ingerenta ad-ministrativa! Ni s'au furat voturi. Ni s'asequestrat un aleg6tor, am sa-i dau pe fatein gazeta, am sa le fac proces la tribunal,am sä protestez alegerea, am sa-i denuntvindictei opiniei publice!

PALTINM

Deacum on vei denunta, on nu vei de-nunta, tot una este!

39S

DITD1JLEA

CAnd veneam aici am vezut musica lausa lui Dumescu. Erau la dinsul o multimede trasuri cu alegetorii care it felicitau.

Musica!

ZOITA

DUDULEA

Se bea sampanie, se striga : traeasca se-natorul !

zorTA

5ampanie! Senatorul! Mor nu alta!

DOD OLEA

Am mai fost si trMati, si chiar de oa-meni la care nici nu ne gandeam!

zoiTA

Cine sunt tradMorii ?

DTI DULEA

Rogojina nu a vorbit cu Samsoniu, carea votat pentru Dumescu.

PALTINA§

Ticnlosul de rez4!

zorpi

Topirlanul !

399

DIMULEA

Simconovici a intrat in pAment! D. LeonTeoveanu ne-a tradat!

PALTINAE

Aceasta nu se poate !

zoiTA

Ia sama la vorbele d-tale d-le Dudulea,nepotul nostru e de vita, nobilA.

A SPAM

A! Incepe a-mi es1 dreptatea!

ZOITA

DA dovad, dA dovadA !

D ODULEA

A lucrat pe din dos impotriva d-voastre.Lui Jubor nu i-a dat...

PALTINAE

Pssst... pentru Dumnezeu!

DIIDULEA

Teoveanu ne-a prAdat !

ZO1TA (cu mandrie).

Afl d-le advocat, cA in familia lui neamde neam au fost boieri, nu hoti de codru.

- 400 -

DOM:ILEA

Nu §tiu ce-a fost odata, stiu ce este as-tazi. Jubor a votat pe fata pentru Durnescuin momentul din urmil. si i-a facut majori-tatea cu votul lui. Judecati singur...

zoiTA

Jubor a fi talharul.

PALT1NA§

Taceti pentru Dumnezeu !

SCENA XIV.

Cei de sus, Leon Teoveanu.

LEON (in parte).

Emotii maxi!NITA

Vino incoace Leone, spline d-sale (ar6tand

pe Dudulea) not suntem boeri nu ciocoi...

LEON

Ce insemneaza aceasta ?

zorTA

D-nialui to invinovateste ca ai lucrat pedin dos contra lui Iancu.

LEON (rizend).

Ha, ha, ha, se vede ca. pe bietul d-nul

cn,

- 401 -

Dudulea asa l'a ametit acest nenorocit re-sultat, incat nu mai stie ce spune.

DIJDULEA

D-nule, sa stiff ca eu nu me ametesc !

zoiTA

D-nialui to mai invinovateste ca oarecare...present nu a mers la destinatia

LEON

Nu inteleg...ZOITA (ciitrH Dudulea).

Spune-i d-ta mai la murit. Eu nu gasesccuvinte.

DIJDIJLEA

E treaba d-voastra, ce-mi pasa mie? Eun'am cazut. Eu nu am dat presenturi...

LEON

Care presenturi?...

PALTINA (in parte).

Ce prepus grozav ! (Tare). Lasati acum, la-sati !...

LEON (Cu dirzie).

Ba nu, vreu sa stiu ce este, ca sa potrespunde cum se cuvine celui ce indraznestesa me calomnieze !

44¢.ro. Scrieri complecte. IV. 26

DIIDULEA

Eu n'atu zis nimic positiv.

LEON

0 ! A zis cineva ceva care atinge onoareamea? Cine-i acela, ca sa-i spun doue vorbe,nu aici, ci pe campul de onoare!

SCENA XV.

eel de sus, Feciorul apoi Petrascu si Mirtescu.

PEOIORIIL (anun(and).

D-nul prefect si cu d-nul Mirtescu.

ZOITA

Cine, tine ?PALMA§

Prefectul la mine ? Yrea sa me iee in ris?

ZULNIA (in parte).

El aici !DUDIJLEA

Prefectul ! Curios lucru!

LEON

Nu-1 primi. Ce math, ei aici ?DIIDULEA

Ba primeste-ã; de ce nu ? (In parte). Poatec'a fi chip sa me impac cu prefectul.

403

LEON

Ei au venit sa to infrunte!ABEAM

Nu se poate sä le inchizi usa. Te veipurta cu dinsii dup. cum s'or purta .si ei.

P.A.LTINA

Nu-i pot da afara de spate din casa mea.(chtrit fecior). Pofteste!

LEON (in parte).

Hm... nu-mi place de lee aceasta visitaneasteptata.

PETEASOLI MIRTESCII

(intr6, se adanc, toci ceda.10 deasetnenea de.i rece)

PETRAVII

D-nule Paltinas, visita mea in aceasta zive va parea poate neobicinui ta, dar am crezutca o esplicatie it-Are not era neaparat si amvenit sa v'o dau!

ZO1T A

Cam tarziu!

PETEMOU

Sperez ca nu va fi prea tarziu. Este deprisos a ne intreba data ati facut bine saureu sa combateti, fara a me preveni, unguvern pe care l'ati sprijinit atata vreme...

5i

,thine

404

AsrASIL

Monientul nu-mi pare potrivit pentru...

zarTA

Foarte nepotrivit. (in parte), A vorbit si eaodatA, bine.

PETRA§01:1

Departe de mine gandul de a face mu-strari. Dincontra, am venit sä mArturisesc-greselile ce am putut face. Am gresit de anu mo consulta si cu d-voastra, ca unulce-mi erati prieten intim, asupra candidatureice trebuia s sprijinim.

A!ZOITA

LEON

Vra SA, zica marturisesti ca ati influentatalegerile ?

PETRA§OU

MArturisesc cA, am sprijinit pe d-nul Du-mescu si cA, cu tot sprijinul meu, d. Paltinas nu a cazut decat din lipsa unui sin-gur vot.

zonA

Pe care l'ati sequestrat.

A

405

PETRA§CII

Ye vein incredinta in curend.

LEON (in parte).

Ce vra s spue?... Nu cumva...

PETRANII

Am mai gre§it de a lasa sa se hotarasca:soseaoa in lipsa d-voastre.

PALTINAE,I

D-nule prefect...PETRA§CIT

Am hot rit insa sA. se lege cu soseaoaprincipals un alt drum care va trece pe lacasa d-voastre.

PALMA§

Eu nu am staruit pentru aceasta.

PETRA§Olf

Am staruit eu. Am venit sO ve mai mgsá primiti a fi president consiliului judetanin lipsa d-lui Dumescu care merge la senat.

ZOITA (en mirare).

A ! A!PALTINA§

Ye rog s me ertati... nu pot...

406

DIIDULEA (in parte).

Prefectul vra sa se impace cu noi.poate voiu dobandi mai lesne advocatura

decat prin opositie. (CIttlPrimeste, nu vezi cum se teme de d-ta ?(Catet Petrwu). Aveam sa ye spun ceva, andpot vent ss ve vsd ?

PETRASOU (iacet lui Dudnlea).

Cand iti vol...

DEDULEA (iu parte).

Me duc pandesc acass la dinsul. Peici mi-e drumul a la francaise. (Se fur4eaAafar').

PETRASOIE

Y rog sa primiti, d-le Paltinas, yeti face-un bine judetului prin aceasta.

MIRTESOU (chr6. Aspasia).

Ye rog mijlociti cu autoritatea d-voastre.

ASPASIA

Este aceasta dorinta consiliului ?PETRASOU

Este dorinta intregului consiliu, al carui.interpret sunt eu.

LEON (ctitrK Zoi(a).

Fa-1 sa. nu primeascL

Asa.

publica,

sa-1

e

pmda,).

407

ZOITA (chtrl Leon).

Dece n'ar primi, nu vezi cum se injoseste1.)refectul ?

LEON (ca sus).

Zi mai bine ca vrea sa se arate ca pro-tector.

MIRTEBOTJ (inaintand).

Ye rog si eu, cucoane Iancule din parteacolegilor nostri, sa primiti aceasta sarcina,in interesul judetului.

PALTINAB

ale prefect, ye rog sa-mi dati timp decugetare. Sunt astazi cam turburat !

PETRAN13

Nu aveti nici un cuvent. V'am spur adi-nioarea ca ati lost mai tare decat mine injudet. Acum cand d-nul Dudulea s'a dus, yepot spune, ca nu influenta mea, ci tradareaamicilor d voastre v'a pricinuit caderea.

LEON

Aceasta ironie sade foarte reu biruitorului.

PETRABOU

Este adeverat. D. Simconovici nu a venitla vot, fiind oprit de d-nul Teoveanu.

408

LEON

Nu-i adevorat.

PETRAEOIT

VOM vede indata. (Merge spre usa din fund sio deschide). D-nule Simconovici !

SCENA XVI.

Ceide sus, Simconovici (nail cu ochii plecati).

PETRAINIT

Spuneti-ne, dnule Simconovici, cum s'aintimplat 84 nu veniti la vot. Am sthruiteu ca sa votati pentru Dumescu?

SIMOONOVICI

Atli stAruit, cucoane Costachi, in multerinduri, dar mai snruise si intreaga familiea lui cuconu Iancu. Eram nehotarit ce sAfac. N'as fi vrut stt mo stric cu d-nul pre-fect, cAci imi Meuse mult bine ; dar nu voiamsA me stric nici cu cuconu Iancu, cn,ci amfost de casa tathlui d-sale, vornicului. Cuajutorul lui am facut putina avere ce am.Cuconu Iancu si toti al lui me privea cafacend parte din familie. Casa, masa, si chiarpunga mi se deschidea, card aveam nevoe.Eu sunt un om slab, ertati boeri, si as fivrut sã me abtin ; dar cAnd am aflat O. de

409

la un vot poate atirna isbinda, mi-a fostrusine sa fiu nernultumitor, si mi-am zis :mai bine sa-mi perd postul din comitet darvoiu vota pentru cuconu Lincu.

PALTINA§

BIMOONOVIOI

'atunci ?

Atunci vine d-nul Teoveanu spune,ca cuconu Iancu isi retrage candidatura si

ca me roaga, sa fug din oras si sa nu vo-tez de loc.

A!

PiLTINA§

SIMCONOVIOI

Nu-i asa cucoane Leone, spuneti singur !{Teoveanu tace, toci ii privesc).

ITTRA§OU

Prin tacerea d-voastre faptul se adeve-reste. (CMrif PAItinas). Familia d.voastre va stisa judece ce stop l'a indemnat sa se poarteasa. Cucoana Zoita, ye rog sa aveti o maibuna opinie de mine in viitor si sa credetiin respectul ce am pentru d.voastre. sa-

rut mane). Cucoane Iancule, ye intind mana,sa urmarn a fi prieteni ca in trecut.

si-mi

410

ASPASIA

Poti da mana d-lui Petrascu, demnitateata inghdue aceasta.

PALTINA (dandu-i mana).

Credeti ca sunt miscat.

PETRAFJ

Nu mai putin si eu. D-nule Simconovici,not ne putem retrage, fericiti ca ne-am in-tarit prietenia mai mult decat inainte! (Pe-tra-cu si Simconovici es).

SCENA XVII.

Cei (le sus, afarA de Petra feu Simconovici.

PALTINA§

(se uiff la Leon, incruciAnd bra(ele).

E timp sa vorbesti. Talmaceste-ti purtarea!

zoITA

Vorbeste, on vom crede ca ne-ai insalat.

PALTINAct (cu energie).

_Ne-ai inselat, on nu ?

LEON (in parte).

Aici trebue sumetie ! (Tare). Da, v'am in-

411

salat. Insa ascultati-me si me judecati. Euiubesc pe Zulnia cu pasiunea cea mai adancasi o puteam perde, dace, o desparteati demine. A ceasta, idee imi era atat de grozava,incat mi am calcat datoria pentru dinsa. Nueu, amorul meu cel fait, margini v'a insalat.

El minte !

Ce!

ASPASIA (inaintand .

LEON (spariet .

ASPASIA cu energie).

Minte, zic. E un viclean si un tradatortNu s'a sfiit sa voeasca a desonora familianoastra. Cdtet PAItinas). Nu fiicei, sotiei taleel a facut propuneri de amor !

LEON (furiosl.

Ha! Calomnie!

ASPASIA (ar6tand o scrisoare).

Eatri dovada! A cutezat sit -mi scrie aceastascrisoare. Cetiti si ye incredintati !

PALI INAS

(ii smu)ge scrisoarea din ininA at aruncii eipede ochiiasupra ei).

Ce ved ! (apoi o lasA sa VeIlZ6tOrUle !...(Vrea sit se rhpendil asupra lui).

cm:W.

412

MIRTESCU (oprindu-1`.

Cucoane Iancule, stopaniti-ve, pentru Durn-nezeu !

ZOITA (care ridicase scrisoarea).

Arai de mine! Daca ar tral parintii lui, atintra in parnent de rusine!

PALTINA

ES1 din ochii mei, mt.

LEON (cu dirzie).

Imi bat joc de voi. Ati perdut mintile cutotii !

ZOITA (impreurind manile).

Dumnezeule ! Ce desteptare !

PALTINg4 (ca sus stritand).

Desfrenatule !... esi... Iti zic !...

LEON (puindu-si pa'Mria in cap cu despret).

Atat imi past, de voi! Are desfid pe toti !Asa mi se cade daca m'am virit intr'o casade nebuni! (Ese).

SCENA

Cei de sus afail de Teoveanu.

PALTINA§ (cAttl Zoita).

L'ai auzit! D-ta mama, imi pe bla-stematul acesta!

ZO1TA

(aruncandu-se pe un jilt lacrimele).

Nu mai zic nimic. Me amagise vicleanulcu magulirile lui. Nu avea sfiala de perulmeu cel alb !

ZULNIA

Mangae-te bunion, ; s'a this pentru tot-deauna I

ZOITA(desmerdand o).

Si eu voiam sa perd viitorul bietei copile,dand o dupe un asemenea reu !... Vai demine I... Din ce am scapat! Aspasie, to ne-ailuminat! Iarta-ne daca ti-am gresit !

ASPASIA

Sa-I uit'am en totii cu alte ganduri maivesele. anule Mirtescu, puteti vorbi.

MIRTESOU

Cucoane Iancule, ye cer mama fiicei d-voa-stre. Nu mi-o refusati, caci o iubesc si voiuface-o fericita, !

41.3

XVIII.

laudai

etergPududi

414

ZOITA (c5tra alma).

Nu tremura, draga mea, nu tremure.

PAITINAci

Fiica mea va respunde pentru mine. Zulnio !

ASPASIA (o is de mans duce la NItina.0.

Respunde. (Zninia tace).

PALTINAF

L'am avut totdeauna de prietenul meu-eel mai bun si primesc cererea lui. 11 vraisi to ? (Zulnia lace).

PALTIVA

Il iubesti? (Zulnia face un scum din cap).

MIRTESCII (luandu i [liana).

Cat sunt de fericit !

PALTINA§

Dup6, zile unite s3 ne intoarcEm la allelemai senine!

Cortina cadel.

Si u

0 POVESTECOMEDIE INTRTN ACT

1 8 6 6.

PERSOANELE

ELENA. JULIETA. FLAVIAN,

Teatrul infatoseaza, un salon elegant cu trei usiin fund, in dreapta si in stinga ; Piano, gheridon,canapes etc.

In iarna 1866-67, niai multe persoane din so-cietate, voind a veni in ajutorul celor saraci, andat in folosul lor un sir de representatii teatralepe scena teatrului national din Iasi. Cu aceasta,ocasiune s'a jucat pentru intAia oar& in luna De-c embre 1866 comedioara O Poveste". Doamha Eu-genia Ceaur Asian juca roiul Elenei, DomnisoaraNatalia Mavrocordat rolul Julietei ear rolul lui Fla-vian a fost jucat de D. Mihail D. Cornea.

SCENA I.

Elena, Julieta.

(La ridicarea cortinei Julieta .$ede pe canapea lucreaz

la o punga, pe jilt lede Elena si cetete o scrisoare).

ELENA

Iorgu imi scrie ca trebile it silesc sä intarzie intoarcerea sa cu trei sau patru sep-temani... doreste foarte mult sa fie acasa;se plange c scrisorile mele sunt prea scurte.

Prea scurte ! Lasa, onorabilul meu sot,am scriu un tom intreg, impartit indouezeci de capitule ! Sa vedem dad, te,imai plange! (Urmeazit a ceti). A ! Eat si des,pre tine!

Ce spune?

JULIETA

ELENA

Pe tine to trateaza si mai crud, fir, in-durare. Sa-ti cetesc pasagiul: Sperez ca

44410. Scrieri complecie. IV. 27

si

sa-ti

418

Julieta nu mai este atat de indaratnic5,nici atat de mandra, precum era inainte.Pentru tine n'o cunoaste mai bine, blan-deta sa naturala se perde cu totul in re-ceala si indiferenta ce simuleaza. Cand rosacea mai frumoasa se incunjura de spini,nime nu se poate apropie de dinsa si gustaparfumul ei. Mirosul cel mai imbatatorse perde fora folos in imensitatea aeruluisi lumea a vezut numai spinii ".

JIILIETA

Ce comparatie minunatil ! 0 rosa miro-sitoare incunjurata de spini! Nici o rosafart, spini! (Cu ironie). Ideea e noun

ELENA

Idee vechie dar adevorata ! Iorgu are drep-tate. Spune catra oricine ca esti din nature,asa precum voesti sa arti, insa nu miecare, ca o sora mai mare, ti-am tinut bede mama, dupe, ce parintii nostri ne-aupar6sit, si te cunosc cum me cunosc pemine insumi.

JULIETA

ai cu vent a te plange de mine ? Nu-ti

si origi-nala.

