SCOPUL LUCRARII

5
REFERAT: UNGUENTE FARMACEUTICE 12.10.2015 I) SCOPUL LUCRARII: Scopul acestei lucrari a fost prepararea de unguente si ulterior controlul calitatii lor cu ajutorul unor metode farmacotehnice oficializate sau nu in farmacopei. Unguentele test au fost: Baza de unguent emulsie U/A (‘’BAZA III’’) Unguent cu acid salicilic 1 % II) METODE UTILIZATE: METODE DE PREPARARE: Unguentele s-au preparat pe baza urmatoarelor formule de preparare: BAZA III Alcool cetilic 6,00 g Laurilsulfat de sodiu 0,50 g Glicerol 7,50 g Fenosept 0,2 % 0,50 g Apa ad 50,00g Mod de preparare: In alcoolul cetilic topit pe baia am introdus in fir subtire solutia apoasa de laurilsulfat de sodiu si glicerina, amestecand energic pana la formarea gelului, apoi intr-un ritm mai lent pana la racire. Am completat cu apa pana la cantitatea prevazuta. Unguent cu acid salicilic 1 % Acid salicilic 0,50 g Vaselina 49,50 g Mod de preparare: Acidul salicilic l-am pulverizat in mojar,apoi l-am triturat cu o cantitate egala de vaselina, pana am obtinut o pasta omogena, care am diluat-o cu restul de vaselina. Am amestecat pana la racire si omogenizare. Pentru o omogenizare suplimentara a unguentului cu acid Armenean Eliza; Andor Andrada Sabrina; Ardelean Nicoleta Loredana; Beuca Monica.

description

tehnica farmaceutica

Transcript of SCOPUL LUCRARII

Page 1: SCOPUL LUCRARII

REFERAT: UNGUENTE FARMACEUTICE12.10.2015

I) SCOPUL LUCRARII: Scopul acestei lucrari a fost prepararea de unguente si ulterior controlul calitatii lor cu ajutorul unor metode farmacotehnice oficializate sau nu in farmacopei. Unguentele test au fost: Baza de unguent emulsie U/A (‘’BAZA III’’) Unguent cu acid salicilic 1 %

II) METODE UTILIZATE: METODE DE PREPARARE: Unguentele s-au preparat pe baza urmatoarelor formule de preparare:

BAZA IIIAlcool cetilic 6,00 gLaurilsulfat de sodiu 0,50 gGlicerol 7,50 gFenosept 0,2 % 0,50 gApa ad 50,00g

Mod de preparare: In alcoolul cetilic topit pe baia am introdus in fir subtire solutia apoasa de laurilsulfat de sodiu si glicerina, amestecand energic pana la formarea gelului, apoi intr-un ritm mai lent pana la racire. Am completat cu apa pana la cantitatea prevazuta.

Unguent cu acid salicilic 1 %

Acid salicilic 0,50 g

Vaselina 49,50 g

Mod de preparare: Acidul salicilic l-am pulverizat in mojar,apoi l-am triturat cu o cantitate egala de vaselina, pana am obtinut o pasta omogena, care am diluat-o cu restul de vaselina. Am amestecat pana la racire si omogenizare. Pentru o omogenizare suplimentara a unguentului cu acid salicilic 1 % am folosit moara cu 3 valturi Erweka, tip SM, astfel am distrus formatiunile grunjoase, aglomeratele si am crescut gradul de dispersie a substantei medicamentoase utilizate: acidul salicilic.

METODE DE ANALIZA UTILIZATE:

Controlul omogenitatii Ambele unguente le-am intins in strat subtire pe o lama de sticla si le-am examinat cu lupa (4.5 x). In urma examinarii, am observant ca BAZA III prezinta aglomerari de particule, astfel acest unguent nu corespunde prevederilor FR X, fiind neomogen.

Armenean Eliza; Andor Andrada Sabrina; Ardelean Nicoleta Loredana; Beuca Monica.