-

§i

419

sunt recunoscetoare ? Nu te-am iubit si teiubesc? Nu ti-am fost totdeauna...

ELENA

Draga Julieta, pentru ce mo intelegi reu ?Warn plans vreodata de tine? Cine stie sA.te apretuiasca mai bine dent mine ? Dartocmai pentru asta as dorl, si Iorgu ca simine, sa te arati precum esti; prin aceastanumai to ai castiga. Lumea nu poate sa tecunoasca ca mine; lumea judeca dupa ce vedesi aude...

JIILIETA

Lumea! Ce are lumea cu mine ? Nu do-resc laudele ei. Ocupe-se lumea cu cei carise ocupa de dinsa.

ELENA

Daca nu te ocupi tic de lume, ea se ocupade tine. Teoria ta e foarte frumOsaca teorie,dar pentru viata comuna si pentru o domni-para., ea cuprinde prea multa filosofie. Crede-me ca am dreptate. Sau vrei sa-ti dau o do-vadO, ca faci toate chipurile pentru a te aratarece si nesimtitoare chiar in momentul candsimtiri cu totul opuse se misca in inima ta?Mai deunazi Flavian... pentru ce te inronti?

420

JIILIETA (sculandu-se).

Eu me inrosesc ? Pentru ce se me 'n-rosesc ? Ce am eu cu d. Flavian ? Ce-mi estemie d. Flavian ? Vezi cum esti ? Iti placesa me chinuesti. Cum sa nu caut a me a-rata nesimtitoare, cand necontenit me schin-juesti ; (plange).

ELENA

Nu to supera, drag, Julien. Am gresit!Iti cer ertare. (Vine iang?t dinsa si onu mai vorbim de asta (paus). Cui ai ho-tarit punga la care lucrezi ? (Thcere, apoi mai

apIsat). Cui ai se, dai punga la care lucrezi ?

JIILIETA (cu nedumerire).

tii... ca... Duminica trecuta... am pus unrernAsag... si l'am pert! ut.

ELENA

Nu stiu. Am uitat. Cu cine ai pus rema-sagul ?

JIILIETA

Nu poti sa fi uitat. Eu spuneam c duetulcel mare din Hughenoti" e in actul al treileacand e in actul al patrulea.

ELENA

Dar bine cu cine ai pus remasagul ?

cand...

sArutli). Sa

- 421 -

JULIETA

(cu un glas tremurator pe care se sile,te a-1 arita hotarlt).

Cu d. Flavian. (Se uita tintit la sora-sa).

ELENA (zimbind).

A! cu d. Flavian!

JIILIETA

Ei da, cu d. Flavian. Ce este de zimbit?Ce este de mirat? Nu pot perde un rema-sag ? Este asta ceva estraordinar?

ELENA (tot zimbind).

Nu, nicidecum ; dar imi parea curios cato imi tot vorbiai de rem6sag, cant eu tointrebam cui ai sa dai punga. Cat ai fostde sirguitoa.re! A gat o punga in doue tile!Trebue sa fie cineva inspirat ca sa lucrezecu asa abnegatie. Fericit Flavian !

JIILIETA

Eleno, nesfirsit me nec6jesti cu d. Flavianal teu. Iti declar ca nu-1 pot sufer) pe acelFlavian ; ca mi-e omul cel mai antipatic...si data mi-i mai vorbi de dinsul, fug la minein cask si nu me mai arat. Drept dovadacat mi-e de indiferent d. Flavian am sa rup...(vra sa desfaci punga).

- 422

ELENA (oprind-o).

Julien, esti o copila ! Ce-i de villa biatapunga ? Tocmai animositatea aceasta dove-deste...

JULIETA (cu obstinacie).

Ce dovedeste?

ELENA

Dovedeste... (zimbind) ca'n adever uresti ped. Flavian peste mesura. Mie imi pare foartereu de aceasta. Barbatul meu nu are prietenmai bun si mai intim dent pe Flavian.in adever e un teller vrednic de toata, stima.Lumea zice ca, e un selbatic, dar se insala.Eu it cunosc mai bine...

JULIETA

eu it cunosc mai bine. E un ingamfatsi un fanfaron ; mandru de averea si de spi-ritul lui e un... intr'un cuvent e nesuferit.

SCENA II.

Ceti dinainte, Flavian.

FLAVIAN

(intra si se 'nchinli ; Elena se ridicA, li merge inainte si-idg. mAna ; Julieta ascunde punga cu grabl to panerasul

de lucru).

423

ELENA

Nu speram a yeti veni astazi ; ve cre-deam dus la tarn, pentru mai multe zile.

FLAVIAN

Voiam in adever sa m6 duc, dar in astasalt, este opera si fiindca m'ati condemnatsa, ye opresc o loja pentru cea intai repre-sentatie, am mai r6mas pana mane. Acestaera cel de pe urma bilet.

ELENA

Amabil ca totdeauna ! V6 multamesc, euuna voiu merge cu placere.

FLAVIAN

i domnisoara Julieta, sper, v6 va intova-rasi. D-voastra domnisoara, care sunteti asaamatoare de musica...

JULIETA

Eu re man a casa.

FLAVIAN

Sunteti indispusa ?

JULIETA

Nu sunt bine dispusa...

424

FLAVIAN

care este causa... data nu-i indiscret ?...

JULIETA (scurt).

Nu suet bine dispus..(Flavian increteste fruntea 5i se 'ntoarce iute).

ELENA

Dar ce opera se da ? Nu ne-ati spus

FLAVIAN

Se da Romeo (se uita iute la Julieta carenu ridict ochii)... Se da I Montecchi ed I Ca-puletti.

ELENA

Montecchi Si Capuletti ? Una din opereletale favorite, Julieta, si poti romane acasa?Cred ca cu ceva bunavointa ai puts stepaniindispositia ta!

JIILIETA

Cat de mult as dori, mi-e cu neputinta.Dace, vrei insa sa mergi, in locul teu m'asgrab). sa-mi fac toaleta, timpul e scurt.

ELENA

Al dreptate, m6 dUC. (Ese, Flavian se inchita).

§i

iota.

pi...

225 -

SCENA III,

Julieta, Flavian.

(Julieta ede in dreapta, Flavian pe o cana pea in stinga.There).

JIILIETA

Aveti sa petreceti foarte bine la opera.FLAVIAN (rece).

Asa sperez.

JITLIETA

Spuneati ca lojele sunt toate ocupate. A-ceasta contribue mult la petrecere. Suntpersoane care se duc la opera numai pentruacest al doilea spectacul.

FLAVIAN

Stint in adev6r si asemenea persoane.JULIETA

Eu le plang si nu le inteleg. Melodia ceamai duioas, scena cea mai tragica le facemai putin efect decat toaleta unei dame.Pot Romeo si Julieta sa fie victimele unuiamor nenorocit, pot sa moara cat le place,numai cutare damn sa primeasca cu unzimbet gratios cornetul for de bomboane,sau cutare cavaler sa le fats o visits inintractul urmator. Eu plang aceste persoane.

426

FLAVIAN

Impartasesc in totul parerea d-voastre.("Mere).

JULIETA

A ! Imi aduc aminte. Punga ce am perdutmai deunazi in r6masag, gandesc s'o incepzilele aceste. De nu m6 'rise' verde estecoloarea d-voastra favorita?

Ba nu, galben!

FLAVIAN

JULIETA

Ce fel galben ? 0 punga galbena ? Nu sepoate, glumiti. N'as face niciodata o pungagalbena!

FLAVIAN

Ce punga ? A! Remasagul ce am castigat!Uitasem. Fie de once coloare, n'am prefe-rinta.

JULIETA (atinsa).

Uitaseti? N'aveti preferinta? Ve este in-diferent? (nicere).

FLAVIAN

(se scoald si se apropie de dinsa dupd o tacere).

Ati cantat notele ce am luat indrazneala

427

de a ve aduce in septlimana trecuta. Nu stiude v'au plAcut?

JULIETA (rece).

Mi-au p1 cut peste mesura.

FLAVIAN

Sunt de Chopin. Chopin este compositorulmeu favorit. Nu pot asculta o pies de-alesale, fara, adanca iniscare. Toate compune-rile sale au o culoare melancolica care toumplu de durere. Chopin a fost un om foartenenorocit ; nenorocit din amor.

JULIETA (cu ironie).

Bietul Chopin !

FLAVIAN

§i cu toate acestea, acesti nefericiti dinamor au aflat in arty, o dulce mangaere!

Fericiti oameni!

JIILlETA

FLAVIAN

Se vede ca nu se poate s esprim vreoidee, sa pronunt vre-un cuvent fa.r ca samirespundeti cu ironie ?

- 428 -

JULIETA

Cu ironie ? D-tale iti place a interpretaastfel cuvintele mele.

FLAVIAN

Imi place ? Dar as dori sa le pot inter-preta altmintrelea de-ar fi numai cu putinta.(Dupg o tgcere). Ved a intre not o conversatienu poate ave loc. Cum ar fi de am ucidetimpul in alt chip ?

jULIETA

Tacend amendoi ! Pentru ce nu ? Am pe-trece foarte bine !

FL AVIAN

Da, tacend amendoi. D-voastra ati esecutape piano vr'o bucat de music, si eu asasculta. D-voastra sunteti atat de perfectain aceasta arta pe cat sunt eu mare amator.

JULIETA

Ar fi foarte bine. Dar me doare un Be-get; nu-mi pot asthzi arata perfectia inaceasta arta si nu v6 pot satisface dorintade mare amator.

FLAVIAN (ca ironie).

Inteleg. Indispositiea ce vo opreste dea merge la spectacul este durerea degetului.

429

0 ! Durerea de deget e grozavh! Ea poatepreface pe omul cel mai amabil in fiinta...

JIILIETA (sculandu-se iute).

In fiinta cea mai nesuferita. Aveti drep-tate. Durerea de deget e in adever atat degrozavh, incat me sileste sh me retrag incamera mea. (Ii face un compliment si ese).

SCENA IV.

Fla vian (singur).

(Se uM cateva momente dupl dinsa, muscandu-si buzele;apoi se plimbqt prin cast turburat).

Nu e cu putinta! Orice amabilitate, oricecuvent mai diu inimh, cade in fata acesteifiinti de ghiata! i de cand o §tiu, de candam simtit ca toate sunt zadarnice ; de cateon mi-am propus sh-mi inadus asta neno-rocith pasiune ! i earns m'am intors ca unmiserabil pentru a-mi reinol deceptiile. (Mailute). Trebue sh sfirsesc odata cu o slabiciunenedemnh de un barbat ! Asthzi amcalcat pentru ultima data in aceasta, cashfatala! Deacum hotaritor nu m'a mai vede.

o hotarire energica trebue indeplinitaindata. (Isi is Wilitria). Adio, domnipara Julieta!Nu-i mai ave pe tine lua in ris nici schin-

(Hothrlt).

§i...

4-40

jui dupa placerea matale ! Adio pentru tot-deauna (Ese).

SCENA V.

JOLIETA (intra cu ochii la phment, incet).

ram incercat dincolo la piano si am vezutca tot ar merge. Dan staruiti, domnuleFlavian... (ridicand S'a dus ? Ce fel, s'adus? Nu merge cu Elena la opera ? Trebuesa fi fost foarte atins pentru a uita ca estein asta sara cavalerul Elenei. A mea estevina. L'am chinuit din cale afara. Are drep-tate Elena, sunt reutacioasa, sunt nesuferita!Dar si el, ce nevoe avea sa zica ca-i platpungile galbene. A spus-o numai ca sa-mifaca neplacere. Nu poate unui om cu putingust sa-i placa a ave o punga galbena. Numi-a spus el singur mai d6unazi di din toateprefera coloarea verde? Apoi pentru ce spuneastazi galben? Dar on si cum, n'ar fi tre-buit sa m'arat precum am fost. i totdeaunafac asa! Totdeaunal Cand ar sti el cat demult sufer cand m'arat asa! i de cate onmi-am propus sa fiu mai blanda : Cum intrain casa, toate propunerile mele sboara siear sunt rece si indiferenta. (4; sterge o la-crimq. Dar deacum voiu sa fiu altfel, voiusa vada... dar el a plecat, poate ca nu

I

°chi!).

431

va mai veni! N'are sa mai vie! Se 'nte-lege, nici eu in locul lui n'as mai yen.' IN'are sa mai vie si eu l'am alungat!.terge ear echii).

SCENA VI

MLIETA, ELENA (in toalet6 de teatru).

ELENA

Eat .-m6 gata! Cum, Julien ? Serios vreistL re mai singura a casa ? Credeam ca ti-atrece si en. te-oiu gas1 altfel dispusa. Dar ceai? Esti cu ochii rosi, ai plans !

JULIETA (tot plangend).

N'am nimica! N'am plans. M'am uitat lalamp, si mi-au dat lacrimele.

ELENA

Dar Flavian unde-i ?

Nu stiu.JULIETA

ELENA

Nu stii ? Cum nu stii ? V'am lasat im-preunti.

jULIETA

Asa. Lisa eu am trecut in camera measi can m'am intors nu l'am mai vezut.

432

ELENA

Se vede ca s'a dus. Da, s'a dus, nu-i \Tedpalaria. Ei bine, cum e asta? Era sa me in-tovarasasca la opera. Asa crede d-lui catrebue sa se poarte un cavaler ? Frumos,foarte frumos ! bleep a crede ct to l'ai ju-decat mai bine decat mine.

JITLIETA

II osindesti prey iute, poate c'a avut cu-vent a se duce ; poate vreo imprejurare ne-a§teptata...

ELENA

Se poate. Dar s'ar fi cazut sa-mi dea destire. Insfirsit, imi pare bine ca am scapatde open. Fara tine nu-mi facea placere same duc. Nu-mi place a petrece cand to stiusingura acasa, indispusa, poate chiar bolnava.

JITLIETA (o imbrK(o;azA).

Scumpa Elena ! Cat m6 iubesti de multsi cat m'arat eu de nemultamitoare. Suntrea, sunt capritioasa!

Julieta!

ELENA

JIJLIET A

Dar asa e. Eu am fost de villa ca s'a

433

dus Flavian. Am fost ear asa de rea cudinsul, asa de urita...

ELENA (in parte).

Am prepus ca trebuea sa se fi petrecutasa, ceva.

JULIETA

Nu stii cat am fost de rea ; si eu in lo-cul lui m'as fi dus. (Mai meet). Poate n'amai vein.

ELENA

SA nu mai vie ? Fie s'asa! Daca ti-e atatde antipatic, pentru ce ar veni asa de desin casa noastra ? El nu aduce cu dinsul de-cat sup6rari.

JEILIETA (plecand

Nu mi-e asa tare... antipatic.

ELENA

Cat de putin ! E un om ce nu-ti place savezi si asta-i destul.

.113LIETA (ca. sus).

Vezi cä... nu-mi e nicidecum antipatic.

ELENA (fAcendu-se c se mir0.

Cum? Nu mi-ai spus adinioarea, cand eramsingure...

44110. Sc, ieri comislecte. IV. 28

434

JULIETA

Asa este, am spus, dar n'am spus adev6rui.(se arunca plat-lend in bratele Elenei). 0 ! de n'armai veni...

SCENA VII.

Cei dinainte, Flavian.

ELENA, JULIETA

A!FLAVIAN (catrIt Elena).

Are rog nu ye superati pe mine. Am fostsilit... dar m'am

ELENA

Nu sunt superata nicidecum. Vom remanea casa.

FLAVIAN

Avem timp destul. Vom perde cel muttactul intaiu.

ELENA

Me simt obosita si prefer sa reman acasa. Ire invit a petrece cu not sara, dacanu voiti numai dent a merge la opera.

FLAVIAN

Nu, nu.

grabit...

435

ELENA

'ntorc in cateva momente, voiu nu-mai sa-mi scot asta coafurd care mo supOr5,dar... (amenintand pe Flavian cu degetul) SA to ga-sesc aid! (Ese).

SCENA VIII

Julieta, Flavian.JIILIETA

Au sa moara Romeo si Julieta in abs°ntad-voastro.

FLAVIAN

Nu-mi pare reu de aceasta. and cinevaasista la suferinte straine ce-i represent,insasi starea sufletului seu, placerea spec-taculului se preface in durere.

JIILIETA

Eu cred dincontra ca o asemenea vedereproduce alinare unui suflet ce patimeste.and vedem suferinti straine, intelegem capot fi persoane tot atat de nenorocite ca sinoi, compatimim cu dinsele si asta compa-timire micsoreaza insasi durerea noastrA.Dar d-voastra nu cred s t fiti in acest cas,(zimlund) sau iubiti poate fiica unui dusman

Mt

436

neimpOcat a familiei d-voastre cu care v'a ticununat in secret ?

FLAVIAN

Familia mea nu are dusmaniDar vO 'nchipuiti, domnisoara, ca aceleasisuferinte trebue sa fie numai decat produsede imprejurari asemenatoare ? Ura intre fa-miliile Montecchi si Capuletti e numai unadin milioanele de piedice ce ar fi putut ne-noroci amorul tinerilor. In orice imprejurareRomeo ar fi fost tot atat de nenorocit sisfirsitul sou ar fi fost tot atat de tragic.Impedicarile ce se pot ivi unui amor ne-marginit sunt fara numor.

JIILIETA

0 da! Piedicele sunt fara numer, daramorul de astazi nu mai este nemarginit.Astazi nu mai sunt stirsituri atat de tra-gice, fiindca nu mai sunt Romei.

FLAVTAN

Ye in§alati ! Un Romeo tot s'ar mai gasl,dar nu mai sunt Juliete. Julietavorbesc decea din tragedie avea o inima de anger,amorul ei era viata ei. Ea poate iubi numaiodata, dar acea data pana la moarte. Cand

neimPacati.

437

iubeste, ea nu vede, ea nu simte alta, dentnumai amorul ei.

JULIETA (cu ochii la Oment).

credeti Julietele au dispArut de peOment ?

FLAVIAN

Au dispArut! AsOzi Julietelevoiern säzic femeile in generalsunt sau reci si ne-simtitoare sau prefacute. 0! Ele suns me-stere in arta desimulatiei !

RILIETA (ca sus).

credeti ca toate s4 fie asa ?

FLAVIAN

Toate, Para esceptie

JULIETA

Me mir cum puteti trAl intr'o societateas de rea! De-as ave convingerea d-tale,eu una m'as retrage departe de lume, invre un loc ascuns, depArtat. E grozav a tralintr'o lume sau rece si nesimtitoare, sauperfidy, si disimulattt.

FLAVIAN

Aceasta este si intentia mea. Voiu SD,me retrag cat de curend.

ca

i

I

438

JIILIETA

nimic nu ar mai fi in stare a ye Opfl ?

FLAVIAN

Nimic!7IILIETA

Ori si cum, avem multe relatii, multelsgaminte cu lume.t pe care nu le putemsdrobi fara durere. Poate ca si d-voastraaveti pe cineva, vre... un prieten, de carev'ati despart1 cu neplacere.

FLAVIAN

Daca am adeverati prieteni, ei mi-or do-vedl-o, visitandu-me in singuratatea mea.

JITLIETA

unde ati 031 acea singuratate ?

FLAVIAN

Foarte usor, la tara. Am o mosie asazatain Carpati care e foarte departe de lume.

JULIETA

In adever ! Am auzit a ziditi pe aceamosie un castel gotic. Aveti sä fiti ca uncavaler din vechime, ascuns in ziduri uriese,si cand yeti esi, aveti sa respanditi groazaprin incunjurime.

§i

439

FLAVIAN

Cam asa. Cu deosebire ca n'am sa m'apucde pradat pe locuitori cum faceau cavaleriice traiau in acele timpuri.

JULIETA

Acei cavaleri aveau insa, alte obiceiurifrumoase ; ei aveau cate o dama pentru carebatea inima lor, la care se inchinau, pe careo indumnezeeau. D-voastra n'aveti sa vO pu-teti tine de acest obiceiu. Cum aveti sä ga-siti o asemene dama, intre fiintele nesimti-toare si disimulate ce traesc astazi ?

FLAVIAN

Acele dame erau tocmai nesimtitoare. Elelasau pe cavalerii for sa, se arunce in pri-mejdii nesfirsite si le placea a-i vede cumcad in desperare din amor. (Sc scoal6). Asadamn as gasi, Para osteneala. Poate c'am...

gasit.

JULIETA (zimbind).

AO Si gasit ? Minunat! As don sa vOv6d ca Orlando furioso singur si desperat,ratacind prin munti , inscriind numele ei

pe stanci, sarind in jos de pe culmile celemai ascutite si cantand cu duiosie laudeleei catra, ecoul muntilor.

si...

440

FLAVIAN

Nu rideti! Viata cmpineasca present, fru-museti cum nu le gasim nicairi. De-ati cu-noaste-o, si d-voastra v'ati simti atrasa dedInsa.

JOLIETA

0! Eu ador viata campeneasca, si gam-

desc cu placere la momentul in care voiupetrece la tarn o vreme indelungata.

FLAVIAN (inspirat).

Inchipuiti-v6 muntii s6lbatici prin care todue numai niste carari Auguste. In mijloculfor e asazat un castel care infatosaza toatamarirea trecutului. De pe turnul casteluluivezi un riu impetuos care se arunca in valecu rapejune, facendu-si loc cu putere printi estancele cele mai mad. In dreapta si instanga se desfasura lanturi de munti ce seperil in albastrul orizontului. Aceste locuriincantatoare sunt acoperite de un firmamenttotdeauna zimbitor, 'neat pamentul se 'n-trece in frumuseta cu cerul si omul admirape unul si pe altul in tacere si uimit degrandiositatea naturei !

JULIETA (cu emotiune).

§i a tral singer in aceasta natured, a nu

441

impartasl bucuria, admiratia cu nime, cunime in lume, trebue sa fie grozav !

FLAVIAN

Nu singur ; dar cu acea fiinta pe care oiubesti si care iti este mai mult decat totrestul universului.

JULIET&

A! Pentru doi inamorati viata acolo tre-bue sa fie ca 'n paradis.

FLAVIAN

Ca'n paradis. Ce le past, de lume si deoameni, nu le este deajuns amorul for ?Placerile lumii, cat de variate, te lasa laurma rece si te desgust.. Amorul singur enesfirsit.

JIILIETA

0 da, cad numai el poate multrimi toatecererile sufletului; si cand yin oarele de ne-placere...

FLAVIAN

Atunci se plimba inamoratii la brat pringradina (o is de brat si se plinabA amendoi prin cas1)admire, impreuna frumuseta cerului, sufletelefor tied spre termuri necunoscute si ei uitamiseriile lumii.

442 --

JOLIET&

Cand datoria it silqte s'o ptiraseasca ca-teva ()are, ea it a§teapta cu nerAbdare, ii cu-lege flori din gradin5...

FL AVIAN

El le is cu recuno§tinta, cad florile suntfrumoase ca si dinsa. Cand vr'o imprejurarea lumii ii umbre§te fruntea, el ii cete§te inochi causa ce o intristeaza si cateva cuvintede amor ii redau veselia perduta.

SITLIETA

i dupl% o despArtire, cum le bate inimapentru momentul revederii ce are O. vie.Ea it asteapta... momentele i se par secule...

FLAVIAN

Atunci el soseste, o cuprinde in bratelesale, o lungs sarutare... (o cuprinde in brate, dardeodati se de,teapa amendoi se despart cu ingrijire;lungl paus4

JOLIETA

Oare Elena n'a mai facut toaleta ? nu maivine.

FLAVIAN

In adever, se 'ntarzie.

si

443

JIILIETA

Nu inteleg asta intarziere, sa me lase aicesingura...

FLAVIAN

Credeati a fi singura ? Imi pare a eramdoi, dar se vede a un tete a tete cu mineeste pentru d-voastra ca §i singuratatea.

JULIETA

Aveti ear de gand a interpreta cuvintelemele pe dos. Ce sa fac ? este ca o manie...

FLAVIAN

Vo superati pentru o nimica. N'am avutde gand...

JOLIET&

Me super ? Ve rog sa credeti a asemeneanimicuri nu me supers. Imi este foarte in-diferent...

FLAVIAN

0 da, sunteti de o nepasare esemplara.Nimic nu e in stare sä ye intereseze.

JOLIETA

Precum sunt unele lucruri care me inte-reseaza, astfel sunt lucruri §i persoane careimi sunt cu totul indiferente.

444

FLAVIAN

Lucruri si persoane. Intre aceste figurezsi eu.

JOLIETA

N'am numit pe nime.

FLAVIAN

Mi-ati dat destul a intelege. Nu voiu capresenta mea indiferenta sA ye supere maimult. is

JULIETA

Poate ci3 oaresi care imprejurari delicatereclama presenta d-voastre aiurea ; nu yeopresc.

FLAVIAN

Imprejurari delicate reclamA absenta meade-aice. Domnisoara Julieta, puteti fi sigurAc in viitor nu ye voiu mai da ocasiune ave plange de presenta mea.

JULIETA

D-le Flavian, daa ati cautat numai unpretest pentru a indeplinl o intentie ce avetide mult ; pretesturi sunt usor de gAsit.

FLAVIAN

Greu sau usor, am onoare a lua congediude la d-voastra pentru multi vreme.

015.ria).,(1,

445

JULIETA

Daca-mi dati dreptul de a ye acorda con-gediu, vi-1 acord pentru multa vreme.

SCENA IX.

Cei dinainte, Elena.

(Elena intilneste pe Flavian care tocmai esa).

ELENA

Ei bine, ear aveai de Band sa fugi?si uitat fagaduinta de dinioarea?

FL AVIAN

ye rog sa me scusati...

ELENA

Nu te scusez si nu te las sa pleci. Numi-ai dat cuventul ca'n asta, sara, ai sa re-mai cu noi? Un cavaler isi tine cuventul.Dati-mi palaria. (it is si o pune la o parte).Acuma sa, sedem cu totii si sa, vorbim.(S'aseazN. cu totii). Ce este nou in politica ?

FLAVIAN

Ye 'ncredintez a n'am auzit nimic. Nume ocup de politica.

ELENA

Asa este. D-voastra si cu politica, tra.iti

pitlAria

Ti-ai

446

reu. Nu sunteti ca Iorgu, pentru care poli-tica e o pasiune. Dar din societate ce maistiti ?

FL AVIAN

Cu societatea me ocup si mai putin ; lu-mea me numeste selbatic...

ELENA

i cam are cuvdnt. D-voastra o nesocotitiprea mult. Ea nu ve intereseaza intru ni-mica. Sunteti cam egoist. Castelul ce ziditila tarn, vo ocupa mai mult cleat intreagalume. Apropos, ce mai face acel castel, decare toata lumea vorbeste si pe care nimeninu l'a vezut? Trebue sä fie ceva grandios.Aud ca l'ati si gait. Sunt curioasa s'audmai multe despre dinsul.

FLAVIAN

E mai de tot gata.ELENA

Nu sunteti bine dispus. N'aveti gust devorbA. §i to Julien, nu-mi pari a fi vesela.

Dincontra.

JUL TETA

ELENA

Conversatia noastra, schiopateaza. Tre-

-417

bue sa, gasim un mijloc pentru a petrecetimpul. A ! 0 idee! Cum ve pare dac'amspune povesti? Mie-mi place asta petrecerefoarte mult. Am o pasiune pentru povesti.

JIILIETA

SA spunem povesti!

FLAVIAN

Ideea e minunata.

ELENA

Ei bine sa 'ncepem. Domnule Flavian in-cepeti. Numai sa nu fie prea multi smei siuriasi. Acesti monstri me fac sA am visuriurite.

FLAVIAN

Ve 'ncredintez c prefer sa, ascult. Eu po-vestesc asa de reu...

ELENA

Juliet,, incepe tu.

JULIETA

Nu-tni aduc aminte de nici o poveste.

ELENA

Ved ca. trebue 0, fac eu inceputul. Toc-mai imi aduc aminte de o poveste ce-mi

448

spunea dadaca de multe ori. Imi fagaduitica rn6 yeti asculta cu luare aminte ?

Da.

Ascult.

FLAVIAN

JOLIETA

ELENA

E povestea cu Trufasel si Mandrulica.

FLAVIAN

TrufAsel si Mandrulica ? Mumele sunt ori-ginale.

ELENA

Era °data...

JULIETA

0 baba s'un mosneag.

ELENA

Ba nu, un imperat s'o imperateasa si im-peratul acela avea un fiu ; un fet-frumos voi-nic cum nu mai era altul. (Uuitandu-se la Flavian)

Dar ce folos I Pe cat feciorul de imperat eravoinic pe atata era de mandru ; el isi in-chipuea ca altul ca dinsul nu mai este sitrufia sa era fan margini. Deaceea lumeait numise Trufasel".

449

JULIETA

Mare grepla pentru un fecior de imperat.

ELENA

Imp6ratul insa, care se chema imporatulRo§u, era in resboiu cu imp6ratul Negru.De la o vreme am6ndoi imp6ratii au hotaritsa inchee pace intre din§ii §i s'au intelesca Trufa§el sa se casatoreasca cu fiica im-peratului Negru.

FLAVIAN

Presimtesc nefericiri ; vod ca politica facevictime §i 'n poveste.

ELENA

Vo Fiica imporatului Negru erabuna, compatimitoare si frumoasa. Era asade frumoasa, incat la soare to puteai uita,dar la dinsa ba. (Uitanc1K-se la Julieta). Ce fobs !

i ea, pe cat era de buna, pe atata era demandra ; ea nu credea ca vre-un om ar me-rita sa se apropie de dinsa si lumea pentruasta o numise Mandrulica.

FLAITIAN

Mare gresala pentru o fiica de imporat.

ELENA

Atunci imporatii au trimis portretul luiScrieri complecte. IV. 29444/0.

'npalati.

450

Trufasel Mandrulicai si pe al Mandrulicai luiTrufasel. Cand acestia au vezut portretele,un amor grozav s'a aprins in inimele for;ei au simtit a erau nascuti unul pentrualtul si a data nu s'or lua, au sa moarade durere.

ELAVIAN

Me prind ca s'acest amor are sa se sfir-seasca roll ca toate amorurile.

JULIETA

Sunteti prea pesimist, eu cred din contraca amorul for va sfirsi. bine.

FLAVIAN

Nu puneti ramasag Domnisoara, in ra-masaguri n'aveti noroc.

JULIETA

ELENA

0 ! data astal...

Putina rabdare ! Trufasel purcese la curteaimpOratului Negru ca sa ceara maim fiiceilui. Ajungend insa, trufia sa l'a oprit de aspune un cuvent despre amorul lui. Man-drulica earns, s'a facut rece si nesimtitoarecand l'a vezut. i asa de cate on se vedeause despartiau cu receala si indiferenta.

451

JIILIETA

Asa oameni nu pot sa fie.

FLAVIAN

E incontra naturei lucrurilor.

ELENA

Uitati ca v6 spun o poveste. (zimbind). Tre-bile, cum vedeti, se complicau. Imps ratulRosu da vina pe vecinul sea si vice-versa.Inversunarea cea veche se inflacara din nousi un nou resboiu fu declarat.

FL AVIAN

Toate aceste din causa Mandrulicai. Ea afost de vina. Trufasel vine s'o vada, darintilneste o inima, mandra inghiata sicuvintele de amor se vestejesc pe buzele

JULIETA

Vina a fost a lui Trufasel. Ea it asteaptacu nerabdare ; soseste, dar in loc dea arata ce simteste, ochirea lui e mandrasi rece ; ea inspaimanta pe Mandrulica carear fi gresit incontra sexului, data ar fic u t cel intaiu pas.

ELENA

Sunteti partinitori amendoi. Vina era si

ce-1

sale.

eata-1

Pa-

452

a unuia si a altuia. Mandrulica care gandeazi si noapte la iubitul ei, ii lucra in tainaun brau de voinic, un brau frumos, foartefrumos.

JULIETA (c'un aer de mustrare).

0 !...

ELENA

Nimic mai natural. i cand lucra la dinsul,ii placea sa, se retraga in gradina, unde seacufunda in visuri placute. Intr'o zi, candera ganditoare, treat, fara a lua sama, dingradina in parc, din parc in padure si candse destepta, era singura intr'un loc selbatic;ea se uita, imprejur dar inghiata de spaimacaci un balaur ingrozitor...

JULIETA

Sermana Mandrulica !

FLAVIAN

§i Trufasel nu era acolo s'o scape, nicko presimtire nu-i vestise...

ELENA

Dar Trufasel apare cu palosul in 'liana;lupta se 'ncinge intre dinsul si intre ba-laur si sfirsitul este ca balaurul zace mortla picioarele feciorului de imperat. Pu-

453

teti sa vo inchipuiti ce se petrecuse in inimaIdandrulicai in momentele de lupta. Acuracand vitejia iubitului ii scapase viata, toatefur6 uitate. 0 pornire de amor o fact skse arunce in bratele sale si sa verse la-crimi de amor si de fericire. Momentele defericire tree insa rapede si, desteptati amen -doi, erau sa, se desparta din nou simulandindiferenta, cand pentru a sfirsi °data sufe-rintele acestor doi inamorati, o zina bunksi blanda care de mult le voia binele, apartinaintea ochilor lor.

JIILIETA (suspinand).

Zinele apar numai in poveste.

ELENA

Zina le vorbi multe, si farmecul vorbelorei, Mai ca inamoratii sa, cada pocaiti si in-dreptati in genunchi inaintea ei care le dadabinecuventarea sa. Ce sa ye mai spun ? SeMoil o nunta imporateasca cum nu s'a maivezut, si la masa cea mare am fost si eu,si la nunta am jucat si eu si fericirea for tintcat le tinii si viata, care tine si astazi datan'au murit. (Duo o tecere). Cum ye place po-vestea mea ? (Flavian si Julieta se uit'd la plmentdar nu respund). Povestea mea v'a pus pe gan-duri. Al Dar am uitat ceva. Cand le vorbeazina in padure, ea scoase brawl la care lucra

454

Mandrulica (ia panerasul de lucru de pe masi si scoateo pnne) Si 1-1 intinse (ii intinde punga) braulera verde, coloarea primaverei si a fericirii.(Trece de ceea parte, asa incat Julieta se rat in mijloc),

JULIETA

Da, verde ins nu galben, nim6rui nu ipoate place o punga galbena.

FLAVIAN

Verde este coloarea sperantei. Daca cutoate defectele mele, mi-ar fi iertat sa spe-rez... Dacit m u puteti ierta gresalele trecute.

ELENA

Gresala este a mea...FLAVIAN (tulburat).

Domnisoara Julietd, am Post... ce simtesc...(cu pasiune si curagiu) VOiti SA realisam impreunavisul de fericire ce ne-a parut dinioarea atatde incantator

ELENA

Cine tace consimte. (Le impreuneazN. manile).In momente de uitare, aduceti-vo aminte deTrufasel si Mandrulica.

FLAVIAN

Ca si dinsii avem o zinc blanda care neva ocroti!

(Cortina cade).

?

BEIZADEA EPAMINONDA

OPERA COMICA IN TREI ACTE 1 PATRU TABLOURI*)

*) Representata pentru intaia oars pe TeatrulNational din Bucuresti in luna Aprilie 1885.Musica e de D. Eduard Caudella.

PERSOANELE

BEIZADEA EPAMINONDA

TANASE, meter blanar.ZAMFIR, calfa la Tanasa.MIJCALIDI oameni de casa aiPLICTICHIDI lUi Epaminonda.MAMA AXINIA.ZINCA, film lui Tan ase.UN PAa TURC.Calfe §i ucenici de blanar. Popor.