Page 2: SCOPUL LUCRARII

REFERAT: UNGUENTE FARMACEUTICE12.10.2015

Unguentul cu acid salicilic nu prezinta aglomerari de particule, fiind omogen, astfel corespunde prevederilor FR X.

Controlul marimii particulelor:

S-a determinat numai la unguentul cu acid salicilic 1%, astfel: o masa de unguent de aproximativ 5 g, am uniformizat-o pe o lama.Aceasta suprafata am examinat-o la un microscop, prevazut cu un micrometru ocular. 99 % dintre particule au prezentat un diametru sub 50 μm, restul avand diametrul intre 50 - 100 μm.

Unguentul corespunde prevederilor FR X.

Controlul consistentei: Metoda penetrometrica: Am utilizat penetrometrul cu con.

Principiul acestei metode consta in patrunderea unor corpuri cu diverse forme in masa unguentului si determinarea adancimii de patrundere. Am utilizat metoda 1, astfel: 40 de grame din unguent le-am introdus in pahare Berzelius de 50 ml cu diamtrul de 40 mm si inaltimea de 70 mm. Am netezit suprafata produsului si l-am lasat in repaus 5 min, la apr. 20 C. Am fixat conul penetrometrului la suprafata unguentului, perpendicular pe acesta. S-a fixat linia marcata pe tija conului la punctul zero al scalei. S-a deblocat tija si conul a inceput sa patrunda in unguent. La interval de 10 sec in primul minut, de 20 sec in minutul al doilea si 30 sec in urmatoarele minute, s-a oprit penetrarea si s-a masurat adancimea de patrundere a conului in unguent (mm).Determinarea s-a oprit in momentul in care conul nu a mai patruns in unguent. Am realizat 3 determinari pentru fiecare unguent.

Controlul capacitatii de intindere: Metoda extensometrica: Am utilizat extensometrul. 1 g de unguent l-am asezat pe placa inferioara a extensometrului, in dreptul cercului central. Am suprapus placa superioara si la interval de 1 min am adaugat greutati de 100 g. Am citit de fiecare data diametrele cercurilor formate. Am realizat 3 determinari pentru fiecare unguent.

Armenean Eliza; Andor Andrada Sabrina; Ardelean Nicoleta Loredana; Beuca Monica.

Page 3: SCOPUL LUCRARII

REFERAT: UNGUENTE FARMACEUTICE12.10.2015

IV) DISCUTII Controlul omogenitatii:

Unguentul cu acid salicilic 1 % este omogen, respectand prevederile din FR X. BAZA III, nu este omogena, nerespectand prevederile din FR X.

Controlul marimii particulelor ( la unguentul cu acid salicilic 1 %):Unguentul cu acid salicilic corespunde prevederilor din FR X.

Controlul consistentei:Dupa cum reiese din grafic, baza III are o consistenta mai redusa decat unguentul cu acid salicilic. Penetrometrul patrunde mai usor in BAZA III si intr-un timp mai scurt. Aceasta diferenta de consistenta se explica prin natura celor doua unguente, unguentul cu acid salicilic este un unguent de tip suspensie care contine substanta medicamentoasa si o baza grasa ceea ce ii confera o consistenta mai mare, iar baza III este un unguent de tip emulsie U/A si predominand mediul apos, consistenta este mai redusa.

Controlul capacitatii de intindere:Dupa cum reiese din grafic, la unguentul cu acid salicilic a fost nevoie de o greutate mai mare pentru a obtine o intindere completa , pe cand la BAZA III am obtinut intindere completa la adaugarea unei greutati mai mici. Si aceasta se explica tot prin natura celor doua unguente, BAZA III avand in compozitie mai multa apa, are o consistenta mai redusa si se intinde mai usor, iar celalalt unguent avand o consistenta mai mare, se intinde mai greu.

Armenean Eliza; Andor Andrada Sabrina; Ardelean Nicoleta Loredana; Beuca Monica.

Page 4: SCOPUL LUCRARII

REFERAT: UNGUENTE FARMACEUTICE12.10.2015

Armenean Eliza; Andor Andrada Sabrina; Ardelean Nicoleta Loredana; Beuca Monica.