Scena se petrece in Bucure.ti in timpul DomnieiFanariotilor.

ACTUL 1.

Pravalia lui Tanasik blAnarul.

SCENA I.

Zamfir, calfe ucenici. apoi Tanasel.

No. 1.

Chor gi ensemble.

OHORIIL

Haidem toti voios la treaba,Mu§tereii se 'nmultesc:

Trebue sa sfir§im in grabaLucrul ce ne porunces!

TANASE

(vine din fund hind in man' un pergament mare).

Copii, o buna vete 1

OHORIIL

Ce este ? Ce este ?

si

458

TANASE

Du Arnaut de la. DomnieIh man& mi-a dat mie

Aceasta carte ce vedetiCu slove marl si cinci peceti.

OHORIIL

Da 'n carte ce se scrie ?

TANASE

Am fost la dascalulSi dinsul mi-a cetit

CA eu de Vod'am fost nun itMai mare starost' pe blanari.

OHORIIL

Mai mare starost!...

TANASE

Pe blAnari !Si mai std scris cu slove marl,CA din blanarii cati traescEu singur sunt blanar domnesc!

(MOM

SA traie§ti, blanar domnesc!

TANASE

Ve multumesc, v6 multumesc !

OHORIIL

Ce noroc, ce inaltare IIntru multi ani sa trae§ti,Si ca staroste mai marePe blanari ocrote§ti!

Ilia,

sA-i

459

TANABE

Ve multumeste Mos Tannsa,Dar este vreme sa lucrati,Caci mustereii ne indeasa;Haideti, de treabt v'apucati!

OHORUL

Haidem toti voios la treabaMustereii se 'nmultesc:Trebui sa sfirsim in grab&Lucrul ce ne poruncesc!

(Calfele se indreaptI spre dreapta si es. Zamfir merge inurma tuturor cu capul plecat. TttnasK it vede si-1 chiamit).

Zamflre !

Jupane

TANABE

ZAMFIR

TANASE

Ce ai de arati asa plouat ? Nu to bucurica am ajuns deociata, pe neasteptate, coj-goge mai mare staroste si blanar doinnesc ?

ZAMFIR (malmit).

Ba me bucur, jupane.

TANASE

Ce cinste, bree Staroste de blanari ! Bainca sa mai vezi ! Am aflat ca bizdadeaoa

1

460

cea teneraun bujor de bizdadea are sAporunceasc6, la mine o blana scump6. de samur... §tii bizdadeaoa , care trece adeseape u1it6, dinaintea casei noastre, Ware peun armAsar roib...

ZAMPIR

§tiu!

TANABE

Cu un islic mare... mare...

ZAMPIR

§tiu, §tiu!

TANABE

Daca fi nimerim blana dupn, cheful feteisale luminate, apoi halal 1... Tu, Zamfire,care e§ti intaia mea calf,, mai ales ai s6,lucrezi la blana bizdadelei.

ZAMPIR

Voiu lucra, jupane.

TANABE

Daca va D. multumita bizdadeaoa, totiboerii cei marl au sa-mi fie mtWerii, §i baniiau s curga, garla. 'apoi, data m'oiu im-bogAtl bine §i to vei urma a fi Mat harnic,cu vremea am de Band s to iau tovara§la parte, i berechet !

461

ZAMFIR

Bunatatea dumitale, jupane !

TANABE

Dar inainte am alt, treaba neaparata defacut. Trebuie sa-mi marit fata !

Hai, hai !

Ce zici ?

Mimic.

ZAMPIR (suspinand).

TANASE

ZAMPIR

TANASE

Trebue sä stii ca eu nu dau pe Zincadupa, to miri cine. M'am hotarit s'o daudupa un boer... nici se cuvine altfel pentruun mai mare staroste... dupa un boer, catde mic, dar caftanit sa fie !

ZAMFIR (cu iuteall).

Sa nu faci asa p6cat, jupan Tanasa, cazeu!...

TANABE

Ce? Tu crezi, prostule, ca o fan, asa defrumoas, cum e Zinca mea si care are sa aibazestre mare, va merge dupa vreun negu-

- 462 -

storas... Atata reu... Alte ganduri am! SuntblAnar domnesc si voiu sA-mi inalt neamul...Un boer... cat de mic, dar cAftAnit.

ZAMPIN

Iti spun a una ca asta n'ai sA fadTANABE

Cum ? Nu cumva ti-au intrat gargAuniin cap?

ZAMPIR

Dar eu ce mg fac, jupane ?

TANABE

Tu esti un prost. Iti spun ineodata cas'o stiff : pe Zinca am s'o dau dupA un boer.Acum me due s'adun breasla. (Vrea st iasI sise'ntoarce). DacA vine cumva vre un slujitor same theme la bizdadeaoa, sA-mi dai de stireindatA. Ce cinste pentru mine Bree ! Bree !(Ese prin fund).

SCENA II.

Zamfir singer, apoi Zinca.

BAWD.

DupA un boer! Vrea sAsi inalte neamul!SA dea pe Zinita mea dui:A un boer... cAf-

Omit I N'am sA rabd una ca aceasta in rup-

463

tul capului. Eu o iubesc de un an de zilesi ea me iubeste de sase luni, care vreazits ne iubim amendoi de un an si jume-tate. Decat sa las ca altul rapeaset,mai de grab, o fur si me ascund cu dinsain fundul pamentului.

Nr. 2.

Romanta si duet.

Plin sunt in suflet de intristare,Dragostea-mi arde inima 'n piept;Zioa si noaptea fara 'ncetareSpre-a mea iubita gandul indrept!

De dinsa soarta-mi este legata,Cu ea ferice sa flu voesc;De nu se poate, viata toataNumai durerii am s'o jertfesc I

(In vreme ce cant's strofa a dons., Zinca apare esind dinstanga, apoi inamteath si can I).

MICA

Nu intristare, ci fericireSoarta ne-asterne in viitor,Cine in suflet simto iubireE pe necazuri biruitor.

Nimeni nu poate sa ne desparta;Peste simtire cine-i siepan?A noastre ininn cu drag do soarta,Au fost unite, si n veei r6man.

sa

sa-mto

- 464

ZAMFIR

Zinita mea frumoasaCe vorbe dulci graelti!

ZINCA

Zamfire, sunt voioasa,*tiind ca mg iube§ti.

ZAMFIR

Zinita, imi e§ti draga.

ZINCA

Imi e§ti pe plac, Zamfire.

ZAMFIR

lti dau viata 'ntreaga.

ZINCA

Tu vei fi al meu mire!

Ensemble

ZAMFIR

Te voiu iubi, Zinita,Cat timp eu volu tral.Tu-i fi a mea domnita,Eu robul tea voiu fi.

ZINCA

Imi vei fi drag Zamfire,Cat traiu eu voiu avea,Cu dor §i cu iubireEu vreau sa flu a ta.

ZAMFIR

Ala! Zinito, pe cat imi esti de draga, peatat sunt de nenorocit!

ZINCA

Dar ce ai, Zamfiras ?

465

ZABIFIR

Jupan Tanasa a fost numit mai mare sta-roste si blanar domnesc...

ZINOA

Ei, s'apoi ? Ce are aface ?

ZAMFIR

Chiar astazi i-a venit o carte mare cu pe-cete domneasca. De indata i s'au si suit fu-murile la nas. Mi-a zis ca vrea sa to deadupa un boer.

ZINOA

Pe mine dupa un boer?

ZAMFIR

Da, dupa un boer, cat de mic, numai caf-tanit sa fie. Vrea sa-si inalte neamul I

ZINOA

Dar eu vreau sa merg dupa tine.

ZAMFIR

Zinito drag, !

ZINOA

Pe mine, dupa un boer ! Nu cumva o ficonasul cel ten6r care trece in toate zile]ecalare pe dinaintea ferestrei mole?

Scrieri complecte. IV. 30

466 --

ZANIFIE

Care cuconm ? Unul cu ciubuc in mftna,§i i§lic mare in cap ?

ZINOA

Da, da.

ZANFIR

Acela nu-i cuconn e bizdadea.ZINOA

Bizdadea ? Ce vrea sa, zi0. bizdadea ?ZAMFIN

Nu stiu, dar e ceva mare, mare.

ZINOA

Ce spui?

ZAMFIN

Mare, mare. Are arnauti, are greci deailui... oameni de cask.

ZINCA

Elei 1 §i el imi facea cu ochiul, imi tri-metea respunsuri.

ZANFIR (lute).

IV trimetea resp... §i tu...?

ZINOA

Eu mo faceam c nisi it bag in seama,.

467

ZAMPIR

Zinco, sa nu cumva sit-1 bagi in seams,ca-i foc !

ZINCA

V6zend asa, m'am dus la nasa-mea, lamama Axinia, care-i carturareasa vestita...

ZAMPIR

Cine n'o stie ? Ei, si... ?

ZINCA

Ca sa-mi dea cu cartile si sa-mi spuieu rsita.

ZAMPIR (cu curiositate).

Ei, si... si ?

ZINCA

Nu era acasa, dar i-am lasat respuns satreaca pe aici. Chiar trebue sa vie.

ZAMPIR

Of! Ce-i pe capul meu! Acum s'o bizdadea I

ZINCA

Eaca mama Axinia!

- 468 -

SCENA III.

eel de sus. Axinia.

Nr. 3.

Cuplctc qi trio.

AXINIA

IEu sunt mama Axinia,Care dau in bobi §i 'n carti,Ilie vestita, dibaciaIn a tArii patru WO.

IIMid o fat vrea sb. tieCare-a fi al ei ursit,La matu§a grabnic vie*i eu 1-1 aria leit.

III

Pe-un gelos ce se 'ngrije§teCa nevasta-sa prin floriBate laturi... mestere§teII fac ear increzetor.

IV

La boeri, ce de domnieGargauni le tree prin cap...Ptiu I... DucA-se pe pustieChiar de asta boala-i soap.

Fac pe ursitaLuand o sita

-- 469 -

Si dau in bobi.Sau c'o frigarePlec pe oricareSi ii fac robi.

Pot fudulieiSi gelosieiSA aflu leac,La once pacoste,Chiar $i la dragoste...Eu yin de hac.

Trio.

ZAMPIR, ZINOA

Axinia e yestita,AflA 'n cArti orice ursitA,CatA zodia usor.

AXINIA

Cu ulcica fac de dor.

ZAMFIR, ZINOA

Cati bine in gheoc.

AXINIA

Ori si cui spun la noroc.

ZAMPIR, ZINOA

De deochi stinge carbune.

AXINIA

Lecuesc inimi nebune

470ZAMFIR, ZINCA

Stinge plumb la BoboteaetSi descant6. §i lucreaz5.C'o varguta de alun.

AXINIA

Viitoru 'n palma-ti pun !

Ensemble.

AXINIA ZAMFIR, ZINCA

Eu aunt mama Axinia Axinia e vestit&Care dau in bobi §i'n carti, In a tarii patru parti,Mi-e vestita dibacia A olicarnia ursit6In a tarii patru pkrti. Poate s'o citeasca 'n"carti.

AXINIA

Ei, fini§oara drags, eaca am venit. Cetreabe, ai cu mine ?

ZINCA

Imi era dor sa to ved, mama na0,

AXINIA

Apoi ce ?

Apoi de...

ZINCA

AXINIA

Sail spun eu de ce ai venit la mine? Ei,lass, nu mai pleca ochii in jos, nu mai fii

*'apoi...

471

asa rusinoasa... ca de... acum ti-e vremea.Cand ii fi ca mine... (cnrit Zamfir). Dar tu, cestai acolo asa prapadit par'ca esti un puiude bogdaprosti ?...

ZAMFIR

Apoi cum sa fiu, mama Axinie, dad, ju-panul spune ca vrea sa o dea dupa unboer...

AXINIA

Cum dupa IIII boer? Ce dupa un boer ?Cine dupa un boer? Ai nebula tu, on anebunit cumetrul Tanasa ?

ZAMFIR

Mu, nu stiu daca el e cu minte,. dar stiuca eu sunt par'ca trasnit cu leuca (auspmN.)mai ales de tend a venit si bizdadeaoa ceea

AXINIA

Ce bizdadea ? Cum bizdadea ? Care biz-dadea? Ce halimale spuneti voi acolo ?

zrNoA

Toate zilele trece pe la ferestrele melecalare pe un cal roib, cu sea frumoasa nu-mai cu aur, apoi imi trimite vorb6, imitrimite gateli...

472

AXINIA

Cie zici ?

ZINCA

Dar eu nu le-am priimit.

AXINIA

Dar de undo scoateti voi ca-i o bizdadea ?

ZAMPIR

Are Arnauti, Greci...

AXINIA

Auleo ! Ia asta-i mai rea din toate !

ZAMPIR.

Nu me speria, mama Axinio !

AXINIA

Dar cum a discoperit-o bizdadeaoa ? Aidracului mai sunt Grecii Ala, de sub pamentscormonesc fetele frumoase! (CittrX Zinca). Daris vino incoace, fetito, uite la mine : Zamfirti-e pe plac?

ZINCA (rusinoash).

Apoi... stiu eu ?AXENIA.

Uite la mine, drept in ochi, ap! Acumcat . bine, poate ca stii... ha ?

473

ZINCA (ca sus .

Mo intrebi si d-ta asa, mamA, nasal...

AXINIA

Bine, bine, pricep, mancati-as ochisorii !(CAtrA Zamfir). Dar tu, mE Mete, is apropie-te!Asa 1 Acum, spune si tu, maicA, ti s'auaprins c4Icaele bine ?

ZAMPIR (suspinand).

MO topese, na !

A XINIA

Dragii mamei !... Ei lass, a gaseste mamaAxinia doftorie! Veniti incoace, ascultati(Misterios). Mani intr'amurg sa v6 furisati dea casa si sä veniti la mine. Am sä intindcb.rtile si sa v6d ce mi-or zice ele.

ZINCA

Venim! Venim !ZAD1F1R

Venim negresit.

SCENA IV.Cei dinainte, Tcinase apoi Calfele $i Ucenicii.

TANABE (intra rApede gi gafaind).

Vine! Vine, sA s'adune toata casa, sa.-i

esim toti- inainte...

474

TOIl

Cine vine ? Cine vine ?

TANABE

Grozava cinste pentru casa mea! Bre !bre! bre! Unde sunt lazile, srt deschid blnile, cu chei scumpe ? Ba nu, undo suntblanile, deschid lazile? Ba nu, unde suntcheile ?... Am ametit de tot !

Top

Dar tine vine, tine?

TANABE

Cine ? Bizdadeaoa!

TOTI

Bizdadeaoa!

TANABE

Da, bizdadeaoa vrea sa-si aleaga singur obland, frumoasa in pravalia mea. Inchipuiti-vace cinste pentru mine. Bre bre ! bre !

AXINIA (in pane).

Bizdadeaoa aici I Apoi trebile se 'ncurcade tot! Ce dracu-i de facut? Deocamdata saascund pe Zinca s'apoi vom vedea. Hai, fini-souk hai !

XING!,

Unde, mama nao ?

si

I

475

ZAMFIE

Dar du-te unde-o fi, du-te !

AXINIA

Haidem rApede ! (ese cu Zinca).

TANABE (urrnandu-le).

Unde mergi, eumetrA? unde mergi, Zinco ?Stati !... S'au dus ! (Se 'ntoarce). Toate calfele,toti ucenicii sa iasa! SA primim cu cinsteluminata rata, a bizadelei. (ch.trK zamfir). Zam-fire, aleargA de-i chiama. Du-te, Dar miscaodatA! Piei azi!

ZAMFIR (esind incet).

Iaca me duc, me duc.

TANABE (singur).

Bree ! Mare zi asta ! BlAnar domnesc, maimare staroste, bizdadeaoa la mine in cash!Ce cinste! ce cinste! ce cinste! Bre ! bre !bre !...

CALFELE $i IICENICII (intrand).

Ce este ? Ce este ?

TANABE

sa stab toti aici ! Tine-ti-ye bine ! Vinebizdadeaoa. Auziti ? Vine bizdadeaoa!

476

TOTI (cu mirare).

Bizdadeaoa!

TANAS 6

Da, bizdadeaoa! §titi voi ce vrea sA zicA.bizdadea ! Nu §titi ! Ei, aveti sA vedeti indatape bizdadeaoa. and va intra bizdadeaoa sAstrigati cu totii intr'un rost: sA trAiti Lu-minatia VoastrA ! Ati priceput?

0 CALFA

Am priceput : sa trAiti Minunatia VoastrA!

TANABE

Nu MinunAtie, prostule, Luminb.tie ! Hai,odatA cu totii! and voiu zice tree sAstrigati. Bagati same : una, doue, trei !

Top (Cu neoranduialzi).

SA trAiti, LuminAtia VoastrA !

TANASE

Nu aka. Vol strigati halandala! Luatiototi impreunA. Hai inc'odata. Bagati binesamA : una, doue, trei !

Top

sa trAiti, Luminatia VoastrA!

TANASE

A§a-i bine! Eaca and veelld. SA fiti cu luare

477

aminte. Cum imi bate inima! Ce cinste !Bre! bre! bre !

SCENA V.Ceti dinainte, Arni u i apoi Mucilidi si

apoi Beizadea Epanzimonda si la urinI Axinia si Zinca(musica canta un mars in sunetul c6ruia intrl Arnhutii.)

Nr. 4.

Chor i ensemble.

ARNAUT1I

Suntem Arnauti.Oameni taxi $i iuti.

TOTI

Arnautiluti, iuti, iuti.

ARNAUTII

Purtam fustanea,Facem dandana.

TOTI

Dandana,Na, na, na.

ARNAUTII

Avem iataganCu simcea de taban!

TOTI

De taban,Ban, ban. b,m.

478

ARNAIITII

*i in cap, drept chiulaf,Avem fes cu canal.

TOTI

Cu canal.Naf, naf, naf.

Ensemble.

ARNAIITII cI CALEELE

Arnauti,Oameni iuti,Cu chiulafSi canal,IataganDe taban.

Imbracati cu fustanea,Noi slujim} pe beizadeaEi slujesc

ArnIutii se despart si se pun in dou6 randuri in dreaptasi in stinga. Intrg Mucalidi si Plictichidi, until purtandun ciubuc frumos cu imanea bogath, altul un islic mare.

MIIOALIDI

Eu stint Mucalidi.

PLIOTICHIDI

Eu sunt

MIICALIDI

Stint din Chios.

I

Plictichidi.

479

PLICTICHIDI

Sunt din Pafos.

MIICALIDI

*'am plecat din Cara mea

PLICTICHIDI

Sa slujesc pe Beizadea.

MIICALIDI

Eu am slujba foarte grea,Caci intind lui BeizadeaCu talim dim'al ski placUn ciubuc plin de caimac.

PLICTICHIDI

Eu port slicul slujba greaMergend dupa Beizadea,

pe fruntea-i, dupa plac,Pun si scot acest capac.

MIICALIDI

Cine nu trage ciubuePentru mine-i un na,uc !

PLICTICHIDI

Cine nu poarta islicPentru minei un mojic.

Ensemble.

M1JOALIDL PLICTICHIDI

Noi din Chios*i din PafosAm venit in tar' niceCu ciubuce si islice.

OHOBIIL

Ei din Chios*i din PafosAu venit in tar' niceCu ciubuce si isl.ce.

$1

480

(1ntrX Beizadea Epaminonda in haine orientale de mAtas5,de brad li attrn't o sabie turceasa bogath, in cap cu fes

ros, cu papuci galbeni).

EPAMINONDA (inaintand).

Eu sunt BeizadeaEpaminonda.

MEICALIDI, PLICTICHIDI

El e BeizadeaEpa minonda!E pa paE pa paPa pa mi mi non da.

EPAMINONDA, MOCALIDI, PLICTICHIDI, ARNACTII

Eu sunt} BeizadeaEl eEpaminonda!E pa paE pa paPa pa mi mi non da.

TANABE si CHOR DE CALEB

SA trAe§ti LuminatieRbsarita in Farrar,SA to sui pan' la DomnieLucind ca un felinar.

EPAMINONDA

(atra Mucal. si Plict.)

Mult imi place vorba lor.(C.Itrd. chor).

Mul(umesc, mojicilor!

inchltat

481

(CAtrg. Muc. $i Plict.)

Dati si ciubucul.

MUCALIDI PLICT1CHIDI

Sarutam papucul !

(Mucalidi sgrutl mans dreapth, apoi dK ciubucul ;Plictichtdi pe cea stingA, apoi ii pune pe dinapoi JOIcid)

CHOR

Sa traesti LuminatieResarita in Fanar,SA te sui pan' la DomnieLucind ca un felinar!

(Doi Arnniti intind lui Epammonda un jet, alti doi iitin de subtioare si ii wad. pe scaun, in mijlocul scenei).

EPAMINONDA

Cine-i st6panul casei?

TANABE (inaintand).

Eu, Luminatia Voastra.

EPAMINONDA

Cum te chiama ?

TANABE (inghimand),

Tanase, m6 chiama, jupan Tanase... maimare staroste...

EPAMINONDA

Ai fost numit blanar al Cuqii?4441o. Scrieri complecle. I V. 31

iglicul

si

4S2

TANASE

Da, LuminAtia Voastra si mai mare sta-roste de blanari, mare cinste pentru mine....

EPAMINONDA

Am auzit cä esti om de treal:d...

TANASE

BunAtatea Lumin6tiei Voastre.

EPAMINONDA

dau de lucru si am venit in-sumi sn -ti vOd marfa.

TANASE

S6, tr'Aiti! (Cdtrg. calfe). Hai, Wieti, scoatetisi arnati blani frumoase !

EPAMINONDA

Mucalidi, Plictichidi, alegeti voi !

(Calfele aduc Mucalidi si Plictichidi le examineazli,in vreme ce Epaminonda se uitlt distras in toate pIr(ile,

fumand).

PLICTICHIDI (ilitandu-se 1a b15ni).

Asta-i lucru prost!

TANASE

Cum prost?Marfa cea mai bunk, de laLipsca.

Vain sa-ti

hlMni.

Prost lucru!

Cum ? Ce fel ?

483

MIJOALIDI

TANABE

MIICALIDI (incet lui Tdnase).

Imi dai zece la sutA sA,zic ca-i bunk, ?

TANABE (incet).

Dau. (In parte). Asta-ti era!

EPAMINONDA (in pane).

Unde sA fie fata cea frumoasa ?

PLIOTIOIUDI (incet).

SA-mi dai dokeci la sun, sau remai cumarfa.

TANABE (meet).

Dau zece !

PLICTICHEDI

Doukeci, bre !

TANABE (in parte).

Ce chilipirgiu ! (Tare). Bine, bine!

EPAMINONDA

Opriti trei blani.

Trei 1 Bree !

484

TANABE (in parte).

PLICTICHIDI

Am ales trei minunate, Luminatie. Niciam mai vezut asa blani frumoase.

EPAMINONDL

Bine ! Dati-i doue pungi.

TANABE (in parte).

Doue pungi ! (Tare). Sarutam dreapta Lu-minatiei Voastre.

(Plictichidi $i Mucalidi se apropie de TAnase, it iau lao parte $i Ii dau banii, impArtind cu el).

Tanasa!

Luminatie !

EPAMINONDA

TANABE

EPAMINONDA

Vino mai aproape! (TrinasA se apropie). Teamfacut om domnesc. Deacum ai sa to tii decasa mea.

TANABE

Am sa me tiu, Beizadea, am sa me tiugrozay.

485

EPAMINONDA

Fiind de casa mea trebue cunoscfamilia, nevasta, copiii.

ZAMFIE (iu parte).

Al dracului !

TANABE

Am numai o fata !

EPAMINONDA

'Vroiu s'o ved.TANABE

Nu vreau sa me laud, Luminatie, dar bunafata am, curatica...

ZAMEIR

Da-i rusinoas6, n'are sa s'arate !...

EPAMINONDA

Cine-i mojicul care vorbeste acolo ?

TANABE

Ia o calfa, un prost... (Oita Zamfir). Me, osa to ucid, auzi ?

EPAMINONDA

Ada-mi copila, voiu s'o ved !

TANABE

Eaca, me due, LuminAtie (ese).

sa-ti

harnica...

486

ZAMFIR

MinunAtie... Lumin4tie, fata-i rusinoasa,nu-i cum sunt altele...

EPAMINONDA (catrg. Plictichidi §i Mucalidi)

Ziceti mojicului s6, tack.

PLIOTICHIDI (apueand cute de o [rang. pe Zamfir).

Tad, mojice, oni...

MITOALIDI

Te facem bucti.

ZAMFIR

Eaca tac. (In parte). Imi vine sA crap denecaz, nu alta.

SCENA VI.

Cei dinainte, Zinca.

Nr. 5.

Ensemble fi quintet.

Until TAnase Mind pe Zinca de man6. Acsuna IIurmeaz).

TiNASE

Luminate Beizadea,Asta este fata mea.

4S7

EPAMINONDL

Vin mai aproape, yin, fetica,Saruta, mina mea,

ZINCA (in parte).

Ce tare-n-li bate inima,Grozav imi e de frica!

(S'apropie Sgrtla mana).

EPAKINONDA (in parte).

Ce figura angereascaN'am mai vazut asa ceval

(Tare).

Fiindca e§ti acum donmeascii,De grija Noi iti vom purta.

AXINIA (in parte).

Al draculul de ArnautVic lean §i prefacut!

ZAIIFIR (in parte).

De ciuda crap in mine,i sa-1 omor imi vine!

TANABE

Ce cinste, ce 'naltare,Ce zi de serbatoarelCe Bizdadea de treaba!

EPANINONDA (arnand pe Axinia;.

Cine-i aceasta baba.?

TANABE

Este cumetra mea!

- 488

AXINIA (inaintand).

Sunt, Luminate Bizdadea,Vestita Mama Axinie,Care cu multa dibacie*Liu sa farmec, sa descant,Inimi mandre sa incant;Fac de dragoste, de dor,Spun ascunsul viitor!

EPAMINONDA

Ca to eunosc prea bine-mi pare,Pe mana-mi pune-o sarutare;

(Axinia se pleacA si-i sArutA mana. Epaminonda li sop-teste

Spune-mi, undo locuestiCaci tu, baba-rni trebuesti.

AXINIA

Luminate Bizdadea,Eu sunt la porunca ta!

(Trece in dreapta. Epaminonda se scoallt si InainteazA)

Quintet.EPAMINONDA TANABE

Co dragalasa fata, Ce cinste, co 'naltare!Ce chip incantator! Ce bursa Bizdadea!

inima 'mbatata, 0 zi de serbatoareDe dragoste si dor 1 E azi in casa mea!

AXINIA.

Ce neagra viclenie,Ce drac de Arnaut!Dar mama AxiniePe loc to -a priceput!

ZINCA

Me infior ca frunzaCe tremura de vent,

vine ca sä intruDe frica in pament!

incetl.

1E13

Sid

489

ZAMPIB

Ard de necaz in mineLa dinsul ca.nd privesc,Pe el sa sar imi vine

i gatul sai sucesc!

EPAMINONDA

Arnauti, oameni de casa,Cratiti-v6, deacum m8 duc.

PLIOTIOHIDI

Sarutam al Ou papuc!

ARNAIITII

Noi to urrnam, st6pane.

EPAMINONDA

Blanar domnesc, rknai en bine!

TANABE

Sa trae§ti, Luminatie,Ca lea trandafiri sa-ti fie!

EPAMINONDA

(cAtrA Zinca desmerdAndu-i bArbia).

Iti dau voe, deice fats,sa.ruti mina inc'odata!

ZINCIA (in parte, sAriitandu-i mina).

De groaz& tremur toata!

ZAMFIR (in parte).

Mara turbata, cane!

MITOALIDI,

SA-mi

490

EPAMINONDA (chtrd toti).

SA vo gasesc en bine!

TANASE gi CHORIIL

Sa trae§ti, Luminatie,Ca lea trandafiri sail fie!Pe norod sA-1 ocrotqtiIntru multi ani stt trAe5ti !

SA trae§ti !

(Epannnonda, Grecii, ArtAutii pornesc spre fund.Perdeaoa cade).

A CTUL II

TABLOUL I.0 gradinita la mama Axinia. Uluci cu portita in

fund. Intrari la dreapta §i stinga.

SCENA I.

MAMA AXINIA (singur6).

AstAzi inca nu mi-au venit musterii pAnaacum, da au sa vie. Me mananca mamastinga, de me prapgdeste, semn bun !... Bani !Dupa, vorba ce mi-a soptit eri la ureche bizdadeaoa greceascn, m'astept pe mica pe ciassa me cheme la curtea lui. Ba poate sa viesi el la mine. Mai stii ? Se prea poate ! Aumai fort ei boeri maxi in casa mea. Dapoicuconite Hei ! Cate si cate ! i mai tinerele,si mai statutele. Ia colo in coltul poduluise opreste careta, si numai vezi cate o cu-conita dandu-se jos, si treapa trapa cu pi-ciorusele prin prof sau prin noroiu "dna la

I

---

492

bordeiapl meu, de mai le cad condurii dinpicioare : Mam, is intinde vezi,me iubeqte, me doreqte... spune drept, merog... mama drags... ca to -om multumi...c ti-oiu fi recunoscetoare..." §i eu... las' pemine... ca meter e dracul, si una-i mamaAxinia!

SCENA IT.

Axinia, Plictichtidi.PLIOTIOHIDI (intrand).

Dumneata esti baba Acsinia?

AXINIA

Eu, voinicule. Care-i dorinta d-tale ?

PLIOTICIIIDI

Spune-mi boerule", babo, nu voinicule !

AXINIA (in parte).

Me ! Ca mandru te-a mai facut mata!(Tare). Boerule, boerule, me iarta!

PLIOTICHIDI

§tli de ce am venit, babo ?

Oiu Stl, data mi-i spune, palicare.

AMNIA

cartile...

493

PLIOTICHIDI

Spune-mi boerulea.N'auzi, babatie ?AXINIA

Boerule. (In parte). Ei apoi ?

PLIOTIOHIDI

Ai sa 'ngheti cand ii auzl tine a sa, viela tine,

Eu sa 'nghet ?AXINIA

PLIOTIOHIDI

Da, sa 'ngheti. Are sa vie... insus Bi-zadeaoa.

AXINIA

Eaca n'arn inghetat. Au mai venit ei boerimari la mine...

PLIOTIOHIDI (in parte).

Me ! n'a inghetat ! Baba, esti pricer utasau proasta ?

AXTNIA

Dupa vremi, capitane... boerule !

PLIOTIOHIDI

Ai sa, dai Bizadelei cu cartile. Daca nuesti proasta, spune-i cum i-ar place mai binesa fie.

494

AMNIA

Cum or cal:lea cartile...

FLIOTICHIDI

Ba sA nu spui cum or adea, ci sA cadAcum doreste el. Ear daca va trebui sA-i maifaci si alte slujbusoare, sA invertesti treabacu mestesug.

AXINIA

Cam ce fel de slujbusoare ?

Kano=Este o fatA de blAnar la mahala. Beiza-

deaoa si-a pus ochiul pe dinsa.

AXINIA (in parte).

Eaca beleaoa !

PLICTIOHIDI

Tu ai sA... (ii vorbeste la ureche). Ai priceput ?

AXINIA (facenda-se proast6).

A. ! AA !

PLICTIOH IDI

Beizadeaoa are bani, bani multi. El numai nurn6ra. Din haznaua lui is cu pumnul,cu merticul.

Ce zici ?

495

AXINIA

PLICTICHIDI

Chiar aka. Hazneaoa e plina cu vhf. Dinbanii ce are sa -ti dea Beizadeaoa, ai sa-mifaci parte §i mie.

AXINIA

PLICTICHIDI

Douozeci la sun sunt ai mei.

AXINIA

Care bani?

Sa-ti dau douezeci de bani ?PLICTICHIDI

Nu te face proasta, babo ! Eu ved dupaochi ca ai inteles. Douezeci la sun...

AXINIA

Douezeci de sute...

PLICTICHIDI

Sa nu te impinga pecatul sa vrei sa in6tragi pe sfoara, baba, ca... piut !... te-amstills.

AMNIA (in parte).

Inicerul dracului ! (Tare). Bine, bine. Dareti singur, nu mai ai tovaras ?

496

PLICTICHIDI

Ba mai este unul care poarte, ciubucul.Dar acela e un gogoman. Ce.nd oiu veni cudinsul se, to faci ce, nu me stiff, pricepi ?Am se.-ti vorbeso par'ca, nu to -as cunoaqte.Pricepi, babe.? respunde.

AXINIA

Pricep, boerule, pricep.

PLICTICHIDI

Dar fii cinstita, sau... piut ! (Face semn cA-ireteazI capul).

Cum piut ?

AXINIA

PLICTICHIDI

Atela-ti spun... pint!

Duet.

PLICTICHIDI

Dana nu e§ti cinstita,De cerci sa m'arnage§ti,Atunci, baba pocita,Cu mine o pate§ti 1

Piut! Piut!AXINIA

Grozav sunt de cinstita,Ce-am zis odata-i sfant,

497

Nu vreau sA fiu stilcita,Me tern de-acest cuvent!

Piutl Piut!

PLIOTIOHIDI

SA s,tii CA nu-i birfea14,Eu prApadesc pe locPe eel ceCu sabie §i foc!

Piut! Piut!AXINIA

Voinic palicare,E§ti mandru ca un leu,Tu viri in boala marePe-o baba cum sunt eu!

Piut! Piut!

Ensemble.

PLIOTICHIDI AXINIA

Pint! Piut! Eu sunt in stare Piut! Piut! Ce voinicie!SA fac amarnic jaf, Ce palicar istet,Pe tine vrajitoare Pe-o biata babatieEu pot sA to fac prat! S'o vire 'n sperieti.Piut! Piut! Da! Da! Piut! Piut! Da! Da!

PLIOTIOHIDI

Vrea sa zicA he-am inteles ?

AXINIA

Inteles (In parte). Ba ca chiar.44410. ieri complecte. 32

n3.6 lobate,

egti,

I V.

498

PLIOTICHIDI

Tocmeala-i rupta ?

AMNIA.

Rupta ! (In parte). kSa me vezi rupta candti-oiu da vr'un ban.

PLIOTIOHIDI

Acum scoate-me pe undeva pe din dos,sa nu intilnesc pe tovarasul meu.

AXINIA

Vino Cu mine pe ici. (Es arnendoi prin sanga).

SCENA III.

ZINOA

(singurl, intt prin portip. din fund pe virful picioarelor;i inainteaza incet).

Mama nap ! Mama nap! Eu sunt... Zinca.Dar unde-i mama Axinia ? Am pus la calecu Zamfir sa no intilnim aici ca sa ne deamama nap cu cartile... sa-mi aflu §i eu ur-sita... Of! Grozav sunt de ingrijata... cuBizadeaoa aia !... Mai ales de cand a facutpe taiculita blanar al Curtii ! I-a pus in captot felul de ganduri... Vrea sa me vada bo-gata... sa mg faca cucoana !... Dar eu nuvreau, vreau sa merg dupa Zamfir!

499

Romantei.

I

Nu vreau marire §i bogatie,Nici o schimbare nu pot don ;Caci fericirea n'are sa vieDaca amoru-mi ii voiu jertfi.Numai un bine eu it rivn8sc :Cu Zamfir dulce ca sa traesc.

II

Daca o floare de pe campieMuti in palatul cel mai frumos,Curend, si3rmana, nu mai e vie,Ci trist iii pleaca capul in jos.Ma copila cea din poporCand spre marire se 'nalta 'n sbor.

III

Eu insa nu vreau averi, mariro ;Ele inghiata inima mea,Caci incantare soi fericireM'a§teapta astazi, §i voiu aveaViata 'mpletita nurnai cu firIubind cu dulce pe-al meu Zamfir.

SCENA IV.Zinca, Zamfir (intr'd prin fund).

Z MUIR,

Zinito, eu sunt !

ZINCA

Dar ce-ai intarziat, Zamfiras?

- 500 -

ZAMFIR

Abia acum m'am furisat din manile ju-panului. De cand lucrez la blana Bizdadelei,nu mai pot scapa. Dar unde-i mama Axinia?

ZINCA

N'am gasit-o aici. Dar trebue sa vie in-dath.

ZAMFIR

Eaca chiar vine cu sita in mans.

SCENA V.Axinia (intr6), Zonfir, Zinca.

AXINIA

Cine-i acolo ?

ZAMFIR

Noi suntem, mama Axinio...

AXINIA

Vol?ZINCA

Da, noi, mama nas5, am venit dupe, cuma fost vorba...

ZAMFIR

Ca sa ne dai cu artile, sa ne spui vii-torul...

--- 501 -

AXINIA

Roil v'ati ales vremea, puii rnamei. Maibine stati a cask.

Dar cei ?

ZAIIFIR

AXINIA

Este a o sa, vie la mine boerul de ieri.Mi-a trimes vorba cu un arnaut.

ZINOA

Bizdadeaoa !

AXINIA

Da, chiar Bizdadeaoa !

ZAMPIR

Nu m6 nebuni !

AXINIA

Deaceea duceti-vg cat de rapede !

ZINOA

Dar era vorba de carti...

AXINIA

Ce carti? Acu nu-i vreme ! Carati-vi, hait !

ZAISFIB, ZINOA

Ne ducem ! (Se indreapt't spre portita din fund).

502 -

AXINIA

Staff i ! Stati 1 Nu pe acolo. Ati putea in-tilni pe cel cu pricina ! Eaca, par'c6, andviind. Ascundetivo colo. (Arab culisa din dreapta).Bate la uq6,! Halt, rapede, rapede ! (tamerZinca es in dreapta, se bate ear la ustt). Eaca yin,deschid.

SCENA VI.

Axinia, illucalidi (intrA) apoi Zinca gi Zant/ir.

1111:10ALIDI

Babo ! Babo !

AXINIA (in parte).

Na! Alt arnaut ! Tovarapl celuilalt 1 (Tare).Cine i ?

MITOALIDI

Eu sunt, Mucalidi.

AXINIA

Asa !

11110ALIDI

Sunt Ciubucci-ba§a !

AXINIA

S fii sanatos !

si

- 503 -

MUCALIDI

Multumim dumitale. (Misterios). Vine Biz-dadeaoa!

AXINIA

tiu.

MUCALIDI (cu mirare).

De unde stiff ?

AXINIA

Dela... adid, stiu din d,rti. Eu stiu toate.(in pane). Aha ! ei se ascund unul de altul !

Babo!

Ce-i, voinice ?

MUCALIDI

AXINIA

MUCALIDI

Dad, le stffff toate, stii tu cati bani areBeizadeaoa ?

AXINIA

Asta n'o stiu. Ceti are ?

MUCALIDI

Daca nu stii tu, apoi nici eu si nici el.Nimeni n'are vreme numere.seoi

- 504

AXINIA

Ce-mi pass, ? Tot n'are sA, mi-i dea mie.

MIIOALIDI

Ba da, are sa-ti dea .. multi si dumneataai s-nii dai si mie.

AXINIA

Dumitale ? Pentru ce ?

MIIOALIDI

Pentrucn,... fiindc... se 'ntelege... nu sepoate Para asta... Nu stii ? Asta este, adica,...cum se zice... filotim.

AXINIA

Nu pricep ce-i asta.

MIIOALIDI

Filotim este cand se da... flindc4... pri-cepi... nu se poate altfel... aici in tarn tot-deauna trebuie s5, se dea... altfel nu facitreabA.

Asa!AXINIA

MIIOALIDI

Am drept la zece la suta.

- 505 -

AXINIA

Ada !

MUOALIDI

Va sa zica. am pus la tale ?

AXINIA

Bine ! Bine ! (In parte). Da de pus la cale !

IIIIOALIDI

Acum m6 due sa nu in6 vada Plictichidi,ea acela e aprig... grozay. MO intorc cudinsul. Fa-te ca nu stii nimic. (Ese prin fund).

AXINIA

Chiar nil §tiu nimic ! (Se apropie de wa dindreapta). Ia ascultati, mei copii !

ZAIATIBI ZINOA (ap6send in scent).

AXINIA

Cie -i ?

Este ca sa vO tineti acolo 'Ana v6 voiuchiama eu. Auziti ?

ZINOA

Dar dace, taiculita m6 cauta ?

ZAMFIR

Daca jupanul o prinde de veste ca lipsimamendoi ?

506

AX[NIL

Nu vO 'ngrijiti de cumarul Ta,nas. IIimpac eu. Voi tineti-v6 linistiti ca toatA casami-i inconjurata de greci ai Bizadelei.

ZAIIFIR

Aoleu ! (Zamfir §i !Inca dispar in dreapta).

SCENA VI.

Axinia, Mucalidi, Plictichidi, apoi Epaminonda.

Recitativ, Aie, Ensemble, Sextet §i Final.

MUOALIDI

Buna zioa, baba Axinie.

AMNIA

Bowl, bine-ati sosit.

111110ALIDI

Beizadea indata o sa vie.

PLICTIOHIDI

Beizadea e darnic la platit.

M1JOALIDI

De-i dai in carti, sa-i spui tot lucruri bune.PLICTIOHIDI

Sa nu cumva sa-i proroce§ti vr'un rbu I

-- 507 ---

MIIOALIDI

0 punga'ntreaga'n palma iti va pune.

PLICTICHIDI

Daca -1 va multumi cuventul tau.

MIIOALTDI (incet).

Din ce-i lua sa-mi dai zece la suta.

PLICTICHIDI (asemenea),

Mi se euvin la suta dou6zeci 1

MIIOALIDI

Tu intelegi... esti baba priceputal

PLICTICHIDI (aratand capul).

hocot c'aici nu-ti sunt creeri seci!

AMNIA

Sa punk 'ntad o punga 'n palma rnea,.Vapoi, boeri, usor ne-om impaca.

(In parte).Las' Grecilor, cali astepta voi binePan' yeti vedea lescae dela mine.

(Se bate la us'),Dar la portita bate cineva.

MIIOALIDI

Mergi de deschide.

PLICTICHIDI

Este Beizadra L

(Epaminonda intrA),

508

AXINIA

Bine-ai venit cu bucurieIn casa mea, Luminatie !

EPAMINONDA

Baba, bine to -am gAsitHai, pune-te pe vrajit!(Cttrt Mucalidi si Plictichidi)

E0ti voi !

AXINIA (ducendu-i in culisa sting,).

Pe-aice... (se'ntoarce) Bizdadea,*ezi acum in fata mea!

(Epaminonda se pune pe un saunas. Axinia is cArtile,le Ppropie de gurl si le meneste; orchestra acompaniazI

misterios .

Dou6zeci si patru carti, bine binegaciti ! Cum a stint zugravul sk v6 zugra-veasca, a§a graiul vostru sa proroceasca,data craeasa de verde se gandeste la craiulde ghinda, cu dragoste, gand la gand, caskin casa, dar in dar, asternut la asternut !

(Intinde

Una, doue, trei... o pagub' o sa ,ti,Un craiu de rosu... vezi un cram

Iti ese inainte.

EPAMINONDA (rizend).

Ha, ha, ha, o invAt eu minte!

stiti,

sa-1

arple).

509

AXINIA

Patru, cinci, sassLa tine acasa0 bucurie

Pe drum de sail, o sati vie!

EPAMINONDA

0 bucurie! Spune mai departe!

AIINIA

Sapte, opt, nout)... Nu ai parte!Eata ear craiul de ro§...

EPAMINONDA (tot rizend).

Am sa-i rup gatul ca la un coco§1

AMNIA

Dou6sprezece... pe-o craeasa de verdeEat-un craiu de ghinda o perde!...

EPAMINONDA

Eu sunt de ghinda... AferimAferim, baba, Aferim!

AXINIA

Dar ea nu-1 vrea... Ce fudulie

EPAMINONDA

Asta-i obraznicie! (se scoala).

AXINIA

Ea vrea pe craiul ro5.

I

- 510 -

EPAMINONDA

Minciuna!Baba. Axinie, esti nebuna!

(rLstOrnl masa cu piciorul).

St6pane!

AXINIA

EPAMINONDA

Ce! Iti inchipuestiC'am venit s'ascult asernenea povesti ?Eu merg pe sigur, baba, eu vroesc-Cu ajutorul ti3u pe Zinca sa-mi robesc.

AXINIA (in parte).Ce-aud ?

ZINCA (aparend in dreapta).

Ce grozavie!

MITOALIDI, PLIOTIGHIDI (apArend in gulp.)

Ce cabazlic are sa fie!

A r i e.

EPAMINONDA

Dar, azi dela Tanasa,Blanarul meu domnesc,Pe Zinca cea frumoasaEu vreau sa o rapesc!

Voiu sa silesc noroculCu ajutorul tOu,i sa astOmper focul

Ce arde 'n pieptul meu!

ZA1LFIR,

- 5 1 1 -

AXINIA (in parte).

Auzi blastematieE bun da spanzurat!

ZAMPIR, ZINOA

Ce-am auzit, vai mie!De groaz'am inghetat!

IdIIOALIDI, PLIOTIOHIDI

Halal, halal sa -i fie,Halal I voinic barbat!

Ensemble f i Sextet.

MIIOALIDI, PLIOTIOHIDI

Apilpisit, al naibei*i nostim Beizadea,Cu ajutorul babeiEl s'o rapeasca vrea!

AMNIA

Auzi blastematieEl 0, rapeasca vreaPrin mine, Axinie,Pe Zinca, fina mea.

EPAMINONDA

Sunt hotarit noroculIn cale sa -1 indrept*i sa astemp6r foculCe arde 'n al meu pept.

ZAMPIR, ZINOA

Din casa parinteasca,Cu-al mamei ajutor,

El vrea sa {1116 rapeascA :o

De groaza mi3 'nfior!

EPAMINONDA (att.& Axinia).

La Zinca azi sa to gase§tiIsprava mea s'o inlesne§ti!Fii chibzuita, fii cu minte!*i is -iii simbria de 'nainte!

(Ii arunc'd o pongi gi ese).

-512

AXINIA (singurli, ridicK punga i o pune in sen).

Las' c'am sA fiu cu chibzuireMi-a trecut un gand prin cap...

(Merge spre culisa dreapt i se 'ntoarce tiind pe Zamfiri pe Zinca).

Hai acasA cu grabireN'aveti grijA, en vg scap !

(Zamfir gi Zinca es prin fund).

SCENA VII.

Axinia, Mucalidi, Plictichidi.

(Axinia dupe ce-a dus la portit1 pe Zamfir i Zinca,se 'ntoarce; din stinga yin atunci Mucalidi gi Plictichtdi).

MIICALIDI (intinzend mina).

Baba, da-mi zece la sutADupA vorba cea §tiutA.

PLICTICHIDI (asemenea).

DA-rni la sutA douOzeci 1

AXINIA (in parte).

Ce ai dracului de greci !

MIICALIDI

Dar dA astazi..

PLICTICHIDI

DA mai tare!

AXINIA

N'am nimic !

513

MUCALIDI

Da vrajitoare!

AXINIA

N'am, ye spun!

MIWALIDI (trggend-o de inatil

DA paralute.

PLIOTIOBIDI (telgend-o de cealaltit maul).

Scoate banii din punguta!

AXINIA

Auleu, me ristigniti!(Se sbate p6na scapg din mama lor).

Lasa, greci afurisiti!(Se rApede la ciaun, is fAcitletul si Ii loveste)

Hait, e§iti din casa mea!

MIIOALIDI, PLIOTIOHIDI

Nu da, baba., au I nu da!

AXINIA

Hai din casa mea e§itiParpaleci afurisiti!

(Ii goneste prin fund si ese dupe el).

4441o. Strie/i romp/tat. .117. 33

TABLOUL II

Decorul se schimba. Teatrul represents o piata,in stinga un cerdac mare, dar putin ridicat delapameint cu balustrade imprejur. Din cerdac se sco-boara o mica sens de cateva trepte Tanga culisadin stinga. In fund o ulita. La ridicarea cortinei

'Mass §i cu Zamfir inainteaza din fund.

SCENA I.Tanase, Zan*, apoi Zinca, la urmA Axinia.

TANABE

N'ai vezut si tu, Zamfire?

ZAMFIR

Ce sh ved, jupane ?TANABE

Nu miroase a bine. Tot felul de oamenise furiseaza primprejurul casei mele. Trebuesh me pans°. De chnd sunt mai mare sta-roste, am multi dusmani can me pismuesc.Zinca unde e?

UNFIT?.

Uncle sh fie ? Trebue sr, fie in cash,

515

TANABE (spre balcon).

Zinco, n'auzi, Zinco ?

ZINCA (esind din cerdac).

Eaca-m6, taica. Ce este ?

TANABE

Ia coboara jos.

ZINCA (coborindu-se in scents).

Dar ce e ?

TANABE

Nu in'a cautat nime ?

ZINCA

Nime.

TANABE

Ce-i bine nu-i reu. 1f6 due sa mai strangdin breasla noastra. Prea multe umbre vodprimprejurul casei mele.

ZINCA (cu fricN).

Nu to duce, taiculita!

TANABE

Nu-ti fie frica, Zinco. Te las cu Zamfir,care-i baiat voinic.

516

ZAMFIR

Lasa, jupAne, cA am s'o pAzesc ca ochiidin cap.

TANABE (cMr6. Zamfir).

Si;, hi neadormit. Cu un ochiu sA pazetipe Zinca si cu altul sA privighezi blana Bi-zadelei.

ZAMFIR (puind succesiv degetul la ochi).

Cu un ochiu la Zinca... cu alt ochiu la blana.

TANABE

Da, la blana Bizadelei. Dela multumireafetei sale luminate atirnA viitorul meu siprin urmare s'al Mu.

Ba cA chiar I

Cum ?

Nimic.

ZAMFIR

TANABE

ZAMFIE

TANABE

Vine cineva, cine-i ?

AXINIA (intrK imbrAcatl la fel cu Zinca).

Eu stint, Axinia.

- 517 -

TANABE

Bine-ai venit, cumetra. Me grtse,sti camingrijat, nu stiu pentru ce ?

AXINIA

Se 'ntimpla cateodatA. fi esit cinevacu gol inainte.

TANASE

Dar cum te-ai imbrAuat astazi ? Par'cAesti mai galantA dent alte ori. Ce te-ai gA-tit asa ?

AXINIA (fasolindu -se).

Apoi de! Eu n'am inima ? CatA vreme estitenorA...

TANASE

1-la ! ha ! Tot mucalitA, cumetra ! Ei, eume duc. Cu sarA huna ! (Ese).

AXINIA

Mergi sAnAtos, cumetre ! (cAtra Zamfir gi Zinca)Voi Stiti cine are sti vie. SA nu ye sparieti.Am un d-t un sä me pome-niti cat yeti tral. Ori es toate bine, ori...ce-o da Dumnezeu! Haideti in cerdac si de-acolo in odaea dealaturi. Tineti-ve dupA minesi faceti cum ye voiu povAtul.(Se urcl cu Zinca in cerdac gi deacolo in casA. Zamfir

rernane jos).

gand... gAnd...

A r e.

ZAMFIR

Ce ingrijire me apasaSi stringe vai! inima mea,Mb prigoneste mo§ Tanasetii mi-e dusman si Bizadea.

Pe fetisoara scumpa mieTanase nu vrea sa-mi o dea,Ear Bizadea cu vielenieFar' a ei voie vrea s'o ia.

Oh! din aceasta grea urgie0 Doamne! data m'ar scapaDibacea mama Axinie,SA dobandesc pe Zinca mea!

(Se sue pe scar in cerdac, si deacolo se indreaptit sprecasI. In momentul in care Zamfir o SY disparA, Muclhdi

si Plictichidi se aratA in fund).

SCENA II.

Mucalidi, Plictichidi(urmati de cativa Arn Auti).

MUOALIDI

Pus-ai pAzeascA pe la respantii ?

PLIOTIOHIDI (freandu-si mande).

Pus. Are sä fie un cabazlic nostim detot. Dar Witarii ?

-518-

i

s

519

MIICALIDI

Vin in urrna. Beizadea imi parea cam in-grijat... ofta...

PLICTICHIDI

Ofta ? Se 'neca de nerabdare. Se gandeapoate la craeasa de verde... drum de sara...casa in cash... dar in dar...

MOCALIDI (clatinand din cap \

Nu, nu. Era ingrijat, iti spun eu.

PLICTICHIDI

Ei as, fleacuri ! Cate mahalale am maicutreerat cu dinsul! Are sä fie nostim ! Cudragoste... gand la gand... asternut la at;-ter n u t...

MUOALIDI

Ce gand? Ce asternut ? Astadata e altfel...

PLICTICHIDI

Cum altfel ? Asta nu-i tot mahala ? Bei-zadea nu-i tot Beizadea si noi nu suntemtot noi?

MUCALIDI

Da, insa mahalagioaica nu-i mahalagioaicacum sunt alte mahalagioaice. Aici au sa fiemofturi. Asa miros eu !

520

PLIOTIOHIDI

As! Ca,nd vine cojcogea fiu de beiu ! Eunu miros nimic!

111JOALIDI

Vezi c eu am nas mai subtire, eu miros .Ai sb, vezi, fata-i cu plicsis : nu si nu!

PLIOTIOHIDI

Nu ? Atunci (face un gest) pe sus !

MIIOALIDI

Pe sus, pe sus ; dar vezi c6, aici pedicaare s6, fie Beizadea. E lovit ici (aratd. inima).

PLIOTIOHIDI

Atata Mu! Tocmai el are sa ne zicA : Hal,Met!, rO,pede, prindeti v6natul, si la palat.Al sa. vezi.

MIICALIDI

Par'ca, vine !

(Se and acorduri de scripa si cobzl. EXutarii intrtantand un fel de mars pe instrumente. Dupii dInsii patruarrauti duc pe Epaminonda intr'un scaun (chaise a por-teurs) si-1 asael in fata scenei in dreapta. Mucalidi siPlictichidi se in lane. dinsul. ArnIutii reman in fund.Lautarii stau la mijlocul scenei. Odat6. ce Epaminonda

s'a asazat, ei inceteazli marsul lor).

- 521 -

SCENA III.

Cei de sus, Epaminonda, Arnclutii, apoi Zinca, Zamftrsi Axinia.

EPAMINONDA

Nu stiu pentru ce par'ca mi se bate inima.(cdtrii. Mucalidi). Da-mi un ciubuc !

MIICALIDI cu talim).

Sarut talpa, Luminatie.PLIOTIOHIDI (cAtrA Epaminonda).

Nu se vede nimeni, stepane. Dar o sr, vie.Cum va simti ca fata dumitale luminata epe-aci, numai hup !

EPAMINONDA

S, -i dam de stire ca Noi suntem.

PLIOTIOHIDI

Vra sa zica s inceapa lautarii ?

EPAMINONDA

Da, zi-le sa inceapa.

PLIOTIOHIDI (catrd Biutari).

Hai, ciorilor, cantati de dragoste. Darcolea, de la mestesug. S mearga peticele !

(clandu-i-1

- 522 -

INTAIIIL LiIITAB

Las pe noi, boerule. (Cana acompaniandu-se sin-gur si acompaniat si de ceilalti.)

Of! of !Of ! suflete of!CuconitA dumneataRecorWemi iniina !Dacb. esti cucoanti. blanda,Nu -re lasa la osinda!

Of! of!

PLIOTIOHIDI

Ofteaza mai cu inima, Faraoane!

LADTAILITL

Of! of !Of! suflete, of!Arde-ar rochita pe tineCum arde inima 'n mine !AulicA ce pecat!Dragostea m'a ofticat

Of I of !

EPAMINONDA

Bine-au cantat! (Catrii Plictichidi). Uite-te, nuse vede nimic?

PLIOTIOHIDI

Pan' acum, nimic, Luminatie.EPAMINONDA (cittrg Mucalidi).

Mai d, -mi un ciubuc.

- 523 -

MUCALIDI

Gata Luminatie. (Ii da).

EPAMINONDA (fumandi.

Cantecul lautarilor m'a lovit drept la inima.Simt cum mi se bate tot mai tare. (se vitain sus). M'am muiat de tot §i ea nu vine sipace ! Asa-i ca nu vine, Plictichidi ?

PLICTICHIDI

Pan' acum nu, ce-i drept. Dar data mi-aida voie Beizadea, as canta eu ceva cu Mu-calidi... ceva alla franca"... si atunci savezi...

EPAMINONDA

Hai, sa ye aud. Dar data cantaV allafranca", alegeti ceva galant.

PLIOTIOHIDI (c6trg. lgutari).

Tineti hangul, mai tigani !

EPAMINONDA (tr6gend ciubucul).

SA §titi ca data nu se arata Afrodita,pun sa ye astearna la fiecare cate zece ciu-buce.

MLIcALmr, PLIOTIOHIDI

Sarutam papucul Luminatiei Tale.

524

A ri e.

I

MIIOALIDI

Kera Zinca, fii miloastiNu aibi inima de drat,Esi mai rapede din cas6.Si tearata in cerdac.Psihi-ma! Matia-ma I

in! Ah ! Vin ama!

MOOALIDI, PLIOTIOHIDI gi OHORIIL

Psihi-ma! Matia-muin! Ah ! Vin amil !

II

PLIOTIOHIDI

Kera Zinca, vin incoaceDin bordeiul nu cel trist,Lasa blani, lasa cojoace,Caci te-asteapt' un evghenist.Psihi-mii! Matia-mil!Vin 1 Ah! Vin amii!

MCIOALIDL PLIOTIOHIDI 5i OHORIIL

Psihi-ma 1 Matia-ma!Vin ! Ah! Vin amii!

III

MIICALIDI

Kera Zinca, vino dragZeu, nu are niciun haz,

525

Cand o Beizadea to roagaNumai face-atata naz!Psihi-ma I Matia-mii!Vin! Ah! Vin

MIIOALIDI, PLICTIOHIDI (jucand) si OH01117L

Psihi mu! Matia-ma,Vin! Ah! Vin arnii!

EPAMINONDA

Aferim ! Aferim ! Ati cantat cu ifos. Darnu se vede nimic?

(lIcendu-se ca vede ceva).

Par'ca, zaresc ceva...

PLIOTICHIDI

Da... da... o umbra, ! Ba nu! par'ca, nu...

EPAMINONDA (0rind din scaun).

ciubucul Dati-mi oghitarA.

A r i e.

Angera cu vii iumine,Dulce fats de blanar,Jalnic arde dupa tineUn luceaf8r din Fanar!

hitIOALIDI, PLIOTICHIDI si OHORIIL

Jalnic arde diva tineUn luceaf6r dir Fanar!

'HALM

si islicul

anin I

l

526 --

EPAMINONDA

Zinco, flu induratoare,Pleaca ochii t6i incoa,Caci de dor, de asteptare,Se usuc'o Beizadea.

MALIK PLIOTIOHIDI si OHOEUL

Caci de dor, de asteptareSe usuc'o Beizadea I

(Zinca prelude $i se Oteste de cdritat.)

EPAMINONDA

Ah! Se aude ! ea se aude?...

MIJOALIDI, PLIOTICHIDI

Se aude! Se aude ! Este ea!

EPAMINONDA

Taceti! ce zice?

Arie.ZINCA (apdrend in cerdac).

Cand dormeam acufundataIntr'un vis frumos,

M6 desteapta de odataUn cantec de jos.

Cine 'n noaptea 'ntunecoasaS'aude cantand,

Cu pormre-asa duioasaCu glas asa bland ?

- 527 -

DuetEPAMINONDA

Eu sunt! Ah! Mor dup& tine,Fat& de blanar !

ZINOA

Cine e§ti? Nu to v6d bine,Mandre lautar ?

EPAMINONDA

Sunt bogat, puternic, mare,TOner §i frumos.

ZINOA

Eu sunt all din proast& stareDin popor, de jos.

EPAMINONDA

Vino, cel care to chiamaE chiar beizadea!

&ROA

Nu, nu pot, imi este team&De puterea ta!

EPAMINONDA (vorbit).

Vino!

ZINOA (asemenea).

Nu pot !

528 --

Ensemble.

EPAKINONDA ZINOA

Te Wept cu nerabdare, Eu nu pot, nu sunt in stare,Du Ice fats -mi e§ti pe plat. Boer mandru §i frumos,Sunt bogat, puternic, mare, E§ti bogat, puternic, mare,Fericita-am sA to fac. Eu sunt din popor de jos.

(In vreme ce se mina duetul Axinia $i Zamfir es dinms'd in balcon).

AXINIA (incet).

Este vreme-acum, Zamfire,SA fugi rApede cu ea.

ZAMPIR (incet).

Ce noroc ! Ce multumireAcura Zinca e a mea;Hai, Zinito!

Ce noroc

ZINCA

Hai, Zamfire !

ZADIFIR

ZINCA

Ce fericire!

('Zamfir yi Zinca se coboarl pe scard, (iindu -se de man',si dispar in culisa din stinga. Axinia inaintear6 spre mar-

ginea cerdacului).

I

- 529 --

EPAMINONDA (urrnAnd).

Iti dau salbe de margele,Rochii mandre §i gatele,

Vino!

AIINIA

Nu pot 1

EPAMINONDA

Orice vrei eu iti dau tot!Vino

AXINIA

Nu!

EPAMINONDA

Crudo, tu!

PLIOTIOHIDI (inaintAnd).

Sti3pane, e vremeAltminteii s'o iai,N'ai de ce to tome!De vrei ca s'o ai,0 vorba-i de spus'o umflu pe sus !

MIJOALIDI

Un cuvOnt numai ne spune*i in palms ti-o vom pune!

PLIOTIOHIDI

Un cuvOnt, Lurninatie !

EPAMINONDA

Bine, fie! (bis).444.to. Seder; conifilecte. IV. 34

530

Solo, Mor 0: Final.

PLICTICHIDI (caul Arn Chi).

SA nu fiti moi,Hai duo& noi.Tiptil, tiptilSA ne urcAm.S'o ridicamCa pe-un copil,Tiptil, tiptil ! (bis).

ARNADTII

Nu suntem moiMergem cu voiTiptil, tiptillNoi ne urcam,S'o ridicamCa peun copil,Tiptil, tiptill (bis).

(Mucalidi, Plictichidi si mai multi Arnauti se sue pe start)

AXINIA (v6zendu-i, se face d. se sperie).

Cine sunteti?Ce vreti? Ce vreti?

(Ea isi inbroboade fata, Arnautii o inconjoarA).

Thlharii!! Ah 1

(Se face a lesinl in bratele ArnIutilor, care o coboaragi 0 depun in scaunul in care a aclus pe Epaminonda.

531

EPAMINONDA

E leQinatASArmana fata!

(Cltra ArnLqi).

Duceti-o 'n leganare,Drept la palatul meu,Vt3 dau pedeapsA mareDe-i faceti vre un reu.

MITCALIDI PLIOTIOHIDI

Hai la palatLa Beizadea! (bis).

ARNADTII

Cu acest venatHai la palat!La BeizadeaHura! Tiara!

CHORDL

La palat,La palat!

Hai acum la Beizadea;S'o luam,SA plecAm

Impreuna toti cu ea!

Plin de foci noroc,

0 sa fie al ]or traiu,Cu amor,

cu dor,Viata dulce ca in ra

*1u.

- 532 -

S'o ham,S& pleam,

Impreuna toti cu ea;La palat,La palat,

Hai acum la Beizadea!

(Mars. ArnKutii duc scaunul. Toti se indreaptit spre fund.Perdeaoa cade).

ACTUL III.

Un salon mare la Curtea lui Epaminonda. Intrarila fund si la parti.

SCENA I.Plictichidi, Chor de femei.

MOH DE FENEI

St6pana noastra e rindata!De and la Curtea venit,Ea sta deoparte suporataySi nici o vorba n'a vorbit.

PLIOTIOHIDI

Ma ceva-i nepomenit,Eu reman incremenit I

OHOR DE FEHEI

De loc nu se disbrobodeste,N'arata fats nimerui,Ea sta deoparte si mocnesteOricat o rogi, oricat Ii spui!

PLIOTIOHIDI

Asa nepomenit,Eu rtiman incremenit !

caved

534

FEMEEA I-a.

Ceavem acum sa 'nchipuim,Caci noi nimica nu mai etim?

PLICTIORIDI

Ducetive din nou la eaPan' oiu vorbi cu Beizadea.

CHOR DE FEMEI (reprizK).

St6pana nostra e ciudata!De cand la curte a venit,Ea sta deoparte superatai nici o vorba n'a vorbit.

(Femeile es).

SCENA II.

PLICTIOIRDI (singur).

Roman incremenit ! 0 fats, de blanar !...proastal... sä fie atat de fudula cu un fiude beiu! Asta n'am mai vezut, cate tari qicate mahalale am umblat, cad am umblatmulte cu Beizadea! Asta nu-i lucru curattrebue sa fie la mijloc vreo diavolie, ovraja a babei Axinia. Hei ! R6u m'a taiatla inima baba cea pocita ! pradat ca 'ncodru; mi-a furat filotimul ce mi se cuveneacu toata cinstea Lass, hirco, ne-om intilninoi vreodata la un cap6t de pod... imi vei

53,

ca,dea vreodat6, in pahnn,!... Atunci vei vedeatu cine-i Plictichidi cel din Pafos !

A r i e.

Cand tu, baba Axinie,Vre odata 'n palma mea

Vei didea,Atunci am s&-ti fac eu tieCeea-ce n'ai pomenit

Nici gandit.

Am s'agtern pe-a ta spinareLoviri iuti c'un gfichiu de biciu

Ca un briciu,Pan' ce in dureri amareAi sä strigi aman, aman,

Vai! aman !

Eu, v6zend a ta WireChipul teu urit qi hid

Am sa rid,atunci cu multumire

Te-oiu lasa sä gemi amar-Vai I g'amar!

SCENA III.

Plictichidi, Mucalidi (intrX).

MU CALIDI (intramd).

Ei, ce faci? Cum o duci cu Ream Cosin-zana cea cu pricina ?

116u de tot.

- 536 -

PLICTIOHIDI

MIICALIDI

N'am spus eu! Asta nu-i o mahalagioaicaca toate mahalagioaicele, asta e o mahala-gioaica cum nu sunt alte mahalagioaice.

PLICTICHIDI

Nu mai pricep... M'am prostit! El un fiude beiu si ea o...

MIICALIDI

Ea o cojocareasa.

PLICTICHIDI

Cum zici : o cojocAreasa... 0 iei de pe va-tra, din cenu§a, o speli, o lai, o imbraci, otii ca in palma... si ea... tifna si tifna.

MIICALIDI

Ce sa fie asta, ce sa fie ?

PLICTIOHIDI

Am ajuns a crede ca nu-i lucru curat,ca e vraja de-a babei Axinia.

IIIJOALIDI

Ca bine zici, ap trebue sa fie. Bat'o s'obats, hide 1 Hei, dac'a§ putea pune manape dinsa f

F37

PLIOTIOHIDI

D'apoi eu ? ptii !... Caci pe mine, trebues'o spun, ca-mi sta. ici (arat gatlej ul) pe minem'a insalat, mi-a jucat un renchiu...

MIICIALIDI

Te-a insalat si pe tine ? Ei aferim! bineca n'am fost singur tras pe sfoara!

PLIOTIOHIDI

Vrea sa zica ti-a mancat si tie paralelecastigate cu toata cinstea?

MIJOALIDI

Ma,ncat! Dar cand m'oiu r6sbuna...

PLIOTIOHIDI

SA ne resbunam !

KIIOALIDI

Bine; dar cum, dar cand ?

PLIOTIOHIDI

Daca nu ne cade in palma de la sine, samergem not la mahalaoa ei... cu cativa to-

pe vreme de noapte... si sa... (facesemn a suce te gatul).

NU CALIDI

Nu-i bine, to pomenesti ca se afla la Curte

varasi...

538

sau face vre-o vrajitorie baba, si trezestevr'un duh necurat... ptiu! duck -se pe pustii!(Scuip6t in sen).

PLIOTIOHIDI

As! N'are 86, pried, nimeni de veste,nici chiar diavolii ei, hirca dracului ! Trebue,trebue resbunare, n'o s6, ne mai creaza prinmahalale, ne perdem tot ipolipsul !

MIIOALIDI

Asa-i trebue pastrat ipolipsul! dar eachvine Beizadea. -Cite ce mahnit e !

PLIOTIOHIDI

PrAp topit !

SCENA IV.

Cei de sus. Epandnonda.

EPANINONDA. (dupA ce suspinh).

Ei, cum merge treaba ? Ce face Afrodita?PLIOTIOHIDI

Tot asa.

EPAIIINONDA

Nu s'a mai irilbiallZit ?

MIICALIDI

Nu.

539

EPAMINONDA

Tot nu vorbeste ?

PLIOTICHIDI

Nici o vorba, tace pitic.

EPAMINONDA

Nu mananca, nu bea ?

PLIOTIOHIDI

Ba de mancat mananca... si mai ales bea...teapan.

EPAMINONDA

Bea, mananca, si tot mahnit6. ? Asta-ifoarte ciudat.

MIIOALIDI

In adev6r ciudat.PLIOTIOHIDI

Se vede a numai mancarea si mai alesbeutura o mai mangaie de necazuri, ccibea... bea...

EPAMINONDA

Al zarit-o la falls, ? Cum aratA?

PLIOTICHIDI

N'am putut s'o v6d, nu-si ridicA maramade loc. Cand i-a adus bucatele, ne-a flicut

540

semn sA e0m si a mancat singura, dar amancat panA s'a ghiftuit si mai ales a bout...

EPAMINONDA

Grozav de ciudat! Aici trebue sA. facemceva. SA ne gAndim ! (Se pune turcete pe divan).

MIJOALIDI

Da, trebue facut ceva.

nicnonini

Negreit!... SA ne gAndim !

(Toti trei pun mana la frunte si se gandesc).

EPAMINONDA (dupl o pausa).

Eu nu pot gandi Para ciubuc! Mucalidi !

MUOALIDI

Gata, LuminAtie ! dif un ciubuc cu talim).

EPAMINONDA (dupi o pausX).

Ce-mi bat eu capul ! Datoria voastra estesA gasiti ceva pentru stepanul vostru. Hai,rapede.

Am gasit !

Ce ?

PLIOTIOHIDI

EPAMINONDA

;1,

541

PLIOTIOHIDI

Trebue sA facem ce-om face ca Afroditasa. se imblanzeasca.

MIJOALIDI

Da, trebue s5. facem ce-om face si sa dre-gem ce-om drege.

Dar cum ?

EPAMINONDA

PLIOTIOHIDI

Afrodita trebue sa indr4eascA fats voa-stra luminatri.

EPAMINONDA

Bine, dar cum, cum ?

PLIOTIOHIDI

Foarte u§or, phiii...

MIJOLLIDI

Nu-i greu, phiiii...

EPAMINONDA

Nui greu, foarte u§or... Ce prostii suntastea? Ori spuneti-mi ritos un mijloc, onpun sa vo dea bAtaie.

PLIOTIOHIDI

Strut talpa.

&rut papucul.

542

MIJOALIDI

EPAMINONDA

Hai, gasiti rapede ca, n'am vreme.

A!

EH

PLICTICEIDI

EPAMINONDA

PLICTIOHIDI

Ba nu, nu-i bine.

A!

Ce ai gasit ?

MUCALIDI

EPAMINONDA

MITCALIDI

Nici ap nu-i bine.

PLICTIORIDI

Evrica ! Am gasit! Trebue s'o inglin-disim !

MIJOALIDI

Da, s'o inglindisim ca &I, uite.

-

513

EPAMINONDA

S'o inglindisim, bine. Dar cum?PLIOTIOHIDI

De pilda, de pilda,... sa, punem stiei joacejocuri frumoase.

MUCALIDI

Da, sA-i joace jocuri, ca sa lin.EPAMINONDA

Fie s'asa. (Se scoal6).

Trio.PLICTIOHIDI

Cum ? 0 cojocareasANu este bucuroasaCAnd vine-un flu de beiuSA cearA' amorul ei ?

(Indignat). Oh!

Ali!

Oh!

EPAMINONDA (duios).

PLICTIOHIDI, MIIOALIDI

MIICALIDI

Cum? 0 mahalagioaic5.86, fie o drAcoaicaCu suflet inegrit,Dusmana la iubit?

(Indignat). Oh!

Ah!

Oh!

544

EPAMINONDA (duios).

PLIOTIOHIM, MUOALIDI

EPAMINONDA

Pe cat e de frumoasaPe -atilt e nemiloasA,Si eu, un flu de beiu,Mb pierd de-amorul ei !

(Duios). Ah!

MIIOALIDI, MIMIC:MIDI (indignali).

Oh!

Ensemble.

Da! Trebue facut ceva.Caci numai poste merge-maNu! Nu! Dal Da 1Trebue facut ceva!Om dregeom face, om face-om drege

Asa nu poate mergeNu, nu! Da, da ITrebui facut ceva!

EPAMINONDA

Trebui sA fie mai voioasa

MUOALIDI

Eu voiu sA fie dragostoasa I

PUMP:MIDI

SA nu mai fie-asa tifnoasa!

545

EPARIRONDA

Ab ! faceti ce yeti face,Sa capbt Emit§ pace!

Ensemble.

Da! Da!Trebue facut ceva

PLIOTICHIDI

Cum o cojocareasa

etc. Oita la Ensemble.

Dar trebue facut ceva,Mei numai poate merge-aaNu I Nu! Da! Da!Trebue facut ceva.Om drege-om face, om faceom drege

Asa nu poate mergeNu! Nu! Dal Da!Trebui facut ceva!

EPAMINONDA

Pan' yeti face ca se. se inglindiseasa, euas urea s'o mai ved, §i chiar am se. me duc..

PLICTIOEIDI (oprindu-l).

Sera talpa, Luminatie... nu e bine, aresä se fuduleasce. si mai mult...

MoCALIDI

Da, o sa capete nas.44410. Scrieri romplette. 35.11%.

546

EPAMINONDA

Of! Ce s6, me fac de dragoste?

MIIOALIDI

SA ye dau un ciubuc ! da).

EPAMINONDA

Cu ciubucul putinA mftngaere. Dar insfirsitdA, incoace ! (Se asaz1 pe divan si fumeaza). Of!

MUCALIDI (incet lui Plictichidi).

Ce-ti am spur eu? E Ora tare.

PLICTIOHIDI (asemenea).

Reu I Reu !

EPAMINONDA

Mucalidi, du-te dupe, dantuitori. Dar vinorapede.

MIIOALIDI

8bor ca ventul. (ese).

EPAMINONDA

S'a ispraxit I Nu mai pot! Plictichidi, daczici c6, nu e bine sb. me duc eu la dinsa,ad'o pe ea incoace. SA vie Afrodita, voius'o \Tod chiar cu fata acoperitA. Numai s'ostiu mai aproape.

Ai

547

PLIOTIOHIDI

Insa, LuminAtie... are A. se niandreasnblanareasa...

EPAMINONDA

Nu se 'ncape...PLIOTICHIDI

N'avem s'o putem atinge cu prajina.

EPAMINONDA

Ce prajina I Tie am sa pun sa-ti dea osut cu prAjina, clan n'o aduci indata. Hai,mergi, nu 'ntelegi ca afanisesc, bre !

ese). Offf! Mare lucru e dragosteala casa omului !

SCENA IV.Axinia (cu fa(a acoperitK se aseazI pe un scaun in

dreapta) Eparninonda.

EPAMINONDA

Ah! Eat'o ! Ce frumoas5, este, adicA trebuesb. fie ! (Epaminonda se apropie, Axinia 3i intoarce spa-

tele). Zinco, Afrodito, nu me cunosti, nu res-punzi ? (Axinia face semn cit nu). E§ti SUporatA?(Axinia face semn ct da). CUM s to indulcesc ?(Axinia di din umeri). Ai vre-o dorinta? Poatevrei juvaeruri, mA.Osuri, b16,ni frumoase...ba nu, ca tats -teu e bMnar, ai b1ini destule...

m8

548

Tu §tii c te iubesc si r6mAi nepasAtoare ?(Axinia face semn ct da). Nu vrei s ridici ma-rama de pe fata, numai nitel... nitelus... nu-mai un cottisor. (Axinia face semn a nu). Eu toved chiar prin stergarul ce te acopere. Eacav6d ochii tei cei frumosi care mi-au stra-puns inima ca doue sfredele.

A r e.

I

Zincuto, ah! o vorba imi sopteste,Tacerea ta mb desnadejdueste;La vorba mea respuns nu dai?

(Axinia face semn c/ nu).

Ce negru suflet ai! (bis).

II

Zincuto, ah 1 obrazu-ti desveleste,Marama ta me desnadejdueste;Tu nu respunzi la vorba mea?

(Axinia face semn cif nu).

Ce aspra esti si rea! (bis).

III

De chinul meu daca null este mils,Am sa te fac sä me iubesti din sila;Acest cuvent nu-1 cantaresti?

(Axinia face semn a nu).

Ce indracita esti! (bis).

54Q

Nu si nu! Ce-i asta ? Visez eu sau esteea in adev6r asa de crudA? Ce sA fac canu me mai ajunge capul ! (bate in palme). Plic-tichidi I SA me mai sPatuesc cu cineva, casunt ametit de tot! Plictichidi ! Plictichidi!

SCENA V.

Cei dinainte, Ilietiehidi.

PLIOTICHIDI (intrand rapede).

Stopane, stepane, ce este?

EPAMINONDA

Nu vrea sa-mi r6spundtk. Tot face din capCa nu si nu!

FlammCum se polite?

EPAMINONDA

Chiar asa, ce-i de Pacut ?

PLIOTICHIDI

Daca m'oiu apropia si-i voiu ridica ma-raca...

AXINIA (vhendu-1 se apropte d un NM).

Ah!

a

550

XPAMINONDA

FUgi, Plictichidi, fugi, c mi se rupe inima!

PLIOTICHIDI

Each vine jocul!

SCENA VI.

Ceti dinainte. Intrare de Arn si Greci care au sg.ante si s t joace.

CHORUL

Porunca aspra ne-a fost dataAici s'a venim,

i pe-o duduce. superataSA o inglindisim.

PLIOTICHIDI

Vedeti cum Bade si mocneste,Respuns nu vrea sa dea,

Desi stepanul o iubesteCa peo zarnacadea!

OHORDL

Yroim cu jocuri sugubeteA o inveseli

Poate c'o B. mai cu blandeteCand s'o

(Aci urmeazI jocuri grecesti).

BPANINONDA (dupl ce s'a sfirsit jocul).

Ei, Afrodito, acum chnd te-ai inglindisit,

inglindist.

5.51

ti s'a mai muiat sufletul? (Axinia face semn

el nu). Nu ? Tot inca nu? (Axinia face semn canu. Epaminonda chor). Me rog, mai vozut-ativreodata asa ceva, boeri d-voastra.?

Nu, niciodata.

Niciodata!

PLICTIOHIDI

OHORIIL

EPAMINONDA.

Imi vine sa-mi turtesc islicul, sa-mi sfa-ram ciubucul. (cxtrg. Axinia). Afrodito, poatecä nu vrei to talmacesti fata cu dum-nealor ! (Axinia face semn rKmaie toli). Ce! &I,ramaie?(Hothit). Ei bine nu I Avem sa sternsinguri. Sa vedem dac!t vei starul in pur-tarea ta, and iili voiu poruncl cu asprime.(s aude sgomot). Dar ce este, ce vuet s'aude ?

PLICTIOHIDI

(care a fost prin fundul scenei si a cercetat, incet).Beizadea, este o rniscare neobicinuita prin

oras.

EPAMINONDA

Ce miscare ? Cine se misc6.? Eu voci c, -ivorbesc dumisale de un cias, si nu-i pot miscasufletul cel impietrit.

cats

sasa.

- 552 -

PLIOTIOHIDI

Este o mirare. S'aude sgomot.

EPAMINONDA

Cine indr6zneste s6, faca, sgomot si s mesupere cAnd sunt mahnit ?

PLIOTIOHIDI

Este norod adunat...

EPAMINONDA

Mojici? Vezi ce este §i ada-mi respuns.Until Mucalidi).

PLIOTIOHIDI

Eac6, Mucalidi. II ved speriat. Abia sufla.

SCENA VIE.

Cei de sus, Mucalidi

Mare ensemble final.

MIIOALIDI (abia resuflind)

Beizadea, BeizadeaTreaba, real

Norodul tot se resvrate§tei spre palat se imbulzWe ;

Ei yin tipa.nd, racnind, strigand,cu ciomege-amenintand.

553

EPAMINONDA

Ce spui?

OHORTIL

Ce spui?

AXINIA (in parte).

Ia asta bine nu-i.

EPAMINONDA

De unde vine resvrAtireaIi prigoneste-ocArmuirea?

MHALIDI

Beizadea, Beizadea,TreabA real

Ei n'au nici o nemultumireDe curte sau ockmuire,Ci toti cu glas ingrozitorPe Zinca cer, pe Zinca vor.

EPAMINONDA

Ce spui ?

0110EATI,

Ce spui?

AXINIA (in parte).

Ia asta bine nu-i.

MUOALIDI

Tanase cuTabacii, cojocarii,Branzarii, curelarii,

blanath,

554

Cismarii, rukelarii,Cu calfe, ucenici,Nava la da aici!

(Se aude sgomot).

Pia T IOHIDI

StepAne,- gloata vine.Hai sit, fugim niai bine!

EPANINONDA

Nu vreau, nu pot!

AXINIA (in parte).

Acum e reu de tot!(sgomot).

PLIO TIOHIDI

Fuga-i cam rusinoasa,Dar oste stmatoasa.

EPAHINONDA

Sa fug eu de-aiciDe niste mojici INu! Voi ArnAuti,Barbati tari si iuti,

incunjurati*i me aparati!

ARNAIITII

Noi te 'ncunjuramySi te apAram!

(ArnXutii inconjoarl pe Epaminonda in stinga).

Me

555

SCENA VIII.

Cei dinainte, Tanctee urmat de Caife, Ucenici Poporinarmati co ciomege in marg.

TANABE

Eu am venit, Luminatie,-SS cer pe Zinca

°ALFA IICENIOI

Da -ne pe Zinca inapoi.

EPAMINONDA

Ce e aceastaobraznicieCe vrei, mojice, de la not ?

MIICALIDI, PLIOTIOHIDI, ARNAIITII

Ce vrei, mojice, de la noi?

MUOALIDI (caul Epaminonda).

D5.-i pe Zinca, Baizadea,i to scapa de belea!

EPAMINONDA

Ni§te pro§ti

PLIOTIOHIDI

Sunt prosti dar multi.Mai cuminte-i sA.-i asculti I

TANABE (vaend Axinia).

Eat'aice mAndra fats,Ce ckarea §i-a perdut,

Si

inapoi.

I

I.e

556

*i pe mine, al ei tata,De ru§ine m'a facut.Hai arata-ti acum fataCa se, ved de te 'nro§e§ti.

AXINIA (in parte).

Ai intins prea tare ata,Acum, bab' ai s'o pe.te§ti.

EPAMINONDA

Afrodito, yin aice,De mojici eu te pazesc,Am se.-i dau cincizeci de bice,Zorul sea se-1 potolesc.

TANABE

Luminate Bizdadea,Fata asta e a mea!

GROH de CALFE

Fata asta e a lui I

EFAMINONDA.

Nu §tii ce spui! (bis)

MIIOALIDI, PLICTICHIDI, ARNAIITII

Nu §tii ce spui 1 (bis)

TANABE gi OALFELE

Bizdadea, d'a-ne copila,San not o Wain cu sila!

EPAMINONDA §i ARNIIITH

N'o dem, nu l

557

Ce grozavie!Ce-o sa fie! Ce-o sa fie!

SCENA IX.

Ceti de sus, Zamfir, Zinca (tiindu-se de mana) apoiun Pala cu suita sa.

(Chorul se imparte in dou6 Si ii las?t sa inainteze pandla planul intaiu).

ZAMFIR, ZITIOA (citra Epaminonda).

Bizadea, not la picioareIti cadem, cerend iertare,Cu foc mare ne-am iubiti 'mpreuna am fugit.

EPAMINONDA

Ce 6d, Zinca?

liABE

Cu Zamfir?

EPAMINONDA

Stau uimit.

TANABE

Grozav m6 mir !

ZAMFIE. (catra Tanase).

Taiculita, la picioareMo§Tanase,

AXINIA

MICA,

J

558

Iti cadem cerOnd iertare,Noi cu dulce ne-am iubitSi 'mpreuna am fugil.

TANASE

Mi-a fost spaima in zadar!...

EPAMINONDA

Dar atunce cine esteAsta ce-a vrut sa mg joace?

(Mucalidi gi Plictichidi se apropie de Axinia pe la spate$i ii ridicti maramaj.

EPAMINONDA (scuipand in sett ; vorbit).

Fevghe Satana!

TANASE (idem).

Piei draceTOTI

0 betrana! 0 b6trank!

AXINIA (facend o reverer0).

Eu sunt mama Axinia,Care dau in bobi 'n cacti,Mi-e vestita dibaciaIn a tarii patru WV.

TOTI

Axinia! Axinia!

--

I

ai

559

PLIOTIOHIDI in parte).

Acum tebui sa-mi resbun(Tare). Beizadea, sa nu fii bun0 pedeapsa dai cumplita,Sa nu scape nestilcita!

EPAMINONDA

Am s'o dau la judecata!

PLIOTIOHIDI (cu mutate

Ca s'o batal Ca s'o bata!

EPAMINONDA

(catrg. Mucalidi Si Plicticludt).

Mergeti iute la Agie,Spuneti slujitori sami vie.

(Mucalidi si Plictichidi es).

AMNIA

Stepane, ai de mine mils,Eu n'am gandit ca fac vr'un reu,Am vrut pe-o tinera copilaSA o marit cu dragul sou.

EPAMINONDA

M'ai in§alat, n'am indurareTu ai sa mergi la inchisoare !

TOIL

La inchisoare

560

AXIBIA

Stkpane, ai mil& de mine!

EPAMINONDA

Nu vreau, nu vreau!Dar cine vine?

(Usile din fund se deschid marl. Orchestra incepe unmars. Intrti un pas1 turc cu un baston poleit in vlrfulcAruia e legat un pergament mare cu mai multe pece0,care atirnK. Pe Pasa, Mucalidi si Plictichidi it tin sub

umeri. Mai multi Turd urmeaz1).

MUOALIDI, PLIOTICHIDI

Un firmanDela Sultan.

EPAMINONDA (cu mirare).

Un firmanDela Sultan!

TOIL

17n firmanDela Sultan!

(Epaminonda, Mucalidi, Plictichidi 5i Arnautii se inching.adanc. Pasa loveste pe Epaminonda cu plicul pe cap, apoi1-1 dl i in mAra. Epaminonda it primeste in genuchi apoise ridict, scoate pumnalul dela brat', tae ata care lega

plicul, it deschide si citeste).

EPAMINONDA (cetind).

Caine de ghiaur !" Ce cinste mare Pentrumine!

561

MOCALIDI

GrozavA cinste!

EPAMINONDA (cetind).

,,... Pentru ca ne indurNm a fi mutpmitide tine, to numim st6panitor la Candia, undevei pleca indata si vei domn1 in numelenostru!"

In Candia st6panitor,Ce cinste, slava. mare !

TOTI

In Candia sti!Ipanitor,Ce inandra inaltare!

EPAMINONDA

(6AI-a Thutse si Axinia),

Axinia §i TanaseEu iert, voiu sa fiu bun

(ciitrI Zamfir gi Zinca).

VI!) iubiti? Traiti cu bine,Chiar eu insumi via cumin I

TANABE, AXINIA, ZINOA

intru multi ani!EPAMINONDA (cata public).

i tu, iara priimitoare,Pentru ori§i ce strain,S'ajungi falnica mare

Scrieri complecte. IV. 36

PLIOTIOHIDI,

v6

ZAMPIN,

Sa traiti

4441o.

ni

- 562

Si s5.-ti mearga tot in plin,Zioa bura de la tineTa azi Epaminonda.

MITOALIDI. PLICTIOHIDT, ARNAIITII

E pa paE pa paE pa pa mi mi

Non da.

TOTI

Pleac6. vesel de aiceSa domneti in Candia:Fii puternic §i ferice,Luminate Beizadea!

SFIIU?E'r

SCRIERI COMPLECTE...Slujesti la d. Berbeceanu? CONDDLIOI Strut mana, slujesc la d. Timur, dar m'a...

Documents

Transcript of SCRIERI COMPLECTE...Slujesti la d. Berbeceanu? CONDDLIOI Strut mana, slujesc la d. Timur, dar m'a...